Ingrijirea Pacientului cu Boala Varicoasa la Membrele Inferioare

Îngrijirea pacientului cu

Boală varicoasă la membrele inferioare

Argument

Boala varicoasă – varicele – este o boală transmisă genetic in 95 % din cazuri și evoluează diferit de la persoană la persoană. Acest lucru face ca tratamentul să fie unul diferențiat pentru fiecare pacient in parte.

In stadiile incipiente acuzele sunt nespecifice: dureri in gambe și senzație de presiune manifestată seara, picioare grele, oboseala gambelor, cu apariția ulterioară a venelor dilatate. Este știut faptul că boala varicoasă nu determină dureri direct proporționale cu volumul varicelor și mai ales cu stadiul bolii. Acest lucru explică de ce pacienții cu boală varicoasă nu se prezintă in stadiile incipiente direct la o consultație de chirurgie vasculară, ci de cele mai multe ori apelează la tot felul de remedii si tratamente "miraculoase".

Informarea corectă va permite pacientului cu boalăvaricoasă să evite pierderea de timp pe trasee întortocheate între diverse specialități: boli interne, dermatologie, cardiologie, medicină de familie. Indiferent de tipul de tratament propus pacientului este importantă informarea corectă a lui despre evoluția bolii varicoase și mai ales evitarea multiplelor tratamente inutile stadiului bolii în care se află.

Cap.I Anatomia si fiziologia sistemului venos al membrelor inferioare

I.1 Aparatul circulator

Aparatul circulator sanguin este alcătuit dintr-un organ central, inima sau cordul, și un sistem organizat de canale tubulare, vasele sanguine, cuprinzând arterele și venele, iar între ele o bogată rețea de vase intermediare foarte fine, numite vase capilare. Acestea au un rol considerabil în contextul schimburilor nutritive de la nivelul țesuturilor, în cadrul metabolismului celular prin importul unor materii folositoare organismului și exportul altora, spre organele de excreție.

În cadrul aparatului circulator sanguin există două circuite, deosebite ca funcționalitate: unul între cord și pulmon, care asigură oxigenarea sângelui, reprezentând mica circulație – sau circulația pulmonară – și altul între cord, viscere și periferia organismului, reprezentând marea circulație – sau circulația generală.

I.2 Sistemul venos

Vasele sanguine care împânzesc organismul se diferențiază în artere, capilare și vene. Venele sunt colectoare convergente ale sângelui de la periferie spre atriul drept și se împart în: venule, vene mijlocii și trunchiuri venoase.

Sistemul venos al marii circulații este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sângele în vena cavă superioară si cavă inferioară ce se deschid în atriul drept.

Din punct de vedere anatomic,venele membrelor inferioare se clasifică,în funcție de situarea lor față de fascie,după cum urmează:

1.Vene superficiale

2.Vene profunde

3.Vene de legătură

Venele superficiale formează rețele care nu însoțesc arterele și care drenează sângele venos spre cele două colectoare venoase superficiale principale:vena safena mare(internă) șivena safena mică(externă).Cele două vene safene își au originea la nivelul arcului venos dorsal al piciorului în care se varsă venele digitale ale piciorului.

Dacă nu este susținut de țesuturile din jur și este privat de acțiunea contracțiilor musculare, sistemul venos safen,poate suferi dilatari considerabile, iar circulatia sângelui se va face contra gravitației.

Venele profunde sunt formate din venele omonime arterelor., cate douăpentru fiecare arteră, excepție fac venele poplitee si femurală.

Acestea sunt susținute și inconjurate de masa mușchilor cu rol in circulația de reîntoarcere.Au rol important in circulația membrului inferior, deoarece drenează aproximativ 80 % din sângele venos.De la genunchi în sus,venele profunde devin solitare,luând numele arterei de care se atașează.

Venele de legaturăasigurăconexiunile între vene,ele au un rol esențial și anume acela de a facilita drenajul sângelui dinspre suprafață înspre profunzime și dinspre periferie spre cord.

Tot sistemul venos este dotat cu un aparat valvular,ceea ce permite sângelui să circule numai în sens centripet(de la periferie la centru).

Valvulele venoasesunt formate din cute membranoase ale intimei,de formă semilunară. Ele pot fi unice sau duble(simetrice)și caracterizează în special venele membrelor inferioare,unde acționează împotriva forței de gravitație,având rolul de împiedica refluxul coloanei de sânge și de a propulsa sângele venos spre inimă.

Din punct de vedere histologic sunt formate dintr-un ax central lamelar,de natură fibroblastică,tapetat de celule endoteliale,la baza lor întâlnindu-se câteva fibre musculare dispuse longitudinal.

I.3 Funcțiile sistemului venos

Principalele funcții ale sistemului venos sunt de conducerea sângelui venos spre inimă, stocarea sângelui șitermoreglarea.

În cazul sistemului venos profund intră în acțiune pompa musculo-valvulară.Mai precis, în momentul în care se contractă musculatura, venele sunt colabate,astfel încât sângele e pulsat înspre centru pentru că valva distală se închide,iar cea proximală se deschide.Fiziologia circulației venoase a membrelor inferioare este complexă și diferă mult în funcție de condiții precum: ortostatism, decubit, elevarea membrului.

Există mai mulți factori motori care asigură circulația venoasă de reîntoarcere și anume:

Forța de propulsie a ventriculului stâng;

Forța aspirantă a inimii și a mușchilor respiratori;

Pompa musculară a piciorului și mai ales a gambei;

Pulsarea imprimată de arterele paravenoase;

Tonusul autonom al peretelui venos;

Acțiunea valvelor venoase care împiedică refluxul.

Pe de altă parte,avem factorii care îngreunează circulația venoasă precum forța gravitațională, vâscozitatea sângelui sau presa abdominală.

Cap. II Boala varicoasa

II.1 Definitie

Boala varicoasăeste o afectiune generală cronică, caracterizată printr-un proces degenerativ al peretelui venos, avand drept urmare apariția dilatațiilor venoase permanente, deseori circumscrise neregulate cu aspect sinuos sau ampular numite varice.

II.2 Etiopatogenie

Varicele pot fi:congenitale, primitive sau secundare.

Varicele congenitale: sindromul Klippel-Trenaunay, sindrom Parks – Weber și aplazia congenitală a valvelor venoase.

Varicele primitive (primare, hidrostatice) influențate de:

Factori locali:gravitația, topografia venelor epifasciale (deasupra fasciei și în țesutul subcutanat relativ lax) valvulate insuficient, fără sprijin muscular.

Factori generali:interni (ereditari) precum obezitate, dereglări endocrine si sarcinile la femei.

: externi (de mediu), profesia (ortostatismul prelungit,efortul mare), căldura, umiditatea, avitaminoze, infecții, alimentar.

Varicele secundare:

posttrombotic (obstacole pe venele principale din tromboflebita profundă și în sechele);

compresiune pe trunchiuri principale (tumori, adenopatii, scleroze tisulare după radioterapie, cicatrici vicioase);

traumatisme externe ale venelor (lovitură la coapsă, la fotbal) și interne (caterism venos cu distrugerea valvelor);

fistule arteriovenoase.

II.3 Fiziopatologie

Insuficiența venoasă poate fi: superficială, profundă și mixtă.

Hemodinamica venoasă este modificată în boala varicoasă. Staza sângelui în ortostatism este urmată de deschiderea și ineficiența valvelor cu refluxul sîngelui de sus în jos la nivelul croselor, respectiv din sistemul venos profund spre cel superficial. Insuficiența valvulară ostială la nivelul confluentului femuro-safenian sau popliteo-safenian permite reîntoarcerea sîngelui din sistemul venos profund în cel superficial, sânge care supraîncarcă și mai mult sistemul venos superficial și favorizează dilatarea și dezvoltarea încontinuare a varicelor.

II.4Tabloul clinic

II.4.1 Etapele evoluției bolii

Perioada prevaricoasă cu semne subiective: greutate, tensiune în gambe la mers sau după ortostatism prelungit acuzînd chiar parestezii și jenă dureroasă.Uneori apare edemul juxtamaleolar sau gambier mai accentuat vesperal și care cedează la repaus, mai ales la ridicarea membrelor inferioare deasupra nivelului orizontal.

Perioada varicelorconstituite, subiectiv sunt prezente aceleași acuze ca și anterior dar mai accentuate și în plus semnele clasice obiective.Examenul clinic în ortostatism comparativ la ambele membre inferioare evidențiază cordoane neregulate dilatate.

Perioada complicațiilor bolii cu apariția insuficienței venoase și chiar a ulcerului.

II.4.2 Clasificare

În 1994 la Maui (Hawai) un grup internațional de consens a elaborat o nouă clasificare și gradare a bolii varicoase a membrelor inferioare. Sistemul CEAP cuprinde 4 tipuri de criterii de clasificare.

Criteriile de clasificare sunt:

C (clinic)

E (etiologic)

A (anatomic)

P (disfuncția fiziopatologică).

ClasificareaClinică:

Clasa 0 – durere, senzație de tensiune și greutate în picioare, prurit, crampe (fără semne vizibile sau palpabile de boală venoasă);

Clasa 1 – telangiectazii sau vene reticulare;

Clasa 2 – vene varicoase;

Clasa 3 – edem;

Clasa 4 – modificări cutanate datorate bolii venoase (pigmentare, eczeme venoase, lipodermoscleroză);

Clasa 5 – modificări cutanate ca cele definite mai sus, cu ulcerație vindecată;

Clasa 6 – modificări cutanate ca cele definite mai sus cu ulcerație activă.

Clasificarea Etiologică:

Congenital;

Primar;

Secundar.

Clasificarea Anatomică:

Vene superficiale;

Vene profunde;

Vene perforante.

Clasificarea Fiziopatologică:

Reflux;

Obstrucție;

Obstrucție și reflux.

Tratamentul poate modifica semnele și simptomele clinice și atunci afecțiunea trebuie reclasificată. La clasificarea fiziopatologică se poate arăta tipul exact de leziune pe fiecare din venele din tabelul anatomic.

Scorul disfuncției venoase cronice oferă o bază numerică pentru o comparație exactă a pacienților cu afecțiuni venoase ale membrelor inferioare.

Acest scor se bazează pe 3 criterii individuale:

Anatomic alcătuit din suma segmentelor anatomice implicate (considerate fiecare cu câte 1 punct);

Clinic analizează durerea, edemul, claudicația venoasă, pigmentația, mărimea, durata, recurența și numărul ulcerelor;

Scor de incapacitate:

0 – asimptomatic;

1 – simptomatic dar poate funcționa fără dispositive;

2 – poate munci numai 8 ore pe zi, numai cu dispozitive;

3 – incapabil de muncă, chiar cu dispozitive suportive;

II.4.3 Simptomatoligie

Boala varicoasădebutează cu mult înainte de apariția vizibilă a varicelor,evoluând cu simptome polimorfe și nespecifice.Debutul este lent,insidiosși se manifesta prin:

Senzație de disconfort gambier;

Parestezii;

“Gambe de plumb”;

Tensiune în molet;

Prurit pe traiectul venei safene interne;

Durere:

-tipică cu senzatie de greutate accentuată vesperal, senzatie de „flebalgie” sau arsură ce iradiază pe un traiect al pachetului varicos sau la nivelul unui punct al refluxului profund.

-durerea “in lovitură de bici” semnaleazăruperea traumatică a unei valvule.

Obiectiv,semnele clinice lipsesc sau sunt foarte discrete. Printre ele se numară cianoza maleolară internă, reducerea pilozității gambiere și edem discret retromaleolar intern;

Semnele obiective majore:

Varicele, apar de obicei în treimea superioară a gambei,pe traiectul venei safene interne si au aspecte variate: pachete varicoasesau trunchiuri venoase dilatate.

Edemul este constant si de intensitate variabilă. Apare în ortostatism prelungit insă dispare dimineața. Poate fi permanent când se instalează insuficienta venoasă cronică.

Modificările trofice aparinițial localizate maleolar, ca apoi să se extindă proximal.Tegumentele și țesutul adipos apar îngroșate iartesuturile vecine varicelor devin cu timpul dure,din cauza procesului de celulită.

II.4.4 Diagnostic

Diagnostic pozitiv

Problemele care se pun in fața unui bolnav varicos sunt:

stabilirea diagnosticului de varice;

stabilirea tipurilor de varice: primare sau secundare;

un diagnostic anatomo-topografic și evidențierea zonelor de reflux;

stabilirea gradului de insuficiența venoasă supraadaugată;

stadiul evolutiv ;

diagnosticul complicatiilor locale și generale.

Diagnosticul diferențial

În primul rând se face diagnosticul diferențial în cadrul etiologiei varicelor,care pot fi primare sau secundare(de multiple cauze).Diagnosticul diferențial se face în principal în funcție de etapa de evoluție în care se află boala varicoasă:

În stadiul prevaricos boala trebuie deosebită de :

durerile din reumatismul cronic;

coxartroză;

gonartroză;

nevralgia de sciatic;

polinevrite;

arteriopatii cronice;

picior plat;

În stadiul de varice constituite,poate intra în discuție diferențierea dilatației varicoase de:

hernia femurală;

adenopatia inghinala;

anevrismul arterei femurale;

sindromul postrombotic,sindromul Klippel-Trenaunay;

În stadiul complicațiiloredemul varicos trebuie diferențiat de edemul de cauză generală precum: cardiac, renal, hepatic, endocrin, hipoproteic carențial. Acestea sunt bilaterale și ușor de diferențiat de edemul de cauză varicoasa.

Edemele venoase cronice apar la bolnavi cu varice voluminoase,cu comunicante insuficiente și cedează la repaus la pat.Edemul tromboflebitei acute este însoțit de dureri caracteristice.

II.4.5Evolutie și complicații

Evolutia este cronică,lent progresivă,simptomele bolii varicoase se agravează progresiv iar in final se ajunge la insuficientă venoasă cronică.

Complicațiile mai frecvente sunt insuficiența venoasă cronică (rezultatul unei evoluții de 15-20ani), rupturi spontane sau posttraumatice ale venelor varicoase(subtegumentare, intramusculare, externe), tromboflebită și ulcerul varicos.

II.5 Tratamentul varicelor

Tratamentul acționează pe alterările morfologice și pe simptomele cliniceși nu afectează istoria și evoluția naturală a bolii varicoase.Scopul tratamentului este funcțional (suprimarea refluxului),morfologic (desființarea tuturor venelor varicoase) și estetic.

Metodele de tratament sunt multiple și trebuiesc aplicate practic toatăviața deoarece boala varicoasă este o afecțiune cu caracter evolutiv și recidivant. Din această cauză pacientul se va prezenta periodic lacontrol și se vor stabili noile măsuri terapeutice.

Acest tratament poate fi :

Balneofizioterapic, scădere ponderală;

Medical:

flebotonic și flebotrofic (tarosin, vitamna E, flavonoide, venoruton, detralex ) acționează prin creșterea tonusuluiși calității peretelui venos, restabilirea permeabilității capilare, ameliorarea drenajului limfatic, reducerea edemelor;

antiinflamatorii nesteroidiene (fenilbutazonă, ibuprofen) ce amelioreazăsimptomatologia dar prezintă numeroaseefecte secundare și riscuri;

compresiv (elastic sau neelastic): ciorap elastic, feșe speciale.

Scleroterapic (moruat de Na, polietilenetoxisclerol, salicilat de Na).

Chirurgical:

ligaturarea si extirparea crosei venei safene interne și/sau externe (crosectomia) precum si ligatura colateralelor;

safenectomia, smulgerea subcutanată (stripping) cu ajutorul unei sonde speciale (stripper), metoda Babcock;

ligatura suprafascială sau subfascială a comunicantelor insuficiente;

extirparea pachetelor varicoase.

IIIRolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu boală varicoasă

Asistenta medicală are obligația să observe și să consemneze aspectul general al pacientului, înălțimea, greutatea (obezitatea și cașexia),vârsta, aspectul pielii(ne ajută să cunoaștem starea de hidratare sau deshidratare a organismului), ținută,faciesul,mersul,starea psihică. Si de asemenea o evaluarea a funcțiilor vitale și vegetative (tensiunea arterială, pulsul,respirația, temperatura, diureza și scaunul).

Asistenta va administrara tratamentul medicamentos prescris și va preagati paciențiipentru explorarile funcționale.

La orice intervenție se va pregati pacientul psihic prin informare, explicarea tehnicii ce urmeaza a fi efectuata si obtinerea consimtamantului. Pregatirea fizica va fi efectuata in functie de procedura.

Proba tredelenburg

Este utila pentru stabilirea gradului de functionare al sistemului venos safen si precizarea caracterului intern, extern sau mixt al insuficientei venoase.

Se ridică membrul inferior pentru a goli venele de sânge, la rădăcina coapsei se pune un garou. Se invită bolnavul să se ridice în ortostatism. Se ridică garoul. Dacă vena safenă se umple brusc de jos în sus avem insuficiență valvulară și deci, reflux patologic vertical, dacă nu se vor umple venele superficiale inseamna ca avem o insuficienta ostiala a venei safene in acest caz se face proba celor trei garouri.

Proba celor 3 garouri

Se face pentru stabilirea sediului comunicantelor insuficiente. Bolnavul se așeaza in decubit dorsal cu membrele la 60° si se aplica trei garouri: primul la baza coapsei, al doilea, deasupra genunchiului si al treilea dedesuptul genunchiului. Se ridica bolnavul in ortostatism urmărindu-se modificările care apar. Dacă varicele se umplu rapid, există o insuficiență a comunicantelor cu axul profund. Dacă nu apar modificări, se indepărtează garoul superior. Umplerea retrogradă a safenei atestă o insuficiență ostială cu reflux. Dacă după îndepărtarea garoului de sub genunchi apare umplerea safenei externe, este vorba de o insuficiență ostială la vărsarea acesteia în vena poplitee. Daca după suprimarea garoului de deasupra genunchiului apare dilatarea, avem o insufuciență a comunicantelor din trimea distală a coapsei.

Flebomanometria

Metodă prin care, cu ajutorul unui flebomanometru, se determină presiunea venoasă. Este bazată pe principiul masurării presiunii venoase si descoperirea variatiilor ei in raport cu pozitia membrelor. Se realizează cu ajutorul unui aparat numit manometru Claude care este racordat la un ac de punctie venoasa. O creștere peste valoarea normală tradează prezența unui obstacol in circulația de intoarcere.

Flebografia

Flebografia este o metoda de explorare invaziva a venelor realizată dupa injectarea intravasculară a unei substanțe de contrast.Pregatirea pentru această investigație include o testare a sensibilității la iod (substanța de contrast) si recoltarea de analize (uree, creatinină).

Testarea sensibilității la iod este obligatorie și se face dupa cum urmeaza: 1 ml din solutia iodata (încalzită in prealabil la temperatura corpului) se injectează lent intravenos și se asteaptă 1-2 minute (injectarea se va face, obligatoriu, in prezenta medicului radiolog), dupa care, daca nu se înregistreaza nici o reacție, se injecteaza toată cantitatea necesară.

Metoda ultrasonică Doppler

Se efectuează cu ajutorul detectorului de viteză ultrasonic care semnalizează si decelează acustic și grafic tulburările apărute în viteza circulației venoase.

III.1 Pregătirea generală a pacientului pentru operatie

Toți pacienții programați pentru intervenție trebuie examinați complet, în special sistemul vascular periferic, pentru a determina dacă varicele sunt primare sau secundare, pentru a evalua starea sistemului venos profund și pentru a ne asigura că există o circulație arteriala adecvată. Istoricul, o serie de stigmate care arată implicarea sistemului venos profund și sugerează că varicele pot fi secundare, obligă la realizarea unei flebografii a sistemului profund.

Varicele simple nu necesită o pregatire specială, ci doar repaus fizic si igienă locala.

Contraindicații ale tratamentului chirurgical sunt: cardiopatiile decompensate, fază terminală a unor boli grave, neoplasmele extinseși sarcină avansată.Se va recolta sânge pentru examenele de rutină, obligatorii înaintea tuturor intevențiilor chirurgicale indiferent de timpul avut la dispoziție pentru pregătire și indiferent de starea generală a pacientului (tip de sângerare și de coagulare,determinarea grupei sangvine,hematocrit,glicemie,uree sangvină).

Examene complete sunt: hemoleucograma completă,V.S.H.,ionograma,echilibru acido-bazic,coagulograma completă,probe de disproteinemie, proteinemie, transaminaze, examene de urină,electrocardiograma,radiografie sau radioscopie pulmonară.

III.2 Pregătirea preoperatorie

Se face eventual o clismă cu 4 ore înaintea intervenției, se îndepărtează bijuteriile, proteza dentară mobilă si se imbracă pacientul cu lenjerie curată.

Se rebadijonează, cu un antiseptic colorant regiunea rasă. Se pregătesc documentele:foaia de observație,analize, radiografii și se transportăpacientul în sala de operație.Acesta va fi însoțit de asistență medicală, care are obligația să predea pacientul asistentei de anestezie,împreună cu toată documentația și alte observații survenite ulterior și foarte importante pentru intervenția chirurgicală.

Se instalează pacientul pe masa de operației, se monitorizează funcțiile vitale si se obține un abord venos(ac simplu,branula,cateter).

Anestezia comuna este rahianestezia sau anestezia peridurala. Poate fi folosită cu un confort sporit pentru pacient si anestezia generala.

III.3 Ingrijiri postoperatorii

Analgezia postoperatorie se asigură, cu analgetice minore, mobilizarea precoce a acestor bolnavi operati fiind una din masurile importanta de îngrijiri postoperatorii.

Se vizeaza calmarea durerii, profilaxia hematomului în tunelul subcutanat prin bandaj compresiv, cu membrele inferioare ridicate la 15º imediat postoperator.

Dupa 48 de ore, se indepartează pansamentul și se aplică un ciorap elastic medical pină peste genunchi. Cu exceptia noptii, ciorapul este purtat 2-3 săptămîni până când dispar edemul si disconfortul. Incă de la internare trebuie avută in vedere profilaxia bolii tromboembolice, preoperator, intraoperator cât și postoperator. Firele se scot dupa 5-6 zile, iar bolnavul este controlat după 6 săptămâni pentru eventuala practicare a unei injectii sclerozante a varicelor reziduale sau recurente.

Complicatiile postoperatorii cuprind:

Edemul(se remite prin asigurarea unui drenaj postural veno-limfatic si tratamentul antiinflamator);

Limfocelul;

Hematomul și echimozele (hematoamele mici si mijlocii se resorb spontan, cele mai mari trebuie evacuate și eventual se impune reinterventie in scop hemostazic);

Infectia plagilor operatorii;

Trombozele venoase postoperatorii

– superficiale,se tratează cu antiinflamator local și general

– profunde, prevenirea trombozelor profunde implică o mobilizare precoce, folosirea bandajului elastic compresiv si heparino-terapie.

IV. Caz clinic

Nume prenume: H L

Vârsta: 58 Ani

Sex: Feminin

Domiciliul: Botosani (mediul urban)

Ocupatia: Salariata

Religie: Ortodoxa

Starea civila: Casatorita

Data internării: 16.02.2015

Diagnostic la internare: Varice hidrostatice la membrele inferiore

Motivele internării:

dilatații varicoase la membrul inferior stâng;

durere la nivelul membrului inferior stâng;

telangiectazii.

Antecedente personale patologice:

bolile copilăriei (varicela);

cura varicelor membrului inferior stâng;

alergie la fier polimaltozat și vitamina B.

Antecedente personale fiziologice:

prima menstruație 12 ani;

ultima menstruație 55 ani;

2 nașteri.

Antecedente heredo-colaterale:

mama cardiacă;

varice ale membrelor inferioare la tată.

Istoricul bolii

Pacientă în vârstă de 58 de ani s-a internat in clinica de chirurugie vasculară din cadrul Spialului Județean de urgențe „Sfântul Spiridon” prezentând dilatații varicoase, durere și telangiectazii la membrul inferior stâng. Menționează debutul în urmă cu 20 de ani prin apariția de varice la ambele membre inferioare. Este operată la membrul inferior drept în urmă cu 8 ani și cu accentuarea varicozitaților la membrul inferior stâng, dureri în gambe dupa ortostatism prelungit de circa 2 ani.

Internarea s-a facut în scopul evaluarii clinice-biologice și tratament de specialitate.

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

La internare

1. Nevoia de a respira și a avea o buna circulație

– Puls: 60 bătăi/minut

– Respirație: 18 respirații/minut

– T.A.: 110/70 mmHg

– Torace normal conformat

– Insuficiența venoasa cronica

2. Nevoia de a mănca și a se hidrata

– Inălțime: 1,67 m

– Greutate: 68 kg

– Orarul meselor este regulat

– Abdomen suplu, nedureros la palpare

– Nu prezintă leziuni ale cavitații bucale

3. Nevoia de a elimina

– Micțiuni spontane fiziologice (4-5 micțiuni/zi)

– Materii fecale de culoare și aspect normal

– Transpirații in limite normale

4. Nevoia de a se mișca și a avea o buna postura

– Sistemul ostio-articular mobil

– Sistemul conjunctivo-adipos normal reprezentat

– Sistemul muscular normoton, normotrof;

– Mers deficitar

5. Nevoia de a dormi și a te odihni

– Insomnie

6. Nevoia de a te îmbrăca și a te dezbrăca

– Pacienta se dezbracă și se îmbracă singură fără ajutor

– Prezintă interes pentru o tinută curata și adecvată

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

– Temperatura 36,5°C

8. Nevoia de a menține tegumentele curate și integre

– Pacienta poate să-și efectueze igiena corporală precum și pe cea buco-dentară

– Părul este curat, îngrijit

– Unghile sunt îngrijite

-Varice, edeme, telangiectazii la membrele inferioare

9. Nevoia de a evita pericolele

– Durere

– Nu prezintă tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile

– Nu prezintă tentative de suicid

– Predispoziție la accidente prin căderi, loviri

– Risc de rupere a varicelor

– Risc de infecții nosocomiale (spitalizare)

10.Nevoia de a comunica

– Pacienta nu prezintă dificultăți de comunicare

– Gesturile sunt în concordanță cu mesajul verbal

– Este in relații bune cu familia

11.Nevoia de a acționa conform propriilor credințe și valori

– Religia ortodoxă

– Participă la slujbele religioase

– Nu percepe boala ca o pedeapsa

12.Nevoia de a fi ocupat și realizat

– Pacienta solicită și acceptă ajutor

– Se consideră mulțumită de sine

13.Nevoia de a se recrea

– Timpul liber îl petrece cu familia

14.Nevoia de a învăța să-și păstreze sănătatea

– Este preocupată și interesată să afle cât mai multe despre starea de sănătate

– Este dispusăsă coopereze la toate tehnicile la care este supusă

– Este preocupată de consecințele acestei boli asupra organismului

IV.1 Plan de ingrijire preoperator

In operatia sub rahianestezie s-a efectuat: crosectomie, safenectomie interna stanga prin stripping scurt si excizia de pachete varicoase.

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale

Postoperator

1. Nevoia de a respira și a avea o buna circulație

– Puls: 60 bătai/minut

– Respirație: 18 respirații/minut

– T.A.: 110/70 mmHg

– Torace normal conformat

– Insuficiența venoasa cronicaoperata

2. Nevoia de a manca și a se hidrata

– Orarul meselor este regulat

– Abdomen suplu, nedureros la palpare

– Greața și varsături

3. Nevoia de a elimina

– Vărsături

– Micțiuni spontane fiziologice

– Materii fecale de culoare și aspect normal

– Transpirații în limite normale

4. Nevoia de a se mișca și a avea o buna postura

– Mers deficitar

– Dificultate de a se mobiliza

5. Nevoia de a dormi și a se odihni

-Insomnie

-Durere

6. Nevoia de a se îmbrăca și a se dezbrăca

– Dificultate de a se îmbrăca

– Prezintă interes pentru o ținută curată și adecvată

7. Norme de a menține temperatura corpului in limite normale

– Temperatura 36,5°C

8. Nevoia de a menține tegumentele curate și integre

– Pacienta poate să îsi efectueze igiena corporală precum și pe cea buco-dentară

– Plagă operatorie la membrul inferior stang

– Părul este curat, îngrijit

– Unghiile sunt îngrijite

9. Nevoia de a evita pericolele

-Scăderea apărării împotriva infectiilor

– Risc de complicatii postoperatorii

– Risc de infectii nosocomiale

– Nu prezintă tulburari vizuale, auditive, olfactive, tactile

10.Nevoia de a comunica

– Pacienta nu prezintî dificultați de comunicare

– Gesturile sunt in concordantă cu mesajul verbal

– Este în relatii bune cu familia

11.Nevoia de a acționa conform propriilor credinte și valori

– Religia ortodoxa

– Participă la slujbele religioase

– Nu percepe boala ca o pedeapsă

12.Nevoia de a fii ocupat și realizat

– Pacienta solicită și acceptă ajutor

– Se consideră multumită de sine

13.Nevoia de a se recrea

– Timpul liber pacienta îl petrece cu familia

14.Nevoia de a învăța să îsi păstreze sănătatea

– Este preocupată și interesată să afle cât mai multe despre stare de sănătate

– Este dispusă să coopereze la toate tehnicile la care este supusă

– Este preocupată de consecințele acestei boli asupra organismului

IV.2 Plan de ingrijire postoperator

Evaluare la externare:

Pacientă în vârstă de 58 de ani, internată cu insuficiență venoasă cronică clasa III (sistem de clasificare CEAP) pentru tratament de specialitate. S-a intervenit chirurgical și s-a practicat crosectomie, stripping de venă safenă internă stângă, excizii etajate ale colateralelor varicoase la nivelul gambei și coapsei stângi dupa tehnica Muller.

În urma tratamentului, local și general, se constată că evoluția este favorabilă și se externează în ziua 19.02. 2015 cu urmatoarele recomandări:

– continuarea tratamentului medicamentos cu: Aspenter 75 mg, 1tabletă pe zi timp de 14 zile, Devaricid 2 tablete pe zi timp de 60 zile si Alle gel 45 g, aplicații externe 1-2/zi;

– hidratare adecvată 1-2 litri lichide pe zi;

-evitarea ortostatismului prelungit;

-suprimarea firelor de sutură peste 7 zile;

-contenție elastică timp de 3 săptămâni după scoaterea firelor, cu ciorap eleastic ce realizează compresie 15-18 mmHG.

V Profilaxia bolii varicoase

În prezent,aproximativ o treime din femeile ajunse la vârsta de 25 de ani suferă din cauza problemelor legate de circulația defectuasă a membrelor inferioare,iar de cele mai multe ori este vorba de maladii venoase,cunoscute sub numele de varice,care afectează sistemul venos profund sau superficial.

Profilaxia constă în scoaterea pacienților din condițiile de mediu ce le-ar facilita dezvoltarea varicelor,respectarea unor indicații igienice de comportament(băi calduțe la picioare,folosirea unor bureți mai aspri la baie pentru activarea circulației la nivelul membrelor,evitarea creșterii în greutate,participarea la sporturi)si tratament medical venotrop.Persoanele respective vor trebui sfătuite să renunțe la profesiile care le solicită foarte multe,să practice anumite sporturi(înot,aerobic,jogging)sau chiar plimbări pe jos zilnice(5 km), să poarte bandaj(ciorap), elastic(gravidele în special),să efectueze cure periodice de substanțe venotrope(troxevazin),hidromasaj,noaptea să doarmă cu memebrele inferioare în poziție decliva(mai sus decât restul corpului)pentru a facilita întoarcerea venoasă,acestea la un loc fiind cele mai indicate măsuri împotriva varicelor.Femeile care suferă de varice trebuie să renunțe la încălțămintea cu toc,5 cm este limita maximă a înălțimii tocurilor pe care o recomandă medicii.

De asemenea,sarcina poate să provoace sau să agraveze o boală varicoasă,însă trebuie evitate și băile sau dușurile prea fierbinți ori expunerea prelungită la soare,mai ales la plajă.Totodată,după o baie normală este bine să se facă un duș ceva mai rece,iar în general:alcoolul,cafeaua,alimentele puternic aromate,cât și mirodeniile (ceai, piper, boia,ardei)sunt contraindicate,la fel și grăsimile de origine animală,dar de cele mai multe ori,lipsa de mișcare duce la stagnarea sângelui în vene și agravarea varicelor,a bolii în general.Menținerea nemișcată a picioarelor timp de mai multe ore conduce de cele mai multe ori la apariția sau la înrăutățirea și agravarea bolii.

Alte recomandări pentru prevenirea apariției bolii varicoase sunt:băicu apă sărată pentru picioarele obosite (dacă nu este posibilitate pentru băi în apă de mare,se dizolvă în apă din cadă un pumn de sare grunjoasă)și în fiecare dimineață dușuri reci la picioare.

Se vor evita corsetece strâng regiunea inghinală, dacă persoana în cauză este supraponderală i se recomandă o cură de slăbire să scape de kilogramele în plus. Se vor include în alimentația zilnică vegetale și cereale care ușurează digestia iar tratamentul cu pilule contraceptive, in cazul femeilor, trebuie efectuat numai sub stricta supraveghere a medicului.

VI Bibliografie

Dem theodorescu – Mic atlas de anatomia omului

Toader C., membru al academiei franceze de chirurgie-paris : „Patologie chirurgicala I” ed. Didactica si patologica – Bucuresti 1975

Petru ignat: „ Chirurgia sistemului venos al membrelor inferioare” editura Academia republicii socialiste, romania 1985

Petru Ignat.:"Insuficiența venoasă cronică a membrelor inferioare". Ed. Facla -1983

Titirca L: „ Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului, Virginia Henderson” Consiliul International al Asistentelor Medicale (I.C.N) 1993