. Ingrijirea Pacientului CU Abces Pulmonar

MOTIVATIE

Abcesul pulmonar este o afectiune mai rar intalnita dar are totusi o deosebita importanta pentru intreg organismul deoarece deriva din alte cateva afectiuni minore si are complicatii foarte grave sau chiar stari patologice incipiente. Daca nu se intervine la timp sau nu se primesc informatiile preventive necesare unui echilibru bio-psiho-social necesar oricaru-i individ atunci asistenta sociala nu-si indeplineste rolul.

Am ales aceasta afectiune a aparatului respirator deoarece este o boala care deriva din complicatii mai minore care netratate initial, pot duce la afectiuni mai grave, acestea fiind la distanta dar cu precadere cele din vecinatate:faringe, laringe, esofag.

Toate afectiunile sunt importante pentru sanatate si bunul mers al vietii dar aparatul respirator are cred, o deosebita importanta deoarece fara un plaman care sa asigure o oxigenare de calitate si alte procese ce au loc in organism indiferent de: pozitia, de ocupatie, de inteligenta si de multe alte lucruri care nu au o mare importanta daca un om nu poate avea o respiratie de calitate aceasta fiind un fenomen vital.

Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrana,

3-4 zile fara apa, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minute aproximativ (3 minute). Respiratia este o functie care asigura eliminarea CO2 si aportul de O2 catre celulele organismului. Aceasta functie cuprinde trei timpi: pulmonar, sangvin si tisular.

Principalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara sunt: dispneea, durerea toracica, tusea, expectoratia, hemoptizia, sughitul si tulburarile vocii.

Un alt motiv de a alege aceasta afectiune este acela ca in timpul perioadei de practica timp de o luna de zile la spitalul T.B.C. Botosani iar ceea ce se vede si se poate intalni nu se uita in sensul ca varietatea afectiunilor respiratorii si cat de vitale pot fi chiar la cele mai nevinovate fiinte, acest aspect determinandu-ma si concretizand totodata cat de importanta este permeabilitatea cailor respiratorii si oxigenarea de calitate a plamanilor.

De aceea explorarea functiei respiratorii a devenit astazi indispenabila pentru practica medicala. Datorita cresterii mediei de varsta, cu afectiuni inerente varstelor inaintate, raspandirii unor practici nocide, ca fumatul, si datorita poluarii atmosferice, insuficienta pulmonara devine tot mai fregventa. Probele functionale permit depistarea insuficientei pulmonare si a celor mai fregvente boli care o pot provoca (astm bronsic emfiziem pulmonar, bronsita cronica etc) in stadii latente, initiale se folosesc metode clinice, radiologice, spirometrice si chimice.

MOTTO

,, Mai ales sanatatea intrece atat de mult toate bunurile exterioare incat intr-adevar un cersetor sanatos este mai fericit decat un rege bolnav”

,,Nu e prietenia la fel ca sanatatea; nu e dusman la fel ca boala; nu e iubire la fel ca aceea fata de copii; nu e durere la fel ca moartea “

Schopenhauer

INTRODUCERE

Nursing-ul impleteste aspectele tehnice cu cele privind perceptia nevoilor pacientului si familiei sale si asigurarea unor interventii adecvate individualizate si specifice, fara a se uita fiinta umana in globalitatea sa.

Plasand fiinta umana in centrul preucuparilor nursing-ul presupune implicarea acestuia in luarea deciziilor privind propria sanatate ceea ce inseamna o intelegere si o cunoastere a omului, miracol care este fiinta umana si mai ales a modului in care se pot initia si intretine relatii interpersonale, cooperante bazate pe respect intre toti membrii echipei de sanatate si cel ingrijit.

In patologia pulmonara manifetarile clinice sunt relativ limitate comune mai multor boli si deseori necaracteristice . Dar multitudinea si valoarea mijloacelor de investigatie usureaza foarte mult diagnosticului, faptul devine cu atat mai realizabil cu cat este mai corecta selectionarea metodelor si intreruperea rezultatelor ca urmare a unei discipline de gandire.

Determinismul faptelor clinice, desi imperfect la suprafata este acela care ofera posibilitatea organizarii materialului intr-o schema accesibila intelegerii.

Durerea toracica este un simptom precoce si semnificativ pentru afectiunile peretelui toracic. Tusea si expectoratia constituie simptome majore ale bolilor aparatului respirator a caror analiza atenta poate usura consierabil stabilirea diagnosticului. Relatiile date de bolnavi asupra acestor simptome sunt de multe ori imprecise sau inexacte de aceea este recomandabil ca interogatoriu sa fie metodic si insistent precizand debutul, conditiile de aparitie, caracterele, variatiile si evolutia acestor simptome.

Rareori patognomonice, cracterele tusei si expectoratiei constituie totusi un element important al complexului de date care contribuie la edificarea diagnosticului.

CUPRINSUL LUCRARII

CAPITOLUL I.

Definitie

Frecventa

Etiologie

Etiopatogenie

Anatomie patologica

Plamanul – anatomie

Simptome

Evolutie

Complicatii

Prognosticul

Diagnosticul

Diagnostic pozitiv

Diagnostic diferential

Profilaxie

Tratamentul

Tratamentul medical

Tratamentul chirurgical

CAPITOLUL II

Rolul nursei in evaluarea functiilor vitale

masurarea si notarea T.A.

masurarea si notarea pulsului

masurarea si notarea temperaturii

masurarea diurezei

masurarea greutatii corporale

Rolul nursei in efectuarea actelor de investigatie si explorari functionale

CAPITOLUL III

Etapele procesului de nursing (enumerare si descriere)

Demers de ingrijire cuprinzand urmatoarele etape:

culegerea de date

problemele pacientului

obiective

interventii

evaluare

22.Stabilirea nevoilor fundamentale

23.Cazul clinic nr. I

identificarea bolnavului

satisfacerea nevoilor fundamentale

D.G. de nursing

Obiective

Interventii

Evaluare

24. Tratamentul cazului clinic nr I

25. Epicriza

26. Cazul clinic nr. II

identifcarea bolnavului

satisfacerea nevoilor fundamentale

D.G. de nursing

Obiective

Interventii

Evaluare

Tratamentul cazului clinic nr II

Epicriza

Cazul clinic nr.III

Identificarea bolnavului

Satisfacerea nevoilor fundamentale

D.G. de nursing

Obiective

Interventii

Evaluare

Tratamentul cazului clinic nr III

Epicriza

Concluzie

Bibliografie

CAPITOLUL I

1.1.Definitie

Abcesul pulmonar este o colectie purulenta de obicei unica, localizata in parenchimul pulmonar care se evacueaza prin caile respiratorii, in urma deschiderii in bronhii insotindu-se de expectoratie muco-purulenta si imagine radiologica.

1.2.Frecventa

In tara noastra estimarile recente arata ca anual se externeaza din stationare intre 200-300 de bolnavi cu diagnosticul de abces pulmonar fapt care sugereaza ca totalul cazurilor supuratiilor bronhopulmonare ar putea fi mult mai mare.Acestea sunt mai fregvente la barbati decat la femei (80-90%fata de 10-20%),peste 70% din cazuri afectand varstele medii (35-55 ani).

1.3.Etiologie

Ca si celelalte supuratii pulmonare abcesul pulmonar este dat de:

bactreii anaerobe

bacterii aerobe

fungi

protozoare

Dintre specii le bacteriene anaerobe cele mai fregvente sunt: – fusobacterium nucleatum,

– bacteroides melarirogericus, – bacteroides fragilis, – streptococii microaerofili,

Dintre speciile bacteriene aerobe :

staphylococus aureus

eseherichia coli

streptococus fecalis

klebsiella pneumoniae

pseudomonas acrugirosa

proteus

Dintre fungi: – nocardia

Dintre protozoare: – entamoeba bistolitica

1.4. Etiopatogenie

Agentii patogeni ai abcesului pulmonar sunt:

pneumococul

streptococul

stafilococul

pneumobacilul Friedlander

Germenii patrund in parenchimul pulmonar pe caile:

calea aeriana – prin inhalarea unor produse septice

calea limfatica sau hematogena – insamantarea plamanilor cu embolii dintr-un focar supurat

prin continuitate – de la un factor septic din vecinatate

Cauzele cele mai frecvente sunt:

stenoza bronsica (de obicei in cancer pulmonar)

dilatatia bronsica

emboliile septice

suprainfectarea unor afectiuni preexistente (chist hidatic, chist aerian atelectazii etc.)

diverse infectii situate la distanta: sinuzite, otite, infectii dentare, furuncule, flebite, traumatisme toracice

in raport cu modul de formare supuratia poate fi:

primitiva – abces cu piogeni, amibian, micotic

secundara – unei afectiuni pulmonare

-pnemonie

-bronhopneumonie

unei supuratii toracice sau subdiafragmatice

unei embolii septice pulmonare

Factorii favorizanti sunt:

– frigul

oboseala

alcoolismul

diabetul

1.5. Anatomie patologica

Abcesul pulmonar este constituit de obicei din trei structuri:

o cavitate care contine puroi

un perete mai mult sau mai putin ingrosat aparand uneori ca o membrana piogena

o zona de reactie inflamatorie in jur

1.6. Plamanul – anatomie

Plamanul acoperit de pleure este constituit din urmtoarele unitati antomice si functionale:

boli

segumente

acini pulmonari

lobuli

– lobii pulmonari : sunt unitati morfologice mari delimitate prin scizuri; ei au independenta structurala, functionala si patologica;

– lobii sunt organizati in segmente unitati morfologice delimitati imperfect in septuri conjunctive; segmentele sunt alcatuite din lobuli;

– lobulul este o masa piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituita din ramificatii ale bronhiilor si mase de sange inconjurate de tesutul conjunctiv;

– lobulul pulmonar este format din acini pulmonari constituiti dintr-o bronhiola respiratorie impreuna cu canalele alveolare care deriva din ea si cu alveolele pulmonare

Acinul pulmonar constituie unitatea structurala si functionala a lobului pulmonar.

alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamanului

peretele alveolar, adaptat schimburilor gazoase este format:

dintr-un EPITELIU ALVEOLAR unistratificat asezat pe o membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice, in care se gasesc o retea de capilare provenite din ramurile terminale ale arterei pulmonare

EPITELIU ALVEOLAR si membrana bazala a alveolei impreuna cu membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar, constituie MEMBRANA ALVEOLO-CAPILARA prin care se face schimbul de gaze.

VASCULARIZATIA FUNCTIONALA asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor de sange care constituie unica circulatie

VASCULARIZTIA NUTRITIVA parte a marii circulatii este asigurata de arterele si venele bronsice; venele dreneaza sangele in vena cava superioara

Pleura este alcatuita din doua foite:

FOITA VISCERIALA ce acopera plamanii si in scinzuri

FOITA PARIETALA ce captuseste peretii cutiei toracice

1.7. Simptome

Debutul abcesului pulmonar este:

de obicei brutal, caracerizat prin frisoane, febra, pana la 40 de grade Celsius

junghi toracic, si mai rar insidios;

urmeaza o perioada de 5-10 zile cu caracter de pneumonie sau bronhopneumonie, in care exista febra (39- 40 grade Celsius), tuse si expectoratie mucoasa;

In acest timp apar unele elemente care sugereaza abcesul pulmonar:

facies palid

temperatura neregulata

rezistenta la antibiotice

leucocitoza mare (20000 – 30000), cu polinucleoza

Urmeaza perioada de deschidere in bronhii cu evacuare brutala a secretiei purulente, evacuare numita vomica si care apare intre a 5-a si a 15-a zi de evolutie

Uneori vomica este precedata de hemoptizie sau de spute hemopteice

vomica poate fi:

unica

masiva cand se insoteste de asfixie

mai des fractionata

dupa vomica, scade febra si starea generala se amelioreaza

Ultima perioada este de drenare bronsica:

tuse frecventa

expectaratie mucopurulenta abundenta ( 10 – 400 ml/zi)

temperatura in jur de 37 grade Celsius

uneori apar hemoptizii

EXAMENUL SPUTEI:

aspect pulmonar

miros fetid (50%)

flora microbiana plimorfa

prezenta fibrelor elastice (distrugerea peretilor alveolari)

EXAMENUL HEMATOLOGIC

– hiperle si venele bronsice; venele dreneaza sangele in vena cava superioara

Pleura este alcatuita din doua foite:

FOITA VISCERIALA ce acopera plamanii si in scinzuri

FOITA PARIETALA ce captuseste peretii cutiei toracice

1.7. Simptome

Debutul abcesului pulmonar este:

de obicei brutal, caracerizat prin frisoane, febra, pana la 40 de grade Celsius

junghi toracic, si mai rar insidios;

urmeaza o perioada de 5-10 zile cu caracter de pneumonie sau bronhopneumonie, in care exista febra (39- 40 grade Celsius), tuse si expectoratie mucoasa;

In acest timp apar unele elemente care sugereaza abcesul pulmonar:

facies palid

temperatura neregulata

rezistenta la antibiotice

leucocitoza mare (20000 – 30000), cu polinucleoza

Urmeaza perioada de deschidere in bronhii cu evacuare brutala a secretiei purulente, evacuare numita vomica si care apare intre a 5-a si a 15-a zi de evolutie

Uneori vomica este precedata de hemoptizie sau de spute hemopteice

vomica poate fi:

unica

masiva cand se insoteste de asfixie

mai des fractionata

dupa vomica, scade febra si starea generala se amelioreaza

Ultima perioada este de drenare bronsica:

tuse frecventa

expectaratie mucopurulenta abundenta ( 10 – 400 ml/zi)

temperatura in jur de 37 grade Celsius

uneori apar hemoptizii

EXAMENUL SPUTEI:

aspect pulmonar

miros fetid (50%)

flora microbiana plimorfa

prezenta fibrelor elastice (distrugerea peretilor alveolari)

EXAMENUL HEMATOLOGIC

– hiperleucocitoza(20000-30000/mm3)

– anemie crescuta

– VSH crescut

EXAMENUL RADIOLOGIC (radiografie si tomografie)

Abcesele pulmonare primare majoritatea sunt unice(60-80%)si localizate predominant in pulmonul drept (segmentul dorsal al lobului superior si varful lobului inferior). Mai intai apare o opacitate omogena ovulara sau rotunda, mai apoi o imagine hidro-aerica, dupa care in ultima perioada de cicatrizare apare o fibroza.

BRONHOSCOPIA

Este utila pentru diagnosticul diferential cu supuratiile pulmonare secundare (cancer bronhopulmonar).

1.8. Evolutie

Abcesul pulmonar tratat corect se vindeca fara sechele. Uneori se vindeca spontan in 4-8 saptamani. Exista si cazuri rezistente la tratament (cancer bronsic, stenoze bronsice). Daca in 8-12 saptamani vindecarea nu s-a produs, supuratia intra in faza de cronicizare.

Complicatiile pot fi:

locale – bronsiectazie (abces bronsiectaziant)

pleurezie purulenta

mediastinita supurala

piopneumotorax

scheroza pulmonara reziduala

b) generale – amiloidazia

cordul pulmonar cronic

1.9. Complicatii

Complicatiile abcesului pulmonar pot fi:

pleurale (pneumotorax spontan, pleurezii)

cronicizare cu scleroza si supuratie (piosleroza)

emfizem

cord pulmonar cronic

bronsiectazii secundare

complicatii la distanta (supuratii in creier, ficat etc.).

1.10. Prognosticul

Prognosticul este in general favorabil, peste 80% din cazuri vindecandu-se. Antibioterapia a influentat favorabil prognosticul, care insa se mentine rezervat in supuratiile cronice.

1.11. Diagnosticul

Diagnosticul abcesului pulmonar este sugerat de debitul brusc, cu aspect de pneumonie franc-lobara urmat de vomica si semne de supuratie deschisa.

1.12. Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul de abces pulmoanr este sugerat de anamneza tablou clinic de pneumopatie acuta urmata de bronhoree masiva fetida si confirmata de examenul radiologic caracteristic (imagine hidro-aerica).

2. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Abcesul pulmonar primar trebuie deosebit de supuratiile pulmonare secundare prin:

pneumopatii preexistente – pneumonia abcedata, bronsiectazie (abces bronsiectatic), cancerul bronhopulmonar , infarctul pulmonar, hematomul pulmonar posttraumatic, etc.

cavitati preexistente – caverna turuleloasa, chistul hidatic pulmonar, chisturile aeriene congenitale etc.

2.1. Profilaxie

Pentru a putea fi prevenita aceasta boala trebuie pus accentul pe:

– tratarea infectiilor rino buco-faringiene

antiobioterapie de protectie in interventiile chirurgicale (amigdalectomie,bronhoscopie etc);

tratarea bolilor generale (diabetul zaharat, alcoolismul)

2.2. Tratamentul

Tratamentul abcesului pulmonar impune repausul la pat cel putin 6 saptamani si un regim complet (proteine, glucide, vitamine) cu lichide abundente (igieno-dietetic).

2.3. Tratamentul medical

Tratamentul medical al abcesului pulmonar consta in:

Antibiotice in doze mari si asociate pe cale generala (parenteral) si locala (endobronsic, in cazuri speciale).

Tratamentul incepe cu Penicilina G 10-20 ml u/zi in 2 perfuzii I.V.

in caz de penicillino-rezistenta, aceasta se inlocuieste cu ampicilina 4-6 gr/zi sau se asociaza cu gentamicina 80 mg 3/zi sau kanamicina 500 mg*2 pe zi I.M. sau I.V.

in abcesele pulmonare cu fungi se administreaza stamicina sau amfotericina

in abcesele pulmonare amoebiene se administreaza metronidazol 2-3 gr/zi sau fasigyn 1.5-2 gr/zi 10 zile.

Drenajul pastural si bronhoaspiratia la 3-7 zile sunt utile in abcesul pulmonar, pentru evacuarea puroiului din focarul septic urmata de introducerea locala a antibioticelor (cu ajutorul Sondei Metras)

2.4. Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical (lobectomie sau pneumectomie) este indicat dupa 3-6 luni, cand tratamentul medical este imficace, abcesul pulmonar s-a cronicizat (pioscleroza) sau recidivat.

CAPITOLUL AL II-LEA

ROLUL NURSEI IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITALE

Masurarea si notarea T.A.

Scopul: – evaluarea T.A. sistolice (maxime) si a T.A. diastolice (minime)

Materiale necesare:

– tensiometru

stetoscop

tampoane de vata si alcool

creion rosu si foaie de temperatura

Pregatirea pacientului:

asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute

Efectuarea tehnicii:

nursa se spala pe maini cu apa si sapun

dezinfecteaza cu alcool tegumentul pacentului, sprijinit si in extensie

fixeaza membrana stetoscopului pe artera humurala sub marginea inferioara a mansetei

se introduc olivele stetoscopului in urechi se

pompeaza aer din maneta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc, pana la disparitia zgomotelor pulsatile

se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei pana se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea T.A. maxime ) a carei valoare se retine

se continua decomprimarea si se retine valoarea ultimului zgomot arterial (care reprezinta T.A. minima)

se scoate manseta

se dezinfecteaza pompa stescopului

Notarea:

se noteaza valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie (sau 10) unitate coloana de mercur

se unesc apoi liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat

in alte documente se noteaza cifric de exemplu:

T.A. max = 185 mm Hg

T.A. min = 90 mm Hg

De retinut:

in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate manseta de la bratul pacientului

la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la ambele brate

MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

Scop: – evaluarea functiei cardio-vasculare

Locuri de masurare: orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: radiala, cubitala,femurala, humerala,carotida temporala,pedioasa,poplitee;

Materiale necesare – ceas cu secundar

creion rosu

Pregatirea pacientului – asigurarea repausului fizic si psihic timp de 10-15 minute

Efectuarea tehnicii – spalarea pe maini

– reperarea unei artere

fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei

exercitarea unei presiuni asupra pertelui arterial cu varful degetelor si numararea pulsatiilor timp de un minut

Notarea – consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii

– se mai noteaza si astfel: P(A.V.)=80/min.

MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

Scop – evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.

Locuri de masurare – axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin

Materiale necesare

termometru maximal

culoare albastra

tampoane si solutie dezinfectanta

lubrefiant

ceas

Pregatirea pacientului – pregatire fizica si psihica

Efectuarea tehnicii

nursa se spala pe maini cu apa si sapun

se scoate termometrul din solutia dezinfectanta se clateste si se sterge cu o compresa

masurarea in axila

se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

se apropie bratul de trunchi, se flecteaza antebratul pe torace

termometrul se mentine timp de 10 minute

masurarea in cavitatea bucala

se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare

pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

se mentine termometrul timp de 5 minute

masurarea rectala

se lubrefiaza termometrul

se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie, asiguradu-i intimitatea

se introduce rezervorul cu mercur in rect prin miscari de rotatie si inaintare

termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

se mentine temometrul timp de 3 minute

se scoate termometrul, se sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

Reorganizarea locului de munca

se spala termometrul, se usuca si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (cloramina 1%)

Notarea temperaturii

temperatura se noteaza printr-un punct pe verticala, socotind ca fiecare linie orizontala a foii de temperatura reprezinta daua diviziuni de grad

se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice

in alte documente se noteaza cifric: exemplu T=37.7 grade Celsius

MASURAREA DIUREZEI

Defintie

Diureza reprezinta fenomenul de formare si eliminare a urinei timp de 24 h.

Obiective:

cunoasterea volumului diurezei

efectuarea unor determinari calitative

Masurarea diurezei

Colectarea urinei pe 24 h:

se face in recipiente gradate, spalate, clatite si acoperite

colectarea incepe dimineata la o anumita ora si se termina in ziua urmatoare la aceeasi ora

se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii urinei corecte si asupra procedeului

pacientul urineaza dimineata la ora fixa

prima emisie se arunca

De retinut:

golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare

recipientul cu urina este etichetat cu numele pacientului, numarul de salon, sectia

se tine la rece si ferit de lumina

dupa golirea recipientului acesta se spala si se dezinfecteaza

pentru determinarea tolerantei la glucide se vor masura 100 ml din cantitatea totala pe 24 h

Notarea diurezei:

se noteaza zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective

spatiul dintre doua linii orizontale ale foii de temperatura corespunde la 100 ml de urina

MASURAREA GREUTETII CORPORALE

Scop:

aprecierea starii de nutritie a pacientului

stabilirea necesitatilor calorice

Materiale necesare:

cantar antropometric

Pregatirea pacientului:

se anunta sa nu manance

pacientul isi goleste vezica urinara

Executie:

se verifica functionalitatea balantei

se imobilizeaza acul balantei

se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

se citesc valorile obtinute

se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la salon

se noteaza greutatea in foaia de temperatura

De stiut:

– cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare

ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA ACTELOR

DE INVESTIGATIE

SI EXPLORARI FUNCTIONALE

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

CAPITOLUL AL III-LEA

PROCESUL DE NURSING (DE INGRIJIRE)

1.1. Definitie

Procesul de nursing este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate. El este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate.

1.2. Etapele procesului de nursing

Procesul de nursing comporta cinci etape

I. Culegerea de date

Este un proces continuu, deoarece pe tot parcursul muncii sale, nursa nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient.

II. Analiza si interpretarea datelor

Presupune un examen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea diagnosticului de ingrijire, format din trei parti principale:

problema de dependenta a bolnavului

cauza problemei de dependenta

semne si simptome

III. Planificarea ingrijirilor (planul de interventii cuprinde doua componente)

obiectivele de ingrijire

interventiile

Aceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. Se tine cont si de prescriptiile medicale

IV. Realizarea interventiilor

Constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.

In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati: bolnavul, nursa, echipa de ingrijire, familia (apartinatorii)

V. Evaluarea

Consta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea reprezinta o conditie absoluta a calitatii ingrijirilor.

DEMERS DE INRIJIRE

Demersul de ingrijire cuprinde urmatoarele etape:

I. Culegerea de date

II. Problemele pacientului

III. Obiectivele

IV. Planificarea interventiilor

V. Evaluarea

I. Culegerea de date:

pacient – P.R.

sex – masculin

varsta – 35 ani, cetatenie romana, religie ortodoxa

consult efectuat la data de 1.04.2000

profesie – profesor

Antecedente – fara semnificatie

Antecedente personale – nici o afectiune in antecedente

Pacientul se prezinta singur la consult datorita urmatoarelor simptome:

circulatia inadecvata, alimentatie necorespunzatoare, dificultate in a se deplasa

incapacitate de a se odihni

intoleranta la activitate legata de dispnee si oboseala mai accentuata decat in mod normal intr-o perioada foarte scurta de timp

comunicare insuficienta cu familia

Dupa consultul medical prezinta: dispnee, polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta.

II. Problemele pacientului

Problemele pacientului pot fi:

actuale

potentiale

Problemele actule

pacientul prezinta dispnee, polipnee, tuse chinuitoare, neliniste, anxietate privind boala cu care se confrunta

alterarea confortului datorita durerii si aportului insuficient de oxigen

este foarte speriat datorita spitalizarii neprevazute si apoi de diagnosticul pus de medic

Problemele potentiale

anxios si nelinistit privind vindecarea care exista dar si timpul, apoi posibilitatile de manifestare inclunzand si realizarea.

III. Obiectivele:

inbunatatirea capacitatii de cooperare a pacientului

asigurarea confortului

mentinerea unei stari nutritionale adecvate

reducerea riscului altor imbolnaviri

educare si informare privind afectiunile respiratorii si aria lor de extindere

IV. Planificarea interventiilor

exercitii respiratorii frecvente

activitate fizica moderata

abordarea unei posturi care sa favorizeze toracele

hidratare adecvata

pastrarea temperaturii si a umiditatii in limite normale

aerisirea camerei

exercitii de relaxare pentru controlul respiratiei

regim igieno-dietetic pentru persoanele supraponderale

evitarea fumatului si a agentilor favorizanti

administrare corecta a tratamentului medicamentos

vestimentatie cat mai lejera care sa nu stanjeneasca miscarile pentru o mai buna oxigenare

V. Evaluare

pacientul accepta internarea

este echilibrat din punct de vedere emotional

pacientul accepta cooperarea cu echipa de ingrijire si coopereaza cu aceasta

pacientul are incredere si este linistit acceptand ingrijirile echipei

pacientul are o stare favorabila pentru externare

Stabilirea celor 14 nevoi fundamentale

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

scaderea capacitatii plamanului de a asigura o respiratie buna, datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin:

– dispnee

– obstructia cailor respiratorii

– respiratie inadecvata legata de tuse productiva si durere

Nevoia de a bea si a manca

alimentatie inadecvata prin deficit datorita febrei si scaderii ponderale

Nevoia de a elimina

pacientul isi satisface aceasta nevoie in limite normale

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

intoleranta la activitate

alterarea starii de confort

dificultate in a se deplasa datorita: durerii, oboselii accentuate si slabiciunii

Nevoia de a dormi si de a se odihni

neliniste, anxietate, insomnie datorata durerii ambiantei inadecvate

Nevia de a se imbraca si a se dezbraca

dificultate in capacitatea de a se imbraca si dezbraca determinata de durere, febra si slabiciune

Nevoia de a mentine constanta temperatura corpului in limite normale

alterarea potentialului temperaturii corpului datorita hipertermiei si procesului infectios

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

deficit de autoingrijire

alterarea indeplinirii rolului propriu

Nevoia de a evita pericole

anxietate si neliniste privind informatiile despre boala pe care o are si cum ar putea evita ca sa deceleze raul de bine

Nevoia de a comunica

depresie legata de dificultatea de a se adapta bolii

Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

comportament normal corespunzator cultului sau

Nevoia de a fi ocupat si a se realiza

pacientul isi asuma roluri sociale

Nevoia de a se recrea

pacientul exprima dorinta de a participa la activitati recreative

Nevoia de a invata sa-ti pastrezi sanatatea

prezinta interes pentru starea sa de sanatate si pentru acumularea unor cunostinte privind boala sa

CAZUL CLINIC NR.I

Identificarea bolnavului:

P.F. , 55 ani, cetatenie romana, religie ortodoxa;

Data internarii: 9.04.2000

Data externarii: 9.05.2000

Domiciliul: sat Vorona, com. Vorona

Profesie: pensionar

Culegerea de date

Antecedente – fara semnificatie

Debut de aproape doua luni in urma, internat in sectia Medicala II si cu tratament ambulatoriu, se reinterneaza in stare deosebit de grava.

Date personale – nici o afectiune in antecedente

Obiceiuri – orarul meselor este fix

nu consuma bauturi alcoolice, dar serveste o cafea pe zi

consuma bauturi racoritoare

nu face exces de alimente

Motivele internarii:

dispnee

polipnee

tuse cu expectoratie muco-purulenta

Diagnostic medical:

Abces pulmonar stang

TBC pulmonar stang

Diagnostice de nursing:

circulatie inadecvata si alimentatie inadecvata

dificultate in a se deplasa

dificultate in ingrijire si de a-si efectua o igiena riguroasa

incapacitate de a se odihni

comunicare insuficienta la nivel afectiv

SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE

1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Diagnostic de nursing

Dificultate de a respira datorita scaderii capacitatii plamanului de a asigura o respiratie buna manifestata prin:

dispnee accentuata de efort si decubit

polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta

obstruarea cailor respiratorii

circulatie inadecvata manifestata prin: cianoza buzelor,unghiilor si tegumentelor

Obiective

pacientul sa respire lejer pe nas

sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie

pacientul sa aiba o circulatie adecvata

Interventii

sa asigure o pozitie corespunzatoare care sa permita o respiratie cat mai usoara

sa evite eforturile fizice;sa se indeparteze secretiile

sa se asigure o ventilatie buna si aportul de oxigen

pcientul va fi invatat sa tuseasca si sa colecteze expectoratia intr-un vas special

administrare de oxigen la anumite intervale de timp si de calmante

Evaluare

pacientul sa respire mai usor

pacientul isi dezobstrueaza caile respiratorii prin tuse

cianoza extremitatilor se mentine

durerea se mai calmeaza

2)Nevoia de a manca si a bea

Diagnostic de nursing

alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prin scadere ponderala si inapetenta

Obiective

sa se asigure caloriile minerale,vitaminele de care pacientul are nevoie prin alimentele adecvate

indepartarea anorexiei

pacientul sa fie echilibrat hidroelectric si nutritional

Interventii

bolnavului i se va da sa manance sau va fi ajutat de nursa

se va asigura aportul de lichide prin fructe, lapte ceaiuri, compoturi si sucuri

se va da alimente bogate in calorii: lapte, oua, carne si brinzeturi

Evaluare

bolnavul reuseste sa se alimenteze si sa se hidrateze.

3) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

dificultate de a se deplasa datorita durerii

dispnee accentuata cu polipnee si tahicardie apoi starii generale grave manifestata prin imobilizare la pat

Obiective

bolnavul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale, sa reduca miscarile

prevenirea altor complicatii pulmonare, bronhopneumonia de decubit

mentinerea unei bune circulatii

Interventii

sa se pozitioneze pacientul corect

eforturile pacientului vor fi minime

se va pozitiona pacientul semiszand si va fi servit cu tot ceea ce ii trebuie

se va schimba pozitia pacientului la anumite intervale de timp

administrare de antalgice

Evaluare

pacientului i se asigura un anumit (maxim) de confort

nu apar escare

4) Nevoia de a dormi si a se odihni

Dianostic de nursing

dificultate de a dormi datorita tusei si dispneei manifestata prin treziri nocturne repetate

Obiective

pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ

Interventii

sa se calmeze tusea dupa ce expectoreaza

sa se asigure un microclimat adecvat

sa se asigure aportul de oxigen

pacientul trebuie sa aiba o pozitie corecta (semisezand)

trebuiesc adecvate: temperatura, umiditate

administrare de oxigen

Evaluare

aceasta nevoie este satisfacuta

dispneea scade

Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca

Diagnostic de nursing

dificultate de a se imbraca si dezbraca datorita starii grave a pacientului (este casectic)

Obiective

pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in timp de trei zile

Interventii

sa se schimbe pacientul de lenjeria intima, de pat de cate ori este nevoie

Evaluare

pacientul se poate imbraca si dezbraca cu ajutorul nursei

6) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Diagnostic de nursing

pacientul nu se poate inveli, nu se poate dezbraca datorita imobilizarii

Obiective

pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite normale

Interventii

nursa va inveli pacientul si il va ajuta la imbracat si dezbracat

va asigura un climat adecvat

Evaluare

temperatura se mentine in limite normale

Nevoia de a fi curat si ingrijit, de a proteja tegumentele

Diagnostic de nursing

dificultate de a urma prescriptiile de igiena datorita durerii si imobilizarii la pat

Obiective

pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate

sa aiba celelalte nevoi fundamentale satisfacute

Interventii

– sa se asigure lenjeria si o igiena corespunzatoare

sa se explice pacientului necesitatea ingrijirilor de igiena

se va schimba pacientul si i se va face baie pe regiuni

se va ajuta pacientul sa se pieptene, sa se spele pe dinti, sa-si ingrijeasca unghiile si sa se barbiereasca

Evaluare

pacientul este curat si ingrijit

Nevoia de a comunica

Diagnostic de nursing

comunicare insuficienta cu cei din jur datorita prognosticului grav al bolii si manifestata prin inchidere in sine

Obiective

pacientul sa comunice cu cei din jur

inlaturarea starii de depresie

Interventii

pshoterapie

se va incerca sa i se spuna pacientului ca cei din familie au si ei necazuri, ca locuiesc departe

nursa va sta de vorba cu pacientul

Evaluare

pacientul se simte bine din punct de vedere psihic

pacientul nu se mai simte singur

Nevoia de a evita pericole

Diagnostic de nursing

imposibilitatea de a se proteja datorita anxietatii, durerii provocate de anumite tehnici (injectie, perfuzie)

Obiective

sa se asigure linistea pacientului

calmarea durerilor

sa se indeparteze starea de anxietate

se se urmareasca functiile vitale

Interventii

se va explica pacientului ca nu este in pericol

se vor explica unele tehnici si necesitatea lor

masaj cu alcool, talc

schimbarea pozitiei

administrarea de calmante

Evaluare

pacientul este mai linistit, mai putin anxios

durerile au mai cedat

pacientul nu prezinta escare

Nevoia de practica religia

Diagnostic de nursing

imposibilitatea de a-si practica religia datorita conditiilor de spital manifestata prin inchiderea in sine

Obiective

pacientul sa-si practice religia

Interventii

faciliteaza accesul parohului la patul pacientului pentru impacarea cu sine

i se acorda impartasanie

Evaluare

pacientul isi practica religia

TRATAMENT PENTRU

CAZUL NR.I

EPICRIZA

Pacientul P.F. , 55 ani se interneaza cu diagnostic medical de abces pulmonar stang, cu TBC pulmonar stang si cu urmatoarele manifestari de dependenta: dispnee, polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta pentru investigatii si tratament. A urmat tratament cu antibiotice, bronhodilatatoare si antialgice.

Prin ingrijirile de nursing si administrare corespunzatoare a tratamentului prescris de medic pacientul se interneaza cu o oarecare stare de ameliorare si cu urmatoarele recomandari:

evitarea frigului

evitarea umezelii

evitarea eforturilor fizice

regim alimentar igienic si control peste o luna.

CAZUL CLINIC NR . II

Identificarea pacientului

B.F. , 27 ani, cetatenie romana, religie ortoxa

Data internarii: 21.04.2000

Data externarii: 21.05.2000

Domiciliul: Botosani

Profesia: fara ocupatie

Culegere de date

Antecedente: fara nici o importanta

Debut, in urma cu aproximativ doua saptamani, cu febra, frisoane, junghi toracic, tuse cu expectoratie fetida aparuta pe parcurs. Radioscopia efectuata anihilator, evidentiaza imagini de abces.

Date personale – nici o afectiune in antecedente

Obiceiuri – orarul meselor este fix

consuma bauturi alcoolice in cantitati foarte mici (sarbatori de peste an)

consuma bauturi racoritoare

face plimbari in aer liber

nu face exces de alimente

somnul nu este satisfacator din punct de vedere cantitativ si calitativ datorita tusei si durerii

Motivele internarii:

febra

junghi toracic

tuse cu expectoratie fetida

Diagnostic medical: abces pulmonar drept

Diagnostic de nursing:

circulatie inadecvata

alimentatie inadecvata

dificultate de a se deplasa

dificultate de a se odihni

incapacitate de a se ingriji

comunicare insuficienta la nivel afectiv

SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR

FUNDAMENTALE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Diagnostic de nursing

dificultate de a respira datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin:

– dispnee cu tahipnee

– obstruarea cailor respiratorii

– sputa abundenta

– tuse productiva, durere

Obiective

pacientul sa respire liber pe nas

sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie

diminuarea durerii

pacientul sa nu devina sursa de infectie

evacuarea continutului abcesului pulmonar

Interventii

pacientul va tusi in mod eficient

pacientul va expectora

se va pozitiona pacientul semisezand

se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului (t=20 grade Celsius)

salon curat, ingrijit si aerisit

administrare de expectoratie: Bronhexin 3 fl/zi

administrare de algocalmin 3 fl/zi

educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta

educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale

Evaluare

pacientul respira mai usor

caile aeriene se dezobstrueaza

durerea s-a diminuat

Nevoia de a manca si a bea

Diagnostic de nursing: alimentatie inadecvata prin deficit datorita starii generale alterate manifestate prin inapetenta si scadere in greutate.

Obiective

pacientul sa fie echilibrat hidro electrolitic

se urmareste combaterea febrei

Interventii

se vor administra lichide (ceaiuri, supe si copoturi)

se urmareste acoperirea cheltuielilor energice prin aport de glucide si proteine

se va asigura necesarul de vitamine si minerale

se va administra algocalmin si aspirina

Evaluare

durerea se diminueaza

scade febra

oboseala si starea de slabiciune vor disparea in cateva zile

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Diagnostic de nursing

dificultate de a se deplasa datorita durerii, oboselii si slabiciunii

Obiective

sa se calmeze durerea

pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator

Interventii

se va combate febra cu lichide calde

se va cauta o pozitie comoda

se va asigura necesarul de calorii, de vitamine a pacientului

se vor administra algocalmin si aspirina

Evaluare

durerea se diminueaza

scade febra

Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca

Diagnostic de nursing

dificultate de a se imbraca si dezbraca determinata de: slabiciune, durere, febra

Obiective

pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile

sa se calmeze durerea

sa scada febra

pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile

sa se calmeze durerea

sa scada febra

Interventii

identificarea capacitatii si limitele fizice al persoanei ingrijite

acorda timp suficient pentru a ajuta pacientul la imbracat si dezbracat

recomanda ca in timp ce se imbarca daca ameteste sa se aseze in fotoliu

se va administra tratamentul prescris de medic (aspirina si algocalmin)

se va servi pacientul cu tot ceea ce are nevoie

Evaluare

pacientul ajutat de nursa poate sa-si satisfaca aceasta nevoie

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Diagnostic de nursing

hipertermie

Obiective

pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice

sa fie echilibrat hidroelectrolitic

sa aiba stare de bine

Interventii

sa se combata febra prin adminstrare de lichide

sa se schimbe pacientul ori de cate ori este nevoie

se va asigura un microclimat adecvat

Evaluare

pacientului ii este mentinuta temperatura corpului in limite normale

TRATAMENT PENTRU

CAZUL NR.2

EPICRIZA

Pacientul B.F. de 27 ani se interneaza cu diagnosticul medical de abces pulmonar, dar si cu urmatoarele manifestari de dependenta: dispnee, polipnee, tuse cu expectoratie fetida pentru investigatii si tratament.

In perioada spitalizarii a urmat tratament cu expectorante, bronhodilatatoare, antibiotice si antialgice.

Prin ingrijirile de nursing si administrare corespnzatoare a tratamentului prescris de medic, pacientul se externeaza cu o oarecare ameliorare si cu urmatoarele recomandari:

evitarea frigului

evitarea efortului fizic

regim alimentar igienic si control peste o luna

CAZUL CLINIC NR. III

Identificarea pacientului

C.T. , 47 ani, cetatenie romana, religie ortodoxa

Data internarii – 26.02.2000

Data exernarii – 28.03.2000

Domiciliul – Botosani

Profesia – pensionar

2) Culegerea de date:

Antecedente – fara importanta

3) Antecedente personale

boala Parkinson de 8 ani cu tratament de specialitate

pensionat medical

pacientul a declarat ca in ziua de 4.02.2000 a inceput sa faca febra si a aparut apoi tusea productiva

a neglijat apoi consultul de specialitate din motive personale

dupa rezolvarea problemelor sale se prezinta la medic pe data de 25.02.2000 motiv pentru care este internat

Obiceiuri – urmeaza un regim alimentar adecvat

– se hidrateaza corespunzator

priveste la televizor

pacientul prezinta un somn linistitor

4) Motivele internarii

febra

tuse cu expectoratie

dispnee accentuata mai ales la efort si mai slab la decubit

scadere ponderala

tegumente si mucoase palide

dureri toracice sub forma de junghi

Diagnostic medical – abces pulmonar

Diagnostic de nursing

circulatie inadecvata

alimentatie inadecvata

dificultate in a se deplasa

dificultate in a face ingrijiri de igiena

incapacitatea de a se odihni

comunicare insuficienta la nivel afectiv

SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR

FUNDAMENTALE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Diagnostic de nursing

respiratie insuficienta daorita reducerii capacitatii plamanului de a efectua o oxigenare de calitate manifestata prin: dispnee, tuse, obstructia cailor respiratorii si durere

Obiective

diminuarea dispneei in interval de o ora

indepartarea secretiilor

calmarea durerii

Interventii

pacientul se va pozitiona semisezand

se va servi pacientul cu ceea ce are nevoie pentru evitarea efortului fizic

se vor asigura conditii optime de mediu (aer umidificat, camera aerisita)

pacientul va fi invatat sa tuseasca, sa expectoreze secretiile cu un minim de efort pentru a-si elibera caile respiratorii

se va administra algocalmin 3 cp/zi

expectorante: bromhexim 3 tab/zi

Evaluare

pacientul respira mai usor

caile respiratorii s-au eliberat de secretiile abundente

durerea se diminueaza

Nevoia de a manca si a bea

Diagnostic de nursing

alimentatie inadecvata prin deficit datorita febrei ridicate si manifestata prin: diminuarea apetitului, scadere ponderala

Obiective

scaderea febrei in timp de doua ore

reluarea treptata a apetitului

Interventii

se va scadea febra prin administrare de algocalmin 3 tb/zi si aspirina 3 tb/zi

se va asigura un regim complet

se vor administra multe lichide

Evaluare

o data cu administrarea medicatiei febra scade iar pacientul isi reia apetitul treptat

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Diagnostic de nursing

imobilitate datorita durerii

Obiective

sa se diminueze durerea

pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata

Interventii

pacientul va fi asezat in pat in pozitie semisezanda

se vor administra antialgice: algocalmin 3 tb/zi

se vor evita eforturile fizice

planifica un program de exercitii in functie de capacitatea pacientului

Evaluare

durerea se calmeaza

pacientul sta intr-o pozitie comoda

Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale

Diagnostic de nursing

febra datorita procesului infectios manifestata prin: piele rosie, calda, umeda si transpiratii

Obiective

scaderea febrei in 30 de minute

Interventii

mentinerea unui microclimat adecvat

administrare de lichide per os

administrare de aspirina 3 tb/zi

Evaluare

febra scade

pacientul are o stare de bine privind temperatura

Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele

Diagnostic de nursing

dificultate in a urma reguli de igiena datorita asteniei fizice si durerii toracice

Obiective

inlaturarea durerii

pacientul sa-si poata face singur ingrijirile de igiena timp de o zi

Interventii

calmarea durerii cu antalgice prescrise de medic (aspirina)

se va schimba lenjeria de pat si cea intima ori de cate ori este nevoie

nursa va ajuta pacientul in ingrijirile de igiena

Evaluare

durerea diminueaza iar

pacientul poate urma ingrijirile de igiena fara ajutor

Nevoia de a se recreea

Diagnostic de nursing

dificultate in desfasurarea activitatilor recreative datorita efectuarii intregului organism din cauza bolii

Obiective

tratarea simptomelor amintite

amenajarea unui microclimat adecvat

Interventii

pacientul va fi supravegheat pentru a urma indicatiile terapeutice ale medicului si nursei

se va asigura un confort propriu

Evaluare

pacientul a reusit sa se recreeze

TRATAMENT PENTRU

CAZUL NR.III

EPICRIZA

Pacientul C.T. in varsta de 47 ani se interneaza cu diagnosticul medical de abces pulmonar si cu urmatoarele manifestarii de dependenta: febra, tuse cu expectoratie, dispnee accentuata mai ales la efort si mai slab la decubit, scadere ponderala, tegumente si mucoase palide, dureri toracice sub forma de junghi.

In perioada spitalizarii a urmat tratament cu expectorante, bronhodilatatoare, antibiotice si antialgice.

Prin ingrijirile de nursing si administrare corespunzatoare a tratamentului prescris de medic, pacientul se externeaza cu o oarecare stare de ameliorare si cu urmatoarele recomandari:

evitarea frigului

evitarea efortului fizic

regim alimentar igienic, control peste o luna

CONCLUZIE

MOTTO:

,,Viata nu nici are o valoare daca nu poti fi de folos altuia”

Loius Pasteur

Chiar daca indeletnicirea de a alinia suferinta are vechimea speciei umane si pentru cunoasterea medicinei unui popor este necesara intelegerea nasterii si evolutiei sale. Astfel, cunoasterea vietii indelungate continua sa atraga parte multi oameni impreuna contribuind ca toti sa ducem o viata mai sanatoasa. Asa cum spunea Schopenhauer ,, Sanatatea nu ete totul, dar fara sanatate nu este nimic “ continuam spunand ca sanatatea este nu numai lipsa unei boli ci si bunastarea fizica, mentala si sociala precum si un mod de a functiona in cadrul mediului extern propriu, ea mentinandu-se si dezvoltandu-se prin interactiunea dintre genotip, si mediu extern global.

Medicina de azi este o stiinta a actiunii bio-psiho-sociale, ea nu se ocupa numai de boli si bolnavi ci in mod egal si de cei sanatosi urmarind sa faca totul pentru a preveni bolile, a dentifica si a limita factorii de risc a sanatatii.

Proportia din ce in ce mai mare de persoane care se integreaza in spitale reflecta realitatea frecventei actuale sporite a imbolnavirilor si la aceste categorii de persoane se ridica cel putin doua probleme de o deosebita semnificatie:

Incidenta crescuta a persoanelor in varsta in cadrul structurii generale a populatiei implica o atentie sporita ce trebuie sa se acorde acestei categorii de cetateni in ce priveste depistarea bolilor respiratorii.

La persoane la care uzura organismului determina adesea alterari variabile si la care insasi morfologia plamanului este modificata cu implicatii fizio-patologice extrem de complexe creeaza dificultati in asistenta medicala care solcitand o pregatire clinica mai completa a personalului de ingrijire care au in evidenta acesti bolnavi.

Termenul de boli cu afectare pulmonara difuza cuprinde un mare

numar de afectiuni caracterizate prin infiltrate celulare si monocelulare distincte localizate la nivelul acinilor pulmonari.

Unele dintre aceste afectiuni evolueaza acut in timp ce altele evolueaza sub acut sau cronic.

Este stiut ,,procesul de ingrijire” are drept scop o ingrijire stiintifica si incepe cu ,,culegerea datelor” dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate. Trebuie deci sa se determine problemele de dependenta, cauzele obiectivele potrivite si atunci aplicarea in practica a ingrijirilor va prinde sens. Totusi, sa nu uitam ca inainte de toate ,,Omul nu are prieten veritabil decat pe medic”.

BIBLIOGRAFIE

Manual de Medicina Interna pentru cadre medii, sub redactia Corneliu Borundel;

Compendiu de Medicina Interna, Leonard D. Domnisoru, Editura Stiintifica;

Biologie – Anatomia si fiziologia omului, manual pentru clasa a XI-a, Editura didactica si pedagogica, R.A. – Bucuresti;

Ghid de nursing, sub redactia Lucretia Titirca, Editura “Viata Medicala Romaneasca”

Nursing – Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali; sub redactia Lucretia Titirca, Editura “Viata Medicala Romaneasca”.

Similar Posts

  • Program de Sanatate Privind Reducerea Mortalitatii Si Morbiditatii Prin Boli Cardiovasculare In Judetul Dolj

    LUCRARE DE DISERTAȚIE PROGRAM DE SĂNĂTATE PRIVIND REDUCEREA MORTALITĂȚII ȘI MORBIDITĂȚII PRIN BOLI CARDIOVASCULARE ÎN JUDEȚUL DOLJ Introducere Promovarea și evaluarea sănătății reprezintă domenii fundamentale ale sănătății publice în toate sistemele de sănătate. Definiția sănătății publice ,dată de O.M.S (Organizația Mondială a Sănătății) este “știința și arta prevenirii bolilor, prelungirea vieții și promovării sănătății prin…

  • Atacul Acut de Glaucom

    CUPRINS ARGUMENT ………………………………………………….. 3 INTRODUCERE ……………………………………………… 4 PARTEA GENERALĂ Cap. 1. Umoarea apoasă – considerații generale Dezvoltarea embriologică a globului ocular…… .9 Anatomie …………………………………………11 Fiziologie ………………………………………. .15 Cap. 2. Forme clinice de glaucom ………………………….. .18 Cap. 3. Metode de examinare în glaucom …………………… 27 Cap.4. Terapia în glaucom …………………………………… 32 PARTEA SPECIALĂ Cap. 1. Rezultatele…

  • Rolul Asistentului Medical In Unitatea de Primiri Urgente

    MOTTO „Îngrijirea bolnavilor e una dintre cele mai grele meserii. Compasiunea ar putea constitui motivația, însă cunoașterea este singurul atu care dă rezultate.“ — Mary Adelaide Nutting, prima profesoară de nursing din lume. INTRODUCERE – MOTIVAȚIA LUCRĂRII În ciuda faptului că, în general, asistenții medicali nu sunt văzuți ca o componentă indispensabilă în interiorul staff-ului…

  • Utilizarea Tehnicii Fish In Diagnosticul Pacientilor cu Leucemie Mieloida Cronica

    Utilizarea tehnicii FISH în diagnosticul pacienților cu leucemie mieloidă cronică INTRODUCERE Lucrarea de față se dorește a fi un preambul pentru tânara generație de biologi care dorește să studieze și să aprofundeze importanța utilizării tehnicilor de citogenetică în diagnosticul pacienților cu leucemie mieloidă cronică (LMC), mai exact utilizarea tehnicii FISH (Fluorescence In Situ Hybridisation), ca…

  • Ingrijirea Pacientului cu Limfedem al Membrului Superior In Cancerul Mamr

    CUPRINS PARTE GENERALĂ: ARGUMENT INTRODUCERE GENERALITATI 1. ANATOMIA GLANDEI MAMARE ȘI SISTEMULUI LIMFATIC 2. FIZIOLOGIA GLANDEI MAMARE ȘI SISTEMULUI LIMFATIC III. LIMFEDEMUL MEMBRULUI SUPERIOR 1.ASPECTE GENERALE: DEFINIȚII, MAIFESTĂRI CLINICE ȘI COMPLICAȚII 2. ETIOLOGIE 3. DIAGNOSTIC 4.ASPECTE TERAPEUTICE ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL EDUCAȚIE PENTRU CALITATEA VIEȚII PARTEA PERSONALĂ: STUDII DE CAZ CONCLUZII BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE Cancerul de mamar,…

  • Recuperarea Posttraumatica a Umarului

    RECUPERAREA POSTTRAUMATICA A UMARULUI CUPRINS Introducere……………………………………………………………………………………………….. CAPITOLUL 1. Notiuni de anatomia si biomecanica umarului…………………… 1.1 Mușchii umǎrului……………………………………………………………………… 1.2 Centura membrului superior………………………………………………………. 1.3 Articulația scapulohumeralǎ………………………………………… 1.4 Articulația acromioclavicularǎ……………………………………………………… 1.5 Articulația sternoclavicularǎ………………………………………………………… CAPITOLUL 2.Traumatismele umarului 2.1 Luxatia…………………………………………………………… 2.1.1 Generalitǎți………………………………………………………………………………. 2.1.2 Simptomatologie………………………………………………………………………. 2.1.3 Tratament………………………………………………………………………………… 2.1.3.1 Tratament orthopedic…………………………………………………….. 2.1.3.2 Tratament chirurgical………………………………………………….. 2.2 Fractura…………………………………………………………………….….. 2.2.1 Generalitǎți………………………………………………………………………………. 2.2.2 Simptomatologie………………………………………………………………………. 2.2.3 Tratament……………………………………………………………………………………