Ingrijirea Pacientilor CU Fracturi ALE Antebratului

CUPRINS

1.Motivatia lucrarii ………………………………………………………..3

2.Partea generala …………………………………………………………..4

2.1.Notiuni generale despre fracturi ………………………………………4

2.2.Clasificarea fracturilor ……………………………………………………………. 5

2.3. Fractura de antebrat (definitie,morfologie,simptomatologie) ……….8

2.4.Complicatiile fracturilor ………………………………………………………….11

2.5.Tratamentul fracturilor ……………………………………………………….…..14

3.Partea speciala ………………………………………………….…..…17

3.1.Nursingul in fractura ………………………………………….…….17

3.2.Cazul I ………………………………………………………………..18

3.3.Cazul II ………………………………………………………………..32

3.4.Cazul III ……………………………………………………………….46

3.5.Concluzii ……………………………………………………………..60

4.Bibliografie ……………………………………………………..………61

MOTIVATIA LUCRARII

Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor de circulatie sunt in crestere.

Ca procentaj fracturile reprezinta 10 – 20% din totalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile.

Osteoporoza varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.

Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de important, incepand cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractura spre serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze.

Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului in fracturi care de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil si unde rolul asistentei medicale este de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid.

Educatia sanitara prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul medical trebuie sa le faca vizavi de fracturile patologice la personae in varsta este tot de avengura asistentului medical.

PARTEA GENERALA

NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURA

Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte sisteme ale organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un rol biomecanic si este firesc ca fractura sa fie considerata o adevarata boala.

Definitie:

Fractura este definita ca o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa in urma unui traumatism de intensitate variabila ce actioneaza ca osteoporoza, tumoarea osoasa, osteita, etc.

Academicianul Alexandru Radulescu vorbea de fracturi ale oaselor sanatoase si fracturi ale oaselor bolnave, denumite gresit fracturi patologice.

Etiopatogenie :

Frecventa :

Se apreciaza ca fracturile reprezinta intre 10-20% din totalul traumatismelor, de 10 ori mai frecvente decat luxatiile, frecventa ce creste in cazuri de catastrofe,razboaie, accidente de circulatie .

Se intalnesc frecvent la toate varsetele dar mai ales la varsta activa, intre 20-40 ani; la copii fiind mai rare in raport cu numarul traumatismelor acestea avand oasele mai elastice si o greutate a corpului mai mica, predominand declararile epifizare. In schimb batranii din cauza fragilitatii osoase fac fracturi si dupa un traumatism mai putin violent.

Clasificarea fracturilor dupa modul de producere :

Directe : -Care se produc la nivelul impactului prin zdrobire, compresiune sau soc violent sunt fracturile din marile accidente asociate cu leziuni variabile ca gravitati ale partilor moi.

Indirecte : – Sunt fracturile produse in alt loc decat acolo unde a actionat agentul traumatic, sunt cele mai numeroase si pot fi impartite in 4 tipuri anatomopatologice dupa cum actioneaza traumatismului:

Prin flexiune – cand forta se exercita la un capat ale extremitatii osoase, osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la maximum de curbura

Prin tractiune – printr-o contractura musculara violenta ce smulge fragmentele osoase de la locul de insertie tendinoase sau fracturi parcelare epifizare

Prin compresiune in lungimea axului ducand la fracturi epifizare (astragal, calcaneu, pilon)

Prin torsiune – cand se produce totdeauna o fractura spiroida sau helicoida

Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc doua tipuri de fracturi :

Fracturi incomplete : mai frecvent la copii

Ingrosarea fusiforma sau “inelara” a axului

Ruperea incompleta “in lemn verde”

Infundarea (mai frecvent la oasele cranului)

Fisuri, mai ales la adulti

Fracturi complete :

Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal, oblic, spiroid sau longitudinal

Fragmentele in general sunt in numar de doua, dar uneori sunt fragmente intermediare

Unul sau mai multe cand fractura este cominutiva, fragmetele putand fi deplasate prin :

Translatie – cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern sau extern fata de celalalt

Ascensiune – a unui fragment in lungul ceiluilalt producand incalecarea lor

Rotatie – cand un fragment se roteste in jurul axului sau producand decalajul fragmentelor

Unghiularea unui fragment fata de celalat

Ca urmare a actiunii agentului traumatic, fractura este insotita de leziuni a tuturor partilor moi din jurul focarului de fractura

Pielea este contuzionata, sectionata de agentul traumatic sau intepat de un varf osos sau alteori poate fi intins ca un calus prin deplasarea fracturii, necrozandu-se secundar

Muschii sunt contuzionati sau desirati de fragmetele de fractura

Periosul poate fi rupt, decolat si uneori interpus intre fragmetele osoase ducand la intarziere de consolidare

Vasele pot fi contuzionate, intepate sau sfasiate de catre fragmentele osoase

Nervii pot fii contuzionati intepati sau rupti

Articulatiile vecine pot fi lezate prin traiectele de fractura ce se prelungesc pana in articulatie sau pot fi intepate cu un fragment osos

Viscerele pot fi lezate in cazul politraumatismelor, evolutia fiind grav complicata

FRACTURA DE ANTEBRAT

SIMPTOMATOLOGIE

Semne locale de fractura:

Semne de probabilitate

Durere foarte vie intr-un punct fix osos exagerata de mobilizarea fragmentelor

Echimoza precoce , cand masa musculara e mare . Echimoza apare tardiv si uneori la distanta sangele fuzand in lungul tecilor musculare

Deformarea regiunii , semn clinic de valoare datorita deplasarii fragmentelor, cand deformarea este distantata de o articulatie (cand este aproape de articulatie se poate confunda cu un hemtom mare sau articulatie luxata)

Scurtarea regiunii cu acelasi semn ca la deformare

Impotenta functionala, semn frecvent intalnit insa si in contuzii sau luxatii

Semne de certitudine :

Mobilitatea normala , prezenta in fracturile complete si absenta in cele incomplete

Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea

Intreruperea continuitatii osoase, apreciata prin palpare , este un semn pretios (ex : fractura de rotula sau olecram)

Netransmiterea miscarii de-alungul osului este semn de fractura completa

Examenul radiografic mijlocul ce completeaza examenul clinic ce arata numarul fragmentelor osoase , marimea lor , deplasarile. Obligatoriu se face examen radiografic inaintea oricarei manevre de reducere cel putin de fata si profil cuprinzand oasele lungi, articulatii superioare si inferioare.

EVOLUTIA UNUI FOCAR DE FRACTURA

Tratata corect, indiferent orthopedic sau chirurgical, fractura duce intotdeauna la sudura extremitatilor osoase fracturate printr-o cicatrice numita calus ce trece prin mai multe faze.

Faza hemoragica – cand intre fragmentele osoase si tesuturile vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se inconjoara de o reactie inflamatorie aseptica ca: edem, vasodilatatie, transudat seros. Tesutul conjunctiv din perios, maduva, tesuturile vecine sufera un proces de intinerire devenind tesut conjunctiv de tip mezenchimal care invadeaza destul de rapid si progresiv hematomul.

Faza calusului fibros : cand celulele conjunctive nediferentiate ce au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub influenta factorilor vitaminici, hormonali , mecanici. Tesutul de neoformatie uneste fragmentele osoase ca un calus fibros in care se produce o dezvoltare importanta a retelei vasculare a calusului care asigura nutritia celulelor si are loc o transformare spre osteoblasti a celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti a celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti cand vascularea nu face fata multiplicarii celulare. In acelasi timp in calusul fibros se produc si modificari a substantei fundamentale ce devine mai densa, preosteoida.

Faza calusului osos primitiv : (cam a-3a saptamana de evolutie) cand calusul fibros incepe sa mineralizeze si zonele cartilaginoase sufera un proces de osificare encondrala, astfel se ajunge la un calus osos primitiv cu traberculele dezordonate. Treptata printr-un proces de resortie si o pozitie osoasa, calusul osos primitiv sufera un proces de remodelare care duce la formarea tesutului osos lamelar .

Acest process de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel , determina in final reducerea continuitatii si formei osului fracturat.

COMPLICATIILE FRACTURILOR

Generale imediate :

Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii grave

Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene urinare pana atunci

Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina

Diabetul, lent anterior, agravat de fractura, putand duce la acidocetoza.

Emboligrasoase pulmonare sau celebrale

Locale imediate :

Fractura deschisa, prin comunicarea focarului de fractura cu mediu extern, fie printr-o plaga produsa dinafara de agentul traumatic cand plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi straini inclusi si practic infectata, fiecand inteparea tegumentului se face dinauntru inafara de catre un fragment osos , prin mobilizarea prudenta, prin tentative de reluare a mersului cand plaga este punctiforma si practic neinfectata.

Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este infectia , care perturbeaza grav procesul de consolidare ajungandu-se la osteita si psedartroza.

Leziunile nervoase ce merg de la simpla contuzie a nervului (neuropraxie) la inteparea nervului cu intreruperea cilindtacsilor (axonotmesis) si pana la sectionare completa a nervului (neurotmesis).

Leziunea nervoasa asociata unei fracturi impune interventia chirurgicala.

Leziuni vasculare ce provoasa hemoragii mari sau duce la constituirea unui hematom pulsatil sau a anevrismului.

Tulburari ischemice cutanate, produse de obicei din cauza aparatului gipsat sau in fracturile asociate cu luxatia oaselor si mult timp neglijate .

Trombozele venoase

Intreruperea de parti moi (muschi , aponevroze, perios , tendoane ) ce pot duce la pseutatroze.

Locale tardive :

Calusul vicios cand fragmentele se deplaseaza in decalaj sau unghiuleaza , ce duc treptat la artroza articulatiilor subiacente .

Intarzierea in consolidarea fracturilor ce tine de reducerea imperfecta a fragmentelor sau de contentia insuficienta a lor.

Pseudartoza este o stare definita de lipsa de consolidare ce urmeaza intarzierii si apare sub trei aspecte anatomopatologice:

Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara

Forma fibroasa cea mai frecventa

Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung

In focarul de pseudartoza se gaseste intotdeauna o mobilitate in focar dupa o perioada indelungata de mobilizare , nedureroasa. In cazurile de pseudartoza fibroasa stransa fara miscari numai examenul radiografic stabileste diagnosticul, impotenta functionala este in functie de forma pseudartrozei.

Osteoporoza posttraumatica : Sindromul Sudeck Leriche este ca o consecinta a tulburarilor vasomotorii : durere permanenta a articulatiilor la tentative de mobilizare, atrofie musculara , tulburari vasomotorii, traduse prin cianoza, raciala , hiperhidroza , edem dur sau radografic o demineralizare a oaselor mainii sau picioarelor si extremitatii oaselor lungi din vecinatatermeaza intarzierii si apare sub trei aspecte anatomopatologice:

Forma rara fibrosinovala ce realizeaza o articulatie rudimentara

Forma fibroasa cea mai frecventa

Forma flotanta cu spatial interfregmentar lung

In focarul de pseudartoza se gaseste intotdeauna o mobilitate in focar dupa o perioada indelungata de mobilizare , nedureroasa. In cazurile de pseudartoza fibroasa stransa fara miscari numai examenul radiografic stabileste diagnosticul, impotenta functionala este in functie de forma pseudartrozei.

Osteoporoza posttraumatica : Sindromul Sudeck Leriche este ca o consecinta a tulburarilor vasomotorii : durere permanenta a articulatiilor la tentative de mobilizare, atrofie musculara , tulburari vasomotorii, traduse prin cianoza, raciala , hiperhidroza , edem dur sau radografic o demineralizare a oaselor mainii sau picioarelor si extremitatii oaselor lungi din vecinatate.

Ostioamele periarticulare posttraumatice: Formatiuni osoase ce apar la 2 – 3 saptamani de la traumatism in jurul articulatiilor sau a muschilor pericapsulari prin osificarea hematoamelor.

Litiaza renala : ce apar la polifracturatii indelung imobilizate si care au avut o medicatie calcica abuziva.

TRATAMENTUL FRACTURILOR

Are drept obiectiv principal obtinerea restabilirii functiei si pe cat posibil chiar a formei membrului.

Refacerea pe cat se poate anatomica a osului fracturat se obtine corijand deplasarile, deci facand reducerea fracturii si imobilizand-o pana la formarea unui calus solid. Tipul de imobilizare se reduce la minim atat cat este necesar consolidarii fracturii pentru mentinerea in stare functionala a articulatiilor, a muschilor si a circulatiei membrului si prin instituire cat mai precoce a unui tratament de recuperare functionala, prin contractii musculare si mobilizare articulara ce duc la recuperarea precoce a bolnavului.

Tratament ortopedic (nesangerand):

Cuprinde in primul rand reducerea din focar ce se face cu atat mai usor cu cat manevra este mai precoce. Reducerea se face se face usor daca contractura musculara este anhilata(rahidiana) sau prin tractiune continua (de minim 3 saptamani) in fractura de gamba cominutive. Dupa reducerea fragmentelor urmeaza imobilizarea in aparate gipsate corect aplicate fara a fi capitonate prea gros pentru a lua contact cat mai direct cu osul. Aparatul gipsat pentru a fi eficient trebuie sa imobilizeze cel putin o articulatie de deasupra si duna de sub focarul de fractura, evitandu-se astfel miscarea de rotatie in ax. Membrul trebuie sa fie imobilizat intodeauna in pozitie functionala pentru a preveni redorile, atrofiile musculare si osoase.

Tratamentul chirurgical.

Se recurge la tratamentul chirurgical intodeuna cand prin mijloacele ortopedice nu se poate obtine reducerea si imobilizarea corecta a unei fracturi si pastrarea acestora pana la consolidare. Tratamentul chirurgical consta in deschiderea focarului de fractura, avivarea fragmentelor osoase, reducerea sub controlul vederii si a deplasarii urmate intodeuna de fixare cu ajutorul implantelor metalice (placi, cuie, placa si suruburi, tija, fixator extern).

Tratamentul chirurgical impune insa conditii riguroase de asepsie, utilajul necesar pentru a se preintampina infectia osoasa cu dezastrele ei. Toate materialele metalice de osteosinteza sunt confectionate din materiale inoxidabile, speciale care sa fie inerte si sa nu produca nici o reactie din partea organismului. Osteosinteza metalica trebuie sa realizeze un montaj robust (fara miscari in focar) si durabil pana la consolidare.

Tratamentul de recuperare :

Este tot atata de importanta ca si reducerea si imobilizarea fracturii. Cultura fizico-medicala cu scopul de recuperare a functiei prin actiunea asupra muschilor si articulatiilor va fi cu atata mai eficenta cu cat va fi instituit mai precoce si fara intreruperi. In majoritatea cazurilor exercitiile de contractii musculare pot fi incepute la cateva zile de la reducerea fracturii, nefiind violente pentru a nu jena procesul de consolidare. Deasemenea bolnavul va efectua miscari de contractura musculara a membrelor libere, nefracturate mobilizandu-si articulatiile care nu au fost cuprise in aparat gipsat .

Dupa scoaterea aparatului gipsat, exercitiile musculare si articulare vor fi intensificate facute fara intreruperi pe toata perioada zilei. La chineziterapie se asociaza tot cu scopul recuperarii functionale : masajul, fizioterapia si balneoterapia. Acelasi tratament de recuperare va fi facut si in cazul tratamentului chirurgical.

PARTEA SPECIALA

SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA A TREI CAZURI

CU FRACTURA DE ANTEBRAT

In urmatoarele pagini am luat 3 cazuri cu diagnostic de fractura de antebrat internati pe sectia de ortopedie.

Am realizat planul de ingrijire Nursing pentru fiecare pacient

Am analizat principalele nevoi afectate ale fiecaruia si am prezentata ingrijirea Nursing pentru fiecare nevoie fundamentala

DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTUL

N. S.

I . Date relative stabile :

Informatii generale :

Nume si prenume : N. S.

Varsta : 36 ani

Sex : masculin

Data nasterii : 05.09.1970

Caractere individuale :

Nationalitate : maghiara

Limba vorbita : maghiara

Religia : reformat

Ocupatie: barman

Adresa : Beclean str.Gherorghe Doja nr.14

Gusturi personale si obiceiuri:

Alimentatia : normala

Ritmul de viata: normal

Elemente biografice legate de sanatate

Boli anterioare: varicela

Interventii chirurgicale: nu a suferit

Accidente anterioare: plagi taiate

Elemente fizice si reactionale

Grup sangvin: A II

Alergie: nu este alergic la medicamente

Reteaua de sustinere a pacientului:

Familia

Prietenii

II . Date variabile legate de stare fizica :

Temperatura : 37 C

Tensiunea arteriala :120/80 mm Hg

Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala

Mictiuni : spontane

Tranzitul : prezent

Pulsul : 80puls./min

Miscari : active si coordonate

Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang

Greutatea : 74 kg

Inaltimea : 1,72 cm

Date legate de stare psihica:

Pacientul N. S. este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la mediu spitalicesc.

Retoric :

Din discutiile purtate cu pacientul reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a suferit alte interventii chirurgicale.

Motivele internarii actuale :

In data de 05.05.2006 pacientul aflandu-se in oras si din cauza neatentiei cade pe strada. In urma acestui incident, pacientul se deplaseaza la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud. Pacientul acuza durere vie la nivelul antebratului stang, neliniste. La serviciu de urgenta este consultat, se face radiografie care confirma diagnosticul de : fractura de radius a antebratului stang cu deplasare, se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si este internat la sectia de ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud .

Anamneza asistentei medicale :

Dupa accident pacientul simte o durere vie la nivelul membrului superior stang , durere care iradiaza spre umar si degetele de la mana . Din cauza durerii pacientul prezinta neliniste si este speriat.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Diagnostic de ingrijire :

Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului superior stang.

Stare de neliniste

Imobilitate partiala.

Diagnosticul medical :

Fracturi de radius a antebratului stang cu deplasare.

Stabilirea prioritatilor:

1. Combaterea durerii

2. Sa prezinte o stare de bine

3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare

4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare

6. Pregatire pentru interventie chirurgicala

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-07.05.2006

INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006

Pregatirea psihica :

Ii explic pacientului necesitatea interventiei , incerc sa-l linistesc, sa-l incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in acestia si-l asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa el si-l voi incuraja si sprijini.

Pregatirea fizica:

Supraveghez functiile vitale

Recoltarea de sange pentru examen de laborator:

Hemolucograma

VSH

Creatinina

Glicemie

TS

TC

Grupa sangvina si RH

Analiza de urina : examen sumar de urina

Se efectueaza EKG

Consult preanestezic

Pregatirea alimentara :

Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacientul va avea o alimentatie hidrica, iar in dimineata inerventiei nu va consuma nimic.

Pregatirea medicamentoasa :

In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la indicatia medicului.

Pregatirea in dimineata interventiei:

Se face toaleta generala

Se pregateste campul operator

Ingrijiri post operatorii imediate :

Pregatirea salonului :

Salonul se aeriseste

Se schimba lenjeria de pat

La ora 12:00 pacientul este adus in salon

Se aseaza in decubit dorsal fara perna

Se urmaresc functiile vitale

Ii umezesc buzuele pentru a inlatura senzatia de sete

Supraveghez in continuare starea pacientului

Stabilirea prioritatilor post operator:

Calmarea durerii

Sa linistesc pacientul

Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare

Sa aiba o alimentatie corespunzatoare

Sa aiba o pozitie corespunzatoare

Plaga sa evolueze favorabil

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 08-09.05.06

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-15.05.06

EVALUARE FINALA

Pacientul N.S. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 16.05.06 .

La internare a prezentat urmatoarele probleme

Durere vie la nivelul membrului superior stang

Stare de neliniste

Spaima

Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :

Se calmeaza durerea

Sa combat anxietatea

Sa aiba un somn odihnitor

Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare

Sa aiba o alimentatie corepunzatoare

Pregatirea pentru interventia chirurgicala

Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia chirurgicala.

Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna,pacientul ramane internat pana la data de 16.05.06 cand i se scot firele , iar medicu decide externarea.

Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Revenirea la control

Evitarea fortarii membrului superior stang pana la revenirea comple

DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA

S.M

I . Date relative stabile :

Informatii generale :

Nume si prenume : S.M

Varsta : 28 ani

Sex : feminin

Data nasterii : 16.07.1977

Caractere individuale :

Nationalitate : romana

Limba vorbita : romana

Religia : ortodoxa

Ocupatie: profesoara

Adresa : Beclean,str. Mihail Kogalniceanu, nr.39

Gusturi personale si obiceiuri:

Alimentatia : normala

Ritmul de viata : normal

Elemente biografice legate de sanatate

Boli anterioare : varicela

Interventii chirurgicale: nu a suferit

Accidente anterioare : nu a suferit

Elemente fizice si reactionale

Grup sangvin : 0 I

Alergie : nu este alergic la medicamente

Reteaua de sustinere a pacientului:

Familia

Prietenii

II . Date variabile legate de stare fizica :

Temperatura : 36 C

Tensiunea arteriala :120/70 mm Hg

Respiratia :16 respiratii/min , frecventa normala

Mictiuni : spontane

Tranzitul : prezent

Pulsul : 78puls./min

Miscari : active si coordonate

Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang

Greutatea : 38 kg

Inaltimea : 1,36 cm

Date legate de stare psihica:

Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la mediu spitalicesc.

Retoric :

Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca nu a avut alte boli grave si nu a suferit alte interventii chirurgicale.

Motivele internarii actuale :

In data de 05.05.2006 in urma unui accident, S.M a acuzat o durere vie la nivelul antebratului stang, fapt ce o determina sa se prezinte la Spitalul Judetean Bistrita Nasaud Urgenta, unde este consultata de medicul specialist, i se administreaza un calmant, se face radiografie, care confirma diagnosticul de fractura la ambele oase ale antebratului stang cu deplasare si se face o imobilizare provizorie in atela gipsata, apoi este internata pe sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud.

Anamneza asistentei medicale :

Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si frica.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Diagnostic de ingrijire :

Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat.

Stare de neliniste

Imobilitate partiala.

Diagnosticul medical :

Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare

Stabilirea prioritatilor:

1. Combaterea durerii

2. Sa prezinte o stare de bine

3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare

4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesara

6. Pregatire pentru interventie chirurgicala

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-08.05.2006

INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 07-08.05.2006

Pregatirea psihica :

Ii explic pacientei necesitatea interventiei , incerc sa o linistesc, sa o incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in acestia si o asigur ca atunci cand va fi adus de la sala de operatie eu voi fi langa ea si o voi incuraja si sprijini.

Pregatirea fizica:

Supraveghez functiile vitale

Recoltarea de sange pentru examen de laborator:

Hemolucograma

VSH

Creatinina

Glicemie

TS

TC

Grupa sangvina si RH

Analiza de urina : examen sumar de urina

Se efectueaza EKG

Consul preanestezic

Pregatirea alimentara :

Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.

Pregatirea medicamentoasa :

In preziua interventiei , seara pacinentei i se administreaza un calmant la indicatia medicului.

Pregatirea in dimineata interventiei:

Se face toaleta generala

Se pregateste campul operator

Ingrijiri post operatorii immediate :

Pregatirea salonului :

Salonul se aeriseste

Se schimba lenjeria de pat

La ora 11:45 pacienta este adusa in salon

Se aseaza in decubit dorsal fara perna

Se urmaresc functiile vitale

Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete

Supraveghez in continuare starea pacientului

Stabilirea prioritatilor post operator:

1.Calmarea durerii

2.Sa linistesc pacienta

3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare

4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare

5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare

6.Plaga sa evolueze favorabil

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE

09.05.06

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 10-16.05.06

EVALUARE FINALA

Pacienta S.M. a fost internat pe Sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud din data de 05.05.06 pana la data de 17.05.06 .

La internare a prezentat urmatoarele probleme

Durere vie la nivelul membrului superior stang

Stare de neliniste

Spaima

Pre-operator mi-am propus urmatoarele obiective :

Se calmeaza durerea

Sa combat anxietatea

Sa aiba un somn odihnitor

Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare

Sa aiba o alimentatie corepunzatoare

Pregatirea pentru interventia chirurgicala

Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia chirurgicala.

Post-operator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna,pacienta ramane internata pana la data de 17.05.06 cand i se scot firele , iar medicul decide externarea.

Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Revenirea la control

Evitarea efortului fizic

Fizio – terapie

DEMERSUL INGRIJIRILOR PENTRU PACIENTA

O.M.

I . Date relative stabile :

Informatii generale :

Nume si prenume : O.M

Varsta : 68 ani

Sex : feminin

Data nasterii : 13.02.1938

Caractere individuale :

Nationalitate : romana

Limba vorbita : romana

Religia : ortodoxa

Ocupatie: pensionara

Adresa : Beclean, str.1 Decembrie 1918,nr.3 bl.A, ap.8

Gusturi personale si obiceiuri:

Alimentatia : normala

Ritmul de viata : normal

Elemente biografice legate de sanatate

Boli anterioare : angina pectorala de efort

Interventii chirurgicala : in tinerete operata de apendicita

Accidente anterioare : nu a suferit

Elemente fizice si reactionale

Grup sangvin : A II

Alergie : nu este alergic la medicamente

Reteaua de sustinere a pacientului:

Familia

Prietenii

II . Date variabile legate de stare fizica :

Temperatura : 37 C

Tensiunea arteriala :140/90 mm Hg

Respiratia :17 respiratii/min , frecventa normala

Somnul: insomnii

Mictiuni : spontane

Tranzitul : prezent

Pulsul : 75 puls./min

Miscari : active si coordonate

Intensitatea durerii : vie la nivelul antebratului stang

Greutatea : 68 kg

Inaltimea : 1,65 cm

Date legate de stare psihica:

Pacienta este o fire linistita si comunicativa, dar se adapteaza mai greu la mediu spitalicesc.

Retoric :

Din discutiile purtate cu pacienta reiese ca la varsta de 20 de ani a fost operata de apendicita,iar in prezent sufera de: angina pectorala de efort, motiv pentru care a fost internata de mai multe ori pe sectia de interne a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud.

Motivele internarii actuale :

In data de 11.05.2006 pacienta se deplaseaza la cumparaturi iar la un moment dat se simte foarte slabita, ameteste si cade pe strada.In urma acestui incident pacienta este transportata la serviciul de urgenta a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud, unde acuza durere vie la nivelul antebratului stang, respira greu si este agitata, la serviciul de urgenta este consultata si i se administreaza un calmant, se face o radiografie in urma careia se confirma diagnosticul de fractura la ambele oase de la antebratul stang cu deplasare.Se face o imobilizare provizorie cu atela gipsata si se interneaza pe sectia Ortopedie a Spitalului Judetean Bistrita Nasaud.

Anamneza asistentei medicale :

Dupa accident pacienta simte o durere vie la nivelul membrului superior stang , durere care iradiaza spre partile supra si sub adiacente ale focarului . Din cauza durerii pacienta prezinta o stare de neliniste si prezinta greutate in respirat.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Diagnostic de ingrijire :

Disconfort din cauza durerii la nivelul membrului fracturat.

Stare de neliniste

Imobilitate partiala.

Diagnosticul medical :

Fractura a ambelor oase ale antebratului stang cu deplasare

Stabilirea prioritatilor:

1. Combaterea durerii si dispneei

2. Sa prezinte o stare de bine

3. Sa aiba alimentatie corespunzatoare

4. Sa prezinte un somn calitativ si cantitativ

5. Sa-si asigure ingrijirile de igiena necesare

6. Pregatire pentru interventie chirurgicala

PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR 05-08.05.2006

INTERVENTII SPECIFICE PREOPERATOR 13-14.05.2006

Pregatirea psihica :

Ii explic pacientei necesitatea interventiei , incerc sa o linistesc, sa o incurajez, ii prezint echipa care va efectua interventia conferandu-i increderea in acestia si o asigur ca atunci cand va fi adusa de la sala de operatie eu voi fi langa ea si o voi incuraja si sprijini.

Pregatirea fizica:

Supraveghez functiile vitale

Recoltarea de sange pentru examen de laborator:

Hemolucograma

VSH

Creatinina

Glicemie

TS

TC

Grupa sangvina si RH

Analiza de urina : examen sumar de urina

Se efectueaza EKG

Consul preanestezic

Pregatirea alimentara :

Cu o zi inaintea interventiei chirurgicale pacienta va avea o alimentatie hidrica, iar in dimineata interventiei nu va consuma nimic.

Pregatirea medicamentoasa :

In preziua interventiei , seara i se administreaza un calmant la indicatia medicului.

Pregatirea in dimineata interventiei:

Se face toaleta generala

Se pregateste campul operator

Ingrijiri post operatorii immediate :

Pregatirea salonului :

Salonul se aeriseste

Se schimba lenjeria de pat

La ora 11:45 pacienta este adusa in salon

Se aseaza in decubit dorsal fara perna

Se urmaresc functiile vitale

Ii umezesc buzele pentru a inlatura senzatia de sete

Supraveghez in continuare starea pacientei

Stabilirea prioritatilor post operator:

1.Calmarea durerii

2.Sa linistesc pacienta

3.Sa-i acord ingrijirile igieno-sanitare

4.Sa aiba o alimentatie corespunzatoare

5.Sa aiba o pozitie corespunzatoare

6.Plaga sa evolueze favorabil

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR PE DATA DE

15.05.06

PLAN DE INGRIJIRE POST-OPERATOR 16-21.05.06

EVALUARE FINALA

Pacienta O.M. a fost internata pe Sectia Ortopedie a Judetean Bistrita Nasaud din data de 11.05.06 pana la data de 22.05.06 .

La internare a prezentat urmatoarele probleme

Durere vie la nivelul membrului superior stang

Stare de neliniste

Anxietate

Dipnee

Preoperator mi-am propus urmatoarele obiective :

Se calmeaza durerea

Sa combat anxietatea

Sa aiba un somn odihnitor

Sa-i acord ingrijiri igieno-sanitare necesare

Sa aiba o alimentatie corepunzatoare

Pregatirea pentru interventia chirurgicala

Pe perioada de spitalizare in data de 08.05.06 se efectueaza interventia chirurgicala.

Postoperator starea generala este favorabila evolutia plagii este buna,pacienta ramane internat pana la data de 22.05.06 cand i se scot firele , iar medical decide externarea.

Se externeaza cu urmatoarele recomandari :

Revenirea la control

Evitarea efortului fizic

Fizio – terapie

CONCLUZIILE

1. Rolul asistentei medicale in tratamentul fracturilor antebratului este major participand la toate masurile de nursing.

2. Asistenta medicala este cea care face profilaxie sau da sfaturi de recunoasterea bolii, indicandu-i bolnavului locul unde sa se adreseze pentru stabilirea diagnosticului.

3. Fractura de antebrat reprezinta 10 – 20% din totalul traumatismelor.

4. Fractura de antebrat se intalneste la toate varstele mai ales la varste active.

5. Osteoporoza, varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii.

6. Este importanta cunoasterea simptomelor si semnelor de certitudine pentru a actiona cat mai rapid in tratarea bolii.

7. Tratamentul fracturii poate fi ortopedic sau in cazuri frecvente chirurgical (la fracturi cu dislocare).

8. Asistenta medicala efectueaza tratamentul pre si postoperator respectand schema terapeutica indicat de medic, cat si planul de ingrijire.

9. Asistenta medicala urmareste evolutia bolii si starea fizica si psihica a pacientului.

10. Prevenirea complicatiilor in fracturi

11. La bolnavul diabetic, o fractura poate duce la acidocetoza.

12.Pentru recuperarea cat mai rapida a antebratului fracturat se aplica terapia de recuperare (fizioterapie, balneoterapia, masajul).

13. Ca asistenta medicala as recomanda folosire ghidurilor medicale de practica care sa cuprinda scheme de tratament si planuri de ingrijiri.

BIBLIOGRAFIE

1.Fluture V. “Principii si tehnici de chirurgie “ Timisoara Editura Facla 1987

2. Dumnici A. “Ghid practic de mica chirurgie” Editur Viata Aradeana 1999

3. Lazar L. S. “Semiologie si patologie chirurgicala “ Vol.1 Editura medicala 1986

4. Mozes C. “Tehnica ingrijiri bolnavilor” Editura Medicala 1978

5. L. Titirca “Breviar de explorari funtionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavuluii “ Editura viata medicala Bucuresti 1997

6. Turai I. “Urgente medico-chirurgicale” Editura de stat pentru literature stiintifica Bucuresti 1952

7. Carol Mozes “Cartea asistentului medical “ Editura medicala Bucuresti 2003

8. Omen I. “Petrottin J . Taite de technique chirurgicale” Editura Masson Paris 1995

9. Razesu V. “Chirurgie Generala” Editura Juniea Iasi 1987

10. V Papilian, J Albu, Al. Vaida , “ Anatomia omului, Vol 1.

11. N. Diaconescu , N. Rottenberg , V . Niculescu “Ghid de anatomie practica “ Timisoara 1988

12. Dem Teodorescu “Mic atlas de anatomie a omului “ Bucuresti 1982

13. L. Titirca “Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului “ Bucuresti 1994

14. L. Titirca “Ghid de nursing “ Bucuresti 1995

15. A. Neculan “Manual de psihologie soc “ Iasi 2003

16. S. Iancu Deme “ Curs de psihologie Medicala , Timisoara 2003

17. G Balta, M. O. Stanescu , A. Metaxatos , L. Titirca “ Tehnici speciale de ingrijiri a bolnavilor, Bucuresti 1983

18. L. Titirca “ Breviar de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavilor “ Bucuresti 1994

19. Boli chirugicale, Mihai Mihailescu

20. V. Hendersson “ Principii de baza a ingrijirii persoanei sanatoase, bolnave si nursing “

21. Prof. Dr. A. Denischi “Tratat de patologie chirurgicala “ Vol.3 Editura medicala 1988