Ingrijirea Bolnavului cu Hernie Inghinala
Universitatea de Medicină și Farmacie
“Carol Davila,, București
Facultatea de Moase si Asistenta Medicala
Specializarea Asistenta Medicala
LUCRARE DE LICENTA
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU HERNIE INGHINALA
MOTTO:
”Da bolnavilor stiinta si talentul tau,dar nu uita dragostea si compasiunea”
Tiberiu Ghitescu
MOTIVATIE
Hernia este o afectiune frecventa in patologia chirurgicala,fiind situata imediat dupa apendicita;fiind mai frecventa la barbati decat la femei,raportul fiind de 3 barbati la 1 femeie.
Hernia cu sediul inghinal este cea mai frecventa,reprezentand peste 90% din totalul herniilor,in 80% s-a intervenit chirurgical iar rezultatul fiind foarte bun ii permitte bolnavului sa isi reia activitatea cotidiana foarte repede.
Am ales aceasta tema deoarece este o afectiune destul de frecventa si efectuand stagiul de practica pe sectia de chirurgie generala am fost impresionata de numarul de bolnavi internati cu aceasta afectiune,ceea ce m-a determinat sa aprofundez cunostinte noi despre boala.
CUPRINS
Cap.I I.Definitie
II.Anatomia si fiziologia
III.Anatomie patologica
IV. Tablou clinic
V. Diagnostic pozitiv si diagnostic diferentiat
VI. Evolutie,complicatii,prognostic
VII. Tratament
Cap.II Prezentarea cazurilor
Evaluare globala
Anexa
Concluzie
Bibliografie
HERNIA INGHINALA
I.DEFINITIE
Prin hernie inghinala se intelege iesirea totala sau partiala a mai multor organe din cavitatea sau invelisul lor normal printr-un conduct(canal inghinal) care este ocupat de cordonul spermatic la barbati si de ligamentul rotund al uterului la femeie [2].
Reprezinta procentul cel mai mare dintre toate tipurile de hernie,zona inghinala-zona cea mai subtire din peretele abdominal fiind substratul existentei lor.
Incidenta si prevalenta herniei inghinale este mai crescuta la barbati,indeosebi legate de predispozitia genetica si calitatea tesuturilor musculo-aponevrotice si de asemenea legate de efort,ridicarea de greutati.La femei sunt favorizate de dispozitia tesuturilor musculo-aponevrotice,numarul de sarcini si nasteri,predispozitia genetica,etc [2].
II.ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
Canalul inghinal este de fapt un traiect oblic prin peretele antero-lateral al abdomenului,pe care il strabate funiculul spermatic la barbat si ligamentul rotund la femei.Canalul inghinal este delimitat inferior de ligamentul inghinal,superior de tendonul conjunct,anterior de aponevroza muschiului oblic mare al abdomenului,iar posterior de fascia transversalis.Elementele care parcurg traiectul inghinal (funiculul spermatic sau ligamentul rotund) ies din abdomen prin orificiul inghinal profund si dupa ce strabat canalul ajung sub tegumente prin orificiul inghinal superficial [2].
Peretele dorsal al regiunii inghinale prezinta trei fosete: interna,mijlocie si externa,delimitate plicile cordonului fibros al arterei ombilicale, plicile arterei epigastrice inferioare si de uraca pe linia mediana.
Statiunea bipeda a determinat modificari regionale importante.Deflectarea coapsei de pe bazin,alaturi de ortostatism au dus la hipertrofia membrului inferior, ceea ce a determinat si cresterea calibrului vaselor femurale.Pe de alta parte,dezvoltarea muschiului psoas si a muschilor fesieri au determinat largirea transversala a bazinului [2]. Fig 1
III.ANATOMIA PATOLOGICA
Canalul inghinal este un traiect in peretele abdominal si este locul prin care se exteriorizeaza hernia inghinala.Directia sa este oblica, de sus in jos si din afara inauntru, deasupra arcadei inghinale. Are patru pereti: anterior, posterior, superior si inferior si doua orificii: intern si extern;de asemenea are un continut format din ligamentul rotund la femeie si din cordonul spermatic la barbat(ce include canalul deferent si vasele aferente si eferente ale testiculului)[5].
Orificiul extern este superficial si se afla situat in aponevroza oblicului mare,deasupra spinei pubelui.Prin acest orificiu se exteriorizeaza cordonul spermatic,coborand din canalul inghinal in bursa scrotala.Orificiul poate fi palpat la nivelul radacinii scrotului si are margini taioase aponevrotice[5].
Orificiul intern este tapetat de peritoneul parietal, abdominal si corespunde fosei inghinale externe.In aceasta regiune,peritoneul prezinta trei depresiuni (incepand de la linia mediana spre lateral) numite si fose inghinale.
Fosa inghinala externa se afla in afara arterei epigastrice si este locul prin care, in marea majoritate a herniilor sacul herniar patrunde in canalul inghinal,fosa inghinala interna intre cordonul arterei ombilicale si uraca iar cea mijlocie intre artera epigastrica si cordonul arterei ombilicale[5].
ETIOLOGIE
Hernia este o afectiune frecvent intalnita si apare la toate varstele.Cea mai frecventa este hernia cu sediu inghinal (80% din totalul locuitorilor).
Intalnita in primii 2 ani de viata(fiind o hernie congenitala),frecventa ei scade pana la varsta adolescentei,pentru ca la adulti si batrani sa reprezinte o afectiune chirurgicala.
In ceea ce priveste sexul,barbatul face hernie inghinala intr-un procent mai mare decat femeia, fapt explicat prin anatomia diferita a canalului inghinal si efortul fizic mai intens si sustinut.Tot la barbat canalul inghinal este mai larg decat la femeie, aici , un rol determinant il are cordonul spermatic, dar mai ales persistenta canalului peritoneovaginal neoblitetar ce predispune patrunderea unuiu viscer in canal si realizarea herniei, spre deosebire de femeie unde canalul peritoneal al lui Nuch se fibrozeaza pe toata lungimea inainte de nastere[6].
Cauze:
-predispozante: localizarea si factorul ereditar dau o anumita predispozitie anatomica (persistenta anormala a canalului peritoneovaginal) fiin o sursa de hemoragii congenitale.Alti factori predispozanti sunt:obezitatea,slabirea progresiva,fie prin restrictii alimentare,fie prin boala,sarcini repetate,interventii anterioare in zone limitrofe cu regiune inghinala. O circumstanta frecventa in care apar herniile inghinale directe o constituie afectiunile ce provoaca cresterea presiunii intraabdominale:adenom de prostata,stenoze uretrale,bronsite cronice,constipatia.
-determinante: efortul fizic ce determina cresterea brusca a presiunii intraabdominale.Desigur ca aceasta sa devina “eficace” pentru producerea herniei numai daca sunt asociate si alte conditii ce tin de factorii predispozanti.
CLASIFICAREA HERNIILOR
Dupa sediul orificiului herniar:
La nivelul reigiunii ventriculare a abdomenului
Hernie inghinala
Hernie femurala
Hernie ombilicala
Hernia liniei albe
La nivelul peretelui dorsal
Herniile lamelare (prin triunghiul lui J.L.ATIT prin patrulaterul GRZNFELD)
Herniile ischiatice, acestea fiind rare
La nivelul planseului parietal
Herniile parietale
Dupa sediul herniei inghinale :
Hernie inghinala oblica externa
Hernii inghinale directe
Hernia inghinala oblca interna
Dupa aspectul defectului parietal si traiectul continutului herniar
Hernie directa: defectul parietal este redus la un simplu orificiu (la nivel aponevrotic) si prin aceasta sacul herniar strabate perpendicular peretele.
Hernia indirecta: exista un traiect parietal al herniei cu doua orificii si un tunel cu perete propriu.Acest tip de hernii strabat oblic peretele abdominal.In functie de pozitia fundului sacului herniar fata de traiectul parietal deosebim:
-punctul herniar – sacul este angajat prin orificiul profund;
– hernia interstitiala – sacul ocupa traiectul parietal;
– hernia completa – fundul sacului herniar depaseste orificiul superficial
4. Dupa modul de formare al herniei
a) herniile cu sac complet: sacul herniar este un adevarat diverticul peritoneal in care viscerele abdominale aluneca din cavitatea abdominala la exterior prin defectul parietal.Sacul herniar se formeaza progresiv datorita alunecarii peritoneului pe tesutul lax conjuctiv properitoneal.
b) herniile cu sac incomplet: In realitate sacul herniar este complet daca examinarea se face din interiorul cavitatii abdominale. Daca examinarea se face de la exterior sacul este incomplet datorita aderarii la un perete al unui organ alunecat retroperitoneal.
5. Dupa continutul herniei:
– epiplonul mare- epiplocel
– intestinul subtire- enterocel
– vezica urinara- cistocel
Herniile vezicii urinare pot fi:
extraperitoneala atunci cand vezica urinara este exteriorizata sub piele cu regiunea ventrala care nu este acoperita de peritoneu.
Intraperitoneala cand vezica urinara acoperita de peritoneu herniaza intr-un sac.
Apendicele – cand este herniat poate fi strangulata la nivelul colului sacului si realizeaza o apendicita acuta herniara.
Trompa uterina – poate dezvolta o salpingita herniara sau o torsiune de trompa. Trompa herniata poate favoriza o sarcina extrauterina.
Ovarul – hernia ovarului se insoteste adesea de ovarita sclerochistica,chisturi hematice,etc.
6. Dupa evolutie herniile pot fi:
a) hernia simpla – in care continutul herniar este reductibil;
b) hernia incarcerata – in care continutul sacului herniar este ireductibil dar nu exista o suferinta vasculara a organelor herniate;
c) hernia strangulata – este ireductibila si se insoteste de o suferinta vasculara majora continutul herniar;
d) hernia cu pierderea “dreptului de domiciliu” este de obicei hernie ombilicala sau inghinala veche, voluminoasa ce contine o mare parte din masa viscerala abdominala.
PATOGENIE
Modificarile presiunii abdominale, slabirea musculaturii abdominale dar si existenta unor puncte slabe la nivelul peretelui abdominal determina aparitia herniei.
Herniile care apar la oamenii slabi,batrani asa-zisele “hernii de slabiciune” se explica prin pierderea calitatilor trofice ale peretelui abdominal.
Herniile de forta,herniile “accident” survenite in urma unor eforturi fizice mari, apar datorita unei hernii existente deja si care se manifesta sau se accentueaza cu ocazia efortului fizic efectuat si nu din cauza efortului fizic imediat.
FORME CLINICE
Continutul sacului herniar care poate fi: epiplon,intestin subtire sau colon,diverticul Meckel, se poate exterioriza prin una din cele 3 fose, cea mai frecventa fiind cea oblica externa.
In functie de aceasta exista trei tipuri de hernie:
A. Hernie oblica externa
B. Hernie directa
C. Hernie oblica interna
Cele mai frecvente sunt herniile oblice externe, producandu-se la nivelul gropitei inghinale externe, avand traiectul oblic dinafara –inauntru, de sus in jos.Dupa mecanismul de aparitie ele se impart in hernii inghinale congenitale si hernii inghinale dobandite.
A. Hernia oblica externa
Formele congenitale sunt frecvente si posibile datorita persistentei canalului peritoneovaginal. Dupa cum se stie canalul inghinal este canalul pe unde testiculul cu anexele sale coboara in perioada fetala, din abdomen in scrot.Dupa ca testiculul a coborat in scrot, sacul peritoneovaginal din interiorul canalului prin care a coborat testiculul,se inchide complet prin lipirea peretilor-se atrofiaza.
La unele persoane,acest canal nu se atrofiaza si nici nu se inchide si rezulta ca legatura cavitatii peritoneale cu regiunea inghinala sau chiar cu regiunea inghinoscrotala se mentine.Din acest motiv continutul sacului herniar patrunde prin fosa oblica externa in canal,pe care il traverseaza si se exteriorizeaza la nivelul orificiului extern al canalului.
Aceasta hernie are cateva caracteristici anatomice:
Exista un sac peritoneal congenital reprezentat de canalul peroton;
Sacul peritoneal are coletul sau,la nivelul fosei inghinale externe unde este situata artera epigasitrica;
In canalul inghinal,sacul se afla situat intre elementele cordonului spermatic de care adera intim;
Canalul peritoneovaginal prezinta in mod natural o serie de ingustari etajate (inelele lui Romonede), iar continutul herniar progreseaza in functie de persistenta canalului peritoneovagial permeabil pe o lungime variabila.
Formele anatomopatologice de hernie inghinala congenitala sunt:
Hernia testiculara= varietate de hernie inghinala oblica externa congenitala in care continutul sacului herniar este in contact cu testiculul.
Hernia funiculara= apare ca urmare a faptului ca in portiunea sa terminala canalul peritoneovaginal este obliterat iar continutul sacului herniar nu poate progresa decat pana la nivelul funiculului, ramanand separat de testicul.
Hernia asociata cu hidrocel inchistat al vaginalei testiculare=coexista o hernie inghinoscrotala cu un hidrocel,insa sacul herniar intra in contact direct cu punga seroasa a unui hidrocel inchistat si nu cu testiculul.
Hernia asociata cu un chist de cordon, cand sacul herniar progreseaza pana in dreptul primei strangulari naturale a canalului peritoneovaginal,dar coexista cu un chist seros dezvoltat intre alte doua inele de strangulare, situat si el in canalul inghinal intre elementele cordonului.
Herniile congenitale se asociaza si cu anomalii de migrare a testicului.Sunt varietati anatomice foarte rare.
Testiculul oprit in migrare la un nivel al canalului inghinal reprezinta un obstacol in calea sacului herniar,acesta schimbandu-si partial traiectul si realizand urmatoarele forme anatomice:
Hernia inghino-preperitoneala: testiculul blocheaza orificiul profund, iar o parte a sacului se insinuiaza intre peritoneu si fascia transversalis.
Hernia inghino-interstitiala: testiculul se opreste in plin traiect inghinal, iar o parte a sacului se insinuiaza intre muschiul oblic extern si cel intern.
Hernia inghino-superficiala(subcutanata): testiculul blocheaza orificiul superficial, iar o parte a sacului se insinuiaza intre aponevroza muschiului oblic extern si tegument. Fig 2
Formele dobandite sunt vartietatea de hernii in care sacul herniar se formeaza treptat, in cazul unor circumstante etiologice in care efortul asociat uneori unei slabiri a tonicitatii musculaturii abdominale este cel mai important.
Se produc prin orificiul inghinal profund, la nivelul fosetei inghinale laterale,prin mecanismele si in conditiile favorizante generale de producere a herniilor.
Aceste hernii dobandite au cateva caractere ce le individualizeaza:
Herniile oblice externe apar la adultul tanar cu o frecventa mare, iar la batrani sunt frecvente direct,fiind numite “de slabiciune” ,factorul etiologic principal fiind slabiciunea tonicitatii musculare abdominale.
La herniile oblice externe , sacul herniar se gaseste intre elementele cordonului dar fara a fi aderent de elementele sale.Sacul herniar este individualizat iar seroasa este mai groasa,deoarece el ste format din din peritoneul parietal anterior.
In cazul herniilor directe,sacul herniar traverseaza peretele abdominal pe o directie anteroposterioara fara a avea legatura directa cu cordonul spermatic pe care il incruciseaza.
In herniile oblice externe dobandite,sacul herniar poate capata diferite pozitii,realizand astfel mai multe varietati anatomoclinice:
Punctul herniar: fundul sacului peritoneal se afla la nivelul orificiului intern al canalului inghinal.
Hernia interstitiala(intraparietala):sacul coboara pana la nivelul canalului inghinal si este situat intre elementele cordonului spermic,fara atinge insa orificiul extern al canalului inghinal.
Bubonocelul: sacul herniar coboara la nivelul orificiului extern al canalului inghinal si produce o bombare a acestuia.
Hernia inghinofuniculara: continutul sacului herniar se afla in contact cu funiculul la nivelul radacinii scrotului.
Hernia inghinoscrotala: fundul sacului herniar ajunge in bursa scrotala unde ia contact cu testiculul.
B. Hernia directa este de cele mai multe ori o hernie dobandita”de slabiciune”,intalnita cel mia frecvent la persoanele in varsta unde exista o slabiciune a peretelui abdominal.Sacul herniar se exteriorizeaza prin fosa mijlocie,are ca raport cordonul arterei ombilicale innautru iar la exterior artera epigastrica si traverseaza perpendicular peretele abdominal.
Majoritatea herniilor directe raman interstitiale,dar se pot si exterioriza prin orificul inghinal extern.In aceasta situatie hernia directa se poate confunda usor cu o hernie oblica externa.
C. Hernia oblica interna este rar intalnita si este o hernie dobandita.
Raritatea acestei hernii tine de faptul ca sacul herniar trebuie sa se exteriorizeze prin fosa inghinala interna,situata intre uraca si cordonul arterei ombilicale.Aceasta zona este intarita de ligamentele fibroase ale lui Henle si Hesslbach,fiind deci mai rezistenta.Daca totusi aceasta hernie s-a format,sacul herniar se gaseste deasupra spinei pubelui si se evidentiaza in afara orificiului extern al canalului inghinal.In sacul herniar,se gaseste,de obicei,vezica urinara,hernia fiind de fapt,o ectopie vezicala.Din acest motiv,poarta numele si de hernie vezicopubiana.
Continutul sacului herniar poate fi oricare dintre organele cavitatii peritoneale,exceptie facand pancreasul.De obicei in sacul herniar se gasesc anse intestinale subtiri sau epiplon.
In herniile inghinoscrotale mari se gasesc fie cecul ascendent in dreapta,fie colonul sigmoid in stanga.
Continutul sacului poate fi repus in cavitatea peritoneala.In herniile vechi,la persoanele care poarta bandaje herniare se realizeaza aderente intre peretii sacului si continutul sau.multiple bridari si septari ale cavitatii saculare,acestea fiind o sursa de complicatii dintre care cea mai grava este strangularea intrasaculara.
IV.TABLOU CLINIC
In herniile oblice externe, sacul herniar coboara la nivelul funiculului spermatic si chiar in scrot.Dupa reducerea herniei,degetul angajat are un traiect oblic,in afara si in sus.
In cazul herniilor inghinale directe,constatam o bombare situata lateral de spina pubisului si deasupra ligamentului inghinal ,care nu coboara in scrot.Dupa reducerea herniei,degetul angajat strabate un traiect dinainte-inapoi.
Examenul bilateral al regiunilor inghinale este obligatoriu,la fel si pozitia in ortostatism cat si in clinostatism.
Herniile inghinale prezinta doua categorii de semne:
obiective(fizice)
subiective(functionale)
Semne subiective(functionale)
Bolnavul simte o durere moderata in regiunea inghinala.Daca hernia este mai voluminoasa,durerea este mai intensa.Durerea cedeaza daca bolnavul se aseaza in decubit dorsal si hernia se reduce.
In cazul in care este o hernie strangulata,durerea este puternica si permanenta,iar aceasta dispare numai daca inceteaza strangularea.
Semne obiective(fizice)
Aparitia unei tumori in regiunea inghinala este principalul element in diagnosticarea herniei.Insa pentru a eticheta această formațiune drept hernie
este necesară evidențierea a două caracteristici patognomonice a acesteia: reductibilitatea și tendința de expansiune la efort.
La palpare se constata ca tumora este elastica si dispare in momentul asezarii in decubit dorsal.
Uneori tumora nu se mai retrage(este ireductibila) nu din cauza aderarii organelor herniate la organele din jur,cum se intampla in cazul herniilor vechi,ci din cauza ca inelul prin care a iesit organul herniar stranguleaza partial sau total organele herniate.Dupa ce a herniat prin inel,ansa intestinala se poate umple de continut intestinal(lichid sau gazos).In acest caz,creste mult in volum si nu mai poate reveni in abdomen,circumferinta inelului fiind mult mai mica.Astfel se produce o ocluzie intestinala.
Acest tip de hernie poarta numele de hernie strangulata , la inceput durerea este brusca,iar dupa un timp devine dureroasa la palpare.Initial pielea ramane nemodificata,iar cand apar fenomene inflamatorii,piele devine rosie,tesutul se umfla,devine dureros si cald la palpare.Cand intestinul estem ai comprimat,apar : greata,varsaturi,sughit,meteorism, lipsa gazelor si mai apoi scaunului.La inceput bolnavul mai poate avea scaun,iar varsaturile sunt intial alimentare,amestecate cu bila,apoi se elimina continut duodenal si in cele din urma contiunul portiunii superioare a colonului.
Limba este uscata,dar incarcata,iar urina este concentrata.Faciesul bolnavului este palid,nelinistit iar pulsul devine mic si frecvent,respiratia este accelerata.
Din cauza compresiunii pe care o sufera ansele intestinale se necrozeaza.Fara interventie chirurgicala de urgenta,bolnavul nu mai poate fi salvat.
Inspetia evidentiaza o formatiune tumoarala de forma rotunda sau alungita de volum diferit.
La palpare,consistenta tumorii este moale cand in interiorul sacului herniar se afla intestinul,iar cand contine epiploon consistenta este moale,neregulata si pastoasa.
Percutia deceleaza sonoritate sau matitate,in functie de continutul sacului(intestin sau epiploon).
Examinarea unui bolnav cu hernie nestrangulata se completeaza prin cercetarea celor doua inele inghinale.
Mai intai se examineaza orificiul extern,fiind situat la baza bursei,prin introducerea unui deget examinator in bursa.Apoi se cerceteaza orificiul intern situat la celalalt capat al canalului inghinal.Se examineaza numai dupa ce formatiunea tumorala a fost introdusa in abdomnen.
Examinarea se face initial cu bolnavul in decubit dorsal,iar apoi in ortostatism.Degetul examinator se afla in orificiul intern al canalului inghinal,iar bolnavului i se spune sa tuseasca.In caz de hernie,degetul simte formatiunea care herniaza,retragand degetul,se simte ca sacul herniar vine dupa deget.Daca este hernie inghinala,sacul se opreste la nivelul orificiului extern,iar cand depaseste orificiul extern si coboara in scrot este o hernie inghinoscrotala.
Se vor examina orificiile ambelor regiuni inghinale,deoarece de multe ori hernia este bilaterala.
V. DIAGNOSTIC POZITIV SI DIAGNOSTIC DIFERENTIAT
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe elementele care,reies din examinarea clinica.
La herniile cu sac neexteriorizat,semnul cel mai important este impulsul la tuse.
Diagnostic diferential
Diagnosticul de hernie inghinala se pune de obicei faa nici o dificultate,dar poate fi confundata cu o hernie crurala.Deosebirea consta in faptul ca tumora din hernia inghinala este localizata deasupra arcadei inghinale,iar tumora din hernia crurala se afla dedesubtul arcadei inghinale.[5]
Se mai poate confunda cu alte afectiuni tumorale care apar in aceaasta regiune.de exemplu hernia cu abces rece.Se poate confunda o hernie strangulata cu o adenita inghinala.
Hernia inghinoscrotala poate fi confundata cu un hidrocel(acumulare de lichid in tunica vaginala a scrotului),insa acesta nu este reductibil,testiculul poate fi palpat,fiind inglobat in masa lichidiana,iar palparea formatiunii da o senzatie de lichid sub tensiune.Se mai poate confunda si cu o orhita,cu o oriepididimita,sau cu o tumora de testicul.
Dificultatile de diagnosticare se intalnesc la persoanele grase,in special la femei unde hernia inghinala trebuie deosebita de cea femurala.Din cauza obezitatii ce estompeaza reliefurile anatomice,clasica delimitare prin linia lui Malgaigne intre spina iliaca anterosuperioara si spina pubelui se dovedeste adesea inoperanta.
VI. EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC
Evolutiv herniile sporesc progresiv in dimensiuni,fiind ireversibile spontan.Uneori,pot atinge dimensiuni gigante,astfel incat nu mai pot fi reduse decat partial si pentru scurta vreme,reprezentand herniile cu “pierderea dreptului de domiciliu”[6].
COMPLICATII
Incarcerarea herniara apare atunci cand elementele din sac nu mai pot fi reduse,dar a caror integrate see pastreaza inca,ele fiind inca vascularizate.
Strangularea herniara este realizata prin constrictia brutala,stransa si permanenta a unui viscer in interiorul sacului herniar. Fig 3
Strangularea herniara survine la orice varsta si la ambele sexe,dar mai frecventa la femei datorita predominantei herniilor crurale.
Cauza determinanta este efortul,dar sunt necesare cateva conditii de ordin anatomic,cum ar fi inelul herniar care este esential in herniile femurale in timp ce in herniile inghinale gatul sacului are rolul esential.
Strangularea intereseaza cel mai frecvent intestinul care va fi urmat de intreruperea brutala si completa a tranzitului intestinal.
Ansa intestinala strangulata trece prin 3 stadii:
Stadiul I de congestie,traduce o jena in circulatia venoasa de intoarcere,ansa intestinala este rosie violacee,edematiata si destinsa de continutul hidroaeric.
Stadiul II de ischemie,marcheaza intreruperea si a circulatiei arteriale,ansa este negricioasa,cu numeroase subfuziuni hemoragice subseroase si false membrane.
Stadiul III de gangrena si perforatie reprezinta finalul leziunilor ireversibile,incepe totdeauna la nivelul santului de strangulare,iar ansa este neagra,inerta,cu zona galben-verzui,care sugereaza clasicul aspect de “frunza verde”,eventuale escare perforative.
Strangularea este confirmata de:
-durere spontana la nivelul herniei;
-accentuarea greturilor si varsaturilor;
-oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze,semn major de ocluzie;
Herniile strangulate trebuie operate de urgenta,interventia chirurgicala vizand urmatoarele obiective:
eliberarea viscerului strangulat prin kelotomie
examinarea si tratarea continutului herniar cu reintegrarea anselor viabile
rezectia sacului herniar ligaturat la baza
refacerea peretelui.
PERITONITA HERNIARA
Reprezinta un proces de peritonita localizata la nivelul sacului herniar,cu originea in elementele continute in sac.Peritonita herniara poate fi de cauza epiplooica sau de cauza intestinala.
Factorii determinanti sunt de regula traumatismele sau corpii straini ce determina perforatia anselor din sac,sau torsiunea si inflamatia a epiploonului.
Tabloul clinic este asemanator celui din strangularea herniara,dar fara semnele de ocluzie intestinala.Local apar semne inflamatorii:
-marirea de volum a herniei
-ireductibilitatea ei
-durere locala vie
-tegumente infiltrate,edematiate si hiperemiate.
Tuberculoza herniara este asociata cu tuberculoza peritoneala si de regula la bolnavii cu antecedente tuberculoase primare.
Tumorile herniare prezente fie la nivelul structurilor perisaculare,fie in oranele continute in sac.Pot fi benigne sau maligne.
Corpii straini intrasaculari cu provenienta din tubul digestiv,ajunsi astfel la nivelul segmentului din sacul herniar.
EVENTRATIILE POSTOPERATORII
Reprezinta exteriorizarea unui viscer abdominal acoperit de peritoneu parietal sub tegumente printr-o bresa a stratului musculo – aponevrotic, aparuta interventia chirurgicala.
Exista doua categorii de factori care influenteaza negativ procesul de cicatrizare a plagii operatorii:
a) factori care tin actul chirurgical:
-supuratia plagii este factorul cel mai frecvent;apare prin nerespectarea regulilor de asepsie,hemostaza deficitara cu formarea unui hematom subcutanat.
-materialele de sutura multifilament,nerezorbabile folosite pentru inchidere.
-tipul de laparotomie-cele oblice si verticale paramediane
-complicatii postoperatorii imediate,zise “minore”,ca retentia de urina,varsaturile,tusea, care cresc presiunea intraabdominala.
b) factori care tin de fondul biologic al pacientului:varsta inaintata,eforturile fizice mari sau mici si repetate,obezitate.
Eventratiile prezinta clinic toate caracterele unei hernii reductibile.Dupa reducerea eventratiei putem aprecia marimea defectului parietal.Frecvent,tegumentul care acopera eventratia adera la sacul de eventratie.
Tratamentul este unul chirurgical ce urmareste sutura defectului parietal.La bolnavii cu contraindicatie operatorie se va recomanda un tratament conservator,care consta in purtarea unei centuri ortopedice special confectionate.
EVISCERATII
Reprezinta iesirea viscerelor abdominale la exterior printr-o solutie de continuitate a peretelui abdominal,in circumstante posttraumatice sau postoperatorii.Ele se produuc datorita unei tulburari a procesului de cicatrizare.
Cauzele de producere a evisceratiilor recunosc o serie de factori generali si locali.
-Factori generali:diabet,obezitate,anemie,lues,hipovitaminoze.
-Factori locali:infectia.Ea poate fi evidentiata clinic,atunci cand exista un flegmon parietal postoperator sau plaga prezinta o supuratie torpida.
-Factorii datorati tehnicii chirurgicale de incizie si de inchidere defectuasa a laparotomiei.
De obicei,evisceratia apare intre a 2-10 a zi postoperator.
Debutul evisceratiei este de obicei brutal.Este precedat de semne premonitorii ca sughitul,starea de subfebrilitate,ileus dinamic.Diagnosticul se stabileste prin simpla inspectie a plagii.
Tratamentul consta in unul chirurgical unde se va realiza toaleta tegumentelor,spalarea viscerelor cu ser fiziologic caldut,readucerea sub anestezie a organelor in cavitatea abdominala.La pacientii predispusi la evisceratie se aplica deasupra pansamentului benzi adezive largi montate transversal si oblic pe directia incizei si/sau purtare unei aleze.
VII. TRATAMENT
Tratamentul este profilactic si curativ.
Profilaxia herniilor consta in tratamentul tonifiat al musculaturii abdominale(exercitii fizice) ,evitarea efortului fizic mare, a tusei cronice evitarea constipatiei,a tulburarilor de mictiune[5].
Tratamentul curativ este chirurgical,tehnica chirurgicala respectand urmatoarele:
izolarea sacului herniar;
tratarea continutului;
refacerea peretelui abdomninal.
Tratamentul chirurgical are ca obiective izolarea sacului herniar,tratarea continutului acestuia si nu in ultimul rand refacerea peretelui abdomninal la nivelul regiunii herniare cat mai anatomic cu putinta.
Tratamentul trebuie aplicat cat mai curand de la aparitia herniei pentru a se evita astfel complicatiile,cum ar fi strangularea.Sunt totusi pacienti la care interventia chirurgicala este contraindicata(varstnici).In aceasta situatie tratamentul conservator se realizeaza prin contentia herniei prin diverse bandaje sau centuri,ce au ca scop mentinerea mecanica a herniei si impiedicandu-se astfel strangularea ei.
ANESTEZIA
Cea mai frecvent utilizata este rahianestezia,pentru avantajele pe care le ofera:
-analgezie foarte buna;
-relaxare musculara perfecta;
-durata ei acopera pe deplin durata interventiei;
-nu modifica anatomia locala a tesuturilor.
TEHNICA OPERATORIE
Pozitia bolnavului pe masa de operatie este de decubit dorsal.
Calea de acces: incizia folosita urmareste o dreapta,mergand paralel cu arcada femurala,la 1 cm deasupra ei,pe o lungime de 10-12 cm.
Incizia traverseaza pielea si tesutul subcutanat pana la planul aponevrotic al muschiului oblic mare.Hemostaza la piele trebuie sa fie minutioasa,iar izolarea buzelor plagii ingrijita.La polul inferior al inciziei aparea orificiul extern al canalului inghinal,prin care de cele mai multe ori se poate recunoaste sacul herniar.Interventia continua cu deschiderea peretelui anterior al canalului inghinal ,incizand in lungul fibrelor sale aponevroza muschiului oblic extern,apoi reperarea si izolarea sacului herniar,deschiderea si extirparea lui,micsorarea spatiului inghinal prin sutura muschiului oblic intern si a celui transvers la ligamentul arcadei crurale,iar pentru inchiderea locului unde s-a produs hernia sutura aponevrozei,legatura vaselor si sutura pe piele.
Refacerea peretelui abdominal dupa interventie se poate face prin doua procedee:
Procedeul Bassini consta in sutura tendonului conjunct inapoia cordonului spermatic(retrofunicular),la arcada crurala.
Procedeul Forgue ce se realizeaza prin sutura celor doua elemente inaintea cordonului spermatic(prefunicular).
COMPLICATIILE CUREI OPERATORII
Incidente intraoperatorii
Cel mai frecvent este lezarea vaselor componente ale cordonului spermatic,survenita in timpul disectiei sacului herniar.
Sectionarea accidentala a canalului deferent trebuie urmata de ligatura celor doua capete ale sale.
Lezarea vezicii urinare este posibila mai ales in hernia oblica interna.Deschiderea sacului este echivalenta,de cele mai multe ori cu deschiderea vezicii urinare.
Complicatii imediate
Printre cele mai comune se citeaza hematoamele plagii operatorii si ale scrotului.O hemostaza minutioasa si aplicare pentru cateva ore a unui sac de nisip pe plaga pot preveni formarea acestora.
Supuratia plagii operatorii este o complicatie ce poate compromite rezultatul la distanta al interventiei,fiind una dintre cauzele generatoare de recidiva.
Mai pot surveni si edemul scrotului si al cordonului spermatic.
Complicatii tardive
Este recidiva herniara.Apare in primii 2-3 ani de la interventie.
Durerea cronica poate apare la 3 luni dupa corectarea herniei inghinale si poate persista timp de cativa ani.
PREGATIREA PREOPERATORIE
-pacientul are restrictie la ingestia de alimente si lichide;
-se pregateste campul operator(suprafata cutanata);
-se recolteaza produsele pentru examenele de laborator; (Anexa).
-se efectueaza igiena personala si pregatirea psihica a bolnavului;
-se asigura siguranta pacientului dupa administrarea medicatiei preanestezice;
-se pregatesc documentele pacientului pentru operatie;
Pregatirea pacientului in ziua care precede operatia:
-se pregateste psihic pacientul;
-la indicatia medicului se administreaza sedative,hipnotice in seara dinaintea interventiei pentru a asigura o odihna adecvata a pacientului in timpul noptii;
-se efectueaza igiena pacientului: -se efectueaza toaleta zonei inghinale,axilare si ombilicale;
-se creeaza un camp operator: -se epileaza zona de interventie prin raderea pilozitatilor cu un aparat de ras individual si se dezinfecteaza zona rasa cu alcool medicinal sau betadina;
-se masoara functiile vitale:puls,T.A.,temperatura,respiratie;
-se cantareste bolnavul pentru a doza premedicatia si anestezia;
-se efectueaza examenele paraclinice: grup sanguin si factor Rh;hemograma;biochimie;sumar urina;se efectueaza EKG-ul si radiografie pulmonara;
-se indica pacientului sa-si goleasca vezica urinara inainte interventia chirurgicala
-se administreaza medicatia preanestezica
In sala de operatie:
-se pozitoneaza pacientul pe masa de operatie in decubit dorsal
-se abordeaza si se cateterizeaza o vena pentru atasarea unei perfuzii
-se ajuta medicul la instalarea campului operator steril
-se monitorizeaza permanent faciesul pacientului si functiile vitale [7].
INGRIJIREA POSTOPERATORIE
-se monitorizeaza functiile vitale:puls,temperatura,T.A.,respiratie;
-se supravegheaza plaga: -pansamentul sa fie curat
-pansamentul trebuie schimbat la 24 ore sau mai precoce daca este umed sau pacientul prezinta semne locale sau generale de infectie a plagii(febra,frison,congestie locala)
-firele de sutura se scot la 5-7 zile de la interventia chirurgicala
-se masoara si se noteaza temperatura pacientului si se anunta medicul de orice modificare patologica;
-se supravegheaza eliminarile:aparitia mictiunii la 6-8 ore de la interventia chirurgicala si aparitia scaunului la 24-48 ore.
-reluarea alimentatiei se face treptat,in prima zi postoperator se indica dieta hidrica,apoi treptat se introduc in alimentatie mancaruri usor digerabile ajungand treptat la dieta obisnuita;
-se recomanda mobilizarea precoce a pacientului;
-pozitia pacientului se schimba din ora in ora in primele 24 ore pentru a preveni eventualele complicatii;
-se recomanda pacientului sa execute miscari ale memvrelor superioare si inferioare[3].
Ingrijirea plagii operatorie:
-se pregatesc materialele necesare schimbarii pansamentului:trusa cu instrumental chiurgical steril,casoleta cu comprese de tifon steril si vata sterila,tavita renala,musama si aleza,manusi sterile,leucoplast;
-se pregatesc solutiile antiseptice:alcool 70° tincture de iod,apa oxigenata 3%,cloramina,rivanol 0,1%;
– se urmareste aspectul pansamentului;acesta trebuie sa fie uscat si curat;
-efectuarea pansamentului se face respectand cele 5 principii:
1. sa se lucreze in conditii de asepsie perfecta;
2. sa se asigure absorbtia secretiilor: o compresa de tifon sterila,acoperita de vata hidrofila sterila;
3. sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare stadiului ei de evolutie;
4. se protejeaa plaga de agenti termici,chimici,mecani si infectiosi de mediu;
5. se asigura repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi cicatrizarea.
– se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal si se efectueaza pansamentul respectand timpii acestuia:
Indepartarea vechiului pansament;
Dezinfectia tegumentului din jurul plagii;
Aseptizarea plagii prin tamponare;
Dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii;
Acoperirea plagii cu comprese sterile care sa depaseste marginile plagii cu 2-3 cm;
Fixarea pansamentului cu leucoplast[4];
CAZUL I
Plan de ingrijire
I.CULEGREA DATELOR
Surse de informare : -pacientul
-foaia de observatie
-echipa de ingrijire
Date relativ stabile si variabile
Nume: I
Prenume: C
Sex: masculin
Varsta: 25 ani
Ocupatie: agricultor
Stare civila: necasatorit
Religia: ortodox
Nationalitate: romana
Domiciliul: com. Dor-Marunt Jud.Calarasi
Conditii psiho-sociale: – comunicare eficienta
-grad de autonomie-prezent
Data internarii: 12.06.2015
Data externarii: 21.06.2015
Anamneza
Aspectul cavitatii bucale: -buze normal colorate
-limba normal colorata,fara depozite
-dentitie completa
Aspectul faciesului: normal colorat
Acuitate vizuala: ochi emetropi
Acuitate auditiva: in limite fiziologice
Acuitate tactila: sensibilitate integra
Acuitate olfactiva si gustativa: perceptie buna a gustului si mirosului
Acuitate dureroasa: prezinta dureri in regiunea inghinala dreapta
Semne particulare: nu prezinta
Mobilitate articulara: articulatii mobile
Sistemul osos: integru
Grup sanguin: AB IV Rh (+)
Date antopometrice: G=70 kg; I= 1,72 m
Alergii: nu prezinta
MOTIVELE INTERNARII:
-durere in regiunea inghinala dreapta
-formatiune tumorala in regiunea inghinala
-anxietate,neliniste,insomnie
ISTORICUL BOLII:
Pacientul declara ca durerea a debutat in urma cu aproximativ un an,in urma unui efort fizic intens.Prezinta in regiunea inghinala dreapta o formatiune tumorala dureroasa care s-a accentuat in ultimele 48 ore,motiv pentru care s-a prezentat la camera de garda.In urma examinarii i se pune diagnosticul de hernie inghinala dreapta si este internat pentru interventie chirurgicala.
EXAMEN CLINIC GENERL:
Stare generala: buna
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistemul osteo-articular: integru
Sistemul ganglionar: nepalpabil
Sistemul musculo-adipos: bine preprezentat
Aparat respirator: torace normal conformat
miscari respiratorii simetrice
respiratie de tip costal
R=18 r/min
Aparat cardio-vascular: cord in limite normale
zgomote cardiace ritmice
P=80 p/min
TA= 120/70 mm Hg
Aparat digestiv: abdomen suplu,dureros la palpare in regiunea inghinala dreapta unde prezinta o formatiune tumorala dureroasa.
Ficat,splina in limite normale.
Aparat uro-genital: loje renale libere,nedureroase
rinichi nepalpabili
micitiuni fiziologice
Rot: prezente
Sistem nervos: orientat temporo-spatial
ELIMINARI:
Urina: -frecventa 5-6 mictiuni/zi
-cantitate:1200-1800 ml
-culoare:galben deschis
-miros: anomiacal
-aspect:clar,transparent
Scaun: -frecventa: 1 la 3 zile
-orar: ritmic,dimineata la trezire
-cantitate:150-250 g
– forma:cilindrica
-culoare:bruna
-miros:fecaloid
-consistenta:pastoasa,omogena
Expectoratie: absenta
Varsaturi: nu prezinta
Diaforeza:in limite fiziologice
OBISNUINTE ALIMENTARE:
-pacientul serveste 3 mese/zi
-consuma o alimentatie care contine toate principiile alimentare:glucide,lipide,proteine
-pacientul nu fumeaza,alcool consuma ocazional
-consuma aprox 2000 ml lichide/zi
NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBATE
1.Nevoia de a evita pericolele
2.Nevoia de a dormi si a se odihni
3.Nevoia de a se recrea
II.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Probleme actuale:
– durere in regiunea inghinala dreapta
formatiune tumorala
anxietate moderata
insomnie
Probleme potentiale:
peritonita herniara
instalarea fenomenelor subocluzive
strangularea cu necroza sau perforatia organului herniat.
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE
Nevoia de a evita pericolele:
Alterarea confortului cauzata de formatiunea tumorala din regiunea inghinala prin marirea in volum a acesteia.
Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin frica,neliniste,teama de interventia chirurgicala.
Nevoia de a dormi si a se odihni:
Insomnie din cauza durerii inghinale manifestata prin ore insuficiente de somn cantitativ si calitativ.
Nevoia de a se recrea:
Dificultate in a indeplini activitati recreative datorata intensitatii durerii inghinale.
PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR
Alterarea confortului
Cauza: formatiunea tumorala din regiunea inghinala
Manifestari: marirea in volum a formatiunii
Obiective: diminuarea starii de disconfort si aparitia starii de bine in urmatoarele 6 ore.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
Rol proriu :
-asezarea bolnavului intr-un pat cu lenjerie curata si recomandarea in a adopta o pozitie antalgica;
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative:T,P,R,T.A,D,S si notarea lor in foia de temperatura(F.T)
-observarea caracteristicilor durerii:durata,iintensitate,localizare,precum si factorii care maresc sau diminueaza intensitatea.
Rol delegat:
-la indicatia medicului se recolteaza sange pentru: examen hematologic(Hb,Ht,leucocite);biochimie(glicemie,creatinina,uree);
-se recolteaza urina pentru examen sumar urina;
-se administreaza:Piafen f III i.m 7-13-19
-se observa efectul medicatiei asupra organismului si se mentin interventiile si in urmatoarele 24 ore.
Evaluare: 12.06.2015
Ora 9.00
Pacientul acuza dureri in regiunea inghinala dreapta.
Ora 12.00
Intensitatea durerii s-a mai diminuat.
Ora 19.00
Pacientul nu mai acuza dureri.Medicul hotaraste pregatirea preoperatorie pentru interventia chirurgicala.
2. Insomnie
Cauza: durerea inghinala
Manifestari: ore insuficiente de somn cantitativ si calitativ
Obiective:pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator varstei atat cantitativ cat si calitativ: 8- 10 ore.
Interventia asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-inlaturarea stimulilor externi auditivi ce ar putea perturba somnului;
-indicarea consumului de lapte cald sau ceai;
-observarea si notarea calitatii si orarul somnului;
-sfatuirea pacientului sa isi goleasca vezica urinara inainte de culcare;
-observarea raportului dintre starea de somn si veghe.
Evaluare: 12.06.2015
Pacientul se trezeste frecvent,neputandu-se odihni.
Anxietate:
Cauza: interventia chirurgicala
Manifestari: neliniste,teama de interventia chirurgicala.
Obiective: exprimarea sentimentelor de neliniste,teama inaintea interventiei chirurgicale.
Interventia asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-descoperirea asteptarilor pacientului in legatura cu interventia chirurgicala,anestezie,ingrijirile pre si postoperatorii;
-identificarea cauzelor si a factorilor declansatori ai anxietatii;
-asigurarea protectiei psihice a pacientului si a unui climat de incredere si securitate;
-oferirea informatiilor despre anestezie.
Evaluare: 12.06.2015
Pacientul este capabil sa-si exprime nelinistea inaintea interventiei chirurgicale.
PREGATIREA GENERALA-ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
A.Bilantul clinic general:
-observarea si notarea aspectului clinic al pacientului:aspectul tegumentelor si a mucoaselor,faciesul,mersul,starea psihica(calm sau agitat);
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative: T,P,R,T.A.,D,S;
B.Bilantul paraclinic:
-pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru efectuarea examenelor paraclinice.
-recoltarea sangelui pentru examene:hematologice:Hb,Ht,leucocite;biochimie:glicemie,uree,creatinina;
-recoltarea urinei pentru examen sumar urina;
Pregatirea pacientului in ziua precedenta:
-dieta: regim alimentar usor digerabil si lichide suficiente aprox.2,5 l pentru punerea in repaus a tubului digestiv,pentru mentinerea T.A.,diminuarea setei si a acidozei postoperatorii;
-repaus la pat;
-examinarea atenta a corpului pacientului in scopul identificarii eventualelor infectii cutanate;
-verificarea starii de curatenie din zona inghinala,ombilicala,axilara.
Pregatirea pacientului in seara zilei precedente:
-pregatirea pielii:raderea pilozitatii din regiunea inghinala indicata de medic cu aparat de ras propriu.
Pregatirea pacientului in dimineata interventiei chirurgicala:
-pacientul nu mai bea si nu mai mananca;
-se examineaza zona inghinala;
-se pregateste documentatia necesara:F.O.,buletinul de analize cu rezultatele de laborator si semnatura pacientului;
-la indicatia asistentului medical,pacientul isi goleste vezica uinara;
-administrarea medicatiei preanestezice:Mialgin 1f + Atropina 1f .
-efectuarea testarii la xilina 1% prin injectie i.d. a 0,1 ml xilina 1% pe fata anterioara a antebratului si citirea rezultatului dupa 30 min.
In sala de operatie:
-monitorizarea functiilor vitale;
-pozitionarea pacientului pe masa de operatie in decubit dorsal;
-abordarea si cateterizarea unei vene si atasarea unei perfuzie cu ser fiziologic 0,9%
-pregatirea campului operator prin badijonare cu alcool sanitar al tegumentelor pentru degresarea si curatirea pielii,apoi badijonarea cu tinctura de iod;
-ajutarea medicului la instalarea capului operator steril;
-monitorizarea permanent a faciesului pacientului,a extremitatilor si a functiilor vitale;
-medicul chirurg impreuna cu medicul anestezist hotarasc tipul anesteziei.
Interventia chirurgicala a avut loc in data de 13.06.2015.Anestezia a fost de tip rahianestezie.S-a administrat Atropina fl.1,Xilina 2%-2f,Propofol fl.1,Ser fiziologic 0,9% 500 ml.
NEVOI PERTURBATE POSTOPERATOR
1.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Sensibilitate reflexe diminuate cauzate de interventia chirurgicala manifestate prin deficit motor si senzorial.
Imobilitate din cauza plagii operatorii manifestata prin deplasare dificila datorita interventiei chirurgicale.
2.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Posibila alterare a functiei cardio-respiratorii din cauza interventiei chirurgicale.
3.Nevoia de a evita pericolele
Disconfort abdominal cauzat de plaga operatorie manifestat prin aparitiei durerii la nivelul plagii operatorii.
4.Nevoia de a bea si a manca
Risc de dezechilibru hidroelectrolitic.
5.Nevoia de a fi curat,ingrijit si de a proteja tegumentele si mucoasele
Lipsa integritatii tegumentului din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin plaga operatorie.
6.Nevoia de a elimina
Posibila alterare a eliminarii urinare si intestinale din cauza interventiei chirurgicale.
7.Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie din cauza durerii la nivelul plagii manifestata prin ore de somn insuficiente.
PLAN DE INGRIJIRE POSTOPERATOR
1.A.Sensibilitate si reflexe diminuate:
Cauza: interventia chirurgicala
Manifestari: deficit motor si senzorial
Obiective: recapatarea sensibilitatii si reflexelor(cornean,deglutitie,faringian) in urmatoarele 45 min.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-instalarea pacientului sala de terapie intensiva,in salon bine aerisit,temp. 18-20 °C prevazut cu instalatie de O2 si aparatura de aspiratie;
-pozitionarea pacientului in decubit dorsal cu capul intr-o parte pana cand redevine constient(timp de 2 ore);
-supravegherea pacientului pana la revenirea reflexuluui cornean,de deglutitie,faringian,precum si a starii de constienta;
-supravegherea aspectului general al pacientului:coloratia pielii sesizand paloarea sau cianoza,coloratia unghiilor,starea extremitatilor,starea mucoaselor,starea de calm sau agitatie;
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative(T,P,T.A.,D,S) si notarea lor in F.T.
-la indicatia medicului se monteaza o perfuzie cu:SF 0,9% 500 ml;SG 5% 500 ml.
-supravegherea ritmului perfuziei;
-dupa trezire,pacientul trebuie sa raspunda la intrebari simple.
Evaluare:13.06.2015
Reflexele (cornean,deglutitie,faringian) au revenit dupa 45 min. de la interventia chirurgicala.
B. Imobilitate
Cauza : plaga operatorie
Manifestari : deplasare dificila datorita interventiei chirurgicale
Obiective: mobilizarea activa a pacientului pentru a preveni aparitia complicatiilor tromboembolice si pulmonare;evaluare la 24 h.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
– se urmareste preintampinarea stazei venoase(factor important in aparitia bolii tromboembolice) si a infectiilor pulmonare(penumonie,bronhopneumonie);
-se incepe cu mobilizarea la pat rugand pacientul sa efectueze cateva miscari ale mainilor si picioarelor:flexie,extensie,rotatie;
-se ajuta pacientul sa stea 2-3 min la marginea patului,dupa care se ajuta sa stea in picioare si sa faca cativa pasi;
-in prima zi se schimba pozitia pacientului la 2 h,evitand astfel aparita escarelor de decubit;
-in urmatoarea zi se ajuta pacientul sa faca mici plimbari alternand cu perioade de repaus;
-se explica pacientului ca diminuare mobilitatii este o stare trecatoare.
Evaluare: 13.06.2015
-pacientul este imobilizat la pat;
14.06.2015
-pacientul se deplaseaza cu ajutor;
15.06.2015
-pacientul si-a recapatat siguranta in mers.
2.Posibila alterare a functiei cardio-respiratorii
Cauza: interventia chirurgicala
Obiective: functie cardio-respiratorie normala pentru a asigura o buna ventilatie pulmonara.Evaluare la 2h-8h-16h.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-supravegherea parametrilor fiziologici:
-T.A se masoara din 15 in 15 min in primele 2 h,apoi din 30 in 30 min in urmatoarele 6 h,urmand sa se masoare din ora in ora in urmatoarele 16 h iar valorile obtinute se noteaza in F.T;
-pulsul se masoara la fiecare 5-10 min.,urmarind atent frecventa,ritmicitatea,amplitudinea si se noteaza in F.T.,in cazul in care apar modificari se anunta medicul;
-respiratia se observa in timpul masurarii celorlalte functii,iar in F.T se noteaza fecventa,ritmul si amplitudinea;
-temperatura se masoara dimineata si seara si se noteaza in F.T;
-se urmareste coloratia tegumentelor si a mucoaselor,a unghiilor,a extremitatilor,starea pe care pacientul o manifesta(calm sau agitatie);
Evaluare: 13.06.2015
Ora 12: T.A.=130/70 mm Hg
P=92/min
R=20/min
T=36,9 °C
Ora 20: T.A.=120/70 mm Hg
P=82/min
R=18/min
T=37 °C
14.06.2015
T.A.=120/70 mm Hg
P=78/min
R=18/min
T=36,5 °C
3.Disconfort abdominal
Cauza: plaga operatorie
Manifestari: dureri la nivelul plagii operatorii
Obiective: scaderea intensitatii durerii
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-sfatuirea sa adopte pozitii antalgice
-observarea caracteristicilor durerii:localizare,durata,starea de tensiune asupra peretelui abdominal;
-recomandarea mobilizarii precoce si combaterea balonarii si stimularii peristaltismului;
-invatarea pacientului sa-si comprime cu palma plaga operatorie atunci cand tuseste sau cand isi schimba pozitia in pat;
-informarea pacientului ca durerea va ceda dupa administrarea tratamentului indicat de medic;
Se administreaza delegat: – Ampicilina 2 g-500mg la 6 h:6-12-18-24
– Algocalmin f III :7-13-18
– observarea efectului medicatiei asupra organismului si mentinerea interventiilor proprii si delegate.
Evaluare:14.06.2015
Pacientul declara ameliorarea intensitatii durerii si resimte starea de confort.
4.Risc de dezechilibru hidroelectrolitic
Cauza: interventia chirurgicala
Obiective: reechilibrarea echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic in urmatoarele 24-48 h.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-se hidrateaza parenteral cu SF 0,9% si SG 5% in primele 24 h;
-se indica regim hidric cu ceai neindulcit,supa strecurata,compoturi,apa aprox.300 ml;
-se verifica eficacitatea hidratarii prin cantitatea de urina eliminata,prin curba diurezei;
Rol delegat: – se monteaza o perfuzie cu: SF 0,9% 500 ml si SG5% 500 ml;
-se introduc treptat in alimentatie iaurturi,piureuri,biscuiti, iar dupa reluarea tranzitului carnea si treptat se revine la alimentatia obisnuita;
-se mentine interventiile proprii si delegate.
Evaluare: pacientul este echilibrat hidroelectrolitic.
5.Lipsa integritatii tegumentului
Cauza: interventia chirurgicala
Manifestari: plaga operatorie
Obiective: cicatrizarea plagii operatorii in 7 zile;
Interventia asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-se urmareste plaga operatorie inca de la iesirea din sala de operatie;
-se pregatesc materialele necesare schimbarii pansamentului:trusa cu instrumental chiurgical steril,casoleta cu comprese de tifon steril si vata sterila,tavita renala,musama si aleza,manusi sterile,leucoplast;
-se pregatesc solutiile antiseptice:alcool 70° tincture de iod,apa oxigenata 3%,cloramina,rivanol 0,1%;
-se efectueaza zilnic pansamentul plagii si se urmareste aspectul pansamentului;acesta trebuie sa fie uscat si curat;
-efectuarea pansamentului se face respectand cele 5 principii:
1. sa se lucreze in conditii de asepsie perfecta;
2. sa se asigure absorbtia secretiilor: o compresa de tifon sterila,acoperita de vata hidrofila sterila;
3. sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare stadiului ei de evolutie;
4. se protejeaa plaga de agenti termici,chimici,mecani si infectiosi de mediu;
5. se asigura repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi cicatrizarea.
– se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal si se efectueaza pansamentul respectand timpii acestuia:
Indepartarea vechiului pansament;
Dezinfectia tegumentului din jurul plagii;
Aseptizarea plagii prin tamponare;
Dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii;
Acoperirea plagii cu comprese sterile care sa depaseste marginile plagii cu 2-3 cm;
Fixarea pansamentului cu leucoplast;
-la indicatia medicului se scot firele de sutura dupa 7 zile de la interventia chirurgicala.
Evaluare: 13.06.2015
-pansamentul prezinta urme de secretii sangvinolente;
14.06.2015
-pansamentul este usor imbibat cu secretie seroasa;plaga cu evolutie spre cicatrizare;
15.06.2015
-pansamentul este curat,fara secretii;
16.06.2015
-paga operatorie cu evolutie spre cicatrizare;
19.06.2015
-se scot firele sutura;plaga este cicatrizata.
6. Posibila alterare a eliminarii urinare si intestinale
Cauza: interventia chirurgicala
Obiective:
-eliminare urinara la 6 h dupa interventia chirurgicala
-aparitia scaunului in termen de 48-72 h de la interventia chirurgicala
Interventia asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-se urmaresc zilnic functiile vegetative ale pacientului: diureza si scaun;
-se urmareste daca prima mictiune apare la 6 h dupa i nterventia chirurgicala;
-se verifica prezenta globului vezical si se stimuleaza evacuarea;
-se urmareste aspectul ci cantitatea de urina in 24 h,la inceput cantitatea nu este abundenta,dar dupa 2 zile revine la normal;
-se urmareste daca peristaltismul intestinal s-a restabilit;acest lucru se poate observa prin apritia gazelor;
-se recomanda ca in primele 2 zile postoperator,pacientul sa consume regim hidric, intarziind in acest fel aparitia scaunului ajutand astfel sa nu se ajunga la fortarea suturilor.
Evaluare: 13.06.2015
-prima mictiune apare la 6 h dupa interventia chirurgicala,aprox.800 ml;
14.06.2015
– D=1000 ml
15.06.2015
– D=1200 ml
16.06.2015
– D=1200 ml
-S= 1
Apare primul scaun de consistena omogena,miros fecoloid,cantitate aprox. 150 g.
7. Insomnie
Cauza: dureri la nivelul plagii
Manifestari: ore de somn insuficiente cantitativ si calitativ
Obiective: pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator varstei,atat cantitativ cat si calitativ (8-10 h );
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-identificarea impreuna cu pacientul a factorilor determinanti si durerosi si se sfatuieste pacientul sa adopte o pozitie antalgica;
-se intocmeste un orar corespunzator pentru odihna pacientului tinand cont de varsta si de obiceiurilesale;
– se sfatuieste pacientul ca inainte de culcare sa bea o cana de lapte sau ceai;
-se reduce la strictul necesar ingrijirile acordate pe timpul noptii;
-se observa si se noteaza caracterul somnului sub aspect cantitativ si calitativ.
Evaluare: 13.06.2015
-pacientul prezinta treziri dese pe timpul noptii;
14.06.2015
-somn linistit fara treziri pe timpul noptii.
Tabel cu medicamente
Tabel cu analize
INTERVENTII CONSTANTE
Pe toata perioada spitalizarii s-au asigurat conditiile corespunzatoare de microclimat prin mentinerea unei temperaturi optime de 18-20° ,aerisire zilnica,curatenie;
-S-au asigurat conditiile igienice:schimbarea lenjeriei,se urmareste modul de satisfacere a igieniei personalesi vestimentare a pacientului pentru a mentine tegumentele curate si pentru a impiedica astfel aparitia infectiilor cu poarta de intrare cutanata;
-Pacientul a fost pregatit fizic si psihic pentru toate ingrijirile acordate;
-S-au recolatat produse biologice si urina pentru examen sumar urina respectand conditiile unei riguroase asepsii;
-S-au monitorizat si s-au notat in F.O. functiile vitale si vegetative :T,P,R,T.A.D,S ;
-A fost asigurat un raport caloric,energetic si hidric corespunzator stadiului clinic al afectiunii;
-S-a pregatit pacientul si salonul zilnic pentru vizita medicala,participand si notand in F.O. indicatiile medicului;
-S-au administrat medicamentele prescrise de medic respectand regulile de administrare a medicamentelor si s-a urmarit efectul lor asupra organismului;
-S-a pregatit instrumentarul chirurgical si materialul textil pentru sterilizare;
-S-a pregatit pacientul preoperator prin:
-pregatire fizica si psihica
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative:T,P,R,T.A.,D,S
-pregatirea din ziua interventiei,transportul in sala de operatii
-pregatirea pacientului din sala de operatii
-S-a supravegheat si ingrjit pacientul postoperator prin:
-urmarirea revenirii reflexelor de deglutite,cornean,faringian in max 30-45 min.
-supravegherea functiilor vitale si vegetative
-urmarirea durerii postoperator
-supravegerea evolutiei plagii si executarea tehnicii pansamentului respectand principiile si timpii unui pansament
-asigurarea reechilibrarii hidroelectrolitice si acidobazice a pacientului
-supravegherea mobilitatii pasive si active si suplinirea pacientului in toate manifestarile de dependenta
-Pe toata perioada spitalizarii a fost asigurata indeplinirea corespunzatoare a celor 14 nevoi fundamentale a pacientului;
EVALUARE FINALA
Interventiile propuse au fost realizate.
De comuun acord cu pacientul,medicul a hotarat externarea acestuia pe data de 21.06.2015
Rolul asistentului medical:
Pregateste documentele necesare externarii
Pregateste pacientul si anunta familia asupra datei externarii
Starea pacientului la externare:
Vindecat chirugical
Grad de autonomie: pacientul isi satisface singur nevoile fundamentale
Examen clinic : stare generala buna,tegumente si mucoase integre,afebril
Sub tratament cu antibiotice,analgezice,simptomele au disparut
Pacientului i se recomanda urmatorul plan de ingrijire :
Recuperare activa
Revenire la control
Reluarea capacitatii de munca
Obiective :
Sa cunoasca necesitatea prezentarii la control la 30 zile
Sa evite complicatiile si factorii de risc
Sa aiba o recuperare buna si activa
Sa-si reia activitatea in cele mai bune conditii
Interventiile asistentului medical:
S-au explicat pacientului normele igienico-dietetice pe care sa le respecte
Sa evite efortul fizic cel putin 6 luni
Sa evite stresul si oboseala
Sa evite infectarea plagii
Sa se prezinte la control la termenul fixat
Sa se prezinte la dispensarul teritorial de care apartine pentru schimbarea pansamentului
CAZUL II
PLAN DE INGRIJIRE
I.CULEGEREA DATELOR
Surse de informare: -pacienta
-foaia de observatie
-echipa de ingrijire
DATE RELATIV STABILE SI VARIABILE
Nume: D
Prenume: E
Sex: feminin
Varsta: 45 ani
Ocupatie: casnica
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorita
Domiciliul: Calarasi
Conditii de locuit: conditii salubre cu toate facilitatile necesare
Conditii psiho-sociale: -comunicare eficienta
-se adapteaza repede noului mediu
– grad de autonomie-prezent
Data internarii: 05.05.2015
Data externarii: 12.05.2015
Anamneza
Aspectul cavitatii bucale: -buze normal colorate
-limba normal colorota,fara depozite
-dantura prezinta lipsuri
Aspectul faciesului: normal colorat
Acuitatea vizuala: ochi emetropi
Acuitatea auditiva: in limite fiziologie
Acuitatea tactila: sensibilitate integra
Acuitatea olfactiva si gustativa: percepe bine gustul si mirosul
Acuitatea dureroasa:prezinta dureri in regiune inghinala stanga
Semne particulare: cicatrice in regiunea inghinala dreapta(postoperator)
Mobilitate articulara: articulatii mobile
Sistem osos: integru
Grup sanguin: B III,Rh +
Date antropometrice : G=67 kg ; I=1,67 m
Alergii: nu prezinta alergii medicamentoase sau alimentare
MOTIVELE INTERNARII
-durere in regiunea inghinala stanga
-formatiune tumorala in regiunea inghinala
-amxietate,neliniste,agitatie,insomnie
ISTORICUL BOLII
Debut cu aproximativ 2 ani in urma datorita unui efort fizic intens.Pacienta neglijeaza sa se adreseze unui medic de specialitate.
De aproximativ 2 saptamani pacienta acuza dureri in plica inghinala stanga. In urma prezantarii la camera de garda,pacienta este examinata si internata cu diagnosticul de hernie inghinala stanga pentru interventie chirurgicala.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Stare generala: buna
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistemul ganglionar-limfatic: nepalpabil
Sistemul musculo-adipos: bine reprezentat
Aparatul respirator: -torace normal conformat
-miscari respiratorii simetrice
-murmur vezicular prezent
-respiratie de tip costal superior
-R=18 R/min
Aparatul cardio-vascular: -soc apexian in spatiul V intercostal stang
pe linia medio-claviculara
-zgomote cardiace ritmice
-cord in limite fiziologice
– P=75 p/min; T.A.=130/70 mmHg
Aparat digestiv: -abdomen suplu,dureros spontan si la palpare in
regiunea inghinala stanga
-tranzit intestinal normal
-ficat,splina in limite normale
Aparat uro-genital: -loja renala libera,nedureroasa
-rinichi nepalpabili
-mictiuni fiziologice
R.O.T. – prezent
Sistem nervos: -orientata temporo-spatial
ELIMINARI:
Urina: -frecventa: 5-6 mictiuni/zi,2/3 ziua si 1/3 noaptea
-cantitate: 1200-1800 ml/24h
-culoare:galben deschis
-miros:amoniacal
-aspect:clar,transparent
Scaun: -frecventa: 1 la 2 zile
-orar: ritmic,dimineata la trezire
-forma: cilindrica
-culoare: bruna
-miros: fecaloid
-consistenta: pastoasa,omogena
Expectoratie: -absenta
Varsaturi: nu prezinta
Diaforeza: in limite fiziologice
OBISNUINTE ALIMENTARE:
-pacienta serveste 2 mese pe zi;
-nu fumeaza,consuma 1-2 cafele/zi;
-consuma o alimentatie ce contine toate principiile alimentare:gluci,lipide,proteine;
-consuma aprox1,5 l de lichide/zi
ACTIVITATI DE RECREERE:
-in timpul liber ii place sa participe la activitati religioase,sa vizioneze emisiuni TV;
NEVOI FUNDAMENTALE:
1. Nevoia de a evita pericolele;
2. Nevoia de a dormi si a se odihni;
3. Nevoia de a-si pastra credinta si valorile proprii(nevoia de a practica religia);
4.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.
Diagnostic medical: Hernie inghinala stanga
II.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.A. PROBLEME ACTUALE:
-durere in regiunea inghinala stanga
-formatiune tumorala in regiunea inghinala stanga
-anxietate,neliniste,agitatie,insomnie
II.B. PROBLEME POTENTIALE:
peritonita herniara
risc de complicatii
instalarea fenemenelor subocluzive
-strangularea cu necroza sau perforatie organului herniat.
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE
1.Nevoia de a evita pericolele
Alterarea confortului cauzata de formatiunea tumorala,manifestata prin durere in regiunea inghinala stanga;
Anxietate moderata cauzata de interventia chirurgicala manifestata prin neliniste,agitatie;
2.Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie cauzata de durerea din regiunea inghinala stanga manifestata prin ore insuficiente de somn calitativ si cantitativ;
Nevoia de a-si practica religia
Dificultatea de a participa la activitati religioase din cauza durerilor din regiunea inghinala stanga prin imposibilitatea de a participa la activitatile religioase;
Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Cunostinte insuficiente din cauza inaccesibilitatii la informatii in legatura cu pregatirea preoperatorie,procedura chirurgicala si urmarile postoperatorii.
PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR
1.Alterarea confortului
Cauza: formatiunea tumorala din regiunea inghinala stanga
Manifestari: dureri in regiunea inghinala stanga
Obiective: diminuarea senzatiei de disconfort si sa prezinte o stare de bine in urmatoarele 6 ore;
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-asigurarea conditiilor de microclimat:temperatura de 18-20°C,salon aerisit,curat,un climat de calm si incredere;
-se aseaza pacienta intr-un pat cu lenjerie curate si i se recomanda adoptarea unei pozitii antalgice;
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative: T,P,R,T.A.,D,S si se noteaza in foaia de observatie;
-se observa caracteristicile durerii:durata,intesitate,localizare,precum si factorii care maresc sau diminueaza intensitatea;
ROL DELEGAT:
-la indicatia medicului se recolteaza sange pentru examene hematologice(Hb,Ht,leucocite),examene biochimice(glicemie,uree,creatinina) si urina pentru examenul sumar urina;
-se pregateste pacienta pentru EKG
-se administreaza Piafen f.III i.m.,se observa efectul medicamentului asupra organismului si se mentin inteventiile in urmatoarele 24h.
Evaluare: 05.05.2015 ora 10:30
-pacienta prezinta durere in regiunea inghinala stanga;
Ora 13:00
-durerile persista
Ora 18:00
-durerile s-au mai diminuat in intensitate,dar nu au disparut
Ora 22:00
-durerile s-au diminuat
-medicul hotaraste pregatirea pacientei pentru interventia chirurgicala
2. Insomnie
Cauza: durere in regiunea inghinala stanga
Manifestari: ore insuficiente de somn cantitativ si calitativ
Obiective: -pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator varstei atat cantitativ cat si calitativ(6-8 ore)
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-asigurarea confortului pacientei prin atenuarea durerii;
-asigurarea unei bune igiene si a unei lenjerii curate;
-diminuarea interventiilor in perioadele de somn;
-se observa si se noteaza calitatea si orarul somnului;
-sfatuirea pacientei sa-si goleasca vezica inainte de culcare;
-observarea raportului dintre starea de somn si veghe;
Evaluare: 05.05.2015
-pacienta prezinta treziri repetate pe timpul noptii
3.Anxietate moderata
Cauza: interventia chirugicala
Manifestari: neliniste,agitatie
Obiective: -exprimarea sentimentului de neliniste inaintea interventiei chirurgicale
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-oferirea unor raspnsuri prompte la intrebarile pacientei;
-asigurarea protectiei psihice a pacientei;
-asigurarea unui climat de incredere si securitate;
-oferirea informatiilor despre anestezie,interventia chirurgicala si prognosticul postoperator;
Evaluare:- pacienta si-a exprimat sentimentul de neliniste
4.Dificultatea de a participa la activitati religioase
Cauza: durerile din regiunea inghinala stanga
Manifestari: imposibilitatea de a participa la activitati religioase
Obiective: -pacienta sa benefizieze de modalitati de practicare a religiei si pe perioada spitalizarii
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-determinarea pacientei de a gasi modalitati de practicare a religiei(citirea unor documente religioase);
Evaluare: -pacienta si-a gasit o cale de a-si practica religia
5.Cunostinte insuficiente
Cauza: inaccesibilitate la informatii
Manifestari: cunostinte insuficiente privind pregatirea preoperatorie,procedura chirurgicala si urmarile postoperatorii
Obiective: pacienta sa cunoasca si sa inteleaga procedurile pre si postoperatorii
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-explorarea nivelului de cunostinte al pacientei in ceea ce priveste afectiunea sa;
-punerea la dispozitia pacientei o serie de brosuri in legatura cu afectiunea sa;
-verificarea daca pacienta a inteles mesajul trimis si daca si-a insusit corect noile informatii;
Evaluare: -pacienta a inteles necesitatea efectuarii interventiei chirurgicale;este linistita si are incredere in echipa de ingrjiire.
PREGATIREA GENERALA-ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
A. Bilantul clinic general
– observarea si notarea aspectului clinic general al pacientei:aspectul tegumentelor si a mucoaselor,faciesului,mersului,starea psihica(calm sau agitat);
-masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative:T,P,R,T.A.,D,S
-se intreaba pacienta daca suferit de unele afectiuni care ar putea influenta anestezia si interventia chirurgicala;
B.Bilantul paraclinic
-pregatirea fizica si psihica a pacientei pentru efectuarea examenelor paraclinice;
-recoltarea de sange pentru examenele hematologice(Hb,Ht,leucocite),pentru examenele biochimice (uree,creatinina,glicemie) si de urina pentru examenul sumar urina.
Pregatirea pacientei in ziua precedenta:
-dieta,regim alimentar usor digerabil si lichide suficiente aproximativ 2,5l pentru punerea in repaus a tubului digestiv pentru mentinerea T.A.,diminuarea setei si a acidozei postoperatorii;
-repaus la pat;
-examinarea atenta a corpului pacientei in scopul identificarii eventualelor infectii cutanate;
Pregatirea pacientei in seara zile precedente:
pregatirea pielii:indepartarea pilozitatii din regiunea inghinale;
dezinfectare cu alcool a regiunii expuse interventiei chirurgicale
Pregatirea pacientei in dimineata interventiei chirurgicale:
-pacienta nu mai bea si nu mai mananca;
-se inspecteaza regiunea rasa pentru a vedea aparitia unor posibile eczeme sau puncte de foliculita;
-se pregateste documentatia necesara:foaia de observatie,rezultatele de laborator;
-cu 30 min inainte se administreaza medicatia preanestezica: MIALGIN 1 f + ATROPINA 1 f.
-se efectueaza testarea la xilina 1% prin injectie i.d. a 0,1 ml xilina 1% pe fata anterioara a antebratului.Citirea reactiei se va face dupa 30 min.
In sala de operatie:
-se monitorizeaza functiile vitale;
-se pozitioneaza pacienta pe masa de operatie in decubit dorsal;
-se cateterizeaza o vena si se ataseaza o perfuzie cu SF 0,9%
-se pregateste campul operator prin badijonarea cu alcool sanitar al tegumentului pentru degresarea si curatarea pielii;
-ajutarea medicului la instalarea campului operator steril;
-urmarirea permanent a faciesului,a extremitatilor si a functiilor vitale ale pacientei;
-medicul chirurg impreuna cu medicul anestezist hotarasc tipul anesteziei.
Interventia chirurgicala a avut loc in data de 06.05.2015.
Anestezie generala-intubatie orotraheala.S-a administrat: SF0,9% 1000 ml; ATROPINA 0,2 ml +0,3 ml; MIDOREAL 350 ml; ESNULON 4 ml; FENTANYL DILUAT 5 ml+5 ml+2 ml; MIOSTIN 5f+2f; NALORPIN DILUAT 1 ml+1 ml; MIOFILIN 5ml.
NEVOI PERTURBATE POSTOPERATOR
1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Sensibilitate si reflexe diminuate cauzate de interventia chirurgicala manifestata prin deficit motor si senzorial;
Imobiltate din cauza plagii operatorii manifestata prin deplasare dificila datorita interventiei chirurgicale;
2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Posibila alterare a functiei cardio-respiratorii din cauza interventiei chirurgicale;
3. Nevoia de a evita pericolele
Disconfort abdominal cauzat de plaga operatorie manifestat prin dureri la nivelul plagii operatorii;
4. Nevoia de a bea si a manca
Risc de dezechilibru hidroelectrolitic din cauza interventiei chirurgicale;
5. Nevoia de a fi curat,ingrjit si de a proteja tegumentele si mucoasele
Lipsa integritatii tegumentului din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin plaga operatorie;
6. Nevoia de a elimina
Posibila alterare a eliminarii urinare si intestinala din cauza interventiei chirurgicale;
7.Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie din cauza durerii la nivelul plagii operatorii manifestata prin ore de somn insuficiente cantitativ si calitativ.
PLAN DE INGRJIRE POSTOPERATOR
1.A.Sensibilitate si reflexe diminuate
Cauza: interventia chirurgicala
Manifestari: deficit motor si senzorial
Obiective: -recapatarea sensibilitatii si a reflexelor(cornean,de deglutitie,faringian) in urmatoarele 40 min.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-instalarea pacientei in S.T.I. in salon bine aerisit,temperatura 18-20°C,prevazut cu instalatie de O2 si aparatura de aspiratie;
-pozitionarea pacientei in decubit dorsal cu capul intr-o parte pana cand redevine constient (timp de 2 ore);
-supravegherea pacientei pana la revenirea reflexului cornean,de deglutitie,faringian precum si a starii de constienta;
-supravegherea aspectului general al pacientei: coloratia pielii sesizand paloarea si cianoza,coloratia unghiilor,starea extremitatilor,starea mucoaselor,starea de agitatie sau calm;
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative:T,P,R,D,S,T.A. si notarea lor in foaia de temperatura.
-la indicatia medicului se monteaza o perfuzie cu SF 0,9% 500 ml si SG 5% 500 ml;
Evaluare:06.05.2015
-reflexele au revenit dupa 40 min de la interventia chirurgicala
B.Imobilitate
Cauza: plaga operatorie
Manifestari: deplasare dificila datorita interventiei chirurgicale
Obiective:
-mobilizarea activa a pacientei pentru a preveni aparitia complicatiilor tromboembolice si pulmonare;evaluare la 24 h.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
– se urmareste preintampinarea stazei venoase(factor important in aparitia bolii tromboembolice) si a infectiilor pulmonare(penumonie,bronhopneumonie);
-se incepe cu mobilizarea la pat rugand pacienta sa efectueze cateva miscari ale mainilor si picioarelor:flexie,extensie,rotatie;
-se ajuta pacienta sa stea 2-3 min la marginea patului,dupa care se ajuta sa stea in picioare si sa faca cativa pasi;
-in prima zi se schimba pozitia pacientei la 2 h,evitand astfel aparita escarelor de decubit;
-in urmatoarea zi se ajuta pacienta sa faca mici plimbari alternand cu perioade de repaus;
-se explica pacientei ca diminuare mobilitatii este o stare trecatoare.
Evaluare: 06.05.2015
-pacienta este imobilizata la pat
07.05.2015
-pacienta se deplaseaza cu ajutor
08.05.2015
-pacienta si-a recapatat siguranta in mers
2.Posibila alterare a functiei cardio-respiratorii
Cauza: interventia chirurgicala
Obiective: -pacienta sa prezinte functia cardio-respiratorie normala pentru a asigura o buna ventilatie pulmonara.Evaluare la 2h-8h-16h
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-supravegherea parametrilor fiziologici:
-T.A. se masoara din 15 in 15 min in primele 2 h,apoi din 30 in 30 min in urmatoarele 6 h,urmand sa se masoare din ora in ora in urmatoarele 16 h iar valorile obtinute se noteaza in F.T;
-pulsul se masoara la fiecare 5-10 min.,urmarind atent frecventa,ritmicitatea,amplitudinea si se noteaza in F.T.,in cazul in care apar modificari se anunta medicul;
-respiratia se observa in timpul masurarii celorlalte functii,iar in F.T se noteaza fecventa,ritmul si amplitudinea;
-temperatura se masoara dimineata si seara si se noteaza in F.T;
-se urmareste coloratia tegumentelor si a mucoaselor,a unghiilor,a extremitatilor,starea pe care pacientul o manifesta(calm sau agitatie);
Evaluare: 06.05.2015
Ora 12:00
T.A.=110/60mmHg; P=87 b/min; R=20r/min; T=36,8°C;
Ora 18:00
T.A.=120/60mmHg; P=80 b/min; R=19r/min; T=36,6°C;
07.05.2015
T.A.=130/70 mmHg; P=78b/min; R=18 r/min; T=36,5°C;
3.Disconfort abdominal
Cauza: plaga operatorie
Manifestari: dureri la nivelul plagii operatorii
Obiective: -diminuarea durerilor.Evaluare la 24h.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-sfatuirea sa adopte o pozitie antalgica si invatarea unor tehnici de relaxare;
-observarea caracteristicii durerii aparute: localizare,intensitate,durata,starea de tensiune asupra peretelui abdominal;
-recomandarea mobilizarii cat mai precoce pentru combaterea balonarii si stimularii peristaltismului;
-invatarea pacientei sa-si comprime cu palma plaga operatorie atunci cand tuseste si cand isi schimba pozitia in pat;
-informarea pacientei ca durerea va ceda dupa administrarea tratamentului indicat de medic: oxacilina 2g-500 mg la 6h (6-12-18-24); piafen 3f: 7-13-19;
Evaluare: 07.05.2015
-durerile s-au diminuat in urma administrarii analgezicului;
09.05.2015
-pacienta nu mai prezinta dureri
4.Risc de dezechilibru hidroelectrolitic
Cauza: interventia chirurgicala
Obiective:- echilibrarea din punct de vedere hidroelectrolitic si acidobazic in 24-48 h;
interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-in primele 24h hidratare parenterala cu: SF 0,9% si SG 5%
-in prima zi: regim hidric cu ceai neindulcit,supa strecurata ,compot,apa aproximativ 300 ml;
ROL DELEGAT:
-montarea unei perfuzii cu: SG 5% 500ml; Vit B1 2f; Vit B6 2f; Vit C 2f;
-se introduc treptat in alimentatie piureurile,carnea pa se revine la alimentatia obisnuita;
Evaluare: 07.05.2015
-pacienta este aparent echilibrata hidroelectrolitic.
5.Lipsa integritatii tegumentului
Cauza: interventia chirurgicala
Manifestari: plaga operatorie
Obiective: -cicatrizarea plagii in 7 zile
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-se urmareste evolutia plagii inca de la iesirea din sala de operatie;
-se efectueaza zilnic pansamentul plagii;
-se pregatesc materialele necesare efectuarii pansamentului: trusa cu instrumentar chirurgical steril, comprese de tifon sterile,vata sterila,tavita renala,musama si aleza,manusi sterile,leucoplsat;
-se pregatesc solutii antiseptice:alcool de 70° tinctura de iod,apa oxigenata 3%,cloramina 0,1%;
-se efectueaza pansamentl plagii respectand cele 5 principii fundamentale:
1. sa se lucreze in conditii de asepsie perfecta;
2.sa se asigure absorbtia secretiilor;
3.sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare stadiului ei de evolutie ;
4.sa se protejeze plaga de agentii termici,chimici,mecanici si infectiosi de mediu;
5.sa se asigure repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi cicatrizarea;
-se pozitioneaza pacienta in pat in decubit dorsal si se efectueaza pansamentul respectand timpii acestuia:
Indepartarea vechiului pansament;
Dezinfectia tegumentului din jurul plagii;
Aseptizarea plagii;
Dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii;
Acoperirea plagii cu comprese sterile care sa depaseasca marginile cu 2-3 cm;
Fixarea pansamentului cu leucoplast;
-dupa efectuarea pansamentului se dezinfecteaza instrumentarul chirurgical,se spala si se pregateste pentru sterilizare;
–la indicatia medicului se scot firele de sutura la 7 zile de la interventia chirurgicala.
Evaluare: 06.05.2015
-pansamentul prezinta urme de secretii sangvinolente
07.05.2015
-pansamentul este usor imbibat cu secretie seroasa;
08.05.2015
-pansament curat fara secretii
10.05.2015
-plaga operatorie cu evolutie spre cicatrizare
6.Posibila alterare a eliminarii urinare si intestinale
Cauza: interventia chirurgicala
Obiective:
-eliminare urinara la 6 h dupa interventia chirurgicala
-aparitia scaunului in termen de 48-72 h de la interventia chirurgicala
Interventia asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-se urmaresc zilnic functiile vegetative ale pacientei: diureza si scaun;
-se urmareste daca prima mictiune apare la 6 h dupa i nterventia chirurgicala;
-se verifica prezenta globului vezical si se stimuleaza evacuarea;
-se urmareste aspectul ci cantitatea de urina in 24 h,la inceput cantitatea nu este abundenta,dar dupa 2 zile revine la normal;
-se urmareste daca peristaltismul intestinal s-a restabilit;acest lucru se poate observa prin apritia gazelor;
-se recomanda ca in primele 2 zile postoperator,pacienta sa consume regim hidric, intarziind in acest fel aparitia scaunului ajutand astfel sa nu se ajunga la fortarea suturilor.
Evaluare: 06.05.2015
-prima mictiune apare la 6 h de la interventia chirurgicala,aproximativ 500 ml;
07.05.2015
-D=1000 ml
08.05.2015
-D=1200 ml
09.05.2015
-D=1200 ml; S=1
7.Insomnie
Cauza: dureri la nivelul plagii
Manifestari: ore de somn insuficiente cantitativ si calitativ
Obiective: -pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator varstei,atat cantitativ cat si calitativ (8-10 h );
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-identificarea impreuna cu pacienta a factorilor determinanti si durerosi si se sfatuieste pacienta sa adopte o pozitie antalgica;
-se intocmeste un orar corespunzator pentru odihna pacientulei tinand cont de varsta si de obiceiurilesale;
– se sfatuieste pacienta ca inainte de culcare sa bea o cana de lapte sau ceai;
-se reduce la strictul necesar ingrijirile acordate pe timpul noptii;
-se observa si se noteaza caracterul somnului sub aspect cantitativ si calitativ.
Evaluare: 06.05.2015
-pacienta prezinta treziri dese pe timpul noptii
10.05.2015
-somn linistit fara treziri pe timpul noptii
TABEL CU MEDICAMENTE
TABEL CU ANALIZE
INTERVENTII CONSTANTE
Pe toata perioada spitalizarii s-au asigurat conditiile corespunzatoare de microclimat prin mentinerea unei temperaturi optime de 18-20° ,aerisire zilnica,curatenie;
-S-au asigurat conditiile igienice:schimbarea lenjeriei,se urmareste modul de satisfacere a igieniei personalesi vestimentare a pacientei pentru a mentine tegumentele curate si pentru a impiedica astfel aparitia infectiilor cu poarta de intrare cutanata;
-Pacienta a fost pregatit fizic si psihic pentru toate ingrijirile acordate;
-S-au recolatat produse biologice si urina pentru examen sumar urina respectand conditiile unei riguroase asepsii;
-S-au monitorizat si s-au notat in F.O. functiile vitale si vegetative :T,P,R,T.A.D,S ;
-A fost asigurat un raport calori,energetic si hidric corespunzator stadiului clinic al afectiunii;
-S-a pregatit pacienta si salonul zilnic pentru vizita medicala,participand si notand in F.O. indicatiile medicului;
-S-au administrat medicamentele prescrise de medic respectand regulile de administrare a medicamentelor si s-a urmarit efectul lor asupra organismului;
-S-a pregatit instrumentarul chirurgical si materialul textil pentru sterilizare;
-S-a pregatit pacienta preoperator prin:
-pregatire fizica si psihica
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative:T,P,R,T.A.,D,S
-pregatirea din ziua interventiei,transportul in sala de operatii
-pregatirea pacientei din sala de operatii
-S-a supravegheat si ingrjit pacienta postoperator prin:
-urmarirea revenirii reflexelor de deglutite,cornean,faringian in max 30-45 min.
-supravegherea functiilor vitale si vegetative
-urmarirea durerii postoperator
-supravegerea evolutiei plagii si executarea tehnicii pansamentului respectand principiile si timpii unui pansament
-asigurarea reechilibrarii hidroelectrolitice si acidobazice a pacientului
-supravegherea mobilitatii pasive si active si suplinirea pacientului in toate manifestarile de dependenta
-Pe toata perioada spitalizarii a fost asigurata indeplinirea corespunzatoare a celor 14 nevoi fundamentale a pacientei;
EVALUARE FINALA
Interventiile propuse au fost realizate.
De comuun acord cu pacienta,medicul a hotarat externarea acesteia pe data de 12.05.2015
Rolul asistentului medical:
Pregateste documentele necesare externarii
Pregateste pacienta si anunta familia asupra datei externarii
Starea pacientei la externare:
Vindecata chirugical
Grad de autonomie: pacienta isi satisface singura nevoile fundamentale
Examen clinic : stare generala buna,tegumente si mucoase integre,afebril
Sub tratament cu antibiotice,analgezice,vitamine ;
Pacientei i se recomanda urmatorul plan de ingrijire :
Recuperare activa
Revenire la control
Reluarea capacitatii de munca
Obiective :
Sa cunoasca necesitatea prezentarii la control la 30 zile
Sa evite complicatiile si factorii de risc
Sa aiba o recuperare buna si activa
Sa-si reia activitatea in cele mai bune conditii
Interventiile asistentului medical:
S-au explicat pacientei normele igienico-dietetice pe care sa le respecte
Sa evite efortul fizic
Sa evite stresul si oboseala
Sa evite infectarea plagii
Sa se prezinte la control la termenul fixat sau ori de cate ori apare un simptom care ar putea produce modificari evolutive
Sa se prezinte la dispensarul teritorial de care apartine pentru schimbarea pansamentului
Sa realizeze o odihna corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ
CAZUL III
Plan de ingrijire
I.CULEGREA DATELOR
Surse de informare : -pacientul
-foaia de observatie
-echipa de ingrijire
Date relativ stabile si variabile
Nume: S
Prenume: M
Sex: masculin
Varsta: 70 ani
Ocupatie: penisonar
Stare civila: vaduv
Religia: ortodox
Nationalitate: romana
Domiciliul: Calarasi
Conditii psiho-sociale: – comunicare eficienta
-grad de autonomie-prezent
Data internarii: 2.06.2015
Data externarii: 12.06.2015
Anamneza
Aspectul cavitatii bucale: -buze normal colorate
-limba normal colorata,fara depozite
-dentitie incompleta
Aspectul faciesului: normal colorat
Acuitate vizuala: ochi emetropi
Acuitate auditiva: hipoacuzic
Acuitate tactila: sensibilitate integra
Acuitate olfactiva si gustativa: perceptie buna a gustului si mirosului
Acuitate dureroasa: prezinta dureri in regiunea inghinala dreapta
Semne particulare: apendicectomie
Mobilitate articulara: articulatii mobile
Sistemul osos: integru
Grup sanguin: AB IV Rh (+)
Date antopometrice: G=78 kg; I= 1,75 m
Alergii: nu prezinta
MOTIVELE INTERNARII:
-durere in regiunea inghinala dreapta
-formatiune tumorala in regiunea inghinala
-anxietate,neliniste,insomnie
ISTORICUL BOLII:
Pacientul declara ca durerea a debutat in urma cu aproximativ cu 2 ani,in urma unui efort fizic intens.Prezinta in regiunea inghinala dreapta o formatiune tumorala dureroasa care s-a accentuat in ultimele 24 ore,motiv pentru care medicul de familie il trimite la camera de garda pentru punerea diagnosticului de specialitate.In urma examinarii i se pune diagnosticul de hernie inghinala dreapta si este internat pentru interventie chirurgicala.
EXAMEN CLINIC GENERL:
Stare generala: buna
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistemul osteo-articular: integru
Sistemul ganglionar: nepalpabil
Sistemul musculo-adipos: bine preprezentat
Aparat respirator:- torace normal conformat
– miscari respiratorii simetrice
-respiratie de tip costal inferior
-murmur vezicular prezent
-R=18 r/min
Aparat cardio-vascular: -soc apexian in spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara
-cord in limite fiziologice
-zgomote cardiace ritmice
P=73 p/min
TA= 150/80 mm Hg
Aparat digestiv: abdomen suplu,dureros la palpare in regiunea inghinala dreapta unde prezinta o formatiune tumorala dureroasa.
Ficat,splina in limite normale.
Aparat uro-genital: loje renale libere,nedureroase
rinichi nepalpabili
micitiuni fiziologice
Rot: prezente
Sistem nervos: orientat temporo-spatial
ELIMINARI:
Urina: -frecventa 5-6 mictiuni/zi
-cantitate:1200-1800 ml
-culoare:galben deschis
-miros: anomiacal
-aspect:clar,transparent
Scaun: -frecventa: 1 la 4 zile
-orar: ritmic,dimineata la trezire
-cantitate:150-250 g
– forma:cilindrica
-culoare:bruna
-miros:fecaloid
-consistenta:pastoasa,omogena
Expectoratie: absenta
Varsaturi: nu prezinta
Diaforeza:in limite fiziologice
OBISNUINTE ALIMENTARE:
-pacientul serveste 3 mese/zi
-consuma o alimentatie care contine toate principiile alimentare:glucide,lipide,proteine
-pacientul nu fumeaza,alcool consuma ocazional
-consuma aprox 2000 ml lichide/zi
ACTIVITATI DE RECREERE:
-in timpul liber ii place sa participe la activitati religioase,sa vizioneze emisiuni TV
NEVOI FUNDAMENTALE PERTURBATE
1.Nevoia de a evita pericolele
2.Nevoia de a dormi si a se odihni
3.Nevoia de a-si practica religia
4.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.
DIAGNOSTIC MEDICAL: Hernie inghinala dreapta
II.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Probleme actuale:
– durere in regiunea inghinala dreapta
formatiune tumorala
anxietate moderata
insomnie
Probleme potentiale:
peritonita herniara
instalarea fenomenelor subocluzive
strangularea cu necroza sau perforatia organului herniat.
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE
1.Nevoia de a evita pericolele:
Alterarea confortului cauzata de formatiunea tumorala din regiunea inghinala prin marirea in volum a acesteia.
Anxietate din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin frica,neliniste,teama de interventia chirurgicala.
2.Nevoia de a dormi si a se odihni:
Insomnie din cauza durerii inghinale manifestata prin ore insuficiente de somn cantitativ si calitativ.
3.Nevoia de a-si practica religia
Dificultatea de a participa la activitati religioase din cauza durerilor din regiunea inghinala stanga prin imposibilitatea de a participa la activitatile religioase;
4.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Cunostinte insuficiente din cauza inaccesibilitatii la informatii in legatura cu pregatirea preoperatorie,procedura chirurgicala si urmarile postoperatorii.
PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR
1.A.Alterarea confortului
Cauza: formatiunea tumorala din regiunea inghinala
Manifestari: marirea in volum a formatiunii
Obiective: diminuarea starii de disconfort si aparitia starii de bine in urmatoarele 6 ore.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
Rol proriu :
-asezarea bolnavului intr-un pat cu lenjerie curata si recomandarea in a adopta o pozitie antalgica;
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative:T,P,R,T.A,D,S si notarea lor in foia de temperatura(F.T)
-observarea caracteristicilor durerii:durata,iintensitate,localizare,precum si factorii care maresc sau diminueaza intensitatea.
Rol delegat:
-la indicatia medicului se recolteaza sange pentru: examen hematologic(Hb,Ht,leucocite);biochimie(glicemie,creatinina,uree);
-se recolteaza urina pentru examen sumar urina;
-se administreaza:Piafen f III i.m 7-13-19
-se observa efectul medicatiei asupra organismului si se mentin interventiile si in urmatoarele 24 ore.
Evaluare: 02.06.2015
Ora 11.00
Pacientul acuza dureri in regiunea inghinala dreapta.
Ora 14.00
Intensitatea durerii s-a mai diminuat.
03.06.2015
Medicul hotaraste pregatirea preoperatorie pentru interventia chirurgicala.
B. Anxietate:
Cauza: interventia chirurgicala
Manifestari: neliniste,teama de interventia chirurgicala.
Obiective: exprimarea sentimentelor de neliniste,teama inaintea interventiei chirurgicale.
Interventia asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-descoperirea asteptarilor pacientului in legatura cu interventia chirurgicala,anestezie,ingrijirile pre si postoperatorii;
-identificarea cauzelor si a factorilor declansatori ai anxietatii;
-asigurarea protectiei psihice a pacientului si a unui climat de incredere si securitate;
-oferirea informatiilor despre anestezie.
Evaluare: 03.06.2015
Pacientul este capabil sa-si exprime nelinistea inaintea interventiei chirurgicale.
2. Insomnie
Cauza: durerea inghinala
Manifestari: ore insuficiente de somn cantitativ si calitativ
Obiective:pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator varstei atat cantitativ cat si calitativ: 8- 10 ore.
Interventia asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-inlaturarea stimulilor externi auditivi ce ar putea perturba somnului;
-indicarea consumului de lapte cald sau ceai;
-observarea si notarea calitatii si orarul somnului;
-sfatuirea pacientului sa isi goleasca vezica urinara inainte de culcare;
-observarea raportului dintre starea de somn si veghe.
Evaluare: 02-03.06.2015
Pacientul se trezeste frecvent,neputandu-se odihni.
3.Dificultatea de a participa la activitati religioase
Cauza: durerile din regiunea inghinala stanga
Manifestari: imposibilitatea de a participa la activitati religioase
Obiective: -pacientul sa benefizieze de modalitati de practicare a religiei si pe perioada spitalizarii
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-determinarea pacientului de a gasi modalitati de practicare a religiei(citirea unor documente religioase);
Evaluare: -pacientul si-a gasit o cale de a-si practica religia
4.Cunostinte insuficiente
Cauza: inaccesibilitate la informatii
Manifestari: necunoasterea pregatirilor preoperatorii,procedura chirurgicala si urmarile postoperatorii
Obiective: pacientul sa cunoasca si sa inteleaga procedurile pre si postoperatorii
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-explorarea nivelului de cunostinte al pacientului in ceea ce priveste afectiunea sa;
-punerea la dispozitia pacientului o serie de brosuri in legatura cu afectiunea sa;
-verificarea daca pacientul a inteles mesajul trimis si daca si-a insusit corect noile informatii;
Evaluare: -pacientu a inteles necesitatea efectuarii interventiei chirurgicale;este linistit si are incredere in echipa de ingrjiire.
PREGATIREA GENERALA-ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
A.Bilantul clinic general:
-observarea si notarea aspectului clinic al pacientului:aspectul tegumentelor si a mucoaselor,faciesul,mersul,starea psihica(calm sau agitat);
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative: T,P,R,T.A.,D,S;
B.Bilantul paraclinic:
-pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru efectuarea examenelor paraclinice.
-recoltarea sangelui pentru examene:hematologice:Hb,Ht,leucocite;biochimie:glicemie,uree,creatinina;
-recoltarea urinei pentru examen sumar urina;
Pregatirea pacientului in ziua precedenta:
-dieta: regim alimentar usor digerabil si lichide suficiente aprox.2,5 l pentru punerea in repaus a tubului digestiv,pentru mentinerea T.A.,diminuarea setei si a acidozei postoperatorii;
-repaus la pat;
-examinarea atenta a corpului pacientului in scopul identificarii eventualelor infectii cutanate;
-verificarea starii de curatenie din zona inghinala,ombilicala,axilara.
Pregatirea pacientului in seara zilei precedente:
-pregatirea pielii:raderea pilozitatii din regiunea inghinala indicata de medic cu aparat de ras propriu.
Pregatirea pacientului in dimineata interventiei chirurgicala:
-pacientul nu mai bea si nu mai mananca;
-se examineaza zona inghinala;
-se pregateste documentatia necesara:F.O.,buletinul de analize cu rezultatele de laborator si semnatura pacientului;
-la indicatia asistentului medical,pacientul isi goleste vezica uinara;
-administrarea medicatiei preanestezice:Mialgin 1f + Atropina 1f .
-efectuarea testarii la xilina 1% prin injectie i.d. a 0,1 ml xilina 1% pe fata anterioara a antebratului si citirea rezultatului dupa 30 min.
In sala de operatie:
-monitorizarea functiilor vitale;
-pozitionarea pacientului pe masa de operatie in decubit dorsal;
-abordarea si cateterizarea unei vene si atasarea unei perfuzie cu ser fiziologic 0,9%
-pregatirea campului operator prin badijonare cu alcool sanitar al tegumentelor pentru degresarea si curatirea pielii,apoi badijonarea cu tinctura de iod;
-ajutarea medicului la instalarea capului operator steril;
-monitorizarea permanent a faciesului pacientului,a extremitatilor si a functiilor vitale;
-medicul chirurg impreuna cu medicul anestezist hotarasc tipul anesteziei.
Interventia chirurgicala a avut loc in data de 04.06.2015.Anestezia a fost de tip rahianestezie.S-a administrat,Xilina 2%-3f, Ser fiziologic 0,9% 500 ml.
NEVOI PERTURBATE POSTOPERATOR
1.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Sensibilitate reflexe diminuate cauzate de interventia chirurgicala manifestate prin deficit motor si senzorial.
Imobilitate din cauza plagii operatorii manifestata prin deplasare dificila datorita interventiei chirurgicale.
2.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Posibila alterare a functiei cardio-respiratorii din cauza interventiei chirurgicale.
3.Nevoia de a evita pericolele
Disconfort abdominal cauzat de plaga operatorie manifestat prin aparitiei durerii la nivelul plagii operatorii.
4.Nevoia de a bea si a manca
Risc de dezechilibru hidroelectrolitic.
5.Nevoia de a fi curat,ingrijit si de a proteja tegumentele si mucoasele
Lipsa integritatii tegumentului din cauza interventiei chirurgicale manifestata prin plaga operatorie.
6.Nevoia de a elimina
Posibila alterare a eliminarii urinare si intestinale din cauza interventiei chirurgicale.
7.Nevoia de a dormi si a se odihni
Insomnie din cauza durerii la nivelul plagii manifestata prin ore de somn insuficiente.
PLAN DE INGRIJIRE POSTOPERATOR
1.A.Sensibilitate si reflexe diminuate:
Cauza: interventia chirurgicala
Manifestari: deficit motor si senzorial
Obiective: recapatarea sensibilitatii si reflexelor(cornean,deglutitie,faringian) in urmatoarele 45 min.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-instalarea pacientului sala de terapie intensiva,in salon bine aerisit,temp. 18-20 °C prevazut cu instalatie de O2 si aparatura de aspiratie;
-pozitionarea pacientului in decubit dorsal cu capul intr-o parte pana cand redevine constient(timp de 2 ore);
-supravegherea pacientului pana la revenirea reflexuluui cornean,de deglutitie,faringian,precum si a starii de constienta;
-supravegherea aspectului general al pacientului:coloratia pielii sesizand paloarea sau cianoza,coloratia unghiilor,starea extremitatilor,starea mucoaselor,starea de calm sau agitatie;
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative(T,P,T.A.,D,S) si notarea lor in F.T.
-la indicatia medicului se monteaza o perfuzie cu:SF 0,9% 500 ml;SG 5% 500 ml.
-supravegherea ritmului perfuziei;
-dupa trezire,pacientul trebuie sa raspunda la intrebari simple.
Evaluare:04.06.2015
Reflexele (cornean,deglutitie,faringian) au revenit dupa 45 min. de la interventia chirurgicala.
B. Imobilitate
Cauza : plaga operatorie
Manifestari : deplasare dificila datorita interventiei chirurgicale
Obiective: mobilizarea activa a pacientului pentru a preveni aparitia complicatiilor tromboembolice si pulmonare;evaluare la 24 h.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
– se urmareste preintampinarea stazei venoase(factor important in aparitia bolii tromboembolice) si a infectiilor pulmonare(penumonie,bronhopneumonie);
-se incepe cu mobilizarea la pat rugand pacientul sa efectueze cateva miscari ale mainilor si picioarelor:flexie,extensie,rotatie;
-se ajuta pacientul sa stea 2-3 min la marginea patului,dupa care se ajuta sa stea in picioare si sa faca cativa pasi;
-in prima zi se schimba pozitia pacientului la 2 h,evitand astfel aparita escarelor de decubit;
-in urmatoarea zi se ajuta pacientul sa faca mici plimbari alternand cu perioade de repaus;
-se explica pacientului ca diminuare mobilitatii este o stare trecatoare.
Evaluare: 04.06.2015
-pacientul este imobilizat la pat;
05.06.2015
-pacientul se deplaseaza cu ajutor;
06.06.2015
-pacientul si-a recapatat siguranta in mers.
2.Posibila alterare a functiei cardio-respiratorii
Cauza: interventia chirurgicala
Obiective: functie cardio-respiratorie normala pentru a asigura o buna ventilatie pulmonara.Evaluare la 2h-8h-16h.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-supravegherea parametrilor fiziologici:
-T.A se masoara din 15 in 15 min in primele 2 h,apoi din 30 in 30 min in urmatoarele 6 h,urmand sa se masoare din ora in ora in urmatoarele 16 h iar valorile obtinute se noteaza in F.T;
-pulsul se masoara la fiecare 5-10 min.,urmarind atent frecventa,ritmicitatea,amplitudinea si se noteaza in F.T.,in cazul in care apar modificari se anunta medicul;
-respiratia se observa in timpul masurarii celorlalte functii,iar in F.T se noteaza fecventa,ritmul si amplitudinea;
-temperatura se masoara dimineata si seara si se noteaza in F.T;
-se urmareste coloratia tegumentelor si a mucoaselor,a unghiilor,a extremitatilor,starea pe care pacientul o manifesta(calm sau agitatie);
Evaluare: 04.06.2015
Ora 11: T.A.=150/80 mm Hg
P=82/min
R=19/min
T=36,3 °C
Ora 19: T.A.=140/70 mm Hg
P=86/min
R=20/min
T=37 °C
05.06.2015
T.A.=140/70 mm Hg
P=78/min
R=18/min
T=36,5 °C
3.Disconfort abdominal
Cauza: plaga operatorie
Manifestari: dureri la nivelul plagii operatorii
Obiective: scaderea intensitatii durerii
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-sfatuirea pacientului sa adopte pozitii antalgice
-observarea caracteristicilor durerii:localizare,durata,starea de tensiune asupra peretelui abdominal;
-recomandarea mobilizarii precoce si combaterea balonarii si stimularii peristaltismului;
-invatarea pacientului sa-si comprime cu palma plaga operatorie atunci cand tuseste sau cand isi schimba pozitia in pat;
-informarea pacientului ca durerea va ceda dupa administrarea tratamentului indicat de medic;
Se administreaza delegat: – Ampicilina 4g-1g la 6 h:6-12-18-24
– Algocalmin f III :7-13-18
– observarea efectului medicatiei asupra organismului si mentinerea interventiilor proprii si delegate.
Evaluare:07.06.2015
Pacientul declara ameliorarea intensitatii durerii si resimte starea de confort.
4.Risc de dezechilibru hidroelectrolitic
Cauza: interventia chirurgicala
Obiective: reechilibrarea echilibrului hidroelectrolitic si acidobazic in urmatoarele 24-48 h.
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-se hidrateaza parenteral cu SF 0,9% si SG 5% in primele 24 h;
-se indica regim hidric cu ceai neindulcit,supa strecurata,compoturi,apa aprox.300 ml;
-se verifica eficacitatea hidratarii prin cantitatea de urina eliminata,prin curba diurezei;
Rol delegat: – se monteaza o perfuzie cu: SF 0,9% 500 ml si SG5% 500 ml;
-se introduc treptat in alimentatie iaurturi,piureuri,biscuiti, iar dupa reluarea tranzitului carnea si treptat se revine la alimentatia obisnuita;
-se mentine interventiile proprii si delegate.
Evaluare: pacientul este echilibrat hidroelectrolitic.
5.Lipsa integritatii tegumentului
Cauza: interventia chirurgicala
Manifestari: plaga operatorie
Obiective: cicatrizarea plagii operatorii in 7 zile;
Interventia asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-se urmareste plaga operatorie inca de la iesirea din sala de operatie;
-se pregatesc materialele necesare schimbarii pansamentului:trusa cu instrumental chiurgical steril,casoleta cu comprese de tifon steril si vata sterila,tavita renala,musama si aleza,manusi sterile,leucoplast;
-se pregatesc solutiile antiseptice:alcool 70° tincture de iod,apa oxigenata 3%,cloramina,rivanol 0,1%;
-se efectueaza zilnic pansamentul plagii si se urmareste aspectul pansamentului;acesta trebuie sa fie uscat si curat;
-efectuarea pansamentului se face respectand cele 5 principii:
1. sa se lucreze in conditii de asepsie perfecta;
2. sa se asigure absorbtia secretiilor: o compresa de tifon sterila,acoperita de vata hidrofila sterila;
3. sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare stadiului ei de evolutie;
4. se protejeaa plaga de agenti termici,chimici,mecani si infectiosi de mediu;
5. se asigura repausul sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi cicatrizarea.
– se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal si se efectueaza pansamentul respectand timpii acestuia:
Indepartarea vechiului pansament;
Dezinfectia tegumentului din jurul plagii;
Aseptizarea plagii prin tamponare;
Dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii;
Acoperirea plagii cu comprese sterile care sa depaseste marginile plagii cu 2-3 cm;
Fixarea pansamentului cu leucoplast;
-la indicatia medicului se scot firele de sutura dupa 7 zile de la interventia chirurgicala.
Evaluare: 04.06.2015
-pansamentul prezinta urme de secretii sangvinolente;
06.06.2015
-pansamentul este usor imbibat cu secretie seroasa;plaga cu evolutie spre cicatrizare;
08.06.2015
-pansamentul este curat,fara secretii;
09.06.2015
-paga operatorie cu evolutie spre cicatrizare;
12.06.2015
-se scot firele sutura;plaga este cicatrizata.
6. Posibila alterare a eliminarii urinare si intestinale
Cauza: interventia chirurgicala
Obiective:
-eliminare urinara la 6 h dupa interventia chirurgicala
-aparitia scaunului in termen de 48-72 h de la interventia chirurgicala
Interventia asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-se urmaresc zilnic functiile vegetative ale pacientului: diureza si scaun;
-se urmareste daca prima mictiune apare la 6 h dupa interventia chirurgicala;
-se verifica prezenta globului vezical si se stimuleaza evacuarea;
-se urmareste aspectul ci cantitatea de urina in 24 h,la inceput cantitatea nu este abundenta,dar dupa 2 zile revine la normal;
-se urmareste daca peristaltismul intestinal s-a restabilit;acest lucru se poate observa prin apritia gazelor;
-se recomanda ca in primele 2 zile postoperator,pacientul sa consume regim hidric, intarziind in acest fel aparitia scaunului ajutand astfel sa nu se ajunga la fortarea suturilor.
Evaluare: 04.06.2015
-prima mictiune apare la 6 h dupa interventia chirurgicala,aprox.800 ml;
05.06.2015
– D=1000 ml
06.06.2015
– D=1200 ml
07.06.2015
– D=1200 ml
-S= 1
Apare primul scaun de consistena omogena,miros fecoloid,cantitate aprox. 150 g.
7. Insomnie
Cauza: dureri la nivelul plagii
Manifestari: ore de somn insuficiente cantitativ si calitativ
Obiective: pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator varstei,atat cantitativ cat si calitativ (8-10 h );
Interventiile asistentului medical cu rol propriu si delegat:
-identificarea impreuna cu pacientul a factorilor determinanti si durerosi si se sfatuieste pacientul sa adopte o pozitie antalgica;
-se intocmeste un orar corespunzator pentru odihna pacientului tinand cont de varsta si de obiceiurilesale;
– se sfatuieste pacientul ca inainte de culcare sa bea o cana de lapte sau ceai;
-se reduce la strictul necesar ingrijirile acordate pe timpul noptii;
-se observa si se noteaza caracterul somnului sub aspect cantitativ si calitativ.
Evaluare: 04.06.2015
-pacientul prezinta treziri dese pe timpul noptii;
05.06.2015
-somn linistit fara treziri pe timpul noptii.
Tabel cu medicamente
Tabel cu analize
INTERVENTII CONSTANTE
Pe toata perioada spitalizarii s-au asigurat conditiile corespunzatoare de microclimat prin mentinerea unei temperaturi optime de 18-20° ,aerisire zilnica,curatenie;
-S-au asigurat conditiile igienice:schimbarea lenjeriei,se urmareste modul de satisfacere a igieniei personalesi vestimentare a pacientului pentru a mentine tegumentele curate si pentru a impiedica astfel aparitia infectiilor cu poarta de intrare cutanata;
-Pacientul a fost pregatit fizic si psihic pentru toate ingrijirile acordate;
-S-au recolatat produse biologice si urina pentru examen sumar urina respectand conditiile unei riguroase asepsii;
-S-au monitorizat si s-au notat in F.O. functiile vitale si vegetative :T,P,R,T.A.D,S ;
-A fost asigurat un raport caloric,energetic si hidric corespunzator stadiului clinic al afectiunii;
-S-a pregatit pacientul si salonul zilnic pentru vizita medicala,participand si notand in F.O. indicatiile medicului;
-S-au administrat medicamentele prescrise de medic respectand regulile de administrare a medicamentelor si s-a urmarit efectul lor asupra organismului;
-S-a pregatit instrumentarul chirurgical si materialul textil pentru sterilizare;
-S-a pregatit pacientul preoperator prin:
-pregatire fizica si psihica
-monitorizarea functiilor vitale si vegetative:T,P,R,T.A.,D,S
-pregatirea din ziua interventiei,transportul in sala de operatii
-pregatirea pacientului din sala de operatii
-S-a supravegheat si ingrjit pacientul postoperator prin:
-urmarirea revenirii reflexelor de deglutite,cornean,faringian in max 30-45 min.
-supravegherea functiilor vitale si vegetative
-urmarirea durerii postoperator
-supravegerea evolutiei plagii si executarea tehnicii pansamentului respectand principiile si timpii unui pansament
-asigurarea reechilibrarii hidroelectrolitice si acidobazice a pacientului
-supravegherea mobilitatii pasive si active si suplinirea pacientului in toate manifestarile de dependenta
-Pe toata perioada spitalizarii a fost asigurata indeplinirea corespunzatoare a celor 14 nevoi fundamentale a pacientului;
EVALUARE FINALA
Interventiile propuse au fost realizate.
De comuun acord cu pacientul,medicul a hotarat externarea acestuia pe data de 12.06.2015
Rolul asistentului medical:
Pregateste documentele necesare externarii
Pregateste pacientul si anunta familia asupra datei externarii
Starea pacientului la externare:
Vindecat chirugical
Grad de autonomie: pacientul isi satisface singur nevoile fundamentale
Examen clinic : stare generala buna,tegumente si mucoase integre,afebril
Sub tratament cu antibiotice,analgezice.
Pacientului i se recomanda urmatorul plan de ingrijire :
Recuperare activa
Revenire la control
Reluarea capacitatii de munca
Obiective :
Sa cunoasca necesitatea prezentarii la control la 30 zile
Sa evite complicatiile si factorii de risc
Sa aiba o recuperare buna si activa
Sa-si reia activitatea in cele mai bune conditii
Interventiile asistentului medical:
S-au explicat pacientului normele igienico-dietetice pe care sa le respecte
Sa evite efortul fizic cel putin 6 luni
Sa evite stresul si oboseala
Sa evite infectarea plagii
Sa se prezinte la control la termenul fixat
Sa se prezinte la dispensarul teritorial de care apartine pentru schimbarea pansamentului
EVALUARE GLOBALA
ANEXA: tehnica efectuarii punctiei venoase
Punctia venoasa reprezinta patrunderea cu un ac sau cateter in lumenul unei vene in vederea recoltarii de sange pentru examene de laborator,pentru administrarea medicamentelor,respectiv a solutiilor perfuzabile pe cale intraveneoasa.
Scop:explorator: recoltarea sangelui pentru diferite examene de laborator;
terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei venoase;
contraindicatii: -epuizarea capitalului venos periferic
-flebite superficiale
-prezenta de arsuri,eczeme sau infectii tegumentare la locul ales pentru punctie;
-traumatisme care intereseaza membrul sau paralizia membrului unde se doreste efectuarea punctiei;
Pregatirea pacientului:
-se pregateste psihic pacientul
-se informeaza pacientul despre importanta si durata procedurii
-se explica gesturile ce tebuie evitate pentru protejarea abordului venos precum si simptomele unor complicatii potentiale
materiale necesare:
-tava medicala
-manusi sterile
-alcool medicinal
-garou
-seringi sterile
-holder
-ace pentru holder
-vacuum/eprubete
-comprese sterile
-container pentru ace
-cateter
-solutii de perfuzat,medicamente
-plasturi,pansamente adezive de tip folie sau plasa
-perne sau prosop pentru o pozitie confortabila a bratului
Locul punctionarii:
-fosa antecubitala
-antebratul dorsal
-fata dorsala a mainii
Tehnica punctionarii
-se spala mainile bine si se pun manusile
-se confirma identitatea pacientului
-se va comunica cu pacientul si i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea
-pacientul adopta o pozitie decliva
-se aplica garoul deasupra locului care va fi punctionat pentru a produce staza venoasa
-se roaga pacientul sa execute miscari succesive de deschidere si inchidere a pumnului
-se monteaza acul la holder
-se dezinfecteaza regiunea care va fi punctionata
-se va mobiliza vena cu ajutorul policelui si a indexului a mainii nedominante
– se prinde holder-ul intre policele in indexul mainii dominante si se patrunde prin tegument in unghi de 10-20° fata de planul tegumentar in lumenul venei
-se fixeaza holder-ul pe planul tegumentar
-se plaseaza indexul si degetul mediu pe aripioarele holder-ului si cu ajutorul policelui tubul vidat se introduce in interiorul holderului.
-se vor schimba cu atentie eprubetele si se vor agita cu blandete pentru amestecarea aditivilor cu sangele
-dupa umplerea si ultimei eprubete,aceasta se va scoate din holder si mai apoi se va desface garoul
-se pune o compresa sterila deasupra acului la nivelul locului de punctie si se retrage acul usor.
-dupa oprirea sangerariise va aplica un bandaj adeziv
-se descarca materialele folosite in containerele speciale,separate
CONCLUZII
Hernia inghinala reprezinta un capitol de patologie ramas permanent in discutie.
Hernia inghinala este mai frecventa la barbati datorita efortului fizic mai mare depus.
Hernia inghinala trebuie tratata imediat,deoarece riscul de a se complica este unul foarte mare.
Singura metoda de tratament fiind interventia chirurgicala ce conduce spre vindecarea definitiva,bolnavul putandu-si relua activitate dupa o perioada de convalescenta.
BIBLIOGRAFIE
[1] Agenta Medicala 2006,Editura Medicala,Bucuresti 2006
[2] Eugen Bratucu,Manual de chirurgie pentru studenti,Editura Universitara “Carol Davila”,Bucuresti,2009
[3] Lucretia Titirca,Ghid de nursing,Editura Viata Medicala Romaneasca,Bucuresti,1998
[4] Lucretia Titirca,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,Editura Viata Medicala Romaneasca,Bucuresti.1998
[5] Mihai Mihailescu,Chirurgie pentru cadre medii, Editura Medicala,Bucuresti,1976
[6] Prof.Dr. Nicolae Anghelescu, Patologie chirurgicala,Editura Celsius,Bucuresti,1997
[7] Violetta Vacariu,Ghid de nursing,Editura Victor Babes,Timisoara ,2012
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ingrijirea Bolnavului cu Hernie Inghinala (ID: 156977)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.