îngrijirea pacienților cu hipotiroidism Autor: Mirela (Ene) Bosînceanu Coordona tori: Prof. Univ. Dr. Liliana Rogozea Șef lucr ăriDr. Vîrciu Mihai… [618307]

LUCRARE DE DIPLOM Ă
Rolulasistenteimedicale în
îngrijirea pacienților cu hipotiroidism
Autor:
Mirela (Ene) Bosînceanu
Coordona tori:
Prof. Univ. Dr. Liliana Rogozea
Șef lucr ăriDr. Vîrciu Mihai
-2009-

2CUPRINSUL LUCR ĂRII
IMPORTANȚA TEMEI
Afecțiunile glandei tiroide ocup ăun loc important în clinica endocrinologiei și
întâlnite frecvent, la ambele sexe și la orice vârst ă, reprezintăuneori probleme de s ănătate
colectiv ă, cum ar fi indicele de inteligenț ăal unei po pulații, nivelul educațional, nivelul
calitativ al vieții sociale, incidența sterilit ății, maturarea so matic ă, cretinismul endemic.
În 1878 Gull a descris pentru prima oar ăhipotiroidismul iar în 1874 Ord a definit
form ăsever ăa hipotiroidiei, mixedemul. În țara noastr ă, în 1923, Parhon și Goldstein au
efectuat prima sintez ăa insuficienței tiroidiene. [3]
În multe ț ări și regiuni europene persist ădeficiența de iod, afectând s ănătatea
populației în general și dezvoltarea intelectual ăa sugarilor și copii lor în mod special. Printre
aceste ț ări se num ărăBulgaria, Grecia, Germania, Italia, Polonia, România, Spania și Turcia.
În unele ț ări, cum ar fi Bulgaria și România, prevalența în rândul școlarilor este între 16 și
81% privind valorile ioduriei, ceea ce demonstreaz ăo afectare tiroidian ăsemnificativ ă, cu
repercursiuni asupra stării de s ănătate a populației pe termen mediu și lung . [5]
Iatăde ce am considerat util ăo nou ăinformare asupra acestei afecțiuni, pentru a
încerca, pe de o parte, s ăaduc în at enție aceast ăafecțiune oarecum „marginalizat ă” în ultima
perioad ă(comparativ cu marele flagel al secolului XX –SIDA sau cu diferite tipuri de
neoplasme), iar pe de alt ăparte, s ăsubliniez rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților
cu hipotiro idie–ambele aspecte constituind scopulacestei lucr ări.
Lucrarea, structurat ăîn trei capitole, evidențiaz ăcele mai importante caracteristici
etiopatogenice, epide miologice, clinice și terapeutice (în partea general ă) ale hipotirioidiei,
importanța activ ității asistentei medicale în îngrijirea acestor pacienți (în partea special ă),
detaliat ăatât înstudiul de caz cât și în studiul statistic , și, binențeles, concluziile finale în
urma aprofund ării acestei afecțiuni.

31.PARTEA GENERAL Ă
1.1. DEFINIȚI E
Hipotiroidiaeste o stare patologic ăcauzat ădeinsuficienta secretare a hormonilor
tiroidieni de c ătre glanda tiroid ă.Hipotiroidia este o insuficienț ătiroidian ăși reprezint ă
„expresia clinic ăa insuficienței biosintezei de hormoni tiroidieni, a transportul ui și/sau a
recepției acestora” cu debut la orice vârst ădar mai frecvent între 40 –60 de ani.[3]
Cu alte cuvinte, este vorba de scăderea activit ății biologice a hormonil or tiroidieni
la nivelul receptorilor specifici care determin ăanumit e consecințe clinico -metabolice precum
tulbur ări funcționale, metab olice, tisulare și trofice .[1]
Într-o form ăfoarte sever ă, hipotiroidia poate duce la mixedem, acesta determinând
infiltrarea țesuturilor [ 2].Coma mixedem atoasăreprezint ă„ultimul stadiu de evoluție a unui
hipotiroidism sever, cu evoluție îndelungat ă, precipitat în contextul unei situații agresionale ”.
[1]
1.2. ETIOLOGIE
Deși oricine se poate confrunta cu hipotiroidi e,aceastaapare mai frecvent la femeile
de peste 40 de ani, riscul de apariție a bolii crescând o dat ăcu înaintarea în vârst ă.
Alțifactori de risc care pot crește incidența de apariție a bolii sunt reprezentați de:
-existența în familie a persoanelor cu b oli autoimune;
-diabet, care poate crește moderat riscul d ehipotiroidie în timpul sarcinii sau dup ă
naștere;
-tratamentul cu iod radioactiv sau medicamente anti -tiroidiene;
-iradiațiile în zona gâtului sau în partea de sus a toracelui;
-operațiile de tiroi dă.
Celedouăcauze majore ale hipotiroidiei, cel mai frecvent întâlnite,sunt reprezentate
de:
-tiroidita autoimun ăsautiroidita Hashimoto –reprezint ăo inflamație a glandei
tiroide cauzat ăde sistemul imunitar al pacientului care îmboln ăvește sau distr uge o
mare parte a celulelor acesteia, astfel încât nu se mai pot produce suficienți
hormoni;
-distrugerea tiroidei dup ătratament cu io d radioactiv sau dup ăoperație:
pentru tratarea corespunz ătoare a tiroidei bolnave se recurge la îndep ărtarea
parțialăsau total ăa acesteia;
în situația îndep ărtării parțiale, de cele mai multe ori, uneori chiar și dup ă
câțiva ani de la intervenție, se poate constata c ăpartea de tiroid ărămasănu
produce destui hormoni, nef ăcând faț ănecesarului organ ismului;
în cazul afec țiunilor beni gne ale tiroidei, se instituietratamentul cu iod

4radioactiv, scopul acestuia fiind de a împiedica producerea hormonilor în
cantitate prea mare (hipertiroidie);
de cele mai multe ori, tratament ul determin ădistrugerea a prea multor
celule, cee a ce duce implicitla hipotiroidism. [1]
Mai exist ășialte cauze ale hipotiroidiei, precum:
-tiroidita limfocitar ădeclanșat ădupăhipertiroidism;
-boli ale glandei pitulare (hipotiroidia secundara ) sau ale hipotalamusului
(insuficiența producerii hormon ului de stimulare a tiroidei TSH);
-anumite medicamente;
-deficiența sever ăde iod. [10]
În ceea ce privește etiologia formei severe de hipotiroidism , coma mixedematoas ă,
care afecteaz ă, în principal femeile vârstnice, debutul acesteia poate fi legat de oserie de
agresiuni exogene, precum:
-temperatura ambiental ăscăzută;
-carența de proteine în alimentație;
-infecțiile bronho -pulmonare;
-administrarea de sedative, tranchilizante sau diuretice;
-oprirea trat amentului substitutiv tiroidian;
-intervențiile chirur gicale;
-accidentele vasculare cerebrale;
-insuficiența respiratorie cu hipercapnie . [1]
1.3. CLASIFICARE
Exist ămai multe forme ale hipotiroidiei, în funcție de u nele criterii [3], precum:
-locul leziunii;
-momentul apariției bolii;
-prezența sau absența gușei;
-etiologie(detaliat ăîn capitolul patogenie ).
În funcție de prezența gușii , hipotiroidia poate fi :
-cu guș ă;
-fărăgușă.
În funcție de momentul apariției , hipotiroidia se clasific ăîn:
-insuficienț ătiroidian ăcongenital ăpermanent ă:
cu guș ăsau f ărăgușă;
iatrogen ăsau iodopatic ă;
-insuficienț ătiroidian ăcongenital ătranzitorie ( I 131);
-insuficienț ătiroidian ădobândit ă.
Insuficiența tiroidian ăcongenital ăpermanent ăfărăgușăse datoreaz ămai multor
categorii de factori: factori disembrioplazici, fac tori imunologici intrauterini (anticorpi care op resc
dezvoltarea tiroidei), factori iatrogeni intrauterini și r ăspuns inadecvat al tiroidei la TSH.
Insuficiența tiroidian ăcongenital ăpermanent ăcu guș ăse poate datora factorilor

5dishormogenetici ducând l a o tireomegalie nefuncțional ăcare se transmite genetic autosomal
recesiv.
De asemenea, trebuie menționat c ăinsuficiența tiroidian ăcongenital ăpermanent ă
iatrogen ăestecauzat ăde ingestia de antitiroidiene de sintez ăde către mam ăsaude aportul
excesiv de iod în timpul sarcinii, iar ceaiodopatic ăeste cauzat ădeimaturiteaglandei tiroide
saude deficitul/ excesul de iod [3].
Insuficiența tiroidian ădobândit ăare ca și cauze fie leziunile tiroidiene distructive,
fie alterarea funcției tiroidiene prin alterarea sau inhibarea sintezei hormonilor antiroidieni.
Leziunile tiroidiene distructive pot lua urm ătoarele forme:
tiroidite autoimune :Hashimoto, variant afibroas ăcronic ă, tiroidita limfocitar ă
a copilului sau adolescentului; mixedemul iodopat ic atrofic și tiroidita post –
partum;
îndep ărtarea chirurgical ăa gușii;
tiroidectomia isotopic ă;
radioterapia extern ăa ariei cervicale anterioare pentru afecțiuni maligne
netiroidiene; consecințele tiroiditei acute sau subacte; înlocuirea țesutului
tiroidian funcțional de cancer sau alte boli infiltrative.
Alterarea funcției tiroidiene prin perturbarea sau inhibarea sintezei hormonilor
tiroidieni include:
gușa endemic ă;
excesul de iod ;
inducerea medicamentoas ăprin antitiroidiene de sintez ă, carbonat de litiu , acid
paraaminosalcilic, sulfonamide, fenilbutazon ăetc.[3].
În funcție de locul leziunii , hipotiroidia se clasific ăîn:
-insuficienț ătiroidianăprimar ă(hipertireotrop ă–tireopriv ă);
-insuficienț ătiroidian ăsecundar ă(hipotireotrop ă–tropopriv ă);
-insuficienț ătiroidian ăperiferic ă(normotireotop ă).
Insuficiența tiroidian ăprimar ăeste cea mai frecvent ăform ăde hipotiroidie și se
caracterizeaz ăprin TSH în exces, T 3(triodotironina) și T4(tetraiodotironina –tiroxina)
scăzuți și prin prezența sau ab sența gușei î n funcție de factorul etiologic. Insuficiența
tiroidian ăprimar ăpoate fi:
congenital ăsau dobândit ă;
cugușăsau f ărăgușă.
Insuficiența tiroidian ăprimar ăcongenital ăcu guș ă:
în principal poate fi cauzat ăde unele defecte enzimatice sau deconsumulde
antitiroidiene al femeii gravide;
alte cauze includ :insuficiența tiroidian ădin DET (distrofie endemic ă
tireopat ă), tratamentul cu antitiroidiene, ingestia de substanțe gușogene,
transform ări tumorale, infecții acute sau cronice ,procese auto imune;
Insuficiența tiroidian ăprimar ăcongenital ăfărăgușă:
poatefi cauzat ăde uniifactoridisembrioplastici sau genetici;
poate îmbr ăcaforma mixedemului congenital prin dis genezie sau agenezie
tiroidian ă;
alte cauze: iatrogene , radioterapiei, tratame ntelor masive și îndelungate cu
produse corti zonice sau atrofiei idiopatice [3].
Insuficiența tiroidian ăsecundar ăpoateprezentala rândul ei, urm ătoarele forme :
insuficiența tiroidian ăsecundar ădiencefalic ă(hipotalamic ă)–leziuni
hipotalamice cauzatede: tumori (craniofar ingiom, meningiom, gliom),

6traumatisme, necroz ăischemic ă,intervenții chirurgicalesauradioterapice
(iatrogen ă),boliinfiltrative (sarcoidoz ă, histiocitozăX)saucauzăiodopatic ă
(probabilautoimun) ;
insuficiența tiroidian ăsecundarăhipofizar ă-leziuneahipofizar ăcauzat ăde
tumori,necroz ăischemic ăpost-partum, anevrismul arterei carotide interne,
intervenții chirurgicale sau radioterapice, boli infec țioase (TBC , sifilis,
piogen), boli infiltrative, hipofizit ălimfocitare sau cauzăidopatic ă;
insuficiența tiroidian ăsecundar ăhipotalamo -hipofizar ă–leziunile tijei
hipotalamo -hipofizare potsurveni în urma unor secți uni chirurgicale sau
traumatice, compresiuni (cauzatede tumori ale zonei hipotalamo -hipofizare )
sau boli vasculare , fiind caracteriz atădeTSH,T3,T4scăzuți șideatrofie și
hipoplazie tiroidian ă. [3]
Insuficiența tiroidian ăperiferic ăpoate lua formele:
sindromului de rezistenț ăla hormoni tiroidieni : reprezint ă„lipsa de r ăspuns a
țesuturilor țint ăla o cantit ate adecvat ăde hormoni tiroidieni” și poate lua
următoarele forme:
▪sindromul de rezistenț ăgeneralizat ăla acțiune hormonilor tiroidieni;
▪sindromul de rezistenț ăhipofizar ăla hormoni tiroidieni (tireoxicoz ă
clinic ă);
▪sindromul de rezistenț ăperiferic ăla horomoni tiroidieni (hipotiroidie
clinic ă);
conversiei periferice sc ăzute –a T3și T4–este cauzat ăde:
▪factori de natur ăfiziologic ă: nou-născuți prematur, vârstnici;
▪factori patologici: malnutriție, alcoolism, boli sistemice, traumatisme,
afecțiu ni hepatice și renale, intoxicații cu Pb, Co, Li;
▪factori farmacologici: substanțe de contrast iodate, medicamente; .
1.4. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
Glanda tiroid ăesteun organ impar situat în regiunea subhioidian ă, pe fața anterioar ăși
lateral ăa gâtului. [ 1]
Tiroida, descris ăanatomic pentru prima oar ăde Galen (130 -200),esteformat ădindoi
lobi,asimetrici, situați de fiecare parte a traheei, uniți prin istmul tiroidian, care este situat
inferior cartilajului cricoid [ 2]:
lobul drept îl depășeșteîn diametru pe cel stâ ng;
lungimea lobilor=4-5 cm, grosimea = 2,5 cm, greutatea=20-30g. [4]
În unele cazuri, ex istăși un al treilea lob care este un rest al ductului tireoglos și acest
lob este denumit lobul piramidal, La Louette. În jurul ace stor lobise afl ăo capsul ăcare are
rolul de a in termedia raporturile cu structurile anatomice vecine. [2]
Din punct de vedere embriologic , tiroida se dezvolt ăla nivelul foramen caecum ca o
prelungire endodermal ăde la baza limbii, care va continua cu du ctul tireoglos. Posterior de
lobii tiroidieni se afl ăpatru glandele paratiroide, dou ăsuperioare și dou ăinferioare. Greutatea
tiroidei este în mediede 15-25 g.[2]
Din punct de vedere ontogenetic, în prima lun ă, la embrionul de 3,5 -4 mm se formeaz ă
mugu rele tiroidian în planșeul faringelui. Din acesta se dezvolt ăcanalul tireoglos care se

7conexeaz ăcu a patra pung ăbrahial ă, dând naștere lobilor tiroidieni . Canalul tireoglos dispare
dupăa doua lun ălăsând uneori resturi la r ădăcina limbii în gaura oval ă. În cea de -a treia lun ă
se constituie structura tiroidei ,având capacitatea de a sintetiza iodotirozine și iodotironine . [4]
Tiroida este, așadar, un organ ce apare în a III -a săptămânăși se constituie pe deplin în
a XIV-a săptămână, fiind situat ăîn regiunea cervical ăanterioar ă, respectiv, loja tiroidian ă.
Tiroidele mai pot fi ectopice (prin maldescensus) sau laterale (aflate în poziții aberante,
incluzii și mușchi). Evaluarea poziției și dimensiunilor tiroidei poate fi f ăcutăprin examen
clinic, confi rmat de imaginile scint igrafice și ecografice. [2]
Arterele tiroidiene superioare și inferioare sunt cele care asigur ăvascularizația
glandei tiroide . Arterele tiroidiene superioare sunt ramuri ale arterei carotide externe, în timp
ce cele inferioare se re găsesc în trunchiul tireocervical. Câteodat ăvascularizația este asigurat ă
și de artera tiroidian ăIma, arter ăramificat ădirect din aort ă. Drenajul venos se face pe
următorul traseu: vene tiroidiene –vena jugular ăextern ă–trunchiul venos tireo -linguo-facial.
Limfaticele dreneaz ăpredominant în ganglionii li mfatici jugulari interni [2].
Hormonii tiroidieni sunt tiroxina (T 4) și triiodotironina (T 3). Acești hormoni circul ă
în sânge sub form ăde proteine de legare, respectiv:
TBG (thyroxin binding globul in);
TBPA (thyroxin binding prealbumin) și albumin ă.
Doar un foarte mi c procent din cei doi hormoni ( 0,04% din T 4și 0,4% din T 3) circul ă
„liber”. Aceast ăfracțiune liber ărămâne în limite normale, deși concentrația total ăa
hormonilor se modific ăo dat ăcu modificarea concentrației proteinelor de legare, constituind
motivul pentru care uneori, la dozarea hormonilor tiroidieni în st ări hiperestrogenice sau
disproteinemii ,se pot obține re zultate fals crescute. În schimb, substanțe precum corti –
costeroizii, antiinflamatoarele nesteroidiene, androgenii, tolbutamidul, fenitoina și carba –
mazepina, precum și sindromul nefrotic sau malnutriția scad cantitatea de proteine de legare,
determinând valori fals sc ăzute la dozarea hormonilor tiroidieni . Ambii hormoni au în
compoziția lor iodul , în proporție de 66% în T 4și de 58% în T 3. Printr-un mecanim activ de
captare, iodul este concentrat în tiroid ăîn raport de 30:1 faț ăde ser. Necesarul mediu zilnic de
iod este de 100 -150 μg, cresc ând la 500 μgîn perioadele de s arcin ă[2].
Metabolizarea iodului șisinteza hormonilor tiroidieni permit descifrarea fiziologiei
șifiziopatologiei glandei tiroide. Biosinteza hormonilor tiroidieni este dependent ăde captarea
și stocarea iodului di nspațiul iodic.
Introdus în o rganismfie în form ăorganic ă, fie anorganic ă, iodul este absorbit prin
tubul digestiv, iar o mic ăparte din acesta este eliminat prin saliv ă, urin ăși fecale.
Iodul este eliminat în pro cente crescute în cazul insuficiențelor renale, malabsorțiilor,
diareelor și în timpul lactației.
Tiroida este cea care capteaz ăiodul și stocheaz ăcea mai mare parte din acesta, în
funcție de integritatea sa funcțional ă.
Iodul captat p oate intra în competiție cu alți ioni captați de tiroid ă, precum:
pertehenatul, percloratul, ti ocianatul, s ărurile de brom și de fluor. Captarea iodului este
stimulat ăde TSH și de sistemul de autoreglare tiroidian ă, urmând ca în urma unor serii
de reacții care duc la sinteza hormonilor tiroidieni, iodul s ăfietransformat în iod
organic. [4]
Etapelebiosintezei hormonilor tiroidieni sunt:
transportul activ;
sinteza triglobulinei;
organificarea prin peroxidaz ă, formându -seMIT (mono -iodo-tirozina) și DIT
(di-iodo-tirozina);
cuplarea tirozine tironine:MIT + DIT = T 3și DIT + DIT = T 4.[2]
Reglarea secreției hormonilor tiroidieni este efectuat ăde sistemul cibernetic

8neurohipofizar la care particip ăTRH (liberina hipotalamic ă) și TSH (hormonul tireotop
adenohipofizar), hormoni modelați adaptativ prin feed -back.În procesul de reglare intervin și
pompa de iodur ăși complexul enzimatic ce acționeaz ăînbiosinteza hormonilor. Reglarea
secreției de TSH are loc la nivelul celulei tireotrope hipofizare, prin activarea adeninciclazei
și stimularea sintezei de c ătre TRH care stimuleaz ăsecreția de TSH. Elibe rarea de TSH este
blocat ăde monodeiodinarea intrahipofizar ă, intracelular ă, tireotrop ăa T4și T3.[2]
Hormonii tiroidieni au o acțiune global ăasupra întregului organism, participând la
realizarea activit ăților complexe. Aceștia intervin în creșterea, de zvoltarea și maturația
organelor și a țesuturilor din perioada perinatal ăpânăla pubertate. De asemenea, ei au o
importanț ădecisiv ăasupra dezvolt ării neuronilor, a sinapselor, a mieliniz ării și, prin urma re,
asupra capacit ății mentale. [4]
1.5. PATOGENIE
Hipotiroidia este o afecțiune mul tifactorial ă, cea mai frecvent ăcauzăla adult fiind îns ă
tiroidita autoimun ă, urmat ăde„distrugerea iatrogen ăa tiroidei” , în timp ce la copil
predomin ă„anomaliile de diferențiere embrionar ăa tiroidei (disgenezia) și anomaliile
biosintezei hormonilor tiroidieni (dishormonogeneza) ”.[1]
Din punct de vedere etiopatogenic, Francisc S. Greenspan a clasificat hipotiroidia în:
hipotiroidie primar ă, secundar ă(hipofizar ă), terțiar ă(hipotalamic ă), cuartern ară(periferic ă) și
subclinic ă[1].
Astfel,hipotiroidia primar ăpoate ap ărea în urma unor factori sau cumul de factori,
precum:
anomalii ale embriogenezei tiroidiene: atireoza, ectopia ti roidian ă, hipoplazia
tiroidian ă;
anomalii ale bio sintezei hormonilor tiroidieni, print re care:lipsa receptivit ății
TSH, defectul de captare ( „traping ”)a iodului, defectul de dehalogenare,
defectul de cuplare a iodotirozinelor etc.;
anomalii congenitale (rubeol ămatern ă, toxoplasmoz ăcongenital ă, ingestia
matern ăde ioduri etc .);
leziuniinfiltrative în tiroid ă, precum sarcoidoza, amiloidoza, cistinoza sau
metastaze neoplastice; medicamentele cu efect antitiroidian; defic itul de aport
iodat; tiroiditele autoimun ă, subacut ăsau fibroas ă; postchirurgical;
postradioiod sau post -iradiere cerv icală.
Hipotiroidia secundar ă(hipofizar ă) poate ap ărea în urma :
hipopituitarismului;
deficitului de TSH care poate avea cauze genetice, leziuni hipofizare sau
producerede TSH inactiv.
În ceea ce privește factorii care pot determina hipotiroida terțiar ă(hipotalamic ă),
aceștia pot fi:
deficitul congenital de TRH;
leziunile hipo talamice;
tratamentele cu hormoni de creștere;
displazia sept o-optic ă.
Hipotiroidia cuarternar ăpoate ap ăreaîn urma unor factori precum:
rezistența peri fericăla acțiunea hor monilor tiroidieni;

9neutralizarea h ormonilor tiroidieni cu autoaniticorpi;
inhibiția conversiei T3→T4cauzat ădeanorexia nervoas ă, tratamentul
supradozat cu beta -blocante, tratamentul cu produse iodate, sindromul post –
infarct miocardic etc .[1]
În fun cție de aspectul etiologic,patogenia hipotiroidiei prezint ăurmătoarele
diferențieri :
autoimunitatea tiroidian ă, caracterizat ăprin prezența (în 90% din cazuri)
anticorpilor circulanți (anticorpii antiperoxidaz ăși antitiroglobulinici) ce
acționeaz ăîmpotriva unor componente ale celulei tiroidiene;
tiroidita subacut ăce produce hipotiroidie pe un teren de autoimunitate
tiroidian ă;
tiroidita Reidl, foarte rar ă, instalat ăpe un proces de fibroz ăextensiv ă;
hipotiroidia posttiroidectomie (în funcție de autoim unitatea tiroidian ă);
hipotiroidia posttratamen tcu radioiod, în care procesul litic celular indus de
iradiere este însoțit de un proces fibro -conjunctiv „reparator” extensiv (10 –
15% din cazuri sunt diagnosticați cu hipotiroidie în primul an postiradiere );
disgenezia tiroidian ă, caracterizat ăde o alterare de țesut secretor tiroidian, de
la atireoz ăcongenital ă(absența țesutului) pân ăla agenezii pa rțiale (insuficiențe
de grade variabile);
dishormonogeneza tiroidian ăcauzat ăde alter ări genetice ce intereseaz ă
enzimele r ăspunz ătoare de sinteza hormonal ăa organismului;
gușa endemic ă, complex simptomatic cauzat de aportul sc ăzut de iod;
excesul de aport iodat, alimentar sau iatrogen –histologic apare gușa coloid ă,
cu foliculi mari, epiteliu plat și coloid abundent, uneori cu foliculi mici, de
înălțime normal ă;
carența de oligoelemente (zinc, seleniu) ,care duce la disfuncție tiroidian ăde
sintez ăși implicit, de receptivitate hormonal ă;
hipotiroidi a tranzitorie din perioada puerperal ă, instalat ădupăimunosupresia
de sarcin ă;
leziuni infiltrative (sarcoidoz ă, limfom de ve cinătate), ce modific ăstructura
tiroidei și afecteaz ăfuncționalitatea acesteia prin regresie morfologic ă.
La acestea se adaug ăhipotiroidismul secundar, terțiar și cuaternar. [1]
În conc luzie, „excitarea subliminal ă(prin TSH) determin ăo neomogenizare a
foliculilor tiroidieni, unii devenind foarte activi iar alții fiind atrofici”; în timp unii foliculi
ajung autonomi (care se complic ăprin guș ăendemic ăhipertiroidizat ă) iar alte zone ti odiene
se fibrozeaz ă.[2, pag 62]
1.6. EPIDEMIOLOGIE
Datorit ăfaptului c ăun num ăr redus de hipotiroidieni prezint ăforme clinice manifeste ,
fiind înregistrați ca atare, incidența real ăa bolii nu poate fi estimat ăcu exactitate [ 4].
În ceea ce privește fr ecvența cazurilor diagnosticate, incidența bolii crește odat ăcu vârsta,
majoritatea cazurilor fiind diag nosticate între 30 și 60 de ani. În ceea ce privește hipotiroidismul
clinic man ifest, secontureaz ăideeacăfemeile sunt de cel puțin 10 ori mai afect ate decât b ărbații,
incidența în cazul persoanelor de gen feminin fiind de 15‰ faț ăde 1‰ în cazul celor de gen

10masculin. Acestor valori li se adaug ăși cele ale hipotiroidismului subclinic, ce afecteaz ă
aproximativ între 5% și 12% din populație .La pacien ții cuvârste avansate , incidența
hipotiroidiei poate crește pân ăla 14%, iar cea a mixedemului pân ăla 3% [1].
În hipotiroidia autoimun ă,incidența anticorpilor la bărbați nueste influențat ăde
vârst ă, în timp ce la femei, eacrește o dat ăcu vârsta , dela 2% la 20 de ani, la 15% la 75 de
ani. Dintre subiecții imunologic predispuși, 1,5 -2% dezvolt ăhipotiroidie metabolic ăcu
păstrarea în limite fiziologice a nive lului hormonilor tiroidieni [4].
1.7. TABLOU CLINIC
Varietatea semnelor șisimptomelor hipoti roidieidifer ăîn func ție de gravitatea
deficienței de hormoni. Principalele simptome ale apariției hipotiroidiei sunt:
-oboseal ă;
-slăbiciune muscular ă;
-pielea uscat ă; tenul palid;
-sensibilitatea crescut ăla frig;
-constipația;
-răgușeala;
-nivelul crescu t de colesterol;
-retenție hidric ă;
-creștere ponderal ănemotivat ă;
-dureri musculare, rigiditate și sl ăbiciune la umeri și șolduri;
-dureri articulare;
-tumefierea genunchilor și a încheie turilor de la mâini și picioare ;
-tulbur ări de memorie;
-tulburari me nstruale;
-iritabilitatesaustări depresive .[1]
Pacienții cu hipotiroidie prezint ă:
-tegumentele uscate, groase, aspre, reci, de culoare palid -gălbuie și
cianotice;
-părulcapului este rar și aspru, cu aspect pr ăfuit și murdar, observându -se o
creșterelentăși cădererapidă; sprâncenele se r ăresc, iar pilozitatea
corporal ăestemult r ărităsau chiar absent ă;
-unghiilesunt groase, mate, lamelare, striate, cre sc încet și pot dezvolta
micoze;
-faciesul:ochii sunt umflați, pleoapele gr oase iar privirea este ște arsă;nasul
este îngroșat la r ădăcină, iar buze le sunt groase și r ăsfrânte, toate acestea
dând impresia unui facies adormit;
-gâtul este rotunjit și îngroșat, dând aspectul de gât scurtat și înfundat în
trunchi;
-toracele pare capitonat cu țesut p ăstos, glob ulos, iarabdomenul este
moale, cu muscula turăhipoton ă;
-extremit ățile, îndeosebi mâinile și picioarele, sunt reci, îngroșate și
cianotice. [3]
Pacienții cu hipotiroidie dezvolt ătulbur ări musculare, articulare, respiratorii,
cardiovascular e, digestive, re nale, neurologice, senzoriale și endocrine .
Tulbur ările musculare se manifest ăprin absența re liefurilor musculare, diminuarea

11forței musculare , contra cție înceat ăși dureroas ăcu revenire lent ăși chiar mioclonii .
Tulbur ările osteo -articulare sunt reprez entatedemărirea articulațiilor ca volum și
durerispontane sau la mobilizare.
Tulbur ările respiratorii se manifest ăprinscăderea num ăruluimișcărilor
respiratorii , inflamații respiratorii, precum și f recvente crize de sfor ăit zgomotos
urmate de perioad e de apnee.
Tulbur ările cardiovasculare constau în dilatația mușchiului cardiac, bradicardie, crize
anginoase, hipertensiune arterial ă, tulbur ări circulatorii de tip arteritic și incidenț ă
crescut ăa infarctului miocardic.
Întulbur ăriledigestive apar foarte multe semne clinice:
limbaeste mare, geografic ă, gingiile sunt palide și inflamate iar dantura este
cariat ă, apărând frecvent a bcese și inflamații paradontale;
aparehipertrofia amigdalian ă, litiaza salivar ă, precum și tulbur ările de masticație
și deglutiție;
digestiaestelentă, apărând frecvent balon ări, constipați e,disconfort hepatic;
abdomenul este flasc, cu hipotonie muscular ă, ceea ce explic ăapariția herniilor
hiatale, ombilicale și inghinale.
Semnele clinice ale tulbur ărilor renale sunt maisărace: micțiuni rare, reduse cantitativ
iaruneori apar insuficiențele renale [3].
Tulbur ările sistemului reproducti vvizeaz ădezvoltarea sexu alăși funcția reproductiv ă:
la femeia adult ă, hipotiroidia poate duce la anovulație, deficit progesteronic,
hemoragii funcționale, amenoree șidiminuarea libidoului ;în disfuncția
reproductiv ăsunt implicate incapacitatea adapt ării tiroidiene la condițiile de
gestație și pasajul redus de hormoni tiroidieni c ătrefăt;
bărbații auoligospermie ,tulbur ări de erecție ș i de dinamicăsexual ă.
Tulbur ările hematopoetice sunt dominate de anemiecu determinism pluri factorial.
Tulbur ările sistemului imunologic constau în reducerea rezi stenței la infecții prin
scăderea r ăspunsului leucocitar și deprimarea activit ății medulare.
În ceea ce privește metabolismul energe ticse constat ă:
hipotermi edin cauza reducerii activit ății pompelor de sodiu de la suprafața
membranei celulare ;
nivel redus de absor bție intestinalăa glucidelor șial capacit ății secretori i de insulin ă;
anomalii ale absor bției proteinelor și reducer ea ratei de degradare a
lipoproteinelor: apar valori crescute ale acizilor grași, sintezei hepatice de
triglicerin ăși ale carotenului [ 4].
În ceea ce privește tulbur ările neuro -psihice, se constat ăîncetinirea activit ății
elementelor care alc ătuiesc activitatea nervoas ăsuperioar ă:
somnolenț ăpermanent ăși prelungit ă;
atenție foarte greu de fi xat din cauza lipsei de interes;
voinț ădiminuat ă, indiferenț ă, reacții emotive aproape absente ;
tulbur ări de memorie :amnezii anterograde și retrograde ;dezorientare privind
organizarea evenim entelor în timp și spațiu;
ideațielentă, vorbirea t ărăgănată, scris infantil, f ărăpunctuație;
gestica lent ă,mimic ăinexpresiv ă;
tulbur ări psihice:depresie,anxietate , izolaresau chiar ps ihozele.
tulbur ările senzoriale :scăderea acuit ății vizuale (cataract ăprecoce), auditive
(acufene) , olfactive (chiaranosmie) și sensibilitatea termic ăcrescut ă(frilozitate =
senzație permanent ăde frig);

12tulbur ările neurologice :fenomene polinevri tice,ataxii, adiadocokinezii etc.;
tulbur ări secretorii :hiposudorația, hipos ialia, hipolacrimația, hiposebor eea.
Tulbur ările endocrine se manifest ăprinderegl ări ale funcționalit ățiișimorfolog iei
celorlalte glande endocrine:
hipofiza: în cazurile netratat e timp îndelungat, apar modific ăriselare(prin
hiperplazie de reacție a celulelor tireotrope) și semne clinice ale sind romului
tumoral hipofizar;
paratiroida poate fi afectat ădirect sau secundar, ducând la pareste zii sau elemente
de tip spastic;
corticosuprarenala este afectat ăde lipsa hormonilor tiroidieni;
disfuncțiapancreasului endocrin este rar ă(5% din cazuri) prin tulburări ale
homeosta tului glicemic ;
tulbur ări sexuale variate (descrise mai sus). [3]
În ceea ce privește loja tiroidian ă,inspecția șipalparea acesteia pot evidenția
prezența gușei, adneopatiei latero -cervicale, nodulilor, precum și a cicatricilor în urma
tiroidectomiei [3].
Netratarea hipotiroidiei duce la agravarea treptat ăa acestor simptome sau chiar la
mixedem (hipotiroidie sev eră).
Deși apare foarte rar, mixedemul poate fi fatal. Simptomele acestuia includ:
-amețeal ă;
-intoleranț ăcrescut ăla frig;
-letargii profunde și chiar pierderea co nștinței [10].
În cazul comei mixedematoase, pacientul se afl ăîntr-o stare de com ăliniștită, este
hipotermic (25 -30oC), cu facies infiltrat, buh ăit, tegumentele uscate, respirație superficial ă,
bradicardie, hipotensiune arterial ăși simptome de insuficiența cardiac ăcongestiv ă.[1]
Tabelul 1.1. cuprinde frecvența principalelor semne și simpto me care apar în
hipotiroidie .[3, 10]
Tabelul 1.1. Frecvența manifest ărilor clinice în hipotiroidie
SEMNE ȘI SIMPTOME FRECVENȚA
Astenie 99%
Tegumente uscate și îngroșate 97%
Bradicardie 95%
Bradilalie 91%
Pleoape umflate 90%
Frilozitate 89%
Absența transpirației 89%
Macroglosie 82%
Edeme ale feței 79%
Păr uscat 76%
Crampe musculare > 70%
Tegumente palide 67%
Deficit de memorie 66%
Tranzit intestinal lent 61%
Creștere în greutate 59%
Căderea p ărului 57%
Edeme periferice 55%

13SEMNE ȘI SIMPTOME FRECVENȚA
Dispnee 55%
Voce răgușit ă 52%
Lipsa poftei de mâncare 45%
Nervozitate 35%
Menoragii 32%
Palpitații 31%
Diminuarea auzului 30%
Dureri în regiunea inimii 25%
1.8. INVESTIGAȚII
Investigațiile necesare evalu ării bolnavului cu hipotiroidie cuprind examenul clinic
gene ral, incluzând aici și examinarea glandei tiroide prin inspecție, palpare , precum și
examin ările paraclinice care cuprind investigațiile morfologic eșifuncțional e.
Înexaminarea clinic ă, de un real folos poate fi și evaluarea unor caracteristici
structur ate în funcție de scop, cum ar fi completarea unor chestionare care atenționeaz ăasupra
necesit ății controlului de specialitate. În anexa 1 este prezentat un chestionar cu
autoaplicabilitate în scopul depist ării cât mai incipiente a hipotiroidiei . În cazul fiecărui
simptom, în funcție de prezența sau absența acestuia, se calculeaz ăpunctajul și se însumeaz ă
punctele, obținând un scor final.
Investigarea morfologic ăa tiroidei poate fi f ăcutăcu ajutorul scintigramei, kewex –
ului, ultrasonogramei, termografie i sau biopsiei. [3]
Scintigrama tiroidei proiecteaz ădimensiunile tiroidei, precum și captarea global ăsau
zonal ăa iodului, în timp ce kewexul tiroidian , asem ănător scintigramei, nu necesit ă
administrarea prealabil ăa iodului.
Ultrasonograma completeaz ămetodele anterioare, furnizând date despre formațiunile
nodulare nefuncționale, iar termografia oferădate asupra potențialului malign sau
benign al zonelor.
Biopsia tiroidian ăeste util ăîn determinarea di agnosticului pozitiv al cauzei
insuficien ței tiroidiene provocat ăde nodulii maligni, benigni sau de tiroidite.
Investigarea funcțional ăa tiroidei se face prin intermediul testelor de apreciere direct ă
și a testelor de apreciere indirect ă.
Testele de aprec iere direct ămăsoarăcapacitatea de captare a i odului (radioiodo-
captarea ), dar și capacitatea de a livra în circulație hormoni tiroidieni (PBI, tiroxina
seric ă, triiodotironina seric ă).
Testele de apreciere indirect ămăsoarămodific ările funcției tiroidiene produse în:
metabolismul lipidic :colesterolemieși beta-lipoproteine crescute, hipertrigliceridemie ;
metabolismul glucidic :glicemie sc ăzută;
metabolismulbazal: valori sc ăzute.[3]
Totodat ă, testele de apreciere indirect ăpresupun sesiza rea unormodific ări:
enzimatice: creatinfoskinaza, lactatd ehidrogenaza, mioglobina sc ăzute, fosfaza
alcalin ăscăzută;
hematoformatoare: miopatie EMG, microvoltaj al complexului QRS din ECG,
hipovoltaj (unde lente) pe EEG;
musculare: întârzierea relax ării;
radiologice :lichid pleural, matitate cardiac ămărită,megadolicocolon, vezicul ă

14biliar ămare, craniu brahicefal, cifoz ă, spina bifi da, bazin strâmtorat, întârzierea
vârstei osoase, disgenezia epi fizară;
hormonale :noradrenalin ăscăzută,adrenalin ăscăzută.[3]
Explor ările paraclinice evidențiaz ăreducerea b rutalăa nivelului T 4și T3și creșterea
TSH în formele primare .[4]În timp ce în hipotiroidismul primar, valorile TSH -ului cresc, în
cel secundar aceste valori scad [ 1]. Acidoza respiratorie este precizat ăprin intermediul
determin ăriipH-ului și a presi unii parțiale a O 2și CO 2,iar hiponatremia este cons tantă.
Tabloul hematologic re levăanemie, leucopenie, trombocitopenie și, uneori, în formele
asociate cu insuficiența renal ă, hiperkaliemi e. Apare frecvent hipoglicemia , iar
hipertrigliceridemia ,hipercolesteromia șihipoalbuminemia coexist ăcu nivelele reduse
ale ureei sangvine. Pe de alt ăparte, nivelele crescute ale creatin -fosfokinazei și LDH pot
sugera infarctul miocardic . Formele mixedematoase ale bolii pot fi ușor recun oscute dup ă
aspectul lor clin ic.[4]
Astfel, p rincipalele investigații întreprinse se refer ăla:
investigarea nivelului hormonilor tiroidieni;
iodocaptarea tiroidian ă;
aprecierea acțiunii hormonilor tiroidien i asupra țesuturilor periferice;
testul la TRH și testele privind etiologi ahipotiroidismului. [4]
În ceea ce privește nivelul hormonilor tiroidieni, T 4și T3, acesta este redus cu excepția
sindroamelor de insensibilitate tisular ă. De asemenea, în formele subclinice, nivelul T 3se
poate menține în limite normale. Concentrația plas matic ădeTSHreprezint ăindicatorul cel
mai fidel al funcționalit ății tiroidiene , creșterea sa definind apariția hipotiroidismului
subclinic cu reducerea raportului T 4/T3și valorile sale normale excluz ând practic
hipotiroidismul primar.
Iodocaptarea investigheaz ăturnover-ul iodat și distribuția radionucleidului în spațiul
glandei tiroide. Aceasta este redus ăîn afecțiunile care reduc parenchimul tiroidian prin
fibroz ă, intervenție chirurgical ăsau administrare de iod radioactiv și crescut ăîn deficitul
iodatdin unele forme de tiroidit ă(auto)imun ăși în tulbur ările de hormogenez ă.
Testele care apreciaz ăacțiunea hormonilor tiroidieni asupra țesuturilor periferice
evidențiaz ăaspecte precum: alungirea reflexogramei achilie ne, colesterolul crescut, creat in-
fosfakinaza crescut ă, metabolismul bazal sc ăzut, hiperlipoproteinemie de tip 2, hipo natremie
de diluție, precum și creșterea concentrației enzimelor SGOT și LDH.
Testul la TRHpresupune doza rea de TSH dup ăadministrarea TRH -ului. R ăspunsurile
exagerate indic ăo proast ăsupresie tiroidian ăa hipofiziei, respectiv, hipotiroidism primar , în
timp ce r ăspunsurile sc ăzute sau absente pot indica fie o leziune hipofizar ă, fie o supresie
hipofizarăcrescut ă. Cu alte cuvinte, testul la TRH evidențiaz ăun răspunsexploziv în formele
primare și abolit în cele secundare. Testele privind etiologia hipotiroidismului urmăresc
stabilirea caracterului primar sau secundar al bolii și a afecțiunilor direct responsabile .[4]
Alte investigații ce se impun vizeaz ăevidențierea unor aspecte precum: autoanticorpii
antitiroidie ni, anemia , LDL, VLDL și al trigliceridelor, creșterea enzimelor hepatice și
musculare, modific ările ECG (bradicardie, complexe QRS de amplitudie mic ă, ischemie
asociat ă) sau modific ările ecocardiografice (s ufuziunile pericardice și miocardiopatia). [1]
Gamagrafia șiecografia tiroidian ăpot fi utile în constatarea anginei tiroidiene,
respectiv, diagnosticul tiroiditei autoimune. Se mai pot efectua tomografii axiale
computerizate șirezonanțe magnetice nucle areefectuate cerebral în zona hipotalamo –
hipofizar ăîn scopul localiz ării sediului leziunilor în hipotiroidia de origine central ă. În cazul
copilului care sufer ăde hipotiroidie este indicat s ăse stabileasc ăindicele de inteligenț ăși
normele somatice de creștere și dezvoltare [ 1].

15Depistarea hipotiroidismului la naștere reprezint ăo preocupare de prim ăimportanț ă
a personalului medical din secțiile de neonatologie .
În acest sens, între a tre ia și a cincea zi postpartum, se realizeaz ăun dozaj seric al
TSH-ului și al T 4din sângele capilar recoltat la nivelul c ălcâiului, în scopul evit ării
unor erori diagnostice, precum variațiile „fiziologice ”ale T4și TSH ce au loc în
perioada nașterii.
În același timp, testul cu TRH intravenos poate explora rezervele stimulabile de TSH
din hipotiroidia primar ă, iar absența dozajului triglobulinei serice permite
suspicionarea unei agenezii tiroidiene, în timp ce prezența acestuia permite
suspicionarea disgeneziei tiroidiene și cazurile normale.
Mai pot fi efectuate an umite explor ări morfo-radiologice și unele determin ări
biochimice privind anemia hipocrom ă, nivelul seric al cortizolului, al STH -ului și al
PBI-ului [1].
În cazul comei mixedemato aseexist ădouăcategorii de explor ări diagnostice:
biochimice și electrocar diograma .
Investigațiile biochimice evidențiaz ăhipotiroxinemia, hipocortizolismul, hipercoleste –
rolemia, hipercarotenemia, hipercapnia, hiperkaliemia , hiperazotemia și hiponatremia.
Electrocardiograma evidențiaz ăbradicardia, întârzierea conducerii atrio -ventriculare,
extrasistolele polifocale și leziunile acute de necroz ămiocardic ă[1].
1.9. DIAGNOSTIC
De vreme ce hipotiroidia este cauzat ăde secretarea în can titate mic ăa hormonului
glandei tiroide, diagnosticarea acestei afecțiuni se bazeaz ăaproape ex clusiv pe m ăsurarea
cantit ății de hormoni din sânge [10].Diagnosticul pozitiv al hipotiroidismului se face prin
intermediul investigațiilor mai -sus menționate.
În ceea ce privește diagnosticul diferențial al hipotiroidiei, la adultacesta este dat de :
-modificări de senescenț ă;
-insuficienț ărenal ăcronic ăînsoțit ăde anorexie, astenie, edem periorbitar,
anemie;
-sindrom nefrotic;
-insuficienț ăcardiac ăși hepatic ă;
-facies „placid ”.
Diagnosticul diferențial la nou-născuttrebuie s ăia în calcul :
-sindromu l nefrotic congenital;
-anemiilesevere;
-diverse condrodistrofii :nanismul tanatofor ,acondrogeneza ,acondroplazia sau
osteogeneza imperfect ătip Vrolick;
-sindromul Down .[1]
Deși, în general, hipotiroidia nu prezint ădificult ăți de diagnostic, pot ap ărea totuși
erori de diagnosticare în unele sindroame și simptome care simuleaz ăhipotiroidia, respectiv:
-pseudohipotiroidia vârstnicilor;
-insuficiența r enalăcronic ă;
-anemia pericinoas ă.[4]
În ceea ce privește pseudohipotiroidia vârstnicilor, este cunoscut faptul c ăîn procesul
de îmb ătrânire ap ar modific ări trofice ale tegumentelor, sc ăderea capacit ății fizice și mentale.

16Totuși, din punct de vedere endocrin, exist ădiferențe între o hipotiroidie clinic ăși acest
complex involutiv, întrucât la cel din urm ăvalorile TSH și ale T 4liber sunt normale.
Insuficiența renal ăcronic ăpoate prezenta, de asemenea, anumite tulbur ări care simuleaz ă
hipotiroidia, cum ar fi: anorexia, infiltra ția cutanat ăși anemia. Pentru diagnosticul diferențial
în acest caz sunt carac teristice azotemia, hipertensiunea, retinopatia și anomaliile de clearence
renal. În schimb, sindromul nefrotic este mai greu de diferențiat din cauza unor tulbur ări
biochimice foarte asem ănătoare cu cele ale hipotiroidiei, precum: hipercolesterolemia,
reducerea metabolismului bazal, a concentrației de T 4total prin pierderi urinare și a co n-
centrației de T 3prin modificare conversiei periferice. Anemia per icinoas ăeste asem ănătoare
hipotiroidiei prin manifest ările parestezice difuze datorate neuropatiei și prin tenta g ălbuie a
tegumentului care poate simula carotenodermia. [4]
Diagnosticul diferențial al comei mixedematoase (forma final ăa hipotiroidie severe)
este dat de:
-coma hipofizar ăcu hipotermie;
-apoplexie pitular ă;
-coma uremic ă;
-insuficiența res piratorie cronic ăcu apnee;
-accidentul vascular cerebral cu com ăneurologic ă, însoțit de deficit motor și,
uneori, de hipertensiune arterial ă.[1]
Diagnosticul pozitiv și diferențial se face prin intermediul unor elemente de laborator
care urm ăresc stabil irea deficitului de hormoni tiroidieni, elucidarea etiologiei afecțiunii,
precum și precizarea anomaliilor metabolice asociate. [4]
1.10. EVOLUȚIE. COMPLICAȚII. PROGNOSTIC
Consecințele hipotiroidiei pot fi grupate în urm ătoarele 2 categorii: metabolice și
funcționale.
Consecințele metabolice ale hipotiroidiei sunt concretizate în urm ătoarele perturb ări în
metabolismul lipidic, metabolismul proteic, metabolismul glucidic, metabolismul
energetic, metabolismul hidro -mineral și metabolismul vitaminic:
metabolismul lipidic :creșterea nivelului seric al colesterolului, trigliceridelor și
fosfolipidelor, precum și creșterea secundar ăa fracțiunii LDL –„low density
lipoproteins ” sau chiar VLDL –„very low density lipoproteins ”;
metabolismul proteic :scăderea sintez ei proteice ceea ce determin ăproducerea
edemelor și, astfel, sinteza defectu oasăși extravazarea interstițial ăprin
permeabilitate capilar ăcrescut ăși hemodiluție cronic ă;
metabolismul glucidic :absorbția în proporție sc ăzutăa glucozei la nivel intestin al,
ceea ce poate determina apariț ia diabetului zaharat de tip I;
metabolismul energetic :scăderea consumului de oxigen, a sintezei de ATP și a
termogenezei, ceea ce duce la sensibilitatea cre scutăla frig a bolnavilor;
metabolismul hidro -mineral:scădereafluxului sanguin renal, a filtratului
glomerular și a reabsorției tubulare de sodiu, dar și întârzierea excreției apei;
metabolismul vitaminic :modific ări de metabolizare a vitaminelor, în special a
vitaminei A ,prin încetinirea sintezei de caroten, aceas ta acumulându -se în exces la
nivelul țesuturilor, în special la nivelul țesutului tegumentar .[1]
Consecințele funcționale ale hipotiroidiei constau în:

17modific ăritegumentare și ale fanerelor: pacienții cu hipotiroidie au pielea uscat ă,
rece, îngroșat ăși părul uscat, rar care cade ușor;
modific ăriale sistemului muscular: pseu dohipertrofie muscular ă, astenie
muscular ă, precum și sc ăderea performanțelor fizice;
modific ăriale sistemului osteo -articular: osteoporoz ă, sindrom „pseudoreumatic”;
modific ări ale sistemului respirator: cauzate de afectarea neuromuscular ă, de
obstrucția c ăilor respiratorii sau de procesul infiltrativ al mucoasei c ăilor
respiratorii;
modific ări ale sistemului cardio -vascular: bradicardie, puls slab, sc ăderea
toleranței la efort, di spnee, HTA ;
modific ăriale sistemului hematopoietic : anemie normocrom ă-normocitar ă,
feripriv ăsau megaloblastic ă;
modific ăriale sistemului gastro -intestinal: gastrit ă, constipație sau chiar ileus
paralitic; an orexia și aportul sc ăzut dealimente contrast eazăcu creșterea în
greutate (cauzat ăde retenția hidrosalin ăși hipocatabolism);
modific ări ale funcției renale: inhibiție prin retenție hidric ă;
modific ăriale aparatului reproduc ător: involuție a caracteristicilor sexuale primare
și secundare, sc ăderea libidoului, impotenț ă, tulbur ări menstruale și reducerea
capacit ății reproduc ătoare;
modific ăriale sistemului nervos central și periferic : stări de somnolenț ă, letargie,
tulbur ări de memorie, gândire, depresie, delir, hipoacuzie, sc ăderea acuit ății
vizuale, precum și parestezii;
tulbur ări ale sistemului endocrin : hipertrofia și hiperplazia celulelor tirotrope,
alterarea secreției gonadotrope, diabet zaharat, tetanie. [1]
Deficitul acut de tiroxin ă, împreun ăcu toate consecințele acestuia (sc ăderea funcți ilor
oxidatice celulare, diminuarea metabolismului celular, insuficiența respiratorie, insuficienț ă
corticosuprarenal ăacutizat ă, insuficienț ărenal ăfuncțional ăetc.) poate duce la apariția comei
mixedematoase . [1]
Coma hipotiroidian ăpoate ap ărea ca șiform ăclinic ăcomplicatăîn cazul pacienților
netratați sau tratați insuficient sau drept consecinț ăa unui factor precipitant intercurent.
Factorii precipitanți pot fi: expunerea la temperaturi sc ăzute (coma se instaleaz ăcel mai
frecvent în anotimpul rec e), infecțiile, în special cele respiratorii, accidentele vasculare,
insuficiența cardiac ă, infarctul, hemoragiile sau trombozele cerebra le, precum și intervențiile
chirurgicale. Starea comatoas ăse instaleaz ălent, pe f ondul unei hipotiroidii cronice iar
deprimarea re activit ății și reflectivit ății se asociaz ăcu hipotermie, bradicardie și bradipnee. În
perioada precomatoas ă, tratarea psihozelor cu tranchil izante precipit ăapariția comei iar pe
fondul general hiporeactiv pot ap ărea convulsii determinate de edemul cerebral. Complicațiil e
infecțioase evolueaz ăafebril iar infarctul de miocard, insuficiența cardiac ăsau ileusul pot fi
ignorate.[4]
Alte câteva complicații ale hipotiroidiei pot fi:
gușa,care poate ap ărea prin stimularea constant ăa tiroidei în scopul de a produce
mai mulți hormoni, ceea ce duce la m ărirea glandei;
probleme cardiace:boli coronariene, în cazul persoanelor cu tiroid ăsubactiv ă, din
cauza nivelului ridicat al colesterolului LDL;
probleme de sănătate mental ă:depresii, efecte asupr a libidoului (diminuând
dorința sexual ăatât în cazul b ărbaților, cât și al femeilor), încetinirea ritmului
activit ăților mentale;
mixedemul , care se manifest ăprintr-o intoleranț ăcrescut ăla frig, amețeli, letargie
sau chiar pierderea st ării de conștienț ă;

18defectele la naștere :bebelușii n ăscuți de mame cu hipotiroidie netratat ăsunt mult
mai predispuși la probleme d e dezvoltare fizic ăși intelect uală, probleme ale inimii,
rinichilor și creierului faț ăde bebelu șii născuți din mame s ănătoase.
Este foarte important ca hipotiroidia s ăfie diagnosticat ăla timp și tratat ă
corespunz ător, pentru c ă, în caz contrar, evoluția este în declin și poate amenința viața
pacientului .[10]
În cazul comei mixedematoase prognosticul este dificil, mortalitatea (50%) fiind
condiționat ăde controlul funcției respiratorii și a tulbur ărilor cardiace. [1]
Insuficiența tiroidian ă(hipotiroidia) necesit ăun control periodic atent al constantelor
biologice atât pentru a putea monitoriza evoluția pacientului, cât și pentru a putea p reveni
complicațiile (consecințele metabolice și funcționale), evitându -se astfel, agravarea
prognosticului.
1.11. TRATAMENT
Principalul obiectiv în tratamentul hipotiroidiei const ăînasigurarea necesarului
fiziologic de hormoni tiroidieni la nivel tisular .În ceea ce privește educația pentru s ănătate,
medicului curant îi revine rolul de a informa pacientul și membrii familiei acestuia despre
tratamentul cu hormoni tiroidieni care trebuie urmat pentru tot restul vieții și despre
afecțiunile care pot fi surve ni în cazul nerespect ării tratamentului, respectiv cele ale inimii și
creierului. Un tratament eficient impune informarea oric ărui medic asupra bolii tiroidiene, cu
ocazia consult ului pacientului. [1]
a.Profilactic
Tratamentul profi lactic vizeaz ăo cât mai precoce recunoaștere a bolii pentru evitarea
consecințelor sale grave . Astfel, prin intermediul tratamentului profilactic se acționeaz ă
asupra cauzelor ce produc hipotiroidia în scopul evit ării producerii acesteia.
Pentru evitarea apariției hipotiroidie i, m ăsurile de profilaxie primar ătrebuie s ă
acționeze asupra cauzelor care o produc, fiind necesare:
evaluarea corect ăa indicațiilor tiroidectomiei și ale tratamentului cu iod
radioactiv;
alegerea tehnicilor cu efect minim traumatizant în scopul unei n ormofuncționalit ăți
tiroidiene ulterioare;
eliminarea iradierii tiroidiene din cadrul altor metode terapeutice;
limitarea medicației care altereaz ăhormonosinteza tiroidian ă;
precizarea valorii ingestiei iodate, individual ăși populațional ă, la nivel de teritoriu
geografic. [1]
Pentru o recunoaștere cât mai precoce a hipotiroidiei , ca m ăsuri de profilaxie
secundare pot fi enumerate urm ătoarele acțiuni :
controale succesive la pacienții tiroidectomizați sau tratați cu radioiod;
explorare periodic ăa funcționalit ății tiroidiene în cazul purt ătorilor de anticorpi
antitiroidieni sau în cazul persoanelor cu risc de autoimunitate;
depistarea hipotiroidiei congenitale prin intermediul programului „screening ”
neonatal. [1].

19Mai exact, din punct de vedere profila ctic, se impun:
prevenirea și tratarea distrofiei endemice tireopate ;
folosirea controlat ăa drogurilor ce pot interfera cu procesele de biosintez ă
tiroidian ăsau de conversie peri fericăa T4în T3;
utilizarea economi coasăaizotopilor sau a tiroidectomie i chirurgicale .[3]
Astfel, tratamentul are ca și scop substituția def icitului de T 4șiT3pe de-o parte, iarpe
de alt ăparte, blocarea excesului de TRH și TSH.
Substituția deficitului de T 4și T3asigur ă:
creșterea și de zvoltarea în parametrii normali;
derularea normal ăa proceselor metabolice;
creșterea nivelului tiroxinei pân ăla 8 μg și a triiodotoninei la o medie de 150 ng/dl.
Blocarea excesului de TRH și TSH asigur ă:
excluderea efectului morfogenetic al TRH asupra celulelor secretoare de TSH ;
excluderea efectului TSH-ului asupra celulelor tiroidiene [3].
Este foarte important ăeducația nutrițional ăca și program eficient de fortificare a
iodului din mâncare. Sarea pentru consumul uman și animal, inclusiv pentru industria
alimentar ă, trebuie iodizat ăcorespunz ător. [5]
Laptele, ca o posibil ăsursămajor ăa dietei iodizate din Europa, trebuie evaluat ăcu
atenție. Astfel, în decursul unei faze intermediare, femeile care al ăpteaz ăca și copiii mici,
pânăla trei ani, trebuie s ăaibăun aport suplimentar de iod, în special în unele ț ări europene,
cum ar fi Bulgaria, Polonia, Italia dar și România. În plus, în aceste ț ări trebuie m ărit
conținutul de iod din formula de lapte (utilizat pentru alimentația artificial ăsau mixt ăa
sugarilor) –peste recomandare a clasic ăde 5mg/dl. [5]
b.Igieno-dietetic
Pacienții cu hipotiroidie necesit ăun regim de viaț ăechilibrat, fărăefort fizic , cu o
expunere limitat ăla soare și o alimentație adaptat ăhiperanabolismului și complicațiilor
secundareale bolii,cum sunt bolil e cardiovasculare și d iabetul zaharat .
Din punct de vedere a limentar, hipotiroidienii trebuiesăevitecarnea, alcoolul,
cafeaua, fumatul și coloranții alimentari [ 1].
c.Medicamentos
Hipotiroidia poate fi tratat ăprin intermediul medicamentelor care conți n hormoni
tiroidieni întrucât cei mai buni înlocuitori ai acestor hormoni sunt cei obținuți pe cale
sintetic ă. Doza optim ăde hormoni trebuie recomandat ăde către medic. În timp ce în cazul
persoanelor adulte simptomele dispar de obicei dup ăcâteva luni de tratament, persoanele în
vârst ăși cele cu alte afecțiuni r ăspund mai greu la acest tratament [ 10].
Hormonii tiroidieni accesibili în prezent sunt: L-T4,L-T3și amestecuri ale acestora.
Medicamentul de elecție în tratamentul hipotiroidiei estelevo-tiroxina sodic ă(L-T4),
tratament care se inițiaz ăcu doze zilnice mici (15 -25μg/zi), cresc ând treptat, la un interval de
2-3 săptămâni, cu 5 -10 μg/zi.
Ritmu l creșterii dozei difer ăîn funcție de vârsta bolnavului, fiind mai alert la tineri (1 –
3 săptămâni) șimai lent la vârstnici (3 -6 săptămâni).
În cazul nou -născutuluinu se va dep ăși ini țial doza de 25 μg/zi.
Mixedemu l juvenil necesit ădoze crescute .
Hipotirodia secundar ănecesit ădoze moderate.
Pe parcursul modific ării dozelor terapeutice, trebuie efect uat un control biochimic

20repetat, în vederea corel ării dozei maxime tolerate cu efectul terapeutic dorit.
Produși comerciali: Liotrix, Thyreotom (Berlin -Chemie), Novothyral (Merck). [1]
Eficiența tratamentului este crescut ăavând în vedere c ăla 48-72 deore dup ăinițierea
acestuia se amelioreaz ătumefierea facial ă, bradipshisia, bradilalila iar edemele diminu ă,
diureza crește și se constat ăo scădere a greut ății corporale. Dup ăaproximativ 5 -7 zile se
amelioreaz ăactivitatea motorie și somnolența, iar dup ăcâteva luni se amelioreaz ătulbur ările
trofice.Tratamentul este eficient și în cazul gușei din tiroidita Hashimoto și în cazul
hipotiroidiei centrale (secundare sau terțiare). Efectul tratamentului se menține pentru înc ă3
saptămâni de la suspendare lui , dup ăcare se reinstaleaz ăsimptomatologia hipotiroidiei. [1]
Exist ăinteracțiuni medicamentoase ale tiroxinei cu alți compuși:
în sensul intensific ăriiabsorbției acesteia: lovastatina, carbamaz epinul, fenitoinul,
rifampicina –necesitând majorarea d ozelor substitutive;
în sensul sc ăderii absor bției intestinale a acesteia :colestiramina, colestipolul,
hidroxidul de alumini u, sulfatul, gluconatul feros. [1]
De asemenea, tratamentul cu L -T4are interacțiuni medicamentoase cu:
anticoagulanții, a c ăror doz ătrebuie redus ăla o treime în cazul asocierii cu
tiroxina;
insulina și antidiabeticele orale, a c ăror doz ătrebuie s ăcreasc ăo dat ăcu creșterea
dozei de tiroxin ă;
barbituricele și fenotiazinele, a c ăror asociere cu acești hormoni poate duce la
apariția comei mixedematoase, în special în cazul pacienților vârstnici. [1]
Tratamentul supresiv cu L -T4arecontraindicații absolute cu urm ătoarele entit ăți
patologice:
anginapectoral ă, infarctul miocardic;
hipertiroidismul;
tuberculoza activ ă;
cretinismul end emic;
osteoporoza ;
gușa foarte mare și/sau autonom ă.[1]
În cazul pacienților care prezint ăasociatoinsuficienț ăcorticosuprarenal ă, se va
institui în pre alabil un tratament cu cortizo l(10-20 mg/zi) pentru evitarea unei crize adrenale
acutece poate fi precipitat ăde tratamentul cu tiroxin ă.[1, 3] În cazul pacienților cu
cardiopatie ischemic ă, creșterea d ozelor terapeutice se face sub control clinic și
electrocardiografic, iar în cazul pacienților coronarieni , se recomand ăasocierea beta –
blocantelor și a blocanților alfa -adrenergici tratamentului cu tiroxin ă.[1]
Nu se cunosc reacții alergice ale tratamentului cu tiroxin ă, iar reacțiile adverse pot
apărea la începutul tratamentului sau pot fi corelate unui hipertiroidism iatrogen prin
supradoz ă. În ceea ce privește aceste efecte secundare, ele se pot manifesta prin tremur ături,
anxietate, nervozitate, palpitații, cefalee, insomnie, sete, tahicard iesau, în cazul femeilor
aflate la postmenopauz ă, prin creșterea incidenței fibrilației atriale și reducerea d ensit ății
osoase [1].
Ca și preparați sintetici , se utilizeaz ă:
sodiu-levotiroxina (NaL -T4) sub form ăde comprimate de 25, 100, 200 sau 300 μg
substanț ăactiv ă;
sodiu-levotriiodotironina (NaL -T3) sub form ăde tablete de 5, 20 și 50 μg,în
condițiile în care doza terapeutic ăeste de 50 -60 μg repartizat ăîn2-3prize.[4]
dexo-tiroxina (D -T4) în doze cuprinse între 2 și 4 mg zilnic . [3]
Ca șihormoni naturali , se foloseau tiroida pulbere , care este un extract de tiroid ă
uscat ăde origine bovin ăsau porcin ășitireoglobulina de porc. Acestea se comercializ ausub

21form ăde pulbere sau drajeuri care se administreaz ăoral,manifestându -șiacțiunea dup ă6-7
zile.[3]
În cazulcomei mixedemato ase, tratamentul const ăîn:
respirația asistat ăhiperbar ăcombinat ăcu aspir ația secr ețiilor, eventual traheostomie;
administrarea intravenoas ăa urm ătoarelor substanțe:
-soluții macromoleculare,
-ser fiziologic (conform ionogram ei),
-hidrocortizon hemisuccinat,
-acetazolamid ă,
-tonicardiac e(în ca zul unei insuficiențe cardiace);
ca măsuri adjuvante, sunt necesare urm ătoarele intervenții:
-combaterea hipotermiei prin încălzirea progresiv ăa corpului cu p ături,
-monitorizarea cardio -respiratorie,
-antibioticoterapia (chiar în absența febrei sau a leucocitozei) în cazulpatologiei
infecțioase asociate .[1, 3]
În timpul tratamentului nu se vor administra sedative, tranchilizante și anticon –
vulsivante și nu se vor folosi amine presoare pentru combaterea colapsului .Se impune atenție
în înc ălzirea progresiv ăa pacientului (pentru evitarea vasodilatației periferice brutale) și
prudenț ăîn stabilirea dozelor și ritmului de administrare a tonicardiacului, evitându -se
supradozajul prin metabolizarea lent ă.[1]
d.Chirurgical
În hipotiroide nu exist ătratament chirugical pentru rezolvarea afecțiu nii.
Trebuie menționat c ă, în cazul hipotiroidienilor, intervențiile chirugicale se vor amâna
(dacăeste posibil) pân ăla stabilirea eutiroidiei. În cazurile urgente sau de substituție
incomplet ă„evoluția va prezenta doar o relativ ăsecuritate” [3] din ca uza tulbur ărilor
metabolice și trofice instalate în urma hipotiroidismului.

222.PARTEA SPECIAL Ă
2.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR
CU HIPOTIROIDIE
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu hipotiroidie este foarte important
pentru redobândirea independenței pacientului , din cauza caracteristicilor afecțiunii , cum ar fi
fatigabilitate, dureri articulare, sl ăbiciune și dureri musculare, sensibilitatea crescut ăla frig,
creștere ponderal ă, tulbur ări de memorie ,și nu în ultimul r ând,iritabilitate sau st ări depresive
[1],ceea ce impune supraveghere permanent ă,atenție și răbdareîn acordarea îngrijirilor,
educație pentru s ănătate susținut ăși mult profesionalism din partea asistentei medicale.
Asistenta medical ăare rolul de a as igura condițiile de spitalizare ale pacienților, de a
verifica respectarea regimului igieno -dietetic, de a cunoaște regulile de administrare a
medicamentelor, de a supraveghea starea general ăși nu în ultimul rând de a susține psihic
pacientul –toate aces tea întregind rolul propriu al asistentei medicale. Pe lâng ărolul propriu,
rolul delegat își pune amprenta pe întreaga evoluție a bolnavului spitalizat și const ăîn
recoltarea produselor biologice și patologice, administrarea corect ăa medicamentelor,
participarea la examenul clinic, la puncții ( pentru biopsia tiroidian ă) sau la alte manopere
medicale. [6, 7, 8]
Intervențiile asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu hipotiroidie se
concretizeaz ăîn:
Asigurarea condițiilor de spitalizare:
bolnavii trebuie amplasați în saloane c ălduroase (din cauza sensibilit ății crescute
la frig), cu umiditate sc ăzută, însorite, luminoase, cu ventilație bun ă, permanent ă,
evitând amplasarea lor împreun ăcu bolnavi cu angine sau alte infecții (din cauza
imunit ății sc ăzute);
repausul la pat poate fi pe perioad ămai lung ă, în funcție de tulbur ările hormonale
și funcționale prezente în momentul intern ării,și de aceea:
-patul trebuie s ăasigure un confort ridicat și săfie dotat cu materiale auxiliare
necesare confortului fizic: așternuturi ușoare, c ălduroase, păturăsuplimentar ă;
-la nevoie se vor proteja articulațiile dureroase prin m ăsuri corespunz ătoare
(căptușirea marginilor patului, înl ăturarea obiectelor inutile din jurul patului ,
evitarea manoperelor care suprasolici tăcapacitatea de efort a pacientului etc. );
în timpul repausului trebui eevitat ăimobilizarea prelungit ă(dacăstarea general ă
nu o impune –suferințe cardiace, renale) și comb ătute pozițiile vicioasecare pot
generainvalidit ăți.
Asigurarea igienei și a unui regim de viaț ăechilibrat:
toaleta zilnic ăse face cu deosebit ăgrijăși atenție pentru a nu accentua starea de
oboseal ăsau durerile musculare și articulare ;
se acord ăo atenție deosebit ăîngrijirii fanerelor;
lenjeria de corp va fi schimbat ăîn cursul zilei de câte ori este nevoie ;
în ceea ce privește regimul de viaț ă, pacienții vor fi l ămuriți asupra:
-necesit ății limit ării expunerii la soare;
-evitării eforturilor fizice pentru a nu supraînc ărca activitatea cardiac ă;
-alimentație ihipocalorice, adapta tăstadiului evolutiv al bolii, respectiv
complicațiilor secundare, cum sunt bolile cardi ovasculare și diabetul zaharat.

23Asigurarea dietei:
asistenta medical ăva lămuri pacienții asupraevităriiconsumului de carne, alcool,
cafea,produse cu coloranți alimentari , precum și evitarea fumatului;
regim hipocaloric dac ăbolnavul este obez –obezitatea fiind un factor de înc ărcare
și traumatizare a articulațiilor inflamate ;
regim hipoglucidic în cazul prezenței diabetului zaharat ca afecțiune asociat ă;
regim hipo sodat sau desodat în cazul asocierii cu alte afecțiuni renale sau
cardiovasculare .
Supravegherea general ăa pacientului cu hipotiroidie concretizeaz ărolul autonom al
asistentei medicale și se refer ăla:
observarea atent ăafaciesului :adormit, cu ochii u mflați, pleoape groase, privirea
ștears ă; nasul este îngroșat și buze groase și r ăsfrânte;
observarea și supravegherea tegumentelor și fanerelor:
-tegumente uscate, groase, aspre, reci, de culoare palid -gălbuie și cianotice;
-părul capului este rar, aspru, cu aspect pr ăfuit și murdar, cu o creștere lent ăși
cădere rapid ă; sprâncene r ărite;
-pilozitatea corporal ăeste mult r ărităsau chiar absent ă;
-unghiile sunt groase, mate, lamelare, striate, cresc încet și pot dezvolta micoze;
-toracele pare capitonat cu țes ut păstos, globulos, iar abdomenul este moale, cu
musculaturăhipoton ă;
-extremit ățile, îndeosebi mâinile și picioarele, sunt reci, îngroșate și cianotice;
supravegherea pulsului, tensiunii arteriale, temperaturii, respirației;
-înfrilozitatebolnavul trebu ie înc ălzit (p ătura de lân ăcu care este acoperit îi va
fi înc ălzitărapid, se aplic ăsticle calde sau buiote evitând contactul direct cu
tegumentele) șii se administreaz ăbăuturi calde;
observarea comportamentului:
-uneori pot ap ărea modific ări ale perso nalității și o pronunțat ătendinț ăde a-și
exprima starea emoțional ă–asistenta medical ăva susține pacientul din punct
de vedere psihic pentru a preveni starea de depresie și anxietate cauzate de
hipotiroidie sau deaspectulexterior;
-trebuieacordat ăoatenție deosebit ăclimatului psihologic în care se desf ășoară
activitatea terapeutic ă: stabilirea unor relații adecvate cu pacientul, explicarea
în mod clar a afecțiunii cât și limitele posibilit ăților actuale.
Diagnosticarea hipotiroidiei –rolul asistent ei medicale const ăîn:
participarea activ ăla examenul clinic –acesta constituind și o foarte bun ăocazie
pentru verificarea și îmbog ățirea cunoștințelor medicale;
recoltarea sângelui pentru examenele de laborator, foarte important ăfiind dozarea
TSH-ului;
pregătirea pacientului și participarea asistentei medicale lainvestigațiile
morfologice (în special la puncțiatiroidian ăpentru biopsia tiroidian ă)șila
investigațiile funcționale (iodocaptarea tiroidian ă); la acestea se adaug ăecografia
tiroidianăsau tomografia computerizat ă(descrise anterior) .
Participarea asistentei medicale la examenul clinic –pentru examinarea clinic ăal
bolnavului asistenta medical ătrebuie s ă:
asigure condițiile optime pentru examinare: camer ăcurat ă, aerisit ă, călduroas ă
(22-24°C) cu luminozitate adecvat ă;
asigure materialele și instrumentele necesare examin ării: tensiometru, stetoscop,
termometru;
pregăteasc ăpacientul psihic (îl informeaz ă, liniștește) și fizic (asigur ăpoziția și

24ajutăpacientul s ăse dezbrace), eliminând mișc ările inutile și ferindu -l de
traumatisme și oboseal ă;
participe la examinare prin menținerea poziției (semișezând, decubit dorsal)
pacientului în așa fel încât s ănu respire în fața medicului;
-la acestea se adaug ădeservirea medicului cu materialele și instrumentele
necesare examenului clinic dar și supravegherea pacientului în timpul
consultului medical;
fie capabil ăsărecunoasc ămodific ărilecaracteristice hipotiroidiei, precum și
evoluția acestora pe parcursul intern ării;
Aplicarea tratamentului prescris:
asistenta medical ătrebuie s ăcunoasc ăși sărespecte regulile de administrare ale
medicamentelor, dozele zilnice ale levo -tiroxinei sodice fiind mici (15 -25μg/zi),
crescând treptat, la un interval de 2 -3 săptămâni, cu 5 -10 μg/zi;
pacientul trebu ie lămurit asupra necesit ății tratamentului și a continu ării acestuia
dupăexternare;
asistenta medical ătrebuie s ăcunoasc ăreacțiile adverse, interacțiunile
medicamentoase ale preparatelor hormonale (L -tiroxina), indiferent de forma
comercial ă;
asistenta medical ăva supraveghea efectul hormonoterapiei, anunțând medicul
asupra oric ărei modific ări survenite .
Aceste aspecte enumerate mai sus reflect ăactivitatea asistentei medicale în îngrijirea
pacientului cu hipotiroidie, observându -se atât necesitatea îns ușirii corecte a cunoștințelor
medicale, cât și a corectitudinii aplic ării tehnicilor și manoperelor medicale pentru
echilibrarea și menținerea unei st ări generale cât mai bune a acestor pacienți.
Nu trebuie omis procesul de îngrijire ca parte integrant ăaîngrijirii pacienților. În
studiul de caz este evident rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu hipotiroidie,
prin parcurgerea etapelor procesului de îngrijire: culegerea datelor despre pacient, analiza și
interpretarea datelor (stabilirea d iagnosticelor de îngrijire), planificarea îngrijirilor (prin
stabilirea obiectivelor și intervențiilor cu rol propriu și cu rol delegat necesare, în funcție de
priorit ăți), aplicarea acestora și evaluarea intervențiilor. Astfel, este subliniat ăîncăodată
activitatea asistentei medicale, dup ăun demers logic ordonat și nu robotizat, care favorizeaz ă
umanizarea îngrijirilor. [7]
2.2. EDUCAȚIE PENTRU S ĂNĂTATE
Asistenta medical ă, prin explicații clare, trebuie l ămureascăpacientul asupra
necesit ățiirespect ăriiregimuluide viaț ă, inclusiv a celui igieno-dietetic,ahormonoterapi ei
conform prescripțiilor, precum și a controlului periodic de specialitate, pentru a preveni
agravarea bolii și apariția complicațiilor.
Asistenta trebuie s ădea dovad ăde empatie faț ăde bolnav, de r ăbdare și calm atât în
explicațiile pe care le ofer ăcât și în îngrijirile acordate. Astfel, va insista asupra expunerii
limitatela soare șirespect ăriidietei,adaptatehiperanabolismului (evitând carnea, alcoolul,
cafeaua, fumatul și co loranții alimentari) și, când situația o impune, complicațiilor secundare
ale bolii, cum sunt bolile cardiovasculare , tulbur ărilor digestive, renale sau diabetul zaharat.
[3,7]De asemenea, pacienții vor fi l ămuriți asupra evit ăriiefortul fizic de înc ărcare a
articulațiilor afectate, cu p ăstrarea îns ă,a unui exercițiu articular modera t și constant, care s ă-i

25asigure independența. Asistenta va sf ătui pacientul s ăse îmbrace cu haine adecvate, s ă
mănânce și s ăse deplaseze singur și va solicita familiei s ăîi fie mereu al ături pacientului,
pentru suport psihic și fizic la nevoie.
Pentru evitarea apariției hipotiroidiei, asistenta medical ătrebuie s ăcunoasc ămăsurile
de profilaxie primar ă, explicând persoanelor importanța controlului medical periodic prin
cabinetul medicului de familie. La acestea se adaug ămăsurilede profilaxie secundar ă, în
cadrul c ărora asistenta medical ătrebuie s ăconștientizeze pacientul asupra efectu ării
următoareloracțiuni:
prezentare la controale le succesive a pacienților tiroidec tomizați sau tratați cu
radioiod;
lămurire asupra necesit ății explor ăriiperiodicea funcționalit ății tiroidiene în cazul
purtătorilor de anticorpi antitiroidieni sau în cazul persoanelor cu risc de
autoimunitate;
informare asupra programului „screening” neonatal pentru depistarea hipotiroidiei
congenitale –participarea la acest program . [1].
Asistenta medical ăva încuraja în permanenț ăbolnavul,insuflându -isperanța de
vindecare și sf ătuindu-l săținăcont de to ate informațiile oferite , explicându -i cu calm și
răbdare necesitatea și importanța indicațiilor date.
2.3. DESCRIEREA A DOU ĂTEHNICI
1.1.ADMINISTRAREA HORMONILOR TIROIDIENI [8]
Hormonii tiroidieni –tiroxina și triiodotironina –sunt hormoni produși de glanda
tiroid ă,fiind administrați în scop ter apeutic, pentru stimularea metabolismul ui țesuturilor,
inclusiv a scăderiigreut ății corporale ,influențândsistemul nervos central și vegetativ .
-avantaje: se absorb bine pe cale digestiv ăși au eliminarea tot pe cale digestiv;
-dezavantaje: pot ap ărea simptome de hipertiroidism.
indicații:
-tratamentul insuficienței tiroidiene ;
-tratamentul debilit ății intelectuale și al cretinismului;
-mixedem, obezitate .
contraindicații:
-hipertiroidism;
-afecțiuni cardiace severe;
-tulbur ări funcționale ale corticosuprarenale i;
-hipersensibilitate la unul din componenți;
-sarcin ă(se poate administra Thyreotom dar nu și euthyrox) .
exemple:
-Tiroton-hormon tiroidian de sintez ăcu acțiune rapid ăși de scurt ădurat ăasupra
metabolismului tisular;
-Levothyroxinum :Euthyrox -25, 50,100, 150, 200, L-Thyroxin 25, 100, Thyrax
Doutab, Thyro -4, comprimate ;
-combinații: Iodthyrox, No vothyral, Thyreotom.
Materiale necesare :
-canăsau ceașc ă, pahar de unic ăfolosinț ă;
-apă, ceai, lapte.
Preg ătirea pacientului :

26-psihic ă:se explic ăpacientului necesitateaadministr ării medicamentului,
posibilele reacții adverse precum și modul de administrare ulterioar ă(după
externare);
-fizică: șezând, la nevoie în decubit , în funcție de starea general ăa pacientului.
Tehnica:
-comprimate vor fiadministrate sub c ontrol strict al TA, greut ățiicorporaleși al
TSH-ului;
-se va verifica identitatea pacientului, integritatea ,termenul de valabilitate și
doza medicamentului ;
-asistenta medical ăse spal ăpe mâini (la nevoie inclusivdezinfecție cu alcool
pentru administrare la persoanele cu imunodeficienț ă);
-comprimatele sunt oferite într -un recipient special, evitând atingerea lor direct
cu mâna;
-se ofer ălichide (ap ă, lapte, ceai), pentru facilitarea ingestiei medicamentului;
-se verificădacăau fost înghițite (prin verificarea cavit ății bucale);
Îngrijirea pacientului dup ătehnic ă:
-se supraveghe azăpacientul iar la nevoie se va anunța medicul asupra
posibilelor reacții adverse.
Reorganizarea locului de munc ă:
-ambalajele comprimatelor ( paharul de unic ăfolosinț ă) se vor colecta în
recipientul pentru deșeuri menajere (prev ăzut cu sac de culoare neagr ă);
-cana sau ceașca se vor dezinfecta, cl ăti și așeza în dulapurile speciale.
Accidente, incidente :
-cefalee, insomnie, nervozitate, palpitați i, dispnee, dureri precordiale.
de reținut:
-administrarea se face înainte de mas ăcu cel puțin 30 minute.
se va evita:
-manipularea comprimatelor direct cu mâna dupăscoaterea din ambalaj ;
-amestecarea medic amentelor cu c ărbune medicinal –deoarece acesta r educe
acțiunea medicamentelor.
1.2.RADIOIODOCAPTAREA TIROIDIAN Ă; SCINTIGRAFIA TIROIDIAN Ă=
GAMMAGRAFIA SAU SCANNING TIROIDIAN [6]
Radioiodocaptarea tiroidian ăeste o explorare funcțional ăprin care se evalueaz ă
capacitatea tiroidei de a capta iodul radioa ctiv administrat per os sau intravenos (i.v.).
Tehnica permite stabilirea diagnosticului prin depistarea unor formațiuni patologice
(chist, nodul, abces, tumori, metastaze ș.a.), evaluând starea funcțional ăa glandei tiroide.
materiale necesare : scintigraf , substanța radioactiv ă.
pregătirea pacientului :
-psihic ă:cu 3 luni înainte de examinare se lămure ște asupra tehnicii ,explicând
necesitatea evitării contactului cu ioduri sau bromuri , cum ar fi:
osubstan țe de contrast pentru examinări radiologice, antire umatice pe baz ă
de iod, mexaform, unele siropuri pentru tuse, tinctur ăde iod,lugol
(ginecologie), iodoform (stomatologie), calciu bromat etc. ;
ocu o lun ăînaintea efectu ării tehnicii nu se administreaz ăsulfamide
(inclusiv antidiabetice), ganglioplegice (necesare în H.T.A.),
neuroleptice, calmante, hormoni (inclusiv cortizon unguent) ;

27oîn dimineaț a examin ării este informat s ănu ingere nimic și sănu fumeze ;
-fizică:
opentru administrarea per os nu se impune pregătire special ă;
opentru administrarea i.v. -conform tehnici i injecției intravenoase;
etape de execu ție:
-seadministrează 20-40 µCi (micro curie = unitate de măsur ăa radioactivit ății)
de I131;
-se determin ăradioactivitatea (la nivelul lojei tiroidiene) în procente de radioiod
(captat de tiroid ă) fațăde doza administrat ă–încazuladministr ăriiper os.
îngrijiri ulterioare :
-se supravegheaz ăpacientul pentru a observa eventualele reacții adverse ale
iodului radioactiv (prurit, disconfort) ;
-se explic ăpacientului s ăevite câteva zile –o săptămânăaglomerația, pentru c ă
este o surs ăde radiații.
interpretare :
-în cazul administrării per os:valoarea normal ă(v.n.)pentrucaptarea la :
o2h: 10 –15%;
o5h: 25 –35%;
o24h: 45 –50%;
-în cazul administrării i.v. scintigrama ob ținutăse prezint ăsub forma u nei serii
de puncte care aratăzonele fixate de iodul radioactiv ;
-captărileînalte reflect ăo hiperfunc ție tiroidian ă, iar capt ările reduse sugereaz ă
o hipofuncție tiroidian ă.
Trebuie menționat c ămetoda este interzis ăîn cazul sarcinii și se efectueaz ănumaiîn
caz de urgenț ăla copii și la femeile cu v ârsta procreatoare.

282.4. STUDIU LDE CAZ
Caz I Caz II Caz III Caz IV
Date de identificare a pacientului
Nume/prenume M. F. F.A. P.E. M.R.
Cum prefer ăsăi se
spun ăd-na F d-na A Lena Rodica
Vârst ă 56ani 60 47 51
Sex F F F F
Data intern ării 29.04.2008 30.04.2008 31.03.2009 31.03.2009
Secția unde este
internat –spitalul,
localitateaEndocrinologie
SCJUBv –
pavilion AstraEndocrinologie
SCJUBv –
pavilion AstraEndocrinologie
SCJUBv –
pavilion AstraEndocrinologie
SCJUBv –
pavilion Astra
Înălțime 157 cm. 152cm. 159 cm. 163 cm.
Greutate 61 kg 85 kg 94 kg 105 kg
Temperatur ă 36,6C 36,2C 36,8C 36,8C
Puls 63 bătăi/1’ 88 bătăi/1’ 70bătăi/1’ 72 bătăi/1’
Respirație 14 r/1’ 15 r/1’ 17 r/1’ 18 r/1’
T.A. 120/80mmHg 200/120 mmHg 100/60 mmHg 110/60 mmHg
Motivele spitaliz ării-creștere
ponderal ă,
-crampe
musculare ,
-cervicalgii .-bradikinezie,
-precordialgii
constrictive
de efort,
-ascensionarea
valorilor TA.-creștere
ponderal ă,
-laringospasm,
-bufeuri,
-diaforeză,
-poliartralgii-creștere
ponderal ă,
-dispnee de
efort (mic) ,
-bufeuri,
diaforez ă
Boli recente – Hipercolest ero-
lemieITU frecvente,
chist renal stg,Chist renal stg.
Varice mbr inf
Operații recente – – – Histerectomie
subtotal ă
Alte probleme de
sănătatesalpingectomie
la 36 de aniHTA esențial ă
stadiul IIUM: 27.03.09
Gușănodular ă,
Spondiloz ă
lombar ă,TA
oscilant ă.Menopauz ă49
de ani, G ușă
nodular ă,
coxartroz ă,
gonartroz ăși
lombosciatic ă
Fumat:nr.Țigări/zi,
decândDa: 5/zi;
de 24 de aninu nu nu
Alergii – – – –
Repere ale st ării de s ănătate
Greutatea:
-subponderal
-normoponderal
-supraponderal-
X
–
–
X-
–
X-
–
X
Apetit:
-normal
-exageratX
-X
-X
-X
–

29-diminuat
-inapetență
selectiv ă-
–
–
–
–
Greaț ă – – – –
Vărsături:
-alimentare
-bilioase
-sanguinolente-
–
–
–
–
–
–
–
–
Dentiție:
-carii
-protez ăparțial ă
-protez ătotalăX
–
-X
–
-X
–
-X
–
–
Tegumente:
-calde
-reci
-culoare normal ă
-paloare
-cianoz ă
-icteruscate
–
X
–
–
X
-uscate
–
X
–
X
–
-diaforez ă
X
–
X
–
–
xeroz ădiaforez ă
X
–
X
–
–
xeroz ă
Edeme pleoape extremit ățiextremit ățiextremit ăți
Dietăspecial ă – hiposodat ăhipocaloric ăhipocaloric ă
Balonare X X – –
Zgomote intestinale –
tranzit încetinit-
tranzit încetinit-
–
tranzit încetinit
Scaun:
-număr/zi
-consistenț ă1 la 2 zile
I1la 2zile
I1/zi
I1 la 2 –3 zile
I
Folosește acas ă:
-laxative
-antidiareice-
–
–
–
–
Micțiuni:
-număr/zi
-număr/noapte
-disurie
-nicturie
-enurezis5
1
–
–
-5
1
–
–
-polakiurie
7
2
–
X
-polakiurie
7
2
–
X
–
Urină:
-hipocrom ă
-normocrom ă
-hipercrom ă-
X
–
X
-X
–
-X
–
–
Transpirații:
-diurne
-nocturne-
–
-X
XX
X
Somn:
-numărde ore/zi
-insomnii 5
X5
X4–5
X4–5
X
Capacitate de a

30comunica:
-normal ă
-modificat ăX
-bradipsihie
–
XX
-X
–
Tulbur ări de:
-vorbire
-auz
-vedere-
–
-bradilalie
–
–
–
–
–
–
Gradul de independenț ă
-independent
-necesit ăînsoțitor
-total dependentX
–
–
X (mers și
static ădificil ă)
-X
–
-X
–
–
Se îmbrac ă:
-singur
-cu ajutor
Trebuie îmbr ăcatX
–
-X
–
-X
–
-X
–
–
Își poate folosi
membrele:
-superior stâng
-superior drept
-inferior stâng
-inferior dreptX
X
X
XX
X
X
XX
X
X
XX
X
X
X
Își efectueaz ăigiena:
-singur
-cu ajutorX
-X
-X
-X
–
Personalitatea
Orientat temporo-
spațialda da da da
Tip de personalitate melancolic sanguinic flegmatic flegmatic
Autopercepere
modificatăde
spitalizarenu da nu nu
Surse de stres:
-spitalizarea
-vizitele familiei
-perceperea
viitorului-
–
XX
–
–
–
X-
–
X
Relațiacu:
-membrii familiei
-ceilalți pacienți
-personalul
medical- așteapt ă
vizitele soțului;
-comunic ă,
socializeaz ă;
-respect ă
indicațiile ;-bună;
-relativ bun ă,
în limita
capacit ății de
a comunica;
-colaboreaz ă;-de ajutor
reciproc;
-comunic ă;
-respect ă
indic ațiile;-așteapt ă
vizitele
familiei;
-se ajut ăcu
pacientele
-cooperant ă;
Nivel de educație mediu mediu mediu mediu
Gradul de igien ă bun satisf ăcător bun bun
Alte manifest ări de
dependenț ă
specifice-astenie fizic ă
-fatigabilitate,
-frilozitate,
-păr uscat,-astenie fizic ă
-fatigabilitate,
-faciesinfiltrat
-poliartralgii,-astenie fizic ă,
-fatigabilitate ,
-facies infiltrat-senzație de
constricție
toracic ă,
-palpitații

31cade repede -hipertrofia
musculaturii
gambiereintermitente,
-fatigabilitate,
-constipație
-astenie
-cervicalgii
Diagnostic medical :
-la internare
-la externareHipotiroidism
primar.
Hipotiroidism
primar.Hipotiroidism .
HTA.
Hipotiroidism
primar.
Dislipidemie.
HTA esențial ă
stadiul I/II .Gușănodular ă
în tratament
supresiv.
Hipotiroidie în
tratament
substituțional.
Perimenopauz ă
manifest ă. Obe-
zitate cl .II.
Steatoz ă
hepatic ăHipotiroidie în
tratament.
Obezitate II
complicat ă.
Hipotiroidie
în tratament
substituțional.
BCI disme –
tabolic ă. Obe-
zitate .
Steatoz ăhepa-
tică. Disco –
patie cervical ă.
Probe de laborator Valori determinate
Explorarea Valori normale Caz I Caz II Caz III Caz IV
Hemoleucogram ăHb: F = 12 –16g%
Ht: F = 40 –48%
L =3,5-9000/mm312,1
40,1
5 60012,8
36,8
5 80014,4
45,7
6 80012,6
40,3
–
VSH F: 3–9 mm/1h 9 12 3 –
Glicemie 70–115mg/dl 110 118 92 –
Colestrol seric 150–200 mg% 226 275 159 193
Trigliceride 0–200 mg/dl 234 186 147 140
Uree sanguin ă0,10 –0,40 mg% 0,38 0,43 0,26 –
Fosfataza alcalin ă40–150UI/l 131,3 159,2 – –
TGO 0–38 U/l 15 35 20 –
TGP 0–41 U/l 10 41 36 –
TSH 0,270–4,2IU/ml 3,17 2,04 4,452,58
FT4 12–22 pmol/l – – 20,38 11,41
FSH 0,110-198,0 mIU/l – – 44,86 35,88
Cortizol 171-536 nmol/l – – 795,5 534,2
Acid uric 2,4–7,0 mg/dl – – 5,09 –
Calciu seric 8,52 –10,2 mg/dl – – 9,57 9,25
Magneziu 0,65 –1,05 mmol/l – – 0,88 0,83
Fosfor 0,87 –1,45 mmol/l – – 1,18 1,56
Examen urin ăD = 1010,
fărăsediment;- – D =
1010.D =
1012
Investigații
imagisticeInvestigații
complementareMedicație Regim
alimentar
Caz IRadiografie coloan ăEx. Clinic :șoc apexianKetonal 1 cp/zihipolipidic

32cervical ă:
spondiloz ăcervical ă.
Ecografie
abdominal ă:
ecostructuri omogeneîn sp.V i.c.stg/LMC;
Ex. Endocrinologic :
frilozitate, pleoape
edemațiate; gland ă
tiroid ăfărănoduli.Amitriptilin ă
1/zi, Cyclo-
proginova 1/zi
Neuriplege 1/zi
Caz II Radiografie cardio –
pulmonar ă: ITN.
Ecografie
abdomina lă:
ecostructuri
omogene.Ex. Clinic : șoc apexian
în sp. VI i.c. stg/LMC;
Ex. Endocrinologic :
faciesinfiltrat; glandă
tiroid ăfărănoduli,
(BMI = 37 kg/m2);
bradilalie, bradipsihie.Spironolacton ă
Furosemid 1f/zi
Levotiroxina
100µgHipolipidic,
hiposodat .
Caz III Ecografie abdo mi-
nală: ficat cu eco –
structur ăomogen ă,
ecogenitate crescut ă
pe diam etrul A-P,
lob dr. 140 mm,
colecist cu pereți
reflectogeni, f ără
calculi; stea toză
hepatic ăgr. II.Ex.Clinic:fanere f ără
modific ări patologice,
șoc apexia n în spațiul
VI i.c. stg. pe LMC,
tegumente normal
colorate, xeroz ă, verge-
turi abdominale, Gior-
dano (-) bilateral.
Ex.Endocrinologic :
obezitate (BMI = 36,5
kg/m2); OTS, f ărăsem-
ne neurologice de fo –
car; glanda tiroid ăneo-
mogen ă LTD
(micronodul) .Medic ație de
fond:
-L-Thyroxin
125 µg/zi,
-Aspacardin
intermitent,
-Duphastone
Z15-Z24CM,
-Sibutramin ă
10 mg/zi.
Euthyrox 125
µg/zi, Cyclo –
proginova 1cp
/zi, Ca + vit D 2
cp/zihipocaloric
Caz IV Radiografie coloan ă
cervical ă:îngustarea
spațiului C 5-C6.
Ecografie
abdominal ă: ficat cu
ecostructur ăomo-
genă, ecogenitate
crescut ăpe diametrul
A-P, lob dr. 139 mm,
colecist cu pereți
reflectogeni, f ără
calculi; steatoz ă
hepatic ăgr. II. chist
renal stâng.Ex. Clinic : șoc apexian
în spațiul VI i.c. stg pe
LMC, matit ate
cardiac ăcrescut ă,
facies infil trat, varice
membre in ferioare,
tegumente normal
colorate, xero ză,
cicatrice post -ope-
ratorie abdominal ă,
multiple papiloame
tranzit gastro -intestinal
încetinit, Gior dano (-)
bilateral.
Ex. Endocrinologic :
obezitate (B MI= 38,5
kg/m2); OTS, f ără
semne neurologice de
focar; gl. tiroid ă
mărită, neomogen ă.Medicație de
fond:
-Preductal 35
mg 2×1/zi,
-Aspacardin
1/zi,
-Euthyrox
100 µg/zi,
-Mydocalm
150 mg 1/zi.
Euthyrox 125
µg/zi, Aspenter
1/zi, Preductal
2×1/zihipocaloric

33Plan de îngrijire
DÎ=diagnostic de îngrijire; O = obiectiv; I = Intervenții acordate în cele patru cazuri (sau
specificate pentru fiecare caz)
DÎ 1 Nutriție inadecvat ădin cauza disfuncției tiroid ienemanifestat ăprin creștere
ponderal ă, balonare (I, II),tranzit încetinit (caz I, II , IV).
ORefacerea echilibrului nutrițional.
Iproprii -măsor și notez greutatea corporal ăși înălțimea pacientei;
-evaluez programul de mas ă: 2 mese principale + 2 gust ări;
-evaluez calitatea alimentelor din dieta pacientei: consum ăocazional
fructe,crudit ățiși frecvent cartofi;
-explic pacientei necesitatea respect ării unei diete echilibrate, cu 2l
lichide/24 ore, precum și faptul c ătrebuie s ăevite carnea, alcoolul,
cafeaua, fumatul și coloranții alimentari;
-lămuresc pac ienta asupra regimului dietetic prescris (hipolipidic I,
hiposodat II și hipocaloric II, III, IV);
-verific alimentele provenite de la aparțin ători (II, III,IV);
-asigur condițiile necesare pentru servirea mesei;
-lămuresc pacienta s ăconsume alimente s ărace în hidrocarbonați,
grăsimi animale, cu mai multe c rudit ăți, în 3 mese principale și 2
gustăriușoare (lactate) ;
-explic pacientei necesitatea rezolv ării problemelor dentare;
-pregătesc pacienta pentr uadministrarea medicamentelor și pentru
examenul ecografic .
Delegate -transport pacienta la la serviciul radiologic pentru efectuarea
ecografiei abdominale ;
-administrez levotiroxin ă(caz II), euthyrox 125µg (III, IV) .
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ 1 + + (obezitate) + (obezitate) + (obezitate)
Evaluare -pacienta a înțeles
explicațiile, își
adapteaz ădieta dar
încăfumeaz ă(3/zi)- pacienta
respect ăregimul
hiposodat,
hipolipidic.-pacienta a
înțeles explica –
țiile și încearc ăsă
respecte dieta.-pacienta a
înțeles explica –
țiile și încearc ă
sărespecte
regimul dietetic
prescris.
DÎ 2Afectarea caracteristicilor tegumentelor , mucoaselor și fanerelor din cauza
disfuncției tiroidiene manifes tatăprin tegumente reci + cianotice +uscate(caz I, II) ,
păr uscat (care cade repede , caz I),edeme (palpebrale cazI, ale extremit ățilorcazII,
III, IV), facies infiltrat (caz II, III), diaforez ă+ xeroz ă(cazIII, IV),vergeturi
abdominale + micronodul tiroidian (cazIII), cicatrice postoperatorie abdominal ă+
multiple papiloame (caz IV).
O Menținerea integrit ății tegumentelor și fanerelor.
Iproprii -asigur condițiile de mediu: salon curat, aerisit, luminos, cu umiditate
și temperatur ă(21-22C) adecvate;
-evaluez gradul de igien ă;
-evaluez gradul de independenț ăîn efectuarea toaletei zilnice;

34-explic pacientei n ecesitatea toaletei parțiale zilnice (în special în cazul
II), inclusiv importanța igienei oculare (III, IV), precum și schimbarea
lenjeriei de corp de câte ori este necesar;
-asigur lenjerie de pat curat ă;
-supraveghez starea general ă;
-pregătesc pacienta pe ntru examenul clinic .
delegate -particip la examenul clinic : susțin poziția pacientei (șezând și decubit
dorsal cu capul întors lateral), necesar ăconsultului și servesc medicul
cu tensiometru .
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ 2 + + + +
Evaluare -grad de igien ă
bun și de
independenț ă
0, (complet
independent) ;
-investigațiile
clinice reliefea –
zăaspectele
menționate.-grad de igien ă
satisf ăcător și de
independenț ă0,
(complet
independent) .
-investigațiile
clinice reliefea –
zăaspectele
menționate.-grad deigien ă
bun și de
independenț ă
0, (complet
independent) ;
-investigațiile
clinice relie –
feazăaspectele
menționate.-grad de igien ă
bun și de inde-
pendenț ă0,
(complet
independent) ;
-investigațiile
clinice relie fează
aspectele
menționate.
DÎ 3Disconfort din cauzatulbur ărilor hormonale , manifestat prin frilozitate (cazI),
balonare(cazI, II), bufeuri ( cazIII, IV).
OÎndep ărtarea disconfortului.
Iproprii -evaluez cauzele disconfortului (hipotiroidismul) ;
-explic pacientei c ăaceast ăproblem ăde dependenț ăva disp ărea odat ă
cu începerea hormonoterapiei;
-mențin condițiile de mediu;
-asigur o p ăturăsuplimentar ă(caz I);
-explic pacientei necesitatea exercițiilor fizice moderate, a plimb ărilor
pentru diminuarea senzației de balonare (I, II)
-explic pacientei necesitatea utiliz ării veștmintelor din bumbac și
evitarea curenților de aer rece (III, IV);
delegate -predau în condic ă:cycloproginova 1 cp seara (I, III).
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ 3 + + + +
Evaluare grad de disconfort
diminuat; pacienta
respectăterapia,se
plimb ă(pe coridor,
în curtea spitalu –
lui)de 2,3 ori/zi.-pacienta a înțe –
les explicațiile ;
-gradul de
disconfort
diminuat.-disconfort dimi –
nuat; pacienta
coopereaz ă, se
plimb ă(în curtea
spitalului) de 2
ori/zi.-gradulde
disconfort
diminuat.

35DÎ 4Somn perturbat din cauza durerilor (cervicalgii I, IV și poliartralgii II, III)
manifestate prin num ăr redus de ore de somn, insomnii .
ORefacerea calitativ ăși cantitativ ăa somnului.
Iproprii -evaluez somnul pacientei;
-asigur condiții necesare de odin ă(salon liniștit, aerisit);
-lămuresc pacienta s ăfacăo plimbare înainte de culcare, s ăse așeze în
pat doar când se culc ă;
-îi recomand sănu stea prea mult în pat în timpul zilei și sănu întârzie
la programele tv seara;
-explic pacientei săefectueze mișc ări ușoare de mobilizare a
articulațiilor pentru diminuarea intensit ății durerilor;
-informez pacienta asupra efectului benefic al unui ceai cald seara,
înainte de culcare.
delegate –
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ 4 + + + +
Evaluare-pacienta reușește
sădoarm ăaproape
6 ore/noapte ;
-pacienta s -a
plimbat înainte de
culcare.-pacienta afirm ă
căa dormit
6ore/noapte.-pacienta doarme
doar 5 ore/noapte,
se trezește din
cauza bufeurilor
și pentru
micțiune.-pacienta doarme
5 ore/noapte, se
tre-zește din cauza
bufeurilor și
pentru micțiune
DÎ5Odihn ăperturbat ădin cauza disconfortului, manifestat ăprin fatigabilitate, astenie
fizică.
O Menținerea unei odihne adecvate.
Iproprii -explic pacientei importanța altern ării activit ăților fizice cu cele
intelectuale;
-evaluez gradul de fatigabilitate;
-sfătuiesc pacienta s ă-și stabileasc ăun program adecvat de odihn ă;
-verific condițiile necesare somnului și odihnei.
Delegate –
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ5 + + + +
Evaluare -pacienta afirm ă
un grad de
oboseal ă de
aproximativ 7 (pe
o scar ăde la 0 la
10); reușește s ăse
odihneasc ăîn
timpul zilei.-pacienta se
odinește destul de
mult, doarme și
în timpul zilei.-pacienta afirm ă
un grad de
oboseal ăde
aproximativ 5;
– pacienta
reușește s ăse
odihneasc ăîn
timpul zilei.-pacienta
afirm ăun grad
de oboseal ăde
aproximativ 5 ;
-pacienta
reușește s ăse
odihneasc ăîn
timpul zilei .

36DÎ6Durere lanivelul coloanei cervicale (I) și la nivelul articulațiilor mari (II, III, IV).
ODiminuarea intensit ății durerii.
Iproprii -evaluez intensitatea durerii;
-asigur poziție comod ăîn pat, care s ănu accentueze durerea
(semișezând cu 2 perne în caz I și decubit dorsal/lateral cu segmentele
flectate în caz II, III, IV);
-pregătesc pacienta pentru administrarea medicamentelor (I);
-explic pacientei necesitatea sc ăderii greut ății corporale pentru
diminuarea intensit ății durerilor (II, III, IV);
-pregătesc pacienta pentru efectuarea radiografiei.
delegate -transport pacienta la serviciul radiol ogic pentru efectuarea radiografie i
coloan ăcervical ă(caz I, IV);
-administrez K etonal 1cp la prânz și Neuriplege 2×1 tb/zi (I).
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ6 + + + +
Evaluare -durere dimi nua-
tădupăadmi-
nistrarea
medicamentelor
-radiografia de
coloan ăcervi-
calăevidențiaz ă
modific ările
-menționate.-dureri ușor
diminuate;-dureri ușor
diminuate;-dureri ușor
diminuate;
-radiografia de
coloan ăcer-
vical ăeviden-
țiazămodifică-
rile menționate.
DÎ7Anxietate din cauza insuficientelor cunoștințe d espre boal ăși a perceperii viitorului
(caz I, III, IV)–din cauza spitaliz ării (caz II) .
ODiminuarea gradului de anxietate.
Iproprii -evaluez gradul de anxietate;
-lămuresc pacienta s ă-și exprime gândurile, temerile;
-asigur un mediu de comunicare adecv at, evitând situațiile
stânjenitoare (caz II);
-favorizez adaptarea pacientei la condițiile de spitalizare (II);
-lămuresc pacienta asupra manifest ărilor de dependenț ăale
hipotiroidiei;
-pregătesc psihic pacienta pentru toate tehnicile de îngrijire, investig ații
și tratament;
-lămuresc pacienta asupra efectului negativ al fumatului asupra st ării
de sănătate (caz I);
-reamintesc pacientei necesitatea sc ăderii ponderale (II, III, IV);
-explic membrilor familiei pacientei necesitatea colabor ării și susținerii
psihice pentru o recuperare adecvat ă, fovorizând diminuarea gradului
de anxietate;
delegate -predau în condica de medicamente administrarea de amitriptilin ăla
ora 21(caz I).

37Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ7 + + + +
Evaluare -pacienta a înțe –
les expli cațiile
dar nu reușește
săexclud ăfu-
matul;
-gradul de
anxietate mult
diminuat;-pacienta înțele –
ge explicațiile,
uneori fiind ne –
cesar ărepetarea
unor explicații;
-anxietate
diminuat ă.-pacienta a înțe-
les explicațiile
și încearc ăsă
respecte dieta;
-anxietate mult
diminuat ă.-pacienta a înțe-
les explicațiile
și încearc ăsă
respecte dieta;
-anxietate mult
diminuat ă.
DÎ8Postur ăși mobilitate inadecvate din cauza obezit ății manifestate prin crampe
musculare (I), hipertrofia musculaturii gambiere, mers dificil (II, III, IV), static ă
dificil ă, bradikinezie (II) .
O Reducerea gradului de afectare a posturii și mobilit ății.
Iproprii -lămuresc pacienta s ămențin ăo postur ăadecvat ă, atât în pat, la mas ă
cât și în timpul mersului;
-ajut pacienta în deplasare la sal a de mese, baie (II);
-explic pacientei necesitatea adapt ării unor mișc ări în funcție de
capacitatea de mobilizare: întoarcere a întregului corp, nu numai a
capului (I, IV), aplecare prin flectarea membrelor inferioare precum și
menținerea poziției de decub it cu membrele inferioare flectate (II, III,
IV).
delegate –
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ8 + + + +
Evaluare -postur ăși mo-
bilitate adecvate.-se mențin statica
și mersul dificile.-postur ăși mo-
bilitate adecvate.-postur ă,mers
adecvate.
DÎ9Circulație inadecvat ădin cauza obezit ății,manifestat ăprin valori tensionale crescute,
tahicardie, precordialgii constrictive de efort (caz II), respectiv toleranț ăscăzutăla
efort (dispnee la eforturi medii și mici), senzație de constricție tor acică, palpitații
intermitente (caz IV).
O Menținerea unei circulații adecvate.
Iproprii -supraveghez starea general ăa pacientei;
-măsor și notez în foaia de temperatur ăfuncțiile vitale;
-verific respectarea regimului hiposodat (II);
-explic necesitatea d ozării efortului în funcție de capacitatea fizic ă
(opriri la urcarea sc ărilor, exerciții de respirație);
-pregătesc pacienta pentru administrarea medicamentelor.
delegate -administrez s pironolacton ă3×1 tb/zi, furosemid 1 tb/zi(II);
-administrez aspenter 1 tb la prânz și preductal 2×1 cp/zi (IV).

38Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ9 – + – +
Evaluare – -valori: P = 80 b/1’;R
= 16 r/1’; TA =
165/95 mmHg;
-precordialgii rare.–valori: P = 76 b/1’; R
= 17 r/1’; TA =
115/65 mmHg;
-dispnee moderat ă.
DÎ 10Comunicare verbal ăperturbatădin cauza bradipsihiei manifestat ăprin bradilalie.
O Menținerea unei comunic ări verbale adecvate.
Iproprii -asigur un mediu adecvat pentru comunicare (climat liniștit);
-acord timp suficient în comunicarea cu pacienta ;
-lămuresc pacienta asupra necesit ății respect ării tratamentului și a
controlului de specialitate periodic;
-ascult pacienta în timpul exprim ării sale;
-folosesc un limbaj clar, pe înțelesul pacientei, întrebând dac ăa înțeles
explicațiile;
-răspund la întreb ările pacientei;
-solicit familiei s ăsusțin ăpacienta, manifestând r ăbdare în relațiile cu
aceasta.
delegate –
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ10 – + – –
Evaluare – -pacienta a înțeles explicațiile
dar bradilalia se menține.- –
DÎ 11Risc de af ectare a respirației din cauza laringospasmului.
OÎndep ărtarea gradului de risc.
Iproprii -supraveghez respirația, m ăsor și notez valoarea în foaia de
temperatur ă;
-asigur poziție semișezând, cu toracele pe 2 perne;
-verific aerisirea periodic ăa salonulu i;
-explic pacientei necesitatea exercițiilor respiratorii ;
-pregătesc pacienta pentru examinarea radiologic ă;
delegate -transport pacienta la serviciul radiologic pentru efectuarea radiografiei
cardio-pulmonare;
-administrez calciu + vitamina D, 2×1 cp/zi.
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ 11 – – + –
Evaluare – – -nu apar modific ări radiologice;
-valoare normal ăa respirației;
-nu au ap ărut manifest ări de
afectare respiratorie.-

39DÎ 12Eliminarea urinar ăinadecvat ăcantitativ și calitativ din cauza disfunc ției renale,
manifestat ăprin polakiurie, nicturie, urini hipocrome.
ORefacerea elimin ării urinare.
Iproprii -evaluez (macroscopic) urina (galben deschis, clar ă, fărăurme de
flocoane ) și num ărul de micțiuni;
-evaluez cantitatea de lichide ingerat ă;
-efectuez bilanțul ingesta -excreta: 2100/1600 (II) și 2000/1500 (III);
-pregătesc pacienta pentru recoltarea sumarului de urin ă;
-explic pacientei s ăevite ingestia de lichide înainte de culcare, pentru a
îndep ărta necesitatea micțiunii nocturne;
delegate -recol tez urina pentru examenul sumar și transport produsul la
laborator.
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ 12 – – + +
Evaluare – –pacienta prezint ă7 mic-
țiuni/24 ore (1 nocturn ă);
-rezultatul de laborator: f ă-
rămodific ări (d = 1010);
-eliminare urinar ăamelio-
rată.-pacienta prezint ă7 mic-
țiuni/24 ore (1 nocturn ă);
-rezultatul de laborator: f ă-
rămodific ări (d = 1012);
-eliminare urinar ăamelio-
rată.
DÎ 13Eliminare intestinale inadecvat ădin cauza tranzitului gastro -intestinal încetinit,
manifestat ăprinconstipație.
ORefacerea elimin ării intestinale.
Iproprii -evaluez ritmul de defecare;
-explic pacientei necesitatea unei diete bogate în fibre alimentare ;
-lămuresc pacienta asupra necesit ății efectu ării unor exerciții fizice
moderate;
-informez pacienta asupra importanței ingestiei de lichide;
-explic pacientei cum s ă-și efectueze mișc ări circulare abdominale
pentru a favoriza peristaltismul intestinal.
delegate –
Caz I Caz II Caz III Caz IV
DÎ 13 – – – +
Evaluare – – – -pacienta prezint ă1 scaun
la2 zile;
-aportul de lichide (2000
fațăde 1000 –1200 cât
ingera acas ă) a favorizat
creșterea frecvenței
elimin ării de materii
fecale.

40Concluzii le studiului de caz
În urma analiz ării datelor prezentate se observ ăcăpacientele selecționate pentru acest
studiu au vârste cuprinse între 47 și 60 de ani ceea ce confirm ăvârsta șisexul feminin ca
factori etiologici primordiali în hipotiroidism. D in punct de vedere clinic , diagnosticele
stabilite de medicul specialist încadreaz ăafecțiuneapacientelor în hipotiroidie cugușă
(cazurile III și IV) saufărăgușă(cazurile I și II), respectiv insuficienț ătiroidian ăprimar ă
(I, II) sausecundar ă(III, IV). De asemenea, investigațiile necesare stabilirii (confirm ării)
diagnosticului au cuprins obligatoriu, pe lân găexamenul de specialitate, examenul TSH
(semnificativ crescut în cazul III) împreun ăcu alte probe biologice, nefiind necesare alte
investigații invazive sau costisitoare. În toate cele 4 cazuri s -a efectuat și ecografia
abdominal ăpentru evaluarea cauze lor manifest ărilor asociate (tranzit încetinit –cazurile I, II
și IV , constipație –IV, polakiurie –III, IV)și inițierea conduitei terapeutice. Astfel, au fost
confirmate diagnosticele clinice de Hipotiroidism primar (cazurile I, II –asociat cu
Dislipi demie și HTA esențial ăstadiul I/II) și Hipotiroidie în tratament substituțional ,
Steatoz ăhepatic ă,Obezitate cl.II (caz III + Perimenopauz ămanifest ăși caz IV + Discopatie
cervical ă).Aceste diagnostice clinice au impus inițierea unui tratament hormonal
(Cicloproginova –cazurile I și III, Levothyroxin ă–cazurile II, III și IV, în ultimele dou ă,
preparatul fiind Euthyrox) pentru echilibrarea funcției tiroidiene, precum și asocierea
medicamentelor specifice afecțiunilor asociate (menționate în planul de îngrijire prezentat mai
sus).
Îngrijirile acordate evidențiaz ărolul deosebit al asistentei medicale (prin intervențiile
curol propriu și cu rol delegat ) în îngrijirea acestor paciente. Așa cum se observ ăși din
planul de îngrijire, aceste intervenții nu sunt identice pentru toate cazurile ci sunt adaptate în
funcție de problemele de dependenț ăale fiec ărei paciente:
probleme de dependenț ăcomune în cele patru cazuri:
-nutriție inadecvat ă;
-afectarea integrit ății tegumentelor, mucoaselor și fanerelor;
-disconfort;
-somn și odihn ăperturbate;
-dureri ale articulațiilor (cervicale –cazurile I, IV și poliarticulare –
cazurile II, III, IV);
-anxietate;
-postur ăși mobilitate afectate ;
probleme de dependenț ăspecifice fiec ărei paciente :
-circulație inadecvat ă(cazurile II și IV);
-comunicare verbal ăinadecvat ă(cazul II);
-risc de afectare a respirației (caz III);
-eliminare urinar ăinadecvat ă(cazurile III și IV);
-eliminare intestinal ăinadecvat ă(caz IV).
Pentru aceste probleme am stabilit obiectivele corespunz ătoare, ap licând intervenții cu
rol propriu și delegat, corespunz ător fiec ărui obiectiv.
În urma îngrijirilor a plicate starea general ăa pacientelor este mult ameliorat ăpe
parcursul intern ării iar dup ă7 zile de spitalizare se decide externarea
Din prezentarea în paralel a cazurilor se observ ăcăobiectivele propuse au fost atinse
în totalitate sau parțial :
toate pacientele sunt echilibrate nutrițional , își mențin igiena și gradul de
afectare a tegumentelor și fanerelor este mult diminuat ;

41în toate cele patru cazu rigradul de disconfort șioboseal ăs-a diminuat ,somnul
estemaibun din punct de vedere cantitativ (în cazurile I și II pacientele dorm cu 1
orămaimult ca la internare), dar și calitativ (în cazul III și IV cu o singur ătrezire
în timpul nopții faț ăde2 la internare);
gradul de anxietate șidurerilesunt mult diminuate în toate cazurile –pacientele
fiind echilibrate din punct de vedere psihic ;
în cazul posturii și mobilit ății se observ ăcăobiectivul este parțial atins :postura și
mobilitatea sunt ade cvate în cazurile I, III și IV iar în cazul II se mențin mersul și
statica dificile ;
circulația este adecvat ă(valorile pulsului, TA și respirației sunt în limite
normale) –în cazurile II și IV iar riscul de afectare respiratorie a fost
îndep ărtat–caz III;
parțial atinse sunt șieliminarea urinar ă(pacientele prezint ă1 micțiune no cturnă
–cazurile III și IV) și cea intestinal ă(pacienta prezint ă1 scaun la 2 zile –cazul
IV).
Pacientele se externeaz ăcu stare general ăameliorat ăși urm ătoarele recomand ări:
respectarea regimului de viaț ă:dietăhipocaloric ă,bogat ăîn fibre alimentare
(cazurile II, III, IV) , hiposodat ă(caz II), care săcuprind ăpește, lactate spanac și
săexclud ăconopida, varza, gulia ;evitarea eforturilor fizice mari și menținerea
igienei corporale;
respectarea tratamentului hormonal (Levotiroxin ă100µg/zi –caz II, Euthyrox
125µg/zi –cazurile III, IV și Cycloproginova 1/zi –cazurile I și III) asociat cu
medicația de fond pentru afecțiunile asociate;
control periodic de specialitate (inclusiv TSH).
În urma acestor mențiuni este de la sine înțeles c ăasistenta medical ăare un rol
deosebit de important în îngrijirea p acienților cuhipotiroidie , prin cunoștințele medicale pe
care trebuie s ălestăpâneasc ă, prin corectitudinea aplic ării tehnicilor și manoperelor medicale
(pentru echilibrarea și menținerea unei st ări generale cât mai bune a celor afectați) precum și
prin acele calit ăți (răbdare, calm, devotament și nu în ultimul rând, empatie) necesare unei
bune îngrijiri –procesul de îngr ijiredetaliat mai sus exemplificând foarte clar activitatea
asistentei medicale. Rolul asistentei medicale este completat de educația pentru s ănătate
necesar ăîn rândul populației (demonstrat ăîn capitolul urm ător), atât ca m ăsuri de profilaxie
primar ăcât și ca m ăsuri de profilaxie secundar ă, pentru ridicarea și menținerea nivelului de
sănătate a comunit ății.

422.5. STUDIU LSTATISTIC
Cercetarea Aplicativ ă
1. Obiectivele și Metodologia Cercet ării
1.1. Obiectivele și ipotezele cercet ării
Obiectivele pre zentei cercet ări sunt urm ătoarele:
Construirea și aplicarea chestionarului ca mo dalitate de colectare a datelor.
Analiza și interpretarea datelor pentru verif icarea veridicit ății ipotezelor.
Stabilirea nivelului de cunoștințe a le pacienților asupra bolii l or.
Stabilirea valorii predictive a caracteristicilor socio -demografice ale subiecților
asupra nivelului de cunoștințe referitoare la hipotir oidie pe care aceștia le
posed ă.
Stabilirea valorii predictive a experienței proprii a subiecților asupra nivelului
de cunoștințe referitoare la hipotir oidie pe care aceștia le posed ă.
Conștientizarea importanței inform ării pacienților cu hipotiroidie asupra
diferitelor tipuri de tratament al bolii: tratamentul profilactic, igieno-dietetic și
medicamentos.
Conștientiza rea importanței inform ării mamelor cu hipotiroidie asupra
tratamentului care trebuie aplicat copilului.
Ipotezele generale:
1.Cei mai mulți dintre subiecți au un nivel mediu de cunoștințe referitoare la
tratamentul profilactic, igieno -dietetic și medicament os al hipotiroidiei.
2.Exist ădiferențe semnificative în ceea ce privește cunoștințele subiecților
referitoare la hipotiroidie în funcție de caracteristicile lor socio -demografice.
3.Exist ădiferențe semnificative în ceea ce privește cunoștințele subiecților
referitoare la hipotiroidie în funcție de nivelul experienței cu aceast ăboală.
Ipotezele specifice:
1.Majoritatea subiecților au un nivel mediu de cunoștințe referitoare la tratamentul
profilactic, igieno -dietetic și medicamentos al hipotiroidiei.
2.Exist ădiferențe semnificative în ceea ce privește cunoștințele subiecților
referitoare la hipotiroidie în funcție de caracteristicile lor socio -demografice.
Persoanele de gen masculin au mai multe cunoștințe referitoare la hipotiroidie
decât persoanele de gen fe minin.
Persoanele din mediul urban au mai multe cunoștințe referitoare la hipotiroidie
decât cele din mediul rural.
Persoanele cu vârste sub 30 de ani au mai multe cunoștințe referitoare la
hipotiroidie decât cele cu vârste peste 50 de ani .

43Persoanele cu s tudii liceale sau superioare au mai multe cunoștințe referitoare
la hipotiroidie decât personele cu studii minime obligatorii.
3.Exist ădiferențe semnificative în ceea ce privește cunoștințele subiecților
referitoare la hipotiroidie în funcție de nivelul ex perienței cu aceast ăboală.
Persoanele care au rude de gradul I sau II cu hipotiroidie au mai multe
cunoștințe referitoare la aceast ăafecțiune decât cele care nu au rude cu
hipotiroidie .
Persoanele care au hipotiroidie de mai mulți ani au mai multe cunoșt ințe
despre acest ăafecțiune decât persoanele care au desoperit boala recent.
1.2. Descrierea lotului cercet ării
La aceastăcercetare au participat 52 de pacienți diagnosticați cu hipotiroidie, cu studii,
vârste și medii de provenienț ădiferite, din Br așov. În ceea ce urmeaz ăva fi prezentat ă
compoziția lotului pe care s -a efectuat cercetarea în funcție de gen, mediu de provenienț ă,
vârste și studii. Compoziția lotului va fi prezentat ăși în funcție de experiența subiecților cu
hipotiroidi e, respectiv, durata de când au fost diagnosticați și existența acesteia la rudele de
gradul I sau II, precum și în funcție de nivelul lor de cunoștințe referitoare la hipotiroidie.
Frecvenț ă Procentaj
Masculin 7 13,5
Feminin 45 86,5
Total 52 100,0
Tabelul 1. 1.Distribuția subiecților în funcție de gen
Figura 1.1. Distribuția subiecților în funcție de gen

44Frecvenț ă Procentaj
Urban 42 80,8
Rural 10 19,2
Total 52 100,0
Tabelul 1.2. Distribuția subiecților în funcție de med iul de provenienț ă
Figura 1.2. Distribuția subiecților în funcție de mediul de provenienț ă
Frecvenț ă Procentaj
Sub 30 de ani 9 17,3
Între 30 și 50 de ani 19 36,5
Peste 50 de ani 24 46,2
Total 52 100,0
Tabelul 1.3 .Distribuția subiecților în funcție de categoria de vârst ă
Figura 1.3. Distribuția subiecților în funcție de categoria de vârst ă
Frecvenț ă Procentaj
8 clase 6 11,5
Școala profesional ă 7 13,5
Liceale 19 36,5
Postliceale 4 7,7
Superioare 16 30,8
Total 52 100,0
Tabelul 1.4. Distribuția subiecților în funcție de studii
Figura 1.4. Distribuția subiecților în funcție de studii
Frecvenț ă Procentaj
Minime obligatorii 13 25,0
Liceale / Postliceale 23 44,2
Superioare 16 30,8
Total 52 100,0
Tabelul 1.5. Distribuția subiecților în funcție de categoria de studii
Figura 1.5. Distribuți a subiecților în funcție de cat egoria de studii
Frecvenț ă Procentaj
Nu 45 86,5
Da 7 13,5

45Total 52 100,0
Tabelul 1.6. Distribuția subiecților în funcție de existența unor rude de gradul I sau II cu hipotiroidie
Figura 1.6. Distribuția subiecților în funcție de existența unor rude d e gradul I sau II cu hipotiroidie
Frecvenț ă Procentaj
Recent descoperit ă 43 82,7
1–10 ani 6 11,5
Peste 10 ani 3 5,8
Total 52 100,0
Tabelul 1.7. Distribuția subiecților în funcție de durata bolii din momentul diagnostic ării acesteia
Figura 1.7. Distribuția subiecților în funcție de durata bolii din momentul diagnostic ării acesteia
Frecvenț ă Procentaj
Slab / foarte s ărac 7 13,5
Mediu / insuficient 30 57,7
Bun / suficient 15 28,8
Total 52 100,0
Tabelul 1.8. Distribuția subiecților în funcție de nivelul lor de cunoștințe referitoare la hipotiroidie
Figura 1.8. Distribuția subiecților în funcție de nivelul lor de cunoștințe referitoare la hipotiroidie
1.3. Descrierea instrumentul ui cercet ării
Pentru a atinge obiectivele propuse și a verifica veridi citatea ipotezelor de cercetare,
am utilizat chestionarul ca modalitate de colectare a datelo r, chestionar ce cuprinde 10 itemi
cu răspunsuri la alegere, de tipul unei variante din trei –anexa 2.
Cei 10 itemi evalueaz ănivelul de cunoștințe ale subiecților referitoare la hipotiroidie
și mai exact, la tratamentul profilactic, igieno -dietetic și medicamentos al acest eia. Itemul 1
este unul general, itemii 2, 3 și 4 se re ferăla tratamentu l profilactic, itemii 5, 6 și 7 se refer ăla
tratamentul igieno -dietetic iar itemii 8, 9 și 10 se refer ăla tratamentul medicamentos al
hipotiroidiei. Fiecare dintre cei 10 itemi au câte trei variante de r ăspuns (a, b și c) dintre care
doar una este corect ă. Variantele de r ăspuns corecte sunt urm ătoarele: 1c, 2a, 3b, 4c, 5a, 6b,
7b, 8c, 9c și 10c. Punctajul maxim care poate fi obținut în urma r ăspunderii corecte la toți
itemii este, așadar, de 10 puncte.
Pe lâng ăitemii de evaluare a cunoștințelor pacienț ilor referitoare la hipotiroidie,
chestionarul mai cuprinde și câteva date de identificare , precum: genul, mediul, vârsta,
studiile, existența unor rude de gradul I sau II cu hipotiroidie și durata bolii din momentul în
care a fost diagnosticat ă. Acestea a u rolul de a înlesni o cât mai exact ăprelucrare a datelor.
1.4. Proceduri de prelucrare și colectare a datelor
În urma stabilirii obiectivelor și a ipotezelor de cercetare, am elaborat, instrumentul de

46cercetare care s ăfie cel mai relevant în raport cu acestea și care s ăverifice, într -o cât mai
exact ămăsură, veridicitatea premiselor formulate.
Chestionarul alc ătuit din 10 de itemi a fost completat de c ătre 52 de subiecți din
Brașov, pacienți diagnosticați cu hipotiroidie, având genuri, medii de pro venienț ă, vârste,
studii diferite, dar și niveluri diferite de experienț ăcu boala. Completarea chestionarului s -a
realizat prin bifarea sau încercuirea variantei de r ăspuns considerate corecte în cazul fiec ărui
item.
Dupăcolectarea datelor, a urmat intr oducerea acestora în S.P.S.S.(Statistical Package
for the Social Sciences), respectiv, codarea lor. Pentru cei 10 itemi de evaluare a cunoștințelor
subiecților, r ăspunsurile au fost codate cu valorile numerice de 1, 2 și 3, unde 1 = varianta a, 2
= varian ata b și 3 = varianta c. În ceea ce privește punctajul în cazul fiec ărui item, valorile
numerice au fost: 0 = incorect și 1 = corect. Astfel, s -a acordat câte un punct pentru fiecare
variant ăcorect ăși s-a întocmit punctajul total care putea fi cuprins în tre 0 și 10 puncte.
Nivelul cunoștințelor a fost considerat slab / foarte s ărac pentru un punctaj de 1 –4 puncte;
mediu / insuficient pentru un punctaj de 5 –7 puncte și bun / suficient pentru un punctaj de 8
–10 puncte. Nivelul cunoștințelor a fost cod at astfel: 1 = slab; 2 = mediu și 3 = bun.
Pentru stabilirea unor valori predictive , au fost codate și caracteristicile socio –
demografice ale subiecților și cele referitoare la experiența acestora cu hipotiroidia. Astfel,
genul a fost codat cu 1 = masculin și 2 = feminin. Mediul de provenienț ăa fost codat cu 1 =
urban și 2 = rural. În ceea ce privește vârstele pacienților, acestea au fost împ ărțite în
următoarele 3 categorii: 1 = sub 30 de ani; 2 = între 30 și 50 de ani și 3 = peste 50 de ani.
Studiile au fost codate în dou ămodalit ăți. Inițial, s -a considerat: 1 = 8 clase; 2 = școal ă
profesional ă; 3 = liceale; 4 = postliceale și 5 = superioare. Ulterior, pentru a evita compararea
unui num ăr prea mare de categorii, nivelul de studii a fost împ ărțit astfel: 1 = studii minime
obligatorii (corespunzând nivelului de 8 clase și / sau școal ăprofesional ă); 2 = studii medii
(corespunzând nivelului liceal și/sau postliceal) și 3 = studii superioare.
În ceea ce privește existența unor rude de gradul I sau II (cu hipotiroidie)ale
pacienților, s -a răspuns prin „da”sau„nu”, valorile atribuite fiind: 1 = nu și 2 = da. Referitor
la durata în ani a bolii din momentul în care a fost diagnosticat ă, codarea s -a făcut astfel: 1 =
recent / abia descoperit ă, 2 = 1 –10 ani și3 = peste 10 ani.
Pentru verificarea primei ipoteze de cercetare, am analizat frecvența r ăspunsurilor
corecte date de c ătre subiecți în cazul fiec ărui item în parte și distribuția acestora în funcție de
nivelul de cunoștințe referitoare la hipotiroidie p e care-l posed ă.
Pentru verificarea celorlalte 2 ipoteze de cercetare, an utilizat testul T pentru
eșantioane independente. Prin intermediul acestuia am analizat diferențele referitoare la
nivelul de cunoștințe ale subiecților cu hipotiroidie despre aceas tăafecțiune, în funcție de
anumite caracteristici socio -demografice, precum: genul, mediul de provenienț ă, vârsta și
studiile, dar și în funcție de experiența lor propriu -zisăcu aceast ăboală, respectiv: durata bolii
din momentul în care a fost diagnosti catăși existența bolii la rude de gradul I sau II. În final,
datele au fost interpretate pentru ca formularea concluziilor finale s ăfie cât mai valid ă.

472. REZULTATELE CERCET ĂRII
2.1. Ipoteza general ă1
Cei mai mulți dintre subiecți au un nivel med iu de cunoștințe referitoare la
tratamentul profilactic, igieno -dietetic și medicamentos al hipotiroidiei.
Aceast ăipotez ăse refer ăla măsura în care subiecții au r ăspuns corect la cei 10 itemi ai
chestionarului precum și la punctajul final obținut ,înfuncție de care se evalueaz ănivelul de
cunoștințe ale acestora: între 1 și 4 puncte = nivel slab; între 5 și 7 puncte = nivel mediu /
insuficient; și între 8 și 10 puncte = nivel bun.
În continuare vor fi prezentate r ăspunsurile subiecților la itemii ca re reflect ă
cunoștințele lor referitoare tratamentul hipotiroidiei și punctajul final obținute de c ătre aceștia,
respectiv, nivelul lor de cunoștințe.
Frecvenț ă Procentaj
a) De câmpie 4 7,7
b) De deal 11 21,2
c) Subcarpatice și depresionare 37 71,2
Total 52 100,0
Tabelul 2.1. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la zonele ț ării afectate de hipotiroidie
Mai bine de dou ătreimi dintre subiecții respondenți (71,2%) au fost de p ărere c ă
persoanele din zonele subcarpatice și depresionare sunt mai p redispuse la afecțiuni ale tiroidei
decât persoanele din alte zone ale ț ării, indicând astfel un r ăspuns corect.
Figura 2.1. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la zonele ț ării afectate de hipotiroidie

48Frecvenț ă Procentaj
a) Iod 41 78,8
b) Antialergice 1 1,9
c) Vitamine 10 19,2
Total 52 100,0
Tabelul 2.2. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie
Mai bine de trei sferturi dintre subiecții respondenți (78,8% ) au știut c ăo mam ăcare
sufer ăde hipotiroidie trebuie s ă-i administreze iod copilului ei, din punctul de vedere al
tratamentului profilactic, indicând astfel un r ăspuns corect.
Figura 2.2. Distribuția r ăspunsurilor referit oare la tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie

49Frecvenț ă Procentaj
a) Contactul cu persoanele cu hipotiroidie 2 3,8
b) Operațiile de îndep ărtare a tiroidei 27 51,9
c) Regimul alimentar și viciile 23 44,2
Total 52 100,0
Tabelul 2.3. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la aspectele care trebuie comunicate urgent medicului
Puțin peste jum ătatea subiecților respondenți (51,9%) au știut c ăîn vederea depist ării
precoce a unei posibile hipotiroidii, pacienții trebuie s ăcomunice de urgenț ămedicului dac ă
au suferit o intervenție chirurgical ăde îndep ărtare a tiroidei sau dac ăau urmat un tratament cu
iod radioactiv, indicând astfel r ăspunsul corect.
Figura 2.3. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la a spectele care trebuie comunicate urgent medicului

50Frecvenț ă Procentaj
a) Sănu consume substanțe toxice 18 34,6
b) Sănu ia medicamente 4 7,7
c) Săfacă„screening ”neonatal 30 57,7
Total 52 100,0
Tabelul 2.4. Distribuția r ăspunsurilor referit oare la aspectele esențiale pentru o gravid ăcu hipotiroidie
Mai mult de jum ătate dintre subiecții respondenți (57,7%) au indicat r ăspunsul corect
și la aceast ăîntrebare, știind c ăo femeie gravid ăcu hipotiroidie trebuie s ăurmeze un program
de„screening ”neonatal în vederea depist ării unei posibile hipotiroidii congenitale a f ătului.
Figura 2.4. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la aspectele esențiale pentru o gravid ăcu hipotiroidie

51Frecvenț ă Procentaj
a) Peștele, lactatele, spanacul 40 76,9
b) Carnea de pui, gulia, conopida 12 23,1
c) Carnea de porc, dulciurile, varza 0 0
Total 52 100,0
Tabelul 2.5. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la alimentele recomandate în cazul hipotiroidiei
Mai bin e de trei sferturi dintre subiecții respondenți (76,9%) au știut c ăalimentele
recomandate persoanelor care sufer ăde hipotiroidie sunt peștele, lactatele și spanacul,
indicând astfel r ăspunsul corect.
Figura 2.5. Distribuția răspunsurilor referitoare la alimentele recomandate în cazul hipotiroidiei

52Frecvenț ă Procentaj
a) Carnea de vit ă 33 63,5
b) Conopida, varza, gulia 17 32,7
c) Spanacul, morcovii 2 3,8
Total 52 100,0
Tabelul 2.6. Distribuția r ăspunsurilor referi toare la alimentele ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei
În acest caz, aproximativ dou ătreimi dintre subiecții respondenți au r ăspuns greșit,
alegând carnea de vit ăca aliment ce trebuie evitat de c ătre persoanele care sufer ăde
hipotiroidie. Răspunsul corect, respectiv, alimentele care trebuie evitate sunt conopida, varza
și gulia, dar, dup ăcum se poate observa, doar o treime dintre subiecți (32,7%) au știut acest
lucru
Figura 2.6. Distribuția r ăspunsurilor refe ritoare la alimentele ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei

53Frecvenț ă Procentaj
a) Somnul prelungit 1 1,9
b) Efortul fizic 9 17,3
c) Stresul 42 80,8
Total 52 100,0
Tabelul 2.7. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la aspectele regimului de viațăce trebuie evitate în cazul
În acest caz, mai bine de trei sferturi dintre subiecții respondenți au r ăspuns greșit,
fiind de p ărere c ăpersoanele cu hipotiroidie trebuie s ăevite stresul. R ăspunsul corect era c ă
persoanele cu hipotiroidie tr ebuie s ăevite efortul fizic, dar o mic ăparte dintre subiec ți
(17,3%) au știut acest lucru.
Figura 2.7. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la aspectele regimului de viaț ăce trebuie evitate în cazul
hipotiroidiei

54Frecvenț ă Procentaj
a) Fierul 4 7,7
b) Zincul 1 1,9
c) Iodul 47 90,4
Total 52 100,0
Tabelul 2.8. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei
Majoritatea subiecților respondenți (90,4%) au știut c ăioduleste compusul de baz ăîn
tratamentul profilactic al gușii endemice (și a hipotiroidiei ), indicând astfel un r ăspuns corect.
Figura 2.8. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei

55Frecvenț ă Procentaj
a) Vitaminele 3 5,8
b) Analgezicele 0 0
c) Medicamentele cu hormoni tiroidieni 49 94,2
Total 52 100,0
Tabelul 2.9. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la medicamentele care amelioreaz ăsimptomele
hipotiroidiei
Majoritatea subiecților respondenți (94,2%) au știut c ămedicamentele cu hormoni tiroidieni
amelioreaz ăsimptomele hipotiroidiei, indicând astfel un r ăspuns corect.
Figura 2.9. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la medicamentele ca re amelioreaz ăsimptomele hipotiroidiei

56Frecvenț ă Procentaj
a) Câteva luni 0 0
b) Pân ăla ameliorarea simptomelor 19 36,5
c) Toat ăviața 33 63,5
Total 52 100,0
Tabelul 2.10. Distribuția r ăspunsurilor referitoare la durata tratamentului hipotir oidiei
Aproximativ dou ătreimi dintre subiecții respondenți (63,5%) au știut c ătratamentul
cu hormoni tiroidieni în cazul hipotiroidiei trebuie urmat toat ăviața, indicând astfel un
răspuns corect.
Figura 2.10. Distrib uția r ăspunsurilor referitoare la durata tratamentului hipotiroidiei

57Frecvenț ă Procentaj
2 1 1,9
3 4 7,7
4 2 3,8
5 10 19,2
6 10 19,2
7 9 17,3
8 9 17,3
9 7 13,5
Total 52 100,0
Tabelul 2.11. Distribuția punctajelor totale ale subiecților
Maximum de punctaj care putea fi obținut pentru itemii care evalueaz ăcunoștințele
subiecților referitoare la hipotiroidie este de 10 puncte, adic ăcâte 1 punct pentru fiecare
răspuns corect la cei 10 itemi. Analizând tabelul de mai sus se observ ăcăs-au ob ținut
punctaje între 2 și 9 puncte și c ănimeni nu a obținut punctajul maxim, respectiv nici un
subiect nu a r ăspuns corect la toți itemii. Cei mai mulți dintre subiecții respondenți (19,2%) au
obținut un punctaj final de 5 puncte și de 6 puncte (tot 19,2% ), ceea ce reflect ăun nivel
mediu/insuficient al cunoștințelor acestora referitoare la hipotiroidie.
Tabelul 2.12 și figura 2.11 prezint ădistribuția subiecților în funcție de nivelul lor de
cunoștințe.
Frecvenț ă Procentaj
Slab / foarte s ărac 7 13,5
Mediu / insuficient 29 55,8
Bun / suficient 16 30,8
Total 52 100,0
Tabelul 2.12. Distribuția subiecților în funcție de nivelul lor de cunoștințe referitoare la hipotiroidie
Mai bine de jum ătate dintre subiecții respondenți (55,8%) au un nivel mediu/
insuficient de cunoștințe referitoare la hipotiroidie, respectiv au obținut un punctaj final
cuprins între 5 și 7 puncte.
Figura 2.11. Distribuția subiecților în funcție de nivelul lor de cunoștințe referitoare la hipotiroidi e

58Analizând toate aceste date, observ ăm căcei mai mulți dintre subiecți au r ăspuns
corect la majoritatea itemilor, cunoscând:
-care sunt zonele ț ării afectate de hipotiroidie;
-carte este tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie;
-care sunt asp ectele care trebuie comunicate urgent medicului în vederea depist ării
precoce a unei posibile hipotiroidii;
-ce trebuie s ăfacăo gravid ăcu hipotiroidie în vederea depist ării unei posibile
hipotiroidii congenitale;
-care sunt alimentele recomandate în caz ul hipotiroidiei;
-care este compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei;
-ce medicamente amelioreaz ăsimptomele hipotiroidiei și cât timp trebuie luate
aceste medicamente.
Astfel, în cazul a 8dintre cei 10 itemi, cei mai mulți dintre subiecți au dat răspunsuri
corecte. Răspunsurile au fost incorecte în cazul a doi dintre itemi, subiecții necunoscând care
sunt alimentele care trebuie evitate în cazul hipotiroidiei și care sunt aspectele regimului de
viațăcare trebuie evitate în cazul acestei afecțiuni .
În ceea ce privește punctajul total obținut, cei mai mulți dintre subiecți au obținut 5
sau 6 puncte din 10, aceasta fiind o valoare medie. În funcție de aceste punctaje totale
obținute, a fost evaluat nivelul de cunoștințe pe o scal ăcu trei trepte (sl ab, mediu și bun), cei
mai mulți dintre subiecți având un nivel mediu de cunoșt ințe, conform analizelor efectuate
Astfel, putem confirma prima ipotez ăde cercetare conform c ăreia cei mai mulți dintre
pacienții cu h ipotiroidie au cunoștințe medii /insuficien te referitoare la aceast ăafecțiune.
2.2. Ipoteza general ă2
Exist ădiferențe semnificative în ceea ce privește cunoștințele subiecților referitoare
la hipotiroidie în funcție de caracteristicile lor socio -demografice.
Aceast ăipotez ăse refer ăla cei10 itemi care evalueaz ăcunoștințele subiecților
referitoare hipotiroidie, precum și la punctajul total obținut și nivelul general de cunoștințe ale
acestora. Am ales patru criterii socio -demografice în funcție de care ar putea varia
răspunsurile subiecț ilor, respectiv, genul, mediul, vârsta și studiile, și astfel, am împ ărțit
ipoteza general ăîn patru ipoteze specifice pentru o cât mai relevant ăprelucrare a datelor. Cele
patru ipoteze specifice fac referire la câte un criteriu în funcție de care am pres upus c ăvor
exista diferențe de r ăspunsuri /cunoștințe.
2.2.1. Ipoteza specific ă1
Persoanele de gen masculin au mai multe cunoștințe referitoare la hipotiroidie decât
persoanele de gen feminin.
În vederea verific ării acestei ipoteze, s -a utilizat testul t pentru eșantioane
independente, pentru a m ăsura existența unor diferențe semnificative de cunoștințe referitoare
la hipotiroidie între pacienții de gen masculin (N=7) și cei de gen feminin (N=45).
Comparațiile au fost efectuate pe cei 10 itemi de evalua re (indicându -se răspunsurile incorecte
cu 0 și cele corecte cu 1), precum și în ceea ce privește pun ctajul total obținut nivelul general
de cunoștințe. Valorile, pragurile de semnificație ale t -ului, precum și mediile de r ăspuns ale
subiecților din cele d ouăsubgrupuri sunt redate în tabelul 2.13

59tSig.
2-tailedMedia
Masculin
(N=7)Feminin
(N=45)
Cunoașterea zonelor ț ării afectate de hipotiroidie (1) 0,86 .389 0,57 0,73
Tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie (2) 0,47 .640 0.85 0,77
Aspectele care trebuie comunicate urgent medicului (3) 0,50 .614 0,42 0,53
Aspectele esențiale pentru o gravid ăcu hipotiroidie (4) 0,84 .403 0,42 0,60
Alimentele recomandate în cazul hipotiroidiei (5) 0,58 .562 0,85 0,75
Alimentele ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei (6) 0,60 .547 0,42 0,31
Aspectele regimului de viaț ăce trebuie evitate în cazul
hipotiroidiei (7)0,22 .825 0,14 0,17
Compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei (8) 2,34 .024 1,00 0,88
Medicamentele care amelioreaz ăsimptome le hipotiroidiei (9) 0,69 .491 1,00 0,93
Durata tratamentului hipotiroidiei (10) 0,46 .646 0,71 0,62
Punctajul total obținut 0,12 .900 6,42 6,33
Nivelul general de cunoștințe referitoare la hipotiroidie 0,49 .626 2,28 2,15
Legend ă: t = valoarea lui t; sig. (2-tailed) = nivelul de semnificație de 5% al lui t (intervalul de încredere este de
95%)
Tabelul 2.13. Compararea cunoștințelor subgrupurilor în funcție de gen
Pentru ca diferențele s ăfie considerate semnificative, nivelul de semnificație al lui t
(sig. 2-tailed) trebuie s ăfie mai mic decât 0,05. Cu cât nivelul de semnificație este mai mic,
cu atât diferențele dintre subgrupuri sunt mai semnificative.
Analizând datele din tabelul de mai sus, constat ăm căexist ădiferențe semnificative
între cun oștințele referitoare la hipotiroidie ale celor dou ăsubgrupuri, în cazul r ăspunsurilor la
un singur item, respectiv, compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidei (itemul 8). În
continuare vo ireda grafic acest item în cazul c ăruia exist ădiferențe semnifi cative de r ăspuns
între cele dou ăsubgrupuri, interpretând aceste diferențe:
Figura 2.12. Diferențe de subgrupuri în privința cunoașterii compusului de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei
Media de cunoaștere a compusului de baz ăîn tratamentul profilactic al gușii endemice
(și alhipotiroidiei )este semnificativ mai mare (t = 2,34, p. < .05) în cazul subiecților de gen
masculin decât în cazul celor de gen feminin. În medie, subiecții de gen masculin cunosc într –
o mai mare m ăsurăcăiodul este compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei faț ăde
subiecții din de gen feminin.
Astfel, deși r ăspunsurile, respectiv, cunoștințele subgrupurilor nu difer ă
semnificativ decâtîn cazul acestui item, se poate confirma ipoteza specific ă2.1..
2.2.2. Ipoteza specific ă2
Persoanele din mediul urban au mai multe cunoștințe referitoare la hipotiroidie decât
cele din mediul rural.
În vederea verific ării acestei ipoteze, s -a utilizat testul t pentru eșantioane
independente, pentru a m ăsura existența unor diferențe semnificative de cunoștințe referitoare
la hipotiroidie între pacienții din mediul urban (N=42) și cei din mediul rural (N=10).
Comparațiile au fost efectuate pe cei 10 item i de evaluare (indicându -se răspunsurile incorecte
cu 0 și cele corecte cu 1), precum și în ceea ce privește p untajul total obținut la nivelul general
de cunoștințe. Valorile, pragurile de semnificație ale t -ului, precum și mediile de r ăspuns ale
subiecților din cele dou ăsubgrupuri sunt redate în tabelul 2.14 .

60tSig.
2-tailedMedia
Urban
(N=42)Rural
(N=10)
Cunoașterea zonelor ț ării afectate de hipotiroidie (1) 1,65 .104 0,76 0,50
Tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie (2) 1,15 .265 0,76 0,90
Aspectele care trebuie comunicate urgent medicului (3) 0,82 .411 0,54 0,40
Aspectele esențiale pentru o gravid ăcu hipotiroidie (4) 0,55 .592 0,59 0,50
Alimentele recomandate în cazul hipotiroidiei (5) 0,25 .802 0,76 0,80
Alimentele ce trebuie evi tate în cazul hipotiroidiei (6) 1,02 .320 0,35 0,20
Aspectele regimului de viaț ăce trebuie evitate în cazul
hipotiroidiei (7)1,64 .129 0,11 0,40
Compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei (8) 0,92 .376 0,92 0,80
Medicamentele care amelioreaz ăsimptomele hipotiroidiei (9) 0,86 .394 0,92 1,00
Durata tratamentului hipotiroidiei (10) 1,33 .202 0,59 0,80
Punctajul total obținut 0,08 .931 6,35 6,30
Nivelul general de cunoștințe referitoare la hipotiroidie 0,14 .886 2,16 2,20
Legend ă: t = valoarea lui t; sig. (2-tailed) = nivelul de semnificație de 5% al lui t (intervalul de încredere este de
95%)
Tabelul 2.14. Compararea cunoștințelor subgrupurilor în funcție de mediu
Pentru ca diferențele s ăfie considerate semnificative, nivelul de semnificație a l lui t
(sig. 2-tailed) trebuie s ăfie mai mic decât 0,05. Cu cât nivelul de semnificație este mai mic,
cu atât diferențele dintre subgrupuri sunt mai semnificative.
Analizând datele din tabelul de mai sus, constat ăm cărăspunsurile, respectiv,
cunoștinț elereferitoare la hipotiroidie ale celor dou ăsubgrupuri nu difer ăsemnificativ în
cazul nici unuia dintre itemi și nici în cazul punctajului total obținut sau al nivelului general
de cunoștințe.
Astfel,ipoteza specific ă2.2. se infirm ă, întrucât nu exis tădiferențe semnificative de
cunoștințe între cele dou ăsubgrupuri în funcție de mediul de provenienț ă.
2.2.3. Ipoteza specific ă3
Persoanele cu vârste sub 30 de ani au mai multe cunoștințe referitoare la hipotiroidie
decât cele cu vârste peste 50 de ani.
În vederea verific ării acestei ipoteze, s -a utilizat testul t pentru eșantioane
independente, pentru a m ăsura existența unor diferențe semnificative de cunoștințe referitoare
la hipotiroidie între pacienții cu vârste sub 30 de ani (N=9) și cei de cu vârste peste 50 de ani
(N=24). Comparațiile au fost efectuate pe cei 10 itemi de evaluare (indicându -se răspunsurile
incorecte cu 0 și cele corecte cu 1), precum și în ceea ce privește puntajul total obținut nivelul
general de cunoștințe. Valorile, praguri le de semnificație ale t -ului, precum și mediile de
răspuns ale subiecților din cele dou ăsubgrupuri sunt redate în tabelul 2.15
tSig.
2-tailedMedia
Sub 30
ani (N=9)Peste 50 ani
(N=24)
Cunoașterea zonelor ț ării afectate de hipotiroidie (1) 1,75 .093 0,88 0,62
Tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie (2) 1,23 .231 0,88 0,70
Aspectele care trebuie comunicate urgent medicului (3) 2,41 .022 0,77 0,33
Aspectele esențiale pentru o gravid ăcu hipotiroidie (4) 1,31 .208 0,77 0,54
Alimentele re comandate în cazul hipotiroidiei (5) 0,62 .534 0,88 0,79
Alimentele ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei (6) 1,15 .258 0,55 0,33
Aspectele regimului de viaț ăce trebuie evitate în cazul 1,15 .273 0,33 0,12

61hipotiroidiei (7)
Compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei (8) 0,87 .387 1,00 0,91
Medicamentele care amelioreaz ăsimptomele hipotiroidiei
(9)0,87 .387 1,00 0,91
Durata tratamentului hipotiroidiei (10) 1,77 .094 0,77 0,45
Punctajul total obținut 3,65 .001 7,88 5,75
Nivelul general de cu noștințe referitoare la hipotiroidie 4,00 .001 2,77 1,95
Legend ă: t = valoarea lui t; sig. (2 -tailed) = nivelul de semnificație de 5% al lui t (intervalul de încredere este de
95%)
Tabelul 2.15. Compararea cunoștințelor subgrupurilor în funcție de vârst ă
Pentru ca diferențele s ăfie considerate semnificative, nivelul de semnificație al lui t
(sig. 2-tailed) trebuie s ăfie mai mic decât 0,05. Cu cât nivelul de semnificație este mai mic,
cu atât diferențele dintre subgrupuri sunt mai semnificative.
Analizând datele din tabelul de mai sus, constat ăm căexist ădiferențe semnificative
între cunoștințele referitoare la hipotiroidie ale celor dou ăsubgrupuri, în cazul
răspunsurilor la un item, respectiv, aspectele care trebuie comunicate urgent medicului (i temul
3), precum și în cazul punctajului total obținut și a nivelului general de cunoștințe. În
continuare vo ireda grafic acești itemi în cazul c ărora exist ădiferențe semnificative de r ăspuns
între cele dou ăsubgrupuri, interpretând aceste diferențe:
Figura 2.13. Diferențe de subgrupuri în privința cunoașterii aspectelor care trebuie comunicate medicului
Media de cunoaștere a a aspectelor care trebuie comunicate urgent medicului pentru a
investiga o posibil ăexisten țăa unei hipotiroidii este semnificativ mai mare (t = 2,41, p. < .05)
în cazul subiecților cu vârste sub 30 de ani decât în cazul celor cu vârste peste 50 de ani. În
medie, sub iecții care au sub 30 de ani cunosc, într -o mai mare m ăsură, căinformații precum
operațiile de îndep ărtate a tiroidei sau urmarea tratamentului cu iod radioactiv, trebuie
comunicate urgent medicului, faț ăde subiecții care au peste 50 de ani.
Figura 2.14. Diferențe de subgrupuri în privința punctajului total obținut
Media punctajului total obținut la cei 10 itemi de evaluare a cunoștințe lor pacienților
referitoare la hipotiroidie este înalt semnificativ mai mare (t = 3,65, p. < .01) în cazul
subiecților cu vârste sub 30 de ani decât în cazul celor cu vârste peste 50 de ani. În medie,
subiecții cu vârste sub 30 de ani dețin mai multe cunoș tințe referitoare la hipotiroidie decât
subiecții cu vârste peste 50 de ani.
Figura 2.15. Diferențe de subgrupuri în privința nivelului ge neral de cunoștințe referitoare la hipotiroidie
Media nivelului general de cunoștințe ale pacienților referitoare la hipotiroidie este
înalt semnificativ mai mare (t = 4,00, p. < .01) în cazul subiecților cu vârste sub 30 de ani
decât în cazul celor cu vâ rste peste 50 de ani. În medie, subiecții cu vârste sub 30 de ani au un
nivel mai avansat de cunoș tințe referitoare la hipotiroidie decât subiecții cu vârste peste 50 de
ani.
Având în vedere c ăpersoanele cu vârste sub 30 de ani au mai multe cunoștințe
referitoare la hipotiroidie decât cele cu vârste peste 50 de ani, se poateconfirma cea de -a
treia ipotez ăspecific ă.
2.2.4. Ipoteza specific ă4
Persoanele cu studii liceale sau superioare au mai multe cunoștințe referitoare la
hipotiroidie decât persoanel ecu studii minime obligatorii.

62În vederea verific ării acestei ipoteze, s -a utilizat testul t pentru eșantioane
independente, pentru a m ăsura existența unor diferențe semnificative de cunoștințe referitoare
la hipotiroidie între pacienții cu studii minim e obligatorii (N=13) și cei cu studii liceale
(N=23) și între pacienții cu studii liceale (N=23) și cei cu studii superioare (N=16).
Comparațiile au fost efectuate pe cei 10 itemi de evaluare (indicându -se răspunsurile
incorecte cu 0 și cele corecte cu 1) , precum și în ceea ce privește puntajul total obținut nivelul
general de cunoștințe. Valorile, pragurile de semnificație ale t -ului, precum și mediile de
răspuns ale subiecților aceste subgrupuri sunt redate în tabelele 2.16. și 2.17.
tSig.
2-tailedMedia
Minime
(N=13)Liceale
(N=23)
Cunoașterea zonelor ț ării afectate de hipotiroidie (1) 0,92 .360 0,53 0,69
Tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie (2) 2,40 .029 0,53 0,91
Aspectele care trebuie comunicate urgent medicului (3) 1,23 .226 0,30 0,52
Aspectele esențiale pentru o gravid ăcu hipotiroidie (4) 1,02 .312 0,38 0,56
Alimentele recomandate în cazul hipotiroidiei (5) 1,17 .256 0,69 0,86
Alimentele ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei (6) 0,91 .368 0,30 0,17
Aspectele regimului d e viaț ăce trebuie evitate în cazul
hipotiroidiei (7)1,20 .238 0,07 0,21
Compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei (8) 0,47 .635 0,92 0,86
Medicamentele care amelioreaz ăsimptomele
hipotiroidiei (9)1,00 .337 0,92 1,00
Durata tratamentului hipotir oidiei (10) 3,08 .004 0,30 0,78
Punctajul total obținut 2,92 .006 5,00 6,60
Nivelul general de cunoștințe referitoare la hipotiroidie 3,51 .001 1,16 2,26
Legend ă: t = valoarea lui t; sig. (2 -tailed) = nivelul de semnificație de 5% al lui t (intervalul d e încredere este de
95%)
Tabelul 2.16. Compararea cunoștințelor subgrupurilor în funcție de studii
a.Studii minime obligatorii și studii liceale / postliceale
Pentru ca diferențele s ăfie considerate semnificative, nivelul de semnificație al lui t
(sig. 2-tailed) trebuie s ăfie mai mic decât 0,05. Cu cât nivelul de semnificație este mai mic,
cu atât diferențele dintre subgrupuri sunt mai semnificative.
Analizând datele din tabelul de mai sus, constat ăm căexist ădiferențe semnificative
între cunoști nțele referitoare la hipotiroidie ale celor dou ăsubgrupuri, în cazul r ăspunsurilor la
un item, respectiv, durata tratamentului în cazul hipotiroidiei (itemul 10), precum și în cazul
punctajului total obținut și a nivelului general de cunoștințe. În contin uare voireda grafic
acești itemi în cazul c ărora exist ădiferențe semnificative de r ăspuns între cele dou ă
subgrupuri, interpretând aceste diferențe:
Figura 2.16. Diferențe de subgrupuri în privința cunoașterii duratei tratamentului în cazul hipotiroidiei
Media de cunoaștere a duratei de tratament cu hormoni tiroidieni în cazul hipotiroidiei
este înalt semnificativ ma i mare (t = 3,08, p. < .01) în cazul subiecților cu studii
liceale/postliceale decât în cazul celor cu studii minime obligatorii. În med ie, subiecții cu
studii liceale /postliceale cunosc, într -o mai mare m ăsură, cătratamentul în cazul hipotiroidiei
trebuie urmat toat ăviața, faț ăde subiecții cu studii minime obligatorii.
Figura 2.17. Diferențe de subgrupuri în priv ința punctajului total obținut
Media punctajului total obținut la cei 10 itemi de evaluare a cunoștințelor pacienților
referitoare la hipotiroidie este înalt semnificativ mai mare (t = 2,92, p. < .01) în cazul
subiecților custudii liceale /postliceale dec ât în cazul celor cu studii minime obligatorii. În

63medie, subiecții cu studii liceale sau potliceale dețin mai multe cunoș tințe referitoare la
hipotiroidie decât subiecții cu 8 clase sau școal ăprofesional ă.
Figura 2.18. Diferențe de subgrupuri în privința nivelului general de cunoștințe referitoare la hipotiroidie
Media nivelului general de cunoștințe ale paciențilo r referitoare la hipotiroidie este
înalt semnificativ mai mare (t = 3,51, p. < .01) în cazul subiecților cu st udii liceale/ postliceale
decât în cazul celor cu studii minime obligatorii. În medie, subiecții cu studii liceale sau
postliceale au un nivel mai avansat de cunoș tințe referitoare la hipotiroidie decât subiecții
subiecții cu 8 clase sau școal ăprofesional ă.
tSig.
2-tailedMedia
Liceale
(N=23)Superioare
(N=16)
Cunoașterea zonelor ț ării afectate de hipotiroidie (1) 1,37 .176 0,69 0,87
Tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie (2) 0,91 .369 0,91 0,81
Aspectele care trebuie comunicate urgent medicului (3) 1,02 .313 0,52 0,68
Aspectele esențiale pentru o gravid ăcu hipotiroidie (4) 1,20 .238 0,56 0,75
Alimentele recomandate în cazul hi potiroidiei (5) 1,30 .204 0,86 0,68
Alimentele ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei (6) 2,56 .016 0,17 0,56
Aspectele regimului de viaț ăce trebuie evitate în cazul
hipotiroidiei (7)0,22 .826 0,21 0,18
Compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidie i (8) 0,67 .504 0,86 0,93
Medicamentele care amelioreaz ăsimptomele hipotiroidiei (9) 1,46 .164 1,00 0,87
Durata tratamentului hipotiroidiei (10) 0,65 .516 0,78 0,68
Punctajul total obținut 0,80 .429 6,60 7,06
Nivelul general de cunoștințe referitoare la hipotiroidie 1,26 .213 2,26 2,50
Legend ă: t = valoarea lui t; sig. (2 -tailed) = nivelul de semnificație de 5% al lui t (intervalul de încredere este de
95%)
Tabelul 2.17. Compararea cunoștințelor subgrupurilor în funcție de studii
b.Studii liceale / p ostliceale și studii superioare
Pentru ca diferențele s ăfie considerate semnificative, nivelul de semnificație al lui t
(sig. 2-tailed) trebuie s ăfie mai mic decât 0,05. Cu cât nivelul de semnificație este mai mic,
cu atât diferențele dintre subgrupuri sunt mai semnificative.
Analizând datele din tabelul de mai sus, constat ăm căexist ădiferențe semnificative
între cunoștințele referitoare la hipotiroidie ale celor dou ăsubgrupuri, în cazul r ăspunsurilor la
un singur item, respectiv, alimentele ce tre buie evitate în cazul hipotiroidiei (itemul 6). În
continuare vo ireda grafic aceștiitemi în cazul c ăruia exist ădiferențe semnificative de r ăspuns
între cele dou ăsubgrupuri, interpretând aceste diferențe:
Figura 2.19. Diferențe de subgrupuri în privința cunoașterii alimentelor ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei
Media de cunoaștere a alimentelor ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei este
semnificativ mai mare (t = 2,56, p. < .05) în cazul subiecților cu studii superioare decât în
cazul celor cu studii liceale/postliceale. În medie, subiecții cu studii superioare cunosc, într -o
mai mare m ăsură, căvarza,conopida șigulia sunt alimentele ce trebuie evitate în cazul
hipotiroidiei, faț ăde subiecții cu studii liceale /postliceale.
Având în vedere faptul c ăpersoanele cu studii medii au mai multe cunoștințe
referitoare la hipotiroidie decât cele cu studii minime oblig atorii și c ăcele cu studii superioare
cunosc, într -o mai mare m ăsură, anumite aspecte faț ăde cele cu studii medii, putem confirma
cea de-a patra ipotez ăspecific ăde cercetare.
Analizând aceste date, observ ăm cătrei dintre cele patru ipoteze specifice de
cercetare s -au confirmat , ceea ce duce la confirmarea ipotezei generale. Nu exist ădiferențe
semnificative de cunoștințe în funcție de mediul de provenienț ă, iar în funcțiede gen, aceste
diferențe se refer ăla un singur item, putând fi întâmpl ătoare. Î n schimb, diferențele de
cunoștințe referitoare la hipotiroidie sunt semnificative în funcție de vârsta și studiile

64subiecților, confirmându -se faptul c ăceimai tineri și care au minim studii medii , au un nivel
mai avansat de cunoștințe decât ceilalți.
Astfel,ipoteza general ăse confirm ă, în sensul în care exist ădiferențe semnificative
în ceea ce privește cunoștințele subiecților referitoare la hipotiroidie în funcție de anumite
caracteristici socio -demografice ale acestora, precum genul, vârsta sau nive lul studiilor.
2.3. Ipoteza general ă3
Exist ădiferențe semnificative în ceea ce privește cunoștințele subiecților referitoare
la hipotiroidie în funcție de nivelul experienței cu aceast ăboală.
Aceast ăipotez ăse refer ăla cei 10 itemi care evalueaz ăcunoștințele subiecților
referitoare hipotiroidie, precum și la punctajul total obținut și nivelul general de cunoștințe ale
acestora. Am ales dou ăcriterii care s ăreflecte experiența pacienților cu aceast ăboală, în
funcție de care ar putea varia r ăspuns urile acestora, respectiv, existența bolii la rudele de
gradul I sau II și durata bolii din momentul în care a fost descoperit ă, și, astfel, am împ ărțit
ipoteza general ăîn dou ăipoteze specifice pentru o cât mai relevant ăprelucrare a datelor. Cele
douăipoteze specifice fac referire la câte un criteriu în funcție de care am presupus c ăvor
exista difere nțe de r ăspunsuri /cunoștințe.
2.3.1. Ipoteza specific ă1
Persoanele care au rude de gradul I sau II cu hipotiroidie au mai multe cunoștințe
referitoare la aceast ăafecțiune decât cele care nu au rude cu hipotiroidie
În vederea verific ării acestei ipoteze, s -a utilizat testul t pentru eșantioane
independente, pentru a m ăsura existența unor diferențe semnificative de cunoștințe referitoare
la hipotiroidie între pacienții care au rude de gradul I sau II cu hipotiroidie (N=7) și cei care
nu au rude cu hipotiroidie (N=45). Comparațiile au fost efectuate pe cei 10 itemi de evaluare
(indicându -se răspunsurile incorecte cu 0 și cele corecte cu 1), precum și în c eea ce privește
punctajul total obținut lanivelul general de cunoștințe. Valorile, pragurile de semnificație ale
t-ului, precum și mediile de r ăspuns ale subiecților din cele dou ăsubgrupuri sunt redate în
tabelul 2.18
tSig.
2-tailedMedia
Nu (N=45)Da (N=7)
Cunoașterea zonelor ț ării afectate de hipotiroidie (1) 1,05.317 0,68 0,85
Tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie (2) 0,47.640 0,77 0,85
Aspectele care trebuie comunicate urgent medicului (3) 1,13.290 0,48 0,71
Aspectele esențial e pentru o gravid ăcu hipotiroidie (4) 0,03.975 0,57 0,57
Alimentele recomandate în cazul hipotiroidiei (5) 0,58.562 0,75 0,85
Alimentele ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei (6) 0,24.807 0,33 0,28
Aspectele regimului de viaț ăce trebuie evitate în cazul
hipotiroidiei (7)3,31.002 0,20 0,00
Compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei (8) 2,34.024 0,88 1,00
Medicamentele care amelioreaz ăsimptomele hipotiroidiei (9) 0,69.491 0,93 1,00
Durata tratamentului hipotiroidiei (10) 1,59.142 0,60 0,85
Punctajul total obținut 1,01.316 6,24 7,00
Nivelul general de cunoștințe referitoare la hipotiroidie 1,12.267 2,13 2,42
Legend ă: t = valoarea lui t; sig. (2 -tailed) = nivelul de semnificație de 5% al lui t (intervalul de încredere este de
95%)
Tabelul 2.18. Compararea cunoștințelor subgrupurilor în funcție de existența hipotiroidiei la rudele de
gradul I sau II

65Pentru ca diferențele s ăfie considerate semnificative, nivelul de semnificație al lui t
(sig. 2-tailed) trebuie s ăfie mai mic decât 0,05. Cu cât nivelul de semnificație este mai mic,
cu atât diferențele dintre subgrupuri sunt mai semnificative.
Analizând datele din tabelul de mai sus, constat ăm căexist ădiferențe semnificative
între cunoștințele referitoare la hipotiroidie ale celo r dou ăsubgrupuri, în cazul r ăspunsurilor la
doi itemi, respectiv, aspectele regimului de viaț ăce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei
(itemul 7) și cunoașterea compusului de baz ăutilizat în tratamentul hipotiroid iei (itemul 8). În
continuare vo ireda grafic acești itemi în cazul c ărora exist ădiferențe semnificative de r ăspuns
între cele dou ăsubgrupuri, interpretând aceste diferențe:
Figura 2.20. Diferențe de subgrupuri în privința cunoașterii aspectelor care trebuie evitate
Media de cunoaștere a a aspectelor care trebuie evitate în cazul hipotiroidiei din
punctul de vedere al regimului de viaț ăeste înaltsemnificativ mai mare (t = 3,31, p. < .01) în
cazul subiecților care nu au rude de gradul I sau II cu hipotiroidie decât în cazul celor care au
rude cu aceast ăafecțiune. În medie, subiecții care nu au rude cu hipotiroidie cunosc, într -o
mai mare măsură, căpacienții cu hipotiroidie trebuie s ăevite efortul fizic, faț ăde subiecții
care au rude cu aceast ăafecțiune. Aceast ăanaliz ăcontrazice ipoteza , afirmând opusul
acesteia. O posibil ăexplicație ar consta în faptul c ăacest item este unul dintr e cei doi în cazul
cărora majoritatea r ăspunsurilor au fost incorecte, iar faptul c ătoate r ăspunsurile celor cu rude
cu hipotiroidie au fost incorecte poate fi pur întâmpl ător. În cazul acestui item, 82,7% din
numărul total de subiecți au r ăspuns incorect și având în vedere num ărul mic al celor care au
rude cu hipotiroidie (N=7), este foarte posibil ca diferențele menționate, deși semnificative, s ă
se datoreze hazardului.
Figura 2.21. Diferențe de subgrupuri în privința cunoașterii compusului de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei
Media de cunoaștere a compusului de baz ăîn tratamentul profilactic al hipotiroidiei
este semnificativ mai mare (t = 2,34, p. < .05) în cazul subiecților care au rude de gradul I sau
II cu hipotiroidie decât în cazul celor care nu au rude cu aceast ăafecțiune. În medie, subiecții
care au rude cu hipotiroidie cunosc, într -o maimare m ăsură, căiodul este compusul de baz ă
în tratamentul profilactic al hipotiroidiei, faț ăde subiecții care au rude cu aceast ăafecțiune.
Având în vedere datele prezentate, se poate confirma parțial aceast ăipotez ă
specific ă.
2.3.2. Ipoteza specific ă2
Persoanele care au hipotiroidie de mai mulți ani au mai multe cunoștințe despre
aceastăafecțiune decât persoanele care au des coperit boala recent.
În vederea verific ării acestei ipoteze, s -a utilizat testul t pentru eșantioane
independente, pentru a măsura existența unor diferențe semnificative de cunoștințe referitoare
la hipotiroidie între pacienții care au hipotiroidie de mai mulți ani (1 -10 ani) (N=6) și cei care
au descoperit boala recent (N=43). Comparațiile au fost f ăcute pe cei 10 itemi de e valuare
(indicându -se răspunsurile incorecte cu 0 și cele corecte cu 1), precum și în ceea ce privește
punctajul total obținut lanivelul general de cunoștințe. Valorile, pragurile de semnificație ale
t-ului, precum și mediile de r ăspuns ale subiecților ac este subgrupuri sunt redate în tabelul
2.19.
Sig. Media

66t2-
tailedRecent
(N=43)1-10 ani
(N=6)
Cunoașterea zonelor ț ării afectate de hipotiroidie (1) 1,38.171 0,76 0,50
Tratamentul copilului unei mame cu hipotiroidie (2) 0,82.412 0,81 0,66
Aspectele care trebuie comunicate urgent medicului (3) 2,13.069 0,55 0,16
Aspectele esențiale pentru o gravid ăcu hipotiroidie (4) 1,25.217 0,60 0,33
Alimentele recomandate în cazul hipotiroidiei (5) 3,80.001 0,74 1,00
Alimentele ce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei (6) 0,95.344 0,30 0,50
Aspectele regimului de viaț ăce trebuie evitate în cazul hipotiroidiei (7) 0,11.911 0,18 0,16
Compusul de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei (8) 2,35.024 0,88 1,00
Medicamentele care amelioreaz ăsimptomele h ipotiroidiei (9) 0,70.509 0,95 0,83
Durata tratamentului hipotiroidiei (10) 1,63.109 0,67 0,33
Punctajul total obținut 1,21.231 6,48 5,50
Nivelul general de cunoștințe referitoare la hipotiroidie 1,38.172 2,23 1,83
Legend ă: t = valoarea lui t; sig. (2-tailed) = nivelul de semnificație de 5% al lui t (intervalul de încredere este de
95%)
Tabelul 2.19. Compararea cunoștințelor subgrupurilor în funcție de durata bolii
Pentru ca diferențele s ăfie considerate semnificative, nivelul de semnificație al lui t
(sig. 2-tailed) trebuie s ăfie mai mic decât 0,05. Cu cât nivelul de semnificație este mai mic,
cu atât diferențele dintre subgrupuri sunt mai semnificative.
Analizând datele din tabelul de mai sus, constat ăm căexist ădiferențe semnificative
între cunoștințele referitoare la hipotiroidie ale celor dou ăsubgrupuri, în cazul r ăspunsurilor la
un item, respectiv, durata tratamentului în cazul hipotiroidiei (itemul 10), precum și în cazul
punctajului total obținut și a nivelului general de cunoștințe. În continuare vo ireda grafic
acești itemi în cazul c ărora exist ădiferențe semnificative de r ăspuns între cele dou ă
subgrupuri, interpretând aceste diferențe:
Figura 2.22. Diferențe de subgrupuri în privința cunoașterii alimentelor recomandate în cazul hipotiroidiei
Media de cunoaștere a alimentelor recomandate în cazul hipotiroidiei este înalt
semnificativ mai mare (t = 3,80, p. < .01) în cazul subiecților cu hipotiroidie care au
aceast ăafecțiune de 1 -10 anidecât în cazul celor care au descoperit -o recent. În medie,
subiecții care au hipotiroidie de 1 -10 ani cunosc, într -o mai mare m ăsură, căpeștele, lactatele
și spanacul sunt alimente r ecomandate în cazul hipotiroid iei, faț ăde subiecții care au
descoperit recent c ăsufer ăde aceast ăafecțiune.
Figura 2.23. Diferențe de subg rupuri în privința cunoașterii compusului de baz ăîn tratamentul hipotiroidiei
Media de cunoaștere a compusului de baz ăîn tratamentul profilactic al hipotiroidiei
este semnificativ mai mare (t = 2,35, p. < .05) în cazul subiecților cu hipotiroidie care au
aceast ăafecțiune de 1 -10 ani decât în cazul celor care au descoperit -o recent. În medie,
subiecții care au hipotiroidie de 1 -10 ani cunosc, într -o mai mare m ăsură, căiodul este
compusul de baz ăîn tratamentul profilactic al hipotiroidiei, faț ăde sub iecții care au
descoperit recent c ăsufer ăde aceast ăafecțiune.
Având în vedere datele analizate, se poateafirma c ăpersoanele care au hipotiroidie
de mai mulți ani au mai multe cunoștințe despre ace astăafecțiune decât persoanele care au
desoperit boal a recent,confirmând astfel cea de -adoua ipotez ăspecific ă.
Analizând aceste date, observ ăm căambele ipoteze specifice s -au confirmat, una
parțial, iar cealalt ăîn totalitate. Diferențele de cunoștințe în funcție de existența rudelor de
gradul I sau II cu hipotiroidie se refer ăla un singur item, putând fi pur întâmpl ătoare. În
schimb, s -a demonstrat c ănivelul anumitor cunoștințe este dependent de durata bolii ,
pacienții care au b oala de mai mult timp cunoscând într-o mai mare m ăsură, anumite aspecte

67referitoare la aceasta decât pacienții care au descoperit -o recent.
Astfel,ipoteza general ăpoate fi confirmat ă, în sensul în care exist ădiferențe
semnificative în ceea ce privește cunoștințele subiecților referitoare la hipotiroidie în
funcție de nivelu l experienței cu aceast ăboală, respectiv durata acesteia, din momentul
descoperirii ei.
3. CONCLUZIILE CERCET ĂRII APLICATIVE
Prezenta cercetare a avut ca scop evaluarea cunoștințelor subiecților referitoare la
hipotiroidie și, mai exact, la tipuri le de tratament al acestei afecțiuni: tratamentul profilactic,
igieno-dietetic și medicamentos.
S-a pornit de la premis a căcei mai mulți dintre subiecți ar avea un nivel mediu de
cunoștințe referitoare la hipotiroidie și c ăexista diferențe de cunoștințe în rândul acestora în
funcție de criterii socio -demografice (genul, mediul de provenienț ă, vârsta și studiile), dar și
în funcție de experiența acestora cu boala (experienț ăredat ăprin existența unor rude de gradul
I sau II cu hipotiroidie și prin durata bolii din momentul apariției acesteia).
În acest scop a fost elaborat un chestionar care s ăevalueze aceste cunoștințe și s ă
colecteze date precum: caracteristici socio -deografice, existența rudelor cu hipotiroidie și
durata bolii.
Datele colectate au fost prelucrate, analizate și interpretate pe baza r ăspunsurilor date
de către subiecți, conform celor trei ipoteze de cercetare formulate. Rezultatele cercet ării au
fost surprinz ătoare, în sensul în care s -a confirmat parțial opusul ipotezelor formulate, ceea ce
a dus la luarea în calcul și a altor factori care pot influența anumite aspecte referitoare la
percepțiile subiecților.
3.1. Rezultatele cercet ării
Referitor la prima ipotez ăgeneral ă,„Cei mai mulți dintre subiecți au un nivel mediu
de cunoștin țe referitoare la tratamentul profilactic, igieno -dietetic și medicamentos al
hipotiroidiei” , aceasta s -a referit la cei 10 itemi de evaluare pentru care s -a acordat câte un
punct în cazul unui r ăspuns corect. Cei mai mulți dintre subiecți au obținut 5 sau 6 puncte din
10, aceasta fiind o valoare medie. În funcție de punctajul obținut, s -a evaluat nivelul general
de cunoștințe ale subiecților referitoare la hipot iroidie. Astfel, în cazul obțin erii unui punctaj
total de 1-4 puncte, s -a considerat un nivel fo arte s ărac de cunoștințe, pentru un punctaj de 5 -7
puncte, un nivel mediu, dar insuficient de cunoștințe și pentru un punctaj de 8 -10 puncte un
nivel bun de cunoștințe. Analizând datele prezentate, se poate observa c ă55,8% dintre
subiecți au obținut un pu nctaj între 5 și 7 puncte , având un nivel mediu de cunoștințe ,
ceea ce a dus la confirmarea primei ipoteze generale de cercetare .
Referitor la cea de -a doua ipotez ăgeneral ă,„Exist ădiferențe semnificative în ceea ce
privește cunoștințele subiecților ref eritoare la hipotiroidie în funcție de caracteristicile lor
socio-demografice ”, aceasta a cuprins patru ipoteze specifice referitoare la criteriile de
diferențiere a cunoștințelor referitoare la hipotiroidie, respectiv: genul, mediul de provenienț ă,
vârsta ș nivelul de studii. În urma analizelor și interpret ărilor întreprinse nu au rezultat
diferențe semnificative în funcție de mediul de provenienț ă, iar în funcție de gen ,
diferențele au existat în cazul r ăspunsurilor la un singur item, respectiv, compusul de baz ăîn
tratamentul hipotiroidiei, persoanele de gen masculin r ăspunzând corect la acest item în

68procent de 100%. În ceea ce privește celelalte dou ăcriterii socio -demografice, vârsta și
studiile, au existat diferențe semnificative de r ăspuns între subg rupuri, atât în cazul anumitor
itemi, cât și în cazul punctajului total obținut și al nivelului general de cunoștințe,
confirmându -se faptul c ăcei mai tineri și care au minim studii medii, au un nivel mai
avansat de cunoștințe decât ceilalți.
Astfel, cea de-a doua ipotez ăgeneral ăde cercetare s -a confirmat , existând
diferențe semnificative în funcție de anumite caracteristici socio -demografice ale subiecților,
precum genul, vârsta sau nivelul studiilor, în sensul în care persoanele de gen masculin, cele
cu vârste sub 30 de ani și cele cu studii medii au mai multe cunoștințe referitoare la
hipotiroidie decât celelalte.
Referitor la ce a de-a treia ipotez ăgeneral ă, „Exist ădiferențe semnificative în ceea ce
privește cunoștințele subiecților referitoare la hipotiroidie în funcție de nivel ul experienței cu
aceast ăboală”, aceasta a fost împărțităîn dou ăipoteze specifice referitoare la exi stența
rudelor de gradul I sau II care au hipotiroidie, pe de -o parte, și la durata bolii în cazul fiec ărui
subiect, pe de alt ăparte. În urma analizelor și interpret ărilor întreprinse au rezultat diferențe
semnificative în cazul r ăspunsurilor în funcție de ambele criterii, ceea ce a dus la
confirmarea celei de -a treia ipoteze generale de cercetare .
3.2. Limitele cercet ării
În ceea ce privește limitele cercet ării, rezultatele obți nute nu ar putea fi generalizate
pentru întreaga populație din cauza num ărului redus de subiecți parti cipanți la cercetare (N =
52).
O alt ălimit ăse refer ălaeterogenitatea subgrupurilor formate pe baza criteriilor de
comparație menționate:
-în ceea ce privește genul, au existat 45 de femei și doar 7 b ărbați;
-în ceea ce privește mediul, au existat 42 de persoane din mediul urban și doar 10
din mediul rural;
-în ceea ce privește rudele cu hipot iroidie, 45 de persoane nu au rude cu aceast ă
afecțiune și doar 7 persoane au;
-în ceea ce privește durata bolii, 43 de persoane abia au descoperit -o în timp ce
doar 9 persoane o au de mai mult timp.
Aceast ăinegalitate a num ărului de subiecți din subgrupu ri ar putea afecta calitatea
comparațiilor. Spre exemplu, dac ăîn cazul unui item ar r ăspunde corect 7 femei și tot 7
bărbați, diferențele ar rezulta ca fiind semnificative pentru c ă, având în vedere num ărul
subiecților din fiecare subgrup (45 femei și 7 b ărbați), în cazul femeilor frecvența
răspunsurilor corecte ar fi de 16%, în cazul b ărbaților de 100%. Așadar, este bine ca atunci
când se efectueaz ăcomparații pe dou ăsubgrupuri, numerele de cazuri din fiecare dintre
acestea s ăfie cât mai apropiate. Cu a lte cuvinte, pentru comparații cât mai semnificative sunt
de preferat subgrupurile cât mai omogene.
3.3. Deschiderile cercet ării
Printre direcțiile de continuare a cercet ărilor pe ace astătemăse poate menționa, în
primul rând, efectuarea unor investig ații mai am ănunțite pe un lot mai extins .
Se pot efectua cercet ări transversale, cunoștințele pacienților cu hipotiroidie referitoare
la afecțiunea de care sufer ăfiind colectate din mai multe orașe, județe și zone ale ț ării,
comparate și interpretate în vederea investig ării unor posibile diferențe și a cauzelor acestora.
De asemenea, se pot efectua cercet ări longitudinale, analizându -se nivelul de cunoștințe

69referitoare la hipotiroidie ale pacienților din aceeași zon ă(sau chiar ale acelorași pacienți),
periodic, timp de mai mulți ani, pentru a constata o posibil ăevoluție, stagnare sau involuție a
acestora și a investiga cauzele aferente.
3.4. Valoarea cercet ării
Prezenta cercetare este valoroas ăîntrucât trateaz ăimportanța consult ării
permanent e a cadrelor medicale de c ătre pacienți i cu hipotiroidie în vederea inform ării
și înțelegerii a cât mai multor aspecte ale acestei afecțiuni . Pacienții trebuie s ăse
intereseze mai mult de cele trei tipuri de tratament în cazul hipotiroidiei, respectiv, pr ofilactic,
igieno-dietetic,medicamentos ,și săle urmeze în egal ămăsură. Din prezenta cercetare, a
rezultat c ăcel mai puțin cunoscut tip de tratament este cel igieno -dietetic, pacienții neștiind c ă
trebuie s ăevite conopida, varza și gulia din punct de vedere alimentar și efortul fizic din punct
de vedere al regimului de viaț ă. Astfel, cadrele medicale trebuie s ăse asigure c ăimportanța
tratamentului igieno -dietetic este pe deplin înțeleas ăde către pacient, c ăaspectele sale sunt
pe deplin cunoscute și căacest tip de tratament nu este neglijat în favoarea celui
medicamentos.
De asemenea, prelucrarea datelor a subliniat faptul c ăanumite categorii de persoane
au nevoie de o informare mai am ănunțit ăîn ceea ce privește hipotiroidia și tratamentul
acesteia decât alte categorii. Astfel, trebuie pus mai mult accent îndeosebi pe informarea
persoanelor de gen feminin, a persoanelor cu vârste peste 50 de ani , a persoanelor cu studii
minime obligatorii și a persoanelor care au descoperit recent ace astăafecțiune.

703.CONCLUZII
Lucrarea de faț ăevidențiaz ă, atât în detaliile părții generale cât și înstudiul de caz al
părții speciale , căhipotiroidia ,caracterizat ădeinsuficienț abiosintezei de hormoni tiroidieni
(tiroxina –T4și triiodotironina –T3), a transportu lui și/sau a recepției acestora ,apare mai
frecvent la femeilede peste 40 de ani ,dezvoltând un risc de apariție a bolii o dat ăcu
înaintarea în vârst ă.Cauzele majore ale hipotiroidiei sunt reprezentate de tiroidita
autoimun ă(Hashimoto) și distrugerea tiroidei dupătratament cu iod radioactiv sau dup ă
operație.
Clasificarea hipotiroidiei este variat ă,luând în calcul etiologiaafecțiunii ,locul
leziunii (insuficienț ătiroidian ăprimar ă, secundar ăsau periferic ă),momentul apariției bolii
(hipotiroidiecongenital ăpermanent ăsau tranzitorie și hipotiroidie dobândit ă) șiprezența sau
absența gușei .
Este important de menționat c ăhormonii tiroidieni auîn compoziția lor iod (peste
58%)iardeficitul acestuia implic ădisfuncția tiroidei (cel mai frecv ent prin apariția gușei
endemice), știindu-se căhormonii tiroidieni au o acțiune glob alăasupra întregului organism,
intervenindîn creșterea, dezvoltarea și maturația organelor și a țesuturilor din perioada
perinatal ăpânăla pubertate , influențând totod atădezvoltarea neuronilor, a sinapselor, a
mieliniz ării și, prin urmare, a capacit ății mentale . De asemenea, neomogenizarea foliculilor
tiroidieni (prin excitarea subliminal ăprin TSH), explic ăde ce, în timp, uniifoliculiajung
autonomi (și secomplic ăprin guș ăendemic ăhipertiroidizat ă) iar alte zone tiodiene se
fibrozeaz ă.
Tabloul clinic al hipotiroidiei este variat, cele mai frecvente semne și simptome care
conduc la diagnosticul prezumtiv de hipotiroidie fiind oboseala, slăbiciuneamuscular ă,
sensibilitatea crescut ăla frig, creșterea ponderal ănemotivat ă, retenția hidric ă, durerile
musculare și articulare, la care se ad augăpielea uscat ă, tenul palid, tulbur ările de memorie,
iritabilitatea sau st ările depresive, menstruația abundent ă
Diagnosticul po zitiv șidiferențial se face atâtprinexamenul de specialitate
(inspecția, palparea tiroidei) precum și prin intermediul unor elemente de laborator care
urmăresc stabilirea deficitului de hormoni tiroidieni (în special dozarea TSH) , elucidarea
etiologiei afecțiunii, precum și precizarea anomaliilor metabolice asociate.
Consecințele hipotiroidiei pot fi grupate în douăcategorii impo rtante:metabolice ,
cum ar fi hipercolesterolemie, hemodiluție cronic ă, DZ tip I, sensibilitate crescut ăla frigsau
întârziere în excreția apei șifuncționale ,printre care sc ăderea toleranței la efort, tegumente
uscate, îngroșate, psudohipertrofie și astenie musculare, anemie, constipație, gastrit ă, retenție
hidric ă, involuția caracteristicilor sexuale, somnolenț ă, hipoacuzie, hipertrofia și hiperplazia
celulelor tirotrope .Hipotiroidia netratat ă(pacientul nesupravegheat clinic și biologic) se poate
complica cucoma mixedematoas ă, ultimul stadiu al hipotiroidiei severe.
De aceea este foarte important tratamentul profilactic, i gieno-dietetic și
medicamentos. D in punct de vedere profilactic , pe lâng ămăsurile de profilaxie primar ăși
secundar ă, se impune atât prevenirea și tratare a distrofiei endemice tireopate, folosirea
controlat ăa drogurilor ce pot interfera cu procesele de bi osintez ătiroidian ăsau de conversie
perieric ăa T4în T3, cât șiutilizarea economicoas ăa tiroidectomiei chirurgicale sau a terapiei
cu izotopi .Pacienții cu hipotiroidie necesit ăunregim de viaț ăechilibrat, f ărăefort fizic , cu
expunere limitat ăla so are și o alimentație adaptat ăhiperanabolismului și complicațiilor
secundare ale bolii, cum sunt bolile cardi ovasculare și diabetul zaharat –hipotiroidienii
trebuiesăevite carnea, alcoolul, cafeaua, fumatul și coloranții alimentari .

71Medicamentul de elec țieîn tratamentul hipotiroidiei este levo-tiroxina sodic ă(L-
T4), tratament care se inițiaz ăcu doze zilnice mici (15 -25μg/zi), cresc ând treptat, la un
interval de 2 -3 săptămâni, cu 5 -10 μg/zi.
În îngrijirea pacienților cu hipotiroidie a sistenta medical ăare rolul de a asigura
condițiile de spitalizare ale pacienților, de a verifica respectarea regimului igieno -dietetic, de a
cunoaște regulile de administrare a medicamentelor, de a supraveghea starea general ăși nu în
ultimul rând de a susține psihic paci entul –toate acestea întregind rolul propriu al asistentei
medicale. Pe lâng ărolul propriu, rolul delegat își pune amprenta pe întreaga evoluție a
bolnavului spitalizat și const ăîn recoltarea produselor biologice și patologice, administrarea
corect ăa m edicamentelor, participarea la examenul clinic, la puncții (pentru biopsia
tiroidian ă) sau la alte manopere medicale .Nu trebuie omis procesul de îngrijire ca parte
integrant ăa îngrijirii pacienților. În studiul de caz am demonstrat rolul asistentei medic ale în
îngrijirea pacienților cu hipotiroidie, prin parcurgerea etapelor procesului de îngrijire:
culegerea datelor despre pacient, analiza și interpretarea datelor (stabilirea diagnosticelor de
îngrijire), planificarea îngrijirilor (prin stabilirea obiect ivelor și intervențiilor cu rol propriu și
cu rol delegat necesare, în funcție de priorit ăți), aplicarea acestora și evaluarea intervențiilor.
Astfel, este subliniat ăîncăodatăactivitatea asistentei medicale, dup ăun demers logic ordonat
și nu robotizat, care favorizeaz ăumanizarea îngrijirilor .
Așa cum se observ ăși din planul de îngrijire detaliat în studiul de caz , intervenții le
asistentei medicale nu sunt identice pentru toate cazurile , chiar dac ăpacientele sunt internate
pentru acee ași afecțiune, cisunt adaptate în funcție de problemele de d ependenț ăale fiec ărei
paciente. Astfel, probleme de depende nțăcomune în cele patru cazuri au fost nutriție
inadecvat ă,afectarea integrit ății tegumentelor, mucoaselor și fanerelor ,disconfort ,somn și
odihn ăperturbate,dureri ale articulațiilor (cervicale –cazurile I, IV și poliarticulare –
cazurile II, III , IV),anxietate,postur ăși mobilitate afectate . Problemelede dependenț ă
specifice fiec ărei paciente , pentru care intervențiile au fost aplicate diferit, au fost circulație
inadecvat ă(cazurile II și IV), comunicare verbal ăinadecvat ă(cazul II), risc de afectare a
respirației (caz III),eliminare urinar ăinadecvat ă(cazurile III și IV),eliminare intestinal ă
inadecvat ă(caz IV). În urma îngrijirilor aplica te starea general ăa pacientelor este mult
ameliorat ăpe parcursul intern ării iar dup ă7 zile de s pitalizare se decide externarea,
obiectivele propuse fiindatinse în totalitate sau parțial. T oate pacientele sunt echilibrate
nutrițional , își mențin igiena șigradul de afectare a tegumentelor și fanerelor este mult
diminuat ,gradul de disconfort șioboseal ăs-a diminuat ,somnuleste maibundin punct de
vedere cantitativ (în cazurile I și II pacientele dorm cu 1 or ămai mult ca la internare), dar și
calitati v (în cazul III și IV cu o singur ătrezire în timpul nopții faț ăde 2 la internare), inclusi
gradul de anxietate șidurerile s-audiminuat –pacientele fiind echilibrate din punct de
vedere psihic; în cazul posturii și mobilit ății se observ ăcăobiectivul este parțial atins :
postura și mobilitatea sunt adecvate în cazurile I, III și IV iar în cazul II se mențin mersul și
statica dificile . În ce privește obiectivele specifice fiec ărei paciente circulația este adecvat ă
(valorile pulsului, TA și respirației su nt în limite normale) –în cazurile II și IV iar riscul de
afectare respiratorie a fostîndep ărtat –caz III.Parțial atinse sunteliminarea urinar ă
(pacientele prezint ă1 micțiune no cturnă–cazurile III și IV) și cea intestinal ă(pacienta
prezint ă1 scaunla 2 zile –cazul IV).
De asemenea, r olul asistentei medicale este completat de educația pentru s ănătate
necesar ăîn rândul populației (demonstrat ăînstudiul statistic ), atât ca m ăsuri de profilaxie
primar ăcât și ca m ăsuri de profilaxie secundar ă, pentr u ridicarea și menținerea nivelului de
sănătate a comunit ății
Cercetarea aplicativ ăefectuat ăpe un lot de 52 de pacienți diagnosticați cu hipotiroidie,
cu studii, vârste și medii de provenienț ădiferite, din Brașov, a avut ca scop evaluarea
cunoștințelor subiecților referitoare la hipotiroidie , mai exact, la tipurile de tratament al

72acestei afecțiuni: tratamentul profilactic, igieno -dietetic și medicamentos.
S-a pornit de la premisa c ăcei mai mulți dintre subiecți ar avea un nivel mediu de
cunoștințe re feritoare la hipotiroidie și c ăexist ădiferențe de cunoștințe în rândul acestora în
funcție de c riterii socio -demografice (sex , mediul de provenienț ă, vârsta și studiile) dar și în
funcție de experiența acestora cu boala (experienț ăredat ăprin existența unor rude de gradul I
sau II cu hipotiroidie și prin durata bolii di n momentul apariției acesteia), formulând trei
ipoteze generale: „Cei mai mulți dintre subiecți au un nivel mediu de cunoștințe referitoare la
tratamentul profilactic, igieno -dietetic și m edicamentos al hipotiroidiei”, „Exist ădiferențe
semnificative în ceea ce privește cunoștințele subiecților referitoare la hipotiroidie în funcție
de caracteristicile lor socio -demografice ” și „Exist ădiferențe semnificative în ceea ce privește
cunoștințel e subiecților referitoare la hipotiroidie în funcție de nivelul experienței cu aceast ă
boală”–completate de ipoteze specifice.
Pentru a atinge obiectivele propuse și a verifica veridicitatea ipotezelor de cercetare,
am utilizat chestionarul ca modalitate de colectare a datelor, chestionar ce cuprinde 10 itemi
cu răspunsuri la alegere, de tipul unei variante din trei (anexa 2).
Analizând datele prezentate, se poate observa c ă55,8% dintre subiecți au obținut un
punctaj între 5 și 7 puncte, având un nivel m ediu de cunoștințe , ceea ce a dus la confirmarea
primei ipoteze generale de cercetare. Înceea ce privește ce ade-adoua ipotez ăgeneral ă,nu au
rezultat diferențe semnificative în funcție de mediul de provenienț ă,iar persoanele de gen
masculin , cele cu v ârstesub 30 de ani și cele cu studii medii au mai multe cunoștințe
referitoare la hipotiroidie decât celelalte , confirmând a doua ipotez ăgeneral ă. Referitor la a
treia ipotez ăgeneral ă, împ ărțităîn dou ăcriterii (ipoteze specifice), respectiv existența rudelor
de gradul I sau II care au hipotiroidie, pe de -o parte, și durata bolii în cazul fiec ărui subiect, pe
de alt ăparte, au rezultat diferențe semnificative în cazul r ăspunsurilor în funcție de ambele
criterii, ceea ce a dus la confirmarea celei de -a treia ipoteze generale de cercetare .
În ceea ce privește limitele cercet ării, rezultatele obțiute nu ar putea fi generalizate pentru
întreaga populație din cauza num ărului redus de subiecți participanți la cercetare (52) sau a
eterogenit ății subgrupurilor (subiecți predominant de sex feminin, din mediul urban, care au
contactat boala recent sau care nu au rude cu aceast ăafecțiune). Trebuie menționat c ă
cercetareaeste valoroas ăîntrucâttrateaz ăimportanța consult ării permanente a cadrelor
medicale de c ătrepacienții cu hipotiroidie în vederea inform ării și înțelegerii a cât mai
multor aspecte ale acestei afecțiuni .
Este evident c ăasistenta medical ăare un rol deosebit de important în îngrijirea
pacienților cu hipo tiroidie , prin cunoștințele medicale pe car e trebuie s ălestăpâneasc ă, prin
corectitudinea aplic ării tehnicilor și manoperelor medicale (pentru echilibrarea și menținerea
unei st ări generale cât mai bune a celor afectați) precum și prin acele calit ăți (răbdare, calm,
devotament și nu în ultimul râ nd, empatie) necesare unei bune îngrijiri.

73