Ingrijirea Pacientilor CU Bronsita Acuta

CUPRINS

CAPITOLUL II

Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului respirator…………………………………….6

.CAPITOLUL III

Prezentarea bronsitei acute

Definitie, etiologie……………………………………………………………………………………………..22

Simptomatologia……………………………………………………………………………………………….26

Simptome subiective………………………………………………………………………………………….26

Simptome obiective…………………………………………………………………………………………..27

Metode de investigate………………………………………………………………………………………28

Evolutie complicatii prognostic………………………………………………………………………….29 Diagnostic diferential…………………………………………………………………………………………31

Examene de laborator………………………………………………………………………………………..32

Tratamentul……………………………………………………………………………………………………….35

Profilaxia…….. …………………………………………………………………………………………………….37

Interventii pentru mobilizarea secretiilor…………………………………………………………..38

CAPITOLUL IV Proces de nursing

Cazul I……………………………………………………………………………………………………………….42

Cazul II………………………………………………………………………………………………………………50

Cazul III………………………………………………………………………………………………………….…58

CAPITOLUL V

Concluzii…………………………………………………………………………………………………….……67

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………68

CAPITOLUL II

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic si bioxidul de carbon rezultat din procesele metabolice din organism.

Aparatul respirator este format din caile respiratorii si cei doi plamani drept si stang.

Caile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin

care aerul patrunde in plămâni diferentiindu-se :

-caile respiratorii superioare(cavitatea nazală );

-caile respiratorii inferioare(faringe ,laringe ,trahee, bronhii);

fig.1

Căile respiratorii :

Cavitatea nazala cuprinde doua etaje:

-unul superior ,olfactiv invelit de mucoasa olfactiva

-unul inferior ,respirator,invelit de mucoasa nazala de tip respirator.

Faringele,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie,respiratorie si digestiva.

Laringele,este situat in partea anterioara a gatului, sub osul hyoid,deasupra traheei,predominând sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje

neperechi (cartilajul tiroid ,cricoid,epiglotic)si trei perechi (cartilajele aritonoide,

corniculate,si cuneiforme).

Traheea este un organ al cailor respiratorii inferioare si are forma unui conduct cilindric in lungime de 10-12cm. Peretele traheei poseda un schelet format din 15-

20 inele cartilaginoase in forma de potcoava.

Peretele traheei este format din 2 tunici:

-externa-se afla tesutul conjuctiv

-interna-se afla mucoasa traheala formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, avand si celule care secreta mucus.

Bronhiile principale (primare) sunt ultimele segmente ale cailor respiratorii inferioare. Sunt reprezentate prin doua ramuri care provin din bifurcatia traheei si se intind de la pintenele traheal, pana la hil,ul plamanilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.

Cele doua ramuri, dreapta si stanga, sunt inegale ca lungime si calibru.

Bronhia principala dreapta:

Se indreapta spe hilul plamanului drpt,este mai scurta decat cea stanga, are o lungime de 2-3 cm, fiind formata din 4-7 inele cartilaginoase si un calibru mai mare si traiectul ei spre plaman este mai apropiat de verticala.

Corpii straini patrunsi accidental in caile respiratorii intra mai frecvent in bronhia dreapta.

Bronhia principala stanga :

Se indreapta spre hilul plamanului stang si este mai lunga avand o lungime de 4-5 cm cu un numar de 7-13 inele. Iar calibrul sau este mai mic si traiectul ei spre plaman este mai apropiat de orizontala.

Bronhiile principale intra in componenta pediculului pulmonar.

Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.La nivelul pedicului pulmonar ele vin in raport cu artera pulmonara ,cu venele pulmonare ,cu vasele bronsice si cu nervii care formeaza plexul pulmonar.

Tinand seama de faptul ca bronhiile fac parte din pediculul pulmonar,vom deosebi doua feluri de raporturi:commune cu pediculul si proprii fiecarei bronhii.

1Raporturile commune:vor fi urmarite in afara hilului si in hil.

-in afara hilului:bronhilile deci si pediculul pulmonar sunt in raport cu artera pulmonara,venele pulmonare ,arterele bronsice. -in hil :trunchiurile bronsice din plamanul drept sunt insotite de trei ramuri alearterei pulmonaresi de venele pulmonare ,formand trei perechi de pediculi secundari(lobari).

2Raporturile proprii fiecarei bronhii: se refera numai la organelle din vecinatatea acestora,facand abstractie de elementele pediculului pulmonar.

Bronhia dreapta vine in raport: in partea anterioara, cu vena cava superioara, posterior, cu marea vena azigos; superior, cu carja mare vene azigos; inferior, cu pericardul si atriul drept.

Bronhia stanga vine in raport: in partea anterioara, cu elementele pedicului pulmonar, posterior, cu aorta, esofagul si cu nervulvag stang; superior, cu carja aortei si nervul recurrent stang;inferior cu pericardul si atriul stang.

Vascularizatie:Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronsiceale aortei toracice.Venele sunt reprezentate prin venele bronsice,care se varsa in marea si mica vena azygos. Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.

Inervatia:este realizata de firisoare nervoase provenite din plexul pulmonar posterior.Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale muschilor de la acest nivel provin de la vag x ,iar cele inhibitoare(bronhodilatatoare)de la simpatic.

Fig.2

Arborele bronsic reprezinta totalitatea bronhiilor pulmonare care rezulta din ramificarea bronhiilor principale.

Bronhiile principale se ramifica in:

Bronhii lobare – care se distribuie la lobii pulmonari

Bronhii segmentare – care se distribuie la segmentele pulmonare

Bronhiolele terminale

Bronhiolele respiratorii

Ductele alveolare terminate cu alveole

Bronhiolele respiratorii impreuna cu formatiuni derivate din ele , formeaza

acini pulmonari.Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului.

Arborele bronsic drept

Bronhia principala dreapta(de gradul I)se imparte in doua ramuri (resprezinta bronhii de gradul II):

Bronchia lobara superioara –patrunde in lobul superior si se distribuie celor 3 segmente pulmonare alcatuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III)

Trunchiul bronhic intermediar -da nastere la doua bronhii lobare .

Bronhia lobara mijlocie care se imparte in doua bronhii

segmentare repartizate segmentelor corespunzatoare ale lobului mijlociu ;

Bronhia lobara inferioara –care se imparte in cinci bronhii

segmentare , repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior

Arborele bronsic stang

Bronhia principala stanga se imparte in doua ramuri lobare(gradul II):

Bronhia lobara inferioara

Bronhia lobara superioara

Bronhia lobara superioara se imparte in :

Trunchiul superior (culminal )care se termina prin trei bronhii

in segmentele :apical, posterior si anterior .

Trunchiul anterior se termina cu doua bronhii in segmentele

lingual : superior si inferior.

Fircare bronhie segmentara( de gradul III) da ramnificatii din ce in ce mai subtiri (gradul IV) ajungand la dimesiuni foarte reduse 1/10mm in ultima instanta, se formeaza bronhiile intralobulare , bonhiile terminale si bronhiile repiratorii care se termina cu acini pulmonari .

Ramurile terminale ale arborelui bronsic au pereti alcatuiti de la exterior la interior din urmatoarele formatiuni :

O teaca fibroconjunctiva ce acopera o patura de fibre musculare

netede asezate oblic, sub aceste se afla un star subtire de fibre conjunctive .

In interior se gaseste un epiteliu unistratificat(tunica mucoasa)

formata din celule ciliare, la acest nivel nu mai exista glande secretorii bronsice.

Aceasta structura da posibilitatea bronhiilor sa se dilate mai mult si sa primeasca aerul inspirator.

Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale ), celelalte ramuri ale arborelui bronsic , bronhiile lobare segmentare si ramnificatiile acestora pana la bronhiile intralobulare au in structura peretelui si un tesut cartilaginos cuprins in prima teaca , formand teaca fibrocatilaginoasa .

Ramnificatiile arborelui bronsic se pot grupa din punct de vedere structural in bronhii cu tesut cartilaginous in peretii lor si in bronhia fara tesut cartilaginos numite si bronhiole .

Plamanii

Alcatuiesc organele repiratorii propiu- zise,care au loc schimburile de gaze dintre organism si aerul atmosferic .Ei sunt in numar de doi, unul stang si altul drept , asezati in cavitatea toracica avand fiecare o cavitate pleurala proprie.Ocupa aproape intreaga cavitate toracica cu exceptia partii mijlocii, numita mediastin .

Fig.3

Mediastinul este o regiune a toracelui cuprinsa intre stern (anterior) , coloana vertebrala toracala (posterior si pleurele mediastinale ).

Pleura prezinta o foita parietala care adera la peretii viscelui si o foita viscerala care adera la plaman.Ele delimiteaza o cavitate pleurala , in care se gaseste lichid pleural , secretat de celulele epiteliului pleural .Acest lichid are lor in mecanica inspiratiei . Greutatea plamanului reprenzinta, indiferent de varsta , a cinzecea parte din greutatea corpului , plamanul drept fiind mai greu decat cel stang .La adulti , plamanul drept are medie 700 g iar cel stang 600 g .

Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con cu baza spre diafragm.

Capacitatea totala , exprimata prin volumul de aer pe care il contin cei doi plamani , este de aproximativ, 4500 -5000 cm cubi .Culoarea plamanului difera cu varsta . Ea este roza-pala la copii iar la adulti , din cauza depunerii in spatiul perii lobulari a particulelor de praf si carbune din aerul inspirat , culoarea devine alba –cenusie , cu mici pete negricioase .

Configuratia externa :unui plaman i se descriu : -un varf

-o baza

-trei fete

-trei muchii

Varful plamanului : se gaseste la limita superioara a cutiei toracice

depasind cu 5 cm coasta I si cu 2,5 cm clavicula.

Baza palmanului : este mai larguta si mai concava, sprijinandu-se pe

burta diafragmului , dupa care se muleaza.Prin aceasta vine in raport indirect cu organele abdominale:ficatul la dreapta , stomacul si splina la stanga si rinichiul in parte posterioara.

Fata costala :este in raport cu coastele

Fata mediala (mediastinala) :priveste spre celalalt plaman spre

mediastin .

Fata diafragmatica :corespunde bazei si se gaseste in raport cu fata superioara a diafragmului

Marginea anterioara : este mai scutita si cuprinde la plamanul stang

incizura cardiaca( patul inimii) , sub care se gaseste o prelungire ca o limba , lingura .

Marginea posterioara :este mai rotunjita si vine in raport cu lantul toracal .

Marginea inferioara :reprezinta circumferinta bazei plamanului

Constitutia anatomica a plamanului

Pe fetele costale sunt niste santuri profunde , scizuri , care impart

plamanul in lobi.

Plamanul drept are doua scizuri :una oblica si alta orizontala , care

detrmina trei lobi : superior, mijlociu si inferior; iar plamanul stang are numai o scizura , scizura oblica ; care il imparte in doi lobi , superior si inferior .

Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobara , ramura lobara a arterei pulmonare , ramurile lobare ale venelor pulmonare , vasele bronsice , limfatice si nervii proprii .

Imaprtirea in lobi a plamanului nu mai da astazi satisfactia in clinica si de aceea sa introdus alaturi de notiune de lob , ca si la ficat si notiune de segment au zona pulmonara , care se bazeaza pe autonomie anatomica , bronsica, vasculara si nervoasa.

Segmentele pulmonare : reprinza unitatea anatomica si functionala clinica (patalogica si chirurgical) care formeza lobul pulmonari . Fiecare segment are un pedicul segmentar , format din bronhia segmentara vase si nervi ai segmentului respectisi vine in raport cu lantul toracal .

Marginea inferioara :reprezinta circumferinta bazei plamanului

Constitutia anatomica a plamanului

Pe fetele costale sunt niste santuri profunde , scizuri , care impart

plamanul in lobi.

Plamanul drept are doua scizuri :una oblica si alta orizontala , care

detrmina trei lobi : superior, mijlociu si inferior; iar plamanul stang are numai o scizura , scizura oblica ; care il imparte in doi lobi , superior si inferior .

Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobara , ramura lobara a arterei pulmonare , ramurile lobare ale venelor pulmonare , vasele bronsice , limfatice si nervii proprii .

Imaprtirea in lobi a plamanului nu mai da astazi satisfactia in clinica si de aceea sa introdus alaturi de notiune de lob , ca si la ficat si notiune de segment au zona pulmonara , care se bazeaza pe autonomie anatomica , bronsica, vasculara si nervoasa.

Segmentele pulmonare : reprinza unitatea anatomica si functionala clinica (patalogica si chirurgical) care formeza lobul pulmonari . Fiecare segment are un pedicul segmentar , format din bronhia segmentara vase si nervi ai segmentului respectiv.

La plamanul drept :

Lobul superior, are cinci segmente :apical , posteror sau apico posterior , caci au un trunchi bronsic de origine comun ; anterior ; lingular –superior; lingular –inferior .Ultimile doua segmente corespund lobului mijlociu al plamanului drept .

Lobul inferior , are patru segmente : apical al lobului inferior ; antero-bazal ; latero-bazal , postero-bazal.

La acest lob comparativ cu plamanul drept lipseste in peste 60% din cazuri

segmentul medio-bazal , care corespunde, pe fata mediastinala, impresiunii cardiace care este mai adanca la plamanul stang din cauza pozitiei inimii .

Fig :

Lobul pulmonar este unitatea anatomica si functionala a plamanului care intra in constitutia segmentelor pulmonare .lobulii pulmonar sunt saci plini cu aer , care spatial au si ei , ca si segmentele , o forma piramidala , cu varful catre bronhia lobulara si baza spre suprafata plamanului .

Baza lor are forma poligonala .

Lobulii pulmonari sunt separate incomplet intre ei prin septuri format din tesut conjunctiv lax , denumite septuri intracelulare .In aceste septuri , pe langa celulele conjunctive , fibrele colagene si fibrele elastice se gasesc vase limfatice mari si reteua de vene colectoare , care , in traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare .Dintre cellule conjunctive ,unele , denumite macrophage sunt cele care inglobeaza particulele de praf si carbine din aerul inspirat ,.

Lobul pulmonari este format la randul sau din acini pulmonar, iar acinii din alveoli pulmonare dupa cum urmeaza:

Bronhia intralobulara numita si bronhiola , ea nu mai poseada in perete sau tesut cartilaginous si glande , cu un diametru 0,200- 1 mm, se ramnifica , in lob inca de 3-4 ori dand nastere, ca ultime ramnificatii , bronhiolelor terminale . Ele se numesc bronhiole terminale , pentru ca sunt considerate ultimile ramnificatii ale arborelui bronsic , cu rol de conducere a aerului.De la ele mai departe incepe componeta respiratorie a arborelui bronsic .

Bronhiolele terminale dau nastere in lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase , care prezinta din loc in loc ,la nivelul peretelui lor , alveoli pulmonare .

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii si a canalelor alveolare care provin dintr-o bronhiola terminala plus alveolele corespunzatoare .

Peretele sacilor alveolar este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare.

In numar de trui sute de milioane , alveolele reprezinta o suprafata totala evaluata in medie la sapte zeci de m patrati , corespunzand unui volum de aproximativ 4 l .

Vascularizatia si inervatia plamanului :

Plamanul are o dubla vascularizatie : -una functionala

-alta nutritiva

Vascularizatia functionala , pusa in slujba schimburilor gazoase dintre aer si sange , formeaza ceea ce se numeste mica circulatie a organismului . Acesta incepe cu artera pulmonara , care pleaca din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonara aduce de la inima sange venos, incarcat cu CO2 .

Dupa realizarea schimbului gazos , sangele oxigenat pleaca din reteaua capilara a alveolei prin vene , care in drumul lor spre hilul pulmonar formeaza trunchiuri tot mai mari si in ultima instanta cate doua vene pulmonare (superioara si inferioara )pentru fiecare plaman.

Acestea dupa ce strabat pediculul pulmonar , ajung la baza inimii unde se deschid in atriul stang .

Vascularizatia nutritiv:apartine marii circulatiei a aorganismului si este formata de arterele si venele bronsice . Arterele bronsice pleaca din partea superioara a aortei descendente toarcice si obisnuit, sunt doua pentru plamanul stang si una pentru cel drept ,Ele se capilarizeaza in peretii bronhiilor pana la nivelul bronhiolelor respiratorii carora le aduc sange oxigenat si substante nutritive creand ramuri pentru peretii vaselor pulmonare .

Limfaticile plamanului incep printr- o retea de capilare limfatice care insotesc bronhiolele respiratorii si ramurile arterei pulmonare .

Spre hil (locul unde bronhiile patrund in plaman) , limfa este adunata de trunchiru colectoare , care merg la ganglionii bronho pulmonari , ai hilului si ai bifurcatiei traheobronsice iar de aici la ganglion paratraheali .

De la acest nivel , limfa este drenata de la ganglionii mediastinali anteriori si varsata in canalul toracica in stanga , iar prin ganglionii bronho-mediastinali , in trunchiul limfatic drept .

Inervatia pulmonului :

Este realizata de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior si altul posterior .

Ramurile vegetative parasimpatice ale acetor provin din nervul vag iar cele simpatice din ganglioni simpatico-toracali si din nervii cardiaci.

Plamanul este alcatuit din doua formatiuni anatomice distinse:arborele bronsic si alveolele pulmonare .

Alveolele pulmonare :au forma unor saculeti cu peretii subtiri adaptati schimburilor gazoase.Epiteliul alveolar are dubla funcie, fagocitara si respiaratorii.Suprafata toatala a acestei este de 20 m patrati . In jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare .

Notiuni de fiziologie

Respiratia : este un fenomen vital prin care se asigura eliminarea bioxidului de carbon si aportului de oxigen catre celulele organismlui.Centrul respirator se gaseste in bulbul rahidian .Daca organismul poate rezista mai mulct de 30 de zile fara harana , 3-4 zile lipsit de apa nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minunte . Acesta functie cuprinde trei timpi :pulmonar , saguin si hisular.

Timpul pulmonar: realizeaza primul moment al schimburilor gazoase.

La nivelul membranei alveolo-capilare , O2 trece din aerrul alveolar in sange iar CO2 in sens invers .

Timpul sanguin:realizeaza transportul gazelor intre plamani-organ de aport si eliminare si tesuturi care consuma O2 si elibereaza CO2 .

Timpul hisular : reprezinta al doilea moment al schimburilor gazoase respiratia interna.

La nivelul tesuturior oxigenul patrunde in cellule iar CO2 produsul rezidula al catabolismului este eliminate

Frecventa normal a respiratiei este de 12-16 resp/min .

Masurarea respiratiei unui bolnav se face prin numarearea cutii toracice in inspir sau expir

Ventilatia : este o succesiune de miscari alternative de inspiratie si expriratie care reprezinta deplasarea unui volum de aer .

In timpul inspiratiei se adduce la nivelul alveolei aer atmostferic bogat

in O2 si practic lipsit de CO2 .

In timpul expiratiei se elimina aerul pulmonar sarac in O2 si bogat in

Co2.

Inspiratia: est un process activ care consta in marirea brusca a cutiei toracice datorita contractiei muschilor inspiratori . Diametrul longitudinal se mareste prin contractia portiunii centrale a diafragmei care coboara bolta diafragmatica cu 1-7 cm, coborarea cu un cm a cupolei diafragmatice mareste dimensiunea cutiei toracice .

Expiratia : este un process pasiv in conditii obisnuite , toracele revenind la dimensiunile sale de repaus , nu datorita contratiei anumitor muschi , ci din cauza relaxarii musculaturii inspiratorii.

Dimensiunile toracelui se micsoreaza iar plamanii care nu mai sunt in stare de tensiune se retracta .

In mod normal prin inspir patrund in plamani aproximativ 500 ml aer bogat in O2 si acelas volum de aer paraseste plamanul prin expir .

Simptome functionale

Principalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara sunt:

Dispneea

Durerea toracica

Tusea

Expectoratia

Hemoptizia

Junghiuri toracice

Sughitul

Disfonia

Vomica

Dispneea reprezinta dificultatea de a respira , daca respiratia normal

aeste involuntara, respiratia dispneica constienta voluntara , penibila , bolnavul simte nevoia de aer , setea de aer pe de o parte iar pe de alta efortul respirator pe care-l face este insufiecient .

Se strie ca in stare normala miscarile respiratorii sunt ritmice si cu aceasi amplitudine , in situatii patologice aceste caractere se modifica.

Deosebim astfel:

Dispneea permanta (insuficinta cardiaca, pneumotoras)

Dispnee de efort (in procese pleura-pulmonare )

Dispnee de decubit

Dispnee paroxistica (asm bronsic si edem pulmonar acut )

Dupa ritmul respirator :

Bradipnee( ritm rar) =10 resp/min

Tahipnee(polipnee) =22 resp/min

Dupa timpul respiratiei :

Dispnee insiratorie –datorita unor obstacole pe caile aeriene

mari , laringe , trahee, bronhii ,(in edemul glutei sau Quenke , corpi straini in laringe )

Dispnee expiratorie -expiratia se face cu dificultate ca in

asmul bronsic efizemo-pulmonar

Dispneea mixta- se intalneste in unele boli pleuro-pulmonare (pneumonii ,pleurezii ,tuberculoza pulmonara )

In unele afectiuni pulmonare pot aparea tulburari ale ritmului respirator

Ex:

Respiratia Cheyne Stoks –este o respiratie caracterizata prin

alternante primn polopnee si apnee, respiratia creste in amplitudini si frecvente , atinge un apogeu apoi descreste pana inceteaza-apneea –de aproximativ 10-20 sec , dupa care ciclul reancepe .Se intalneste in insuficienta cardiaaca stanga , ateroscleroza accidente vasculare , tumori cerebrale , uremii .

Respiratie de tip kussmaul –este o respiratie in patru timpi

inspiri –pauza-expir-pauza.Miscarile respiratorii sunt ample , profunde , zgomotoase, se intalneste in coma diabetica

Respiratie de tip Biot –este respiratia intalnita in agonie , se

caracterizeaza prin cicluri de respiratii intrerupte , de perioade de apnee cu durata de 5-20 sec .

In practica curenta dispneea este expresia unei afecttiuni a apartaului respirator sau cardio-vascular .

Durerea toracica poate sugera deseori diagnosticul, dar nu orice durere toracica exprima o boala a aparatului respirator.

Se disting urmatoarele tipuri de dureri :

Dureri pleurale(pleurezii)

Durere parenchimatoasa ( pneumonii )

Dureri parietale(fracturi costale ,boli reumatismale ,TBC vertebral,zona Zoster)

Durerea toracica (de origine cardiovasculara)

Junghiul toracic (pneumonii acute)

Principalele cauze ale junghiulor toracice :

Origine pleurala: -pneumotorax

-pleurezie

-pneumapatie sau bronhopneumonie acuta

-sechele pleurale

Origine musculara: -miozita

-o ruptura provocata de o miscare violenta

Origine cardiovasculara –coromanita

-pericadita

-disectia aortica

Origine costala –fractura

Origine nurologica –dureri inercostale-zona Zoster

-sindrom Pancoast

Tusea este un act reflex sau voluntar care are drept rezulatat expulzarea violenta a aerului si in unele cazauri a corpilor straini din caile respiratorii.

Mecanismul tusei : -este o faza inspiratorie in care aerul patrunde in plamani , o faza de compresiune prin inchiderea glutei si o faza de expluzie brusca a aerului prin contractia muschilor abdominali , ridicarea violenta a diafragmului si deschiderea fortata a glotei .

-in timpul celei de a treia faze in coloaa de aer sunt proectate afara si expectoratia , mucozitatile sau corpurile starine, aceste trei faze reprezinta o secusa de tuse.

Tusea poate fi :

Uscata –fara expectoratie –apare inplurezii si in faza initiala a bronsitelor

Umeda –in bronsite cornice si supuratii pulmonare

Seaca –foarte obositoare, este preambulul unei infecti ipulmonare

Alte tipuri de tuse :

Tusea cvintoasa-convulsiva

Tusea bitonala

Tusea latratoare –in laringite

Tusea scurta –infundata

Tusea emetizanta –urmata de varsaturi alimentare

Asistenta medicala trebuie: – sa urmareasca si sa interpreteze tusea

-sa linisteasca tusea

-sa asigure o pozitie favorabila eliminarii expectoratiei

– sa efectueze educatie sanitara (folosirea batistei personale, evitarea fumatului)

-la nevoie sa faca aspiratie bronsica

Expectoratia : este procesul prin care se elimina produsi formati prin caile respiratorii inferioare dar si de secretii provenind din regiunea subglotica accumulate apoi aruncate la exterior .Este un material pathologic periculos fapt pentru care trebuie luate masuri de asepsie riguroasa(dezinfectia scuipatorilor, folosirea batistei si depozitarera lor in containare special, tusitul cu mana la gua)

Expectoratia are valoare diagnostic daca urmarim :

Aspectul(hemoptoic sanguinolent )

Cantitatea (vomica )

Culoarea (galben verzuie)

Mirosul (abces pulmonar)

Rolul asistentei :

Educatia sanitara-informeaza bolnavul :cum trebuie sa

expectoreze, sa foloseasca scuipatorile, sa explice pacientului care este poztia favorabila expectorari , dezinfectia scuipatorilor.

Masuri de protectie pentru asistenta medicala:

Spalarea pe maini foarte bine dupa dezinfectarea scuipatorilor

Folosirea manusilor

Purtarea echipamentului de protectie

Hemoptiza :reprezinta eliminarea pe gura a unei cantitati de sange

provenita din caile aeriene inferioare .

Diagnosticul diferential se face cu hemoragii, epistaxis, gingivoragii si hematemeza .

Hematemeza: hemoragii de la nivelul stomacului , apare dupa greata , este inchis la culoare , abundant , uneori cu resturi alimentare .Eliminarea se face brusc , dupa care bolnavul acuza dureri epigastrice , iar a doua zi prezinta melena(scaun negru )

Epitastaxis :este hemoragia nazala care apare in cadrul unor afectiuni locale sau generale

Gingivoragii sange de la nivelul gingiilor

Semnele pentru hemoptizie :

sangele este proaspat , aerat, apare dupa tuse, deschis la culoare

poate sa apara pe neasteptate dar de obicei hemoptizia este precedata

de o senzatie de caldura retrosternala , gust metalic sarat , galitura faringiana, toate aceste preced tusea .

-eliminarea sangelui se face brusc , bolnavul prezinta o crize de tuse incursul careia elimina sange curat , aerat , spumos, cantitatea variind intre 100-300 ml

Semne generale:

paloare, transpiratie , dispnee , tarhicardie,

hemoptizia se poate repeta dupa cateva ore sau zile, cand apar in

sputa ,cheaguri de sange care pot fi negricoiase

de obicei bolnavul nu mai prezinta decat spute hemoptoice care

persista cateva zile

pot aparea si hemoptizii massive fulgeratoare (TBC pulmonar)

cand de obicei bolnavul eliminna o cantitate mare de sange si moare prin asfixie

Cauzele hemoptiziei cele mai frecvente:

TBC pulmonar

Cancer pulmonar

Dilatatia bronhiilor si chisturi aeriene

Infarctul pulmonar

Alte cauze desi numeroase sunt totusi rare:

Supuratii traheo-bronsice, micozele

Asm, bronsite alergice

Traumatisme toracice

Pneumoconioze

Tratamentul hemoptiziei :

Rolul propriu al asistentei medicale :

Reapus absolut la pat in pozitii semisezande –daca este

posibil pe partea lezata

Repaus vocal absolut

Alimentarea in primele ore , exclusive lichide reci (apa ,

zeama de compot , sucuri , bucati de gheata )

Punga cu gheata pe hemitoracele bolnavului sau pe stern

Sa linisteasca psihic pacientul , sa-l ajute la

dezbracat/dezbracat

Sa-i asigure conditii de mediu adecvate (camera linistita,

temperatuara moderata , semi lumina)

Supravegheaza pacientul sa nu tuseasca , sa respire lent si profund

Curate caitatea bucala de cheacuri sau comprese

Ii ofera apa rece de clatit gura si bucati de gheata pentru

inghitit

Rolul delegat al asisitentei medicale:

Medicatie hemostatica –Vitamina C, Venostat, Vitamina

K, Adrenostalzin, Clorura de calciu , I.V.

In hemoragii massive efectueaza mici tranfunzii de sange ,

are rol de a opri hemoragia

Oxigen endo-nazal (sonda endo-nazala)

Sughitul :este contractia muschiului diafragmului , poate aparea fara a o cauza anume sau a inghitirii alimentelor cu o cantitate de aer

Cauze patologice:

Tumori cerebrale

Pleurezii

Iritatii gastrice din sarcina

Peritonite

Meningite

Cum se trataeza:

Empiric –prin gargara prelungita

-oprirea respiratiei

-provocarea tusei si stranutului

– presiunea globilor oculari

Prin procedee medicale: -ingestie de bicarbonate de sodiu +apa calda

-administrare de Plegomazin I.M sau I.V

(foarte eficace =atispastic)-eficient

-perfuzii venoase cu seruri glucozate cu Algocalmin sau Mialgin

Tulburarea vocii sau disfonia

Apare sub urmatoarele forme :

Voce ragusita , strainsa, laringita acuta sau cronica

Voce nazonata (fose nazale infundate)

Voce bitonata in leziunile nervului recurent stang

Vomica :eliminarea masiva de colectii de puroi sau exudat prin caile respiratorii ce provin dintr-un abces pulmonar sau chist hidatic.

CAPITOLUL III

BRONSITA ACUTA

Definitie :

Bronsita acuta este o o inflamtie acuta a mucoasei bronsice , interesand de obicei bronhiile mari si mijlocii si frecvent traheea (traheo-bronsita).

ETIOLOGIE

Dupa natura lor factorii etiologici ai bronsitei acute pot fi impartiti in :

Infectiosi

Fizico-chimici

Alergici

Rolul principal revine factorilor infectiosi reprezentati in 80% din cazuri de virusi .

Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusi dupa cum

urmeaza:

Infectia virala:

Adenovirusuri -31 serotipuri

Reovirusuri -3 serotipuri

Picornavirusuri:

a.rinovirusuri.

b .enterovirusuri:-polivirusuri

-coxsackie A

-coxackie B

4.Mixovirusuri:

a.virusul gripal Ao , A1 , A2 , B SI C

b.virusul gripal , virusul rujeolei

c.scintial respirator(afecteaza copii si persoanele tinere)

5.Coronavirusuri

In ceea ce priveste infectii bacteriene , acestea sunt reprezentate in primul rand de:

1.Pneumococi;

2.Streptococi

3Haemophilus influenzae si mai rar:- stafilococi

-Micrococcus catarhalis

-ciuperci

– unele spirocheze

Factorii fizico – chimici sunt reprezentati indeosebi de:

1.Gaze toxice:clor , fosgen , dioxid de sulf:

2.Vapori de acizi tari : clorhidric , sulfuric , acetic ;

3.Oxizi de azot;

4.Aspiratia de suc gastric si aspiratia de apa de mare;

5.Fumul in (conditii climatice necorespunzatoare amestec cuceata intalnit in zonele puternic industrializate ) , fumul de tutun.

6.Formol

7.Vapori de ammoniac

8.Particole fin pulverizate

9.Acetona

10.Hidrogen sulfurat.

Factorii alergici :variate substante organice si anorganice , diferit microorganism.

Alti factori care declanseaza bronsita acuta poate fi:

Termenul general favorizant este reprezentat prin :

-varsta (copii, varstnici);

-predispozitie ereditara

-lipsa de antrenare a vasomotricitatii la schimbarile de microclimat

-teren alergic spasmogen

Principalii factori care favorizeaza instalarea bolii sunt :

-frigul

-alterarea barierei glotice si a refluxului de tuse

-imunitatea de suprafata;

-bolile cornice bronhopulmonare;

-infectiile repetate rinofaringiene;

-modificarile cutiei toracice ;

-sclerozele pulmonare ;

-emfizemul pulmonar ;

Actiunea frigului apare la : – inhalarea de aer rece

-expunerea peretilor toracici la frig

-ingestia de lichide sau alimente foarte reci

Prin efectul lui vasoconstrictor , frigul produce la nivelul mucoasei bronsice , reducerea miscarii cililor vibratili si reducerea diapedezei leucocitare ,creand conditii de inmultire a virusurilor si bacteriilor in mucoasa traheobronsica.

Virusurile afecteaza intai functia si apoi structura aparatului ciliar , iar prin dezgolirea terminatiilor nervoase si coborarea pragului de excitabilitate , excitatii neinsemnate , sbliminare dau nastere unor reactii deosebit de intense.

Introducerea inflamatiei traheobronsice intervin atat tulburari locale ,cat si maecanisme reflexe ,in care ramul aferent este reprezentat de nervul vag. Actiunea substantelor chimice se datoreaza faptului ca acestea se dizolva in pelicula de mucus , determinand in mod direct procesul inflamator acut si semnele obisnuite ale bronsitei acute.

Majoritatea alergenilor inhalati odata cu atmosfera poluata pot determina inflamatia traheobronsica prin intermediul reactiei alergice de tip I. In bronsita acuta procesele inflamatorii intereseaza atat mucoasa traheei si bronhiilor mari , cat si cea a bronhiilor mici de unde si denumirea preferata de unii autorii de traheobronsita acuta.Mucoasa traheei si bronhiilor mari prezinta la examenul bronhoscopic o ingrosare variabila , prin edem si infiltrare celulara in submucoasa.Lumenul cailor aeriene se reduce , iar mucoasa are tendinta sa lunece , sa prezinta pliuri , cand bolnavul face un efort de tuse.Biopsiile bronsice evidentiaza prezenta in corionul mucoasei a unei infiltratii cu granulocite , limfocite si macrophage care de astfel intereseaza toate straturile peretelui bronsic.

De retinut ca si epiteliul apare adesea cu infiltrate intercellulara , alcatuit mai ales din granulocite , iar intregul proces determina o denudare a stratului de celule bazale pe intinderi variabile .

Fig.4

SIMPTOMATOLOGIA

SIMPTOME SUBIECTIVE

Tuse uscata in faza de cruditate

Expectoratie mucopurulenta in faza de coctiune

Eventual dispnee

Catarul concomitent al cailor superioare respiratorii

In bronsita alergica bruschetea cu care apare adesea noaptea

Gadilitura faring-laringiana, coriza ; tuse ; presiune respiratorie eructatii ;

prurit ;dispnee

Obisnuit boala incepe cu :

Frison, senzatie de frig , stare generala de rau ; dureri musculare

difuze ;cefalee; uneori dureri oculare ; lacrimare ; stranut ; rinoree ; stare subfebrila; senzatie de gadilitura ; arsuri pe fundul gatului .

Afectarea traheei si a bronhiilor mari este semnalizata prin aparitia unei arsuri retrosternale insotita de tuse , fara expectoratie .

Tusea se insoteste deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale , a cefaleei , de vorbire , de efort respirator minim schimbarea temperaturii atmosferice .La unii bolnavi , tusea este atat de rebela si chinuitoare incat impedica somnul si epuizeaza bolnavul , motiv pentru care ea trebuie combatuta . Cand procesul inflamator cuprinde si laringe apare raguseala , tusea este numita de cruditate urmata la cateva zile de o alta , caracterizata prin aparitia expectoratiei .

Tusea mai poate fi neproductiva , atunci cand in etilogia bronsitei acute intra si infectia microbiana , ea devine purulenta , uneori cu striuri de sange .

Ulterior sputa creste cantitativ de la o zi la alta , capatand caracter purulent mucoprulent si devine mai fluida si mai usor de eliminate de aceea a fost numita faza de coctiune.Odata cu aparitia si eliminarea ei , starea generala se imbunatateste . Cand peste infectia virala se suprapune cea bacteriana , situatie frecvent intalnita , starea febrile persista , iar gradul purulentei sputei este in functiune de cantitatea polinucleare . Temperatura revine la normal dupa 4-5 zile , tusea se reduce ca intensitate , sputa scade progresiv .

SIMPTOME OBIECTIVE

Examenul fizic.La ascultatie inflamatia traheei poate ramane muta sau poate da nastere catorva raluri perceptibile parasternal .Cand procesul inflamator cuprinde bronhii in generatia 3-4 ascultatia pune in evident raluri ronflante si sibilante , deseminate bilateral.Afectarea bronhiilor mai mici se exprima clinic prin raluri subcrepitante , de diferite marimi .

Inhalarea de vapori si gaze toxice , ca si aparitia de la suc gastric sau apa de mare provoaca un tablou clinic cu un debut , mult mai dramatic , cu edem glotic sau cu grave tulburari respiratorii deosebit de severe .

Bronsita alergica insoteste adesea o rinita sau sinuzita alergica in care tusea are un caracter spastic , astmatiform , cu respiratie suieratoare , iar sputa este bogata eozinofile .

Din ziua a doua apare sindromul fizic bronsic (in bronsiolita) expirul este prelungit si apar valuri constant cu cianoza .

Flora microbiana din sputa este cea care o intalnim obisnuit in caile respiratorii superioare .

Expectoratia la inceput mucoasa devine apoi treptat mucopurelenta de culoare galbena , abundenta , eliminandu-se mai usor .Se aud zgomote punand urechea pe pieptul bolnavului , produse prin vibratia secretiilor bronsice la trecerea aerului prin bronhii in inspiratie si expiratie .

Laringi-traheo bronsita obstructiva:

Este provocata de prezenta edemului glotic si de bronsiolita capilara .Ea se manifesta prin alterarea profunda ventilatiei plamanului , cu hipoventilatie alveolara .Zone de hiperinflatie realizate prin efect de capcana altereaza cu teritorii atelectatice , ceea ce perturba schimburile gazoase.

Temperatura creste rapid, dispneea este severa cu polipnee , cianoza a mucoaselor , bataia aripilor nasului , facies toxic , stare de agitatie trahicardie , hipotensiune arteriala si tendinte de colaps .La varstnici instalarea acestor semen este mai lenta fara sau stare subfebrila .

La examenul fizic , pe langa ralurile bronsice mari uneori apar raluri subcrepitante si crepitante pe ambele arii pulmonare.

METODE DE INVESTIGATIE

Examen clinic :Bronsitele acute datorate virozelor se intalnesc cu precadere in anotimpurile reci si umede si acesta datorita faptului ca unele virusuri se multiplica preferential la temperaturi mai scazute .

Boala incepe cu :

Frison , senzatie de frig , stare generala de rau , dureri musculare

difuze , cefalee , lacrimare , stranut , arsuri in fundul gatului .

Acesta prima faza pe care vechii clinicieni au numit-o de cruditate umana la cateva zile de o alta caracteristica prin :

Aparitia expectoratiei ;

Sputa creste , devine fluida si mai usor de eliminat , de aceea a fost

numita coctiune .

Temperatura revine la normal , dupa 4-5 zile tusea se reduce ca intensitate , sputa scade progresiv .

Dupa 8-10 zile bolnavul se considera vindecat , desi tusea si expectoratia mai pot persista , uneori chiar 2-3 saptamani .

La fumatori , persoanele in varsta , elitici , bolnavii cu pneumopatii cronice , cardiaci , evolutia este mai prelungita .

Imaginea radiologica a plamanului este normala , dar acest examen trebuie facut totdeauna pentru a nu trece neobservata existenta unei pneumonii .

Diagnostic microbiologic :

Cautarea indirect a unei viroze prin masurarea titrului anticorpilor specifici nu prezinta interes clinic practic deoarece seroconversia nu este afirmata decat la a doua prelucrare .

Acesta cercetare este intersata in cadrul supravegherii epidemiologice a propagarii unei epidemii de gripa , de exemplu .Sunt in studio noi tehnici de indentificare care nu mai vizeaza anticorpii specifici ci antigenul insusi .

Cercetarea bacteriilor se efectueaza in mod curent prin examnul direct si cultura produselor expectoratiei .Acesta tehnica nu are in general decat o valoare diagnostica foate scazuta .In cavitatea bucala , exista , in mod normal , sute de specii de bacterii diferite ,avand statut de comensualitate .

Pneumococul , in special , se gaseste pe caile aeriene superioare la 30% din populatie .Examenul bacteriologic al sputelor furnizeaza , in aceste conditii , rezultate care sunt de pe o parte putin interesate , pe de alta parte inselatoare , daca se practica pe germenii astfel izolati o antibiograma si se prescrie pe baza acesteia un tratament cu AB.

Examenul sputelor poate avea o mare fiabilitate daca este coborat cu numaratoarea celulelor epiteliale bucale si cu cea a polinucleare neutrofile

Valoarea examenului bacteriologic al sputelor .

Foarte scazuta in general , numerosi germeni comensuali in cavitatea bucala, orientare diagnostica inselatoare .

Mai buna daca:

Se clateste gura –expectoratie dirijata ;

Se face numarearea celulelor epiteiale si polinucleare ;

Se face numarearea germenilor .

Valabil pentru noncomensuali

Alte semen biologice

Hemograma pledeaza pentru o infectie virala daca arata o leucopenia cu

limfocitoza relativa

Pentru o afectare de natura bacteriana daca se gaseste o heperleucocitoza cu

polinucleoza neutrofila

Sindromul infamator atesta evolutivitatea procesului infectios .

EVOLUTIE ,COMPLICATII ,PROGNOSTIC

Bronsita acuta primitiva nespecifica , care poate aparea in adevarate

“epidemii” , fiind determinate de agentii virali sau bacterieni si favorizata de frig , umezeala are o evolutie scurta durata , favorabila si benigna .

Evolueaza in trei faze:

Faza coriza sau angina , care dureaza 1-3 zile (usoara ascensiune termica , jena de deglutitie , arsura sau infundare a nasului )

O faza de cruditate care dureaza 2-3 zile(cu tuse uscataspasmodica ,cu o foarte mica expectoratie mucoasa, durere vie retrosternala , uneori febra moderata si voce ragusita );Ascultatoriu avem raluri ronflante si sibilante diseminata pe toata aria pulmonara.

Faza de coctiune , dureaza 4-6 zile (cu tuse insotita de expectoratie mucoasa sau mocupurulenta si valuri difuze).Ascultatoriu avem raluri bronsice uneori Wheezing,precum si aparitia de raluri subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt posibile, ele fiind declansate de virozele cailor aeriene superioare si favorizate de conditiile meteorologice.

COMPLICATII

Rareori boala se cronicizeaza de regula dupa mai multe recidive .La persoanele in varsta , cu rezistenta scazuta , bronsita se poate complica cu bronhopneumonie , congestii pulmonare , pleurezii, nefrite parcelare .

Complicatiile pot surveni in trei circumstante particulare

La sugarul infectat de virusul respirator scintial , cu dezvoltarea unei

bronhiole acute si a unei detrese respiratorii;

La insuficientul respirator cronic , la care infectia virala sau bacteriana

reprezinta o cauza majora de decompensare ;

In cadrul unui sindrom gripal , cu constituirea unui tablou de gripa maligna

la subiectul fara vreun antecedent pulmonar particular .

Acest tablou consta intr-o detresa respiratorie acuta , cu hipoxemie profunda,

putin ameliorate , de oxigenoterapie legata de edem pulmonar lezional.

Majoritatea persoanelor nu dezvolta complicatii.

In cazul in care acestea apar ele pot fi:

pneumonia: atunci cand simptomele se modifica (oboseala marcata,

febra inalta, durere in piept, respiratie ingreunata) este semn ca s-a instalat pneumonia;

recurenta bronsitei: aceste recurente apar de obicei la persoanele

fumatoare, la cei cu imunitatea scazuta (bolnavii de SIDA, fibroza chistica sau cancer).

Bronsita acuta poate de asemenea sa determine distrugeri ale peretilor bronhiilor (bronsiectazii).
La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronsita acuta poate determina inrautatirea tusei si a wheezing-ului.
Copiii si pesoanele in varsta au risc mai mare de dezvoltare a complicatiilor.
Copiii cu episoade repetate de bronsita acuta se investigeaza suplimentar

pentru existenta de corpuri straine in caile aeriene sau alte probleme ale tractului respirator ca:
– fibroza chistica, o boala genetica ce este caracterizata prin prezenta de mucus gros in caile aeriene;
– bronsiectazii, o boala in care caile aeriene sunt afectate (acestea sunt largite si se infecteaza frecvent);
– alergii, reactii ale sistemului imun la substante prezente in mod obisnuit in atmosfera; simptomele includ tuse si respiratie ingreunata (rinita alergica este o manifestare frecventa a alergiilor);
– sinuzita, o infectie a mucoaselor care acopera nasul si sinusurile faciale, se

manifesta prin: durere la apasarea sinusurilor si tuse productiva;
– amigdalita, inflamatia amigdalelor, mici formatiuni aflate in partea posterioara a nasului si gatului.

O complicatie secundara frecventa este reprezentata de suprainfectia bacteriana a unei infectii vitale , datorita diminuarii mijloacelor de aparare ale aparatului respirator .Acesta eventulitate solicita aplicarea unui tratament antibiotic.

Acesta complicatie este foarte des intalnita in cursul unui sindrom gripal cu o

evolutie in doi timpi .

Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae care astfel isi trage

numele “influenza” din faptul ca mult timp s-a considerat ca reprezinta agentul cauzal al gripei , iar nu un germen de suprainfectie.

La distanta bronsitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburari

obiective respiratorii cornice .

Reprezinta mai ales o sursa majora a bronsictaziilor .

Antibioterapia este o mainera excesiva , are meritul important de a fi redus

astazi in mod considerabil frecventa acestora din urma afectiunii.

Prognosticul este rezervat sau grav in bronsitele recidivante , complicate si in

bronsiolita capilara difuza , care poate duce la insuficienta respiratorie acuta .

Diagnosticul diferential

Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene,bolile infectioase virale ce debuteaza cu sindrom cataral si bronsitic:rujeola,varicela, gripa,bronsita acuta obstructuctiva necesita diferentiere de un debut de astm bronsic.

EXAMENE DE LABORATOR

VSH-normal

Leucograma normala, sau usoara , leucopenia cu predominenta imfocitelor si monocitelor ,sau leucocitoza(cresc leucocitele).

Sputa –evidentiaza streptococi ; stafilococi

Viteza de sedimentare a hematiilor in bronsita acuta se consta uneorio accelerare .

Pentru a determina VSH sunt necesare urmatoarele materiale:

Seringa de 2 ml serial , ace sterile ;

Solutie serial citrat de natriu 3,8%;

Tub Westergreen cu stativ metallic ;

Vata , comprese sterile ;

Substante dezinfectante-alcool .

Se anunta bolnavul cu o seara inainte ca in dimineata recoltarii sa nu manance , se recolteaza cu o seringa de 2 ml sterile prin punctie venoasa.

In seringa se aspira 0,4 ml citrate de natriu 3,8 si pana la 2 ml se completeaza sange .

VSH

barbati :

1-10 mm/h;

7-15/h.

Femei

-2-13 mm/h;

12-17mm /h.

Leucograma in bronsita acuta este normal sau usoara leucopenia cu

predominenta limfocitelor si monocitelor .

Se recolteaza 2 ml sange dimineata pe nemancate prin punctie

venoasa pe anticoagulant EDTA

Se agita bine ;

Eticheteaza(numele , prenumele, salon , sectia)

Transport la laborator

Inteparea pulpei degetului se face de asistenta medicala de laborator care se deplaseaza la patul bolnavului si sunt necesare :

Ace sterile, eter, alcool, lame de sticla foarte bine degresate ; pipette; hartie filtru .

Valorile normale –polinucleare :

-neutrofile 65%;

-eozinofile 2-3%;

-bazofile 0,5-1%

-limfocite 25-28%;

-monocite 6-7%;

-plasmocite se gasesc numai patologic.

EXAMENUL SPUTEI

Asistenta medicala detine un rol important , trebuind sa pregateasca bolnavul si sa raspunda de toate operatiile legate de recoltare si de transport .Pentru acesta va urmari ca bolnavul inaintea recoltarii sa-si spele mainile cavitatea bucala cu musetel sau apa calduta si sa evite amestecul sputei cu saliva .

Asistenta va pregati materialele necesare spalate , sterile , uscate , fara substanta dezinfectanta

Pahar conic ;

Cutie Petri sau scuipatoare speciala;

Eticheta.

Pregatirea bolnavului

Se anunta bolnavul sa nu manace ;

Se instruieste bolnavul sa nu inghita sputa , sa nu o imprastie sau

sa scuipe in batista , servetele de hartie ;

Sa expectoreze numai in vasul pe care il primeste in acest scop ;

Sa nu introduca in vasul de colectare si saliva .

Efectuarea tehnicii :

Se invita bolnavul inainte de a expectora , sa-si clateasca gura si faringele

cu apa sau ceai de musetel ;

Se ofera bolnavului vasul de colectare si se cere sa expectoreze dupa un efort de tuse ;

Se colecteaza sputa matinala sau sputa din 24 ore ;

La copii se recolteaza prin tubaj gastric ;

Spalarea pe maini .

Pregatirea produsului pentru laborator :

Se acopera vasul in care s-a efectuat recoltarea ; se eticheteaza vasul ;

Se completeaza buletinul de analiza ;

Se noteaza in foaia de observatie :data , numele celui care a efectuat

recoltarea .

Expectoratia mucoasa si vascosa ( perioada de cruditate a bolii) este la

imceput absenta , apoi devine de culoare galben –verzuie(perioada de conctiune)

Examenul microscopic al sputei poate pune in evident existent elementelor

celulare a fibrelor elastice, a cristalelor , a parazitiilor si a germenilor patogeni .El se poate face direct pe lama din material proaspat , depunand o particular d esputa in care se pot pune in evident in cazuri de chist hidatic , carlige echinococ.

Uneori exmenul se face dupa colorare cu albastru de metilen .Pot fi puse in

evident epitelii , leucocite , eritrocite.

Examenul etiologic si bacteriologic al sputei poate da informatii relative la

natura si etiologia procesului inflamator .Prezenta eazinofile intr-un numar mai mare in sputa este inlatnit mai frecvent un bronsitele alergice.

Examenul bacteriologic al expectoratiei are o valoare ma redusa , ascesta

fiind contaminate de flora bucofatingiana si de aceea atunci cand este cazul se prefer examanul bacteriologic al secretiei recoltate prin aspiratia bronsica cu ajutorul bronhoscopului .

TRATAMENTUL

Tratamentul igienic

In bronsitele acute usoare , tratamentul este nuantat dupa severitatea clinica si forma acesteia.In cazurile usoare este insuficient repausul fizic si vocal in incaperi igienice (acasa sau spital ) care poate fi relativ sau la pat , la caldura , intr-un mediu cu temperatura constanta si umiditate corespunzatoare .In acest scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldura folosita , servetele umede sau intr-un vas cu apa clocotita cateva picaturi de tinctura de eucalipt.

Se dau ceaiuri calde , de obicei de flori de tei , revulsie toracica , comprese cu alcool pe piept peste noapte .

Se pot adauga diferite procedee inhalatorii a caror eficienta desi discutabila este fixata de traditie .Este interzis fumatul.

In cazuri cu transpiratii abundente se schimba lenjeria , se inlocuiesc

lichidele pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat .Sunt indicate proceduri fizioterapeutice(frictiuni , ventuze)

Tratamentul bronsitei acute

Se efectueaza in functie de forma si stadiul evolutiei bronsitei si consta in:

Regim igieno- dietetic –repaus la pat 3-4 zile in camera incalzita si cu atmosfera umezita.

Dieta va fi hidrica: ceaiuri calde, supe, lapte

Treptat se trece la o alimentatie normala cu excluderea alimentelor greu digerabile

Antitermice

ASPIRINA 2-3 comprimate pe zi asociata cu ALGOCALMIN 2-3 tablete pe zi dupa masa + Pansament gastric(DICARBOCALM, CIMETIDIN).

Calmante ale tusei

In perioada de cruditate se vor administra CODEINA FOSFATICA cu actiune sedativa asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINA + FENOBARBITAL) 3 COMPRIMATE pe zi.

CALMOTUSIN – solutie 15 picaturi de 3-4 ori pe zi.

TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulti.

TRECID 5-6 picaturi pe zi.

Expectorante

SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi

SIROGAL 3 linguri pe zi

Tablet expectorante 6 comprimate

Se pot administra bauturi calde cu efect emoliant pentru mucoasa gatului buco- faringial (ceai, lapte, infuzii plante-tei)

Antialergice

Pentru combatarea alergiei se administreaza:

FENIRAMIN 2-3 comprimate pe zi

CLARITINE-TAVEGYI , NILFAN

HEMILSUCCINAT – cazuri grave

Antibiotice si chimioterapeutice

In formele severe si la bolnavii debilitati (copii, batrani, gravide) sau pentru prevenirea suprainfectiei bacteriene si in formele mixte de traheobronsite :

Se administreaza :

PENICILINA 6,800000-100000 mg/6h.

AMPICILINA 500-1000 mg/6h

BISEPTOL 2 comprimate/24h dupa masa efect iritativ gastric.

Tratament cortizonic si miofilina

Indicate in formele cu hipersecretie accentuate sau insotite de spasm bronsic, pe durata scurta 3-4 zile tratament.

Pacientul cu bronsita acuta:

Va intrerupe fumatul

La externare va evita mediul cu pulberi

Va efectua inhalatii cu musetel si uleiuri volatile pentru a favoriza scaderea edemului mucoasei cailor respiratorii si vindecarea acestuia.

TRATAMENTUL PREVENTIV

VACCINAREA ANTIGRIPALA

Trebuie reinoita in fiecare an,caci compozitia genomului viral se schimba,facand necesara ajustarea compozitiei vaccinului.

Vaccinarea reduce cu 60% pana la 90% morbiditatea imputabila gripei.

Rata de acoperire nu era decat de 17% la subiectii mai tineri de 70 ani.

Beneficiaza de gratuitatea vaccinarii si subiectii atinsi de una dintre cele 8 afectiuni de lunga durata,diabet,accident vascular cerebral,nefropatie cronica,atingere neuromusculara grava,mucoviscidoza,cardiopatie congenital,insuficienta cardiac,respiratorie cronica grava.

VACCINAREA ANTIPNEUMOCOCICA

Are o eficacitate de ordinul 60%.Sinteza de anticorpi protector pare a fi mai buna la subiectul de varsta medie,comparativ cu cel de peste 70 ani.

Aceasta vaccinare este,pentru moment,destul de rar prescrisa,desi ar merita sa fie mai frecvent utilizata.

VACCINURILE ANTIBRONSITICE

Primele disponibile au fost preparatele vaccinale continand un amestec al surselor cel mai frecvent implicate in suprainfectiile bronsiticului cronic.

Acestea tind sa fie inlocuite actualmente de vaccinuri elaborate plecand de la glioproteinele unor bacterii (Biostin, Ribomung,Inour) care au drept scop o intarire nespecifica a imunitatii antiinfectioase.

Acestea se prescriu in cure secventiale,in timpul toamnei si al iernii.

PROFILAXIA

Masurile profilactice vor tine cont de factorii mentionati la etiopatogeneza.In afara masurilor generale luate pentru evitarea rinitelor,laringitelor si care sunt la fel de importante in profilaxia bronsitelor,aici mai sunt importante unele masuri in privinta factorilor profesionali.Astfel,vor fi de cea mai mare importanta masurile de protective in industriile in care lucratorii inhaleaza pulberi de carbune,siliciu,ca si in cele cu gaze toxice.

Se vor sfatui abandonarea fumatului,care,prin actiunea in timp,poate conduce la bronsita cronica.Se vor depista factorii alergizanti si se vor lua masuri consecutive.

Profilaxia se realizeaza prin calirea organismului si cresterea rezistentei biologice la agentii infectiosi,prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici si favorizanti mentionati,iar in cazul instalarii unui catar nazofaringian prin tratarea acestuia cu repaus.

Aspirina (0,5 x 2-3/zi) sau Fenilbutazona (2-3 drajeuri/zi)

sunt recomandate curele helio-marine pentru aerosoli naturali.

Inerventii pentru mobilizarea secretiilor

Hidratarea

Este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar

La un pacient cu o hidratare adecvata , o tuse slaba poate usor

disloca secretiile

Se recomanda aproximativ 200 ml lichide/ zi

Umidificarea

Consta in adaugarea vaporilor de apa la aerul inspirat

Pastreaza caile aeriene umede si permite debarasarea pe o fusrsa

de caldura

Nebulizarea

Consta in adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat

Se realizeaza prin pulverizare(folosind atomizorul ) sau cu

ajutorul aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat in particule sferice de ordinal micronilor(antibiotic, aantialergice, brohodilatatoare , expectorante)

Tapotament

Consta in lovirea peretelui toracelui , cu mana , ritmic , pe toata

suprafata timp de 1-2 min.

Inchietura mainii trebuie sa fie relaxata , iar cotul in flexie

Pacientul este rugat sa respire lent si adanc

Toracele pacientului trebuie sa fie aoperit

Este contra indicat la pacientii cu osteoporoza sau coaste fracturate si la cei cu probleme si probleme de sangerare

Vibratia

Pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura sis a expire lent pe

nas

In timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic o

presiune usoara si oscilatorie

Dupa cinci expiratii pacientul este incurajat sa tuseasca si sa

expectoreze

Este contraindicat la sugari si la copii mici

Drenajul postural

Este un procedeu positional care permite eliminarea secretiilor

Pozitia pacinetului se schimba la 20-30 min :

Decubit ventral cu perna sub abdomen

Decubit ventral cu pattul inclinat la 200

Decubitdorsal

Decubit lateral drept

Decubit lateral stang

Poziti sezand

La sfarsitul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire profund .

Sa renunte la pozitiile in care pacientul prezinta disconfort sau dipsnee

Este contra indicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii sau cu hiepertensiune intracraniana.

Aspiratia traheobronsica

Scop:

Prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratiorii prin stagnarea

secretiilor

Prevenirea pulmonare determinata tot de stagnarea secretiilor

Material necesare :

Dispozitiv de aspiratie

Sonde sterile

Manusi sterile

Prosop

Solutie sterile pentru umectarea sondei

Comprese sterile

Interventii :

Asigurarea intimitatii

Pregatirea psihica a pacientului- pozitie semisezand , daca nu este

contraindicata

Asamblarea echipamentului de aspiratie

Umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula

Introducerea sondei cu miscari blande prin orificil canulei

Aspiratia secretiilor timp de cel mult 1sec(pentru a nu produce

hipoxie)

Se repeta aspirarea dupa oxigenarea pacientului

Dupa terminarea temperaturi se curata canula de traheostomie

Bronhoscopia

– explorarea vizuala a cailor respiratorii

Bronhoscopia este o procedura terapeutica ce permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii cu ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop. In timpul bronhoscopiei doctorul va vizualiza gatul, laringele, traheea si caile respiratorii inferioare.
Bronhoscopia poate diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze obiecte sau tumori de la acest nivel. Procedura se poate efectua cu pacientul intins pe spate pe o masa, cu umerii si gatul sprijiniti pe o perna speciala, sau pe un scaun foarte asemanator cu cel de la dentist.
Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat astfel sa se relaxeze. I se va prinde si o linie venoasa. Pacientul va ramane treaz dar somnoros tot timpul procedurii.

Generalitati

Bronhoscopia poate diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze obiecte sau tumori de la acest nivel.
Exista doua tipuri de bronhoscopie:
-bronhoscopie cu bronhoscop flexibil – un tub lung, subtire, prevazut cu o camera ce se introduce la nivelul cailor respiratorii. Acesta este mult mai mult folosit decat cel rigid deoarece, in mod normal, nu necesita anestezie generala, este mult mai confortabil pentru pacient si ofera o mai buna imagine a cailor respiratorii inferioare. De asemenea permite medicului sa ia biopsii in timpul investigatiei
-bronhoscopia cu bronhoscopul rigid – se realizeaza de obicei cu anestezie generala si utilizeaza un tub metalic, drept. Se foloseste atunci cand:
-exista hemoragie la nivelul cailor respiratorii superioare care ar putea bloca imaginea bronhoscopului flexibil
-pentru prelevarea de zone mari de tesut pentru biopsie
-pentru curatarea cailor aeriene de diferite obiecte (cum ar fi bucati de mancare) ce nu pot fi indepartate cu cel flexibil
Proceduri speciale, cum ar fi dilatarea cailor respiratorii sau extirparea unor tumori cu ajutorul laserului, se realizeaza cu bronhoscopul rigid.

Scopul investigatiei

Bronhoscopia poate fi folositoare in urmatoarele cazuri:
-identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii, cum ar fi sangerarile, dispneea, inflamatia sau alte afectiuni ale plamanilor
-prelevarea de tesuturi, cand alte examinari, cum ar fi radiologia sau tomografia computerizata, arata zone de la nivelul cailor aeriene care prezinta modificari patologice
-diagnosticarea afectiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi analizata microscopic
-extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respiratorii
-diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar
-evaluarea si tratarea tumorilor din caile respiratorii
-controlul hemoragiilor (hemoptzie)

Capitolul IV

CAZUL I

Date de identificare –nume: M

-prenume: M

-varsta :64 ani

-sex :feminin

-nationalitate: romana

-domiciliul :mediul urban , Roman

Data internarii: 1.03.2009, spitalul Roman , sectia pneumologie F.O. 44

Data externarii:10.03.2009

Diagnostic de internare :bronsita acuta

Situatie familiara si sociala: pensionara, fosta croitoreasa

Motivele internarii: pacienta se interneaza pentru tuse cu expectoratie

sero-mucoasa , dispnee de efort , transpiratie, dureri retrosternale, apetit diminuat , febra astenie marcata .

A.P(Antencedente personale): ulcer duodenal- confirmat in urma cu 10 ani

A.H.C.(Antencedente hetero-colaterale): mama cu cardiopatie ischemica , fara

imprortanta nesemnificativa,

Conditii de viata: bune, apartament cu doua camera, cu CT

Obisnuinte de viata :normale

Istoricul bolii: bolnava fara antecedente , patologice , deosebite relateaza ca

de trei zile prezinta dureri retrosternale , greutate in respiratie, subfebrilitate , tuse uscata .

Observare initiala:pacienta anxioasa , prezinta transpiratii, ameteli , febra 38grade

C,oboseala marcata , sete , dificultate de a se odihni, starea generala inrautatindu-se progresiv , respiratie tahipneica-30resp/min, T.A 180/90 mm col Hg , puls 90 p/min ,

Nu prezinta alergii medicamentoase

L=160 cm , G= 80 kg, Gr.Sang.AII

Explorari paraclinice .VSH=35mm/h (V.N= 2-8/h),

L=5100 mm c(leucocite =4000-8000 mm c)

Hb=13,9 gr%(hemoglobina=13-14 gr%)

Ht =40% (Ht = 42-44%)

Glicemie 100 mg%(V.N=80-100 mg%)

Fibrogen 250 mg%(V.N=200-400 mg%)

Aslo= 120 u /l(V.N=< 200 u/l)

TGP= 25 u/l (V .N=1-40u/L)

TGO=28 u /l (V.N=1-39u/L)

Creatinina 0,78 mg/dl

Uree 12 mg/dl(V.N=20-40 mg /dl)

Bilirubina – N

Ex.urina –albumina =urme foarte fine

-Ox Ca -relativ frecvent

-L-rare

– H-foarte rare

Ex .radioscopic –accentuare hilare si inflahilara bilaterala, sinusuri libere bronhii

dilatate

Aprecierea nevoilor fundamentale alterate

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie normala

. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele .

Nevoia de a comunica .

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea .

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie adecvata

P1==alterarea respiratiei .

E1=proces inflamatic traheo-bronsitic.

S1 =dipsneea insotita de tuse, rinoree , disfonie ,resp=25resp/min .

P2 =tahicardie.

E2 =febra proces inflamator traheo-bronsic .

S2 =puls 90/min, TA-140/10m Hg.

Obiective :

Normalizarea circulatiei si a respiratiei .

Pacientul sa aiba confort fizic si psihic .

Interventii:

Propii -repaus la pat .

-confort termic .

-atmosfera umeda.

-oferim pacientului lenjerie uscata si de corp si de pat .

-il ajutam sa adopte pozitii facile respiratiei.

-incurajam pacientul sa respire profund , rar.

-aplicam comprese calde pe stern sau torace.

-oferim lichide din abundenta .

-regim hidrozaharat dar si supe de zarzavat pentru fluidificarea secretiilor bronsice .

-recomand repaus vocal

Delegate : -administram O2 cu debit recomandat de medic

-recoltez sange pentru analize de laborator

-conduc pacientul la serviciul radiologie sau radiografie pulmonara

-administrez madicatia recomandata:

ANTITERMICE- ASPIRINA 2-3 conpr/zi

-ALGOCALMIN 2-3 tab /zi

-Pansament gastric Cinetadin+Dicarbocalm

ANTITUSIVE -CODENAL(CODEINA+FENOBARBITAL3compr/zi )

-TUSAN 50mg 2 compr/zi adulti

-CALMOTUSIN 1,5 pic/ 3-4 ori pe zi

-TRECID- 5-6 pic/zi

ANTIALERGICE–FENIRAMIN

-CLARITIN TAVEGY

ANTIBIOTICE si CHIMIOTERAPIE –CEFALOSPORINE

-CEFALOTOXIN

EXPECTORANTE-BRONHEXIM 3ling/zi

SEDATIVE-CODEINAFOSFATICA

-CODENAL 3 compr/zi, perfuzie glucoza

EVALUARE:

Dispneea –se amelioreaza-19 reps/min

Puls 60-70 min

Pacientul prezinta confort fizic si psihic

Persista tusea, ricoreea, disfonia raguseala

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

P1=hipertermia

E =proces inflamator traheo-bronsic

S = t =39grade C (tegumente rosii si extremitati palide reci, transpiratii moderate , discomfort )

Obiective :

Normalizarea temperaturii corpului

Pacientul sa aiba tegumente uscate

Interventii :

Propii –masor temperatura corpului si notesc in F.O

-mentin repaus la pat in camera aerisita curata, normalizez incalzirea 18-19grade C

-umezesc aerul din incapere cu apa alcoolizata

-aplicam comprese reci pe fruntea pacientului

-sterg tegumentele transpirate cu un prosop umezit

-asigur lenjerie curata, uscata pentru corp si pat

-asigur dieta hidrica cu un aport suficient de lichide

Delegate- administrez medicatia recomandata de medic

ANTITERMICE- ALGOCALMIN

-VITAMINE –B1,B6 rol glucoza perfuzabila

Evaluare :

Temperature scade la 37 grade C in primele ore de la medicatie

Confort fizic si psihic

Nevoia de a evita pericolele

P1=dureri in gat si retrosternale

E =process inflamator iritativ pe cai respiratorii

S =pacientul are dureri retro-sternal accentuate la tuse si expectoratie

P2= anxietate

E =neadaptare la mediul din spital , dispneea

S =ingrijorat, agitat , prezinta insomnia

P3=risc de complicatii si infectii nosocomiale

E =evoluitie drenanta , mediu spitalicesc

S = posibila agravare a simptomelor (persistenta febrei , transpiratii )

=posibilitatea unor semne ,a unei inflatii contactate din spital

Obiective

Calmarea durerii

Linistesc pacientul si-l incurajez

Previn complicatiile

Combaterea infectiei nosocomiale

Interventii

Propii – repaus la pat , pozitie semisezanda

-aplicarea unui termofol pe stern , efect calmant al durerii

-administrez lichide , caldute dulci bogate in vitamine , proteine,minerale

-umezesc aerul din incapere cu vaporizatoare

-recomand pacinetului gargara cu produse anti -septice

-incurajez pacientul si recomand respiratii profunde pentru o buna oxigenare a tesuturilor si inlaturarea senzatiilor de lipsa de aer

-recomand evitarea schimbarilor bruste de temperatura

Delegate -administrez medicatia recomandata de medic

Urmarim efectul medicamentelor si reactiile pacientului

Evaluare

Durerea diminuata pana la dispozitie

Pacientul este echilibrat psihic

Pacientul nu a facut complicatii

Pacientul nu a contactat infectii nozocomiale

Pacientul prezinta confort fizic si psihic

Nevoia de a fi curat si de-si proteja tegumentele si mucoasele

P=risc de alterare a autoingrijirii

E=slabiciune fizica, usor dezinteres

S= tegumente umede , miros dezagreabil

Obiective :

Pacientul sa fie curat cu aspect decent

Sa nu devina sursa de infectii nozocomiale

Interventii

Propii –igienizarea cavitatii bucale, igienizarea intregului organism

-lenjerie curate-uscata

-igienizez fanerele , folosirea batistelor nazale

-imbracam pacientul curat, igienizat

-implicam familia in mentinerea curateniei corporale

-constientizez bolnavul in a-si mentine igiena corporala pentru a nu deveni sursa de infectii

-explic pacientului importanta igienii tegumentelor si mucoaselor in prevenirea imbolnavirilor

Delegate – informam pacientul cum sa-si pastreze sanatatea si de a fi curat cu aspect decent

-asiguram lenjerie curata si uscata

Evaluare

Aspect ingrijit

Nu este sursa de infectii nozo-comiale

Pacientul prezinta tegumente si mucoase uscate

Nevoia de a comunica

P1=comunicarea ineficienta la nivel motor

E =afectarea mucoasei laringiene (corzi vocale)

S =voce ragusita

P2=comunicarea ineficienta la nivel motor

E =anxietate –inadaptare la mediul spitalicesc

S =disconfort , nu comunica

Obiective

Pacientul sa comunice verbal in cel mai scurt timp

Pacientul sa comunice eficient sa-si exprime emotiile , sentimentele

Interventii

Proprii – linistesc bolnavul si explic ca disfonia este trecatoare

-incurajez pacientul, il familiarizez cu mediu ambiant

-asigur mediu securizant

-pun in valoare realizarile anterioare ale bolnavului

-facilitam intalnirea pacientului cu familia sau cu alti bolnavi care au un tonus fizic bun

Delegate –administram medicatia dezinfectanta pentru mucoasa cailor respiratorii (anxiolitic) recomandate de medic

Evaluare

Pacientul isi amelioreaza disfonia

Pacientul reuseste sa stabileasca relatii cu alti bolnavi

Prezinta optimism

Nevoia de a invata

P=deficit de cunostinte

E=ignoranta

S=cunostinte insuficinte despre boala, despre prevenirea inbolnavirilor , despre importanta tratamentului , despre metode de recapatarea sanatatii

Obiective

Pacientul sa fie informat cum sa-si pastreze sanatatea

Pacientul sa dobandeasca obiceiuri noi privind pastrarea sanatatii

Inteventii

Proprii –informam pacientul asupra semnelor bolilor ,cauzelor si metodelor de tratament , despre alimente necorespunzatoare , despre mediul toxic

Informam pacientul asupra igienizarii organismului

Recomand prezentarea la medic la primele semne de boala

Respectarea tratamentului si a regimului dietetic

Respectarea regulilor de igiena privind tusea ,expectoratia cailor organismului , expunerea la soare , practicarea unui sport

Reluarea treptata a activitatii scolara, profesiei

Evaluare

Pacientul a acumulat cunostinte necesare pastrarii sanatatii

A renuntat la obiceiuri daunatoare sanatatii (fumat , alcool)

EVALUARE FINALA :

Respiratia si circulatia normalizate

Pacientul este afebril

Pacientul nu prezinta dureri toracice

Pacientul are tonus fizic corespunzator

Pacientul nu a facut complicatii sau infectii nozocomiale

Pacientul prezinta tegumente si mucoase integre

Pacientul comunica eficient

Pacientul a invatat cum sa-si pastreze sanatatea

Cazul II

Date de identificare : nume – L

Prenume -M

Sex -masculin

Nationalitate -romana

Domiciliul -mediul rural , Barticesti

Data internarii :17.01.2009, spitalul Roman , sectia pneumologie, F.O. 102

Data externarii :24.01.2009

Diagnostic de internare –BRONSITA ACUTA DIFUZA ,

Situatie familiara si sociala : casatorit , pensionar , fost agricultor

Motivele internarii: dispnee accentuata, tuse obositoare , dureri toracice ,

oboseala , ameteala , febra , stare generala alterata ,

tahicardie

A.P-(antecedente personale)- doua pneumonii pentru care a fost interna in sectia pneumologie , nu poate preciza perioada . A.H.C.- (hetero colaterale)- in familie nu sunt persoane cu boli cronice

Conditii de viata – medii(locuieste la tara , intr-o casa cu patru camere,

fara apa curenta, fara incalzire centrala)

Obisnuinte de viata : fumator , consumator de alcool ocazional

Istoircul bolii : se simte slabit de mai multe zile .In ziua precedenta a

facut febra 38 grade C , tuseste de cateva zile si prezinta

dificultate in respiratie , dificultate ce se accentueaza

progresiv cu alterarea starii generale , motive pentru

care se prezinta la internare .

Observare initiala: pacient anxios , palid , dispnee , tegumente umede,

transpiratii , tuseste fara expectoratie , iritanta uscata,

obositoare, acuza dureri toracice retrosternale ,

respiratii tahipneeica =30 resp / min

T.A= 19/90 mm col Hg , puls =94 p / min

Temp 38 grade C

Nu prezinta alergii

L=176 cm , G =82 kg , Gr .Sang =AB IV

Explorari paraclinice :VSH=42 mm/1h (V.N=2-8 mm/1h)

L=9800 /mm c (L=4000-8000 /mm c)

Hb=12 g% (Hb=13-14 g%)

Ht=40% (Ht=42-44%)

Glicemie = 95 mg% (V.N=80-100 mg%)

Fibrinogen = 320 mg% (V.N= 200-400 mg %)

Also = 150 u/l (V.N= < 200 u/l )

Tymol =4 U.M.L. (V.N=2-4 U.M.L)

Uree =20-40 g%

Ex .radiologic -desen hilar accentuat ,bronhii dilatate , desen

peribronhic , vascular accentuat

Nevoi fundamentale alterate:

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie normala.

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele si mucoasele .

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie normala.

P1=respiratie inadecvata

E = proces inflamator bronhiolitic

S =dispnee marcata cu tahipnee , Resp =30 resp/min , senzatie de lipsa de aer , mucoase uscate , tuse iritativa

P2=circulatie sanguina inadecvata

E =respiratie deficitara

S =cianoza peribucala si la nivelul unghiilor extremitati reci , palide

T.A= 170/90 mm Hg , puls =4p/min

Obiective:

Restabilirea respiratiei si circulatiei sanguine

Interventii proprii:

Asigur repaus la pat , in poziti semisezanda , confort termic si

atmosfera umezita

Interzic fumatul

Aplic compresii calde , acoolizate pe pieptul bolnavului (au rol calmant al durerii si ajuta la fluidificarea secretiilor bronsice)

Recomand pacientului repaus vocal , pentru protejarea mucoaselor

tractului respirator, déjà inflamate si pentru conservarea energiei .

Recoltez sange pentru analize de laborator si il ajut sa efectueze

radiografia pulmonara

Ofer pacientului un regim hidrozaharat , lichide calde(ceai , lapte,

compot, sucuri de fructe ) si-l incurajez sa consume lichide suficiente pentru a preveni deshidratarea prin transpiratii , polipnee.

Recomand pacientului sa faca gargara cu solutii antiseptice(infuzie de

musetel , tintura de propolis) pentru calmarea durerilor de gat si dezinfectia mucoaselor

Recomand excercitii respiratorii pentru eliminarea senzatiei de “lipsa

“de aer “

Recomand sa tuseasca cu gura inchisa si sa foloseasca batiste de unica

folosinta pentru expectoratie .

Interventii delegate

Administrez O2 prin sonda endo-nazala (O2 umidificat la recomandarea medicului )

Supraveghez functiile vitale ,

Administrez medicatia prescrisa:

antitermice :Agocalmin -3 cp/zi cu Aspirina

-calmante ale tusei –Codenal -3 cp/zi

-bronhodilatatoare –Miofilin 2 f/zi –I.V., primele trei zile ,

apoi Miofilin tb =2tb/zi

-antibiotice :Pencilina G =1000000 ui la 6 h

-expectorante –din a patra , a cincea zi sub forma de

siropuri :Sirogal , Expectorant= 3 ling /zi

-antihistoaminic: Nilfan 3 cp/zi

-anxiolitic :Xanax 25 mg , 1,2 cp/zi

Evaluare :

dispneea a diminuat (Respiratia =25 resp/min)

nu prezinta cianoza

,respiratie si circulatie sanguine ameliorate, T.A=150/70 mm Hg , puls =78 p/min

persista tusea , expectoratie redusa

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

P= hipertermie

E=proces inflamator bronsiolitic

S= temeratura =38,6 grade C , tegumente fierbinti , extremitati reci , transpiratii , sete , limba rosie .

Obiective :

Scaderea febrei

Sa nu prezinte dezhidratare

Pacientul sa prezinte confort fizic si psihic

Interventii proprii:

Repaus la pat , pozitie sezanda , camera aerisita , cu atmosfera umezita

Comprese reci pe frunte

Imbracaminte lejera uscata

Sterg tegumentele cu prosoape umede la temperatura camerei

Incalzesc extremitatile , masez degetele

Ofer lichide caldute pacientului si il incurajez sa consume

suficiente cantitati

Interventii delegate:

Administrez medicatia prescrisa si urmaresc efectul acesteia(curba termica, functiile vitale , aspectul tegumentelor)

Evaluare :

Febra scade inca din primele ore de tratament

Pacientul nu prezinta semne de deshidratare

Confort fizic si psihic usor ameliorat

Nevoia de a evita pericolele

P1=dureri toracice

E = proces inflamator traheo-bronsic , tuse

S =pacientul acuza dureri cu caracter de arsura retrosternale (la nivelul

traheei ) , accentuate la tuse

P2 = anxietate

E =insuficienta respiratorie

S = speriat , ingrijorat , sta in pozitie sezanda , ii este frica sa adoarma

P3= risc de complicatii si infectii nosocomiale

E = evolutie trenanta , organism tarat

S = posibile complicatii infectioase pulmonare , posibile complicatii

circulatorii , persistent febrei , tusei .

Obiective:

Calmarea durerii

Diminuarea anxietatii

Abolirea infectiilor nosocomiale

Prevenirea complicatiilor

Inerventii proprii :

Repaus la pat, confort termic ,camera aerisita , atmosfera umezita

Comprese calde , alcoolizate pe piept

Asigur un aport suficient de lichide , calde dulci , bogate in

vitamine, proteine, minerale ,

recomand gargara cu solutii antiseptice pentru calmarea durerilor din

gat si dezinfectia mucoaselor

ajut pacientul sa efectueze inhalatii , aerosoli , cu substante dezinfectante, bronhodilatatoare , antimicrobiene si trofice ale mucoasei traheobronsice (ex:aerosoli cu Kanamicina, Efedrina , Dexametazona 1 f +1f ser fiziologic)

linistesc pacientul si recomand exerciti respiratorii pentru inlaturarea senzatei de,, lipsa de aer” si pentru o oxigenare a tesuturilor

ajut pacientul sa-si faca ingiena corporala sau igiena ambientala in vederea prevenirii altor imbolnaviri

respect regurile de asepsie in efectuarea oricarei tehnici medicale (interventii)

recoamnd evitarea expunerii la frig , umezeala si mai ales a schimbarilor bruste de temperatura

Interventii delegate:

administrez medicatia prescrisa:

antialgice(Algocalmin 2 tb/zi , Piafen – 1 supoz/zi )

antibiotice( Pencilina G = 1000000 U.I la 6 h )

antiinflamatori(Refen =100 U.I – 1 f / I.M /zi

dezinfectante ale mucosei buco-faringiene

Evaluare :

pacientul nu mai prezinta dureri toracice

dispneea , tusea au diminuat mult

pacientul expectoreaza , respectand regulire de asepsie

nu prezinta axietate

nu prezinta complicatii si nici infectii nosocomiale

Nevoia de a fi curat si ingrijit

P =alterarea autoingrijirii

E =slabiciune fizica ,dezinteres

S =tegumente umede, miros dezagrebil , halena fetida

Obiective :

Pacientul sa fie curat ,

Sa nu devina sursa de infectii nosocomiale

Sa aiba o stare de bine , fizica si psihica

Interventii :

Ajut pacientul sa –si efectueze baia zilnica , sa-si ingrijeasca parul , unghiile ,

ii ofer lenjerie curate aspectoasa si sosete.

Ii recomand sa-si efectueze toaleta cavitatii bucale de mai multe ori pe zi (avand in vedere faptul ca expectoreaza) si sa efecuteze solutii dezinfectante pentru gura

Il ajut sa-si mentina in curatenie patul noptiera si spatiul din jur

Aerisesc salonul de mai multe ori pe zi

Ii recomand sa tuseasca cu gura inchisa , sa folosesca batiste de unica

folosinta si sa le depoziteze intr-un container special ce va fi dus la crematoriu

Constientizez pacientul asupa importantei tinutei vestimentare , in relatiile interpersonale si pentru indetificarea personalitatii

Reliefez faptul ca ingrijirile igienice reprezinta conditia primordiala in prevenirea inbolnavirii

Evaluare :

Pacientul are aspect curat, ingrijit , decent

Nu este sursa de infectii nosocomiale

Prezinta confort fizic si psihic

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

P=ignoranta

E = dezinteres , lipsa informatiei

S= cunostinte ineficiente despre imbolnaviri si despre metodele de prevenire a bolilor si recapatarea sanatatii .

Obiective :

Pacietul sa acumuleze cunostintele necesare recapatarii si pastrarii sanatatii .

Interventii :

Deci pacientul a mai fost internat pentru probleme de sanatate , a ignorant sfaturile privind masurile ce pot luate pentru dobandirea independentei

Explic pacientului conditiile si sursele care pot fi cauza imbolnavirii aparatului respirator:igiena precara , imbracaminte inadecvata , expunere la frig , umezeala , alimentatie necorespunzatoare , mediu infectant , stres ,consum de tutun, droguri , etc.

Ii recomand pacientului evitarea consumului de alcool si tutun , nocive ce pot scadea rezistenta organismului

Sugerez dezinfectia periodica a locuintei , aerisirea de mai multe ori pe zi , igienizarea zilnica .

Recomand petrecerea timpului liber in aer curat si miscare

Subliniez necesitatea controalelor periodice in serviciile de specialitate si curele anuale in statiuni de profil .

Continuarea tratamentului la domiciliul , completat de o dieta corespunzatoare bogata in viatamine , minerale , si lichide din abundenta .

Evitarea alglomerarilor si a mediilor cu praf,pulberi

Reluarea activitatii fizice in functie de toleranta la efort

Evaluare :

Pacientul a acumulat cunostindetele necesare pentru recapatarea si pastrarea sanatatii

Evaluare finala :

Pacientul reechilibrat respirator si circulator

Afebril

Tegumente si mucoase ingrijite , integre

Respecta dieta , tratamentul ,

A invatat sa-si pastreze sanatatea si este interesat de acumularea de informatii privind sanatatea , viata echilibrata .

Cazul III

Date de identificare: Nume: I

Prenume: E

Varsta: 60 ani

Sex: masculin

Nationalitate: romana

Domiciliul: mediu urban, Roman

Data internarii: 16 IV 2009, Spital Roman, sectia Pneumologie F.O. 205

Data externarii; 24 IV 2009

Diagnostic de internare: bronsita acuta difuza

Situatie familiara si sociala: casatorit, pensionar, fost muncitor la S.C MITTAL STEEL S.A.

Motivele internarii: pacientul se interneaza pentru dispnee de efort, transpiratii, febra, tuse cu expectoratie

A.P(antecedente personale): B.P.O.C.

A.H.C(antecedente heterocolaterale): fara importanta, nesemnificative Conditii de viata: bune, apartament 3 camere cu C.T

Obisnuinte de viata: fumator, neaga consumul de alcool

Istoricul bolii: bolnavul se simte slabit de 2 zile, a facut febra (380 C), tuse uscata,

dificultate de a respira, stare generala alterata.

Observare initiala: pacient anxios, prezinta transpiratii, tegumente umede.

tuse uscata chinuitoare

Respiratie tahipneica=32 respiratii/ minut

TA=180/90 mm Hg, puls=95 p/minut, temperatura 380 C

Nu prezinta alergii

L= 168 cm, G=75 Kg, Gr sang=0,1

Explorari paraclinice: VSH=45 mm/1h (V.N=2-8 mm/1h)

L=10000 mm3 (V.N=4000-8000 mm3)

Hb=13 gr% (V.N=13-14 gr%)

Ht=43% (V.N=43-44%)

Glicemie=100 mg% (V.N=80-100 mg%)

Fibrinogen=250 mg (V.N=200-400 mg%)

Aslo=130 u/l (V.N=<200 u/l)

Timol= 3 UML (V.N=2-4 UML)

Uree= 30mg% (V.N=20-40 mg%)

Examenul radiologic: desen hilar accentuat, bronhii dilatate, desen peribronhic vascular accentuat.

Nevoi fundametale alterate

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a mentine tegumentele si mucoasele integre curate

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Nevoia de a comunica

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P1=respiratie inadecvata

E=proces inflamator bronsiolitic

S=senzatie de lipsa de aer, anxietate, dispnee cu tahipnee

P2=alterarea circulatiei

E=dispnee

S=cianoza peribucala la niveul unghiilor, extremitati reci, palide, tahicardie

Obiective:

Restabilirea respiratiei si a circulatiei sanguine

Interventii proprii:

Linistim fizic si psihic pacientul

Repaus la pat

Confort termic si atmosfera umezita

Recomand pacientului sa inspire adanc pe gura si sa aspire lent pe nas

In timpul expiratie se aplica cu mana pe peretele toracic o presiune usoara si oscilatorie, dupa 5 expiratii pacientul este incurajat sa tuseasca si sa expectoreze

Aplicam comprese pe stern sau torace

Oferim pacientului un regim hidro-zaharat: lichide calde(ceai, lapte, compot, sucuri de fructe), si-l incurajam sa consume lichide suficiente pentru a preveni deshidratarea prin transpiratii, polipnee.

Recomand pacientului sa faca gargara cu solutii antiseptice

Interventii delegate:

Administram oxigen prin sonda endonazala

Supraveghez functiile vitale

Administrez medicatia prescrisa:

Antitermice: ALGOCALMIN 3 comp/zi cu ASPIRINA

Calmante ale tusei: CODENAL 3 comp/zi

Bronhodilatatoare; MIOFILIN 2 fiole/zi intravenos primele 3 zile, apoi MIOFILIN tableta 2 comp/zi

Antibiotice: PENICILINA G=1000000 ui la 6 ore

Expetorante: din a 4-5 zi sub forma de siropuri:SIROGAL, EXPECTORANT=3 linguri

Antihistaminic; NILFAN 2 comp/zi

Anxiolitice: XANAX 25 mg,1-2 comp/zi

Evaluare

Dispnee a diminuat ( Resp = 24 resp/min)

Nu prezinta cianoza

S-a ameliorat circulatia si respiratia sanguina(TA=150 mm Hg, P=80p/min)

Tusea persista, expectoratie redusa.

2 Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

P= hipertermie

E=proces inflamator bronsiolitic

S= temeratura =38,6 grade C , tegumente fierbinti , extremitati reci , transpiratii , sete , limba rosie .

Obiective :

Scaderea febrei

Sa nu prezinte dezhidratare

Pacientul sa prezinte confort fizic si psihic

Interventii proprii:

Repaus la pat , pozitie sezanda , camera aerisita , cu atmosfera umezita

Comprese reci pe frunte

Imbracaminte lejera uscata

Sterg tegumentele cu prosoape umede la temperatura camerei

Incalzesc extremitatile , masez degetele

Ofer lichide caldute pacientului si il incurajez sa consume

suficiente cantitati

Interventii delegate:

Administrez medicatia prescrisa si urmaresc efectul acesteia(curba termica, functiile vitale , aspectul tegumentelor)

Evaluare :

Febra scade inca din primele ore de tratament

Pacientul nu prezinta semne de deshidratare

Confort fizic si psihic usor ameliorat

3Nevoia de a evita pericolele

P1=dureri toracice

E = proces inflamator traheo-bronsic , tuse

S =pacientul acuza dureri cu caracter de arsura retrosternale (la nivelul

traheei ) , accentuate la tuse

P2 = anxietate

E =insuficienta respiratorie

S = speriat , ingrijorat , sta in pozitie sezanda , ii este frica sa adoarma

P3= risc de complicatii si infectii nosocomiale

E = evolutie trenanta , organism tarat

S = posibile complicatii infectioase pulmonare , posibile complicatii

circulatorii , persistent febrei , tusei .

Obiective:

Calmarea durerii

Diminuarea anxietatii

Abolirea infectiilor nosocomiale

Prevenirea complicatiilor

Inerventii proprii :

Repaus la pat, confort termic ,camera aerisita , atmosfera umezita

Comprese calde , alcoolizate pe piept

Asigur un aport suficient de lichide , calde dulci , bogate in

vitamine, proteine, minerale ,

recomand gargara cu solutii antiseptice pentru calmarea durerilor din

gat si dezinfectia mucoaselor

ajut pacientul sa efectueze inhalatii , aerosoli , cu substante dezinfectante, bronhodilatatoare , antimicrobiene si trofice ale mucoasei traheobronsice (ex:aerosoli cu Kanamicina, Efedrina , Dexametazona 1 f +1f ser fiziologic)

linistesc pacientul si recomand exerciti respiratorii pentru inlaturarea senzatei de,, lipsa de aer” si pentru o oxigenare a tesuturilor

ajut pacientul sa-si faca ingiena corporala sau igiena ambientala in vederea prevenirii altor imbolnaviri

respect regurile de asepsie in efectuarea oricarei tehnici medicale (interventii)

recoamnd evitarea expunerii la frig , umezeala si mai ales a schimbarilor bruste de temperatura

Interventii delegate:

administrez medicatia prescrisa:

antialgice(Algocalmin 2 tb/zi , Piafen – 1 supoz/zi )

antibiotice( Pencilina G = 1000000 U.I la 6 h )

antiinflamatori(Refen =100 U.I – 1 f / I.M /zi

dezinfectante ale mucosei buco-faringiene

Evaluare :

pacientul nu mai prezinta dureri toracice

dispneea , tusea au diminuat mult

pacientul expectoreaza , respectand regulire de asepsie

nu prezinta axietate

nu prezinta complicatii si nici infectii nosocomiale

4Nevoia de a fi curat si ingrijit

P =alterarea autoingrijirii

E =slabiciune fizica ,dezinteres

S =tegumente umede, miros dezagrebil , halena fetida

Obiective :

Pacientul sa fie curat ,

Sa nu devina sursa de infectii nosocomiale

Sa aiba o stare de bine , fizica si psihica

Interventii :

Ajut pacientul sa –si efectueze baia zilnica , sa-si ingrijeasca parul , unghiile ,

ii ofer lenjerie curate aspectoasa si sosete.

Ii recomand sa-si efectueze toaleta cavitatii bucale de mai multe ori pe zi (avand in vedere faptul ca expectoreaza) si sa efecuteze solutii dezinfectante pentru gura

Il ajut sa-si mentina in curatenie patul noptiera si spatiul din jur

Aerisesc salonul de mai multe ori pe zi

Ii recomand sa tuseasca cu gura inchisa , sa folosesca batiste de unica

folosinta si sa le depoziteze intr-un container special ce va fi dus la crematoriu

Constientizez pacientul asupa importantei tinutei vestimentare , in relatiile interpersonale si pentru indetificarea personalitatii

Reliefez faptul ca ingrijirile igienice reprezinta conditia primordiala in prevenirea inbolnavirii

Evaluare :

Pacientul are aspect curat, ingrijit , decent

Nu este sursa de infectii nosocomiale

Prezinta confort fizic si psihic

5Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

P=ignoranta

E = dezinteres , lipsa informatiei

S= cunostinte ineficiente despre imbolnaviri si despre metodele de prevenire a bolilor si recapatarea sanatatii .

Obiective :

Pacietul sa acumuleze cunostintele necesare recapatarii si pastrarii sanatatii .

Interventii :

Deci pacientul a mai fost internat pentru probleme de sanatate , a ignorant sfaturile privind masurile ce pot luate pentru dobandirea independentei

Explic pacientului conditiile si sursele care pot fi cauza imbolnavirii aparatului respirator:igiena precara , imbracaminte inadecvata , expunere la frig , umezeala , alimentatie necorespunzatoare , mediu infectant , stres ,consum de tutun, droguri , etc.

Ii recomand pacientului evitarea consumului de alcool si tutun , nocive ce pot scadea rezistenta organismului

Sugerez dezinfectia periodica a locuintei , aerisirea de mai multe ori pe zi , igienizarea zilnica .

Recomand petrecerea timpului liber in aer curat si miscare

Subliniez necesitatea controalelor periodice in serviciile de specialitate si curele anuale in statiuni de profil .

Continuarea tratamentului la domiciliul , completat de o dieta corespunzatoare bogata in vitamine , minerale , si lichide din abundenta .

Evitarea alglomerarilor si a mediilor cu praf,pulberi

Reluarea activitatii fizice in functie de toleranta la efort

Evaluare :

Pacientul a acumulat cunostindetele necesare pentru recapatarea si pastrarea sanatatii

Evaluare finala :

Pacientul reechilibrat respirator si circulator

Afebril

Tegumente si mucoase ingrijite , integre

Respecta dieta , tratamentul ,

A invatat sa-si pastreze sanatatea si este interesat de acumularea de informatii privind sanatatea , viata echilibrata .

6Nevoia de a comunica

P1=comunicarea ineficienta la nivel motor

E =afectarea mucoasei laringiene (corzi vocale)

S =voce ragusita

P2=comunicarea ineficienta la nivel afectiv

E =anxietate –inadaptare la mediul spitalicesc

S =disconfort , nu comunica

Obiective

Pacientul sa comunice verbal in cel mai scurt timp

Pacientul sa comunice eficient sa-si exprime emotiile , sentimentele

Interventii

Proprii – linistesc bolnavul si explic ca disfonia este trecatoare

-incurajez pacientul, il familiarizez cu mediu ambiant

-asigur mediu securizant

-pun in valoare realizarile anterioare ale bolnavului

-facilitam intalnirea pacientului cu familia sau cu alti bolnavi care au un tonus fizic bun

Delegate –administram medicatia dezinfectanta pentru mucoasa cailor respiratorii (anxiolitic) recomandate de medic

Evaluare

Pacientul isi amelioreaza disfonia

Pacientul reuseste sa stabileasca relatii cu alti bolnavi

Prezinta optimism

Evaluare finala :

Pacientul reechilibrat respirator si circulator

Afebril

Tegumente si mucoase ingrijite , integre

Respecta dieta , tratamentul ,

A invatat sa-si pastreze sanatatea si este interesat de acumularea de informatii privind sanatatea , viata echilibrata .

CAPITOLUL V

Concluzii desprinse din particularitatile de ingrijire a celor trei cazuri

Cazul I Pacienta are o evolutie buna ,manifesta receptivitate ,interes,accepta rolul de bolnav si boala.A acumulat cunostiinte noi privind boala si factorii favorizanti.Se imbraca adecvat si evita trecerea brusca de la o temperature la alta.

Cazul II Pacientul are un confort psihic si fizic , a invatat cum sa si pastreze sanatatea ,a inteles sa se prezinte la medic de la primele semne de boala.A dobandit obiceiuri si deprinderi noi pentru pastrarea sanatatii,nu mai fumeaza ,evita consumul de alcool.

Cazul III Pacientul si a recapatat sanatatea,a inteles ca trebuie sa urmeze tratamentul prescris de medic, a acumulat cunostinte noi privind sanatatea. Nu a facut complicatii si nici nu a fost sursa de infectii nosocomiale.Nu mai fumeaza ,evita consumul de alcool si expunerea la noxe.

BIBLIOGRAFIE

1 Corneliu Borundel-Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura Medicala-

2.G.Bouvenot,B.Delvulder, L.Guillevin, A. Scaeffer-Patologie medicala-Pneumologie -1996

3.L ucretia Titirca-Nursing-Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali-Editura Viata Medicala Romaneasca-1997

4.Lucretia Titirca-Ghid de nursing-Editura Viata Medicala Romaneasca Bucuresti 2007

5 .Lucretia Titirca U rgente medico chirurgicale – Editura Medicala-2004

6 .Teodorescu Exarcu,Ileana . Gh .Ciuhat , Silvia Gherghescu, Maria Soigan-Biologie Anatomie si fiziologia omului- Editura Didactica si Pedagogica R.A,Bucuresti,1994

7.F.O .44 Spitalul Roman sectia Pneumologie

8.F.O.102 Spitalul Roman sectia Pneumologie

9.F.O.205 Spitalul Roman sectia Pneumologie

10 .FL. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicala ,Bucuresti-1980

11.Radu Rizescu-AGENDA Medicala Editura Medicala ,Bucuresti-1995

12..Simon Purice—Clinica Medicala-Analize si sinteze-vol.I-Editura Stiintifica si Enciclopedica,B ucuresti-1989

13.Virginia Henderson-Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului-1999

14.Voiculescu Marin Medicina pentru familie Editura Medicala,Bucuresti,1986

15 .Vlaicu Radu –Practica Urgentelor Medicale Editura Dacia 1998