Ingrijirea Pacientilor CU Abces Pulmonar

=== Abcesul pulmonar ===

CUPRINS

CAPITOLUL I – Notiuni de anatomia si fiziologia aparatului

respirator 4

CAPITOLUL II – Abcesul pulmonar 9

2.1. Introducere 12

2.2. Abcesul pulmonar 13

2.2.1. Definitie 13

2.2.2. Etiologie 13

2.2.3. Anatomie patologica 14

2.2.4. Simptomatologie 14

2.2.5. Examene paraclinice si de laborator 15

2.2.6. Evolutie 16

2.2.7. Complicatii 16

2.2.8. Prognostic 16

2.2.9. Diagnostic pozitiv 16

2.2.10. Profilaxie 17

2.2.11. Tratament 17

CAPITOLUL III – Planuri de ingrijire 19

CAPITOLUL IV – Fise tehnice 69

BIBLIOGRAFIE 98

CAPITOLUL I

NO|IUNI DE ANATOMIA SI

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE

APARATUL RESPIRATOR. Este alcatuit din doua parti distincte:

a) Caile respiratorii extrapulmonare, alcatuite din:

– cai respiratorii superioare: -cai nazale;

-faringe:

– cai respiratorii inferioare: -laringe:

-trahee:

-bronhii principale:

b) Plamanii.

a) Caile respiratorii extrapulmonare

Caile nazale. Reprezinta poarta de intrare a aerului, au forma aproximativ piramidala, cu baza mare in jos, iar cele doua cavitati sunt despartite de o portiune membranoasa, numita sept.

Cavitatile sunt captusite cu o mucoasa ce secreta mucus, cu rolul de a retine impuritatile. Mucoasa nazala are la baza un tesut de natura conjunctiva, foarte puternic vascularizat, asigurand incalzirea aerului pe cavitatile nazale.

Peretii proeminenti ai cailor nazale se numesc cornete nazale, iar spatiile se numesc meaturi. Meaturile maresc suprafata mucoasei nazale si micsoreaza viteza de deplasare a aerului in timpul inspiratiei.

In partea posterioara, cavitatile nazale comunica cu faringele prin orificiul naso-faringean sau coane. Aceste orificii pot fi inchise prin ridicarea valului palatin – luetei – inchidere ce are loc in timpul deglutitiei.

Faringele. Este un segment sub forma de palnie, cu orificiul mic in partea inferioara si comunica cu laringele si esofagul. Are in componenta sa musculatura striata, avand rol de a separa cele doua cai: calea digestiva si cea respiratorie.

Laringele. Este un segment lung de 5-6 cm, cu rol de a conduce aerul in plamani si in fonatie. Este format din mai multe cartilagii, cel mai dezvoltat fiind cartilagiul tiroid, orientat anterior, iar pe mijloc exista o parte mai proeminenta, marul lui Adam, fiind asezata glanda tiroida.

Deschiderea orificiului laringean se numeste glota, iar inchiderea orificiului laringean se face cu un capacel numit epiglota.

In interior sunt corzile vocale care au musculatura striata si produc sunete.

Traheea. Este segmentul aparatului respirator, care continua laringele, fiind asezata inaintea esofagului. Este formata aproximativ din 18-20 de inele cartilaginoase, avand partea posterioara subtire si elastica.

Traheea este captusita pe tot traiectul ei cu o mucoasa care prezinta o bordura de cili vibratili, ce scot impuritatile, evitand blocarea – reflex tusea. Traheea se bifurca in doua bronhii formate din inele cartilaginoase. Fiecare bronhie patrunde in plaman.

Bronhii principale. Bifurcarea traheei da nastere celor doua bronhii principale: dreapta si stanga. Fiecare bronhie principala patrunde in plamanul respectiv prin hilul pulmonar.

Bronhiile principale fac parte din pediculul pulmonar.

Pediculul pulmonar cuprinde formatiuni care intra si ies din plaman:

bronhia principala;

artera pulmonara;

venele pulmonare;

vasele si nervii pulmonari.

Bronhiile principale sunt formate fiecare din 9-12 inele cartilaginoase. Bronhiile principale constituie segmentul extrapulmonar al arborelui bronsic. Dupa patrunderea in plaman, ele se ramifica, formand segmentul intrapulmonar al arborelui bronsic.

b)Plamanii.

Reprezinta organele in care se realizeaza schimbul de gaze, O2 si CO2. Sunt in numar de doi, drept si stang, fiind asezati in cavitatea toracica de o parte si de alta a medianului.

Culoarea plamanilor variaza cu varsta si cu substantele care sunt inhalate:

la fumatori si la cei care lucreaza in medii cu pulberi, au o culoare cenusie-negricioasa;

la copii, culoarea plamanilor este roz.

Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con, cu baza spre diafragm.

Configuratia externa.

Plamanul drept este format din 3 lobi: superior, mijlociu si inferior.

Plamanul stang este format din 2 lobi: superior si inferior.

Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci – scizuri – in care patrunde pleura viscerala.

Fiecarui plaman i se descriu:

2 fete: costala, in raport direct cu peretele toracic; mediastinala, la nivelul caruia se afla hilul pulmonar;

3 margini: anterioara, posterioara si inferioara;

o baza sau fata diafragmatica, in raport cu diafragmul si prin el cu lobul hepatic drept in dreapta si fundul stomacului in stanga;

varful, care are forma rotunjita; vine in raport cu coastele unu si doi si corespunde regiunii de la baza gatului.

Structura plamanului. Plamanii sunt alcatuiti dintr-un sistem de canale rezultat din ramificarea bronhiei principale – arbore bronsic si un sistem de saci, in care se termina arborele bronsic – lobuli pulmonari.

Arborele bronsic reprezinta totalitatea ramificatiilor intrapulmonare ale bronhiei principale: bronhie principala bronhii lobare (3 pentru plamanul drept si 2 pentru cel stang) bronhii segmentare (cate 10 pentru fiecare plaman – cate una pentru fiecare segment pulmonar) bronhii interlobulare bronhiole terminale bronhiole respiratorii canale alveolare.

Bronhiile intrapulmonare au forma cilindrica, regulata. Pe masura ce bronhiile se ramifica, fibrele musculare netede devin din ce in ce mai numeroase, astfel incat bronhiolele respiratorii si terminale, sunt lipsite de inelul cartilaginos, dar prezinta un strat muscular foarte dezvoltat, care intervine activ in modificarea lumenului bronhiolelor si astfel in reglarea circulatiei aerului in caile pulmonare.

Arborele bronsic poate prezenta dilatatii patologice sub forma de saci, in care se strang secretii, puroi – bronsiectazii.

Lobulul pulmonar continua ultimele ramificatii ale arborelui bronsic.

Lobulul pulmonar reprezinta unitatea morfologica si functionala a plamanului, la nivelul caruia se face schimbul de gaze. Lobulul pulmonar este constituit din: bronhiola respiratorie canale alveolare alveole pulmonare, impreuna cu vase de sange, limfatice, fibre motorii nervoase si senzitive.

Alveola pulmonara – peretele alveolar este format dintr-un epiteliu, sub care se gaseste o bogata retea capilara, care provine din ramificatiile arterei pulmonare (ce aduc sange venos din ventriculul drept).

Epiteliul alveolar formeaza cu epiteliul capilarelor alveolare o structura functionala comuna – membrana alveolocapilara. La nivelul acesteia au loc schimburile gazoase prin difuziune, intre aerul din alveole, a carui compozitie este mentinuta constanta prin ventilatia pulmonara si sange.

Suprafata epiteliului alveolar este acoperita cu o lama fina de lichid – surfactant. Distrugerea peretilor alveolari reprezinta emfizemul.

Mai multi lobuli se grupeaza in unitati morfologice si functionale mai mari – segmente pulmonare.

Segmentul pulmonar este unitatea morfologica si functionala, caracterizata prin teritoriu anatomic cu limite precise, cu pedicul bronho-vascular propriu si aspecte patologice speciale.

Segmentele pulmonare corespund bronhiilor segmentare cu acelasi nume, fiecare plaman avand cate 10 segmente. Segmentele se grupeaza la randul lor, formand lobii pulmonari.

Vascularizatia plamanului.

La nivelul plamanului exista doua circulatii sanguine:

functionala;

nutritiva.

Circulatia functionala este asigurata de artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se capilarizeaza la nivelul alveolelor pulmonare. Circulatia functionala de intoarcere este asigurata de venele pulmonare, care se varsa in atriul stang. Se incheie astfel, circulatia mica, in care artera pulmonara continand sange neoxigenata, cu CO2; se incarca cu O2 si se intoarce prin venele pulmonare care contin sange oxigenat, rosu, la atriul stang.

Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si aduce plamanului sange incarca cu substante nutritive si oxigen. Este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei toracice; ele iriga arborele bronsic. O parte din sange se intoarce in venele bronsice, care se varsa in venele azygos si acestea in vena cava superioara si atriul drept; o alta parte din sange se intoarce prin venele pulmonare in atriul stang.

Circulatia limfatica este tributara ganglionilor hilari si ganglionilor traheobronsici. De aici se varsa in final, in canalul toracic.

Inervatia plamanului

Inervatia plamanilor este:

a) motorie, asigurata de simpatic (fibre opstganglionare) si parasim-patic (nervul vag).

simpaticul are actiune:

– bronhodilatatoare si vasodilatatoare;

– relaxeaza musculatura bronsica;

parasimpaticul are actiune:

– bronhoconstrictorie;

– vasoconstrictorie;

– hipersecretie de mucus.

b) senzitiva, anexata simpaticului si parasimpaticului; cele mai multe fibre senzitive sunt in legatura cu nervul vag.

Capacitatea plamanului: volumul de aer pe care il contine este de 4500-5000 cm3.

Pleura. Plamanii sunt inveliti de o foita seroasa numita pleura. Ea are rolul de a usura miscarile plamanilor prin alunecare.

Fiecare plaman este invelit de o pleura. Pleura, la randul ei, este formata din doua foite, una in continuarea celeilalte: pleura viscerala care acopera plamanul si pleura parietala care acopera peretii cavitatii toracice.

Intre cele doua pleure, exista o cavitate inchisa – cavitatea pleurala, care in mod normal este virtuala si care contine o cantitate infima de lichid, care favorizeaza alunecarea.

In conditiile patologice, cavitatea pleurala poate deveni reala, putand fi umpluta cu:

puroi (pleurezie);

sange (hemotorax);

aer (pneumotorax).

Cand cantitatea de lichid sau aer este mare, plamanul respectiv apare turtit spre hil (colabat) si functia sa respiratorie este nula.

Mediastinul. Toracele este impartit, din punct de vedere topografic:

intr-o regiune mediana – mediastin;

2 regiuni laterale – pleuro-pulmonare.

Mediastinul reprezinta regiunea mediana care desparte cele doua regiuni pleuro-pulmonare.

El corespunde:

in sens antero-posterior spatiului dintre stern si coloana vertebrala;

in sens supero-inferior, orificiului superior al toracelui si diafragmului.

Mediastinul contine organe apartinand aparatului respirator, cardio-vascular si digestiv, dar trebuie privit ca o unitate, datorita relatiilor stranse intre aceste organe prevenind simptomatologia comuna a acestora in cursul unor boli.

Regiunile pleuro-pulmonare sunt dispuse de o parte si de alta a mediastinului si contin plamanul si pleura respectiva.

1.2. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE

Respiratia reprezinta un proces vital in care au loc aportul de O2 la tesuturi si eliminarea CO2 ca rezultat al metabolismului.

Respiratia cuprinde urmatoarele etape:

Etapa pulmonara cand aerul patrunde prin caile respiratorii in alveolele pulmonare;

Etapa sanguina reprezentata de schimbul de gaze dintre alveolele pulmonare si sangele din capilarele sanguine;

Etapa circulatorie cand are loc transportul de O2 la tesuturi si CO2 la alveole;

Etapa tisulara, cand se face schimbul de gaz la nivelul tesuturilor se primeste O2 si se elibereaza CO2 in sistemul venos.

Procesul de respiratie este continuu. Oprirea lui duce la scurt timp la moartea celulelor, deoarece organismul nu dispune de rezerve de O2, iar acumularea CO2 este toxica pentru celule.

Ventilatia pulmonara

Aerul atmosferic este introdus in plamani prin procesul de ventilatie pulmonara, prin care se mentine constanta compozitia aerului alveolar.

a) Mecanica respiratiei. Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia.

1. Inspiratia reprezinta un proces activ, realizat prin efort muscular, cand aerul patrunde in plamani incarcat cu O2.

Principalii muschi inspiratori sunt:

muschii intercostali;

muschii supracostali;

diafragma.

Prin actiunea acestor muschi, cusca toracica isi mareste volumul. Prin marirea volumului pulmonar, presiunea aerului scade in plamani, fata de cea atmosferica.

2. Expiratia reprezinta un proces pasiv, prin care se elimina aerul din plamani, incarcat cu CO2. In timpul expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avute anterior.

Tipuri de respiratie:

Tip costal superior – intalnit la femeie, cand cutia toracica se dilata antero-posterior;

Tip costal inferior – intalnit la barbat, cand cutia toracica se dilata transversal;

Tip abdominal – intalnit la copii si batrani, cand dilatarea este mai mult verticala.

b) Volumele respiratorii. In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate o serie de volume respiratorii:

la o inspiratie normala este introdus un volum de 500 cm3 de aer (volum inspirator curent) – V.I.C.;

la o inspiratie fortata este introdus inca 1500 cm3 de aer (volum inspirator de rezerva) – V.I.R.;

la o expiratie fortata este expulzat 1500 cm3 de aer (volum expirator de rezerva) – V.E.R.;

capacitatea vitala – C.P., 3500 cm3 de aer, masurata cu un aparat numit spirometru.

C.P. este o cifra aproximativa si difera de la un individ la altul, fiind influentata de efortul fizic.

Transportul gazelor

Este realizat de sange.

Transportul O2. O cantitate mica de O2 este dizolvata in plasma sanguina, iar cea mai mare parte este transportata prin formarea unui compus instabil cu hemoglobina din sange

Hb + O2 Oxihemoglobina

tesuturi plaman

Se formeaza cand sangele este la plamani, ajunge la tesuturi si are loc descompunerea oxihemoglobinei.

b) Transportul CO2 (se formeaza in urma arderilor celulare)

1. dizolvare in plasma (cantitate mica);

2. formarea unui compus cu hemoglobina

Hb + CO2 Carbohemoglobina

Plaman tesuturi

3. prin formarea unor saruri acid (carbonat acid de sodiu su potasiu).

Cu unele gaze, hemoglobina formeaza compusi stabili care blocheaza Hb

a) CO (monoxidul de carbon) se formeaza acolo unde se produc arderi incomplete;

b) oxigenul in stare atomica, care poate fi eliberat de substante puternic oxidante.

Respiratia tisulara

In cadrul respiratiei tisulare are loc arderea substantelor cu eliberarea energie prin ardere de glucoza.

enzime

C6H12O6 + 6O2 6H2O + 6CO2I + E

respiratorii

E = 675 Kcal

Organismul transforma energia chimica in alte forme de energie:

energie de contractie musculara;

energie calorica;

energie electrica.

CAPITOLUL II

ABCESUL PULMONAR

2.1. INTRODUCERE

SUPURATIILE BRONHOPULMONARE (GENERALIT~TI)

DEFINITIE: Supuratiile bronhopulmonare reprezinta grupul de afectiuni caracterizate prin inflamatia supurativa a parenchimului pulmonar si/sau a conductelor bronsice, iar clinic prin bronhoree purulenta.

FRECVENT~: Incidenta generala a supuratiilor bronhopulmonare este in scadere datorita antibioterapiei, dar aplicarea precoce si abuziva a tratamentului antiinfectios, in orice afectiune respiratorie, prin dezvoltarea antibiorezistentei microbiene, a crescut frecventa formelor trenante de boala.

Supuratiile bronhopulmonare predomina la sexul masculin – 80% si la grupa de varsta medie – 35-45 ani.

ETIOLOGIE: Supuratiile bronhopulmonare sunt determinate in ordine de:

bacterii anaerobe (Fusobacterium, Bacteroides fragitis etc.) si bacterii aerobe (Staphylococcus auraeus, Escherichia coli, Streptococcus faecalis, Klebsiella pneumoniae, Protesu etc.);

fungi (Candida etc.);

protozoare (Entamoeba hystolitica).

CLASIFICARE: Supuratiile bronhopulmonare pot fi grupate dupa localizarea predominanta a procesului patologic sau modul de aparitie.

Dupa localizarea procesului patologic:

-supuratii bronsice (bronsiectazia);

-supuratii bronhopulmonare circumscrise (abcesul pulmonar) si difuze (gangrena pulmonara).

Dupa modul de aparitie:

-supuratii primare (pe tesuturi indemne);

-supuratii secundare (complicatii ale unor afectiuni bronhopulmonare preexistente).

2.2. ABCESUL PULMONAR

2.2.1. DEFINITIE

Abcesul pulmonar este o colectie purulenta, de obicei unica, localizata in parenchimul pulmonar. Aceasta colectie se evacueaza prin caile respiratorii, in urma deschiderii acestora in bronhii, sub forma de expectoratii mucopurulente. Imaginea radiologica este hidro-aerica.

2.2.2. ETIOLOGIE

Este in cea mai mare parte bacteriana, 80-90% din infectiile pulmonare necrozante fiind provocate de bacterii anaerobe (Bacteroides, Peptostreptococcus, Clostriduim etc.). Flora anaeroba este polimicrobiana, asociind 2-3 specii sau chiar mai multe.

Bacteriile aerobe sunt: Pneumococi, Stafilococi, Streptococi etc. bacteriile aerobe produc rar abcese pulmonare tipice, de obicei se asociaza cu cele anaerobe.

Patogeneza abcesului pulmonar anaerobic presupune intotdeauna implicarea a doi factori:

a) sursele de infectie:

-infectii bucodentare (paradontoze, gingivite, abcese, granuloame);

-abdominale (apendicita, peritonita, perforatii apendiculare, avorturi septice, piosalpinx etc.);

b) vehicularea germenilor pana la parenchimul pulmonar, fie pe cale bronsica, prin aspiratie din caile aerodigestive superioare, fie pe cale hematogena – diseminarea din focarele extrapulmonare, uneori pe cale limfatica, alteori in cadrul unei stari septicemice severe.

Mai rara este propagarea prin contiguitate (de la abcese hepatice amebiene, plagi toracice infectate si altele).

Factori favorizanti:

– alcoolismul;

– diabetul;

– frigul;

– oboseala;

– pneumopatiile cronice (bronsiectazii, pneumonii etc.).

Din punct de vedere patogenic, abcesele pulmonare sunt de doua feluri:

– primitive, care se dezvolta pe teritorii pulmonare normale fiind infectii produse de bacterii anaerobe (nu se cunoaste mecanismul de producere);

– secundare, care sunt complicatii ale unei leziuni locale preexistente (cancer, corpi straini, chisturi), ce apar dupa interventii chirurgicale, in cursul septicemiilor, bronhopneumopatiilor, pneumoniilor abcedate etc.

2.2.3. ANATOMIE PATOLOGIC~

Abcesul pulmonar este constituit de obicei din trei structuri:

– o cavitate care contine puroi de aspect galben-verzui (piogeni), grunji galbeni (micoze) sau ciocolatii (amoebe);

– un perete mai mult sau mai putin ingrosat, aparand uneori ca o membrana (membrana piogena);

– o zona de reactie inflamatorie in jur.

2.2.4. SIMPTOMATOLOGIE

slasic in desfasurarea abcesului pulmonar se admit trei faze:

1. Faza de debut. Abcesul pulmonar se instaleaza in medie dupa 1-3 zile de la aspiratia sursei infectante.

Debutul este brutal cu stare generala alterata: febra 39-40C; frisoane; tuse seaca la inceput, apoi cu expectoratie mucoasa; junghi toracic; dispnee moderata; facies palid, rezistenta organismului la antibiotice; hiperleucocitoza si sindrom de condensare pulmonara incomplet (submatitate si raluri subcrepitante).

2. Faza de deschidere (vomica). Dupa 7-10 zile de la debut si in absenta tratamentului antiinfectios, brusc bolnavul prezinta: tuse violenta, urmata de evacuarea unei cantitati mari de puroi fetid, intre 400-600 ml (vomica).

Astazi vomica este inlocuita cu bronhoree purulenta in cantitati medii si mai multe reprize (50-60 ml/repriza).

Vomica presupune efractia bronsica si prin tuse, evacuarea brutala a colectiei purulente.

Ea se asociaza cu:

– febra neregulata, sau de tip oscilant;

– paloare;

– anorexie;

– slabire.

Vomica se anunta prin accentuarea durerii toracice, cresterea febrei hiperpirexie Abundenta expectoratiei determina dispnee, iar uneori asfixie – deces.

3.Faza de supuratie cronica. Se caracterizeaza prin:

– febra neregulata;

– bronhoree purulenta in jur de 100-300 ml/24 h;

– paliditate;

– anorexie;

– scadere ponderala;

– degete hipocrotice;

– raluri subcrepitante localizate.

2.2.5. EXAMENE PARACLINICE sI DE LABORATOR

a) Examenul radiologic

Este foarte important deoarece confirma diagnosticul. El evidentiaza in faza de formare – opacitate omogena, ovalara sau rotunda; in faza de deschidere (vomica) – imagine hidroaerica; in perioada de cicatrizare – fibroza stelara.

b) Examenul sputei

Sputa este purulenta, fetida (50%), flora microbiana polimorfa si prezenta fibrelor elastice (distrugerea peretilor alveolari).

c) Examenul bronhoscopic

Este obligatoriu, mai ales la barbatii trecuti de 40 ani. Aceasta confirma supuratia, sediul sau tumora pulmonara necrozata si infectata avand caracter de abces.

d) Examenul hematologic

– hiperleucocitoza (20-30000/mm3);

– anemie;

– V.S.H. crescut.

Forme clinice particulare:

abcesul supraacut intalnit la bolnavii tarati, alcoolici, diabetici;

abcesul subacut sau “abcesul pulmonar decapitat” printr-un tratament insuficient;

abcesul cu determinare pleurala sero-fibrinoasa sau purulenta;

abcesul lobului inferior se insoteste frecvent de simptome toracoabdominale si determina leziuni bronsiectatice;

supuratii pulmonare difuze, tot mai rar intalnite in era antibioticelor; pneumonia cu agenti patogeni anaerobi ce se poate excava; supuratii pulmonare difuze cu germeni anaerobi cu caracter prurid “gangrena pulmonara” cu evolutie grava; pneumoniile de aspiratie (aspiratia continutului gastric).

2.2.6. EVOLUTIE

Dupa introducerea antibioterapiei se constata cresterea ratei de vindecare si rarirea complicatiilor locale si generale. Cronicizarea se datoreaza depistarii tardive.

2.2.7. COMPLICATII

Complicatiile sunt de doua feluri:

locale sau pulmonare;

extrapulmonare.

a) Complicatiile locale sunt:

hemoptizii;

gangrena pulmonara;

piopneumotorax;

bronsiectazii;

tuberculoza pulmonara etc si sunt numeroase si grave.

b) Complicatiile extrapulmonare, sau care manifesta la distanta de plamani sunt:

abcese metastatice;

flebite;

endocardite septice etc.

2.2.8. PROGNOSTIC

Vindecandu-se, boala nu lasa urme, 90% din cazuri se vindeca si 5% necesita tratament chirurgical.

2.2.9.DIAGNOSTICUL POZITIV

Se bazeaza in principal pe:

tabloul clinic de debut;

febra;

vomica;

sputa purulenta si fetida;

leucocitoza cu polinucleoza;

prezenta fibrelor elastice si a germenilor in sputa;

lipsa bacilului Koch;

imagine hidroaerica.

2.2.10. PROFILAXIA

Prevenirea abcesului pulmonar implica urmatoarele masuri:

tratarea corecta a bolilor infectocontagioase la gravide, generatoare de malformatii congenitale fetale;

tratarea complicatiilor bronhopulmonare din cursul rujeolei;

tratarea tusei convulsive si gripei la copii;

tratarea supuratiilor pulmonare si tuberculozei la adulti;

asanarea focarelor de infectie rino-buco-faringiene;

tratarea bolilor generale (diabetul zaharat, alcoolismul s.a.);

antibioterapie de protectie in interventiile chirurgicale (amigdalectomie, bronhoscopie etc.).

2.2.11. TRATAMENT

Tratamentul este:

igieno-dietetic;

medical;

chirurgical.

Tratamentul impune:

– repaos la pat, cel putin 6 sapatamani;

-un regim complet (proteine, glucide, vitamine, cu lichide abundente).

Tratamentul medical consta in:

a) Antibiotice – in doze mari si asociate pe cale generala (parenteral) si locala (endobronsic, in cazuri speciale).

Tratamentul se incepe cu Penicilina G, 10-20 mil. U.I./zi, in 2 perfuzii I.V., asociata cu Probenecid cp. 500 mg x 4/zi, pentru cresterea concentratiei sanguine a antibioticului, prin reducerea excretiei renale a acestuia.

Dupa diminuarea fenomenelor acute si a bronhoreei, in continuare se administreaza Penicilina G, 3-4 mil. U.I./zi, in 2-4 injectii I.M., pana la disparitia supuratiei si stabilizarea imaginii radiologice (in medie 6-8 saptamani). Majoritatea bacteriilor anaerobe sunt sensibile la Penicilina (80%). In caz de penicilinorezistenta, aceasta se inlocuieste cu Ampicilina 4-6 g/zi sau se asociaza cu Gentamicina 80 mg x 3/zi, sau Kanamicina 500 mg X 2/zi, I.M. sau I.V., sau se administreaza antibioticul indicat de antibiograma sputei.

In abcesele pulmonare cu fungi se administreaza Stamicina sau Amfotericina B.

In abcesele pulmonare amebiene se administreaza Metronidazol 2-3 g/zi sau Fasigyn 1.5-2 g/zi, 10 zile.

b) Drenajul postural si bronhoabsorbtia – la 3-7 zile sunt utile in abcesul pulmonar, pentru evacuarea puroiului din focarul septic, urmata de introducerea locala a antibioticelor (cu ajutorul sondei Metras).

Tratamentul chirurgical (lobectomie sau pneumectomie), este indicat dupa 3-6 luni, cand tratamentul medical este ineficace, abcesul pulmonar s-a cronicizat (pioscleroza) sau a recidivat.

CAPITOLUL III

CAZUL I

PACIENT: M.G.

VARSTA:35 ani

SEX: feminin

STARE CIVIL~: casatorita 1 copil

RELIGIE: ortodoxa

NATIONALITATE: romana

OCUPATIE: agent comercial

PREG~TIRE PROFESIONAL~: XII clase

DOMICILIU:urban

CONDITII DE VIAT~ sI MUNC~: Veniturile personale ii sunt necesare pentru intretinerea familiei; pacienta locuieste impreuna cu familia intr-un apartament cu 3 camere, dispunand de conditii bune;

OBICEIURI: – conmsuma o cafea zilnic,

– nu fumeaza,

– alcool ocazional

SEMNE PARTICULARE: – inaltime = 162 cm

greutate = 54 cm

grup sanguin AB, Rh pozitiv

nu se stie alergica la nici un medicament sau aliment

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:

menarha la 16 ani,

o nastere

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

bolile copilariei,

protidita epidemica,

apendicectomie la 13 ani

2 avorturi

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

– nici un membru al familiei nu a suferit de afectiuni infecto contagioase

DATA INTERN~RII: 01.02.2005

DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

MOTIVELE INTERN~RII: – febra ridicata 390C

frisoane

junghi toracic

tuse seaca

dispnee moderata

ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca pe parcursul noptii a facut febra insotita de frisoane repetate si ca prezinta tuse fara expectoratie, ce accentueaza o durere la nivelul toracelui. Pacienta s-a prezentat la triajul spitalului judetean pentru stabilirea diagnosticului si conduita terapeutica

FUNCTII VITALE: – T.A. = 120/70

P = 90b/min

T0 = 390C

R = 29r/min

Nevoi afectate:

Nevoia de a evita pericolele: anxietate, junghi toracic, dispnee, tuse seaca, vulnerabilitatea fata de pericole, potential de complicatii;

Nevoia de a comunica: anxietate, pierderea stimei de sine

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie sanguina adecvata: dispnee moderata cu tahipnee, junghi toracic, tuse seaca, tahicardie;

Nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite normale: febra ridicata, frison repetat;

Nevoia de a se alimenta si hidrata: anorexie, deshidratare;

Nevoia de a elimina: oligurie, transpiratii, constipatie, tuse seaca fara expectoratie;

Nevoia de a se odihni, dormi si de a pastra o stare acceptabila de bine: insomnie, anxietate;

Nevoia de a se mobiliza si de a pastra o buna postura: postura inadecvata, miscari limitate;

Nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate si integre: circulatie inadecvata, oboseala, unghii murdare, tegumente palide, par curat;

Nevoia de a se imbraca si dezbraca: dificultate datorita pozitiei indecvate – semisezand;

Nevoia de a actiona conform cerintelor si valorilor proprii (de a-si respecta religia): pacienta doreste sa ia legatura cu preotul spitalului;

Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea: anxietate, insuficiente cunostinte despre boala sa;

PACIENT: M.G. = 35 ani, Focsani, DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

RAPORT DE PREDARE A TUREI

Preda asistenta NANU OLIMPIA

Preia asistenta M.F.

Pacienta M.G.. prezinta urmatoarea stare generala:

febra moderata 38.C;

T.A. = 120/70 mmHg;

P = 85 b/min;

R = 19 r/min;

junghi toracic moderat persistent;

tuse seaca fara expectoratie;

halena fetida;

oligurie = 650 ml/24 h;

Recomandari:

sa se administreze medicatia prescrisa de medic, respectand orarul si calea de administrare;

masurarea functiilor vitale si notarea in F.O.;

urmarirea diurezei si notarea in F.O.;

aducerea rezultatelor analizelor de laborator si notarea in F.O.

De administrat:

Algocalmin 1 f/12 h, i.m.

Penicilina G – 10 mil U.I./24 h in P.E.V. cu ser fiziologic 90/00;

Tableta expectoranta–1 cp/seara

Brofimen – 3 cp/3 ori/zi.

Diazepam /seara

PACIENT: M.G.. = 38 ani, Focsani, DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar a doua zi

RAPORT DE PREDARE A TUREI

Preda asistenta NANU OLIMPIA

Preia asistenta M.F.

Pacienta M.G.. prezinta urmatoarea stare generala:

subfebrilitate 37.2C;

T.A. = 120/70 mmHg;

P = 78 b/min;

R = 19 r/min;

tuse cu expectoratie muco-purulenta

Recomandari:

sa se administreze medicatia prescrisa de medic, respectand orarul si calea de administrare;

Algocalmin 1 f/12 h, i.m.

tablete expectorante–3 cp/3 ori/zi

Brofimen – 3 cp/3 ori/zi

Diazepam 1 tb seara

masurarea functiilor vitale si notarea in F.O.;

masurarea diurezei si notarea in F.O.;

PACIENT: M.G.. = 38 ani, Focsani, DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

CAZUL II

PACIENT: P.M.

VARSTA:63 ani

SEX: feminin

STARE CIVIL~: casatorita 2 copii

RELIGIE: ortodoxa

NATIONALITATE: romana

OCUPATIE: pensionara

DOMICILIU:rural

CONDITII DE VIAT~ sI MUNC~: dispune de conditii bune de viata, nu fumeaza si nu bea cafea

SEMNE PARTICULARE: – inaltime = 158 cm

greutate = 73 cm

grup sanguin A, Rh pozitiv

nu se stie alergica la nici un medicament sau aliment

ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE sI PATOLOGICE:

– pacienta are diabet zaharat tip II

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

– sora sufera de TBC iar parintii sunt decedati

TRATAMENT IN CURS: -pacienta urmeaza un tratament pentru diabet zaharat cu Glucontrol XL 10 mg 1 cp x 2ori/zi

DATA INTERN~RII: 01.02.2005

DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

MOTIVELE INTERN~RII: – febra moderata 38,50C

frisoane

junghi toracic

tuse seaca

dispnee moderata, cefalee

ISTORICUL BOLII: Pacienta relateaza ca in urma cu o zi starea sa de sanatate a inceput sa se inrautateasca acuzand febra moderata insotita de frison, tuse seaca insotita de junghi toracic. S-a prezentat la medicul de familie iar acesta i-a dat bilet de trimitere la spitalul judetean pentru diagnostic si conduita terapeutica

FUNCTII VITALE: – T.A. = 150/90

P = 95b/min

T0 = 38,50C

R = 30r/min

Nevoi afectate:

1.Nevoia de a evita pericolele: anxietate, junghi toracic, dispnee, tuse seaca, vulnerabilitatea fata de pericole, potential de complicatii;

2.Nevoia de a comunica: anxietate, pierderea stimei de sine

3.Nevoia de a respira si de a avea o circulatie sanguina adecvata: dispnee moderata cu tahipnee, junghi toracic, tuse seaca, tahicardie;

4.Nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite normale: febra ridicata, frison repetat;

5.Nevoia de a se alimenta si hidrata: anorexie, deshidratare;

Nevoia de a elimina: oligurie, transpiratii, constipatie, tuse seaca fara expectoratie;

6.Nevoia de a se odihni, dormi si de a pastra o stare acceptabila de bine: insomnie, anxietate;

7.Nevoia de a se mobiliza si de a pastra o buna postura: postura inadecvata, miscari limitate;

8.Nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate si integre: circulatie inadecvata, oboseala, unghii murdare, tegumente palide, par curat;

9.Nevoia de a se imbraca si dezbraca: dificultate datorita pozitiei indecvate – semisezand;

10.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea: anxietate, insuficiente cunostinte despre boala sa;

11.Nevoia de a actiona conform cerintelor si valorilor proprii (de a-si respecta religia): pacienta doreste sa ia legatura cu preotul spitalului;

PACIENT: P.M. = 63 ani, Focsani, DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

10.02 2005 RAPORT DE PREDARE A TUREI

Preda asistenta NANU OLIMPIA

Preia asistenta M.P.

Pacienta P.M.. prezinta urmatoarea stare generala:

subfebrilitate 37,8C;

T.A. = 150/90 mmHg;

P = 94 b/min;

R = 28 r/min;

Tuse seaca cu junghi toracic diminuat

Recomandari:

sa se administreze medicatia prescrisa de medic conform F.O. :

Algocalmin 1 f /12 h, i.m.

Penicilina G – 10 mil U.I./24 h in P.E.V. cu ser fiziologic 90/00;

tablete expectorante–3 cp/3 ori/zi

Brofimen – 3 cp/3 ori/zi

masurarea functiilor vitale si notarea in F.O.;

pacienta este programata la Rx plmonar la ora 1530

PACIENT: P.M. = 63 ani, Focsani, DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

RAPORT DE PREDARE A TUREI

Preda asistenta NANU OLIMPIA

Preia asistenta M.F.

Pacienta P.M.. prezinta urmatoarea stare generala:

subfebrilitate 37.2C;

T.A. = 150/90 mmHg;

P = 89 b/min;

R = 26 r/min;

tuse productiva cu expectoratie muco-purulenta

Recomandari:

sa se administreze medicatia prescrisa de medic:

Algocalmin 1 f /12 h, i.m.

Penicilina G – 10 mil U.I./24 h in P.E.V. cu ser fiziologic 90/00;

tablete expectorante–3 cp/3 ori/zi

Brofimen – 3 cp/3 ori/zi.

Diazepam 1 tb seara

PACIENT: P.M. = 63 ani, Focsani, DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

CAZUL III

PACIENT: R.S.

VARSTA:40 ani

SEX: masculin

STARE CIVIL~: casatorit 2 copii

RELIGIE: ortodoxa

NATIONALITATE: romana

OCUPATIE: operator P.A.F.

PREG~TIRE PROFESIONAL~: XII clase

DOMICILIU:rural

CONDITII DE VIAT~ sI MUNC~: dispune de conditii bune

OBICEIURI: – consuma 2 cafele/zi

alcool ocazional

fumeaza 1 pachet de tigari pe zi

depune effort fizic mare la serviciu

SEMNE PARTICULARE: – inaltime = 170 cm

greutate = 85 cm

grup sanguin B, Rh negativ

este alergic la Penicilina

dentitie completa

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:

bolile copilariei – rujeola

operat in 1982: apendicectomie

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

– nici un membru al familiei nu a suferit de afectiuni infecto contagioase

DATA INTERN~RII: 01.02.2005

DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

MOTIVELE INTERN~RII: – febra ridicata 39,30C

frisoane

junghi toracic global

tuse seaca

dispnee moderata

ISTORICUL BOLII: Pacientul relateaza ca de aproximativ 4 ore prezinta durere toracica ce se accentueaza la tuse si frisoane repetate. Datorita faptului ca starea sa s-a agravat, s-a prezentat la triajul spitalului judetean pentru stabilirea diagnosticului si conduita terapeutica

FUNCTII VITALE: – T.A. = 130/70

P = 95 b/min

T0 = 39,30C

R = 24r/min

Nevoi afectate:

Nevoia de a evita pericolele: anxietate, junghi toracic, dispnee, tuse seaca, vulnerabilitatea fata de pericole, potential de complicatii;

Nevoia de a comunica: anxietate, pierderea stimei de sine

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie sanguina adecvata: dispnee moderata cu tahipnee, junghi toracic, tuse seaca, tahicardie;

Nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite normale: febra ridicata, frison repetat;

Nevoia de a se alimenta si hidrata: anorexie, deshidratare;

Nevoia de a elimina: oligurie, transpiratii, constipatie, tuse seaca fara expectoratie;

Nevoia de a se odihni, dormi si de a pastra o stare acceptabila de bine: insomnie, anxietate;

Nevoia de a se mobiliza si de a pastra o buna postura: postura inadecvata, miscari limitate;

Nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate si integre: circulatie inadecvata, oboseala, unghii murdare, tegumente palide, par curat;

Nevoia de a se imbraca si dezbraca: dificultate datorita pozitiei indecvate – semisezand;

Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea: anxietate, insuficiente cunostinte despre boala sa;

PACIENT: R.S. = 40 ani, Focsani, DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

10.02 2005 RAPORT DE PREDARE A TUREI

Preda asistenta NANU OLIMPIA

Preia asistenta I.L.

Pacientul R.S.. prezinta urmatoarea stare generala:

38,9C;

T.A. = 130/70 mmHg;

P = 92 b/min;

R = 23 r/min;

Pacientul prezinta in continuare tuse seaca cu junghi toracic in hemitoracele drept diminuat

Recomandari:

sa se administreze medicatia prescrisa de medic conform F.O. :

Algocalmin 1 f /12 h, i.m.

Ampicilina 6g/zi in P.E.V. cu ser fiziologic 9‰;

Tiosulfat de NA 1f/zi i.v. pentru halena fetida

tablete expectorante–3 cp/3 ori/zi

Brofimen – 3 cp/3 ori/zi

Diazepam 1 tb seara

pacientul este programat la Rx plmonar la ora 1630

PACIENT: R.S. = 40ani, Focsani, DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

RAPORT DE PREDARE A TUREI

Preda asistenta NANU OLIMPIA

Preia asistenta M.E..

Pacientul R.S.. prezinta urmatoarea stare generala:

37.3C;

T.A. = 120/70 mmHg;

P = 75 b/min;

R = 186 r/min;

tuse productiva cu muco-purulenta

Recomandari:

sa se administreze medicatia prescrisa de medic:

Algocalmin 1 f /12 h, i.m.

tablete expectorante–3 cp/3 ori/zi

Brofimen – 3 cp/3 ori/zi.

PACIENT: R.S. = 40 ani, DIAGNOSTIC MEDICAL: Abces pulmonar

CAPITOLUL IV

FIsA TEHNIC~ NR. 1

M~SURAREA PULSULUI

FIsA TEHNIC~ NR. 2

OBSERVAREA sI M~SURAREA RESPIRATIEI

FIsA TEHNIC~ NR. 3

M~SURAREA TENSIUNII ARTERIALE

FIsA TEHNIC~ NR. 4

M~SURAREA TEMPERATURII

FIsA TEHNIC~ NR. 5

INJECTIA INTRAMUSCULAR~

FIsA TEHNIC~ NR. 6

INJECTIA INTRAVENOAS~

FIsA TEHNIC~ NR. 7

PUNCTIA VENOAS~

FIsA TEHNIC~ NR. 8

TEHNICA PERFUZIEI

FIsA TEHNIC~ NR. 9

RECOLTAREA SANGELUI

Se recolteaza 5-10 ml sange simplu pentru a determina: ureea sanguina, creatinina, colesterolul, lipemia, transaminaza, amilaza, fosfataza alcalina, electroforeza, glicemia, fibrinogenul etc.

FIsA TEHNIC~ NR. 10

RECOLTAREA URINEI

FIsA TEHNIC~ NR. 11

RECOLTAREA SPUTEI

FIsA TEHNIC~ NR.12

INTERVENTII PENTRU FAVORIZAREA OXIGEN~RII TISULARE – OXIGENOTERAPIA

BIBLIOGRAFIE

Albu Roxana – Anatomia si fiziologia omului

Crangulescu Nicolae – Medicina interna – Specialitati inrudite si terapii paleative

Daschievici Silvian, Mihailescu Mihai – Chirurgie

Domnisoru Leonard D. – Compendiu de medicina interna

Titirca Lucretia – Ghid de nursing

Titirca Lucretia – Tehnici de evaluare si ingrijire acordate de asistentii medicali

Titirca Lucretia – Urgente medico-chirurgicale