Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie [605354]

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
LUCRARE DE LICENTA
Tema : Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
2011
1

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Capitolul I.
MOTIVAȚIE
Bolnavii epileptici ridică și în prezent probleme de reabilitare, de
reîncadrare în familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmități
corporale. Dacă în Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat
social, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta este încă frustrat la
alegerea profesiei, la alegerea și primirea funcțiilor, la încadrare, etc, față
de cei valizi și cu aceeași pregătire; în acceași măsură epilepticului îi sunt
limitate posibilitățile de participare la activități culturale, sportive,
artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca și tendința de izolare
cauzată de anxietate, de tema de a nu face criză, fac din epileptic un om
retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfacții și
bucurii ale vieții.
După unii autori numeroasele influențe stresante și de frustrare pe
care le întâmpină bolnavul de epilepsie se exercită asupra lui mult mai
sever și mai nefavorabil, în formarea unei personalității și a unui
comportament vicios, decât boala însăși. Această situație poate și trebuie
să fie combătută eficient prin educația sanitară, care se adresează în
aceeași măsură bolnavului cât și anturajului acestuia. În special o instruire
adecvată anturajului ar duce la popularizarea ideii că epilepsia, departe de
a fi o boală rușinoasă, este o afecțiune ca oricare alta; ar face mai
eficientă supravegherea bolnavului privind respectarea dietei și a
regimului de viață prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlăturarea
sentimentului de condamnare, de marginalizare resimțit de bolnav: [anonimizat], la creșterea calității vieții bolnavului.
2

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
CAPITOLUL II.
Istoric
Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul
îndepărtat al omenirii. Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere
legislativă provind statutul bolnavului epileptic – codul lui Hammurabi
care interzicea vânzarea sclavilor epileptici.
Hipocrate și școala sa au făcut primele tentative de a găsi o
explicație naturală a fenomenelor convulsive, arătând că răul sacru nu
este cu nimic mai divin decât celelalte boli.
În această epocă se invocă la originea epilepsiei forțe
supranaturale, substanțe toxice, menținându-se totodată ideea origini
satanice a acesteia.
Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii,
stabilind un raport direct între traumatismele craniene și epilepsie.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie
considerați bolnavi, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea se fac primele
încercări chimioterapeutice.
Huglings Jackson face prima recunoaștere a mecanismului
descărcării epileptice. El considera toate crizele ca având punct de plecare
leziunea.
Definiție
Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de
descărcări neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor,
intermitent și interactiv, manifestat prin crize brusce cu tulburarea
3

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
intermitentă a unor funcții cerebrale, cele mai adesea însoțite de alterarea
conștiinței.
Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în
perioadele îndepărtate ale istoriei omenirii, fiind atestată identificarea ei
în preistorie. Este o tulburare paroxistică și trecătoare în activitatea
creierului, cu apariție bruscă, dispariție spontană și tendință la
repetabilitate ce se caracterizează prin descărcarea unui grup sau a
totalității neuronilor cerebrali afectați la un moment dat de un sincronism
excesiv prin manifestări convulsive și prin tulburări de conștiință și de
personalitate, asociate crizelor sau în raport cu acestea.
Epidemiologie
Prelevația epilepsiei este de cel puțin 4 – 6 ‰. Rata de debut, mai
mare în prima copilărie și există vârfuri ulterioare la adolescență și peste
vărsta de 65 de ani. În puține cazuri din cele cu debut în copilărie,
epilepsia este asociată cu handicapul mintal.
Etiologie
Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie și frecvența lor variază cu
vârsta. La nou născut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele
abstreticale, malformațiile congenitale, tulburări metabolice și injecțiile.
La adulți și vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala
aminomusculară, Tcc, și tulburarea aminală degenerativă, tumori
cerebrale, droguri și intoxicații.
4

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
La cel puțin jumătate dintre pacienți nu se găsește vreo cauză după
investigații detaliate; în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o
semnificație mai mare decât cei cu patologie demonstrabilă.
Etio-patologie
I.Epilepsia idiopatică – nu se cunoaște cauza.
II.Epilepsia simptomatică – se crede că ar fi cauzată de un factor
ereditar indispozant.
Factori:
-prenatali
-natali
-postnatali
Factori prenatali – factori exogeni ce acționează asupra mamei în
timpul sarcinii:
-traumatisme abdominale
-infecții ale mamei
-factori toxici (alcool, noxe profesionale)
Factori natali:
-distacii de naștere
-traumatismele fătului în timpul nașterii
-incompatibilitate Rh
Factori postnatali:
-traumatisme cranio-cerebrale
-infecții la cap
-factori alergici
5

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
-tulburări în metabolismul calciului, glucozei,
glucidelor
Clasificare
Liga Internațională Împotriva Epilepsiei a redactat versiunea
clasificării crizelor convulsive (Gastaut 1969), care este acum în utilizare
generală într-o versiune ușor reviziută (Dreifuss 1981).
Clasificarea crizelor convulsive
I.Crize parțiale sau cu debut focal
1.cu simptomatologie elementară (fără tulburări de conștiință)
-motorii
-vegetative
2.cu simptomatologie complexă – secundar generalizate – cu tulburări de
conștiință
-psihomotorii
-intelectuale
-ideaționale
-afective
-exclusiv alterarea conștiinței
3.cu simptomatologie compusă (simptome elementare și complexe)
II.Crize generalizate – fără debut focal
1.Neconvulsive (PM)
-crize astatice
6

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
-absențe tipice sau atipice
-crize epileptice comotoase, fără convulsii
2.Convulsive
-miclonice
-clonice
-tonice
-tonico-clonice (convulsii majore)
-absențe
III.Crize unilaterale sau predominant unilaterale
-clonice
-tonice
-tonico-clonice
IV.Crize eratice ale nou-născutului (convulsii variabile tonice,
clonice sau tonico-clonice, unilaterale, alternante sau
generalizate)
V.Stările de rău epileptic
Criza parțial simplă  include criza motorie jacksoniană și
o varietate de criză senzorială în care fenomenele sunt limitate,
conștiința nu este afectată.
Criza parțial complexă  sau “epilepsie de lob temporal”.
Este adesea precedată de o criză parțială simplă ce durează câteva
secunde și care poate lua forma unor halucinații olfactive,
gustative, vizuale, auditive sau a unor senzații corporale. Pacientul
poate prezenta modificări de gândire, percepție sau emoție,
conștiință, tulburări.
Criza tonico-clanică generalizată  este criza epileptică
obișnuită, cu instalare bruscă, fazele tonică și clanică și o perioadă
7

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
privată de mai multe minute, în timpul cărora pacientul nu poate fi
trezit.
Criza mioclanică, atonică  este criza cu contracții
mioclanice extinse sau atacuri de cădere și care nu pune probleme
psihiatrului.
Absența este tipul clinic ce cere ca trăsătură cardinală
tulburarea de conștiință. Atacurile încep brusc, fără aură, au o
durată de ordinul secundelor și se termină brusc.
8

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Simptomatologia
Forme clinice
-epilepsia generalizată:
-criza majoră (Grand-mal)
-criza minoră (Petit-mal)
-epilepsie localizată:
-motorie
-senzitivă
-vegetativă
-forme particulare
a)Criza paroxistică majoră are mai multe faze:
I.prodomul
II.aura epileptică
III.accesul convulsivant
IV.faza stertoroasă
I.Prodomul
De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei.
Apar manifestări de tip motor, senzitiv, vegetativ, tulburări psihice.
Bolnavii sunt conștienți de aceste simptome. Simptomele care apar
în prodom, de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit
segment, de tip vegetativ (căscat, strănut, mestecat involuntar), de
tip senzitiv (amorțeli), tulburări de auz (acufene), tulburări de
vedere (puncte strălucitoare), gust, miros neplăcut, tulburări
psihice, depresie, indispoziție, anxietate, euforie, neliniște.
9

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie

II.Aura
Aura epileptică are o durată foarte scurtă și prezintă
particularități individuale. Bolnavul poate să-și ia primele măsuri
de precauție.
Manifestări: tulburări ale analizatorului olfactiv, gustativ,
senzitiv, motor. Aura nu apare întotdeauna. Debutul este în general
brutal, cu paloare bruscă, strigăt și pierderea cunoștinței precum și
prăbușirea bolnavului.
III.Accesul convulsivant
Accesul convulsivant are două faze: una tonică, scurtă, care
durează 20-30 de secunde cu contractura generalizată, ochii
imobili, pupile midriatice, abolirea reflexului fotomotor și a
reflexului cornean, cianoza, apnee – prin contractura diafragmului,
emisiuni involuntare de urină și materii fecale, și o faza clonică.
Faza clonică – bolnavul prezintă contracturi succesive și
ritmice de scurtă durată, generalizate, urmate de mușcarea limbii și
apariția la nivelul gurii a unei spume abundente și uneori
sangvinolente. Faza clonică durează 1-2 minute.
IV.Faza stertoroasă
Durează de la câteva minute până la câteva ore. Bolnavul se
află într-un somn profund (comatos), musculatura este relaxată,
reflexele fotomotor cornean și reflexele osteondioase sunt abolite.
Poate exista reflexul Babinski lateral.
Uneori crizele se repetă la nesfârșit – crize “subinrante”,
instalându-se starea de rău comițial, care constituie o urgență
medicală – exitusul putându-se produce prin edem pulmonar acut,
edem cerebral sau hemoragii cerebrale.
b) Criza paroxixtică minoră (petit mal, absențe)
10

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Accesul este de scurtă durată (câteva secunde), suprimarea
conștiinței nu este urmată de cădere și convulsii. Bolnavul își
întrerupe brusc activitatea, devine palid, scapă obiectele din mâini,
stă împietrit, apoi își reia activitatea fără a avea cunoștința crizei.
La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absențelor,
chiar până la 50-100/zi – pienolopsia.
c)Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui
segment al corpului (față, membre). Bolnavul este conșient de aceste
crize (secuse motorii de contractură – crize Jacksoniene, urmate sau
nu de o criză majoră).
d)Epilepsia senzitivă – crize jacksoniene senzitive: amorțeală, răceală,
fierbințeală, cu posibilitate de extindere. Criza durează puțin (până la
un minut), bolnavul este conștient.
e)Epilepsia vegetativă – localizată la nivelul hipotalamusului, este
manifestată prin tulburări sub formă de accese vasomotorii: căldură,
răceală, tulburări de culoare: paloare, roșeață, cianoză, crize de
salivație, epigastrologii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe, cu
deplasarea bolnavului.
f)Echivalența comițială – localizată la nivelul unui lob temporal.
Bolnavul prezintă stări de vis, halucinații, crize ambulatorii motorii,
chiar complexe cu deplasarea bolnavului.
Forme particulare
a)Mioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. Sunt crize
localizate la un anumit segment. Generalizarea este foarte rară,
deschisă mai ales la copil.
b) Epilepsia reflexă – criza este declanșată de anumiți factori: auditivi
(zgomote, muzică), vizuali (lumina prea puternică, vizionarea TV).
c)Epilepsia catamenială – la femei, în perioada premenstruală.
11

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv se precizează pe baza:
-aspectului clinic
-traseului EEG
-pneumoencefalogramei gazoase (vizualizarea
sistemului intraventricular prin introducere de aer)
-arteriografiei selective
-echografiei
-radiografiei craniene simple (pentru localizare)
Evoluția și prognosticul
Depind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corectă a
tratamentului și condițiile de asistență medico-socială aplicată bolnavului.
Evoluția, deși de durată sau cronică, este puternic influențată de aplicarea
judicioasă a tratamentului și corecta folosire a complexului de măsuri
recuperatorii.
Diagnosticul diferențial
Diagnosticul diferențial se face cu:
1.Convulsiile febrile – frecvențe la copilul de 1-3 ani. În
primel ore de la declanșarea febrei, puseul febril este
mare: 40-41 grade C. Copilul prezintă o singură criză, nu
respectă succesiunea fazelor din criza epileptică.
2.Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoți de pierderea
cunoștinței, cădere, dar nu respectă succesiunea fazelor
din criza epileptică, nu prezintă faza stertoroasă, nu are
semne neurologice.
12

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
3.Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul
este flămând înainte de cădere, este anxios, neliniștit, are
transpirații reci. Glicemia este scăzută. EEG normal.
4.Crize uremice – ureea este crescută, bolnavul prezintă
antecedente renale. Crizele sunt tipice, nu respectă
succesiunea din criza epileptică, nu prezintă amnezia
crizei. EEG normal.
5.Crize de pierdere a cunoștinței cu contracturi tonico-
clonice după acțiunea unor factori: electroșocm cu
electrocuție, insolație (edem cerebral). Criza nu prezintă
toate fazele din criza epileptică, factorii care acționează
se cunosc.
6.Epilepsia alcoolică.
7.Crizele de isterie – prezențe mai frecvente la femei, sunt
declarați de factori psihici, în prezența anturajului pentru
a impresiona. Își alege locul pentru cădere. Poate fi
scoasă din criză prin excitanți puternici (udare cu apă,
ciupire, pălmuire, compresiune pe oase). Nu are semne
neurologice, nici modificări EEG.
Profilaxie. Tratament
Prin tratarea epilepsiei se urmărește obținerea încetării crizelor
epileptice, fără afecrtarea funcțiilor de relație și vegetativi ai
organismului.
Mijloace de tratament folosite:
-igieno – dietetice (profilactice)
-medicale
-chirurgicale
13

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Conduita igieno-dietetică:
-abținerea totală de la consumul de băuturi alcoolice care
generează și favorizează apariția manifestărilor epileptice,
precum și substanțe și droguri epileptogene.
-evitarea consumului excesiv de lichide și sare – favorizează
apariția dezechilibrelor hidro-electrolitice.
-alimentație obișnuită fără excluderea grăsimilor, regimul
cetogen este considerat anticonvulsivant.
-evitarea atmosferi combinate și expunerea îndelungată la
temperaturi ridicate (accentuează hipoxia cerebrală).
-îndepărtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate
encefalică, ami ales la copii (vegetații adenoidiene, focare
septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor
endocrino-umorale).
-supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziție
convulsivantă.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos este diferen’iat pentru fiecare bolnav, este
administrat fără întrerupere ani de zile și după dispariția fenomenelor
paroxistice.
Tratamentul de elecție în paroxismele de tip “grand mal”
14

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doză mică 0,10 g
seara (dacă crizele sunt nocturne) sau dimineața (dacă crizele sunt
diverse) sau fracționat în 2-3 prize – doza este mai mare: 0,20 – 0,30 g/24
h. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolența – se corectează cu
doze mici de amfetamină, efedrină. Efecte secundare: edeme ale feței,
dermatită, eritematoasă, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice).
Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 – 0,50 g/24 h.
Primidona – doză de 1,50 – 2 g/24 h. Potențează efectele
fenobarbitalului, de aceea nu se asociază cu aceasta.
Fenurona (fenilacetiluree) – doză de 1,50 – 2 g/24h.
Efecte toxice: deprimarea funcțiilor hematogene. Se asociază cu
fenobarbitalul și hidantoina, pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60
g/zi).
Tratamentul de elecție în crizele “petit mal”
Trimetadiona: 0,90 – 2 g/zi în doze fracționate. Stimulează apetitul
și crește capacitatea de muncă. Criza dispare în decurs de 72 h. Nu se
asociază cu hidantoina. Se mai recomandă: Diazepamul (doxepine),
Carbomazepinul, Temezon (atalactamida).
Medicația discontinuă
Săruri de brom (0,50 – 1 g/zi), 3 – 6 zile/lună în mod discontinuu.
Acetazalamida (0,50 – 3 g/zi), 3 – 6 zile/lună
Sulfat de magneziu – inhibă excitabilitatea neuronală, efect
antiedematos. Se administrează I.V. 3 – 6 zile/lună în soluție de 25%, 10,
20 ml.
Pneumoterapia cerebrală – se extrage 30 – 70 ml LCR și se
introduce aceeași cantitate de aer, de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni.
Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil în cazul tulburărilor
psihice.
15

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Tratamentul stării de rău epileptic
Constă în:
-asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în
decubit lateral cu capul în extensie, aspirarea secrețiilor).
-se administrează I.V. 1 – 2 fiole Diazepam sau
Haloperidol și se continuă cu fenobarbital I.M. 0,80 f în
două prize la interval de 4 h, apoi (după 4 h) se
administrează Procaină 1% asociat cu 25 mg
Levomepromazină în perfuzie endovenoasă glucozată
45% sau perfuzie cu barbiturice.
Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V.,
clisma de cloral hidrat 1%, 4 – 6 f, refrigerație cu pungă de gheață pe
vasele mari, puncție rahidiană decompresivă. La nevoie, aspirația
secrețiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea edemului pulmonar cu
Strofantină, vitamine, Acth.
Trartament chirurgical
Tratamentul cauzat de înlăturare a unui focar lezionar abordabil
chirurgical, se aplică numai dacă tratamentul simptomatic medicamentos
aplicat corect este nesatisfăcător.
Tulburări psihice în epilepsie
Formele clinice în boala epileptică comportă o amplă variabilitate a
tulburărilor psihice interparoxistice, care nu pot fi corelate cu frecvența
sau vârsta de apariție a manifestărilor critice.
-Modificări psihice limită sau “caracter epileptic” în care se
remarcă tendința la detaliere și perseverență ideatorie, oscilații
afective disforice, suspiciozitate, exaltarea sentimentului
religios.
16

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
– Epilepsia psihopatiformă – bolnavii prezintă tulburări de
comportament, cu păstrarea discernământului asupra
intervențiilor sociale, dar cu insuficientă capacitate de frânare
asupra pornirilor instinctiv – emoționale.
-Psihoza epileptică – cu tulburări, manifestări ale
discernământului asupra propriei persoane și ale interrelațiilor
sociale. Se constată accentuarea și a vâscozității ideatorii, a
iritabilității explozive, un deficit accentuat al funcțiilor de
cunoaștere (tulburări de diferite grade ale percepției, atenției,
memoriei, raționamentului).
-Demența epileptică – involuție progresivă a funcțiilor de
cunoaștere și afective, datorită deteriorării ireversibile a
substratului morfo-funcțional encefalic.
Coeficientul cel mai ridicat de stări demențiale se întâlnește în
populația copiilor epileptici.
Aspecte socio-familiale și de recuperare a bolnavilor
epileptici
1.Alegerea profesiei
În dirijarea epilepticilor spre anumite profesii, “scara de risc
permisibil”, elaborată de GOODELASS, împarte diferite tipuri de
preocupări în 5 categorii, după cum urmează:
I.Grupa de risc minim (epilepticii care prezintă crizele cele mai
severe) – pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra în
ateliere (cu măsuri de protecție), pot folosi unelte, dar nu pot
lucra la diferite mașini sau dispozitive care pot genera
accidente.
17

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
II.Categoria riscului minor permisibil – efectuarea diferitelor
munci de birou sau de mișcare de mărfuri (dar numai cu
mecanizare protejată), munci care nu periclitează epilepticul
într-o eventuală criză.
III.Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesită
o supraveghere permanentă, diferite prestări, activități, care nu
prezintă diferite responsabilități privitor la activitatea altora.
IV.Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fără
restricții mai toate activitățile, inclusiv conducerea
autovehiculelor.
V.Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaște restricții la
încadrare.
Activități care se contraindică epilepticilor:
-munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante)
-munci în subteran
-muncă la înălțime, în apropierea focurilor și apelor
-conducerea diferitelor vehicule mecanizate
-munci cu expunere la diferite noxe
-munca în ture de noapte.
2.Dispenzarizarea bolnavilor epileptici
Dispensarizarea teritorială a epilepticilor la nivelul unor servicii de
specialitate este cea mai eficientă metodă de asistență ambulatorie a
bolnavilor. Dispensarizarea trebuie să înceapă cu întocmirea unei
evidențe teritoriale exhaustive a bolnavilor.
18

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Bolnavii ajunși la tratament conservator vor fi dirijați terapeutic de
un medic specialist neurolog și psihiatru. Asistența medicală aduce
indicații și sfaturi la cunoștința bolnavului și a persoanelor care ajung în
contact zi de zi cu bolnavul, sfaturi în ceea ce privește modul de viață al
acestuia.
Atât bolnavul cât și aparținătorii trebuie să cunoască și să respecte
disciplina tratamentului, modul de viață ce se cere realizat precum și
locurile periculoase care trebuiesc evitate: foc, ape, înălțime. Se insistă
asupra pericolului de consumare a băuturilor alcoolice și asupra evitării
stressurilor și a suprasolicitărilor.
Dispensarizarea se face conform unui program periodic, și anume:
în cazul unei evoluții favorabile a bolii, aceștia vor fi chemați la serviciul
de specialitate cam la 6 luni interval, și mai frecvent în cazul unor evoluții
nefavorabile.
O deosebită însemnătate trebuie să aibă în dispensare acordarea
unui sprijin posibil, rezonabil și competent și organizarea vieții sociale a
bolnavuluii epileptic în probleme deosebite, ca: utilizarea timpului liber al
epilepticului, practicarea sportului, sexualitatea, căsătoria, problema
descendenților, alăptarea, divorțul, etc.
3.Epilepsia și căsătoria
Căsătoria pentru mulți epileptici este o adevărată dilemă,
frământările îndelungate, care se finalizează până la urmă în situații
nerezolvate, tentative falimentare și frustrații. Complexul de inferioritate
în care trăiește majoritatea epilepticilor, neîncrederea și inhibiția lor,
precum și încadrarea într-o anumită categorie de handicapați ai societății
îngreunează întemeierea unei căsătorii.
De aceea se impune imperativul social-moral, că epilepsia nu poate
fi tăinuită între partenerii care vor să se căsătorească.
19

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Descoperirea ulterioară a bolii de către partenerul celălalt, poate
duce la o scindare ireparabilă între parteneri.
Căsătoria epilepticilor trebuie contraindicată îndeosebi în trei
situații:
a.când partenerul epileptic, sau amândoi, pe lângă boala propriu-
zisă sunt și oligofreni
b.dacă sunt epileptici amândoi partenerii
c.în cazul în care unul din parteneri ale tulburări comportamentale
grave pe lângă epilepsie
4.Epilepsia și sarcina
Epilepsia nu este o boală ereditară, dar ține cont de o predispoziție
convulsivantă crescută. Actualmente se estimează transmiterea genetică la
o frecvență de 2 – 3%. Viața sexuală echilibrată nu dăunează
epilepticului. Statisticile arată că dintre femeile epileptice, în perioada de
gestație au născut feți vii, în vreme ce 100% dintre bărbații epileptici au
avut descendenți vii.
S-a constata deasemeni că paroxismele epileptice nu exercită
influență nocivă asupra sarcinii.
Chiar apariția crizei în timpul travaliului poate permite decurgerea
nașterii per vias naturales.
5.Alte probleme medico-sociale la epileptici
1.Conducerea autovehiculelor de către bolnavii epileptici a suscitat
discuții foarte aprinse. Traficul rutier devine din ce în ce mai crescut,
iar circulația un act de mare complexitate , ce solicită sub aspect fizic
și pshic din ce în ce mai mult și pe omul sănătos. Intrarea epilepticului
în acest flux reprezintă un mare hazard, fiind unanim admis că
oboseala, tensiunea, căldura, stresurile, sunt factori favorizanți ai
apariției paroxismelor, momentele cele mai neașteptate.
20

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
2.Problema criminalității printre epileptici. Frecvența criminalității la
epilepticii fără tulburări psihice nu diferă de cea a populației generale.
Formele de epilepsie cu tulburări psihice mari pot fi legate de unele
delicte, crime sexuale, efectuate în timpul acceselor.
3.Asigurările pe viață împotriva accidentelor. Din acest punct de vedere
un bolnav epileptic prezintă o creștere a riscului la accidente cam de
opt ori mai mare decât în cazul populației generale.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie
Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajată total. Unele studii
pe pacienții epileptici arată că aceștia au dificultăți serioase cu serviciul.
Numeroși pacienți suferă mai mult datorită concepțiilor greșite și
prejudecăților altor persoane în legătură cu epilepsia, decît afecțiunii ca
atare. Problemela apar la școală, la locul de muncă și în viața de familie.
Pot fi afectate perspectivele de căsătorie. În cadrul îngrijirii persoanelor
cu epilepsie este important a se încerca reducerea acestor neînțelegeri și a
susține pacientul și familia sa.
În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ține seama de faptul că
acesta este adesea pus în situații dificile cauzate de declanșarea crizelor în
cele mai diferite locuri. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face să
înțeleagă reacția celor din jur, și să o accepte pe cât posibil.
Pacientul va trebui să-și accepte suferința și eșecurile cauzate de
boală, să înțeleagă că în afara perioadelor de rău sunt normali, la fel ca
ceilalți, că această problemă nu-I face infimi.
Va primi explicații referitoare la tratament, la boală, la necesitatea
de a se prezinta periodic la medic.
21

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Importante sunt discuțiile cu familia, care va fi învățată cum să se
poarte cu ei în cazurile de declanșare a crizelor și după. Pacienții cu
epilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. Împreună, familia și
pacientul, vor trebui să depășească această situație, să o accepte, să nu se
culpabilizeze. Faptul că se culpabilizezază îi face să aibă un comprtament
forate grijului și supraprotectiv.
În îngrijirea bolnavului epileptic se ține seama de faptul că această
boală creează anxietate, temă de a nu face crize. Din această cauză există
tendința de izolare, modificându-și comportamentul, devenind răutăcioși.
Pacientul cu epilepsie va fi susținut și integrat în grupuri, unde este
acceptat, ținându-se seama și de indicațiile medicale, forma de epilepsie,
vârstă.
Se urmărește diminuarea reactivității convulsivante a creierului și o
încadrare socială corespunzătoare. Tratamentul medicamentos trebuie să
fie accesibil și eficient, inofensiv pentru organism, inofensiv pentru
organism.
22

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Capitolul III
23

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
CAZ CLINIC I
Numele: O
Prenumele: L
Sex: masculin
Vârsta: 35 ani
Domiciliu: Botșani, jud. Botoșani, str. Aleea Teilor, nr. 1
Starea civilă: Căsătorit
Cultura: 12 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 72 m; H=69 kg;
Relații familiale armonioase
Antecedente personale: căsătorit, un copil sănătos, soția aparent
sănătoasă. Neagă TBC și afecțiuni infecto-contagioase. Stagiul militar
satisfăcut. Lucrează ca gestionar la “Loteria Națională”.
Antecedente heredo-colateraleale: tatăl decedat în urma unui accident.
Mama aparent sănătoasă.
Analiza medicală: bolnavul vine la internare pentru creșterea frecvenței
crizelor caracterizate prin cădere cu pierderea cunoștinței,
contractului tonico-cronice, spumă roază la gură (își mușcă limba),
pierdere involuntară de urină.
Acuză: cefalee, insomnie, irascibilitate,. Recunoaște consumul de băuturi
alcoolice. Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente.
24

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Stabilirea inițială a nevoilor fundamentale
O.L.
Respirația: se situează în limite
normale.Odihnă și somn: insomnie
Eliminare: normală Igiena: respectă regulile de igienă
corporală, vestimentară și a
mediului.
Mișcare și mobilizare: hiperacti-
vitate, necoordonarea mișcărilorInformare și educație: dezinteres de
a învăța
Asigurare: probabilitate de atingere
a integrității fiziceSpirit: nu participă la activitățile
religioase
Lucru: dificultate de a-și asuma
rosturile socialeTemperatura: se situează în limite
normale
Recreere: dezinteres în participarea
la activități recreativeComunicare: ineficace la nivel
intelectual și afectiv
Mâncare și băutură: consumator de
etanol, bulimieÎmbrăcăminte: corespunzătoare
Prescripții medicale
O.L.
25

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
TRATAMENTDATA EFECTUĂRII OBSERVAȚII
Carbomazepină 06.03 – 11.03
12.03 – 18.03Oral 2 cp/zi
Oral 3 cp/zi
Fenobarbital 06.03 – 15.03 IM 1 f/zi
Haloperidol 07.03 – 18.03 Oral 3×50 pic/zi
Romparkin 07.03 – 18.03 Oral 3 cp/zi
Napoton 08.03 – 18.03 Oral 2 cp/zi
Diazepam 06.03 – 18.03 IM 2 f/zi
Vitamina B1 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi
Vitamina B6 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi
Examene de laborator – diverse
6 III – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg%
glicemie = 137 mg%
Hb = 12,26 g%
USH = 31/46 mm
Calcemie = 8,6 mg%
L = 10.800 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO 4 = 14 USH
8 III – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
6 III – Recoltarea urinii pentru examenul de urin ă:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment: rare epitelii plate
rari cilindri hialino granuloși
26

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Examen psihiatric
Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internări anterioare,
revine la internare cu trimitere de triaj pentru creșterea frecvenței crizelor
și a intenșității acestora. La internare este agitat pshihomotor, prezintă
tremurături ale extremităților și semne de împregnare etanolică. Este
orientat temporo-spațial. Acuză cefalee, amorțeli, hipopraxie voluntară.
Prezintă tulburări de percepție. Conținutul gândirii este redus (bradilalie,
bradipsihie).
Imaginație săracă.
27

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Tratament
O.L.
Medicamente administrate per/osORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Carbomazepină1 cp1 cp1 cp –
Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp –
Haloperidol 50 pic 50 pic 50 pic –
Napoton 1 cp – 1 cp –
Medicamente administrate IMORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital – – 1 f –
Diazepam – – 1 f –
Vitamina B1 – 1 f – –
Vitamina B6 – 1 f – –

Îngrijiri diverse:
Măsurarea și notarea în FO a funcțiilor vitale TA, puls, temperatură,
respirație.
Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp și de pat.
Regim alimentar:
-interzicerea consumului de alcool
-evitarea consumului excesiv de lichide și sare
-regim alimentar obișnuit, fără excluderea grăsimilor
28

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
MedicamentulModul de
prezentareAcțiune Efecte adverse
Fenobarbital Comprimate
-15 mg
-100 mg
Fiole
-40 mg
-200 mgAnticonvulsivant
antiepileptic hip-
noticOboseală,
somnolență,
agitație,
confuzie
Haloperidol Sol. uz intern 2
mg/ml flacon de
10 mlNeuroleptic
Antipsihatic
SedativIndomnie, stare
depresivă, sdr.
Parkinsonian
Romparkin Comprimate 2
mgAntiparkinsonian Uscăciunea
gurii, tulburări
de vedere,
constipație.
Napoton Drageuri 10 mg Tranchilizant Somnolență,
oboseală,
cefalee, apatie
Diazepam Comprimate
-2 mg
-10 mg
Fiole
-10 mgTranchilizant,
miorelaxant,
anticonvulsivantSomnolență,
oboseală,
amețeli,
uscăciunea gurii
Carbomazepină Comprimate 200
mgAntiepileptic,
hipnoticSomnolență,
greață, vomaă,
tremurături ale
mâinilor, astenie
Vitamina B1 Comprimate
-2 mg
-10 mg
fiole
-10 mgSubstitutiv în
stările de deficit de
tiamină –
Vitamina B6 Comprimate 250
mgSubstitutiv în
stările de deficit de
piridoxină-
29

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Nevoia
fundamental ăSursa de
dificultate ProblemaDiagnostic de
nursingObiective
06.03 – 08.03
2000
A mânca și a beaConsumul de
alcoolFoame
exageratăAlimentație
exagerată
cantitativInterzicerea
consumului de
alcool
Mișcare și mobi-
lizareCriza epileptică Nu poate să-și
controleze
mișcărileIncapacitate de
a-și controla
mișcărilePrevenirea
crizelor
epileptice
Asigurare Criza epileptică Pericol de
alterare a
fiziculuiPosibilitate de
atingere a
integrității
fiziculuiPrevenirea
crizelor
comițiale
Odihnă și somn Agitație
psihomotorieDificultate de a
dormiInsomnie Sedare
A elimina Consum de
etanolTranspiră Dioforeză Combaterea
transpirațiilor
09.03 – 11.03
2000
Mișcare și
mobilizareCriza epileptică Nu-și
coordonează
mișcărileHiperactivitate Sedare,
imobilizare
Odihnă și somn Agitație
psihomotorieDificultate de a
dormiInsomnie Sedare
Comunicare Consumul de
etanolDificultatea de
a înțelege ceea
ce I se spuneIneficace la
nivel intelectualInterzicerea
consumului de
alcool
12.03 – 15.03
2000Agitație
psihomotorieCreșterea în
ritm a
mișcărilorHiperactivitate Combaterea
agitației
psihomotorii
Odihnă și somn Efecte adverse
ale
medicamentelorOboseală,
senzație de
somnSomnolență Combaterea
somnolenței
30

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Recreere Agitație
psihomotorieNu desfășoară
activități
recreativeDezinteres de a
practica
activități
recreativeConvingerea
pacientului să
desfășoare
activități
recreative
Informare,
EducațieHiperactivitatea Lipsă de interes
în
achiziționarea
de noi
cunoștințe.Dezinteres de a
învățaConvingerea
pacientului să
desfășoare
activități
informative
Nevoia
fundamentalăSursa de
dificultateProblemaDiagnostic de
nursingObiective
16.03 – 18.03
2000Stare depresivă Nu comunică Comunicare
ineficace la
nivel afectivCombaterea
mutismului
Odihnă și somn Efecte adverse
ale
medicamentelorOboseală,
senzație de
somnSomnolență Combaterea
somnolenței
lucru Izolare Neputință Dificultatea de
a-și asuma
rolurile socialeCombaterea
izolării
pacientului,
psihoterapie
18.III.2000
Pacient cunoscut spitalului prin internări anterioare, revine cu trimitere
pentru creșterea frecvenței crizelor cu suspendare a cunoștinței și
creșterea în intensiate a acestora și a simptomatologiei exprimată clinic
prin: cefalee difuză, amețeli, iritabilitate explozivă, tulburări
neurovegetative, frecvente decompensări narcofilice etanolice.
Se externează cu recomandările:
-continuarea tratamentului cf. Rp. Cu : Clorpromazină
Fenobarbital
Diazepam
-evitarea locurilor cu risc pentru viața bolnavului (sursă de foc, apă)
-C.M. pe perioada internării
31

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
CAZ CLINIC II
Numele: I
Prenumele: P
Sex: masculin
Vârsta: 36 ani
Domiciliu: Nicșeni, jud. Botoșani
Starea civilă: necăsătorit
Cultura: 4 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 62 m; H=60 kg;
Relații familiale armonioase
Antecedente personale: repetate internări la spitalul Socola – Iași, TBC
pulmonar (1986) – internat în spitalul Fiziologic, neagă afecțiuni
infecto-contagioase, poliomelită la vârsta de 4 luni.
Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de
trimitere din DMC pentru o nouă decompensare caracterizată clinic
prin: cefalee, insomnii, tulburări de comportament, creșterea
frecvenței crizelor comițiale. Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi
sangvinolente.
32

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Stabilirea inițială a nevoilor fundamentale
I.P.
Respirația: se situează în limite
normale.Odihnă și somn: insomnie
Mâncare și băutură: bulimie Îmbrăcăminte: ținută neîngrijită.
Mișcare și mobilizare: hiperacti-
vitate, necoordonarea mișcărilorTemperatura: se situează în limitele
normale.
Asigurare: prezintă crize comițiale
grand malInformare și educație: dezinteres de
a învăța
Lucru: neputință Spirit: incapacitate de a participa la
activități religioase
Recreere: incapacitate de a desfășu-
ra activități recreativeComunicare: ineficace la nivel
intelectual (limbaj incoerent,
logoree) și afectiv (muțenie)
33

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Prescripții medicale
O.L.
TRATAMENTDATA EFECTUĂRII OBSERVAȚII
Haloperidol 60 pic/zi 22.01 – 3.02.2000 Oral 20 pic de trei ori
pe zi.
Fenobarbital
2 cp/zi
1 f/zi22.01 – 03.02.2000
24.01.2000Oral 1 cp x 2/zi
IM 1 f/zi
Clordelazin 3 cp/zi 22.01 – 03.02 2000 Oral 1 cp x 2/zi
Romparkin 3 cp/zi 22.01 – 03.02.2000 Oral 1 cp x 3/zi
Examene de laborator – diverse
21.I.2000 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg%
glicemie = 95 mg%
Hb = 13,86 g%
VSH = 7/16 mm
Calcemie = 8,7 mg%
L = 6600 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO 4 = 14 USH
Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
22.I.2000 – Recoltarea urinii pentru examenul de urin ă:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment: rare epitelii plate
23.I.2000 – QI = 59 oligofrenie gr. I
34

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Examen psihiatric
La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelită. A fost
spitalizat la spitalul de copii. Chiar în timpul spitalizării a prezentat crize
comițiale. Frecvența actuală a crizelor afirmată de mamă: “face 3 zile la
rând crize multe apoi se mai oprește; are timpuri când vorbește și timpuri
când nu vorbește. Treabă nu face defel. Câteodată e rău, strică, sparge,
sare la noi”.
Se constată un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I.
Relativ orientat global. Discernământ critic diminuat.
35

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Tratament
I.P.
Medicamente administrate per osORAR
6,00 12,00 18,00 –
Fenobarbital1 cp-1 cp –
Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp –
Haloperidol 20 pic 20 pic 20 pic –
Clordelazin 1 cp 1 cp 1 cp –
Medicamente administrate IMORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital – 1 f – –

Îngrijiri diverse:
Măsurarea și notarea în FO a funcțiilor vitale TA, puls,
temperatură, respirație.
Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp și de pat.
Regim alimentar:
-interzicerea consumului de alcool și băuturi alcoolice
-evitarea consumului excesiv de lichide și sare
-regim alimentar obișnuit, fără excluderea grăsimilor
-evitarea expunerii îndelungate la temperaturi ridicate
36

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
MedicamentulModul de
prezentareAcțiune Efecte adverse
Fenobarbital Comprimate
-15 mg
-100 mgAnticonvulsivant,
antiepileptic, hip-
notic de lungă
duratăOboseală,
somnolență,
agitație,
confuzie, erupții
cutanate alergice
Haloperidol Sol. uz intern 2
mg/ml flacon de
10 ml
Fiole de 5 mg
/mlNeuroleptic
Antipsihatic
SedativInsomnie, stare
depresivă, sdr.
Parkinsonian,
tulburări extrapi-
ramidale
Romparkin Comprimate 2
mgAntiparkinsonian Uscăciunea
gurii, tulburări
de vedere, con-
stipație, greață,
vomă, greutăți
de micțiune
Clordelazin Drajeuri 25 mg neuroleptic, anti-
psihotic, sedativSedare, somno-
lență, tulburări
de vedere, uscă-
ciunea gurii
37

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Nevoia
fundamental ăSursa de
dificultate ProblemaDiagnostic de
nursingObiective
22.01 – 24.01
2000
A mânca și a beaBoala psihică Foame
exageratăAlimentație
exagerată
cantitativCombaterea
bulimiei
Mișcare și mobi-
lizareCriza comițială Nu poate să-și
controleze
mișcărileIncapacitate de
a-și controla
mișcărilePrevenirea
crizelor
comițiale
Asigurare Pierderea
cunoștințeiPericol de
alterare a
fiziculuiPosibilitate de
atingere a
integrității
fiziculuiPrevenirea
crizelor
comițiale
Odihnă și somn Agitație
psihomotorieDificultate de a
dormiInsomnie Sedare
40

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Mișcare și
mobilizareAgitație
psihomotorieNu-și
coordonează
mișcărileHiperactivitate Sedare,
imobilizare
Igienă Boală psihică Incapacitatea
efectuării
îngrijirilor de
curățenieIncapacitatea
de a-și acorda
îngrijiri de
igienăEducație
sanitară și
ajutarea
bolnavului în
efectuarea
toaletei
Îmbrăcăminte Tulburări de
gândireȚinută
neîngrijităDezinteres față
de ținuta sa
vestimentarăAjutarea
bolnavului în
alegerea
hainelor
Comunicare Boală psihică Dificultate de a
înțelege ceea ce
I se spuneComunicare la
nivel intelectualAjutarea
bolnavului să
înțeleagă ceea
ce I se
comunică
28.I.2000
Odihnă și somnMediu necores-
punzător (salon
neaerisit)Oboseală, sen-
zație de somnSomnolență Combaterea
somnolenței
Informare, edu-
cațieTulburări de
gândireGreutate în a-
chiziționarea de
noi comportariDificultate de a
învățaCombaterea
bolii psihice
Mișacare și
mobilizareTulburări de
gândireCreștere în ritm
a mișcărilorHiperactivitate Combaterea
hiperctivității
Mâncare și bău-
turăBoala psihică Foame
exageratăAlimentație
exagerată
cantitativCombaterea
bulimiei
1.II – 2.II.2000
ComunicareIzolarea de
anturajNu comunică
(mutism)Comunicare
ineficace la ni-
vel afectivCombaterea
mutismului
Lucru Dificultate de a
se implica într-
un rolIncapacitatea
de a desfășura
activitățiNeputință Ajutarea
pacientului în a
desfășura o
activitate
41

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Recreere Incapacitate de
a împlini o
activitate
recreativăImposibilitatea
de a se amuza
în activități
recreativeÎncapacitatea
de a desfășura
activități
recreativeStimularea
bolnavului,
convingerea să
participe la
activități
recreative
2.II.2000
Se externează în prezența familiei, cu următoarele recomandări:
-Tratament cu:
carbomazepin 2 cp/zi
fenobarbital 20 cp/zi
Diazepam 2 cp/zi
-supravegehere din partea familiei
-va evita locuințe cu risc pentru vârsta bolnavului, va evita
sursele de foc, apă
-dispensarizare prin dispensarul medical comunal și prin
cabinetul de psihiatrie
42

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
CAZ CLINIC III
Numele: C
Prenumele: A
Sex: feminin
Vârsta: 62 ani
Domiciliu: Vlădeni, jud. Botoșani
Starea civilă: divorțată
Cultura: 4 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 58 m; G=66 kg;
Antecedente personale: două surori aparent sănătoase, divorțată, N=0,
A=1. Prima menstruație – 13 ani, ultima menstruație 37 ani. A fost
internată la spitalul Dr. Petru Groza, Oradea. A lucrat cadrul CAP.
Studii – patru clase (rezultate școlare slabe). Pensionară.
Antecedente heredo-colaterale: părinți decedați. Are un nepot cu
antecedente psihiatrice.
Anamneza medicală: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de
trimitere din policlinica județeană pentru creșterea frecvenței crizelor
comițiale. Acuză cefalee, insomnie, tulburări de comportament,
irascibilitate. Orientată temporo-spațial și la propria persoană. Nu
prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente. Ținută vestimentară
neordonată, igienă corporală necorespunzătoare.
43

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Stabilirea inițială a nevoilor fundamentale
C.A.
Respirația: dispune Odihnă și somn: insomnie
Mâncare și băutură: bulimie Îmbrăcăminte: ținută vestimentar ă
neordonată
Mișcare și mobilizare: imobilizare Temperatura: afebrilă
Asigurare: probabilitate de atingere
a integrității fiziceInformare și educație: incapacitate
de a învăța
Lucru: neputință Spirit: incapacitate de a participa la
activități religioase
Recreere: nu desfășoară activități
recreativeComunicare: ineficace la nivel
intelectual și afectiv
Eliminare (constipație) Igienă: necorespunzătoare
44

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Prescripții medicale
C.A.
TRATAMENTDATA EFECTUĂRII OBSERVAȚII
Fenobarbital 16.11 – 26.11.1999 Oral 1 cp/zi
Sulfat de magneziu 16.11 – 24.11.1999 In 1 f/zi
Glucoză 33% 16.11 – 26.11.1999 In 1 f/zi
Fenilopină 16.11 – 25.11 Oral 2 cp/zi
Furosemid 16.11 – 25.11 In 1 f la 2 zile
Multivitamin 16.11 – 26.11 Oral 6 cp/zi
Brofimen 16.11 – 22.11 Oral 3 cp/zi
Diazepam 16.11 – 25.11 Oral 3 cp/zi
Clorpromazin 16.11 – 25.11 Oral 4 cp/zi
Supozitoare de gliceri-
nă22.11 Rectal 1 sup/zi
45

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Examene de laborator – diverse
16.11 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 26 mg%
glicemie = 79 mg%
Calcemie = 9,6 mg%
L = 7900 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO4 = 12 USH
17.11 – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
18.11 – Recoltarea urinii pentru examenul de urin ă:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment:rare epitelii plate

Examen psihiatric
Bolnava în evidența spitalului de psihiatrie este internată pentru
mărirea frecvenței crizelor comițiale. Acuză cefalee, insomnie, amețeli.
Ținuta neîngrijită, mimica anxioasă, privire imobilă. Atenție involuntară,
inhibiție psihomotorie. Orientată temporo-spațial. Se consideră bolnavă
psihic. Nu declară implicații judiciare.
46

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Tratament
C.A.
Medicamente administrate per osORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital–1 cp –
Fenilopină 1 cp – 1 cp –
Clorpromazin 1 cp 2 cp 1 cp –
Brofimen 1 cp 1 cp 1 cp –
Diazepam 1 cp – 1 cp –
Multivitamin 2 cp 2 cp 2 cp –
Medicamente administrate IMORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Glucoză 33% – 1 f – –
Sulfat de magneziu – 1 f – –
Ferosemid – 1 f – –
Medicamente administrate rectalORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Supozitoare de glicerină – 1 sup – –

Îngrijiri diverse:
Măsurarea și notarea în FO a funcțiilor vitale TA, puls,
temperatură, respirație.
Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp și de pat.
Asigurarea confortului fizic și psihic necesar
Regim alimentar:
-Abținerea de la consumul de alcool și băuturi alcoolice
-evitarea consumului excesiv de lichide și sare
-regim alimentar obișnuit, fără excluderea grăsimilor
47

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
MedicamentulModul de
prezentareAcțiune Efecte adverse
Fenobarbital Comprimate
-15 mg
-100 mgAnticonvulsivant,
antiepileptic, hip-
notic de lungă
duratăOboseală,
somnolență,
agitație,
confuzie, erupții
cutanate alergice
Clorpromazin Drajeuri 25 mg Neuroleptic
Antipsihatic
Sedativ
AntivomitivSomnolență,
potențarea
băuturilor
alcoolice,
tulburări de
vedere
Diazepam Comprimate
-2 mg
-10 mg
Fiole 10 mgTranchilizant,
miorelaxant,
anticonvulsivantSomnolență,
oboseală,
amețeli,
uscăciunea gurii
Brofimen Comprimate a 8
mg (flacon cu 20
buc), soluție
pentru uz internExpectorant
Fluidifiant
MucoliticRareori greață
Multivitamin Drajeuri Asociație polivita-
minică echilibrată,
care acționează în
carențele vitami-
niceNu se adminis-
trează la parkin-
sonieni în timpul
tratamentului cu
levadope
Sulfat de
magneziuFiole 2 g/10 ml – deprimant central
– anticonvulsivantInfectarea rapidă
poate provoca
congestia feței,
hipotensiune,
colaps
Supozitoare de
glicerinăSupozitoare
2,13 g
1,39 gDeclanșează
reflexul de –- –
48

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Nevoia
fundamental ăSursa de
dificultate ProblemaDiagnostic de
nursingObiective
16.11 – 18.11
1999
A mânca și a beaBoala psihică Foame
exageratăAlimentație
exagerată
cantitativCombaterea
bulimiei
Mișcare și mobi-
lizareCriza comițială Nu poate să-și
controleze
mișcărileIncapacitate de
a-și coordona
mișcărilePrevenirea
crizelor
epileptice
Asigurare Criza epileptică Pericol de
alterare a
fiziculuiPosibilitate de
atingere a
integrității
fiziculuiPrevenirea
crizelor
comițiale
Odihnă și somn Agitație
psihomotorieDificultate de a
dormiInsomnii Combaterea
insomniei
49

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Nevoia
fundamental ăSursa de
dificultate ProblemaDiagnostic de
nursingObiective
18.11 – 21.11
Mișcare și
mobilizareTulburări de
gândireDiminuarea
mișcărilorimobilitate Combaterea
imobilității
Îmbrăcăminte Tulburări de
gândireȚinută
neîngrijităDezinteres față
de ținuta sa
vestimentarăAjutarea
bolnavului în
alegerea
hainelor
Igienă Boală psihică Incapacitatea
efectuării
îngrijirilor de
curățenieIncapacitatea
de a-și acorda
îngrijiri de
igienăAjutarea
pacientului în
efectuarea
toaletei
Respirația Prezența de
secreții pe căile
respiratoriiSenzația de
sufocaredispun Dezobstruarea
căilor
respiratorii
22.11 – 24.11
ComunicareBoală psihică Dificultatea de
a înțelege ceea
ce I se spuneComunicare,
implicare la
nivel intelectualAjutarea
pacientei să
înțeleagă ceea
ce I se
comunică
Nevoia
fundamental ăSursa de
dificultate ProblemaDiagnostic de
nursingObiective
Eliminare Încetinirea
tranzitului
intestinalPacienta nu
prezintă scauneConstipație Combaterea
constipației
Mișcare și
mobilizareAgitație
psihomotorieCreșterea în
ritm a
mișcărilorHiperactivitate Combaterea
agitației
psihomotorii
Odihnă și somn Efecte adverse
ale medicamen-
telorOboseală, sen-
zație de somnSomnolență Combaterea
somnolenței
25.11 – 26.11
ComunicareStare depresivă Nu comunică
(mutism)Comunicare
afectivă la nivel
afectivCombaterea
mutismului
50

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
Igienă Boală psihică Incapacitatea
de a-și efectua
îngrijiri de
curățenieIgienă necores-
punzătoareAjutarea paci-
entei în efectua-
rea toaletei
Recreere Tulburări de
gândireImposibilitatea
de a se amuza
în activități
recreativeÎncapacitatea
de a desfășura
ctivități
recreativeConvingerea
pacientei să
participe la
activități
recreative
26.11.1999
Bolnava în evidența Spitalului de Psihiatrie Botoșani, a fost
internată pentru creșterea frecvenței crizelor comițiale, cefalee, amețeli,
agitație psihomotorie. A fost tratată în stare anticonvulsivant,
tranchilizant, sedativ, diuretic, vitamine. Se externează în stare ameliorată
la solicitarea bolnavei. Se recomandă:
-tratament conform Rp
-interzicerea consumului de alcool
-dispensarizare prin dispensarul medical
-reinternare la nevoie
51

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
CAPITOLUL IV
Concluzii
Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupă
psihoterapia. De puterea de convingere a asistentului/asitentei medicale
depinde ca pacientul să accepte necesitatea tratamentului și să-l urmeze
cu permanență. Atmosfera de calm și simpatie pe care va ști să o creeze în
jurul pacientului, îl vor face pe acesta să-și recapete optimismul și
încrederea în viață.
Astfel asistentul medical discută permanent cu pacientul, pentru a
nu-I confirma sentimentele de respingere, dă relații despre tratament,
modul de administrare, îl ajută în găsirea unor activități prin care să se
simtă valoros, în comunicarea cu familia. Răspunde la întrebările familiei,
stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul, să nu-l respingă, să-l
accepte așa cum este.
Totodată asistentul medical va informa medicul despre starea
pacientului, dacă este agitat sau liniștit, dacă se alimentează suficient,
dacă întreține relații și contacte cu cei din jurul lui, dacă doarme noaptea.
De asemenea va avea grijă ca pacientul să fie supravegheat
permanent, deoarece crizele epileptice se pot declanșa oricând.
Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit
și observat nu numai în timpul crizelor, cât și în afara acestora.
Asistentulmedical va urmări ca bolnavul să păstreze regimul
igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizării. Fără consum de cafea,
alcool, sare, lichide în exces, deoarece consumul acestora poate precipita
apariția crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizită
52

Îngrijirea bolnavului cu Epilepsie
medicului, eventualele modificări survenite în evoluția și prognosticul
bolii. Urmărește evoluția bolii sub tratamentul anticonvulsivant și sedativ.
La externare, bolnavului I se explică necesitatea de a urma
tratamentul anticonvulsivant permanent, să meargă la control periodic. El
va cunoaște împrejurările periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă,
cât și în viața particulară, cum ar fi primejdia focului, a apelor libere, a
înălțimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra pericolului de a
consuma băuturi alcoolice, cafea și asupra importanței evitării stresurilor
și suprasolicitărilor.
Datoria asistentului medical este să-l convingă pe pacient că poate
să ducă o viață normală sau cel puțin apropiată de normal.
53