Ingrijirea Pacientilor cu Colecistita Acuta
TEMA proiectului:
ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR
CU COLECISTITĂ ACUTĂ
EXAMEN
DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL 3 AVANSAT
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ALE CĂILOR BILIARE
1.1. CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE
1.1.1. Vezica biliară:
1.1.2. Structura vezicii biliare:
1.1.3. Funcțiile vezicii biliare
1.1.4. Anomaliile vezicii biliare
CAPITOLUL II BOLILE CĂILOR BILIARE
2.1.NOȚIUNI DE SEMIOLOGIE
2.2. Colesticita acută
2.2.1. Simptomele
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
BOLNAVULUI CU COLECISTITA ACUTA
3.1. PLANUL DE ÎNGRIJIRI GENERALE ACORDATE PACIENȚILOR CU COLICISTITĂ ACUTĂ
3.2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PREOPERATORIE ȘI POSTOPERATORIE
A PACIENȚILOR CU COLECISTITĂ ACUTĂ
CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
4.1 CAZUL NR. I
4.1.1. Culegerea datelor:
4.1.2. Evoluție și tratament
4.1.3. Îngrijirea pacientului P. C.
4.2. CAZUL NR. II
4.2.1. Culegerea datelor:
4.1.2. Evoluție și tratament
4.1.3. Îngrijirea pacientului G. A.
4.3. CAZUL NR. II
4.3.1. Culegerea datelor:
4.3.2. Evoluție și tratament
4.3.3. Îngrijirea pacientului L.D.
CAPITOLUL V NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE
ARGUMENT
Colecistita acuta este o complicatie adesea nerecunoscute si pune viata in pericol vazut in randul pacientilor uti cu leziuni multiple. Pentru a investiga epidemiologia acestei entități și de a evalua precursori semnificative etiologici, un studiu clinic și ecografic prospectiv a fost efectuat in 45 de pacienti consecutivi (varsta medie, 29 de ani) tratați pentru traumatisme multiple (medie iss, 27), în icu. Opt dintre 45 de pacienți au dezvoltat o colecistită timpul tratamentului de terapie intensivă (18%). Sase de pacienti recuperate cu terapie conservatoare; în două cazuri, o colecistectomie a fost necesar. Nu a existat nici mortalitate ca urmare a colecistitei. O relație semnificativă între severitatea traumei inițiale (p <0,05), a fost găsit numărul de transfuzii de sânge (p <0,01), iar incidența colecistitei acute. Alți factori cum ar fi șocul prelungit, insuficiență respiratorie, sau parenterală alimentație au fost mai puțin răspândită și nu au fost legate temporar la debutul bolii. Toți pacienții au avut o cantitate mare de narcotice administrate pe o perioadă prelungită, astfel încât induse de narcotice staza biliara pare a fi un alt factor eminent implicate în geneza colecistită posttraumatice. Rezultatele noastre conduc la concluzia că colecistita acuta apare cu o incidență neașteptat de mare și că o rată ridicată de remitere poate fi de așteptat în urma tratamentului conservator, cu condiția ca examinari cu ultrasunete de serie corespunzătoare sunt efectuate.
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE ALE CĂILOR BILIARE
1.1. CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE
Aparatul excretor al bilei este alcătuită din căile care transportă produ-
sul de secreție externă al ficatului – bila – de la ficat la intestin (fig. 1). [1]
Fig. 1
Căile biliare extrahepatice
Anatomia și fiziologia omului
Dr. Roxana Maria Albu
Ele cuprind un teritoriu:
intrahepatic din care fac parte:
căile biliare intrahepatice, formate prin unirea canalelor și cana- liculelor biliare care merg prin hilul hepatic până la lobul hepatic;
căile biliare extrahepatice care le continuă pe primele din regiunea biliară la deschiderea în duoden.
extrahepatic din:
canalul hepatocoledoc;
vezica biliară;
canalul cistic.
1. R. Albu, V. Bistriceanu, M. Mincu – ,Anatomia și fiziologici omului',Ed.Universul, București, pp. 107-108.
1.1.1. Vezica biliară:
Vezica biliară – colecistul (fig. 1) este un rezervor care depozitează bila, o secreție a ficatului care este continuă, evacuarea ei în intestin fiind ritmată de perioadele digestive. În perioadele interdigestive, bila este depozitată în vezica biliară, unde se concentrează de = 20 de ori, prin absorbția apei și a sărurilor anorganice.
Vezica biliară este situată pe fața inferioară a ficatului în segmentul anterior al șanțului sagital drept fiind un organ cavitar, în formă de pară sau piriformă cu o lungime medie de 8-10 cm, o lățime de 3-4 cm, cu o capacitate de 50-60 cm 3 și prezintă trei porțiuni:
fundul vezicii reprezintă extremitatea anterioară a vezicii este porțiunea mai dilatată, și depășește marginea inferioară a ficatului;
corpul vezicii biliare a cărui față inferioară este acoperită de peritoneu, vine în raport superior cu ficatul iar inferior cu colonul transvers. Uneori, vezica este învelită în întregime de peritoneu, care-I formează un mezou, mezocist, ce o leagă de fața viscerală a ficatului;
colul vezicii biliare este o dilatație conică ce se continuă cu canalul cistic. În unghiul dintre corp și col cu deschidere spre stânga, se găsește deseori ganglionul Mascagni limfatic. [2]
1.1.2. Structura vezicii biliare:
Peretele vezicii biliare (Fig. 1) este format din următoarele straturi:
la exterior tunica seroasă;
pe fața lipită de peritoneu – țesut conjunctiv;
sub peritoneu – stratul subseros; (un spațiu de clivaj cu vase și nervi, pe care îl folosesc chirurgii în colecistectomii).
Inervația vezicii biliare este dată de plexul solar, care are ramuri:
senzitive, pentru mucoasa vezicii biliare;
motorii, pentru musculatura peretelui vezical;
vasomotorii, pentru vase.
Canalul cistic
Continuă vezica biliară și se deschide în canalul hepatocoledoc. Forma este neregulată, iar la interior prezintă valvule incomplete, cu aspect spiralat.
Canalul hepato-coledoc
Cuprinde 2 segmente
canalul hepatic comun, format prin unirea canalelor hepatice drept și stâng; ține până la canalul cistic.
canalul coledoc, care reprezintă segmentul de la confluența hepaticului comun cu cisticul, până la deschiderea în duoden.
Canalul coledoc se deschide împreună cu canalul pancreatic principal Wirsung, pe fața postero-medială a duodenului descendent, în ampula Vater.
Vascularizația este dată de ramuri din artera hepatică. Venele sunt tributare venei porte.
Inervația este asigurată de plexul hepatic. [3]
1.1.3. Funcțiile vezicii biliare
Bila este secretată de ficat continuu în cantitate de 1-2 l/zi, variind în funcție decirculația sărurilor biliare și de acțiunea diferitelor substanțe asupra colerezei.
2. Cezar Niculescu, B. Voiculescu – Anatomia și fiziologici omului compendiu', Ed. Corint, 2012, pp 296 ;
3. R. Albu, V. Bistriceanu, M. Mincu – ,Anatomia și fiziologici omului',Ed.Universul, București, 2001, pp. 108.
1. Funcția de concentrare este cea mai importantă și se datorează în primul rândcapacității de absorbție a epitelului vezicular. Vezica biliară are capacitatea de aînmagazina 8 moli de acizi biliari, ceea ce corespunde la 3 g de acid colic. Funcțiade concentrare se realizează prin procesele de transport activ al electroliților.Mucoasa veziculară este mai permeabilă pentru cationi, decât pentru anioni. Altesubstanțe absorbite la nivelul epiteliului vezicular sunt substanțe liposolubile detipul bilirubinei libere, acidul chenodexiocolic, fosfolipide. Pigmenții biliari șisărurile biliare se absorb în mică măsură, absorbția lor crește în condiții patologiceca: inflamația sau iritația vezicii.
2. Funcția secretorie constă în secreția de glicoproteine, predominant la nivelul colului vezicii cunoscuți sub denumirea de mucus, mucine, muco-proteine, mocopolizaharide, glicoproteine. Acestea sunt de fapt proteine bogate în glucide. Cantitatea secretată este cea de 20ml/zi crescând în litiaza veziculară.
3. Funcția motorie constă într-o activitate spontană, ritmică și lentă a vezicii careasigură o presiune de 10-30 mm apă în perioadele de repausale rezervorului biliar.
1.1.4. Anomaliile vezicii biliare
Malformațiile vezicii biliare sunt:
malformațiile biliare congenitale care pot fi uneori incompatibile cu viața;
malformații biliare minore (asimptomatice), dar destul de frecvente ce evoluează cu simptome dispeptice biliare;
anomaliile dobândite în timpul vieții consecințe ale unor afecțiuni biliare (inflamații, litiază,etc.).
Anomaliile de formă: veziculă bilobată, veziculă în ceas de nisip, „în bonetă frigiană”, veziculă septată, etc.
Anomaliile de poziție: vezică biliară situată intrahepatic, transvers, sub lobul hepatic stâng, întraligamentar, suprahepatic, subcutanat etc. Aceste anomalii pun probleme deosebite în cazul intervenției chirurgicale pentru litiaza biliară complicată.
Anomaliile infundibulocistice sunt mai ales congenitale Evoluează cu simptome datorate diskineziei (inflamații, litiază).
– Anomaliile de număr – colecistul dublu , colecistul triplu. Agenezia vezicii biliare nu produce perturbări digestive dar este însoțită de dilatația compensatorie a căilor biliare.
CAPITOLUL II BOLILE CĂILOR BILIARE
2.1.NOȚIUNI DE SEMIOLOGIE
Antecedentele bolnavilor cu afecțiuni biliare cunosc deseori prezența unor afecțiuni ca hepatita epidemică, febra tifoidă, diverse septicemii, boala ulcere a colite, apendicite, pancreatitele constituie, nu rareori, cauze care duc la îmbolnăviri ale aparatului biliar.
Durerea din afecțiunile biliare este cel mai des localizată în hipocondrul drept și iradiază în spate, la baza hemitoracelui drept, spre omoplați umărul drept. Uneori, iradiază spre epigastru sau spre regiunea antero-laterală dre a gâtului. Durerea poate să fie extrem de puternică, cum se întâmplă în colica biliară, sau moderată, ori să se reducă la o simplă sau senzație de greutate în hipocondrul drept. [4]
Tulburările dispeptice sunt frecvente și se manifestă prin inapetență, gust amar în gură, senzație la gură coclită, dimineața la deșteptare, senzație de plenitudine, balonări postprandiale. Grețurile sunt uneori permanente, iar vărsăturile sunt alimentare sau bilioase și nu atenuează totdeauna suferința. Alteori, dispepsia are pe prim-plan senzația de arsură retrosternală sau eructațiile, orientând diagnosticul spre alte afecțiuni digestive. Constipada și diareea se pot întâlni izolat sau însoțind simptomele de mai sus.
Frisoanele și febra sunt destul de des provocate de boli biliare. Cefaleea, uneori cu caracter de migrenă, se întâlnește des la biliari. Astenia, starea de anxietate și tulburările de somn sunt prezente frecvent la colecistopați, mai ales la femei, și pot eticheta acești bolnavi ca nevrotici. Inspecția generală poate decela o colorație icterică sau subicterică a mucoaselor și a tegumentelor. în mod normal, vezicula nu este palpabilă; este abordabilă când este foarte mărită de volum (stază de colecist, hidrops, colecistită, pericolecistită, tumori sau veziculă umplută cu calculi). Consistența este variabilă după cauza care face vezicula palpabilă, iar sensibilitatea la presiune cunoaște diverse grade – de la lipsa de durere, până la hiperestezie și contractura peretelui abdominal. Sensibilitatea provocată se localizează în punctul cistic, care este situat ia încrucișarea rebordului costal cu o linie care unește cicatricea ombilicală cu vârful axilei drepte.
Inflamația, infecția și carcinomul sunt bolile majore ale vezicii biliare și tractului biliar, 90% dintre acești bolnavi au litiază.
Principalele simptome sunt: durerea, icterul, febra.
Când apare durerea biliară, este severă, se intensifică rapid, durează câteva ore, deși are caracter intermitent de colică. Colica apare atunci când există pietre in vezică sau căi biliare sau când vezica este inflamată. Începe în epigastru, iradiază în spate și în umărul drept. Confuzii pot apărea în durerile esofagului inferior, stomacului, duodenului și pancreasului. în suferințele cronice, durerea este cu totul necaracteristică, iar celelalte tulburări sunt nespecifice. Apare astfel confuzia cu durerile organelor vecine.
Jnflamația, mai ales când se însoțește de iritație peritoneală, permite calculi). Consistența este variabilă după cauza care face vezicula palpabilă, iar sensibilitatea la presiune cunoaște diverse grade – de la lipsa de durere, până la hiperestezie și contractura peretelui abdominal. Sensibilitatea provocată se localizează în punctul cistic, care este situat ia încrucișarea rebordului costal cu o linie care unește cicatricea ombilicală cu vârful axilei drepte.
Inflamația, infecția și carcinomul sunt bolile majore ale vezicii biliare și tractului biliar, 90% dintre acești bolnavi au litiază.
Principalele simptome sunt: durerea, icterul, febra.
Când apare durerea biliară, este severă, se intensifică rapid, durează câteva ore, deși are caracter intermitent de colică. Colica apare atunci când există pietre in vezică sau căi biliare sau când vezica este inflamată. Începe în epigastru, iradiază în spate și în umărul drept. Confuzii pot apărea în durerile esofagului inferior, stomacului, duodenului și pancreasului. în suferințele cronice, durerea este cu totul necaracteristică, iar celelalte tulburări sunt nespecifice. Apare astfel confuzia cu durerile organelor vecine.
Jnflamația, mai ales când se însoțește de iritație peritoneală, permite palparea unei vezicule mărită sau dure.
Explorarea radiologica, prin radiografie "pe gol" poate pune în evidență calculi radioopaci sau veziculă cu pereți calcifiați. Colecistografia cu substanță de contrast (derivat tetraiodat de fenolftaleină opac la raze), dă rezultate exacte în 90% din cazuri. Este contraindicată în afecțiuni hepato-biliare acute, insuficiență renală, stări febrile și alergie la iod. Prin colecistografie se evidențiază capacitatea de concentrare, anomalii congenitale, procese inflamatorii, obstacole, tulburări dinamice, calculi.[5]
C. Borundel- „Medicină internă pentru cadre medii”, Editura ALL, București, 2009, pag 542;
idem, pag. 543
Colangiografia (cu substanțe, de contrast, i.v.) permite o vizualizare mai bună. Rezultatele sunt bune numai dacă funcția excretorie este bună (B.S.P. < 20%).
Tubajul duodenal oferă informații utile. Se introduce sonda Einhorn, dimineața, pe nemâncate, până la 45 – 55 cm de la arcada dentară. La persoanele sănătoase după introducere se scurge un lichid galben-verzui, opalescent, bila A, duodenală. După introducerea a 30 ml MgS04, pe sondă, la 10-20 de minute, se scurg 30-40 ml de bilă veziculară (bila B) închisă la culoare. După alte 15-20 minute, bila este din nou deschisă la culoare, galben-aurie (bila C). Pentru a se asigura de scurgere comp se instilează pe sondă 40 ml ulei după care la 10-20 minute se mai scurg 5-10 ml. brună. În timpul tubajului nu apar dureri. În afecțiuni inflamatorii ale căilor biliare" apar modificări de durată a unor timpi și ale cantității fluxului biliar. Pe baza 1or se studiază dischineziile biliare. În obstrucția canalului cistic bila nu se mai scurge. În bila recoltată se fac examene chimice și microscopice.
Cele mai multe afecțiu căilor biliare sunt asociate cu existența calculilor. Mărirea într-un punct sau consistența dură sugerează o tumoră, sensibilitatea o inflamație (ex. hepatita), creșterea rapidă de volum o insuficiență cardiacă dreaptă, steatoză.
Ficatul cirotic este ferm și no adesea mărit. Examenele sangvine sunt utilizate pentru evaluarea și diferenți diferitelor tipuri de boli hepatice (inflamatorii, metabolice, vasculare, hepato-biliare)
Bilirubina furnizează informații asupra funcțiilor metabolică și excretorie ale ficatului. Aminotransferazele (transaminazele), aspartat aminotransferaza (GOT, AST) și
alanintransferaza (ALT, GPT) sunt indicatori sensibili ai integrității celulei hepatice mari creșteri în necrozele hepato-celulare (hepatită virală, leziune toxică etc.), uneori cu obstrucție biliară completă, nu exprimă neapărat severitatea bolii, modificări moderate în boli colecistice, cirotice, infiltrative GPT indicator mai specific, lacticdehidrogenază (LDH), mai puțin specific; fosfataza alcalină, indicator specific în colestază, obstrucții biliare și infiltrări hepatice; creșteri moderate în alte tipuri. Timpul deprotrombină este indicator al proceselor de coagulare. Albumina: ineficace pentru disfuncții hepatice acute. Globulinele arată creșteri mari în hepatita autoimună Azotul se corelează cu encefalopatia porto-sistemică. Crește în hipertensiunea po hepatita fulminantă, hepatotoxice etc.[6]
Imagistica hepato-biliară: ultrasonografia (examinare rapidă, neinvazivă. expunere la radiații); tomografia computerizată este foarte utilă pentru detectarea și diagnosticul diferențial al tumorilor abdominale, chisturilor. Rezonanța magtică nucleară este cea mai sensibilă pentru detectarea tumorilor și chisturilor. Scanarea cu radionuclizi permite evaluarea excreției biliare, modificărilor parenchimatoase procese inflamatorii și neoplazice. Colangiografia detectează calculii biliari, tu biliare, colangite, chisturi, fistule și perforații. Angiografia este cea mai exactă metodă pentru presiuni portale, permeabilitatea fluxului în venele hepatice și porte etc.[7]
Explorarea funcțională hepatică. Explorarea funcției biliare. Se cercetează bilirubina în sânge, urină și materii fecale. Bilirubinemia normală este 1-10 mg/l (0,1-1 mg%), cea mai mare parte neconjugată și doar 0,2-0,4%, conjugată (directă). Bilirubina indirectă: (conjugată) crește în icterul hemolitic, iar cea directă în icterul hepato-celular și în icterele obstructive (până la 400 mg%). Bilirubinemia dă informații asupra intensității icterului, nu și asupra gravității. Absența produșilor săi de oxidare în fecale (stercobilinogen) și urină (urobilinogen) indică obstrucție biliară. Administrarea antibioticelor cu spectru larg face ca dozarea acestor ultimi 2 produși să fie fără valoare. Urobilinogenul și urobilina cresc în hemolize accentuate.
6,7 idem, pag. 544
Explorarea metabolismuluiprotidic (albumine, globuline), sinteza imunoglobinelor, unor factori de coagulare, metabolismul aminoacizilor, ureea, creatinina, acidul uric. Ficatul deține un rol în aceste funcțiuni, dar nu decisiv. Oricum se dozează cantitativ proteinele totale, albuminele și globulinele, fîbrinogenul, electroforeză (valoare mai crescută). În trecut s-a acordat o valoare prea mare raportului albumine/globuline (1,5). Hipoalbuminemia se corelează mai mult cu bolile cronice hepatice (hepatită cronică, ciroză). Rezultatele sunt nespecifice. [8]
Fîbrinogenul sangvin este scăzut în bolile hepatice cronice.
Globulinele indică evoluția sindromului inflamator hepatic și reticuloendotelial (crește în procesele cronice hepatice). Electroforeză este mai specifică. în hepatite cronice și ciroze este o marcată hipergammaglobulinemie (arată și o activitate intensă a țesutului reticuloendotelial). V.S.H, este tot un test de disproteinemie la modul general. Cele mai frecvente teste sunt Takata sau Gros, Timol, Weltman, sulfatul de cadmiu etc. A rămas în rutina utilizării lor, reacția cu Timol, cu valori de 0-4 U (tehnica MacLogan). în explorarea metabolismului glucidic se recurge la cercetarea toleranței la galactoză (transformarea galactozei in glicogen). Prezența unei galactozemii crescute și eliminarea prin urină indică leziuni difuze hepatice. În metabolismul lipidic se dozează colesterolul total și esterificat raportul 0,7-0,8 este foarte scăzut în insuficiența hepatică. Test valoros, după alți autori redus. Se mai explorează funcția de excreție (probă cu bromsulfitaleină), sideremia (110-120%, la bărbați și 85-90% la femei – crește în citoliză, hepatite). Testele enzimologice, dau informații valoroase în hepato-citoliză. Fosfataza alcalină crește în icterele mecanice, și GPO cresc în procese necrotice, în special în hepatita acută. Testele imunoserologice sunt: fixarea complementului, cercetarea anticorpilor, imunofluorescența etc.[9]
2.2. Colesticita acută
Colecistita este o inflamație cu caracter acut a peretelui colecistic, de diferite grade (congestie, supurație, gangrenă). [9],
În cele mai multe cazuri, colecistita este cauzată de obstrucția canalul cistic, de către un calcul inclavat. Apăre pe fondul unei litiaze subiacente, al unei colecistite cronice preexistente sau sunt secundare unor septicemii sau bacteriemii. în majoritatea cazurilor sunt infecții supraadăugate unei colecistite cronice litiazice (circa 90%). Aceste infecții se propagă la colecist pe cale biliară, limfatică sau hematogenă. În infecțiile ascendente se asociază, de obicei, și o colangită. Este deseori prima manifestare a unei litiaze.
Daca este lăsată netratată, colecistita poate duce la o perforație cu peritonită.
Agenții etiologici sunt de cele mai multe ori germeni din căile biliare: colibacilul, Streptococcus fecalis (enterococul), stafilococul, streptolcocul, pneumococul, salmonelele; mai rar intervin germeni anaerobi.
Colecistita acul este întâlnită în cursul infecțiilor puerperale, în bolile infecțioase (febră tifoii paratifoidă), în stări septicemice, când germenii ajung pe cale hematogenă la nivelul veziculei biliare și o infectează.
Colecistita acută [10] catarală se caracterizează printr-o veziculă mărită de volum, cu mucoasa congestionată, edemațiată, uneori cu leziunii hemoragice superficiale. Bila din ea este mai tulbure, conține detritusuri celulare, bacterii polinucleare alterate, celule epiteliale și, eventual, calculi. În caz de colecistită acută supurată, bila este amestecată cu puroi și exsudat.
8, idem, pag. 545
9,10, idem, pag. 550
Colecistita acută gangrenoasă și colecistita acută hemoragică (hemocolecist) sunt din ce în ce mai rare.
2.2.1. Simptomele
Semnele și simptomele[11] ale colecistitei acute pot include:
febră ridicată, deseori însoțită de frisoane;
bolnavul este palid, adinamic, tras la față, prezină transpirații, stare subicterică sau icter;
durerea este intensă, colicativă, cu sediul în hipocondrul drept sau în epigastru și iradiază în umărul drept sau la baza hemitoracel drept;
anorexie, grețuri, deseori vărsături și constipație.
La examenul obiectiv, deseori, nu se poate palpa vezicula, din cauza contracturii musculare a peretelui abdominal și a hiperesteziei locale.Semne si simptome colecistitei acute apar de obicei după masă, în special după o masă bogată în grăsimi.
Colecistita se poate manifesta diferit în funcție de vârstă. Astfel :
la vârstnici (în special la diabeticii) – pot prezenta simptome vagi de durere și febră, sensibilitate locală; poate progresa la colecistită complicată rapid și fără avertizare ;
la copii – se poate manifesta fără multe dintre simptomele clasice; cei cu risc mai ridicat de colecistită sunt cei care au anemie cu celule în secera (falciforme) sau siclemia care este o tulburare moștenita care presupune producerea de hemoglobina S (Hb S sau Hgb S), un tip anormal de hemoglobina. Hemoglobina este o proteina care contine fier, localizata in interiorul celulelor rosii ale sangelui. Aceasta transporta oxigenul de la plamani catre toate partile corpului și furnizează oxigen pentru toate celulele corpului și tesuturi.[12]. Deasemenea predispu ;i sunt copii care au anomalii congenitale și biliare
Investigațiile complementare [13] sunt reduse și trebuie utilizate cu prudență, având vedere caracterul acut al bolii și pericolul complicațiilor.
Analiza sângelui:
Hemoleucograma arată leucocitoză cu neutrofilie; creșterea numărului de leucocite peste 15 000 – 20 000 este un semn de evoluție spre empiem. Eozinofilia se constată în formele alergice.Viteza de sedimentare a hematiilor este crescută. Hiperbilirubinemia și urobilinuria sunt frecvente și de intensitate variabilă;
Nivelurile ALT și AST pot fi crescute în colecistita sau în colesticita de obstrucție.
Testele amilazei serice/lipaza sunt utilizate pentru a evalua pancreatita; amilază pot fi de asemenea crescută ușor în colecistita;
Nivelul fosfatazei alcaline pot fi crescute (25% dintre pacienții cu colecistită) ;
Sumarul de urină este folosit pentru a exclude pielonefrita și litiaza renala. Toate femeile de varsta fertila ar trebui să efectueze teste de sarcină.
Imagistică: se folosesc colecistografia directă sau cu substanță de contrast, ecografia, ultrasonografîe, scanare cu radionucleizi.
Examenul radiologiec se va rezuma în cursul bolii la un examen direct, care în cazul gangrenei, poate arăta o imagine hidroaerică, imagine care mai trebuie căutată și când bănuim că s-a produs o perforație.
11, 13 C. Borundel- „Medicină internă pentru cadre medii”, Editura ALL, București, 2009, pp 550-551.
12, http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-sangelui/siclemia-sau-anemia-cu-celule-in-secera_9489
Ecografia evidențiază prezența calculilor, contribuie la precizarea diagnosticului, mai ales dacă se ține seama că, în peste 99 % dintre cazuri, colecistitele acute sunt secundare unei litiaze veziculare.
Ultrasonografia este testul inițial imaginistic preferat pentru diagnosticul de colecistita acuta; scintigrafia este alternativa preferată;
CT este un test secundar de imagini prin intermediul căruia se pot identifica tulburari extrabiliare și complicații ale colecistitei acute. CT intravenoasa (IV) de contrast este utilă în diagnosticarea colecistitei acute la pacienții cu dureri abdominale nespecifice;
RMN, adesea cu substanță de contrast introdusă în organism IV, este de asemenea o alegere secundă posibilă pentru a confirma un diagnostic de colecistita acuta RMN-ul, fără substanță de contrast este util pentru eliminarea expunerii la radiații la femeile gravide, atunci când ecografia nu a dat un diagnostic clar. Substanțele de contrast nu trebuie utilizate la pacienții cu dializă decât dacă este absolut necesar.
Diagnosticul pozitiv [13] este susținut de anamneză (litiază biliară, septicemii, boli ifecțioase, vechi colecistopat) de tabloul clinic cu dureri, febră și semne de infecție generală, cu hiperleucocitoză și neutrofilie; examenul bilei confirmă diagnosticul.
Diagnosticul diferențial [14] trebuie făcut cu angiocolita acută colica biliară, apendircită acută (la un apendice situat sus), ulcerul perforat, pielonefrita acută și pancreatita acută, abcesul hepatic.
Evoluție și complicații: evoluția colecistitelor acute depinde de forma anatomo-clinică pe care o îmbracă. Astfel în:
formele catarale, evoluția este favorabilă.
formele supurate și gangrenoase, este gravă atât prin, însăși, seriozitatea bolii, cât și prin eventualele complicații empiem, hidrops, gangrena, perforație, fistule. Complicațiile pot fi locale sau la distanță. Dintre cele locale, perforația colecistului este gravă, fiind urmată de o peritonită generalizată sau închistată. Fistulele colecistoduodenale sau colecisto-colice prezintă gravitate prin modul lor de evoluție. Când se adaugă obstruarea canalului cistic, se instalează și hidropsul vezicular, putându-se produce și un volvulus al colecistului. Alte complicații mai sunt angiocolita acută, abcesele zepatice și pancreatita acută hemoragică.
Prognosticul [15] va depinde de forma anatomo-clinică, de promptitudinea intervenției terapeutice și de existența complicațiilor. Profilaxia colecistitelor acute constă în tratarea atentă a colecistopaților cronici și a litiazicilor (prevenirea stazei), precum și în urmărirea atentă și tratarea promptă a bolilor infecțioase, a stărilor septicemice, a tulburărilor gastro-intestinale și în asanarea focarelor de infecție.
Tratamentul
Pentru colecistita acuta:
tratamentul initial include :
hidratare intravenoasă, corectarea anomaliilor electrolitice, analgezie și antibiotice administrate intravenos;
repausul la pat obligatoriu (cu pungă cu gheață);
repaus intestinal, aspirație nazogastrică – regimul alimentar va fi strict hidric, dându-se numai apă cu lingurița și puțin ceai. După 3-4 zile, în funcție de evoluția bolii, se poate trece la un regim hidric-zaharat (ceai dulce, sucuri de fructe, zeamă de compot), ulterior supe de zarzavat,
orez, griș, biscuiți, pișcoturi, iaurt.
Administrarea medicamentaíei: meperidină sau pentazocină, antibiotice: ampicilină, cefalosporine, aminoglicozide.Îngrijire medicală de susținere ar trebui să includă restaurarea stabilității hemodinamice și acoperirea infectiilor tractului biliar cu un spectru larg de antibiotice- cefalosporine de a treia generație. Infecția se combate din primele momente, administrând antibiotice în doze mari. Durerea va fi tratată cu nitriți, Petidină, Papaverină, preparate pe bază de Beladonă. Nu se dau opiacs pentru a nu provoca un spasm al sfincterului Oddi. Se va proceda la hidratarea parenterală (eventual cu adaos de Procaină) și, la nevoie, aspirație gastrică.Voma poate fi tratat cu antiemetice și aspirație nazogastrică
tratamentul chirurgical
în cazul în care colecistita acuta apare pe fondul unei litiaze biliare și în acelea în care nu are tendință să cedeze în 24 de ore de tratament medical, tratamentul este chirurgical;
proceduri chirurgicale si interventionale utilizate pentru a trata colecistita includ următoarele:
– colecistectomia laparoscopica (fiind un standard de îngrijire pentru tratamentul chirurgical al colecistita);
– drenaj percutanat ;
– drenajul endoscopic al vezicii biliare.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
BOLNAVULUI CU COLECISTITA ACUTA
Colecistita acuta este rezultatul obstrucției canalului cistic de calculi biliari. Colecistita este cea mai frecventa complicatie a litiazei biliare și cei mai multi pacienți care suferă de ea au o mai avut antecedent colici biliare. Incidența litiazei biliare crește odată cu vârsta și factorii de risc cei mai de seamă sunt: mai frecventă la sexul feminin, obezi, persoane cu disfuncții metabolice cum ar fi diabetul zaharat sau hiperlipidemie.
În colecistita acuta, obstrucția canalului cistic este urmat la scurt timp de inflamatie suprapusă cu infecția vezicii biliare. Inițial, bila poate fi sterilă, dar necroza tesuturilor, staza de bilă, și blocajul de drenaj limfatic poate provoca mai târziu dezvoltarea bacteriilor, fapt ce duce la complicații ca empiem, gangrena sau perforație.
Tocmai datorită acestor stări deosebit de complexe în colicistita acută, asistenta medicală trebuie să fie persoana care posedând conoștințe teoretice și tehnice deosebite și având un simț al responsabilității foarte dezvoltat poate acorda îngrijiri calificate, cu devotament, competente, persoanelor a căror stare o necesită, ținând cont de prioritățile de nursing.
Colecistita acuta cu litiază biliară este de obicei tratata prin chirurgie, deși sunt, de asemenea, utilizate de mai multe alte metode de tratament (fragmentarea și de dizolvare a pietrelor).
3.1. PLANUL DE ÎNGRIJIRI GENERALE ACORDATE PACIENȚILOR CU COLECISTITĂ ACUTĂ
Planul de îngrijire de nursing în cazul colesticitei acute după evaluare și o atentă expertiză va fi întocmit având la bază următaorele diagnostice de nursung;
Problemele pacientului
stare generală alterată, durerea intensă, colicativă, cu sediul în hipocondrul drept sau în epigastru și iradiază în umărul drept sau la baza hemitoracel drept;
febră ridicată, deseori însoțită de frisoane;
bolnavul este palid, adinamic, tras la față, prezină transpirații, stare subicterică sau icter;
vărsături biliare, icter,constipații, depresii, inapetență;
risc de deshidratare;
anxietate.
Rolurile asistentei medicale constau în:
1. Calmarea durerilor și asigurarea nevoii de a dormi și odihi;
2. Menținerea și echilibrului hidro-electrolitic;
3. Prevenirea complicațiilor;
4. Furnizarea de informații cu privire la boală, prognostic și nevoiele de tratament.
Obiectivele urmărite:
1. Reducerea durerilor;
2. Realizarea homeostazei – a procesului de reglare prin care organismul isi mentine constant ansamblul lichidelor organismului în limitele valorilor normale.
3. Minimizarea și prevenirea complicațiilor;
4. Administrarea pozitivă a procesului bolii și a prognosticul acesteia;
5. Asigurarea regimului alimentar.
1. Efectuarea unor investigatii pentru stabilirea diagnosticului:
– Efectuarea exploarărilor morfo-funcționale și a examenele de laborator:
– Pregătirea pacientului pentru efectuarea exploarările morfo-funcționale:
Tubajul duodenal;
Ecografia abdominală ( care evidențiază colecistul, coledocul și căile biliare
intrahepatice dilatate);
Colecistografia directă sau cu substanță de contrast
C.T. , RMN a căilor biliare;
Ultrasonografîe, scanare cu radionucleizi.
– Recoltarea sângelui pentru examenele de laborator: Va recolta sânge pentru examenele urgente: numărătoarea leucocitelor, bilirubinemia, TGO, TGP, ionogramă sanguină, rezerva alcalină, amilazemie, glicemie și urină pentru urobilinogen și pigmenți biliari.
Asistenta medicală participă la examenul clinic al bolnavului cu colecistită acută. Ea va realiza de la început un climat de înțelegere între medic și bolnavi ; va pregăti psihic bolnavul, liniștindu-l, explicându-i în ce constă examenul.
La recoltarea produselor pentru examenele de laborator asistenta medicală va folosi instrumentar steril: seringi și ace de unică folosință, sonde sterilizate, eprubete curate cu dop sau capac steril, recoltând produsele în cantități standard în funcție de analizele efectuate..
TUBAJUL DUODENAL
În practică se efectuează tubajul Meltzer-Lyon. Prin introducerea în duoden a unei sonde Einhorn se va extrage cu scop explorator:
bila A (coledociană), galben-aurie. Se instilează sulfat de magneziu.
bila B (veziculară), vâscoasă, castaniu închisă.
bila C (hepatică), galben clară.
Proba Meltzer-Lyon. Tubajul se face pe nemâncate: la 10 -15 minute după ce s-au scurs 20-30ml de suc duodenal (bila A), se injectează prin sondă 30-40 ml de soluție apoasă 25% de sulfat de magneziu. După 10-20 minute de la administrare se scurg prin sondă 10-30 ml de bilă brun-verzuie (bila B-bila veziculară). Apoi continuă să se scurgă o bilă de culoare mai deschisă (bila C-bila hepatică).
Probele A, B și C se recoltează în epubrete sterile care se vor examina din punct de vedere în vederea localizării proceselor patologice hepato-biliare, verificând în același timp și permeabilitatea căilor biliare. Cele trei bile extrase (bila A, bila B, bila C) sunt supuse imediat unui examen macroscopic, microscopic și chimic. La fiecare porțiune de extract biliar se observă și timpul de scurgere, aspectul și culoarea. Cantitatea medie de conținut duodenal este de 1200ml /24h, din care 700-800ml sunt reprezentați de bilă, iar 300ml de sucul pancreatic.
Interpretarea probei Meltzer Lyon.
Proba este negativă atunci când nu se obține billă B. In aceste cazuri poate fi bănuită o leziune a veziculei sau a canalului cistic. Această situație se întâlnește în :
Colecistita litiazică în care vezicula biliară este scleroasă și plină de calculi.
Calculoza canalului cistic
Proba este pozitivă atunci când prin tubaj se obține o bilă B brun închisă.
În cazul în care se obține o bilă B foarte închisă la culoare, aproape neagră, cu vâscozitate crescută, poate fi vorba de o stază veziculară.
2. Reducerea durerii acute
2.1. Factorii ce pot influiența durera:
– obstrucția canalului cistic de calculi biliari.
Pot fi evaluate de :
– precizările bolnavului privind durerile, colicile biliare (valuri de durere)
– mască facială de durere; comportamentul pacientului;
– modificările pulsului, T.A., tahicardie
2.2. Rezultate dorite
Reducerea durerii, asigurarea unui confort necesar pentru odihnă, relaxare.
3. Reechilibrarea raportului lichidelor dim organism în limitele valorilor normale . Eliminarea riscului deficitului de lichid în organism
3.1. Factorii de risc pot cuprinde:
– Pierderi excesive de lichide prin aspirație gastrică; vărsături, distensie și hipermotilității gastric;
– Alterarea procesului de coagulare.
3.2. Rezultate dorite
Reechilibrarea raportului necesar de lichide la nivelul organismului, evidențiat prin semne vitale stabile, mucoase umede, turgescenta la nivelul pielii, reumplere capilară, diureză normală, lipsa vărsături.
4. Echilibrarea nutrițională a organismului
4.1. Factorii de risc pot cuprinde:
– Restricțiile alimentare auto-impuse sau prescrise, greață / vărsături, dispepsie, durere;
– Tulburarile de digestie datorate obstrucției fluxului biliar.
4.2. Rezultate dorite
– Reechilibrarea hidroelectrolitică si nutriționalăa organismului;
– Diminuarea raportului greață / vărsături;
– Creșterea în greutate sau de menținerea greutății adecvate.
5. Cunoașterea deficitară
5.1. Factorii de risc pot cuprinde:
– Lipsa de cunoștințe;
– Interpretare greșită a informațiilor.
5.2. Rezultate dorite
– Bolnavul să inteleagă procesul boalii, prognosticul, complicații potențiale;
– Înțelegere a nevoilor terapeutice.
– Modificarea stilului de viata necesar pentru urmarea regimului alimentar prescris și al tratamentului medicamentos; renunțarea la fumat și la alcool
– respectarea unui program de odihnă de 8 ore/noapte;
– evitarea efortului fizic prelungit.
6. Supravegherea pacientului
6.1. Rezultate dorite
Sustinerea functiilor organismului.
Funcțiile vitale includ: respirația, pulsul, tensiunea arterială și temperatura. Ele sunt frecvent utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală.
Asistenta medicala trebuie să:
pregatească pacientul;
cunoască variațiile normale ale funcțiilor vitale;
comunice medicului modificarile semnificative;
urmărescă: temperatura, culoarea sclerelor și a tegumentelor (icterizarea sau dezicterizarea), pruritul, culoarea scaunelor, culoarea și cantitatea urinei, edemele, modificările de comportament, aportul de lichide, greutatea corporală;
supravegheze vărsăturile cantitativ și calitativ și notează în foaia de temperatură;
să măsoare circumferința abdomenului la cei cu ascită.
7. Asigurarea repausului fizic și psihic
7.1. Rezultate dorite
Amplasarea bolnavilor cu colecistită acută se va face în saloane mai mici, linisite, unde pericolul difuzarii unor infectii este mai mic si odihna psihică a bolnavilor este asigurată.
Bolnavii cu litiază biliară sunt foarte sensibili față de germenii patogeni și de aceea este indicat ca în salonul acestora să nu fie și bolnavi cu stafilococii cutanate sau infecții pulmonare.
Temperatura camerei trebuie mentinuta la 18-20°C
Pozitia cea mai buna pentru bolnavi în pat este ușor ridicat care asigură o bună respirație reducând presiunea intra-abdominală; Cu toate acestea, pacientul își va găsi singur în mod natural o poziție mai puțin durerosă.
În perioada acută a bolii, bolnavii trebuie convinși de asistentă să respecte repausul absolut fizic și psihic, deoarece acestea pot provoca recidive sau agravări nerecuperabile (nu se vor ridica din pat fără hotărârea medicului, vor respecta durata zilnică de părăsire a patului;
8. Administrarea medicației și alte metode terapeutice:
Medicamentele sunt substante de origine vegetala, animala, minerala sau chimica, transformate prin operatii farmaceutice într-o formă de administrare folosite la prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.
Pentru o folosire corecta a medicamentelor trebuie sa se cunoască:
doza terapeutică = cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit;
doza maximă = cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice;
doza toxică = cantitatea care provoaca reactii daunatoare organismului;
doza letală = cantitatea care provoaca moartea pacientului și calea de administrare a medicamentelor: orala, cutanata sau mucoasa, urinara, parenterala: – intradermic (subcutanat, intramuscular, intravenos), alte cai: – intraarterial, (intraosoasa), intracardiaca.
8.1. Rezultate dorite:
În afecțiunile colicistetei acute:
Asistenta pregătește și administrează medicamentele la indicația medicului se suspendă alimentația orală și se face:
– reechilibrare hidroelectrolitică;
– meperidină sau pentazocină, antibioterapie (ampicilină i.v.; cefalosporine i.v.).
3.2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PREOPERATORIE ȘI POSTOPERATORIE
A PACIENȚILOR CU COLECISTITĂ ACUTĂ
3.2.1. Rolul asistentei medicale în pregătirea psihologica
Toți bolnavii care urmează să fie operați, au într-o masură mai mare sau mai mică, teama de intervenție chirurgicală. Pentru foarte mulți bolnavi însuși contactul cu spitalul, faptul că vor trebui să se adapteze unui nou mediu, diferit de cel familial, ridică numeroase probleme și întrebari pe care nimeni altcineva nu le poate înțelege și rezolva mai bine ca asistentul medical.
Asistenta medicală va asigura bolnavul că totul se va desfasura în condiții optime, îi va explica etapele intervențieiși rolul lor. Deasemenea îi va explica:
că i se va face o injecție intramusculară sau intra-venoasă în urma căreia va adormi, și că apoi se va trezi în salonul de terapie intensivă sau la pat, operat;
scopul pentru care i se leagă antebrațele și coapsele pe masa de operație.
Toate acestea sunt necesare pentru a îndeparta teama de necunoscut și a liniștii bolnavului.
Rolul asistentei medicale în pregătirea generală
Asistenta medicală va nota în foaia de observație bilanțul clinic (antecedente familiale, patologice și chirurgicale, vârsta, greutatea, temperatura, starea de hidratare, starea diferitelor aparate, afecțiunile prezente, valoarea tensiunii arteriale și a pulsului) și paraclinic(rezultatele explorării tuturor aparatelor bolnavului).
3.2.3. Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie
Este important să se pregătească pacientul cu mai multe ore înainte de actul chirurgical. Pacientul poate fi deshidratat din cauza simptomelor (voma), fiind necesar în acest caz administrarea de perfuzii. Semnele vitale ale pacientului trebuie să fie înregistrate la fiecare 2-4 ore. Pacienții pot fi anxioși, astfel încât asistenta medicală, va trebui să explice în totalitate procedura și să răspundă la orice întrebare.
Asistenta medicală va recolta toate probele de laborator indicate de medic și se va îngriji să i se facă bolnavului toate investigatiile, preocupându-se de introducerea acestora în F.O.Este indicat ca asistenta medicală să cunoască rezultatele primite de la laborator și să le poată interpreta pentru a sesiza medicul, chiar înainte de a le atașa la F.O. în cazul unor semene patologice critice.
Asistenta medicală va controla functiile vitale (puls,TA,temperatura, respirație) și le va trece in F.O. Va urmari de asemea scaunele (frecvența, numar, aspect și toate eliminarile / varsaturi, transpirație, diaree) și va semnala medicului orice tulburari.
Asistenta medicală va cerceta starea de nutritie, starea de igienă și va cântări bolnavul înainte și după operație.
Se va interesa daca bolnavul este alergic la unele medicamente, va administra medicația conform indicației medicului.
În preziua operației pentru asigurarea unui somn bun și înlaturarea starii de anxietate, asistentul medical va administra bolnavului seara, înainte de culcare câte o tableta de distonocalm.
Asistenta medicală va pregati bolnavul ajutandu-l sa faca și la nevoie îi va face o clismă evacuatoare înainte de operație.
Pe masa de operatie va pregati câmpul operator, curațând pielea, sapunând regiunea insistandu-se la pliuri si ombilic. Va rade regiunea păroasă cu grijă, evitând să producă mici tăieturi (porți de intrare pentru infectii). Asistenta medicală va degresa pielea cu comprese sterile îmbibate în alcool și va acoperi câmpul operator. Va sfătui femeile să-și scoată eventualele ace de păr și să-și lege strâns părul să-și dea jos inele și alte podoabe.De asemenea, bolnavii vor fi sfătuiți să-și scoată de la gât lănțișoarele sau alte podoabe din jurul gatului. Asistenta medicală va avea grijă de păstrarea acestor obiecte până când bolnavul revine în salon. Este necesară îndepartarea lacului de unghi, a fardului de buze pentru depistarea cu usurinta a eventualelor semene de anoxie.
În ziua operației bolnavul nu va mânca.
Asistenta medicală va pregati materialele și instrumentele necesare intervenției și va avea grijă ca totul sa fie într-o perfecta stare de asepsie și antisepsie. Va sta alături de echipa medicală pe tot parcursul operației și va supraveghea întregul act operator.
3.2.3. Rolul asistentei medicale în îngrijirile postoperatorii
După terminarea operației, asistenta se va asigura că pacientul prezintă „stare de bine", fără dureri,va supraveghea trezirea bolnavului, va măsura la fiecare 15 minute pulsul, tensiunea arterială, de asemenea respirația (ritm și amplitudine), temperatura, culoarea mucoaselor și a tegumentelor, diureza și le notează în foaia de observație. Permanent va observa aspectul și comportamentul bolnavului să fie echilibrat hidroelectrolitic, respirator și circulator
Poziția pacientului după actul chirurgical este decubit dorsal, în seara zilei 0—poziție Fowler
mobilizarea pacientului se face precoce, pasiv și apoi activ pentru a preveni tromboflebita (se începe cu mobilizarea în pat apoi în poziție șezând, pacientul ajutându-se de agățătoarele fixate la pat). Este important ca pacientul în cel mai scut timp să-și recapete independența în mobilizare, să aibă o bună postură
Asistenta va supraveghea sonda nasogastrică, branșând sonda la sursa de aspirație continuă și la borcanul gradat la sosirea bolnavului de la sală. Va nota în foaia de observație volumul și aspectul lichidului aspirat. Va observa permanent confortul fizic și psihic al bolnavului astfel încât acesta să se poată alimenta pe cale naturală cât mai repede. Alimentația postoperatorie se reia treptat în funcție de segmentul operat:
Asistenta va supraveghea sonda vezicală a bolnavului: să fie bine fixată, sacul colector să fie plasat sub nivelul vezicii. Aceasta se va goli la 6-8 ore, notând în foaia de observație cantitatea și aspectul urinii, anunțând doctorului orice semne ale unei eventuale infecții (hematurie, urină tulbure, temperatură).
Asistenta medicală va desfășura următoarele intervenții pentru combaterea unor complicații mai frecvente:
în caz de vărsături – se evacuează staza gastrică prin sondă, după care se face spălătură cu presiune redusă. Pe cale injectabilă se administrează Torecan;
în caz de balonare se introduce tubul de gaze 20-30 minute sau se administrează Miostin intramuscular;
în caz de sughiț se aplică pungă cu gheață în regiunea epigastrică sau se injectează iv 20-60 ml de soluție hipertonă de NaCI (20%);
se va efectua de mai multe ori pe zi toaleta genitală externă, respectând condițiile de asepsie. La indicația doctorului asistenta va scoate sonda pentru a preveni infecția urinară;
supravegherea tubului de dren și plaga operatorie pentru ca aceasta să se vindece fără complicații; Se va verifica tubul de dren să nu fie cudat și să fie permeabil, notând în foaia de observație volumul și aspectul lichidului scurs.
prepararea substanțelor medicamentoase ce intră în cadrul tratamentului, executarea injecțiile și montarea perfuziilor într-o perfecta stare de asepsie și antisepsie. Se va urmări ca perfuzia să nu se oprească, să aibă un debit în jur de 30-40 picături/minut, va observa starea bolnavului în timpul perfuziei, apariția unor accidente locale sau fenomene generale, intervenind prompt în funcție de situație. Asistenta va calcula bilanțul hidric al bolnavului.
Rolul asistentei medicale este foarte important în restabilirea independenței pacientului, ajutându-1 să atingă acel „tot complet” cu satisfacerea nevoilor fundamentale, care sunt:
1. Nevoia de a elimina:
▫ dezechilibru al eliminarilor.
2. Nevoia de a respira și a avea o bună respirație:
▫ dificultate in respiratie;
3. Nevoia de a se alimenta și hidrata:
▫ dezechilibru nutritional si hidric;
▫ dificultate in a urma regimul alimentar.
4. Nevoia de a evita pericolele:
▫ alterarea starii generale;
▫ potential de dezechilibru fizic și psihic.
5. Nevoia de a – și menține temperatura în limite normale;
▫ febră peste 37, 90 C.
6. Nevoia de a-și păstra tegumentele și mucoasele integre:
▫ dezechilibrul integrității tegumentelor și mucoaselor.
7. Nevoia de a dormi:
▫ ore insuficiente de somn.
8. Nevoia de a comunica:
▫ comunicare ineficientă.
9. Nevoia de a se mișca și a avea o buna postură:
▫ intoleranța la activitate.
10. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca:
▫ dificulatatea în a se îmbrăca.
11. Nevoia de a se recrea:
▫ imposibilitatea de a se recrea.
12. Nevoia de a acționa conform propriei credințe și valori;
13. Nevoia de a se realiza;
14. Nevoia de a învața:
▫ scăderea capacității de concentrare.
Asistenta medicală vede fiecare pacient ca un ansamblu al nevoilor, dar și ca un individ foarte complex, a cărui independență în satisfacerea nevoilor sale, îl deosebește de ceilalți semeni. Intervențiile asistentei medicale, vizează în esența independența persoanei în satisfacerea nevoilor fundamentale cât mai curând posibil.
CAPITOLUL IV
STUDIU DE CAZ
4.1 CAZUL NR. I
4.1.1. Culegerea datelor:
DATE DE IDENTIFICARE A BOLNAVULUI
Numele: P;
Prenumele: C.;
Data nașterii: 1937;
Sex: Feminin;
Domiciliul: Teregova;
Ocupația: pensionar;
Alergii cunoscute: nu prezintă;
Data internării: 17.02.2014;
Tipul internării : Prin C.P.Urgențe.
MOTIVELE INTERNĂRII:
La internare pacienta C.F. a acuzat urmatoarele semne subiective:
dureri abdominale difuze;
grețuri;
vărsături.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
colecistită acută litiazică
II.
ISTORICUL BOLII:
D.-na P.C., in varsta de 77 de ani, cu domiciliul în Teregova, casatorită,
pensionară, de nationalitate romana, se prezintă la Spitalul de urgențe Caransebeș – C.P.U. pe data de 17.02.2014, unde este diagnosticată cu colecistită acută litiazică, HTA st. II.
Pacienta cunoscută cu litiază biliară se prezintă în urgență cu colică biliară subintrantă.
ANAMNEZA:
– Antecedente heredo-colaterale:
– mama – decedată;
– tata – decedat.
– Antecedente personale:
– fiziologice: -HTA st. II, litiază biliară, climax de 25 ani.
– Condiții de viață: corespunzătoare, pensionară;
– Comportamente: – nu consuma alcool sau tutun.
EXAMEN OBIECTIV GENERAL:
– stare generala alterata; stare de nutritie- slaba
– talia-1,55
– greutate-68 kg
– ganglioni superficial nepalpabili
– fanere normale
– tegumente- normal colorate
– ROT prezente bilateral
sistemul muscular- normoton, normokinetic
sistemul osos- integru, mobil
aparat respirator
– nu prezinta zgomote respiratorii sau sufluri
– nr. respiratii = 18 r/minut
– sonoritate pulmonara normala
– cai respiratorii permeabile
– torace normal conformat cu ampliații egale
aparat digestive
– cavitatea bucala normala cu dentiție completă și limbă fără depozite
– transit intestinal încetinit, grețuri, vărsături și balonări;
– inapetență
ficat si cai biliare
– ficat:- dimensiuni normale;
– splina – dimensiuni normale;
– căile biliare – colecist sensibil spontan și la palpare în hipocondrul drept ;
sistem nervos
– orientata temporo-spatial
aparat cardio- vascular
– HTA stadiul II;
– puls = 98/minut- usor accelerat datorat anxietatii
– TA = 160/90mmHg
Examene de laborator
Analiza sangelui:
Examene paraclinice
Ecografie abdominala ( 17.02.2014)
– ficat cu structura moderat steatozică, omogena difuză;
– pancreas omogen;
– colecist destins în volum, cu două imagini de calcul mari (2,5 mm) și multiple imagini de calculi mici localizați adiacent, decliv. Pereții veziculari ușor îngroșați neregulat (până la 5 mm);
– splina – dimensiuni și structură normală;
– vena porta = calibru normal;
– CBP –pereți ușor îngroșați cu aspect arterializat.
4.1.2. Evoluție și tratament
Epicriza
Pacienta de 77 ani, cunoscută cu litiază biliară cu repetate episoade acute se internează de urgență într-o astfel de situație în secția chirurgie a Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, prin C.P.Urgențe, cu stare generală alterată, prezentând :
dureri spontane și la palpare în hipocondrul drept;
grețuri;
vărsături.
Examenul clinic obiectiv evidențiază :
colecistită acută litiazică
II
Evoluția postoperatorie este bună, sub tratament simptomatic se externează vindecată chirurgical cu recomandările: continuă tratamentul, regim alimentar echilibrat, hiposodat evitarea efortului fizic și a stresului psihic, control prin ambulatorul de specialitate.
Suprimarea firelor tegumentare după 7 zile.
Analiza și interpretarea datelor
Nevoi prioritare:
Nevoi fundamentale la care bolnava prezinta dependenta:
1. Nevoia de a elimina:
▫ dezechilibru al eliminarilor
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata:
▫ dezechilibru nutritional si hidric
▫ dificultate în a urma regimul alimentar
3. Nevoia de a evita pericolele:
▫ alterarea starii generale
▫ potential de dezechilibru fizic si psihic
4. Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre:
▫ dezechilibrul integritatii tegumentelor si mucoaselor
5. Nevoia de a dormi:
▫ ore insuficiente de somn
6. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura:
▫ intoleranta la activitate
7. Nevoia de a se îmbraca si dezbraca
▫ dificulatatea in a se imbraca
8. Nevoia de a învata:
▫ scaderea capacitatii de concentrare
Diagnostic de nursing:
Bolnava nu-si poate satisface nevoia de a se alimenta si hidrata datorita inapetentei prezente a grețurilor și a durerilor în hipocondrul drept.
Cantitatea de urina emisa în prima zi după operație cu sondă vezicală este de 1500 – 2000 ml, iar după scoaterea sondei este de 2000 ml cu o frecventa de 3-5 micțiuni pe zi.
Prezintă dificultate în a se deplasa, aceasta fiind îngreunata de astenia fizică marcată și de frica specifică după intervenția chirurgicală.
La nivelul nevoii de a proteja tegumentele prezinta dificultate datorită subfebrilității 37,5 C.
Somnul este perturbat, din cauza durerilor și din cauză psihologica- anxietate. Toate acestea sunt traduse prin iritabilitate- o stare de tensiune psihica continua manifestata prin neliniste, framantare, somn intrerupt si superficial.
Prezinta dificultate în a se îmbraca datorită dezechilibrelor de ordin fizic: durerea, slabirea fizică; de ordin psihologic: anxietate si stresul.
Nevoia de a evita pericolele, de asemenea, este alterata datorită vulnerabilitații crescute fată de pericol: organism slabit, obosit, anxietății și durerii.
Prezintă dependență și la nivelul nevoii de a învața datorită durerii ce duce la modificari ale ritmului cardiac, la neliniște, iritabilitate, teamă, anxietate-sentimente de tensiune pe care le simte pacienta în fata problemelor de sănătate.
4.1.3. Îngrijirea pacientului P. C.
4.2. CAZUL NR. II
4.2.1. Culegerea datelor:
DATE DE IDENTIFICARE A BOLNAVULUI
Numele: B;
Prenumele: M.;
Data nașterii: 1956;
Sex: Feminin;
Domiciliul: Ilova;
Ocupația: muncitoare;
Alergii cunoscute: nu prezintă;
Data internării: 16.03.2014;
Tipul internării : Prin C.P.Urgențe.
MOTIVELE INTERNĂRII:
La internare pacienta B.M. a acuzat urmatoarele semne subiective:
durere intensă în hipocondrul drept;
greață;
vărsături.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
colecistită acută flogmonoasă;
obezitate gradul III:
HTA stadiul I.
ISTORICUL BOLII:
Boala actuală debutează afirmativ în urmă cu câteva zile cu dureri în hipocondrul drept motiv pentru care se internează prin C.P.Urgențe pentru tratament de specialitate. La internare a fost diagnosticată cu colecistită acută flogmonoasă, obezitate gradul III: și HTA stadiul I.
ANAMNEZA:
– Antecedente heredo-colaterale:fără importanță.
– Antecedente personale:
– fiziologice: -HTA st. I, climax de 10 ani. obezitate gradul III
– Condiții de viață: corespunzătoare, pensionară;
– Comportamente: – nu consuma alcool sau tutun.
EXAMEN OBIECTIV GENERAL:
– stare generala alterata; stare de nutritie- slaba
– talia-1,65
– greutate-90 kg
– ganglioni superficial nepalpabili
– fanere normale
– tegumente- normal colorate
– ROT prezente bilateral
sistemul muscular- normoton, normokinetic
sistemul osos- integru, mobil
aparat respirator
– nu prezinta zgomote respiratorii sau sufluri
– nr. respiratii = 20 r/minut
– sonoritate pulmonara normala
– cai respiratorii permeabile
– torace normal conformat cu ampliații egale
aparat digestive
– cavitatea bucala normala cu dentiție completă și limbă fără depozite
– transit intestinal încetinit, grețuri, vărsături și dureri în hipocondru la palpare;
– inapetență
ficat si cai biliare
– ficat:- dimensiuni normale; structura moderat steatozică, omogena difuză;
– splina – dimensiuni normale;
– căile biliare – colecist sensibil spontan și la palpare în hipocondrul drept ;
sistem nervos
– orientata temporo-spatial
aparat cardio- vascular
– HTA stadiul I;
– puls = 95/minut- usor accelerat datorat anxietatii
– TA = 155/90mmHg
Examene de laborator
Analiza sangelui:
Examene paraclinice
Ecografie abdominala ( 16.03.2014)
– ficat cu structura moderat steatozică, omogena difuză;
– pancreas omogen;
– colecist destins în volum, cu multiple imagini de calculi mici localizați infundibular. Pereții veziculari ușor îngroșați neregulat;
– splina – dimensiuni și structură normală;
– vena porta = calibru normal;
– CBP –pereți ușor îngroșați cu aspect arterializat.
– uter ușor mărit de volul – fibromatos.
4.2.2. Evoluție și tratament
Epicriza
Pacienta se internează prin urgență cu dureri în hipocondrul drept, greață vărsături, HtA gr. I și obezitate gradul III.Examenul clinic, ecografia abdominală și examenele de laborator confirmă diagnosticul.
Evoluția postoperatorie este bună, sub tratament simptomatic se externează vindecată chirurgical cu recomandările: continuă tratamentul, regim alimentar echilibrat, hiposodat evitarea efortului fizic și a stresului psihic, control prin ambulatorul de specialitate.
Suprimarea firelor tegumentare după 7 zile.
Analiza și interpretarea datelor
Nevoi prioritare:
Nevoi fundamentale la care bolnava prezinta dependenta:
1. Nevoia de a elimina:
▫ dezechilibru al eliminarilor
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata:
▫ dezechilibru nutritional si hidric
▫ dificultate în a urma regimul alimentar
3. Nevoia de a evita pericolele:
▫ alterarea starii generale
▫ potential de dezechilibru fizic si psihic
4. Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre:
▫ dezechilibrul integritatii tegumentelor si mucoaselor
5. Nevoia de a dormi:
▫ ore insuficiente de somn
6. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura:
▫ intoleranta la activitate
7. Nevoia de a se îmbraca si dezbraca
▫ dificulatatea in a se imbraca
8. Nevoia de a învata:
▫ scaderea capacitatii de concentrare
Diagnostic de nursing:
Bolnava are o stare generală influențată:
subfebrilitate;
bolnava este palidă, adinamică, trasă la față, stare subicterică;
durerea este intensă, colicativă, cu sediul în hipocondrul drept și iradiază în umărul drept;
tranzit intestinal încetinit anorexie, grețuri, deseori vărsături, constipație. inapetență
Bolnava nu-si poate satisface nevoia de a se alimenta si hidrata datorita stării influențată de colecistita acută flegmoasă și a necunoașterea principiilor alimentare;
Bolnava are alterat ritmul respirator datorită stării generale alterate, anxietății, nervozității, neliniștei și temei de operație, de boală;
Nevoia de a elimina este afectată datorită constipației grețurilor și varsăturilor precum și a alimentației necorespunzătoare.
Cantitatea de urina emisa în prima zi după operație cu sondă vezicală este de 1500 – 2000 ml, iar după scoaterea sondei este de 2000 ml cu o frecventa de 3-5 micțiuni pe zi;
Bolnava prezintă dificultate în a se deplasa, aceasta fiind îngreunata de astenia fizică marcată și de frica specifică după intervenția chirurgicală și de obezitate gradul III;
La nivelul nevoii de a proteja tegumentele prezinta dificultate datorită subfebrilității 37,5 C și a dereglărilor funcționale date de boală.
Somnul este perturbat, din cauza durerilor și de temerile referitoare la actul chirurgical;
Bolnava prezintă dificultate în a se îmbraca și a se mișca datorită dezechilibrelor de ordin fizic: durerea, obezitate, slabirea fizică; de ordin psihologic: anxietate si stres;
Bolnava are nevoia de a evita pericolele datorită vulnerabilitații crescute : organism slabit, obosit, anxietății și durerii;
4.2.3. Îngrijirea pacientului P. C.
4.3. CAZUL NR. III
4.3.1. Culegerea datelor:
DATE DE IDENTIFICARE A BOLNAVULUI
Numele: M;
Prenumele: A.I.
Data nașterii: 1948;
Sex: Feminin;
Domiciliul: Oțelu Roșu;
Ocupația: pensionară;
Alergii cunoscute: nu prezintă;
Data internării: 29.04.2014;
Tipul internării : Prin C.P.Urgențe.
MOTIVELE INTERNĂRII:
La internare pacienta M.A.I. a acuzat urmatoarele semne subiective:
durere intensă în hipocondrul drept;
greață;
vărsături.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
colecistită acută litiazică;
HTA stadiul II.
ISTORICUL BOLII:
Boala pacientei debutează în urmă cu 4-5 zile cu dureri în hipocondrul drept, grețuri și vărsături motiv pentru care se internează prin C.P.Urgențe pentru tratament de specialitate. La internare a fost diagnosticată cu colecistită acută litiazică și HTA stadiul II.
ANAMNEZA:
– Antecedente heredo-colaterale:fără importanță.
– Antecedente personale:
– fiziologice: -HTA st. II, climax de 20 ani.
– Condiții de viață: corespunzătoare, pensionară;
– Comportamente: – nu consuma alcool sau tutun.
EXAMEN OBIECTIV GENERAL:
– stare generala alterata; stare de nutritie- slaba;
– talia-1,60;
– greutate-58 kg
– ganglioni superficial nepalpabili;
– fanere normale;
– tegumente- normal colorate;
– ROT prezente bilateral;
sistemul muscular- normoton, normokinetic;
sistemul osos- integru, mobil;
aparat respirator
– nu prezinta zgomote respiratorii sau sufluri
– nr. respiratii = 20 r/minut
– sonoritate pulmonara normala
– cai respiratorii permeabile
– torace normal conformat cu ampliații egale
aparat digestive
– cavitatea bucala normala cu dentiție completă și limbă fără depozite;
– transit intestinal încetinit, grețuri, vărsături și dureri în hipocondru la palpare;
– inapetență;
ficat si cai biliare
– ficat:- dimensiuni normale;
– splina – dimensiuni normale;
– căile biliare – colecist sensibil spontan și la palpare în hipocondrul drept ;
sistem nervos
– orientata temporo-spatial;
aparat cardio- vascular
– HTA stadiul II;
– puls = 95/minut- usor accelerat datorat anxietatii
– TA = 140/80mmHg
Examene de laborator
Analiza sangelui:
Examene paraclinice
Ecografie abdominala ( 29.04.2014)
– ficat dimensiuni la limita normalului cu ecostructură normală;
– pancreas fără modificări eco;
– colecist dimensiuni normale cu pereții mai groși cu cel puțin 40 calculi mobili (cu diametru de 11 mm cel mai mare) ;
– splină – dimensiuni și structură normală;
– vena porta = calibru normal;
– CBP –pereți ușor îngroșați cu aspect arterializat.
4.2.2. Evoluție și tratament
Epicriza
Pacienta se internează prin urgență cu dureri în hipocondrul drept, greață vărsături, HTA gr. II .Examenul clinic, ecografia abdominală și examenele de laborator confirmă diagnosticul.
Evoluția postoperatorie este bună, sub tratament simptomatic se externează vindecată chirurgical cu recomandările: continuă tratamentul, regim alimentar echilibrat, hiposodat evitarea efortului fizic și a stresului psihic, control prin ambulatorul de specialitate.
Suprimarea firelor tegumentare după 7 zile.
Analiza și interpretarea datelor
Nevoi prioritare:
Nevoi fundamentale la care bolnava prezinta dependenta:
1. Nevoia de a elimina:
▫ dezechilibru al eliminarilor
2. Nevoia de a se alimenta si hidrata:
▫ dezechilibru nutritional si hidric
▫ dificultate în a urma regimul alimentar
3. Nevoia de a evita pericolele:
▫ alterarea starii generale
▫ potential de dezechilibru fizic si psihic
4. Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre:
▫ dezechilibrul integritatii tegumentelor si mucoaselor
5. Nevoia de a dormi:
▫ ore insuficiente de somn
6. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura:
▫ intoleranta la activitate
7. Nevoia de a se îmbraca si dezbraca
▫ dificulatatea in a se imbraca
8. Nevoia de a învata:
▫ scaderea capacitatii de concentrare
Diagnostic de nursing:
Bolnava nu-si poate satisface nevoia de a se alimenta si hidrata datorita stării influențată de colecistita acută flegmoasă și a necunoașterea principiilor alimentare;
Bolnava are alterat ritmul respirator datorită stării generale alterate, anxietății, nervozității, neliniștei și temei de operație, de boală;
Nevoia de a elimina este afectată datorită constipației grețurilor și varsăturilor precum și a alimentației necorespunzătoare.
Cantitatea de urina emisa în prima zi după operație cu sondă vezicală este de 1500 – 2000 ml, iar după scoaterea sondei este de 2000 ml cu o frecventa de 3-5 micțiuni pe zi;
Bolnava prezintă dificultate în a se deplasa, aceasta fiind îngreunata de astenia fizică marcată și de frica specifică după intervenția chirurgicală;
La nivelul nevoii de a proteja tegumentele prezinta dificultate datorită subfebrilității 37,5 C și a dereglărilor funcționale date de boală.
Somnul este perturbat, din cauza durerilor și de temerile referitoare la actul chirurgical;
Bolnava prezintă dificultate în a se îmbraca și a se mișca datorită dezechilibrelor de ordin fizic: durerea, obezitate, slabirea fizică; de ordin psihologic: anxietate si stres;
Bolnava are nevoia de a evita pericolele datorită vulnerabilitații crescute : organism slabit, obosit, anxietății și durerii;
4.3.3. Îngrijirea pacientului M.A.I.
CAPITOLUL V
NORME DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
A. SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
Îngrijirea pacienților, s-a efectuat în Secția de chirurgie din cadrul Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, în care tot personalul medical pe lângă obligațiile pe care le au pe linie medicală, trebuie să respecte normele de sănatate și securitate în muncă și de apărare împotriva incendiilor conform legislației în vigoare și a Regulamentului Intern al spitalului. Astfel, angajatorul are obligația să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieții și sănătății salariaților, să asigure securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele legate de munca, răspundând de organizarea activității privind asigurarea sănătății și securității în muncă.
Cadrele medicale din cadrul Secției de chirurgie din Spitalul de Urgențe Caransebeș desfășură activitatea în așa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau alți angajați.
Toți lucrătorii unității au, în conformitate cu prevederile Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, următoarele obligații generale:
să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă;
să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție;
să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și să utilizeze corect aceste dispozitive;
să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum șl orice deficiență a sistemelor de protecție;
să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;
să își însușeasca și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari;
să își însușeasca și să respecte normele de securitate a muncii și măsurile de aplicare ale acestora, aduse la cunoștința, sub orice formă, de conducerea societății sau de persoanele desemnate de către aceasta;
să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă orice defecțiune tehnică sau altă situație care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;
să își însușească și să aplice în mod corespunzător măsurile stabilite de către conducere, în planul de evacuare în – caz de apariție a unei stări de pericol grav sau Iminent de accidentare;
să opreasca lucrul la apariția unei stări de pericol grav și iminent de accidentare și să informeze de îndată conducătorul locului de muncă;
să participe, în mod obligatoriu, la ședințele de instruire pe linia securității și sănătății în muncă, să-și însușeasa tematica prelucrată și să susțină testele prevăzute de legislația în vigoare.
Obligații specifice pentru toți lucrătorii:
să nu efectueze manevre și modificări nepermise la mașini, instalații, echipamente, aparate, precum și alte echipamente de muncă;
să nu pătrundă în zonele de restricție sau în locurile de muncă pentru care nu a fost instruit și să nu facă intervenții la tablourile electrice, la echipamentele tehnice alimentate cu energie electrică sau la alte echipamentele tehnice, dacă nu este calificat în acest sens, chiar dacă acestea nu sunt active
B) PREVENIRE ȘI STINGERE A INCENDIILOR
Cadrele medicale din cadrul Secției de chirurgie din cadrul Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, indiferent de funcția și locul de muncă sau pregătire, au următoarele obligații principale în domeniul situațiilor de urgență, conform Legii 307/2006 și Legii 481/2004:
să respecte regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoștință, sub orice formă, de conducerea unitatii;
să utilizeze substanțele periculoase, instalațiile, utilajele, mașinile, aparatura și echipamentele, potrivit instrucțiunilor tehnice, precum și instrucțiunilor proprii;
să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor și instalațiilor de apărare împotriva incendiilor;
să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă, orice încălcare a normelor/instructiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor sau situație stabilită de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum și orice defecțiune sesizată la sistemele și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;
să coopereze cu salariații desemnați de către administrator, respectiv cu cadrul tehnic specializat cu atribuții în domeniul apararii împotriva incendiilor,inspectorul de protectie civila, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor sau specifice protectiei civile;
să acționeze în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă la apariția oricărui pericol iminent de incendiu sau alta situatie de urgenta;
să furnizeze persoanelor abilitate, toate datele și informațiile de care are cunoștință, referitoare la producerea incendiilor/alte situatii de urgenta.
sa cunoasca si sa respecte prevederile instrucțiunilor proprii, specifice locului de munca, cunoașterea modului de utilizare corecta a dispozitivelor si mijioacelor de prima interventie in caz de incendiu, precum si a modului de utilizare a tuturor instalațiilor de prevenire si stingere a incendiilor cu care sunt dotate încăperile si instalațiile respective, modul de cooperare cu echipele de interventie din cadrul „Celulei de Urgenta";
sa participe la instructajele si acțiunile instructiv – educative pe linia situatiilor de urgenta, precum si la exercițiile si aplicațiile practice de evacuare si stingere a incendiilor, cutremure, inundație, accident chimic, de alta natura in concordanta cu documentele operative; anual prin verificări de fond sa dovedeasca ca si-a insusit cunostintele in acest domeniu si poseda aptitudini specifice situatiilor de urgenta;
sa sesizeze imediat șefii ierarhici asupra apariției unor pericole, a unor cauze sau împrejurări de natura sa provoace incendii;
sa respecte strict si intocmai, regulile stabilite sau dispozițiile primite din partea șefilor ierarhici in ceea ce privește folosirea corecta a echipamentelor tehnice, modul corect de efectuare a unor operații speciale, a intervențiilor, etc; se interzice cu desavarsire orice abatere de la aceste reguli sau de la dispozițiile primite, precum si orice initiativa proprie privind modificarea acestora, utilizarea altor metode de lucru sau efectuarea de interventii, neorganizate sau neordonate de șefii ierarhici;
anunța de indata, șeful ierarhic despre începuturile de incendiu izbucnite;
executa imediat operațiunile de prima interventie, cu utilizarea tuturor mijioacelor de
interventie aflate in dotarea locului de munca, in conformitate cu regulile stabilite, precum si
participarea in continuare la operațiunile de stingere a incendiilor si de inlaturare a urmărilor
acestora, foloseste nemijlocit mijloace de protectie a salariaților (de exemplu, aparate de
respirație, masca contra fumului si gazelor, etc);
aduce de indata, la cunostinta conducătorului sectorului de activitate, orice neregula, defecțiune, anomalie sau alta situatie de natura ce constituie un pericol, pe care le constata la locul de munca, precum si orice incalcare a normelor/instructiunilor proprii de aparare impotriva incendiilor;
să nu depună pe echipamentele tehnice,corpurile de incalzire sau tablourile electrice harții, tesaturi, îmbrăcăminte sau alte materiale combustibile;
sa nu blocheze culoarele si scările de acces cu materiale ce ar împiedica interventia pentru stingerea incendiilor si evacuarea persoanelor/bunurilor;
sa nu intervină, sub nici un motiv, la instalatii, aparate sau tablouri electrice; orice defecțiune va fi adusa imediat la cunostinta șefului ierarhic;
sa nu lase in incaperi cârpe de sters imbibate cu ulei sau alte produse petroliere care se pot autoaprinde si declanșa incendii;
sa tina in buna stare de funcționare instalațiile si echipamentele tehnice, cat si instalațiile, dispozitivele si mijioacele de prevenire si stingere a incendiilor aflate in dotarea locului de munca;
folosirea si pastrarea, in conformitate cu regulile stabilite, a echipamentului de protectie, dispozitivelor si mijioacele de siguranța si de interventie;
se interzice fumatul sau introducerea de tigari, chibrituri, brichete, materiale ori produse care ar putea provoca incendii in locurile de munca unde este interzis fumatul sau introducerea acestora este oprita; v. personalul angajat, răspunde de respectarea ordinei si disciplinei in munca, de aplicarea tuturor masurilor prevăzute sau primite, destinate sa preantampine și să inlature orice situatie care ar pune in primejdie viata si sanatatea oamenilor sau care ar putea afecta siguranța instalațiilor si echipamentelor;
sa nu foloseasca pentru iluminare, foc deschis (chibrituri, lumanari, harții aprinse, etc.) in spatiile de depozitare, sau in orice alt loc in care este interzis Focul Deschis;
la terminarea programului de lucru, sa controleze si sa elimine toate elementele care pot provoca incendii, cand paraseste locul de munca este obligat sa verifice daca nu au ramas aparate si utilaje conenctate la rețeaua electrica, resturi de tigari nestinse, lumini aprinse,
robinete de apa sau de gaze deschise si sa inlature toate neregulile constatate.
APLICAREA PROCEDURILOR DE URGENȚĂ ȘI EVACUARE
La constatarea stării de pericol grav și iminent personalul medical va lua imediat următoarele
măsuri:
oprirea echipamentului de muncă șl/sau activității;
evacuarea personalului din zona periculoasă;
anunțarea serviciilor specializate;
anunțarea conducătorilor ierarhic.
C) CERINȚE MINIME GENERALE PRIVIND SEMNALIZAREA DE SECURITATE ȘI/SAU DE SĂNĂTATE LA MUNCĂ
CONCLUZIE
Lucrarea reprezintă rezultatul activitatii mele depuse în timpul anului II de studiu în cadrul Secția de chirurgie din cadrul Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, unde sub îndrumarea cadrelor medicale am participat direct la îngrijirea pacienților cu colicestită acută.
Palanul de îngrijiri ale pacientelor a arătat că au fost afectate aceleași nevoi. Am constatat că niciuna dintre paciente nu avea cunoștințe suficiente despre profilaxia primară, secundară și a complicațiilor. Pe timpul internării le-am stimulat dorința de cunoaștere, conștientizându-le asupra propriilor responsabilități privind sănătatea.
În urma studierii cazurilor, am realizat o analiză a formelor clinice speciale de manifestare a colecistitei acute rezultând următoarele:
colecistita acuta se manifestă cu durere în hipocondru și uneori cu iradiere în umărul drept, febra, greață, vărsături, anorexie, leucocitoza și se asociază cu inflamația vezicii biliare fiind de obicei legată de un istoric în litiază biliară;
Caracteristica durerii este severitatea și constanța acesteia;
Colecistita acuta trebuie deosebită de o colică biliară, care se prezintă cu același tip de durere. Colica biliară este de obicei cauzată de contractarea vezicii biliare, ca răspuns la un consum de alimente grase, această contractare apăsând calculi biliari mici localizați infundibular în vezica biliară sau poate duce la deschiderea conductei chistice ceea ce duce la cresterea presiunii intraveziculare și apariția unei durere acute. Ca și în colecistita acuta, colica biliara provoaca durere în hipocondrul drept. Cu toate acestea, spre deosebire de colecistita acuta, durerea se manifestă, fără inflamarea peretelui vezicii biliare. Când vezica biliară se relaxează, calculii biliari cad de multe ori înapoi de la canalul cistic, ca urmare, atacul dureros ajunge la o fază maximă, apoi dispare complet;
Lăsată netratată, simptomele de colecistita se pot diminua în termen de 7-10 zile. Cu toate acestea, pot aparea complicatii. Cea mai frecventă complicație este inflamarea vezicii biliare (până la 20 la suta din cazuri), cu perforație ulterioară (2 la suta din cazuri);
Un pacient poate deveni suspect de colecistită acuta atunci când prezintă manifestari clinice descrise mai sus, afirmativ prezența calculilor biliari după un studiu imagistic. Cu toate acestea, simpla prezență a calculilor biliari nu este o condiție obigatorie pentru colecistita acuta, deoarece litiaza biliara asimptomatica se manifestă asemănător. Astfel, confirmarea diagnosticului trebuie să se bazeze pe o combinație de constatări fizice, studii de laborator, și teste imagistice;
O varietate de alte afecțiuni pot duce la simptome cu durere în partea superioară a abdomenului (hipocondru), care pot fi confundate cu colicile biliare sau cu colecistita acuta. Acestea includ:
Pancreatita acuta
Apendicita
Abcesul hepatic
Ulcerul perforat
Boli ale rinichiului drept
Pneumonie dreapta
Ischemie cardiacă
Aceste afecțiuni pot fi, de obicei, diferențiate în funcție de contextul clinic în care apar și de rezultatele studiilor corespunzătoare de diagnosticare.
BIBLIOGRAFIE
Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculecu, Cristian Niță, Radu Cârmaciu, Carmen
Sălăvăstru, Cătălina Cernei, Anatomia și fiziologia omului compendiu, Edutura Corint-2009, pag. 389 – 394;
C. Borundel- „Medicină internă pentru cadre medii”, Editura ALL, București, 2009;
D. Velimirovici, S. Mancaș, M. Rada – „ Medicină internă pentru asistenți medicali”, Editura Victor Babeș, , 2010;
L. Titircă Ghid de nursing”, Editura Viața Medicală Românească, Ed.a7-a, București,
2008, pag 77 – 351;
L. Titircă, E. Dorobanții, G. Gal.M. Seuchea, F. Udma – „Îngrijiri speciale acordate
pacienților de către asistenții medicali”, Editura Viața Medicală Românească, Ed.a 9 a, București, 2008, pag 161- 193;
L. Titircă – „Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare
nevoilor fundamentale " ,Editura Viața Medicală Românească , București, 2001,pag 18- 157;
L. Titircă – „Urgențe medico-chirurgicale, Sinteze pentru asistenții medicalied.
„Editura medicală, 2013, pag 191-198;
R. Albu, V. Bistriceanu, M. Mincu – ,Anatomia și fiziologici omului'. Ed.Universul,
București, 2001, 214-226;
H.G. nr. 971/2006: Anexa nr. 1 Cerințe minime generale privind semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă;
Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006. Hotararea 1091/2006 privind cerințele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006, privind apărarea împotriva incendiilor . Ordinul 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare împotriva incendiilor. Normele generale de aparare impotriva incendiilor /2007;
Ordinul 786/2005 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului administrației si intenelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor Generale privind instruirea salariaților in domeniul situatiilor de urgenta;
Legea nr. 481/2004 privind protectia civila.
R. Albu, V. Bistriceanu, M. Mincu – ,Anatomia și fiziologici omului'. Ed.Universul,
București, 2001, pag 214-226;
1. http://www.referatul.ro/referate/ingrijirea-bolnavului-cu-litiaza-biliara.html
3.https://www.yumpu.com/ro/document/view/13071526/corneliu-borundel-medtorrents/309
4. http://www.scoalacantemir.ro/files/uploads/Chirurgie.doc
BIBLIOGRAFIE
Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculecu, Cristian Niță, Radu Cârmaciu, Carmen
Sălăvăstru, Cătălina Cernei, Anatomia și fiziologia omului compendiu, Edutura Corint-2009, pag. 389 – 394;
C. Borundel- „Medicină internă pentru cadre medii”, Editura ALL, București, 2009;
D. Velimirovici, S. Mancaș, M. Rada – „ Medicină internă pentru asistenți medicali”, Editura Victor Babeș, , 2010;
L. Titircă Ghid de nursing”, Editura Viața Medicală Românească, Ed.a7-a, București,
2008, pag 77 – 351;
L. Titircă, E. Dorobanții, G. Gal.M. Seuchea, F. Udma – „Îngrijiri speciale acordate
pacienților de către asistenții medicali”, Editura Viața Medicală Românească, Ed.a 9 a, București, 2008, pag 161- 193;
L. Titircă – „Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare
nevoilor fundamentale " ,Editura Viața Medicală Românească , București, 2001,pag 18- 157;
L. Titircă – „Urgențe medico-chirurgicale, Sinteze pentru asistenții medicalied.
„Editura medicală, 2013, pag 191-198;
R. Albu, V. Bistriceanu, M. Mincu – ,Anatomia și fiziologici omului'. Ed.Universul,
București, 2001, 214-226;
H.G. nr. 971/2006: Anexa nr. 1 Cerințe minime generale privind semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă;
Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006. Hotararea 1091/2006 privind cerințele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006, privind apărarea împotriva incendiilor . Ordinul 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare împotriva incendiilor. Normele generale de aparare impotriva incendiilor /2007;
Ordinul 786/2005 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului administrației si intenelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor Generale privind instruirea salariaților in domeniul situatiilor de urgenta;
Legea nr. 481/2004 privind protectia civila.
R. Albu, V. Bistriceanu, M. Mincu – ,Anatomia și fiziologici omului'. Ed.Universul,
București, 2001, pag 214-226;
1. http://www.referatul.ro/referate/ingrijirea-bolnavului-cu-litiaza-biliara.html
3.https://www.yumpu.com/ro/document/view/13071526/corneliu-borundel-medtorrents/309
4. http://www.scoalacantemir.ro/files/uploads/Chirurgie.doc
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ingrijirea Pacientilor cu Colecistita Acuta (ID: 157014)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.