Ingrijirea Bolnavilor cu Histerectomie Totala

PLANUL LUCRARII

MOTTO

Notiuni de etica si deontologie medicala .

CAPITOLUL I

Notiuni de anatomie si fiziologie a organelor genitale

interne.

CAPITOLUL II

Notiuni generale de histerectomie.

CAPITOLUL III

Explorarile paraclinice si examene de laborator .

CAPITOLUL IV

Pregatirea preoperatorie.

Ingrijiri postoperatorii.

Prevenirea complicatiilor postoperatorii.

CAPITOLUL V

Planul de ingrijire.

CAPITOLUL VI

Concluzii.

CAPITOLUL VII

Bibliografie.

=== Ingrijirea Bolnavilor cu Histerectomie Totala ===

PLANUL LUCRARII

MOTTO

Notiuni de etica si deontologie medicala .

CAPITOLUL I

Notiuni de anatomie si fiziologie a organelor genitale

interne.

CAPITOLUL II

Notiuni generale de histerectomie.

CAPITOLUL III

Explorarile paraclinice si examene de laborator .

CAPITOLUL IV

Pregatirea preoperatorie.

Ingrijiri postoperatorii.

Prevenirea complicatiilor postoperatorii.

CAPITOLUL V

Planul de ingrijire.

CAPITOLUL VI

Concluzii.

CAPITOLUL VII

Bibliografie.

MOTTO

“ Iubeste-ti profesia si socoteste-o cea mai frumoasa dintre toate si astfel izbanda va fi deplina”.

VICTOR BABES

NOTIUNI DE ETICA SI DE DEONTOLOGIE

Codul international de deontologie pentru asistente medicale a fost adoptat prima dată in cadrul reuniunii marelui consiliu al Congesului International al asistentelor de la Sf. Paola, in iulie 1953.

Codul a fost revizuit de marele consiliului in cadrul reuniunii la Frankfurt, iulie 1965, conform cadrului pentru asistente medicale, in care sunt incluse principiile deontologice aplicate ingrijitorilor.

Cele patru responsabilităti esențiale ale asistentei sunt:

Păstrarea sănătații;

Prevenirea imbolnăvirilor;

Restaurarea sănătații;

Inlăturarea bolilor.

Principii:

Respectul față de viață, de demnitatea umană si față de drepturile omului.

Asistenta medicală este legată prin secret profesional.

Asistenta medicală isi asumă responsabilitate personală in acordarea ingrijirilor, precum si in a-si menține un nivel profesional ridicat pentru un sistem de reânnoire permanentă a cunostintelor.

La toate masurile necesare pentru protejarea individului in cazul in care acesta este pus in pericol, prin acțiunile ei, ale colegilor ei sau altei persoane.

Are ca responsabilitate principală a defini si a aplica normele de sănătate si ingrijire la cel mai inalt nivel posibil.

Contribuie in mod activ la dezvoltarea propriilor cunoștințe privind profesia sa.

Prin intermediul organizației sale profesionale participă la progresarea in nursing, la crearea si pastrarea condițiilor de muncă pe plan economic si social

Face intotdeauna dovada unei conduite ce îi onorează profesia.

Asistenta medicală este definită de Virginia Henderson astfel :

“ Este constiința celui lipsit de constiință, este vederea pentru cel ce a orbit, brațul pentru cel căruia i-a fost amputat, dragostea de viață pentru cel ce a căutat să se sinucida, vocea celor prea slabi pentru a se exprima.”

Formarea asistentei medicale trebuie să se bazeze pe conceptul procesului de ingrijiri asa cum este definit de Organizatia Mondială a Sănătații:

Capacitatea de a determina, formula si aplica metode vizand satisfacerea diferitelor nevoi de sănătate.

Capacitatea de a planifica, organiza, gestiona, administra si evalua prestațiile prevind ingrijirile preventive, curative si de natură educativă.

Capacitatea de a lucra in echipă.

Capacitatea de a accepta responsabilităti pe plan profesional si de a fi tot timpul animat de dorinta de completare a studiilor.

Rolul esential al asistentei este de a ajuta persoana sănătoasa sau bolnavă să-si mențina sau să-si recaștige sănătatea, să o insoțească in ultimile sale momente prin îndeplinirea acelor activități pe care le-ar fi realizat singură dacă ar fi avut forță, voință sau cunostintele necesare .

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A ORGANELOR GENITALE INTERNE

Aparatul genital feminin este format din:

Organele genitale externe:

Vulva;

Glanda mamară;

Organe genitale interne.

Ovar;

Tropme;

Uter;

Vagin.

OVARELE

Ovarele sunt in mod normal in numar de două si reprezintă

glandele genitale feminine, ele au rolul de depozitare a ovulelor si de glande cu secretie internă.

Ovarele eliberează ovulele si secretă hormonii sexuali feminini

( estrogen si progesteron)

CONSIDERATII GENERALE

Ovarele la femeia adultă se află situate la nulipare in foseta lui Krause, iar la multipare in foseta lui Claudius.

Scheletotopic, foseta lui Krause este situată la 15-20 mm inaintea articulației sacroiliace, la 10 mm sub stramtoarea superioară a bazinului.

In cazuri foarte rare intalnim variții numerice ale ovarelor in plus sau in minus. In mod normal intălnim un ovar drept si unul stâng .

Forma ovarelor este de ciupercă la făt, cilindrică la copil si de migdală la femeia adultă .

Culoarea lor este roz-cenusie, au suprafața exterioară netedă la copil si prezintă cicatrici la suprafața la femeia adultă.

Din punct de vedere al conformației exterioare putem descrie fiecărui ovar: o față externă; o față internă; o margine anterioară si una posterioară; un pol superior si unul inferior; deoarece direcția lor este oblică de sus in jos, din afară inauntru si dindărăt spre inainte.

Dimensiunile ovarului adult sunt aproximativ 3 cm lungime, 2 cm lațime si 1 cm grosime.

Greutatea ovarului este cuprinsă in mod normal intre 6 si 8 g.

Pe parcursul embriogenezei ovarul se dezvoltă in cavitatea abdominală la nivel lombar de unde migrează in micul bazin unde îl gasim la naștere la nivelul gropiței lui Krause delimitată in sus de venele iliace externe; in jos de originea arterei uterine si ombilicale; îndărăt de uter și vasele hipogastrice, iar inainte de inserția ligamentului larg pe peretele pelvin.

Sub peritoneu în fundul gropiței trec vasele și nervul opturator, acest raport are importanță îutrucât inflamațiile ovariene pot irita nervul și dau dureri pe față internă a coapsei in 1/3 inferioară.

La multipare, ovarul corespunde gropiței lui Claudius, delimitată astfel: anterior de ureter si artera uterină; indărat de marginea sacrului, iar fundul gropiței corespunde originei arterei fesiere și nervului fesier superior.

Fața externă, este convexă si are raport cu gropița cu Krause și prin ea cu peretele pelvin.

Fața internă este convexă si privește spre uter fiind, acoperită de trompă. Are raport cu mezoxalpixul și cu pavilionul trompei, prin intermediul cărora vine in raport cu ansele subțiri, cu ansa sigmoidă la stânga sau cu cecoapendicele la dreapta.

Marginea interioară este și hilul ovarului, este atasata de foița posterioară a ligamentului larg prin mezoovar prin foițele căruia trec vasele și nervii ovarului.

Marginea posterioară este liberă și se află in raport cu trompa uterină, cu ansele intestinale și cu colonul sigmoid la stânga sau cu cecoapendicele la dreapta .

Polul superior este fixat prin ligamentul lombo-ovarian si peste el trece trompa uterina care se indoaie spre fața internă a ovarului.

Polul inferior este fixat prin ligamentul utero-ovarin la uter și vine în raport indirect la nulipare, cu fundul de sac lateral al vaginului, iar la multipare cu rectul și cu fundul de sac posterior al vaginului.

STRUCTURA

Ovarul prezintă la exterior un învelis numit albugineea ovarului și un țesut propriu constituit dintr-o pătură corticală și una medulară.

Albugiuneea ovarului este mai subțire ca cea testiculară și la nivelul hilului ovarului se continuă cu peritoneul.

Carticala este acoperită de epiteliul germinativ; la nivelul ei se vor dezvolta ovocitele și foliculii lui De Graaf, de asemenea se mai găsesc și celule interstițiale dezvoltate din epiteliul celomic, care alcătuiesc o glandă cu secreție interne.

Foliculii prezintă stadii diferite de dezvoltare: cei tineri se numesc foliculi primordiali care la naștere sunt de ordinul a 200.000-300.000 din acer la maturitate ajung 300-400 ceilalti involuând și atrofiindu-se.

Din foliculul primordial se formează foliculul primar care se formează foliculul secundar sau cavitar care dă naștere foliculului terțiar sau matur de Graaf .

Foliculul matur a lui de Graaf se rupe la punctul slab ( stigmă) elimină ovulul care vasuferi diviziunile de maturație pregătindu+se pentru fecundație .

Foliculul, după ruperea și eliminarea ovulului, devine cam in 10 zile un nodul rotunjit de circa 2 mm diametrul, numit corpul galben

( corpul luteus) iar din a 12- a zi regresează dând o cicatrice pe suprafața ovulului alcătuind corpul albicans.

Dacă ovulul este fecundat, atunci corpul galben prezintă in prima jumătate a sarcinii sub forma de corp galben de sarcină și ulterior se resoarbe .

Medulara este roșiatică, are foarte multe vase și prezintă filete nervoase, fibre conjunctive și musculare netede.

VASCULARIZATIA SI INERVATIA OVARULUI.

Arterele ovarului sunt reprezentate de :

Artera ovariană, ram din aortă, care ajunsă lânga ovar se împarte într-un ram tubar extern, un ram ovarian și un ram anastomotic cu uterina.

Artera uterină, prin ramura ovarină internă și printr-un ram din tubarea internă. Arterele dau o rețea perifoliculară și o rețea intrafoluculară.

Venele formează o rețea și se adună apoi intr-o pachet plexiform care se va vărsa la dreapta în cava inferioară iar la stânga în vena renală stângă.

Limfaticele formează un plex sub ovarin și apoi se adună in 5-6 trunchiuri principale care merg cu pachetul vaselor la ganglionii pre-si lateroaortici.

Nervii din plexul preaortic și mezenteric superior formează plexul ovarian pe traiectul arterei ovariene.

TROMPELE UTERINE

Trompele uterine sunt în număr de două dreaptă și stângă.

Trompa uterină este cunoscută și sub numele de “ Trompa lui Fallope” este un organ cavitar oviduct, spermatozododuct și zigoduct, fecundația și primele segmentări ale oului au loc în trompa uterină înainte de nidație( fixarea în uter).De aici posibilitatea sarcinilor tubare.

Din punct de vedere embriologic trompele uterine iau naștere din canalele lui Muller. Migrația ovarelor atrage după ele deplasarea canalelor lui Muller cât și deplasarea canalelor lui Wolff care la femeie suferă o involuție pâna la dispariție .

CONSIDERENTE GENERALE

Trompele au formă de trompetă cu extremitatea uterină ingustă și extremitatea ovarină lărgită.

Au lungimea de 12-14 cm și le putem descrie o portiune reflectată ampulara de 8-9 cm și o porțiune transversală de 3-4 cm.

Trompei uterine i se descriu patru segmente : interstițial , istmic, ampular,pavilionar.

Segmentul interstițial este situat în grosimea peretelui uterin și are un lumen foarte îngust cu diametru de 1 mm și lungime de 5-6 mm.

Segmentul istmic este portiunea juxtă uterină, rectilinie situată transversal și având un diametru de 3-4 mm, se află la marginea superioară a ligamentului larg.

Segmentul ampular este dilatat având 6-8 mm diametru, merge pe marginea anterioară a ovarului.

Segmentul pavilionar sau pavilionul trompei, are aspectul unei corole care este franjurată, prin acre cavitatea peritonală comunică cu cavitatea uterină.

STRUCTURA

Trompei uterine i se descriu mai multe straturi care de la exterior spre interior sunt: seroase, musculoase, submucoasă si mucoasă.

VASCULARIZATIA SI INERVATIA

Arterele provin din tubarea externă ram din ovariană și din tubara internă ram din uterinacare se anastomozează și asigură irigarea trompei.

Venele se indreaptă în afară spre venele ovariene sau în interior spre venele uterine.

Limfaticele se adună în colaterale superficiale și merg împreună cu limfaticele ovariene la ganglionii latero-aotrici.

Nervii vin pe artera ovariană din plexul ovarian, fie prin tubara internă de la plexul hipogastric inferior.

UTERUL

Uterul este organul nepereche, este organul gestației și parturiției.

Din punct de vedere embriologic uterul si cele 2/3 superioare ale vaginului se dezvoltă din segmentele mijlocii și inferioare ale canalelor lui Muller .

La incheierea procesului de dezvoltare uterul se gasește în pelvis, intre vezică și rect, acoperit de anbele intestinale deasupra vaginului in care patrunde colul uterin.

Uterul seamănă cu un con trunchiat turtit antero-posterioar, cu baza mare orientată în sus asemănat cu o mitră.

Consisteța este fermă la nulipare și moale la multipare. Greutatea organului diferă, la nulipare este de 40-50g, la multipare este de 60-70 g pentru a scădea la batrâne.

Privit in ansamblu uterului i se descriu 3 portiuni: corp, istm și col.

Segmentele uterului ; corp si col sunt înclinate înainte astfel că formează un unghi de anteflexiune de 140o-170o, punctul central al unghiului fiind la partea inferioară a istmului.

Dimensiunile uterului cât și greutatea diferă de tipul constituțional, de starea fiziologică și vârsta femeii. La nulipare se constată o lungime de 6-8 cm, o lațime de 4-5 cm, o gosime de 2-3 cm.

Uterul este menținut în poziție de o serie de mijloace de fixare care pot fi împărțite în : mijloace de suspensie și mijloace de suspensie și ancorare.

Mijloacele de suspensie sunt reprezentate de : presiunea hidrostatică a viscerelor ce acționeaza egal din toate partile, presiunea negativă din cavitatea peritoneală și peritoneul cât și ligamentele largi, ligamentele rotunde și utero-ovaro-lombare.

Mijloacele de ancorare sunt reprezentate de conexiunile uterului cu organele adiacente in special cu vaginul susțunut la rândul său de planșeul pelviperineal și parametru.

STRUCTURA

Uterul prezintă trei structuri dispuse de la exterior spre interior astfel:seroasă, musculară și mucoasă.

Trebuie remarcat ca la fiecare ciclu uterin menstrual mucoasa uterină suferă modificări caracteristice.

Mucoasa colului uterin are un epiteliu pavimentos pluristratificat

( de tip vaginal) ce se continuă cu epiteliul cilindric al canalului cervical, la nivelul orificiului extern al colului.

Marimea colului, consistența și aspectul orificiului extern diferă la nulipare, primipare, multipare.

VASCULARIZATIA SI INERVATIA

Vascularizația arterială este asigurată de artera uterină. Aceasta este ram din artera hopogastrică.

In tariectul său artera uterină dă o serie de ramuri colaterale:

Ramuri vaginale, numite si cervico-vaginale;

Ramuri pentru colul uterin;

Ramuri pentru corpul uterin;

Ramuri mici peritoneale ;

Ramuri vezicale inferioare.

Intre cele două artere uterine se fac anastomoze de mic volum.

Venele se așează alături de artere, sunt plexiforme și formează două curente.

Limfaticele uterine se împart în trei teritorii: limfaticele fundului uterin; limfaticele corpului uterin; limfaticele din ¼ inferioare a corpului, a istmului, a colonului uterin și a 1/3 superioare a vaginului.

VAGINUL

Vaginul este organul de copulație al femeii, servește și la eliberarea sângelui menstrual și a produselor de concepție .

Vaginul are forma unui cilindru turtit antero-posterior, mai strâmt la partea inferioară. Este indreptat oblic in jos și inainte.

Lungimea vaginului este de aproximativ 8 cm . Peretele anterior fiind cu un centimetru mai scurt. La adultă vaginul este situat deasupra vulvei, dedesubtul uterului, îndărătul vezicii urinare și a uretrei, înaintea rectului .

Vaginului i se pot descrie 4 pereti si 2 extremități. Un peret anterior, un perete posterior, doi pereți laterali, extremitatea superioară și extremitatea inferioară.

Aproximativ 2/3 din vagin se găsesc in pelvis deasupra marginilor interne a mușchilor ridicători anali, 1/3 inferioară se află sub mușchii ridicători anali deci in perineul anterior.

In constituția vaginului intră trei tunici:

tunica externa este formată din țesut conjunctivo-elastic;

tunica mijlocie, musculară alcătuită din fibre netede dispuse pe două planuri, unul extern cu fibre longitudinale și unul intern cu fibre circulare;

tunica internă, mucoasa are un epiteliu pavimentos stratificat de tip malpighian, fără strat cornos și un corion. Epiteliul mucoasei vaginale se continuă, la nivelul colului uterin prin orificiul său extern cu epiteliul canalului cervical( al colului) ce are caracterul cilindric.

VASCULARIZATIA SI INERVATIA

Arterele vaginale sunt asigurate de hipogastrică prin hemoroidala mijlocie, fie prin artera uterină ce furnizează ramuri cervico-vaginale.

Pe mijlocul feței anterioare și posterioare a vaginului rezultă prin anastomoză arterele azigos ale vaginului disapuse longitudinal.

CAPITOLUL II

NOTIUNI DESPRE HISTERECTOMIE

DEFINITIE

Histerectomia este îndepărtarea parțială sau totală a uterului, prin intervenție chirurgicală.

CLASIFICARE

II. l. Histerectomii care respectă numai funcția anormală și / sau menstruală .

II..l.l. Histerectomie segmentară subcorporală cu implantarea uterului in vagin .

Indicatii:

in tumorile fibromatoase mari, dezvoltate la nivelul colului si istmului.

In tumori care nu pot fi extirpate prin miomectomie, ci numai printr-un procedeu de rezecție segmentară a porțiunii inferioare a uterului.

Operația este conservatoare, deoarece pastrează toate funcțiile uterului in acele cazuri patologice care, la prima vedere, par să nu poată fi rezolvată decât printr-un procedeu de histerectomie totală.

II. l.2. Histerectomie parțială fundică și subfundică.

Constă in extirparea limitată a uterului. Scopul acestei operații este să se păstreze o porțiune mai mare sau mai mică de endometru necesar conservării fluxului menstrual și mentinerii normale a funcției endocrine a ovarelor.

Indicații:

In polifibromatoza uterină;

In fibromatoza difuză;

In motropatia recidivantă de tratamentele hormonale;

Când uterul este retroversat sau retroflectat, dureros și hipertrofiat, la femei sub 40 de ani.

Contraindicatii:

Dupa vârsta de 40 de ani;

Când ovarele sunt normale;

In piometrie;

In stari precanceroase ale colului uterin;

In fibroamecu aspect de degenerescență.

II. l.3. Histerectomie istmică cu păstrarea anexelor

Constă in extirparea corpului uterin in totalitate, colul ramânând pe loc.

Indicații;

In special la femeile sub 40 de ani;

In fibrom voluminos;

In adenomiomatoza difuză;

In motropatia hemoragică recidivantă;

Aderențe intinse pe periuterine;

Pelvis adânc la femei obeze;

Scurtarea duratei operației la cazurile cu stare generală alterată

(anemie gravă).

In unele tumori intaligamentare și în procesele inflamatorii cronice anexiale unilaterale;

In rupturile uterului;

In apoplexia uteroplacentară;

In hemoragii din post-partum prin atonie.

Contraindicații:

In leziunile vechi ale colului uterin;

In salpingoovaritele cronice;

II. l.4.Histerectomie intraanexială supraismică inaltă cu păstrarea de lambou endometrial

Satisface anatomic pastrarea vascularizației iar funcțional, conservă sinergia uteroovarină, deci sunt conservate funcția menstruală și echilibrul psihoneuroendocrin.

Indicatii

In polifibromatoza uterină.

Contraindicatii;

In infecțiile anexiale si piometrie;

In displazia colului uterin;

Degenerescența suspectă a nodulilor fibromatoși sau a polipilor endocavitari;

În noduli fibromatoși localizați pe istm sau pe colul uterin.

Condiți de efecuare:

Ovarele și trompele să fie sănătoase, iar femeia să fie sub 40 de ani.

II.l.5. Histeroctemie subtotală cu păstrarea anexelor și transplant pendiculat de endometru in cavitatea cervicală.

Scopul acestei operații este de a menține munstruația și echilibrul hormonal ovarian, evitâd menopauza la femei în activitate sexuală.

Indicatii.

La femei tinere;

In fibroane;

In tumori anexiale benegne.

Contraindicatii:

In heperplazia polipoasă și granulochistică a endometrului sau atrofia lui.

Conditii de efectuare:

Colul să fie sănătos, edometrul normal si vârsta bolnavei.

II .l.6. Histerectomie subtotală pe cale vaginală

Indicatii:

La femei cu obezitate, cardiopatie sau diabet zaharat;

In cazuri de leziuni asociate ( polipi, miome,metropatii).

Conditii de efectuare:

Vagin larg, uter mobil și nu prea voluminos, parametre libere și anexe normale.

Avantaje:

Este bine suportată de bolnava in vărstă;

Nu este șocantă;

Se execută rapid.

Dezavantaje:

Nu permite control pelvisului si deci, inventarierea tuturor leziunilor.

II.2. Histerectomii care respectă numai funcția ovariană.

II.2.1. Histerectomia subtotală localizată sau biopsică ( după Huguier).

Indicatii:

Tumori uterine voluminoase.

II.2.2. Histerectomia totală simplă cu păstrarea anexelor

Constă in extirparea completă a uterului cu pastrarea anexelor, respectiv ovarele.

Indicatii:

La femei dupa vărsta de 50 de ani indiferent de patologia uterului;

In tratamentul fibromonului uterin la femeile la care colul uterin este infectat, erodat sau ulcerat;

In tratamentul cancerului intraepitelial al colului uterin ( cancer O ), mai ales la femeile tinere;

In metrorargii in perioada de menopauză rezistente la orice tratament și după anexectomii bilaterale;

In tuberculoza genitală;

In rupturi uterine;

In endometrioză;

In perforațiile benigne ale uterului asociate cu leziuni ale colului sau considerente in legătură cu vârsta femeii( dupa 45 de ani).

Avantaje:

Se extirpă odată cu uterul bolnav și leziunile displazice benigne sau agravate ale colului;

Se previne apariția displaziilor pe col restant;

Se previn hemoragiile la nivelul colului( tumorale, terapeutice, hormonale);

Se previne apariția cancerului pe col restant ;

Se previne prolapsul și dispareunia;

Se evită atrofia vaginului și oteoporoza.

Dezavantaje :

Modifică statica organelor pelvisului;

Tulbură raporturile sexuale prin scurtarea vaginului;

Produce alterări psihice prin dispariția funcției menstruale.

Contraindicatii:

Când ovarele nu sunt sănătoase;

Când operația se face pentru leziuni canceroase la nivelul corpului sau colului uterin;

Boli cardiovasculare și obezitate.

Conditii de efectuare:

Starea de funcționare a ovarelor să fie bună, femeia să fie sub 50 de ani;

Chiuretajul uterin biopsic in cazurile cu metroragii;

Explorarea encologică a colului uterin este obligatorie.

II.2.3. Histerectomia totală simplă intracopsulară

Indicații :

In cancerul de endometru.

Avantaje:

Se execută rapid și simplu cu sângerare redusă;

Se evită lezarea vezicii, ureterelor și a rectului;

Se evită prolapsul vaginal.

II.2.4. Histerectomia totală simplă cu drenaj vaginal

Indicații :

In cazuri rare, cu hemostază insuficientă sau colecții purulente;

In boli benigne ale uterului, asociate cu displazii, distrofii sau infecții persiatente ale colului uterin.

II.3 Histerectomii care suprimă și funcția hormonală și cea menstruală

II.3.l. Histerectomia subtotală cu anexectomie bilaterală

II.3.1. Histerectomia subtotală cu anexectomie bilaterală

Constă ăn extirparea ambelor anexe cu ocazia histerectomiei

subtotale.

Indicații:

Tumori benigne ale uterului asociate cu leziuni inflamatorii

importante ale anexelor.

Supurațiile tobo-ovariene care nu pot fi extirpate decât in bloc (tuberculoza genitală ) sau când tumorile anexiale foarte aderente la pereții pelvisului nu pot fi decolate decât printr-un procedeu de histerectomie istmică.

Contraindicații:

In leziuni precanceroase ale colului uterin

In cancerul de endometru, de ovar și trompă

In supurațiile anexiale

Condiții de efectuare:

Colul uterin să fie complet investigat înainte de operație .

II.3.2. Histerectomia subtotală cu anexectomie bilaterală prin secționare transversă într-un singur sens

Constă în extirparea colului uterin împreună cu anexele .

Indicații :

Tumori inflamatorii anexiale, bilaterale

Uter retroflectat, inclavat și fixat de aderențe

II.3.5. Histerectomie subtotală cu anexectomie bilaterală prin decolare posterioară

Constă în extirparea în bloc a uterului și a anexelor .

Indicații :

In tumori inflamatorii anexiale bilaterale

Condiții de efectuare:

Uter mobil sau fară aderențe pe fața lui posterioară

II. 3.6. Histerectomie subtotală cu anexectomie bilaterală prin hemisecția uterului

Constă in hemisecția uterului, secționarea lui transversal la nivelul istmului și excizia anexei de pe partea respectivă ( stânga,dreapta).

Indicații :

In anexitele bilaterale foarte aderente in ambele părți, atât la uter cât și la pereții pelvisului.

In unele chisturi bilaterale incluse în ligamentele largi și aderente la organele din micul bazin.

Condiții de efectuare

Uterul să fie mic.

II.4. Histerectomii în practica obstreticală

II.4.1. Histerectomii de “necesitate” .

Operația este absolut necesară cu scopul de a scăpa viața bolnavei .

Indicații :

Hemoragia incoercibilă

Ruptura uterului.

Inversiunea uterină.

Cancer de col.

Contraindicații:

Rapiditate in luarea deciziei operației și în execuție.

Condiții optime de anestezie și de reanimare intensivă

( transfuzie mare de sânge).

II.4.2. Histerectomia de “oportunitate” – numită și “ cezariana mutilantă“.

Indicații:

Sunt ‘’discutabile’’- viața bolnavei nefiind amenințată, histerectomia capătă caracter complementar

Patologia cronică a uterului ( polifibromatoza, cicatrici vechi sau cu scopul ‘’sterilizării’’- așa cum se practică în unele state americane).

CAPITOLUL III

EXPLORĂRILE PARACLINICE

ȘI EXAMENE DE LABORATOR

III. 1. EXAMENUL CITOLOGIC BABES PAPANICOLAU

Studiază aspectele morfologice ale celulei izolate.Prezintă o mare acuratețe precizia sa fiind de 90-91%. Este utilizat atât ca metodă de depistare precoce în diagnosticul individual, cât și ca metodă de depistare în masă a cancerului colului uterin sau al corpului uterin și trompei.

Prelevarea conținutului vaginal comportă o serie de precauții:

Sistarea raporturilor sexuale, și irigațiilor vaginale sau a tratamentelor locale, cu cel puțin 48 de ore înainte de recoltare.

Prelevarea conțunutului, după introducerea speculului sau valvelor, fară utilizarea de lubrefianți și înainte de efectuarea tactului vaginal.

Recoltarea produsului de examinat, de la nivelul fundului de sac vaginal posterior și din treimea medie a vaginului, cu ajutorul unei anse, baghete sau pipete.

III.2. COLPOSCOPIA

Este o metodă de investigație a colului uterin cu ajutorul unui sistem optic, care permite o mărime a câmpului examinat de 10-60 ori.

Este utilizată ca metodă de depistare a fibromului uterin, a leziunilor precanceroase și canceroase ale colului uterin.

Colposcopia lărgită presupune în plus:

Badijonajul colului cu acid acetic 2-3% .

Efectuarea testului Lohm-Schiller, prin badijonarea cu soluție Lugol. Colul va fi deschis cu ajutorul unei pense de polipi.

Examinarea se poate efectua fără nici o pregătire a bolnavei.

In vederea examinării, asistenta va pregăti : colposcopul, specule vaginale cu valve, pense vaginale drepte și curbe, tampoane de vată, tifon, soluție Lugol 10%, soluție de acid acetic 3%, nitrat de argint 5%, spatule pentru frotiuri și borcane cu alcool .

Examenul colposcopic este efectuat de medic; asistenta trebuie să cunoască toate fazele examinării, pentru a-l putea ajuta.

Bolnava va fi așezată pe masa de examinare în poziția ginecologică. I se va efectua toaleta organelor genitale externe și apoi, cu ajutorul valvelor vaginale se pune în evidență colul uterin.

Acesta este badijonat cu soluție de acid acetic 3% , pentru a face mai vizibile eroziunile cervicale. Se șterge apoi colul cu un tampon uscat și se badijonează cu soluție Lugol, care colorează brun mucoasa colului, cu excepția regiunilor lipsite de epiteliu pe care medicul le va examina cu mai multă atenție.

După terminarea examinării, bolnava nu necesită îngrijiri speciale.

III.3. HISTEROMETRIA

Se execută cu ajutorul histerometrului, care permite măsurarea cavității uterine și explorarea formei ei ( ex: alungită și neregulată în fibromioame ), respectând măsurile aseptice.

Metoda prezintă anumite riscuri ( infecții,耠perforarea uterului) de aceea fiind permisă personalului medical. În cazul in acre se banuiește o sarcină, histerometria este contraindicată, putându-se declanșa avortul.

III.4. BIOPSIA DE ENDOMETRU

Are valoare diagnostică și lezională și semnificația diagnostică asupra funcției hormonale ovariene. Constă în recoltarea unei porțiuni de țesut din col cu ajutorul unui bisturiu, foarfece sau pensă specială. Recoltarea se poate face din endometru cu ajutorul unei chiurete sau sonde speciale. Aceste țesuturi recoltate, după o pregătire specială a lor sunt examinate microscopic putându-se astfel constata diversele modificări patologice și în special cancerul și tuberculoza genitală.

Studiul microscopic al endometrului extras prin biopsie poate servi și la aprecierea stării endocrine. Acest examen al endometrului intitulat histocitohormonal reprezintă una din cele mai bune metode de explorare a funcției ovariene.

Biopsia de endometru este de asemenea indicată în metroragiile disfuncționale, sterilitatea de origine hormonală, tuberculoza genitală , tumori uterine ( fibrom,adenomioză, cancer de col uterin).

III.5.ECOGRAFIA

Este o metodă care permite explorarea organelor interne cu ajutorul ultrasunetelor.

Este o metodă folosită în scop diagnostic, pentru a confirma diagnosticul formulat clinic.

Prin examenul ecografic se precizează: natura tumorii pelviene sau pelvi-abdominală, tumori uni sau multioculare, sarcină asociată cu mioame , etc.

Pregătirea bolnavului constă în:

Pregătirea psihică: i se explică bolnavei necesitatea tehnicii( tehnică nedureroasă, neiradiantă) și să respecte indicațiile medicului ecografist.

Pregătirea fizică: tehnica se execută de obicei dimineața. I se explică bolnavei să nu urineze și să bea 1-2 l lichide neacidulate (ceai, apă)și este condusă la cabinetul de cografie . Se eșează bolnava pe pat în poziție decubit dorsal cu abdomenul descoperit. După examenul ecografic se conduce bolnava în salon, acest examen nu necesită îngrijiri speciale.

III.6. CELIOSCOPIA

Este o metodă de examinare directă a organelor cavității pelviene cu ajutorul unui dispozitiv optic, după instituirea prealabilă a unui pneumoperitoneu.

Poate fi practicată pe cale:

Transparietală

Transvaginală-examenul se practică în sala de operații în condiții de asepsie riguroasă, sub anestezie generală, de preferință.

Celioscopia este utilizată în scop diagnostic ( în sterilitatea de origine tubulară, în scleroza rectractilă a ligamentelor uterosacrate, în depistarea unui sindrom Stein – Leventhal, ca și prezența unor tumori anexiale, chisturi ovariene, distrofice), a cancerului ovarian și a tumorilor cu activitate hormonală.

III. 7. CHIURETAJUL UTERIN

Oferă unele avantaje:

Promptitudine în asigurarea hemostazei

Eficacitate :in 40 % din cazuri poate să reprezinte unica măsură terapeutică.

Permite excluderea unor cauze organice

Confirmă,prin examinarea histopatologică a produsului obținut, anovulație, insuficiența luteală sau sindromul Halbou.

III.8.EXAMENUL HISTOPATOLOGIC

Examenul histopatologic al produsului prin chiuretaj uterin poate fi relevant prin excluderea unei cauze organice: avort, fobrom submucos, polip endometrial, cancer de endometru, tec.

III.9.HISTEROGRAFIA

Este indicată doar în circumstanțele unor sângerări anormale, a polipilor fibroși, cât și pentru a stabili sediul și extensia procesului cariochinetic.

III. 10. UROGRAFIA

Este o metodă curentă de examinare morfofuncțională a rinichilor și a căilor urinare, utilizându-se substanțe iodate administrate intravenos. Ea poate fi utilă dacă se suspectează o compresie ureterală extrinsecă, atunci tomora este prea mare.

Pregătirea bolnavei începe prin evacuarea gazelor din intestin. In ziua examinării, bolnava nu va mai primi nimic de mâncare sau de băut. In lipsa lichidelor, urina se concentrează și în substanța de contrast, se va face încă o clismă evacuatoare. Cantitatea de substanță de contrast necesara este de 20ml în soluție de 75% sau 25 ml din soluție de 60%. La nevoie, substanța de contrast poate fi administrată și intramuscular, profund, în fesă, până la cantitatea de 25 ml din soluție de 60% fracțoinată în doze egale. Injectarea substanței de contrast se face pe masa de radiografie, foarte încet, cu precauție, căci ea poate să provoace dureri vii de-a lungul venei a căror intensitate este în funcție de viteza injecției. Unii volnavi se plâng de amețeli, gerțuri sau dureri abdominale. Bolnavul va trebui prevenit asupra acestor fenomeneca să nu se sperie, aratandu-i că ele dispar repede fără nici o consecință. Pentru prevenirea lor, substanța de contrast se poate administra și sub formă de perfuzie intravenoasă în soluție de glucoză de 5 %, administrând o cantitate totală de 25o ml lichid în 15 minute. Prin această metodă se poate asigura opacifierea mai intensă și de o durată mai lungă. Totuși, în unele cazuri, pot să apară fenomene severe de intoleranță, ca : vărsături,urticarii, parestezii, bolnavul ajungând repede în stare de șoc. In acest caz, se va întrerupe administrarea substanței de contrast și se vor aplica măsuri terapeutice de urgență. La 8-10 minute după injectarea substanței de contrast, acesta apare în urină . radiografiile trebuie executate în acest timp. Urografia poate fi asociată cu compresia ureterelor, cu scopul de a ameliora imaginea calicelor și a bazinelor. Compresia se execută cu ajutorul unui balon de cauciuc . Se va renunța la urografie în cazurile de insuficiență renală și epatică, boala Basedow, insuficiență cardiacă decompensată, stări alergice,anemii hemolitice precum și în caz de tuberculoză pulmonară evolutivă.

III.11. TESTUL LAHM-SCHILLER

Este o metodă simplă care se folosește pentru depistarea cancerului de col uterin. După punerea în evidență, colul se badijonează cu soluție Lugol; dacă epiteliul sau învelisul sunt normale capătă o culoare uniformă brun închisă, însemnând că rezultatul este iod pozitiv. În diferitele leziuni ale acestui epiteliu culoarea rămâne deschisă, rezultatul fiind iod negativ.

III. 12. EXAMENE DE LABORATOR

Pentru completarea investigațiilor sunt necesare și următoarele examene de laborator :

Examenul sumar al urinii: recolatrea se face prin sondaj vezical pentru a evita amestecul urinii cu secreții sau sângele din vagin.

Leucograma: arată numărul de leucocite, precum și modificările ce apar în formula leucocitară și este necesară pentru stabilirea diagnosticului, a conduitei terapeutice și a controlului eficienșei ei.

Viteza de sedimentare a hematiilor : are o mare valoare practică în diagnosticul și controlul tratamentului in inflamațiile anexiale.

Examenul radiologic pulmonar, cardiac, gastrointestinal : completează examenul clinic, aducând precizări de mare importanță. Pentru afec o explorarecompletă uneori, este nevoie de examenul radiologic pentru canecrul uterin, pentru ase cerceta și starea celorlalte organe vecine: vezica urinară și rectul.

Examenul genital: se face inspecția organelor genitale interne și externe și se notează dezvoltarea lor, ca și a sistemului pilos, existența unei rupturi de perineu cu cistocel și rectocel sau a diferitelor leziuni ( eroziuni,ulcerații, vegetații, leziuni de grataj, scurgeri); se vor cerceta glanedele Bartholin și meatul urinar. Examenul cu valve veginale este bine să preceadă tactul vaginal pentru ase putea recolta rapid secrețiile din vagin nemodificate și pentru ca eventuala sângerare să producă prin atingerea colului să nu îngreuneze inspecția . examenul vaginal se poate face cu speculul sau cu calvet.

Teșeul rectal: poate înlocui examenul vaginal, când acesta este imposibi, uneori aducând date suplimentare . Valoarea tușeului rectal este mai mică decât a celui vaginal.

CAPITOLUL IV

IV.1. PREGATIREA PREOPERATORIE

IV.1.1 PREGATIREA PSIHICĂ.

Pregătirea psihică a bolnavei înainte de operație comportă o serie de elemente de bază. Astfel se vor înlătura din spital toți factorii excitanți prin crearea condițiilor de liniște sau prin medicamente, iar durearea va fi calmată. Repausul la pat va fi asociat cu gimnastica medicală, masaj și mobilizare, în fincție de caz, iar alimentația va fi adaptată bolii. Pacienta va fi informată și ajutată să înțeleagă că are nevoie de spitalizare de cel puțin o saptămână, inainte de operație și de de o perioadă postoperatorie, de convalescență.

Asistenta trebuie să cunoască stările sufletești prin care trece bolnava: teama de moarte,de cancer, de desfiguare, de pierdere a familiei și sexualității, teama de durere, teama de a nu mai putea avea copii, de posibilitatea întreruperii activității, de creștere în greutate sau alte schimbări determinate de menopauza forțată. Astefl pot fi evitate unele stări de tensiune datorită unor aspecte și suprasolicitări la care este supusă femeia. Reacțiile și activitatea soțului, familiei și prietenilor vor afecta percepția și adaptarea psiho-socială a pacientei, ca și durata covalescenței. Trebuie respectată dorința acesteia cu privire la diagnostic, să fie păstrat secretul profesional,întrucât nu toate femeile doresc să se știe că sunt amenințate de o boală necruțătoare,că au suferit sau vor suferi o intervenție care modifică schema corporală.

IV. 1. 2.PROBELE DE LABORATOR

Probele de laborator cuprind examinări curente: hemoleucograma, hematocrit, grup sanguin, RH, uree sanguină și glicemie, VSH, TS (tip de sângerare), TC (timp de coagulare), TH (timp Howel), TQ(timp Quick), exemen de urină , examen radiologic toracic, electro-cardiogramă și examen al secrețiilor genitale.

În funcție de vârstă și tarele biologice existente, medicul poate să solicite și alte explorări : fibrinogen în sânge,colesterol în sânge.

În cazul cancerului genita, când se pune problema unei investigații lărgite, investigarea se face amănunțit, pentru a aprecia corespunzător starea biologică a bolnavei și pentru a obține informații cât de extinsă este boala .

IV.1.3. REGIMUL ALIMENTAR

Regimul alimetar va urmări asigurarea unei cantități de apă și de calorii în funcție de necesitățile bolnavei.

In seara dinaintea operației se vor da bolnavei numai lichide, eventual o cană de ceai, pâine prăjită și brânză de vaci. In dimineața zilei operației nu se va mai da nici un fel de alimet pentru preântâmpinarea vărsăturilor din timpul anesteziei.

Golirea intestinului este necesară mai ales la bolnavele care sunt pregătite pentru operație pe abdomen. În acest scop, clisma este de obicei suficientă și se face seara și dimineața.

IV.1.4. ÎNGRIJIRILE SPECIFICE.

Pregătirea locală începe de obicei înainte cu o zi de intervenție. Cu o seară înainte se îndepărtează polizitatea pubiană, se face baie generală, se îmbracă bolnava cu lenjerie de corp curată.

Regiune poe care se face incizia se dezinfectează cu alcool și se acoperă cu o compresie sterilă. Dacă acest lucru nu a fost făcut, pregătirea se face în ziua intervenției, prin spălarea și uscarea regiunii, urmată de dezinfecția cu alcool sau tinctură de iod.

Cu ocazia pregătirii regiunii se observă dacă în vecinătatea zonei nu există puncete de foliculină, eczeme, deoarece sunt surse de infecții , postoperatorii.

În dimineața intervenției, se măsoară temperatura și TA, se îndepărtează lacul de pe unghii, este atenționată bolnava să nu-și dea cu ruj, explicându-I că astfel pot fi mai bine urmărite funcțiile circulatorii și respiratorii, a căror tulburare intraoperatorie se evidențiază prin cianoza buzelor și a unghiurilor.

Înainte de a intra în sala de operație, bolnavele își vor acoperi părul cu un tifon curat, își vor goli vezica urinară și se montează sonda vezicală care este indispensabilă.

Dacă operația se face pe cale joasă, se va face spălătură repetată a cavității vaginale cu soluții antiseptice, ( KmnO4 Cloramină, Apă oxigenată, Romazulan).

IV.2. ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII

IV.2.1. CONDUITA ÎN SECȚIA DE TERAPIE INTENSIVĂ

Secția de terapie intensivă are un loc bine definit în toate serviciile chirurgicale și de medicină internă. În această secție se primesc și se îngrijesc bolnavele pentru pregătire postoperatorie și îngrijirile postoperatorii. În această secție sunt supravegheate în mod activ funcțiile (vitale) ale aparatului respirator, circulator, urinar și digestiv.

IV.2.2. PREGĂTIREA SECȚIEI DE TERAPIE INTENSIVĂ PENTRU A PRIMI BOLNAVA OPERATĂ

În secția de terapie intensivă se va păstra semiobruscuritatea prielnică unei bolnave pe cale de a se trezi, temperatura va fi în jur de 200C și va fi izolată și ferită de zgomot.

Patul va fi schimbat cu lenjerie curată și va fi încălzit în prealabil cu sticle cu apă caldă sau pernă electrică.

Se verifică instalația de oxigen, se pun sonde nazale sterile.

IV.2.3. POZIȚIA BOLNAVEI ÎN PAT

Poziția bolnavei în pat este de regulă decubit dorsal, fără nici o pernă sub cap. Pericolul de asfixie și aspirație a secrețiilor din trahee sau a vărsăturilor poate fi înlăturat cu capul pe o parte.

IV.2.4. SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE

IV.2.4.1. Respirația

Amplă și rară imediat după operație, datorită anesteziei, devine ușor accelerată din cauza durerii postoperatorii și a anxietății.

Respirația revine la normal după 24-36 ore. Menținerea unui ritm alert vădește o complicație pulmonară, iar respirația artificială arată o obstrucție. Un rol deosebit în prevenirea complicațiilor postoperatorii îi are tusea asistată, tapotajul toracic, exercițiile respiratorii.

IV.2.4.2. Pulsul

Trebuie urmărit deoarece creșterea frecvenței și scăderea volumului sunt semnele prăbușirii circulației sau hemoragiei în primele ore. În următoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii.

IV.2.4.3.Tensiune arterială

Este în directă corelație cu pulsul.

IV. 2.4.4. Faciesul bolnavei

Trebuie urmărit atent, modificarea putând să ne informeze asupra unor complicații imediate : paloarea exagerată este semnul unei hemoragii interne sau a prăbușirii circulației, cianoza este semnul asfixiei, buzele uscate pot evidenția deshidratarea.

IV.2.4.5. Temperatura

Este ușor scăzută după intervenție, poate să crească până la 38 0C în prima zi, pentru ca apoi să scadă în limite normale. Menținerea temperaturii peste 370C sau apariția febrei în zilele următoare este semn de infecție.

IV.2.4.6. Diureza

Nu suferă modificări importante. Se face controlul urinei din punga de drenaj vezical, care poate arăta o discretă hematurie ( prin traumatizarea vezicii în timpul decolării sau datorită sondei autostaice, pe care de altfel o suprimă la 24 ore). Prima micțiune apare, de regulă, după 6 ore de la intervenție. Se poate instala retenție de urină la început, din cauza dezechilibrului vagosimpatic, sau poate să fie secundară după îndepărtarea sonde. Se evidențiază prin lipsa eliminării și apariția globului vezical. Se anunță medicul, se face sondaj vezical.

IV.2.5. TRATAMENTUL DE REECHILIBRARE HIDROELECTROLITICĂ ȘI METABOLICĂ

Acest tratament presupune corectarea tulburărilor hidroelectrolitice și metabolice odată cu asigurarea unui raport corespunzător desfășurării activității bazale. În dezechilibrele acute, echilibrarea vizează în ordine următorii parametri:

IV.2.5.1 Reechilibrarea hidrică.

Soluțiile care se folosesc sunt:

Soluțiile de glucoză 5-10-20%. Glucoza este utilizată și drept sursă de energie, fiind rapid metabolizată și eliberând 4,8 cal/g.

Soluție de Na Cl 0,9%-ser fiziologic

Soluții polielectrolitice:

Soluție Ringer = Na Cl 8,6g., K Cl 0,3g., Ca Cl 20,33g., apă

1000 ml.

Soluție Ringer lactat = Na Cl 6g., K Cl 0,3g., Ca Cl

0,2 g., apă 1000 ml.

Administrarea lichidelor se face în ritm moderat 300-500 ml /h.

IV.2.5.2. Reechilibrarea electrolitică

Cuprinde:

Corectarea deficitului de Na – se poate face cu soluții saline izotonate, soluții polielectrolitice tip Ringer, soluții de Na Cl 10% sau 20%.

Corectarea deficitului de K se realizează cu soluții polielectrolitice tip Ringer și soluții de K Cl 10% sau 20%.

IV.2.5.3. Corectarea dezechilibrului acido-bazic.

Se refera la:

Acidoza metabolică se tratează cu terapie specifică la ph 7,20 terapia specifică se realizează cu bicarbonat de sodiu, soluție izotonă sau molară, sau THAM soluție 0,3 molară.

Alcaloza metabolică beneficiază de tratament patogenic .

IV.2.5.4. Reechilibrarea nutritiv-energetică

Agresiune chirurgicală are drept consecință creșterea activității metabolice a organismului cu utilizarea rezervelor în lipide și proteine și pierderea greutății corporale. Dacă utilizarea rezervelor proteice se prelungește, induce un defect de cicatrizare și o sensibilitate exacerbată la infecții. După intervenția extraabdominală, perfuzia postoperatorie va fi menținută 6-24 ore ca să permită un aport caloric de ordinul 0,1 g. glucoză /Kg/ oră până la alimentația orală.

IV. 2.5.4.1. Aportul energetic

Trebuie să asigure bolnavei un aport caloric de minimum 2000 calorii/ 24 ore. Aportul energetic se realizează în principal prin administrarea de glucoză. Când aportul energetic trebuie crescut se utilizează glucoza hipertonă 20%.

În aportul caloric necesar se pot introduce lipide, dar ele nu trebuie să depășească 50% din rația calorică. Soluțiile aflate în uz sunt: Lipofundin, Intralipid ( 1200 cal/ litru).

IV.2.5.4.2. Aportul proteic (azotat).

Este esențial pentru refacerea tisulară postoperatorie. Bolnava este de multe ori hipoproteică prin lipsa ingestiei preoperatorii și postoperatorii sau prin pierderi proteice cauzate de diverse procese patologice.

IV.2.5.4.3. Aporturile complementare

Aporturile de Na și K în funcție de bilanțul zilnic și examenele biologice . În nutriție parentală și prelungită este obligatorie administrarea de Ca și Mg.

IV.2.6. CALMAREA DURERII POSTOPERATORII

Intensitatea durerii postoperatorii urmează o curbă ascendentă cu maximum în noaptea ce urmează operația, pentru ca apoi să diminueze progresiv, la 48 de ore postoperator.

Combaterea durerii este importantă în primele zile, deoarece face să crească anxietatea, favorizează insomnia, împiedică bolnava să se odihnească ( împiedică confortul).

Pentru calmare și pentru asigurarea a cel puțin 8-12 ore de somn se administrează analgezice , tranchilizante și barbiturice.

Punga cu gheață are efect bun asupra durerii, dar, uneori, este greu suportată pe regiune operată.

IV.2.7. RELUAREA ALIMENTAȚIEI ORALE.

Se face cât mai precoce, în funcție și de tipul intervenției. Se permite bolnavelor să bea lichide( apă, ceai, puțin îndulcit), la început în cantități mici, apoi din ce în ce mai mari.

Ulterior se prescriu: supa de zarzavat strecurată, sărată normal, iaurt, lapte, piure de legume, carene fiartă sau friptă, în funcție de reluarea tranzitului.

IV.2.8. RESTABILIREA TRANZITULUI INTESTINAL

Bolnava prezintă o ușoară tensiune a peretelui abdominal, chiar o hiperestezie superficială, moderată și dureri în primele 2-3 zile după operație. Combaterea balonării se face prin mobilizare precoce, prin stimularea peristaltismului. La nevoie, se aplică tubul de gaze care nu se va menține mai mult de 2 ore, iar dacă situația nu se rezolvă se lasă un interval liber de 1-2 ore, timp în care circulația la nivelul mucoasei se reface, după acre poate fi din nou introdus. La indicația medicului se administrează Miostin.

Restabilizarea tranzitului intestinal este o problemă pe care asistenta medicală trebuie să o aibă permanent în atenție. După ce trece perioada de pareză intestinal postoperatorie, bolnava începe să emite gaze, semne că peristaltismul s-a restabilit. În mod normal, după 48-72 ore apare primul semn. După reluarea tranzitului pentru gaze, alimentația poate fi mai abundentă ți mai variată. Bolnavele operate pe perineu și vagin trebuie să primească mai multe lichide și semilichide, să întârzie puțin eliminarea scaunului pentru a nu se forța suturile.

IV.2.92 SUPRAVEGHEREA EVOLUȚIEI PLĂGII ȘI A PERINEULUI ȘI DRENAJUL

In mod normal dacă plaga chirurgicală evoluează fără nici o problemă, firele se pot scoate în a 5-a –a 8-a zi. Plaga va fi controlată zilnica vizită. Pansamentul curat se schimbă la două zile, iar cel îmbibat cu secreții se schimbă zilnic, iar dacă secreția este abundentă se schimbă de mai multe ori pe zi pentru a evita iritarea pielii prin strângerea secrețiilor.

Evoluția plăgii poate uneori nefavorabilă. Apariția unui croșet fibril ( 38-390C) în a3-a, a 4-a zi după operație, însoțit se senzația de tensiune, durere, usturime la nivelul plăgii, la nivelul căreia se observă o zonă congestionată, uneori printre fire surgându-se lichid seropurulent.

Apariția puroiului impune scoaterea firelor (parțială sau totală), debridarea plăgii, spălarea ei cu apă oxigenată, cloramină și eventual drenarea ei.

Plăgile drenate din timpul operației vor fi controlate zilnic pentru a urmări eficacitatea și calitatea drenajului , permeabilitatea tubului, cantitatea secrețiilor drenate.

Perineul se curăță (spălare) cu soluție de două ori pe zi și după fiecare eliminare se menține zona uscată pentru a grăbi vindecarea.

Se efectuează băi parțiale după ce firele de sutură au fost scoase, cu scop igienic și de confort. In caz de histerectomie vaginală se încurajează pacienta să facă duș imediat ce starea îi permite . Tampoanele perineale se controlează pentru a observa , cantitatea și mirosul secreției eliminate.

IV. 2.10. MOBILIZAREA BOLNAVEI

Mobilizarea bolnavei trebuie să se realizeze cât mai precoce, întrucât diminuează frecvența complicațiilor venoase, evită escarele de decubit și favorizează creșterea amplitudinii respiratorii. Bolnava va fi ridicată din pat a doua zi , cu atenție, dacă are tub de dren și sondă urinară.

Mobilizarea se face progresiv, până când bolnava capătă încredere în forțele proprii și se începe cu poziția șezândă, apoi la marginea patului și, după câteva minute în picioare. Ridicarea bruscă și trecerea prea rapidă în picioare se poate solda cu apariția unui deficit de irigație momentană a creierului, ce poate fi urmată de pierderea cunoștinței.

IV.3. PREVENIREA COMPLICAȚIILOR POSTOPERATORII

Complicațiile posibile în perioada postoperatorie:

Hemoragia vaginală(după îndepărtarea pansamentului).

Retenția urinară (în urma îndepărtării sondei).

Apariția fistulei.

Tromboza venelor profunde.

Traumatisme ale ureterelor, vezicii, restului.

Principalele complicații postoperatorii sunt:

Complicații pulmonare: se previn prin exerciții respiratorii, imediat ce este posibil, tuse asistată și tapotaj, la nevoie, așezarea bolnavei intr-o poziție adecvată.

Complicații tromboembolice: sunt prevenite printr-o supraveghere atentă a membrelor inferioare, masaj ușor în sensul circulației de întoarcere. La nevoie, conform indicațiilor medicale, se face tratament anticoagulare.

Infecția se previne la nivelul plăgii, prin pansament antiseptic. În cazul intervențiilor pe cale vaginală se spală perineul cu soluție sterilă de câteva ori pe zi și după fiecare eliminare. Zona se menține uscată, se controlează tampoanele perineale pentru a putea urmări evoluția.

Asistenta poate să descrie culoarea, cantitatea și mirosul secreției drenate. La indicația medicului se face tratament cu antibiotice mai ales atunci când a avut o infecție înainte de intervenția chirurgicală.

Adaptarea psiho-socială: se convinge pacienta și se ajută să înțeleagă că depresia, îngrijorarea, sentimentul de neputință și alte manifestări neobișnuite sunt normale și de așteptat.

Se ajută familia și prietenii să priceapă că are nevoie să fie înțeleasă, deci să se comporte cu pacienta absolut normal. Li se sugerează să o sprijine să-și păstreze puterea de atracție, să fie ea însăși.

Se încurajează pacienta să-și spună temerile, să-și împărtășească grijile soțului sau altor persoane apropiate.

Se ascultă cu atenție exprimarea percepției funcției sexuale a pacientei și se discută cu ea despre posibilul impact al intervenției chirurgicale asupra vieții intime sau de întreruperea vieții sexuale, de menopauză artificială.

Obiectele educaționale:

Contactul sexual va fi permis după 4-8 săptămâni

Efortul fizic este limitat, se interzice urcatul pe scări 1-2 săptămâni, apoi se poate acomoda treptat până la normal.

Se limitează munca în gospodărie, interzicându-se ridicarea obiectelor grele timp de patru săptămâni.

Se administrează 2000 ml lichide zilnic.

Se anunță medicul dacă refacerea este lentă sau de apariția febrei.

CAPITOLUL V

PLANUL DE ÎNGRIJIRE

V.1. CULEGEREA DATELOR.

V.2. IDENTIFICAREA PROBELOR DE ÎNGRIJIRE

V.3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR

V.4. EVALUAREA REZULTATELOR

CAZUL I

CULEGEREA DATELOR.

Doamna C.V. , în vârstă de 33 ani, s-a internat în Spitalul Clinic Universitar de Urgență București, Secția de Obstretică și Ginecologie, pe data de 25 Februarie 2004, cu următorul diagnostic: dureri în etajul inferior al abdomenului, stare de oboseală și menometroragie de aproximativ 7 zile.

Din discuțiile cu bolnava reiese că este de religie creștin-ortodoxă, că locuiește cu soțul ei și cei doi copii intr-un apartament cu trei camere, bucătărie și baie cu apă curentă, iar, pe perioada spitalizării, de copii se va ocupa o soră și o vecină, deoarece soțul ei lipsește mult de acasă datorită serviciului, fiind de profesie conducător auto.

Doamna C.V. este palidă, afirmă că pierde sânge în cantitate moderată și acuză o jenă permanentă, ca și cum ar trebui să elimine scaunul, este mereu tristă, închisă în ea, comunică greu, este preocupată de operație și de faptul că veniturile familiale sunt mici, fiind numai soțul salariat. Ea mai precizează că ultima menstruație a fost pe 8 februarie 2004, că are două nașteri și șase chiuretaje, nu folosește contraceptive, deși nu-și mai dorește copii. Este casnică, fumează 10-15 țigări pe zi, nu consumă alcool și cafea. Afirmă că are o anexită cronică bilaterală de mai mulți ani, motiv pentru care face tratament ambulator, obținând ușoare ameliorări. De aproximativ 7 zile pierde sânge în cantități moderate și prezintă dureri pelvilombare, fapt ce determină bolnava să-și facă un examen de specialitate.

La internare se constată că starea ponderală a bolnavei este în limite normale ( înălțime 1.70 m, greutate 54 Kg), că starea de nutriție este corespunzătoare, cu facies expresiv, cu tegumente și mucoase palide , cu țesut conjuctivo-adipos bine reprezentat, cu ganglioni limfatici nepalpabili și nedureroși, își menține echilibrul neîntâmpinând dificultăți legate de văz, auz, gust, miros.

Funcțiile cardio-vasculare sunt în limita valorilor normale: TA= 130/60 mmHg și AV = 68 bătăi pe minut.

Aparatul digestiv este normal clinic, are apetit păstrat, regim alimentar normocaloric și hiposodat, bazat pe crudități și vegetale, tranzit intestinal prezent. Ficatul și căile biliare sunt sub rebordul costal.

Aparatul uro-genital prezintă loji renale bilaterale nedureroase, libere, micțiuni fiziologice.

Din punct de vedere emoțional, bolnava este speriată și îngrijorată de evoluția bolii și de intervenția chirurgicală. Este foarte curioasă în a afla cât mai multe noțiuni despre boală și urmările intervenției.

În urma investigațiilor paraclinice, medicul stabilește diagnosticul de ‘‘ cancer de col uterin stadiul 2/3’’ și programează intervenția chirurgicală pentru data de 25 martie 2004.

Rezultatul probelor de laborator:

Uree = 0,37 %

Creatinină = 0,9 mg %

Acid uric = 0,90 g %

Colesterol = 2,66 g %

Lipide totale = 920 mg %

Tymol = 4 UML

TGP = 7 UI

Fibrinogen = 416 mg%

VSH = 62 mm/h

Hb = 12,82 g%

NL = 6200/mm

Nt = 245000/mm

TQ = 12’’

TH = 2’ 10’’

Examen sumar de urină:

A = prezente

B = absente

Rare epitelii plate

Test Addis:

V = 30

L = 7200

H = 124800

C = 0

Urocultura : sterilă

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL BOLNAVEI C.V.

NEVOI AFECTATE.

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a elimina.

Nevoia de a învăța despre propria boală.

Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație .

Nevoia de a fi curat și a-și proteja tegumentele și mucoasele.

Nevoia de a elimina.

Nevoia de a evita pericolele.

Problema de sănătate .

Dureri în etajul inferior al abdomenului.

Manifestări de dependență

Durere vie în etajul inferior al abdomenului.

Facies încercănat .

Sursa de dificultate

Tumoră malignă a colului uterin

Diagnostic nursing

Dureri pelviabdominale

Intervenții autonome

Se așează bolnava în poziție antalgică

Se aerisește salonul

Se măsoară și se notează în foaia de observație funcțiile vitale: TA, P, R, T

Se recoltează sânge pentru analizele de laborator : Hb, Ht, TQ, Th, glicemie.

Se recoltează urina pentru examen sumar de urină, test Addis, urocultură.

Se recoltează secreție vaginală pentru examen citologic Babeș Papanicolau

Intervenții delegate

Fortral 3f/24 h i.m

Diazepam 2f/24 h i.m

Evaluare

Bolnava cu dureri ameliorate, cu stare generală ameliorată.

Funcții vitale:

TA =130/70 mmHg

P = 70b/min

R = 20r/min

T = 36,70C

Rezultatul probelor de laborator:

Hb = 9,22 g%

Ht = 22 %

TQ = 13’’

TH = 3’

Glicemie = 0,3g%

Nevoia de a elimina

Problema de sănătate:

Sângerare uterină regulată ca frecvență și durată și în cantitate excesivă.

Manifestările de dependență

Sângerare uterină de aproximativ 7 zile in cantitate exagerată.

Sursa de dificultate

Tumoră maligmă a colului uterin

Diagnostic nursing

Metroragie

Obiective

Combaterea hemoragiei

Intervenții autonome

Se învață bolnava să-și asigure o curățenie corporală și locală riguroasă.

Cu o zi înainte de operație se efectuează spălături vaginale cu soluție antiseptică.

În seara premergătoare intervenției chirurgicale se face baie generală bolnavei, i se îndepărtează polizitatea pubiană, iar regiune ape care se face incizia se dezinfectează cu alcool și se acoperă cu o compresă sterilă, după care se imbracă bolnava cu lenjerie de corp curată.

În dimineața intervenției se măsoară și se notează în foaia de observație funcțiile vitale și se efectuează clisma evacuatoare.

Inainte de a intra în blocul operator, bolnava trebuie să urineze apoi i se montează sonda permanentă.

Intervenții delegate

Adrenostazin 2f/24h i.m

Electovit 4 cps/24h

Glubifer 3f/24h i.m

Acid folic 3 dj/24h per os

Calciu gluconic 2f/24 h i.m

Clismă evacuatoare

Sondă A D’emeure

Pregătire totală

Evaluare

Bolnava pregătită local pentru intervenție, cu stare generală ameliorată, cu sângerare uterină minimă.

Nevoia de a învăța despre propria boală.

Problema

Insuficiente cunoștințe în legătură cu boala și intervenția chirurgicală.

Manifestările de dependență

Stare de neliniște cu privire la evoluția bolii și a intervenției chirurgicale.

Surse de dificultate

Boala existentă

Diagnostic nursing

Deficit de cunoștințe.

Obiective

Asigurarea informațiilor cerute despre boală și operație

Intervenții autonome

Se solicită bolnavei să pună întrebări în legătură cu ceea ce o preocupă și va fi informată.

Intervenții delegate

Psihoterapie

Evaluare

Bolnava a acumulat cunoștințe cu privire la boală, la operație, la regimul igieno-dietetic și viață.

Îngrijiri postoperatorii

Nevoia de a respira și de a avea o bună respirație

Problema

Alterarea ritmului cardiac din cauza sângerării

Respirație anevoioasă

Datorită secrețiilor traheo- bronșice

Manifestările de dependență

Pierderi de sânge, paloare, puls filiform, hipotensiune arterială, reducerea volumului respirator.

Surse de dificultate

Efect secundar al tubajului traheal pe perioada anesteziei

Diagnostic nursing

Alterarea potențială a funcției respiratorii și circulatorii

Obiective

Ușurarea respirației și normalizarea circulației

Intervenții autonome

Se măsoară și se notează în foaia de observație funcțiile vitale timp de 3 zile din oră în oră.

Se verifică tamponul vaginal din oră în oră.

Se observă faciesul, tegumentele și unghiile bolnavei

Se recoltează sânge pentru TQ și TH.

Intervenții delegate

Se administrează oxigen pe sonda endonazală 14-16 l/min, umidificat

Miofilin 1f/24h i.v

HHC 2f/ 24 h i.v.

Evaluare

Bolnava sosește in ATI pe data de 20 martie la ora 13,10

R = 16r/min.

P = 52 b/ min

TA = 110/55 mm Hg

21 martie 2004

R= 18 r/min

P = 64b/ min

TA = 110/65 mm HG

22 martie 2004

R = 18r/ min

P = 68b/min

TA = 125/75 mm Hg

Nevoia de a fi curat și a-și proteja tegumentele și mucoasele

Problema

Insuficiente cunoștințe în legătură cu efectuarea îngrijirii plăgii și perineului

Manifestările de dependență

Nu-și poate acorda singură îngrijiri de igienă.

Surse de dificultate

Insuficientă cunoaștere a autocontrolului durerii

Slăbire fizică

Amețeli

Diagnostic nursing

Dificultate în a-și acorda îngrijiri de igienă generală și locală

Obiective

Îngrijirea plăgii și perineului

Intervenții autonome

Se curăță perineul cu soluție sterilă de 2 ori pe zi

Se menține perineu uscat pentru a grăbi vindecarea

Se învață bolnava să-și efectueze toaleta organelor genitale externe după fiecare eliminare.

Se supraveghează și se schimbă pansamentul de câte ori este nevoie.

Intervenții delegate

Cloramfenicol 2 cps. A250 mg/24 h per os

Penicilină G 2 mil.UI/24 h i.m

Extragerea firelor de sutură a 7-a zi după intervenția chirurgicală

Evaluare

Bolnava cu tegumente și mucoase bine ingrijite

Nevoia de a elimina

Problema

Urina în cantitate crescută în primele 48 ore postoperator

20 martie 2004

D= 3400 ml

21 martie 2004

D = 2400ml.

Minifestările de dependență

Diureza peste valorile normale în primele 2 zile.

Surse de dificultate

Intervenția chirurgicală

Diagnostic nursing

Poliurie

Obiective

Urmărirea și normalizarea diurezei

Intervenții autonome

Se verifică permeabilitatea sondei urinare și se evită cudarea ei

Se previne previne infecția prin manevre sterile

Se suprimă sonda după 48 de ore de la intervenție

Se măsoară și notează în foaia de observație diureza

Intervenții delegate

Suprimarea sondei după 48 de ore de la intervenția chirurgicală

Evaluarea

Bolnavă cu diureze în limite normale 1600 ml/24h.

CAZUL II

CULEGEREA DATELOR

Doamna V.S., în vârstă de 29 ani, căsătorită, mama unei fetițe, de religie creștin-ortodoxă , salariată, soțul salariat la o unitate militară, a fost internată la Spitalul Clinic Universitar de Urgență București , Secția Obstretică- Ginecologie la data de 13 aprilie 2004 cu diagnosticul medical de ‘’ sarcină 36 săptămâni ‘’ și cu următoarele simptome Ș dureri pelvi-lombare, stare de oboseală, contracții uterine dureroase, hipertensiune arterială ( 180/85 mm Hg ) și disurie .

Din discuțiile purtate cu bolnava reiese că locuiește intr-un apartament cu 2 camere, baie și bucătărie cu apă curentă, împreună cu soțul ei și cu fiica lor în vârstă de 2 ani , că are un venit lunar de 4300000 lei.

Afirmă că menarha a apărut la 17 ani, cu cicluri regulate, că are o naștere și două chiuretaje . Ea mai precizează că ultima menstruație a fost pe 22 octombrie 2003.

La internare se constată că starea ponderală a bolnavei este în limite normale ( înălțime 1,69 m, greutate 83 Kg) cu facies expresiv, cu tegumente și mucoase palide, cu țesut conjuctivo- adipos bine reprezentat, cu ganglioni limfatici nepalpabili, reflexe esteotendinoase prezentate , torace normal conformat, motilitate în limite normale.

Funcțiile cardio-vasculare sunt: TA = 180/85 mm Hg și AV = 85 batai /minut.

Aparatul digestiv este normal clinic, are apetit păstrat, tranzit intestinal normal. Ficatul și căile biliare sunt în limite normale.

Aparatul uro-genital prezintă loji renale nedureroase.

Sistemul nervos este echilibrat.

Din punct de vedere emoțional, bolnava este îngrijorată și puțin speriată de spitalizare.

În urma investigațiilor paraclinice, medicul stabilește diagnosticul de : ‘’ sarcină 36 săptămâni’’.

Rezultatul probelor de laborator :

Ureea = 0,28%

Creatinină = 0,6 mg%

Acid uric= 2,99 g%

Glicemie = 1,14 G%

Tymol = 3UML

TGP = 0,6 mg%

Fibrinogen = 494 mg%

VSH = 6mm /h

TQ = 13’’

TH= 1’55’’

Examen sumar de urină:

A= absente

B= absente

Test Addis :

V= 30

L= 3000

H= 0

C= 0

Urocultura : sterilă

Examen citologic:

I Frecvente epitelii plate și leucocite

II Frotiu tip BPN

PLAN DE ÎNGRIJIRE AL BOLNAVEI V.S.

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a elimina.

Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a evita pericolele.

Problema

Dureri în regiunea lombară și contracții uterine la intervale de 8-10min, scurgere de lichid amniotic, membrane rupte.

Manifestările de dependență

Dureri în regiunea pelvi-lombară, însoțite de contracții uterine la intervale de 8-10min. membrane rupte spontan, scurgere de lichid amniotic.

Surse de dificultate

Începerea travaliului

Diagnostic nursing

Contracții uterine dureroase

Obiective

Pregătirea pentru examenul obstretical și pentru naștere.

Intervenții autonome

Pregătirea psihică a gravidei ajutând-o să înțeleagă că durerea nu poate fi calmată și că intensitatea va crește pe măsură ce expulzia se apropie

Se notează în registrul de intrări și în foaia de observație datele de identitate și se măsoară funcțiile vitale:

P = 55b/min

R = 19r/min

T = 36,80C

TA = 130/80 mm Hg

Intervenții delegate

Înregistrarea gravidei

Măsurarea funcțiilor vitale

Pregătirea psihică și fizică

Evaluare

La examenul obstertical s-a constatat

Abdomen destins de uter gravid cu axul longitudinal, sâni modificați de sarcină , IFU = 32 cm,CA = 98 cm,sarcină cu evoluție fiziologică, saptămâna 36, făt viu, unic, cu prezentație craniană.

Nevoia de a elimina

Problema

Golirea rectului înainte de naștere

Manifestările de dependență

Pregatirea pentru naștere

Surse de dificultate

Alimentare și hidratare insuficientă

Diagnostic nursing

Evacuarea intestinului

Obiective

Efectuarea clismei evacuatorii

Intervenții autonome

Se efectuează clisma evacuatorie și se pune gravida să urineze.

Intervenții delegate

Clisma evacuatorie

Evaluare

Gravida pregătită pentru naștere

Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele

Problema

Gravidă nepregătită pentru naștere

Manifestările de dependență

Greutate în a-și acorda îngrijirile specifice

Surse de dificultate

Contracții uterine dureroase

Diagnostic nursing

Dificultate în a-și acorda îngrijiri de igienă

Obiective

Pregătirea pentru naștere

Intervenții autonome

Se schimbă lenjeria de corp a gravidei

Se îndepărtează pilozitățile vulvo-perineale în condiții aseptice

Se badijonează cu alcool iodat regiunea vulvo-perineală, fața internă a coapselor, partea inferioară a abdomenului până la ombilic.

Se conduce gravida la sala de travaliu și se supraveghează permanent

Se pregătesc medicamentele necesare pentru naștere și nou născut, truse de asistat la naștere, trusa cu mănuși de cauciuc , materiale pentru suturi, material moale, stetoscop obstretical, aparat de urgență, sursa de oxigen, casoleta cu scutece sterile, cântar pentru nou născut, număr brățară, materiale pentru prevenirea oftalmiei gonococice (nitrat de Ag)

Intervenții delegate

Pregătirea pentru naștere

Evaluare

Gravida pregătită pentru naștere

Nevoia de a evita pericolele

Problema

Complicații postpartum

Manifestările de dependență

Gravida naște după 13 ore de travaliu un făt de sex masculin cu G = 4300g, L= 52 cm, Apgar= 9, CO scurt, fără circulație.

Expulzia fătului a durat 30min. după care în 20 min. a fost expulzată și placenta întreagă cu G= 600g, s-a efectuat dezobstruarea CRS și oxigenoterapie

Hemoragia s-a instalat imediat după expulzia placentei, fiind însoțită de dureri vii la nivel pelvi-vulvar și de stare generală alterată

Surse de dificultate

Rupturi transversale mai mult de 2/3 din circumferința uterină.

Diagnostic nursing

Apariția complicațiilor postpartum

Obiective

Îngrijiri specifice

Intervenții autonome

Se efectuează masaj uterin transabdominal pentru favorizarea ratracției și formării globului de siguranță

Se execută compresiune abdominală

Se aplică punga cu gheață pe abdomen

Se măsoară și notează funcțiile vitale

P= 50b/min.

R= 20r/min.

TA= 90/45mm Hg

Se transportă bolnava de urgență în blocul operator

Intervenții delegate

Se instalează sonda vezicală

Se administrează oxigen pe sonda endonazală 18 l/min umidificat

Se administrează perfuzie cu sânge izogrzup și izoRh

Oxtin 4f i.m

Ergomet 4 f i.m

Penicilină 2 mil. i.m

Evaluare

Bolnava cu stare generală alterată, pregătită pentru intervenția chirurgicală.

INGRIJIRI POSTOPERATORII

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a elimina.

Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele.

Nevoia de a mânca și a bea.

Nevoia de a învăța.

Nevoia de a evita pericolele.

Problema

Durere postoperatorie

Manifestările de dependență

Durere vie în hipogastru

Surse de dificultate

Plagă operatorie

Diagnostic nursing

Durere

Obiective

Combaterea durerii

Intervenții autonome

Se așează bolnava în decubit dorsal

Se aplică punga cu gheață, învelită în prosop, pe plaga operatorie

Se notează și se supraveghează funcțiile vitale:TA, R, P, T

Intervenții delegate

Fortral 2f/24h i.m

Ser glucozat 10% 1000ml/24h i.m

Adrenostazin 2f/24 h i.v.(în perfuzie)

Ergomet 2f/24h i.m

Evaluare

Bolnavă cu durere ameliorată

Funcții vitale:

TA= 90/50 mmHg

R=20r/min

P=76b/min

T = 37,20C

2. Nevoia de a elimina

Problema

Lipsa scaunelor în primele 2 zile.

Eliminarea de urină în cantitate crescută în primele 24h

Manifestările de dependență

Diminuarea peristaltismului intestinal datorită intervenției chirurgicale

Balonări

Flatulență

Neobișnuită de a urina la pat în poziția de decubit dorsal

Diureza peste valorile normale în primele 24h

Surse de dificultate

Intervenția chirurgicală

Perfuzii intra și postoperatorii

Diagnostic nursing

Constipație

Poliuriei

Obiective

Evacuarea intestinului

Reluarea peristaltismului intestinal

Urmarirea diurezei

Intervenții autonome

Regim hidric constituit din: legume crude și fructe, compot de prune miere de albine, supe strecurate (500-1000 mi/24 h)

Efectuarea clismei evacuatorii

Se verifică permeabilitatea sondei urinare și se evită cudarea ei.

Se suprimă sonda urinară după 48 h de la intervenție

Se măsoară și se notează în foaia de observație diureza

Se deservește la pat cu plosca, la nevoie

Se face toaleta organelor genitale după fiecare eliminare

Intervenții delegate

Ciocolax 1 cpr/24 h per os

Suprimarea sondei vezicale

Evaluare

Bolnavă cu tranzit intestinalrestabilit,cu abdomen suplu, elastic și nedureros

Bolnavă cu diureză în limitele normale : 1000-1400 ml/24h începând cu a treia zi după intervenție

Urinează spontan

2.Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele

Problema

Insuficiente cunoștințe de a-și acorda îngrijiri de igienă

Manifestările de dependență

Nu-și poate acorda îngrijiri de igienă

Teama de complicații

Surse de dificultate

Durere

Slabire fizică

Exces de pudoare

Diagnostic nursing

Dificultăți în a-și acorda îngrijiri de igienă generală și locală

Obiective

Îngrijirea plăgii operatorii și a glandelor genitale externe

Intervenții autonome

Se încurajează bolnava să-și acorde îngrijiri de igienă generală

Se învată bolnava să-și efectueze toaleta locală după fiecare eliminare

Se supraveghează pansamentul imediat după intervenție

Se urmărește plaga să nu sângereze,iar în următoarele zile să se mențină uscată

In a 5-a zi se scot jumătate din fire, iar in a 10-a zi celelalte

Intervenții delegate

Penicilină G 4 mil.UI/24h i.m

Kanamicină 2g/24h i.m

Fraxiparină 2h/24h s.c

Evaluare

Bolnava care îsi acordă singură îngrijiri de igienă, tegumente și mucoase bine îngrijite

4. Nevoia de a mânca și a bea

Problema

Nu poate mânca

Manifestările de dependență

Lipda poftei de mâncare

Surse de dificultate

Intervenția chirurgicală

Neadaptarea la regimul alimentar impus

Diagnostic nursing

Inapetență

Obiective

Alimentarea bolnavei

Intervenții autonome

Reluarea alimentației orale cu:

ceai, limonadă zeamă de compot 300-500mil. în prima zi

supă strecurată și lichide dulci 1000 mil din a 5-a zi

după apariția primului scaun se adaugă brânză de vacă,iaurt, smântână, carne fiartă.

Din a 6-a zi alimentație completă variată și vitaminizată.

Nu se vor consuma condimente, cafea, alcool,alimente flatulente

Intervenții delegate

Regim hidric in primele două zile

Reluarea alimentației

Perfuzie cu: ser glucozat 10% 1000 mil/24h i.v, vitamina B1 3f/24h, vitamina B6 3f/24h, vitamina C200 3f/24h, calciu gluconic 3f/24h

Evaluare

Bolnava se alimentează corespunzător nevoilor organismului

5. Nevoia de a învăța

Problema

Insuficiente cunoștințe în legătură cu intervenția chirurgicală

Perturbarea imaginii corporale

Manifestările de dependență

Starea de neliniște, în legătură cu tratamentul poatoperator și convalescență

Surse de dificultate

Intervenția chirurgicală

Diagnostic nursing

Lipsa de cunoaștere

Obiective

Informarea bolnavei în legătură cu tratamentul și convalescența

Intervenții autonome

Se încurajează bolnava să pună întrebări în legătură cu ceea ce o preocupă.

Se încurajează și se sprijină bolnava să-și mențină puterea de atracție

La 3 zile după intervenție poate să facă duș, iar la o lună poate să facă baie în cadă.

Să folosească lenjerie curată,fiartă și călcată

Să-și mențină o bună igienă locală, să folosească tampoane vulvare sterile

Să evite alimentele flatulente și condimentate

Intervenții delegate

Recomndări la externare:

evitarea contactului sexual timp de 4-8 săptămâni

limitarea eforturilor fizice timp de 6-8 săptămâni

să revină la control de specialitate peste 2 săptămâni

să consume 2000 ml.lichide /24 h

să păstreze regim alimentar bogat în proteine

CAZUL III

CULEGEREA DATELOR

Doamna R.S. în vârstă de 33 ani, a fost internată la Spitalul Clinic Universitar de Urgență București, Secția Obstretică- Ginecologie, la dta de 2 aprilie 2004, cu următoarele simptome: metroragie, dureri pelvi-lombare, dismenoree

Din discuțiile purtate cu bolnava reiese că este necăsătorită, locuiește cu părinții într-o casă mare și încăpătoare, baie și bucătărie cu apă curentă, cu gospodărie bine întreținută, este salariată și are un venit lunar de 5000000 lei.

Afirmă că membrana a apărut la 13 ani, cu ciclu flux normal, că nu are nici o naștere și nici un chiuretaj. Ea mai precizează că ultima menstruație a fost pe data de 25 martie 2004.

Bolnava afirmă că prezintă simptomatologia prezentată de trei ani: dureri ce o imobilizează, chiar insuportabile, hemoragie abundentă până la 8 zile, apoi după două zile pauză,după încă o săptămână sângerare moderată, apoi câteva zile revine ciclu roșu, însoțit de stări de vomă și poftă de mâncare exagerată.

Determinată de simptomatologie, bolnava revine la un control în urma căruia i se stabilește diagnosticul medical de ‘’uter polifibromatos hemoragic, anemie secundară’’.

La internare se constată că starea ponderală a bolnavei este în limite normale ( înălțime 1,72m, greutate 70 Kg ) stare de nutriție normală, cu facies palid, cu tegumente și mucoase bine colorate, cu țesut conjunctivo-adipos normal reprezentat, cu ganglioni limfatici nepalpabili și nedureroși, sânii fără modificări patologice, torace normal conformat, sonoritatepulmonară normală, ROT prezente bilateral, murmur vezical prezent,valori spirografice normale.

Funcțiile cardio-vasculare sunt: TA = 110/65 mmHg și AV = 62 bătăi /minut,zgomote cardiace prezente.

Aparatul digestiv este normal clinic, are apetit exagerat, tranzit intestinal prezent. Ficatul și căile biliare sunt în limite normale.

Aparatul urgo- genital prezintă loji renale nedureroase micțiuni fiziologice .

Sistemul nervos este echilibrat.

La examenul genital se constată: abdomen suplu nedureros, tușeul vaginal nu se efectuează, perineu suplu, tușeu rectal- col închis, uter dur, retroversat, fix 10/12/12 cm, dureros la palpare și tentativa de mobilizare, ambele anexe rulează sub deget, dureroase.

Din punct de vedere amoțional, bolnava este calmă, cooperează bine, este interesată în a afla cât mai multe noțiuni de spre boală și intervenția chirurgicală. Nu întâmpină dificultăți din punct de vedere psihologic.

În urma investigațiilor paraclinice, medicul stabilește diagnosticul de: ‘’ uter polifibromatos hemoragic, anemie secundară’’ și programează intervenția chirurgicală pe data de 24 aprilie 2004.

Rezultatul probelor de laborator:

Uree= 0,32%

Creatinină = 0,9 mg%

Acid uric = 3,56g%

Glicemie = 0,95g%

Tymol = 5 UML

TGP = 6UI

Fibrinogen = 338mg%

Hb=7,68g%

NL= 6900/mm

TQ= 12’’

TH= 2’

Examen sumarde urină:

A-absente

B-absente

D= 1020

PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVEI R.S .

INTERNATA IN O-G

Nevoia de a evita pericolele .

Nevoia de a elimina.

Nevoia de a mânca și a bea

Nevoia de a fi curat și îngrijit

l. Nevoia de a evita pericolele.

Problema

Durere pelvi-lombară

Manifestările de dependență

Durere vie în regiunea pelvi-lombară

Surse de dificultate

Polifibromatoză uterină

Diagnostic nursing

Dureri pelvi-lombare

Obiective

Calmarea bolnavei

Intervenții autonome

Se așează bolnava în poziție antalgică

Se aerisește salonul

Se măsoară și se notează în foaia de observație funcțiile vitale : TA, P, R, T.

Se recoltează sânge pentru analize de laborator : VSH, NL, Hb, Ht, TQ, TH, glicemie, uree sanguină, creatinină, acid uric.

Se recoltează urina pentru examen sumar de urină.

Intervenții delegate

Hidroxizin 2dj/24h

Algocalmin 1f/24h

Examene de laborator: VSH, NL, Hb, Ht, TQ,TH, glicemie, uree sanguină, creatinină, acid uric, examen sumar de urină

Evaluare

Bolnav acu dureri ameliorate, cu stare generalăbună, cu abdomen suplu, nedureros

Funcții vitale:

TA = 110/65 mmHg

P= 62b/min

R= 18r/min

T= 38,80C

Rezultatul probelor de laborator :

Hb= 7,68g%

Ht= 26%

TQ= 12’’

TH= 2’

VSH= 10mmh

NL= 6900

Glicemie= 0,95g%

Uree sanguină = 0,32%

Creatinină= 0,9%

Acid uric = 3,56mg%

Examen sumar de urină:

A= prezente

G= absente

D= 1020

2. Nevoia de a elimina

Problema

Sângerare uterină

Manifestările de dependență

Sângerare uterină de aproximativ 8 zile, cu sânge roșu și în cantitate mare

Anemie secundară

Amețeli

Slăbire fizică

Surse de dificultate

Polifibromatoză uterină

Diagnostic nursing

Metroragie

Obiective

Combaterea hemoragiei

Intervenții autonome

Se învață bolnava să-și asigure o curățenie corporală și locală riguroasă.

În seara premergătoare intervenției chirurgicale se face baie generală bolnavei, i se îndepărtează polizitatea pubiană, iar regiunea pe care se va face incizia se dezinfectează cu alcool și se acoperă cu o compresă sterilă, după care se îmbracă bolnava cu lenjerie de corp curată.

În seara premergătoare operației, se efectuează clisma evacuatoare

În dimineața intervenției se măsoară și se notează în foaia de observație funcțiile vitale : T,R,P,TA.

Înainte de a intra în blocul operator, bolnava trebuie să urineze, apoi i se montează sonda permanentă.

Intervenții delegate

Adrenostazin 2 f/24h i.m

Polidin 3 f/24 h i.m

Clismă evacuatoare

Pregătire locală.

Evaluare

Bolnava cu stare generală bună cu hemoragie ameliorat, afebrilă 36,80C, P= 62b/min, TA = 160/65 mmHg.

3. Nevoia de a mânca și a bea

Problema

Foame excesivă

Manifestările de dependență

Ingestie de alimente ce depășesc nevoile organismului, urmate de grețuri și vărsături.

Surse de dificultate

Dureri pelvi-lombare

Boală existentă

Diagnostic nursing

Alimentație exagerată în cantitate

Obiective

Asigurarea unei rații alimentare echilibrate

Intervenții autonome

Se explică necesitatea regimului alimentar preoperator

Se asigură regimul alimentar predominant hidric

În seara dinaintea operației va primi numai lichide

În dimineața intervenției bolnava nu va primi nici un aliment pentru a preântâmpina vârsăturile din timpul anesteziei.

În timpul vărsăturilor se așează bolnava în poziție șezândă și se susține, apoi i se acordă îngrijiri specifice

Intervenții delegate

Glubifer 3dj/24h per os

Acid folic 2 dj/24 h per os

Emetiral 2 dj/24h per os

Danazol 2cps/24h per os

Evaluare

Bolnava cu apetit normal și pregătită pentru intervenție

4. Nevoia de a fi curat și îngrijit

Problema

Greutate în a-și acorda singură îngrijiri de igienă

Menifestările de dependență

Nu-și poate acorda singură îngrijiri de igienă

Surse de dificultate

Durere

Slăbire fizică

Oboseală

Diagnostic nursing

Dificultate în a-și acorda îngrijiri de igienă

Obiective

Să fie curată și îngrijită

Intervenții autonome

Să ajute bolnava să-și acorde îngrijiri

Se schimbă lenjeria de corp și de pat

Evaluare

Bolnava cu tegumente și mucoase bine îngrijite

INGRIJIRI POSTOPERATORII

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a elimina

Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele

Nevoia de a învăța

1. Nevoia de a respira

Problema

respirație anevoioasă datorită secrețiilor traheo-bronșice

manifestările de dependență

secreții dense abundente care împiedică o respirație normală

evită să tușească pentru că aceasta îi provoacă derere abdominală

surse de dificultate efect secundar al tubajului traheal pe perioada anesteziei

Diagnostic nursing

dificultate în eliberarea căilor respiratorii

Obiective

Ușurarea respirației

Intervenții autonome

Se măsoară și se notează în foaia de observație funcțiile vitale: R, P, T, TA

Se învață bolnava cum să-și protejeze plaga operatorie cu ajutorul mâinilor sau pernelor în timp ce tușește

Intervenții delegate

Se administrează oxigen pe sonda endonazală 14 l/ min umidificat

Evaluare

Bolnava sosește în ATI pe data de 24 aprilie 2004, ora 14,20

R = 18r/min.

P= 66b/min.

TA = 90/50 mm Hg

T = 37,40C

Contravizita la ora 18,00

R = 20r/min.

P= 76b /min.

TA = 110/65 mm Hg

T = 37,20 C

25 aprilie 2004

R = 18r/min.

P= 76b/min.

TA = 115/85 mm Hg

26 aprilie 2004

R = 18r/min.

P = 78 b/min.

TA = 125/85 mm Hg

Nevoia de a evita pericolele

Problema

Durere postoperatorie

Manifestăriel de dependență

Durere vie în regiunea hipogastrică,accentuată de tuse

Surse de dificultate

Plagă operatorie

Diagnostic nursing

Dureri postoperatorii

Obiective

Calmarea durerii

Intervenții autonome

Se poziționează bolnava în decubit dorsal

Se aplică punga cu gheață, învelită în prosop pe plaga operatorie

Intervenții delegate

Algocalmin 3f/24 h i.m

Fortral 2f/24h i.m

Evaluare

Bolnavă cu dureri diminuate în intensitate

3. Nevoia de a elimina

Problema

Urin apeste valoarea normală,intre 2400-3200 ml/24 h

24 aprilie 2004

D = 3200ml.

25 aprilie 2004

D = 3000 ml.

26 aprilie 2004

D = 2400ml

Manifestările de dependență

Diureza peste valorile normale în primele 3 zile

Surse de dificultate

Perfuziile intraoperatorii

Diagnostic nursing

Poliurie

Obiective

Urmărirea și normalizarea diurezei

Intervenții autonome

Se verifică permeabilitatea sondei urinare și se evită cudarea ei

Se previne infecția prin manevre sterile

Se suprimă sonda după 48 ore de la intervenție

Se măsoară și notează în foaia de observație diureza

Intervenții delegate

Suprimarea sondei după 48 ore de la intervenția chirurgicală

Perfuzie cu : Ser fiziologic 500ml/24h i.v, vitamina B 1 1f/24 h, vitamina B 3 1f/24h, vitamina C 500 1f/24h, calciu gluconic 1f/24 h

Evaluare

Bolnava cu diureză în limite normale 1000-1200 ml./24 h

Urinează spontan

4.Nevoia de a fi curat și de a-și proteja tegumentele

Problema

Insuficiente cunoștințe în legătură cu efectuarea îngrijirii plăgii și perineului.

Manifestările de dependență

Nu-și poate acorda îngrijiri de igienă

Surse de dificultate

Durere

Slăbire fizică

Frica de o posibilă evoluție nefavorabilă

Diagnostic nursing

Dificultăți în a-și acorda îngrijiri de igienă generală și locală

Obiective

Îngrijirea plăgii operatorii și a perineului

Intervenții autonome

Se supraveghează pansamentul imediat după intervenție

Se urmărește și se măsoară drenajul abdominal : aproximativ 30 ml sangvinolent

Se curăță perineul cu soluție sterilăde 2 ori pe zi

Se învață bolnava să-și efectueze toaleta locală după fiecare eliminare

Se supraveghează și se schimbă pansamentul de câte ori este nevoie

Intervenții delegate

Ampicilină 3g/24h i.m

Gentamicină 80mg/24h i.m

Evaluare

Bolnava cu tegumentele și mucoasele bine îngrijite

5. Nevoia de a învăța

Problema

Insuficiente cunoștințe în legătură cu intervenția chirurgicală

Manifestările de dependență

Stare de neliniște, de neîncredere

Surse de dificultate

Intervenția chirurgicală

Diagnostic nursing

Lipsa de cunoaștere a îngrijirilor postoperatorii

Obiective

Informarea bolnavei în legătură cu îngrijirile postoperatorii

Intervenții autonome

Se încurajează bolnava să pună întrebări în legăturăcu ceea ce o preocupă

Se explică bolnavei cum să-și acorde îngrijiri

Intervenții delegate

Recomandări le externare.

Limitarea eforturilor fizice timp de 4 săptămâni

Să revină la control de specialitate peste 2 săptămâni

Să consume 2000 ml lichide /24 h

Să păstreze regim alimentar bogat în proteine

Administrarea analgezicelor pentru calmarea durerilor

Evaluare

Bolnava informată cu privire la îngrijirile postoperatorii

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

CAZUL I

Doamna C.V. în vârstă de 33 ani nevoie prioritară este de a evita pericolele, dar nu se poate neglija ca nevoie prioritară nici nevoia de a respira și a avea o bună circulație.

Din punct de vedere social bolnava prezintă un venit insuficient

CAZUL II

Doamna V.S. în vârstă de 29 ani are ca afecțiune colaterală HTA. Prima nevoie afectată este nevoia de a evita pericolele, dar nu putem neglija ca nevoie prioritară nevoia de a respira și a avea o bună circulație, având în vedere că bolnava are afecțiune colaterală HTA și că este în travaliu.

CAZUL III

Doamna R.S. în vârstă de 33 ani, nevoia prioritară este de a evita pericolele, urmată de nevoia de a elimina .

Internate în secția de obstretică-ginecologie, toate cele trei bolnave au beneficiat de tratament medical și chirurgical ginecologic specific fiecarui caz în parte pe perioada spitalizării.

În cadrul desfășurării procesului de îngrijire obiectivele principale pe care le-am propus să le rezolv sunt:

Combaterea durerii

Îngrijirea corespunzătoare a plăgii operatorii

Prevenirea escalelor de decubit

Asigurarea odihnei

Favorizarea tranzitului intestinal

Pe parcursul spitalizării s-au făcut următoarele examene de laborator și examene paraclinice la toate cele trei bolnave.

Examene de laborator : glicemie, uree sanguină, creatinină, acid uric, tymol, fibrinemie, TGP, Hb, Ht, VSH,TH, TQ, test Addis, examen sumar de urină, examen citologic Babeș Papanicolau.

Examene paraclinice: EKG, MRF,examen ecografic.

Toate cele trei bolnave se prezintă la medicul de specialitate cu simptome specifice date de boala respectivă bazate pe nevoia primordială , ‘’ NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE’’.

Toate cele trei bolnave prezintă simptomul principal durerea, caracterul durerii fiind același la toate cele trei bolnave: durere vie și persistentăîn regiunea pelvi-lombară.

Pentru calmarea durerii:

Bolnavei C.V. i s-a administrat Algocalmin 1 f/ 24h i.m, Fortral 2f /24 h i.m

Bolnavei V.S. i s-a administrat Scobutil 3cps./24 h per os , Xilină 1% 10mg/24h i.m.

Bolnavei R.S. i s-a administrat Hidroxizin 1 dj/24 h per os, Algocalmin 1f/24h i.m

În afară de durere mai sunt și alte semne caracteristice afecțiunii în cauză astfel:

Bolnava C.V., cu ‘’ Cancer de col uterin stadiul 2/3’’ prezintă pe lângă durere și metroragie și hipogastralgii

Bolnava V.S., cu ‘’ Sarcină 36 săptămâni ‘’ prezintă HTA, contracții uterine dureroase, ansietate și disurie.

Bolnava R.S. , cu ‘’ Uter polifibromatoshemoragic’’ prezintă și metroragie, bulimie, grețuri și vărsături.

Bolnava C.V. a fost internată în urma controluliu de specialitate și a stabilirii diagnosticului clinic, planificându-se intervenția chirurgicală

In cadrul nevoii de a evita pericolele, preoperator au fost efectuate tehnici de îngrijire:

Amplasarea într-un salon unde au fost internate bolnave cu aceeași afecțiune

Asigurarea lenjeriei curate de spital

Asigurarea unei bune posturi în pat

Măsurarea și notarea funcțiilor vitale

Recoltarea produselor pentru examene de laborator

Pregătirea psihică și fizică

Administrarea medicației preanestezice

Surse de dificultate biofizice a celor trei bolnave preoperator sunt:

În cazul bolnavei C.V. starea de oboseală,tegumente palide, anxietate.

În cazul bolnavei V.S. starea generală este bună, abdomen dureros,tegumente și mucoase palide, facies expresiv și HTA.

În cazul bolnavei R.S. starea generală este bună, tegumente și mucoase bine colorate, facies palid și abdomen dureros.

Surse de dificultate psihologică a celor trei bolnave sunt: lipsa cunoștințelor în privința bolii, facies crispat, bolnavele sunt dependente temporar.

În cele trei bolnave există diferențe de ordin social și cultural.

Astfel:

Bolnava C.V. în vârstă de 33 ani este căsătorită, este mamă a 2 copii, nu este salariată, este o fire retrasă și este de religie creștin-ortodoxă.

Bolnava V.S. in vârstă de 29 ani este căsătorită, este mamă a unui copil, este salariată, este de religie creștin-ortodoxă.

Bolnava R.S. în vârstă de 33 ani , necăsătorită, nu are nici o naștere și nici un chiuretaj, este salariată și de religie creștin- ortodoxă.

Postoperator bolnavele C.V. și R.S. au avut afectată, în mod deosebit, următoarea nevoie comună ‘’ NEVOIA DE ARESPIRA ȘI DE A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE’’ În cadrul acestei nevoi, pe lângă tehnicile comune se mai face aerisirea pe cale parenterală a medicației, măsurare și notare în foaia de temperatură a funcțiilor vitale ( P, TA, R,T).

Bolnavei C.V. i s-a administrat oxigen pe sonda endonazală 14 l/min., umidificat, i s-a administrat perfuzie cu ser fiziologic 500ml/24h și glucoză 5% 1000ml/24 h, timp de 2 zile .

Bolnavei R.S. I s-a administrat oxigen pe sonda endonazală 14l /min., umidificat și I s-au efectuat perfuzii cu ser fiziologic 500ml./24 h, glucoză 5% 1000ml /24h , în prima zi și glucoză 10% 1000ml/24 h în a doua zi.

În cazul bolnavei V.S. nevoia primordială afectată este ‘’ NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE’’, nevoie afectată din cauza durerilor hipogastrice vii.

Pentru calmarea durerii i s-a aplicat punga cu gheață pe plaga operatorie și i s-a administrat Algocalmin 4f/24 h i.m.

Sursele de dificultate biofizice ale nevoii de a respira și a avea o bună circulație sunt: în cazurile bolnavelor C.V și R.Ssecreții dense și abundente date de tubajul traheal itraanestezic.

Sursele de dificultate psihilogice, tot în acrul nevoii de a respira și a avea o bună circulație , sunt starea de neliniște și de neincredere.

În cazul bolnavei V.S. sursele de dificultate biofizice ale nevoii de a evita pericolele sunt plaga operatorie și slăbirea fizică.

Evoluția postoperatorie a celor trei bolnave a fost favorabilă, plaga operatorie vindecându-se ‘’ per secundam’’ , independența din punct de vedere medical și cu recomandările necesare.

În cazul bolnavelor C.V. și V.S. se recomandă :

Să se evite contactul sexual 4-8 săptămâni

Să revină la control peste 2 săptămâni

Să evite eforturile fizice timp de 2-4 săptămâni

Să consume 2000ml lichide /24 h

Să consume regim alimentar bogat în proteine

Administrarea analgezicelor pentru calmarea durerii

În cazul bolnavei R.S. se recomandă:

Să revină la control peste 2 săptămâni

Să evite eforturile fizice 4 săptămâni

Să consume 2000ml lichide /24h

Să consume regim alimentar bogat în proteine

Administrarea analgezicelor pentru calmarea durerii.

Având în vedere cele relatate în planurile de îngrijire, concluzionez că pentru o întocmire corectă a oricărui plan, s-au analizat cele 14 nevoi pentru a vedea gradul de afectare al fiecărei nevoi și dacă independența este totală la nevoile presupuse neafectate și starea de autonomie a bolnavei este neafectată.

CAPITOLUL VII

BIBLIOGRAFIE

GEORGETA BALTĂ

CEZAR TH. NICULESCU ‘’ Anatomia și fiziologia omului’’

RADU CARMACIU

Prof. dr.doc. PANAIT SARBU ‘’ Chirurgie ginecologică’’

LUCREȚIA ȚIȚIRCĂ ‘’ Ghid de nursing’’

Dr. D. VASILE ‘’ chirurgie și specialități înrudite’’

Dr.M. GRIGORIU

LUCREȚIA ȚIȚIRICĂ ‘’ Urgențe medico-chirurgicale’’

CARLOS MOZES ‘’ Tehnica îngrijirii bolnavului’’

Dr. NICOLAE CRIȘAN ‘’ Ginecologie’’

Dr.DIMITRIE NANU