Inglobarea Mancarii Ca Forma de Promovare In Cazul Destinatiilor Asiatice

Introducere

Denumirea temei studiate în această lucrare de licență este “Mâncarea ca o formă de identitate a destinației. Perspectiva brandului unei destinații turistice”. Principalul motiv al alegerii acestei teme este aprofundarea legăturilor dintre mâncare, evoluția acesteia, identitatea destinației și crearea unui brand turistic durabil.

Această temă este importantă pentru dezvoltarea turismului din diverse zone, deoarece prezintă modalități de atragere a turiștilor. Principalele modalități de atragere a turiștilor, dezvoltate în această lucrare sunt mâncarea și brandul destinației. După parcurgerea lucrării, se va putea înțelege că mâncarea este un element important care a existat dintotdeauna și însoțită de o bună promovare, poate deveni motivul principal al unei călătorii. Deasemenea, și existența unui brand și a unei identități a brandului determină turistul să aleagă o destinație în detrimentul alteia. Deși este foarte important și raportul calitate-preț, brandul este totuși important doarece pe lângă faptul că poate influența o persoană în alegerile sale de călătorie, el mai poate și trezi nevoia sau dorința de călătorie. Asocierea brandurilor cu diverse imagini, semne poate ajuta la memorarea mai ușoară și recunoașterea unui brand.

În această lucrare este urmărită evoluția mâncării de la început când era văzută ca o simplă metodă de subzistență, până în prezent, când a fost transformată într-o adevărată artă, și chiar într-o adevărată industrie.

Unul dintre conceptele de la care s-a plecat pentru realizarea cercetării este turismul culinar. Perspectiva din care este analizat este importanța mâncării pentru destinațiile turistice. Mâncarea nu este importantă atât pentru creșterea numărului de turiști cât, mai ales pentru creșterea veniturilor și chiar dezvoltarea unei zone. În unele cazuri turismul culinar nu reprezintă doar deplasarea specială la o anumită destinație pentru a servi mâncarea preferată, ci poate reprezenta adevărate evenimente culinare pentru care vin bucătari celebri sau pur și simplu producători din diferite colțuri ale lumii.

Al doilea concept este experiența turistică. Acesta nu presupune doar servirea propriu-zisă a mâncării, turiștilor. Experiența turistică presupune personalizarea serviciului de servire, astfel încât să creeze pentru turiști un moment unic, memorabil, care să-i determine să revină.

Obiectivele cercetării sunt demonstrarea faptului că asiaticii folosesc mâncarea într-o măsură mai mare decât europenii, pentru promovarea destinațiilor, determinarea destinațiilor din Asia și Europa ale căror restaurante au evoluat cel mai mult în ultimii 4 ani și stabilirea factorilor care influențează deciziile de călătorie. Pentru prima ipoteză: Destinațiile Asiatice înglobează mâncarea ca formă de promovare într-o măsură mai mare decât europenii, metoda folosită pentru realizarea cercetării este analiza de conținut. A fost aleasă analiza de conținut deoarece este o metodă de tip calitativă și se poate analiza calitatea mâncării la destinațiile Asiatice și Europene. Pentru a doua ipoteză: Restaurantele Asiatice au cunoscut în ultimii 4 ani o evoluție mai mare față de restaurantele din Europa. Pentru aceasta s-a folosit analiza explorativă, metodă de cercetare a fost preluată de la Kwaku Atuahene-Gima (1995) și de la scriitorul Andy Hyler și adaptată. Cea de-a treia ipoteză: Brandul influențează deciziile de călătorie ale oamenilor. În cazul acestei ipoteze, instrumentul folosit pentru realizarea cercetării este experimentul. Acesta va fi însoțit de un chestionar, după modelul lui Bradburn și Sudman (1979) și de un site de promovare a destinației, care este considerat element ajutător.

În urma cercetărilor, nu au fost confirmate toate ipotezele. După analiza și sintetizarea tuturor datelor, totuși prima ipoteză: Destinațiile Asiatice înglobează mâncarea ca formă de promovare într-o măsură mai mare decât europenii. este infirmată. Se demonstrează exact contrariul, și anume că europenii sunt totuși cei care promovează mai mult mâncarea ca pe un element de promovare turistică. Ipoteza: Restaurantele Asiatice au cunoscut în ultimii 4 ani o evoluție mai mare față de restaurantele din Europa. a fost confirmată. Într-adevăr, la final după totalizarea numărului de restaurante ale căror stele Michelin au crescut în ultimii 4 ani, s-a putut demonstra că numărul restaurantelor Asiatice care au evoluat în ceea ce privește stelele Michelin este mai mare decât numărul restaurantelor din Europa. Deasemenea, și cea de-a treia ipoteză a putut fi confirmată. Ipoteza: Brandul influențează deciziile de călătorie ale oamenilor. a putut fi demonstrată în urma preluării modelului lui Jean Jacques Lambin, în lucrarea “Investissemnts Publicitaires et Marketing Stratégique” și adaptată ipotezei și obiectivului cercetării noastre.Acesta va fi însoțit de un chestionar, după modelul lui Bradburn și Sudman (1979) și de un site de promovare a destinației, care este considerat element ajutător.

Ce ar fi putut duce la îmbunătățirea cercetărilor și la obținerea unui rezultat mai sigur, în cazul primei ipoteze sunt numărul de review-uri (unele erau mai puține de 100, numărul stabilit pentru analiză), modul de descriere al acestora (în cazul unor descrieri nu s-a precizat nimic despre băuturi și atmosferă, lăsându-se loc de interpretări) și numărul restaurantelor (având în vedere criteriul de selecție al restaurantelor- bucătăria locală- în unele orașe nu au fost găsite 30, numărul propus pentru analiză). În cazul celei de-a doua ipoteze, lipsa accesului la o sursă oficală constitue un dezavantaj. Pentru ultima ipoteză, limitele cercetării sunt reprezentate de efectul de maturizare în cazul experimentului și de perturbarea informației în cazul chestionarului.

Într-un studiu viitor ar putea fi analizate și comparate restaurantele din regiunile Americii împreună cu efectele pe care acestea le au asupra sănătății oamenilor.

În concluzie, între mâncare și industria turismului este o relație foarte strânsă, mâncarea putând ajuta la promovarea unei destinații.

Capitolul 1: Literature review

1.1. Mâncarea și experiența turistică

În general, industria turismului are multe fațete, cum ar fi: ecoturism, etnice, culturale, turism, sport, sex, sănătate, și altele. Toate aceste tipuri de turism produc diferite tipuri de experiențe (Long, 2004). Indiferent de aceste fațete una dintre funcțiile centrale ale industriei turismului este de a oferi în primul rând experiențe alimentare. Turismul culinar, turismul de produse alimentare sau turismul gastronomic sunt legate de experiențele și de consumul de alimente care apar atunci când oamenii călătoresc.

Turismul alimentar ocupă un rol important în consolidarea identității unei regiuni și poate juca un rol important inclusiv în creșterea cheltuielilor turistice. Oamenilor le place să mănânce și nu doar pentru că le este foame sau pentru necesitatea fizică, ci mai mult pentru plăcerea pe care diferitele gusturi și arome le pot oferi. Unele studii indică faptul că mărimea cheltuielilor legate de consumul de alimente poate constitui până la o treime din totalul cheltuielilor turistice (Tse, Crotts, 2005). Prin urmare, beneficiile economice aduse de consumul de mâncare al turiștilor pot afecta în mod semnificativ viabilitatea economică și competitivitatea durabilă ale unei destinații, precum și afacerile hoteliere care operează într-o localitate.

Relația dintre produsele alimentare și turism pare un paradox, însă în realitate între acestea există o dualitate reciproc avantajoasă. Există percepții diferite asupra alimentelor. De exemplu, produsele alimentare pot acționa în mai multe roluri diferite, de la satisfacerea nevoilor de bază (Maslow, 1954), a nevoilor sociale și culturale (Long, 2004), și a nevoilor sociale de stare (Richards, 2002) până la experiențe estetice (Long, 2004), și alte roluri. În general, există numeroase experiențe care pot fi asociate cu consumul, experiențe ce ar putea influența percepția turistului față de anumite zone și culturi.

Armesto (2002) a identificat opt revoluții în istoria mâncării. Prima este gătitul, a doua este descoperirea că mâncarea este mai mult decât pentru subzistență, a treia este reprezentată de domesticirea și creșterea animalelor pentru hrană, a patra este cultivarea plantelor pentru mâncare, cea de-a cincea este utilizarea produselor alimentare ca un mijloc sau ca un indice de diferențiere socială, a șasea este comerțul pe distanțe lungi a produselor alimentare și schimbul acestora, a șaptea a fost mâncarea și schimbul ecologic și a opta a fost reprezentată de industrializare.

Se pare că mâncarea și prepararea acesteia nu mai este considerată doar o necesitate ci o adevarată artă cu o multitudine de aspecte care pot fi savurate în diferite locații și prin intermediul mai multor activități precum trasee alimentare, evenimente, festivaluri și atracții turistice. Produsele alimentare nu sunt numai o nevoie de bază pentru turiști ci și un element cultural care poate prezenta pozitiv o destinație (Jones & Jenkins, 2002). Având în vedere că produsele alimentare pot fi folosite pentru a proiecta identitatea și cultura de unei destinații, consumul de produse alimentare poate fi folosit în dezvoltarea unei imagini de destinație (Quan & Wang, 2004).

Gastronomia de obicei, se referă în mod exclusiv la arta gătitului și la cea de a mânca bine, însă acestea sunt doar o parte din această disciplină. Alții au susținut că gastronomia este studiul relației dintre cultură și mâncare. De cele mai multe ori, o persoană care este serios implicată in gastronomie, este implicată și in degustarea, prepararea, experimentarea, căutarea, descoperirea, înțelegerea și scrierea despre mâncare și de obicei, dar nu în mod exclusiv despre vin (Kivela & Crotts, 2006).

Activitățile culinare fac parte din turismul cultural, produsele alimentare devenind o sursă de plăcere și un element inevitabil pentru crearea unei experiențe de călătorie unică și autentică.

Însuși Wolf definea turismul culinar și gastronomic ca „o călătorie cu scopul de a căuta și a se bucura de mâncare preparată și băutură… și experiențe gastronomice unice și memorabile”( Long, 2004).

Câteva exemple de curiozități gastronomice ce ar putea stârni interesul anumitor persoane pentru diferite destinații turistice sunt:“ șarpele afumat este cea mai mare delicatesă în Indonezia, spre deosebire de carnea de iepure, de care localnicii nu se ating, în Düsseldorf, Germania există unul dintre cele mai originale restaurante din lume, unde se poate mânca friptură de elefant, tocană de tigru, salată de cactus sau ciorbă din capete de șerpi, băștinașii din Congo mănâncă termite, specialitatea mexicanilor este o delicatesă din flori de Yucca prăjite în ulei, negustorii chinezi din Beijing își ademenesc clienții în plină stradă cu trufandale locale din scorpioni și căluți de mare. Înfipte în țepușe lungi, delicioasele gustări, care au inclusiv proprietăți medicale, costă mai puțin de un dolar și sunt căutate îndeosebi de turiștii amatori de gusturi deosebite, noi. Pentru a nu-și pierde clientela, bucătarii ambulanți recomandă ca înainte de degustarea scorpionilor, turiștii să rupă acul veninos!”(Emil Lisa).

Hall si Sharples (2003) au definit turismul alimentar ca fiind o vizită la primarii sau la secundarii producători de mâncare, la festivalurile de mâncare, sau în restaurantele și în locațiile specifice… este o dorință de a experimenta un anumit tip de alimente sau de produse specifice unei anumite zone, și prin urmare de a cunoaște alte culturi și obiceiuri alimentare. Hall și Sharples (2008) afirmau că festivalurile de mâncare sunt capabile să aducă împreună o gamă largă de abordări și de interese, astfel încât toți participanții să se concentreze pe ceea ce devine tot mai important pentru o zonă, și anume dezvoltarea durabilă a ospitalității și turismului. Festivalurile de mâncare sunt foarte puternic conectate la simțurile locului și la mândria comunității pentru produsele pe care le-au realizat.

Festivalurile de mâncare sau festivalurile gastronomice cum mai sunt numite, sprijină dezvoltarea turismului prin crearea unor noi motivații de călătorie precum posibilitatea practicării unui hobby precum gătitul și posibilitatea degustării unor alte rețete și a învățării preparării acestora. Astfel, persoane care nu s-au gândit să viziteze o anumită destinație turistică, pot fi motivați la un moment dat de organizarea unui festival să aleagă acea destinație. Fiind una dintre țările cu o ofertă foarte variată de obiceiuri culinare și tradiții, diferite regiuni din România continuă să atragă atât turiști interni cât și turiști externi, curioși și mai ales dornici să vadă și să cunoască locuri și oameni noi.

Gurmanzii se pot bucura de cele mai populare festivaluri culinare din România începând cu data de 18 martie la Zilele Gastronomiei, în stațiunea harghiteană Băile Tușnad la care vor participa bucătari din România și Ungaria. Acesta va fi urmat de Festivalul Național al Ouălelor Încondeiate care are loc în perioada sărbătorii Paștilor, în localitatea Ciocănești din județul Suceava. În cadrul acestui festival, își vor arăta măiestria în încondeierea și înfrumusețarea ouălelor, echipe din diverse zone ale țării. Pe 16 mai sărbătoarea se mută în comuna buzoiană Varlaam, unde an de an turiștii sărbătoresc alături de crescătorii de oi, Înțărcatul Mieilor, momentul plecării oilor la munte și cu această ocazie se pot bucura de diversitatea produselor lactate și de bucatele muntenești, și pot beneficia de cura de detoxifiere cu zer (terapie care a fost adusă în atenția mediului medical în anul 1859 de către Enache Persescu și care este regăsită frecvent în oferta turistică a pensiunilor din Germania, Elveția, Italia și Austria). În perioada 17-19 iunie se sărbătoresc Zilele comunei Turia, din Covasna și se organizează un festival gastronomic internațional. La Turia s-a stabilit chiar și un record: a fost consumat cel mai mare bulz gătit vreodată, cu un diametru de 60 de metri.
Pe 29 august va fi momentul unei alte destinații interesante, comuna Tismana, din Gorj. Acolo, an de an, are loc Festivalul Răciturilor, prilej cu care turiștii vor degusta adevărate răsfățuri gastronomice gătite de gospodinele comunei. Unul dintre cele mai cunoscute și promovate astfel de evenimente este Festivalul Sarmalelor organizat în comuna Praid. În cadrul acestui eveniment se vor reuni reprezentanți ai satelor din întreaga țară, dar și din Ungaria, care se vor întrece într-un concurs menit să stabilească unde și cine prepară cele mai bune sarmale.

Toamna aduce și alte astfel de evenimente, unul dintre cele mai populare fiind Festivalul Brânzei și Pastramei, care are loc la Bran. Cu acest prilej, ciobanii locali și nu numai îi vor îmbia pe turiști cu preparate tradiționale din carne de oaie, miel și berbec stropite din belșug cu vin și palincă din rezervele proprii.

Următoarea destinație pentru amatorii de festivaluri gastronomice este localitatea Berca din județul Buzău, acolo unde, în perioada 3-4 octombrie, are loc un festival dedicat celebrilor cârnați de Pleșcoi, preparați după metode vechi și încă ținute secrete de localnici. Cei care preferă peștele au posibilitatea de a vizita, pe 10 octombrie, comuna Uzlina, unde are loc Festivalul de Gastronomie și Tradiții Culturale "D’ale Gurii Dunării". Oltenii din Băilești, Dolj, vă așteaptă, între 17 și 18 octombrie la Festivalul Zaibărului și Prazului, unde rețetele locale vor bucura gusturile chiar și celor mai pretențioși (Roman, 2011).

Mâncarea și emoțiile și necesitățile care înconjoară organizarea și derularea acestor evenimente sunt importante atât pentru producători cât și pentru consumatori, consumul unor produse speciale putând implica și identități și stiluri de viață.

Long (2004) a subliniat faptul că a savura produsele alimentare ale altora este calea pe care se poate experimenta cu adevărat și a se accepta o cultură diferită, fără reticență. Există destinații turistice care au ca principal mod de atracție mâncarea și care dezvoltă strategii de marketing bazate pe mâncare. Se pare că în topul țărilor gourmet sau al destinațiilor unde mâncarea este considerată un obiectiv turistic se află Thailanda, urmată de Franța, Italia, Spania, Mexic, China și Grecia (Grigore, 2011). Toate aceste țări au un turism dezvoltat, ceea ce reprezintă încă o dovadă a faptului că turismul culinar s-a transformat într-o latură foarte importantă din industria turismului, cu un mare potențial de atragere a turiștilor străini (Shyan Horng, Chih-Hsing Liu, Hsin-Yu Chou, Chang-Yen Tsai, 2012).

Frochot consideră că inclusiv imaginea mâncării poate fi utilizată pentru a fi expuse aspectele culturale ale unei țări. Ca atare, destinațiile pot folosi produse alimentare pentru a-și reprezenta experiența culturală, statutul și identitatea culturală (Frochot, 2003). Deasemenea industria alimentară este foarte importantă și pentru economia unei țări. “ Economia unei regiuni nu poate ignora faptul că oamenii pun banii acolo unde este gura lor, și trebuie să vadă industria alimentară și a băuturilor ca o parte vitală a atracțiilor turistice” (What is the importance of food tourism?). Alți scriitori au identificat potențialul de piață pentru "turismul gastronomic", susținând că acesta are acreditări puternice de durabilitate. Aceste constatări sugerează că atât producția cât și consumul de alimente au un rol important de jucat în promovarea dezvoltării durabile a turismului

(Hjalager și Richards, 2002) și (Hall, 2003).

În ciuda faptului că avem o gamă variată de produse alimentare ce pot contribui la crearea unei identități a României ca destinație turistică, se pare că totuși românilor le lipsește un element esențial care poate îmbunătăți considerabil experiența turiștilor- ospitalitatea. Astfel, în 2008 Anthony Bourdain autorul cărții “Confidențialități din bucătărie: Aventuri în burta culinară” și gazda programului culinar și cultural “Anthony Bourdain: Fără rezerve” și “Escala” de pe “Discovery Travel & Living Europa” a prezentat România într- o manieră deloc plăcută ca fiind o țară lipsită de gust și ospitalitate și declarând după realizarea documentarului: "Să filmez în România a fost una dintre cele mai nefericite experiențe" (http://www.libertatea.ro). Cu toate acestea, oamenii din turism au continuat să investească în domeniu și să promoveze și să atragă turiști din diverse țări.

Domeniul turismului și cel al ospitalității s-a confruntat cu o creștere rapidă de cunoștințe atât prin intermediul platformelor de practici de afaceri, cât și prin intermediul activităților de cercetare. În lumea academică, oamenii de știință au studiat o gamă diversă de probleme legate de turism și ospitalitate. Acest lucru a dus atât la apariția turismului cât și a multor jurnale despre ospitalitate ce au ajutat oamenii din acest domeniu să se perfecționeze pentru a putea satisface cerințele turiștilor și pentru a putea crea condiții pentru o experiență turistică de neuitat (Hung și Law, 2011).

Dovadă a creșterii numărului de turiști din România sunt datele statistice care arată că “pentru principalele piețe prioritare ale României, cei mai mulți turiști străini au provenit din Germania (+12,1% față de 2010), Italia (+18,5%), Franța (+10,23%), Ungaria (+13,9%), Statele Unite ale Americii (+1,8%) și Marea Britanie (+12,8%). Per ansamblu, România a atras în 2011cu 12,8 % mai mulți turiști străini față de anul 2010, potrivit sursei citate”(Topul turiștilor străini care vizitează România). Se pare că și pentru 2012 se anunță un an prosper pentru industria turismului deoarece potrivit Institutului Național de Statistică, numai în primul trimestru din acest an “La punctele de trecere a frontierei ale României au fost înregistrate 1,388 milioane de sosiri ale turiștilor străini. Numărul vizitatorilor străini care au intrat în România în această perioadă este cu 0,5 % mai mare față de cea consemnată în perioada similară a anului trecut. În ceea ce privește sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în primul trimestru al anului 2012, acestea au însumat 1,251 milioane, în creștere cu 11,3% față de cele din primul trimestru al anului 2011.” (Dobreanu, 2012).

Dat fiind faptul că opțiunile de destinație disponibile pentru consumatori s-au proliferat și fiecare are interese diferite pe piața turismului (Pike, 2005), marketerii din turismul de azi trebuie să influențeze luarea deciziei de consum pe o piață mondială din ce în ce mai competitivă și complexă.

Cercetările au demonstrat că există o relație inseparabilă între industria culinară și industria turismului. Datorită interesului în creștere față de bucătăria locală, turismul culinar a fost recunoscut ca un instrument de promovare eficient și a devenit o parte vitală a turismului (Hsu, Tsai și Wu, 2009).

Hobsbawn & Ranger susțin că bucătăria, care este foarte cunoscută pentru gustul și calitatea sa, poate fi dezvoltată în produse turistice. De exemplu, preparatele din bucătăria italiană și vinul au impulsionat industria turismului italian (Hobsbawn & Ranger, 1983), iar cultura culinară chineză este foarte cunoscută și are o istorie lungă de dezvoltare în China continentală.

În timp ce mâncarea chinezească este populară în fiecare țară din lume, gurmanzii știu că se pot găsi toate bucătăriile diferite din China numai în Taiwan. În Taiwan, mâncărurile locale sunt unice și diverse. Turiștii pot găsi magazine cu gustări sau restaurante distinse de specialitate peste tot. Recent, tânăra generație și-a schimbat rapid preferințele alimentare, dincolo de mâncarea tradițională chineză, bucătăria a fost extinsă la produsele alimentare străine, cum ar fi carnea de pui prăjit american și sandwich-uri, pizza italiană și paste, sashimi și sushi japonez, murături coreene, fondue elvețian, și aproape orice altceva. Cultura culinară din Taiwan este în curs de dezvoltare prin diferite dimensiuni de cultură, viață, istorie, economie și societate.

Este cunoscută tradiționala noțiune că mâncarea este o „resursă de susținere”( Godfrey și Clarke, 2000) care completează un loc de atracție pentru turiști, și de asemeanea, opinia convențională că a mânca în timp ce călătoriți este o „experiență justificativă a consumatorului”(Quan & Wang, 2004), una care este în mare măsura o prelungire a rutinei de zi cu zi a turiștilor. Cu toate acestea, alimentarea este considerată una dintre activitățile cele mai plăcute pe care o realizează turiștii în timpul vacanței lor (Ryan, 1997), și interesant este faptul că acest element este de foarte rar luat în considerare pentru reducerea cheltuielilor de consum (Pyo, Uysal, & McLellan, 1991).

1.2. Brandul unei destinații turistice

Cererea de branding în managementul turismului este un domeniu relativ nou de cercetare și de gestionare a destinațiilor (Blain, Levy & Ritchie, 2005).

Destinațiile sunt geografic definite, ca locuri cu o colecție de bunuri naturale și socioculturale, la ceea ce se referă Tasci și Gartner (2007), ca fiind un capital pentru imagine. Capitalul pentru imagine reprezintă proprietățile unice ale unei destinații. Evaluarea brandurilor destinațiilor poate fi măsurată prin mai multe schimbări în numărul turiștilor care aleg destinația, prin nivelul cheltuielilor lor precum și prin durata acestora de ședere.

Ritchie & Ritchie (1998) au definit brandul destinației ca fiind “un nume, un simbol, un logo, un cuvânt cheie sau orice semn grafic ce identifică și totodată diferențiază destinația; mai mult, acesta exprimă promisiunea unei experiențe de călătorie memorabile ce este asociată în mod unic cu destinația; (brandul) servește la consolidarea legăturii emoționale dintre vizitator și destinație”.

De asemenea, Cai (2002) susține că brandul unei destinații poate fi definit ca fiind “percepțiile despre un loc reflectate de către diferitele asociații deținute în memoria turistului”. Un astfel de concept servește la sporirea pe piață a furnizării de turiști cu informații ante-călătorie care le permite să identifice o destinație, să o diferențieze de competitorii săi și să-și construiască așteptări cu privire la experiența de vacanță oferită la destinație (Murphy, Moscardo și Benckendorff, 2007). Mai mult, brandul unei destinații îi poate ajuta pe turiști la consolidarea și întărirea percepțiilor acestora cu privire la destinație, după experiența călătoriei (Ritchie și Ritchie, 1998). Cai (2002) susține că acest lucru poate fi realizat prin dezvoltarea unui slogan sau a unui logo (element care servește ca o marcă) ca mijloc de formare a unei asocieri puternice și consistente cu brandul destinației.

Site-ul unei destinații a devenit un canal extrem de important pentru promovarea unei destinații. Cu toate acestea. branding-ul electronic nu a fost conceput in mod corespunzator pentru realizarea unei promovări sau pentru vânzarea unei destinații. Deși influența interpersonală și informațiile de la cunoștințe sunt clasate ca fiind sursa de informare principală atunci când un consumator este pe cale de a face o decizie de cumpărare, și existența unui site al destinației reprezintă un criteriu important. Prezența unui site ajută la scoaterea de sub anonimat a unei destinații și de cele mai multe ori reușește să crească într-o mică măsură, încrederea oamenilor cu privire la acea destinație prin informațiile prezentate și chiar prin comentariile unor persoane care au vizitat respectivul loc.

În industria turismului și a ospitalității aceste tipuri de influență sunt deosebit de importante, având în vedere intangibilitatea produselor și imposibilitatea de evaluare a acestora înainte de consum. Acum, datorită digitalizării influenței interpersonale, cu ajutorul internetului s-au indus noi moduri de capturare, interpretare, de analiză și de gestionare a influențelor pe care un consumator le poate avea asupra altuia. Influența interpersonală online a depășit eficiența simplei influențe interpersonale, cea dintâi fiind privită și ca un potențial mijloc de eficientizare a costurilor de marketing pentru ospitalitate și turism (Litvin, Goldsmith & Bing Pan, 2008). Pe internet, pentru a avea un impact asupra consumatorilor, branding-ul trebuie să creeze o legătură cât mai reală între client și brand. Pentru aceasta, trebuie depășite granițele vechilor metode de comunicare a mesajelor (identități vizuale, mesaje cheie, logo-uri și motto-uri), astfel încât și încrederea consumatorilor în respectivul brand să crească.

Brandurile sunt mai mult decât produse cu logo-uri anexate pentru a identifica un producător (Clarke, 2000). Un brand adevărat există ca o colecție a valorilor intangibile ale unui produs, în mintea utilizatorilor, dar resursele și procesele necesare pentru crearea acestor valori sunt integrate, în general în efortul de marketing și rămân în mare măsura nedetectate de către consumatori.

Brandul final este un compus care livrează către consumator beneficii funcționale și de performanță, și beneficii emoționale, acestea din urmă fiind mai greu de reprodus de către concurenți. În plus, brandurile sunt adesea folosite ca dispozitive simbolice sau expresive, pentru a ajuta utilizatorii să folosească în situații specifice, unele branduri de imbrăcăminte, pantofi, sau accesorii selectate ce pot facilita sau impiedica interacțiunea socială. Așadar, unele branduri au o semnificație și un sens social. Rolurile brandurilor au fost identificate ca fiind- comunicarea non-verbală, care folosește instrumente precum – comunicarea mesajelor despre utilizatori celorlalți, consolidarea apartenenței la un grup sau obținerea unor informații despre oameni sau mediul din jurul lor. McCracken (1993) afirma că noțiunea de consum simbolic al brandurilor poate ajuta la comunicarea și stabilirea unor categorii culturale fundamentale atât ca cele sociale precum statutul, genul, vârsta, cât și ca cele cultural legate de valori, tradiții și autenticitate. În unele cazuri, brandul poate deveni chiar și un indicator și o măsură a calității.

1.3. Crearea unui brand eficient și rolul acestuia

Pașii pentru crearea unui brand de destinație durabil sunt: identificarea valorilor brandului și asocierea acestor valori cu personalitatea atrăgătoare a destinației (Morgan, Pritchard și Pride 2002). Aceștia sugerează că identitatea unui brand este esențială pentru direcția, sensul și scopul unui brand și susțin că un brand eficient face conexiuni funcționale, emoționale și expresive între destinație și nevoile și dorințele clienților. Cai (2002) consideră că legăturile puternice dintre imagine și identitatea de brand sunt afectiv mai favorabile atitudinilor bazate pe asocierile de brand pentru o regiune decât pentru comunitățile individuale.

Ekinci (2003) oferă un model sau un cadru pentru brandul unei destinații, care include multe dintre aceste argumente (exemplu Figura 1.1.). De asemenea, personalitatea unui brand este adesea prezentată ca o componentă cheie a unui brand eficient și se află în centrul modelului de brand al destinației prezentat in Figura 1.1.

Figura 1.1.

Imaginea destinației și brandul destinației (Ekinci, 2003)

Morgan, Pritchard, și Pride (2002) susțineau că deciziile consumatorilor se bazează adesea pe faptul dacă un produs se încadreaza sau nu în stilul lor de viață și pe faptul dacă acel produs le oferă sau nu experiența dorită. Astfel de argumente au fost aduse și în domeniul promovării destinațiilor. În special, se sugerează că într-o călătorie sunt tot mai importante experiențele, împlinirea, întinerirea decât locurile și lucrurile în sine (King, 2002). Tot King (2002) afirma că marketerii care promovează călătoriile și turismul, trebuie să se concentreze pentru a confirma așteptările clienților, în legătură cu ceea ce le-ar place să vadă și să facă, iar pentru a putea realiza acest lucru, promovarea ar trebui să se axeze mai puțin pe proprietățile tangibile ale produsului sau serviciului. Aceasta înseamnă că organizațiile de marketing ale destinațiilor trebuie să pună mai mult accent pe crearea de experiențe de vacanță și pe promovarea bazată pe valori-cheie de brand și pe nevoile și aspirațiile de vacanță ale clienților, în conformitate cu modelul lui Ekinci (King, 2002).

Această legătură dintre turiști și brandurile destinațiilor, a fost studiată de asemenea, și prin prisma legăturii dintre conceptul de sine și comportamentul turistului de către Sirgy și Su (2002), în discuțiile lor despre concordanța dintre imaginea de sine și potrivirea de sine. Conceptul de potrivire de sine se referă la rezultatul unui proces de potrivire a conceptului de sine ca turist cu imaginea acestora despre destinație (Sirgy și Su, 2000). În descrierea lui Sirgy și Su (2000) despre potrivirea de sine, atitudinea unui consumator față de un produs (și inclusiv achiziționarea produsului) este influențată de cât de bine se potrivește imaginea produsului cu conceptul de sine al consumatorului.

În cazul turismului, printr-o potrivire mai mare între imaginea pe care un turist o are despre o destinație, și conceptul de sine, este foarte probabil că acel turist va avea o atitudine favorabilă față de acea destinație, care va rezulta printr-o vizită (Murphy, Moscardo și Benckendorff, 2007). Un brand al destinației clar și eficient este văzut ca un element cheie în dezvoltarea potrivirii de sine (Morgan, Pritchard, și Pride 2002).

Morgan & Pritchard (2001) afirmau că “bătălia pentru clienți în industria turismului de mâine se va da nu pentru preț, ci pentru mințile și inimile clienților– în esență, brandul va fi cheia către succes”. Valorile pentru crearea unui brand de destinație de succes sunt similare cu cele de branding de afaceri în general: un brand crează identitatea unei afaceri și adaugă valoare produsului sau serviciului prin creșterea economică, reducerea costurilor de comunicare pe piață și cultivarea loialității consumatorilor (Keller & Lehmann, 2006). Este foarte important ca destinația turistică să fie bine promovată, să iasă de sub anonimat și sa aibă un lucru specific ei, care să o diferențieze de alte destinații. Deși este foarte grea crearea unui brand, și mai ales a unei identități de brand, beneficiile ulterioare sunt mai mult decât satisfăcătoare deoarece, în majoritatea cazurilor, persoanele care vor să călătorească aleg o destinație turistică cunoscută. Datorită faptului că au auzit de destinația turistică promovată și de unicitatea ei, o vor alege mereu în defavoarea unei destinații despre care nu știu nimic.

Imaginea atât în teoria clasică cât și în practică este una dintre cele mai larg acceptate de branding. Aaker susține că rolurile principale ale unui brand sunt: să identifice bunurile sau serviciile unui vânzător sau al unui grup de vânzători și să le diferențieze de cele ale concurenței (Aaker, 1991). Este general acceptat faptul că un brand este un mijloc puternic de diferențiere, și că diferențierea este o strategie semnificativă de marketing (Kapferer, 1997). Astfel, prin brand sunt semnalizați clienții de către sursa produsului, în scopul de a se proteja atât pe sine ca producător cât și pe clienți de posibilele încercări ale concurenței de a oferi produse care par identice (Aaker, 1991).

Brandurile sunt în mod obișnuit asociate cu bunurile de consum dar promoterii de destinații le-au adoptat pentru promovarea destinațiilor. În timp ce mărfurile sunt consumate pentru valoarea lor utilitară (Bourdieu,1984), (consumul acestora fiind de obicei asociat cu un obiect material), serviciile sunt considerate simbolice. Consumul în sensul simbolic este deosebit de important în domeniul brandurilor, deoarece crearea și comercializarea acestora depind foarte mult de proprietățile lor simbolice (Holt,1998).

Semnificațiile simbolice ale bunurilor consumatorilor, pot înfățișa individualitatea acestora sau pot reflecta conexiunile dorite cu alte persoane (Kleine et al, 1995). Consumul simbolic ajută consumatorul să se clasifice pe el însuși în societate, să-și faciliteze auto-tranziția, și să-și realizeze propriul sentiment de continuitate și de pregătire de moarte (Belk, 1988). Dittmar (1992) afirma că “posesiunile materiale au o semnificație profund simbolică atât pentru proprietarii lor, precum și pentru alte persoane, precum și semnificațiile simbolice ale lucrurilor noastre sunt de obicei o caracteristică integrantă a ceea ce exprimă propria noastră identitate și percepe identitatea altora. Acesta poate fi și o parte a procesului simbolic de auto-completare, în cazul în care persoanele care percep o tentativă de lipsă de calitate cu caracter personal folosesc resurse simbolice pentru a umple acest decalaj (Wicklund și Gollwitzer, 1982). Asemenea ca în cazul unui produs, și în servicii oamenii investesc energie și sentimente precum: atenție, efort, timp, etc. Toate consumurile voluntare, poartă fie conștient, fie inconștient semnificații simbolice, astfel încât atunci când o persoană va trebui să aleagă ce să consume, aceasta va alege în special lucrurile care dețin semnificații simbolice pentru ea. Unele dintre aceste semnificații pot de multe ori împărtășite cu alte persoane. Spre exemplu, utilizarea hârtiei reciclate sau strângerea gunoaielor dintr-o zonă alături de alți voluntari poate simboliza faptul că acea persoană are grija de mediu, sau alegerea unei destinații de călătorie bogate din punct de vedere cultural poate semnifica faptul că acea persoană are un nivel înalt de cultură și de cunoștințe.

Concentrându-se pe consumul pozitiv de produse și servicii, brandurile sunt privite din ce în ce mai mult ca resurse simbolice pentru exprimarea de sine a indivizilor, a conceptului și a stilului de viață (Ekinci, Sirakaya-Turk, Preciado, 2011). A consuma un anumit brand și o anumită imagine asociată brandului permite consumatorilor să-și creeze, să-și transforme și să-și exprime identitatea de sine (Dittmar, 2007).

1.4. Strategii de brand

Henderson (2000) și Hankinson (2001) susțin că realizarea unui brand cum este prezentat în literatura de marketing este un proces mult mai complex și dificil atunci când se analizează destinațiile și locațiile.

Strategia de brand culinar internațional și strategia de marketing a Taiwan-ului combină, noua tehnologie, gusturile, produsele, magazinele de delicatese cu imaginile și modalitățile de stabilire a prețurilor. Prin construirea imaginii în concordanță cu ambalajele și alimentele corespunzătoare, Taiwan a creat un brand culinar unic pe piața internațională. Aceste caracteristici fac cultura culinară din Taiwan mult mai complexă decât masa tradițională chineză (Horng, et. al. 2012).

Regiunea Asia-Pacific a fost o destinație cu o creștere turistică rapidă din 2001. Taiwan, ca parte a pieței în curs de dezvoltare în turism, ar putea fi o simplă insulă mică, dar economia sa are un mare impact pe plan internațional. În paralel cu diversificarea extraordinară a economiei, de la o țară care era orientată către industrie, la o țară orientată spre agrement și divertisment, guvernul din Taiwan s-a angajat să realizeze o politică majoră de dezvoltare a turismului. Deoarece Taiwan are atât de multe de oferit turiștilor străini (frumusețea sa naturală, o cultură bogată, progresul tehnologic uimitor, preparate culinare variate, și prietenia cetățenilor), deja concurează cu destinațiile turistice de pe piața mondială.

Politica a servit ca un ghid în curs de dezvoltare pentru noua imagine internațională a Taiwan-ului ca destinație turistică. Acest lucru s-a putut realiza doar prin implicarea activă a tuturor locuitorilor și doar printr-o bună colaborare a sectorului public cu cel privat, pentru a afla care este procesul de luare a deciziilor care să conducă la alegerea finală a unei destinații de călătorie și pentru a înțelege factorii care influențează un turist să aleagă o destinație sau alta. Astfel s-a reușit în final dezvoltarea și adoptarea unor strategii adecvate de marketing.

În scena turistică actuală, marketingul și dezvoltarea brandurilor de destinație au devenit instrumente strategice, peste tot în lume datorită competiției tot mai mare dintre destinații. García, Gómez și Molina susțin că și managementul destinației joacă un rol important, având în vedere proliferarea de simboluri promoționale sau inexistența unei strategii definite de branding a locului ori a unei imagini de marcă. Acesta trebuie să realizeze branduri turistice, care să fie reținute într-un mod diferențiat în mintea turiștilor (García, Gómez și Molina, 2011), mereu având în vedere că localnicii și antreprenorii sunt caracteristicile cheie ale brandului de bază.

Brandul destinației este vital în practica managementului destinației deoarece, creșterea numărului destinațiilor turistice și a oportunităților de călătorie pot duce la substituirea usoară a destinațiilor și la lipsa diferențierii acestora (Pike, 2005). Potrivit lui Cai, un dezavantaj major al studiilor anterioare de imagine este reprezentat de incapacitatea lor de a distinge între imagine și funcțiile unui brand. Cai evidențiază diferența: “formarea imaginii nu ține de branding, deși imaginea constituie nucleul acestuia”. Construirea imaginii este un pas relativ simplu de realizat. Ceea ce este mai dificil este construirea identității de brand (Cai, 2002).

Crearea unui brand ajută foarte mult la diferențierea produselor turistice și a destinațiilor. De aceea, diferențierea produselor este un concept care este utilizat pentru a îmbunătăți strategia de poziționare a unei firme (Bowie & Buttle, 2004). Deși concepțiile acestora sunt îndreptate spre funcționarea firmelor, acestea pot fi aplicate și în cazul unui produs turistic sau al unei destinații. În continuare aceștia sugerează că un serviciu hotelier sau un produs, poate fi definit prin diferențierea produsului de bază sau prin atributele sale de bază și extinse.

1.5. Importanța mâncării în realizarea brandului turistic și rolul acestuia in consolidarea identității regiunii

Asocierea mărcilor este o construcție care se concentrează pe ceea ce știu turiștii despre brandul unei destinații și cum se simt aceștia atunci când evaluează și analizează marca de destinație. În general vorbind, noțiunea de "asociere a mărcilor" se referă la cunoștințele consumatorilor asociate cu un brand dat (Aaker, 1991).

Să luăm spre exemplu brandul Coca-Cola, consumatorii ar putea asocia culoarea roșie, bulele, conturul și designul sticlei și însăși ideea de tânăr cu acest brand. Una sau mai multe dintre aceste asocieri ar putea îndruma consumatorii să aleagă Coca-Cola și nu Pepsi. Astfel, cunoașterea asociațiilor de brand și a modului în care acestea sunt preferate de către consumatori este esențială pentru managementul de brand. În opinia lui Aaker (1991) asociațiile de brand au fost recunoscute ca fiind “inima și sufletul brandului”.

Turismul este un decor complicat care implică un grup divers de actori activi (Sheehan, Ritchie, Hudson, 2007) aflați mereu în mișcare și în căutare de nou. Mai mult decât atât, produsele alimentare pot juca un rol important în diferențierea destinațiilor. Deoarece tipurile de mancăruri/bucătării sunt "marcate", de naționalitate (chineză, franceză, italiană, turcă, mexicană, etc), există posibilitatea de a crea o asociere pozitivă între un stil de alimente și o destinație (B. Okumus, F. Okumus & McKerchen, 2007).

Serviciile turistice, în general, sunt recunoscute ca fiind elemente importante ale imaginii destinației (Murphy, Pritchard, Smith, 2000), ce pot influența decizia de a călători a turiștilor. Astfel, portofoliul de produse al unei destinații constă într-o varietate de bunuri corporale și necorporale și servicii. Produsele alimentare (inclusiv băuturile) pot forma unul dintre cele mai importante dintre aceste elemente (B. Okumus, F. Okumus, McKerchen, 2007).

Acestea pot fi pentru turiști motivatorul secundar sau uneori chiar principal, pentru realizarea unei călătorii (Quan &Wang, 2004) și chiar poate adăuga valoare la imaginea unei destinații [(Boniface, 2003), (Boyne, Hall, & Williams, 2003), (du Rand, Heath, & Alberts, 2003), (Long, 2004)]. Mâncarea și băutura locală din vacanță, joacă un rol important în introducerea de tradiții diferite și de arome noi pentru turiștii aflați la diferite destinații.

Înțelegerea naturii identității unei destinații este în mod intrinsec legată de experimentarea identității altora și de urmărirea consumurilor diferitelor culturi (Howes, 1996). Hall și Mitchell au făcut o cercetare privind vinul și mâncarea în turism. Ei raportează că experiențele alimentare și de vin oferă o remiză-card pentru destinațiile turistice.

Au fost identificate mai multe tendințe în rândul consumatorilor, acestea variind în funcție de asteptări, sensibilizare și de interes față de experiențele culinare, față de care consumatorii sunt mai educați, cu gusturi mai sofisticate și cu o capacitate sporită de a mânca în oraș. Bineînțeles că și restaurantele joacă un rol important în cadrul imaginii unei destinații (Hall and Mitchell, 2001). Acestea prin reputația, unicitatea și varietatea de produse pot ajuta la creșterea notorietății imaginii unei destinații, iar de cele mai multe ori pentru completarea pachetului turistic este nevoie și de prezența unui restaurant sau a unei surse de alimente.

Existența lor au o influență foarte mare asupra persoanelor care intenționează să aleagă o destinație de vacanță (Sparks, Wildman, Bowen, 2000).

1.6. Influența brandului asupra turiștilor

Pentru a sprijini turismul alimentar, cadrul de marketing al destinației, a dezvoltat două instrumente cheie, și anume TOURPAT (un atlas de turism culinar legat la o bază de date geospațială) și PAT (un potențial produs și instrument de atractivitate) (du Rand & Heath, 2006). Turismul alimentar poate fi considerat ca o formă de nișă sau de turism alternativ și, ca urmare a creșterii concurenței și a schimbărilor dorințelor călătorilor, în ceea ce privește experiența de destinație, aceasta este acum mai des inclusă ca un sector nou sau suplimentar în călătorii sau în turismul de afaceri [(Poon, 1993) și (Ritchie & Crouch, 2000)]. Această situație oferă turismului culinar ocazia de a fi o sursă importantă de comercializare a imaginii și a experienței turistice, consolidând astfel competitivitatea și durabilitatea unei destinații. Mâncarea și industria turismului beneficiază de o interacțiune, având în vedere că produsele alimentare locale și regionale s-au transformat în importante mijloace de vânzare a identității și culturii unei destinații și permite producătorilor de alimente să adauge valoare produselor lor prin crearea unei experiențe turistice în jurul valorii materiilor prime (Quan & Wang, 2003).

Turismul culinar a încetat să mai reprezinte doar simpla aprovizionare a restaurantelor, hotelurilor și a stațiunilor cu mâncare pentru turiști. Acum, lucrurile s-au schimbat, turiștii fiind cei care de multe ori călătoresc special cu scopul de a căuta, de a descoperi și de a se bucura de diverse mâncăruri preparate și băuturi (Hall, 2003). Mâncarea este considerată „ca o expresie a unei societăți și a modului ei de a trăi” (Kaspar, 1986), idee aprobată și de Boniface (2003), care privește cultura, atât cea trecută cât și cea prezentă, ca o parte inevitabilă din turismul culinar. Long (1998) accentua faptul că mâncarea sau turismul culinar este o experiență senzorială ce folosește toate simțurile, prin urmare fiind principalul mijloc de creare a experiențelor turistice. Spre exemplu, restaurantul “Dans le Noir?” din Londra, se axează pe dezvoltarea simțurilor olfactive, auditive, tactile, și în special a celor gustative prin primirea persoanelor care doresc să servească masa într-un spațiu închis, complet întunecat.

1.7. Brandurile și publicitatea

Chiar și un brand profesionist necesită o bună promovare pentru a putea să ramână în memoria oamenilor. Deși consumatorii învață și își dezvoltă mai mult semnificațiile de consum prin procesele de socializare, și mass-media ocupă un rol foarte important în deciziile de achizitionare a unui produs sau serviciu. Publicitatea este recunoscută ca fiind una din sursele cele mai puternice de valorificare a semnificațiilor simbolice. Publicitatea nu numai că ajută la crearea, modificarea și transformarea semnificațiilor culturale ale consumatorilor, dar de asemenea reprezintă și semnificațiile culturale ale consumatorilor din întreaga lume și investite într-un produs de publicitate (Lannon și Cooper, 1983). Astfel, publicitatea unui brand este atât un mijloc de a crea și transfera înțelesuri către populație cât și un produs cultural în sine.

Deși scopul agențiilor de publicitate este de a crea semnificații speciale pentru brandurile lor, sensurile interpretate de către fiecare consumator pot fi variate și diverse. Este recunoscut faptul că publicul a devenit activ și consumatorii sunt, fie chiar și indirect, tot mai implicați în procesul de creare a unui brand si mai ales a unei metode de promovare. Persoanele care au trăit o experiență legată de un brand, prin achiziția și utilizarea pe durata ciclului de viață al unui produs, vor avea tendința să domine experiența mediată de publicitate, și ambele forme de experință vor fi validate prin interacțiune social, în special pentru brand-urile cu poziționare social-simbolică. Crearea de semnificații nu constă într-un simplu process de negociere între publicitate, brand șî consummator, doar pe perioada de expunere a publicității.

Deoarece publicitatea este o formă de comunicare în masă, semnificațiile sale, apar de asemenea în comunicarea interpersonal din rândul consumatorilor, si poate devein mai târziu, un punct de vedere social comun. Anderson și Meyer (1988) afirmau că “sentimentul de luare a deciziilor este un proces în continuă desfășurare, în care semnificațiile apar în diferite perioade de timp și în diferite circumstanțe, și dezvoltarea unei semnificații nu exclude dezvoltarea altora. Suntem prolifici în ceea ce privește realizarea unor semnificații și sensuri pline de profunzime și de complexitate”. Procesul elaborării discursive, în viziunea lui Thompson (1990) implică consumul social de semnificații al reclamelor, așa cum sunt ele descrise, discutate și argumentate cu privire la amuzament. În general, publicitatea a fost văzută ca fiind o modalitate de a facilita conversatia. Mass-media este în opinia lui Anderson și Meyer (1988) o sursă de dezbatere interpersonală. Până la semnificațiile experiențelor mediate de publicitate, au fost supuse la o elaborare discursivă, într-un context social, și semnificațiile comportamentului, semnificații derivate din experiența trăită cu un anumit brand, care poate presupune acceptarea sau dacă nu, respingerea și uitarea lui. În urma acestei elaborări discursive se pot crea simbolurile semnificațiilor, care se vor concretiza pe deplin în ceea ce Eco (1979) numește “ text realizat”. Consumul experinței mediatice prin publicitatea unui brand, experiența trăită prin achiziționarea și folosirea unui brand și cele două domenii ce cuprind simbolismul de sine și simbolismul social, toate aceste procese au fost ilustrate de Elliott și Wattanasuwan (1998) în Figura 1.2.

Figura 1.2.

Pentru ca un brand să fie cu adevărat înțeles, acesta trebuie să transmită sensurile care le urmărește prin publicitate, prin combinarea experienței trăite la achiziție cu cea a experienței trăite la utilizare. Brandurile cu strategii de poziționare social-simbolice trebuie să valideze aceste înțelesuri prin elaborarea discursivă într-un context social. Gurviez (1996) susținea la Conferința Anuală a Academiei de Marketing Europene că asemenea relațiilor interumane, brandul reușește să câștige încrederea prin consecvență, predictibilitate și fiabilitate.

Capitolul 2: Cercetarea

2.1. Obiectiv, ipoteze si metodologie de cercetare

Obiectivele și ipotezele cercetării sunt în număr de trei, iar metodologiile de cercetare sunt două, datorită faptului că pentru primele două ipoteze se va folosi aceeași metodă de cercetare, mai exact analiza de conținut.

2.1. Obiectivul cercetării: Demonstrarea faptului că asiaticii folosesc mâncarea într-o măsură mai mare decât europenii, în promovarea destinațiilor.

Prima ipoteză a cercetării: Destinațiile Asiatice înglobează mâncarea ca formă de promovare într-o măsură mai mare decât europenii.

Metoda folosită pentru realizarea cercetării este analiza de conținut. Analiza de conținut este o metodă de tip calitativă și se află la granița dintre metodă și tehnică, ea fiind mult mai complexă decât o tehnică dar mult mai simplă față de o metodă. Astfel, Moscovici și Henry (1968) defineau analiza de conținut, în lucrarea lor “Problèmes de l'analyse de contenu” ca fiind “un ansamblu disparat de tehnici”.

În cazul realizării cercetării primei ipoteze, am preluat maniera de lucru efectuată de Moscovici și Henry (1968), și am adaptat-o la analiza review-urilor. Review-urile analizate vor fi preluate de pe site-ul TripAdvisor, deoarece conform numărului foarte mare de review-uri, topurile realizate de acest site merită luate în considerare. Perioada accesării site-ului TripAdvisor și a analizării review-urilor a fost 14-16 iunie 2012.

2.2. Obiectivul cercetării: Determinarea restaurantelor care au evoluat cel mai mult în ultimii 4 ani.

A doua ipoteză a cercetării este: Restaurantele Asiatice au cunoscut în ultimii 4 ani o evoluție mai mare față de restaurantele din Europa.

Metoda de cercetare folosită pentru acestă ipoteză este analiza explorativă. Am ales această metodă de cercetare calitativă, deoarece obiectivul vizează evoluția din punct de vedere calitativ a restaurantelor din aceste continente, și nu a numărului lor.

Prin aplicarea analizei explorative se urmărește evoluția calitativă a restaurantelor din Asia și Europa. Această evoluție se va putea urmări cu ajutorul numărului de stele Michelin pe care un restaurant le deține. Am ales tocmai această clasificare deoarece este sigură, și Andy Hayler (accesat pe 20 iunie 2012), un scriitor profesionist despre mâncare afirmă pe blogul său că inspectorii sunt specializați și întotdeauna anonimi. Mai mult decât atât, acest concept este foarte cunoscut și în același timp foarte credibil deoarece are o vechime de 112 ani, mai exact din 1900 când a apărut primul ghid Michelin.

Metoda de cercetare a fost preluată de la Kwaku Atuahene-Gima (1995) și de la scriitorul Andy Hyler, mai exact de pe site-ul www.3starrestaurants.com (accesat pe data de 20 iulie 2012), și adaptată. Site-ul de pe care au fost preluate și prelucrate datele se găsește la secțiunea Anexe. Aceasta va fi notată: Anexa 1.

2.3. Obiectivul cercetării: Stabilirea factorilor care influențează deciziile de călătorie.

A treia ipoteză este: Brandul influențează deciziile de călătorie ale oamenilor. În cazul acestei ipoteze, instrumentul folosit pentru realizarea cercetării este experimentul. Acesta va fi însoțit de un chestionar, după modelul lui Bradburn și Sudman (1979) și de un site de promovare a destinației, care este considerat element ajutător.

Acest chestionar va fi postat pe Google+, unde va putea fi și completat. Am ales această metodă de cercetare cantitativă pentru a afla câte persoane sunt influențate de brand în luarea deciziilor de călătorie.

Experimentul a fost preluat din maniera de lucru a autorului Jean Jacques Lambin, în lucrarea “Investissemnts Publicitaires et Marketing Stratégique” și adaptată ipotezei și obiectivului cercetării noastre.

2.2. Aplicare instrument de cercetare

Instrumentele de cercetare se vor aplica pentru fiecare ipoteză, în ordinea în care au fost prezentate.

2.2.1. Aplicare instrument de cercetare (ipoteza 1)

Pentru demonstrarea primei ipoteze Destinațiile Asiatice înglobează mâncarea ca formă de promovare într-o măsură mai mare decât europenii și pentru îndeplinirea obiectivului cercetării am ales Franța, Italia și Spania, ca destinații reprezentative pentru Europa, și China, Indonezia și Japonia ca destinații reprezentative pentru Asia, deoarece acestea se regăsesc în majoritatea topurilor de destinații culinare Europene și Asiatice, inclusiv în Top 10 cele mai importante destinații culinare și de vin, top realizat de site-ul TripAdvisor. În cazul realizării cercetării primei ipoteze, am preluat maniera de lucru efectuată de Moscovici și Henry (1968), și am adaptat-o la analiza review-urilor.

Analiza de conținut se va face pe review-urile postate pe site-ul TripAdvisor, site realizat special pentru turiști. Accesarea site-ului și a analizării review-urilor s-a realizat în perioada 14-16 iunie 2012. Acest site este specializat în tot ceea ce implică o călătorie, mai exact: transport, cazare, alimentație și divertisment. Oamenii pot vedea fotografii și impresii ale persoanelor care au călătorit în diferite colțuri ale lumii, și de asemenea pot lăsa la rândul lor comment-uri cu privire la condițiile și atmosfera de la o anumită destinație. TripAdvisor nu este considerat doar un ghid turistic foarte complet și bine conturat, ci și un mijloc de socializare și de împărtășire a impresiilor de călătorie. Acesta este cel mai cunoscut site de informare turistică, care oferă posibilitatea de rezervare și chiar de planificare a unei călătorii sau a unei vacanțe.

În analiza review-urilor se vor căuta cuvinte cheie precum cele din Tabelul 2.1. care să sugereze calitatea bună a mâncării și a băuturilor și atmosfera plăcută.

Tabelul 2.1. Cuvinte cheie

Restaurante din Europa

Pentru a demonstra că destinațiile Asiatice sunt promovate și de mâncare, într-o măsură mai mare decât destinațiile Europene, am analizat review-urile de la restaurante din China, Indonezia, Japonia, respectiv Franța, Spania, Italia. Dintr-un număr de 30 de restaurante pentru fiecare țară, am ales aleatoriu cu ajutorul programului Randomizer 3 restaurante pe care le-am analizat din punctul de vedere al clienților care au mers măcar o dată în acele restaurante. Pentru rezultate cât mai relevante, în cazul fiecărui restaurant au fost citite și analizate review-urile a 100 de persoane.

Astfel, am început analiza de conținut cu țările din Europa.

Franța

În cazul Franței, cele mai cunoscute și apreciate restaurante se găsesc în Paris. Am ales 30 de restaurante care au fost clasate ca fiind drept primele 30 cele mai bune restaurante din Paris, iar cu ajutorul programului Randomizer am ales aleatoriu 3 restaurante, pentru citirea review-urilor cu părerile și impresiile celor care au avut ocazia să servească masa într-unul din ele. Restaurantele care au fost clasate în primele 30 cele mai bune restaurante din Paris sunt: Au Petit Sud Ouest, Le Bistrot Lorette, Le Relais de l'isle, Paul Chene, Les Papilles, Restaurant Mariette, Chez Marie Louise, Restaurant de la Tour, Le Florimond, 7eme vin, Le Hide, Chez Toinette, Le Gaigne, Au fil des saisons, Le Petit Bordelais, La Cordonnerie, La Billebaude, L'Atelier du Parc, L'agrume, Chez Marcel, Chez Gabrielle, Taillevent, Pramil, Le Bistrot Des Comperes, Le P'tit Canon, Le Coin des Amis , Dominique Bouchet, Les Ambassadeurs, Fish (la Boissonnerie) și Le Petit Chatelet.

Criteriul după care au fost selectate aceste restaurante este bucătăria locală. Acest criteriu este semnificativ pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei, deoarece accentul cade pe bucătăria fiecărei țări, pe mâncarea și modul de a găti în sine și nu pe locație sau preț. În urma selectării cu programul Randomizer, restaurantelor Chez Marie Louise, Le Coin des Amis și Le Petit Chatelet le vor fi analizate review-urile.

Ceea ce se urmărește la cele 3 restaurante sunt atmosfera, calitatea mâncării și prezența băuturilor de calitate. Cele 100 de review-uri arată că multe persoane sunt mulțumite de calitatea mâncării și a băuturii și mai puține amintesc de atmosfera din restaurant.

În cazul restaurantului Chez Marie Louise se pare că din totalul de 100 de persoane, 87 consideră că mâncarea de la acest restaurant este foarte bună, existând numai trei comentarii mai puțin pozitive cu privire la mâncare, acestea afirmând că a fost bună dar se așteptau cu totul la altceva mai special. Părerea unei persoane din Londra: “ Mâncarea a fost incredibilă- fiecare din grupul nostru de 8 persoane a comandat ceva diferit și toți au fost mulțumiți”. În ceea ce privește specificațiile despre calitatea băuturii din restaurant, acestea apar foarte rar, la 100 de review-uri erau doar 12 comentarii despre vinul consumat în unitate. Bineînțeles că atunci când am specificat despre calitatea băuturii ne-am referit la orice fel de băutură, nu neapărat la vin dar având în vedere că și-au spus părerea atât de puțini despre calitatea băuturilor, am considerat că e posibil ca celelalte persoane (88) să nu fi consumat o băutură costisitoare, sau extrem de rafinată care să considere că merită precizată într-un comentariu public. Cel mai puțin s-a vorbit despre atmosferă, doar 9 persoane afirmând că e o atmosferă placută, relaxantă. Este posibil ca cele 91 de persoane care nu au pomenit deloc despre atmosferă, este fie pentru că nu li s-a părut destul de importantă, fie pentru că pur și simplu le era indiferentă, deoarece nu îi deranja sau nu le plăcea nimic în mod deosebit.

Cel de-al doilea restaurant este Le Coin des Amis, deși este mai mult un loc de cartier decât o destinație, sunt multe persoane care îl apreciază și care de multe ori au recomandat și prietenilor și atunci când au avut ocazia s-au mai întors. Deși are mai puține review-uri, el este totuși cunoscut pentru mâncarea memorabilă și calitatea serviciilor. Dintr-un total de 52 de review-uri, 49 confirmă faptul că acesta este un restaurant care oferă produse de calitate și mâncăruri delicioase, celelalte 3 comentarii sunt din partea locuitorilor francezi care sunt puțin deranjați de faptul că bucătarii șefi lucrează foarte mult cu pakistanezi. Aceștia afirmă că nu sunt rasiști dar le-ar fi plăcut să fie un restaurant cu adevărat francez, cu produse și preparate specifice și cu angajați francezi. Multe dintre comentariile pozitive au venit din partea turiștilor germani și italieni. Aceștia afirmă: “ Mâncarea este excelentă, prețurile sunt bune iar servirea este impecabilă”, “O gamă largă de arome într-un meniu concentrat. Desertul, în special, a fost punctul culminant. Brânza fost cea mai bună am gustat-o vreodată!”, “Am comandat supă de roșii rece și vinete pentru a început – ambele au fost minunate.”

De asemenea, turiștii au apreciat și locația și ambianța restaurantului. Cei care au fost plăcut impresionați de atmosfera din restaurant sunt în număr de 10, aceștia apreciind atât decorul din interior și exterior cât și amplasarea într-un loc mai retras și liniștit precum colina Montmarte. Fiona, o doamnă care a fost în acest restaurant a afirmat că “Masa e delicioasă iar atmosfera fermecătoare”. Persoanele care au apreciat și calitatea băuturilor sunt mai puține, acestea fiind doar 7. Cele șapte persoane au consumat atât băuturi alcoolice, în special vin cât și răcoritoare realizate chiar de specialiștii restaurantului.

În ceea ce privește restaurantul Le Petit Chatelet, chiar dacă se află intr-o zonă foarte aglomerată, multe persoane care au servit masa sau pur și simplu s-au relaxat la o cafea în acest restaurant, au apreciat atât calitatea serviciilor cât și practicarea unor prețuri rezonabile. Acest restaurant are 89 de review-uri ce privesc impresiile diferitelor persoane care au fost în acest loc. Ca de obicei, cea mai apreciată componentă este mâncarea, urmată de atmosferă și mai apoi de băutură. Dintr-un număr de 89 de review-uri, 10 au fost negative, aceste persoane exprimându-și nemulțumirea atât față de mâncarea săracă cât și față de personalul iritat și cu un comportament grosolan. O altă nemulțumire legată de mâncare este lipsa din meniu a unor preparate pentru vegetarieni. Cele mai multe persoane, mai exact 79 apreciază mâncarea din acest restaurant, în special deserturile uriașe. Unele persoane chiar au dat exemple de deserturile pe care le-au savurat. Câteva exemple din afirmațiile unor persoane cu privire la desert: “Budinca mea neagră mi-a oferit un moment special”, “Pentru desert, am avut căpșuni proaspete, cu șerbet și banane flambate cu înghețată. A fost spctaculos!”.

Din 89 de persoane, 33 au afirmat că atmosfera este foarte plăcută, de aici putându-se observa cel mai bine atmosfera pariziană. De altfel, după cum scriau în comentariile lor, cele mai multe persoane stând în acest restaurant, reușeau să se simtă ca adevărați parizieni. Se pare că în ciuda faptului că se află într-o zonă aglomerată, oamenii apreciază că aici pot găsi o oază de liniște. Una dintre persoanele care au fost în acest restaurant și a apreciat atmosfera din el afirmă:“ O bijuterie de loc, alimente simple, gustoase, mulți oameni, toate acestea crează o atmosferă încântătoare.”

În ceea ce privește consumul de băuturi, 35 de persoane au afirmat că în funcție de ocazii au consumat în această locație de la cafea și sucuri până la vin, șampanie și cognac. Mulți recunosc că nimic nu se compară cu o cafea de calitate în acest restaurant. Restul persoanelor, în număr de 54, nu au afirmat nimic legat de calitatea băuturilor consumate în incinta acestui restaurant.

Spania

În cazul Spaniei, cele mai cunoscute orașe pentru mâncare și vin sunt San Sebastian- Donostia și Barcelona. Restaurantele au fost alese în urma realizării unei liste cu cele mai bine clasate 30 de restaurante din San Sebastian și Barcelona (câte 15 din fiecare oraș), și apoi aleatoriu cu ajutorul programului Randomizer, 3 restaurante ale căror review-uri le voi analiza.

Cele 15 cele mai bine clasate restaurante din San Sebastian sunt: Martin Berasategui, La Fabrica, La Cuchara de San Telmo, Bar zeruko, Restaurante Akelare, Borda Berri, Bodegon Alejandro, La Muralla, Bar Goiz Argi, Gandarias Taberna, Bar nestor, A fuego negro, Bar la cepa, Saltxipi și Lanziego.

Cele mai bine clasate 15 restaurante din Barcelona, după criteriul bucătăriei locale spaniole sunt: Montiel Restaurante, Tapeo anem de tapes, Quimet & Quimet, Ciudad Condal, Gelonch, Tickets, Paco meralgo, El Xampanyet, Cafe De L'Academia, Restaurante Sesamo, Igueldo, Maitea Taberna, Pla, Cerveceria Catalana și Casa Marina.

În urma alegerii aleatorii cu Randomizer cele 3 restaurante ale căror review-uri le voi analiza sunt: A fuego negro, Quimet & Quimet și Maitea Taberna.

Restaurantul A fuego negro din San Sebastian- Donostia este recunoscut atât pentru preparatele culinare cât și pentru advertising. Dintr-un număr de 100 de review-uri, 82 erau foarte mulțumiți de calitatea mâncării afirmând că aici mâncarea întâlnește arta, restul de 18 fiind oarecum dezamăgiți dar nu neapărat de calitatea acesteia cât de modul de servire. Persoanele care au apreciat mâncarea din acest restaurant au afirmat: “Mâncare foarte yummy! Voi reveni cu siguranță!”, “Aici se află esența bucătăriei spaniole!”este 18 persoane s-au plâns de modul greoi de servire și de timpul prea mare de așteptare. În ceea ce privește atmosfera, 43 de persoane au susținut că atmosfera este foarte relaxantă, ea fiind susținută și de decorul modern și inovativ, iar restul de 57 de persoane nu au făcut nici o afirmație cu privire la acest lucru. Din ceea ce a reieșit din 33 de review-uri, calitatea băuturilor este foarte bună, singura nemulțumire a unor persoane apărând din cauza meniului care nu conține nici o descriere a vinurilor, și care necesită îmbunătățiri din acest punct de vedere.

Quimet & Quimet din Barcelona a impresionat atât prin preparate, prin experiența culinară cât și prin interiorul deosebit, prin pereții decorați cu sticle de vin ce te duc cu gândul la o cramă. Dintre persoanele care au scris review-uri acestui bar 88 sunt complet mulțumite de servirea rapidă, în ciuda aglomerației dar mai ales de preparatele delicioase care sunt pregătite în fața lor. O persoană relatează: “Aici sunt cele mai bune tapas din oraș și cea mai plăcută atmosferă. Poate că acestea sunt resimțite de noi și datorită faptului că este administrat de o familie”. Persoanele care nu au apreciat foarte mult acest bar au susținut că se datorează spațiului mic, raportat la numărul de clienți care este unul destul de mare. Acesta este un loc în care și băutura este foarte apreciată. Spre exemplu, 48 de persoane susțin că atât vinurile cât și berea care se caută foarte mult în această zonă și care se vând în acest bar sunt de o calitate foarte bună. Atmosfera este una plăcută, unde se poate socializa foarte ușor din punctul de vedere a 43 de persoane care au mers în acest loc. Restul de 57 de persoane fie nu au vorbit deloc despre acest subiect, fie au fost deranjate de spațiul mic în care se desfășoară activitatea. O persoană din Australia consideră atmosfera grozavă: “Atmosfera este grozavă, te simți minunat înconjurat de sticle de vin, bere și aromele mâncării”.

Maitea Taberna este un restaurant din Barcelona, recomandat pentru familii cu copii și grupuri mari. După analizarea celor 100 de review-uri, am constat că 60 de persoane apreciază preparatele acestei unități de alimentație. Cei mai mulți au apreciat în special desertul care, susțin ei este extrem de delicious, și meniul care era realizat atât în spaniolă cât și în engleză. Spre deosebire de celelalte restaurante, în cazul Maitea Taberna, doar 9 persoane au afirmat că băuturile au o bună calitate raportată la preț. În restul de 91de review-uri nu a fost specificat nimic legat de băuturi. Dintre 100 de persoane care și-au exprimat opiniile pe TripAdvisor, doar 11 au specificat despre ambianța din restaurant, care de fapt este o tavern în adevăratul sens al cuvântului. Aceștia au susținut că atmosfera reală de tavernă, combinată cu mâncarea și băutura le-au oferit o adevărată experiență memorabilă. Ceilalți 89 nu au specificat nimic legat de atmosfera sau ambianța din unitatea de alimentație. Câteva dintre părerile persoanelor care au fost în acest restaurant: “Un foarte bun raport calitate preț. Tapas și vinul sunt grozave!”, “Tapas-urile și deserturile sunt foarte bine pregătite și foarte delicioase. Acesta a fost cel mai bun loc.”, “Prețurile băuturilor nu erau foarte scumpe, și Songria a fost atât de specialăăăă!”, “Tapas și berea sunt grozave!”, “Acest restaurant pentru familii oferă mâncare foarte bună și o atmosferă foarte plăcută la prețuri rezonabile.”

Italia

Este bine cunoscut faptul că bucătăria italiană se bazează preponderant pe paste făinoase (spaghete, macaroane), pe o mare diversitate de brânzeturi și de pește, taote acestea însoțite de de renumitul ulei de măsline folosit atât pentru gătit cât și pentru prepararea de salate. De asemenea, italienii sunt mari consumatori de cafea, aceștia având diverse soiuri de cafea cu diferite arome.

Cele mai recunoscute orașe ale Italiei datorită calității mâncării și vinului sunt: Florența (pentru florentini produsele din cultura proprie sunt la modă iar ingredientele simple ca uleiul de măsline extra-virgin, fasolele Fava, renumita brânză Pecorino Romano și carnea de vânat îți garantează o masă sanătoasă și delicioasă. De asemenea și vinurile Toscane sunt recunoscute pentru aroma lor deosebită); Roma (bucătăria romană se caracterizeză prin alimentele consistente); Sorrento, Siena (aici se pot degusta preparate specifice Toscanei iar avantajul este că multe dintre restaurantele de aici sunt deschise și seara, datorită turiștilor care ziua mai mult vizitează diverse locuri) și Bologna (bucătăria din Bologna este sofisticată și nu se obișnuiește să se servească carne la prânz. Aici se găsesc restaurante cu prețuri foarte variate și cu mâncare italiană pur și simplu uimitoare. Sunt recomandate în special tortellini Al brodo (paste umplute în bulion), Mortadella (cârnați) sau tagliatelle al ragu (tăiței mari de paste din carne).

Cu toate că în Italia sunt foarte multe zone celebre pentru mâncarea locală și vin, pentru analiza review-urilor am selectat doar restaurante din Roma și Bologna. Astfel, am ales 15 restaurante din Bologna și 15 restaurante din Roma.

Restaurantele celebre și cele mai bine clasate din Bologna sunt: Al Sangiovese, Ristorante Garganelli, La Traviata, Vicolo Colombina, Franco Ross, Trattoria Dal Biassanot, Ristorantino Il Tinello, Drogheria della Rosa, Osteria al 15, Trattoria Tony, La Montanara, Da Cesar, Osteria Broccaindosso, All'Osteria Bottega și Da Cesarina.

În cazul restaurantelor din Roma, cele mai bine clasate 15 restaurante, cu specific local sunt: Ristorante Eleonora D'Arborea, Ad Hoc, Pietro al Pantheon, La Gelateria Frigidarium, Gelateria Valentino , Il Gabriello, Cremeria Aurelia , Forno Campo de' Fior, L'Invincibile Ristorante Trastevere , Marco G , La Taverna dei Fori Imperiali , Ristorante Santa Cristina al Quirinale , Al Duello , Gelateria del Teatro și Life.

Din aceste două liste de restaurante bine clasate, am extras cu ajutorul programului TripAdvisor 3 restaurante ale căror review-uri le-am citit și analizat pentru a vedea cât de apreciate sunt mâncarea, băutura și atmosfera din aceste restaurante. Cele 3 restaurante ale căror review-uri le analizăm sunt: La Traviata și La Montanara din Bologna și restaurantul Eleonora D'Arborea din Roma.

Primul analizat, restaurantul La Traviata din Bologna, are prețuri rezonabile raportate la calitate și este un restaurant care servește doar mâncare locală, specifică zonei, mai exact cam tot ce implică mâncăruri cu paste. Dintre cele 100 de persoane care au scris review-uri, 93 consideră că mâncarea este excepțională iar faptul că este însoțită de răbdarea și umorul serveur-ilor, se crează o seară cu totul special. Mulți dintre cei care au venit în acest restaurant au venit la recomandarea unor prieteni și au susținut că și ei la rândul lor, îl vor recomanda altor persoane: “Mâncarea este minunată, vinul foarte bun, ambianța foarte plăcută- iubesc acest resraurant!” , “Întreaga experiență a fost cu adevărat special!”, “Dovleceii umpluți cu flori de mozzarella, pastele uimmitoare și desertul divin- întreaga seară a fost una dintre cele mai bune experiențe culinare trăite vreodată!”. Mulți afirmă că aici au trăit o adevărată experiență culinară când se realizau seri speciale cu demonstrații de preparare a pastelor. De asemenea, în ceea ce privește mâncarea au apreciat faptul că se pot înscrie pe o listă unde pot participa la realizarea pastelor. Acest restaurant a rămas în mintea multor persoane datorită experiențelor trăite, a pastelor proaspete “făcute în casă” și a posibilității de a încerca o gamă variată de paste prin porțiile mici, speciale pentru degustare. Un alt element ce a fost de multe ori pomenit în comentariile celor ce au fost la La Traviata, este desertul, în special marmelada și mascarpone cu ciocolată și cireșe care în opinia lor au un gust divin. Cei care nu au fost mulțumiți de mâncare, în număr de 7, au afirmat că mâncarea este neinteresantă și searbădă.

În ceea ce privește atmosfera din acest restaurant, 12 persoane au afirmat în review-urile postate că atmosfera și decorul sunt drăguțe și foarte plăcute, iar locația restaurantului este una foarte bună. Restul persoanelor în număr de 88 nu au specificat nimic legat de atmosfera și ambianța din restaurant.

Legat de băuturile din acest restaurant, 25 de persoane au susținut că acestea sunt de o calitate foarte bună. Cei care au postat review-uri și au comentat de calitatea băuturilor, au consumat în special vin roșu, care în opinia lor este foarte bun și a putut fi foarte bine savurat alături de pastele proaspăt gătite. Restul persoanelor, în număr de 75 nu au realizat nici un comentariu legat de calitatea băuturilor, indifferent de natura acestora.

Următoarele review-uri de analizat sunt cele ale restaurantului La Montanara, din Bologna, mai exact din apropiata vecinătate a hotelului Albergo San Vitale. Acesta este un restaurant romantic cu preparate tradiționale, specifice zonei, este recomandat și pentru ocazii special și nu ncesită un buget mare.

Persoanele care au apreciat mâncarea din acest restaurant sunt în număr de 78. Acestea au afirmat in review-urile lor că le place foarte mult meniul care este realizat dintr-un mixt minunat între gust și textură. De asemenea, cei care au susținut că mâncarea are o calitate foarte bună, au apreciat foarte mult aromele puternice ale mâncărurilor. Câteva dintre persoanele care au apreciat mâncărurile din acest restaurant au folosit cuvinte cheie precum: “tortellini în bullion, clasice, făcute foarte bine”, “aperitive minunate”, “Pastele Bolognese au fost super.” Restul persoanelor, în număr de 22 nu au apreciat meniul care era destul de mic și de restrains cu câte 5-7 feluri pentru fiecare categorie.

Din totalul de 100 de persoane care și-au exprimat opiniile cu privire la restaurantul La Montanara, 29 au postat comentarii și despre atmosfera din restaurant. Aceștia au afirmat că au fost plăcut impresionați de decorul fascinant și atmosfera calmă. Ei relatează că decorul Trattoria este fascinant, cu reclame vechi italiene, ustensile de gătit antice și bucătării miniaturale. Se pare că 29 de persoane au fost plăcut impresionate de atmosfera calmă și romantică în care au putut servi masa. Celelalte 71 de persoane, o parte nu au avut nimic de spus despre atmosfera din restaurant iar altora pur și simplu nu le-a plăcut decorul cu reclamele vechi, cu ustensilele de gătit antice și cu bucătăriile miniaturale. O persoană căreia i-a plăcut atmosfera a scris în review: “O masă grozavă, într-o atmosferă liniștită (relaxantă)! Chiar merită să vii aici! Un foarte bun loc pentru a te relaxa la o cină Bolognese. Personalul este foarte drăguț și prietenos.”

În ceea ce privește băutura, 27 de persoane au afirmat că apreciază faptul că au putut degusta un vin local de calitate și cu arome foarte puternice. Una dintre persoanele care au conumat băuturi au afirmat: “Am încercat la masă un vin din categoria Emilia-Romagna și am fost foarte plăcut surprins de gustul și aroma acestuia.” Restul persoanelor în număr de 73 nu au specificat nimic legat de această componentă.

Cel de-al treilea restaurant este restaurantul Eleonora D'Arborea din Roma. Acest restaurant realizează mâncare specific locală bazată pe fructe de mare. Persoanele care apreciază acest tip de mâncare sunt în număr de 89. Cei care apreciază mâncarea din acest restaurant, au afirmat că cel mai important pentru ei este faptul că produsele din care sunt preparate mâncărurile au fost mereu proaspete, iar modul de preparare al acestora este cu totul deosebit. Restul persoanelor, în număr de 11 , au afirmat că pur și simplu nu le-a plăcut modul în care au fost gătite unele preparate, acestea fiind cu totul diferite față de gusturile lor.

În acest restaurant, se pare că este o atmosferă foarte plăcută și relaxantă, acest lucru este confirmat de 32 de persoane în review-urile lor despre restaurant. Restul de 68 de persoane nu au afirmat nimic cu privire la atmosferă.

În ceea ce privește băutura, cei mai mulți dintre cei 39 care au consumat băuturi, au consumat vin. În opinia acestor persoane, vinul din acest restaurant este de o calitate foarte bună, iar datorită serveurilor foarte bine pregătiți au știut să aleagă vinul potrivit tipului de mâncare, și astfel să dea o notă inedită aromelor mâncării. Opiniile unor persoane cu privire la acest restaurant: “Mi-aș dori să existe un astfel de loc și în Londra”, “Vinul ales a fost grozav și a accentuat aromele mâncării.”, “Restaurantul este pur și simplu uimitor. Mâncarea este mereu proaspătă iar personalul este extreme de amabil”, “Atât mâncarea cât și serviciul au fost excelente. Este pe primul loc în topul celor mai bune locuri pentru a mânca.”, “Vinul și restul băuturilor sunt foarte bune.”, “Limoncello și lichiorul de affine sunt cu adevărat deosebite!”, “Este un restaurant foarte apreciat și frecventat, recomand rezervarea indiferent de momentul zilei.”, “Acesta este cu siguranță în Top-ul personal 5 mese bune.”, “Mâncare fabuloasă, serviciu excelent.”, “Atmosfera este plăcută dar servirea a fost prea rapidă.”.

Restaurante din Asia

Preparatele restaurantelor asiatice sunt preponderant realizate pe bază de orez. Multitudinea de condimente și de ingrediente dintre cele mai neobișnuite stârnesc interesul celorlalte culturi. În urma unui clasament realizat de site-ul TripAdvisor, țările asiatice cele mai cunoscute și apreciate pentru cultura culinară sunt China, cu orașul Hong Kong, Indonezia cu orașul Seminyak și Japonia cu orașele Sapporo, Kyoto și Osaka.

Datorită acestor clasamente, am decis ca analiza de conținut să se realizeze pe review-urile lăsate de către diferite persoane restaurantelor din aceste orașe.

China

Astfel, am început analiza review-urilor restaurantelor din Hong Kong. Am ales din lista cu cele mai bine clasate 30 de restaurante (Din Tai Fung (Hong Kong, Silvercord Branch), cafe TOO, Tim Ho Wan, Sing Yin Cantonese Dining, Tai Cheong Bakery, Hutong, Lung King Heen, T'ang Court, Maxim's Palace City Hall Dim Sum, Crystal Jade La Mian Xiao Long Bao, American Restaurant, Mak's Noodle (Mak Un Kee), Chilli Fagara, Rainbow Seafood Restaurant(the Sok Kwu Wan Seafood villages), Spring Deer, Hui Lau Shan, Honeymoon Dessert, The Sweet Dynasty, Mask of Sichuan and Beijing, Yan Toh Heen, Intercontinental Hotel, Peking Restaurant, Australia Dairy Company, Zen, The Place, Langham Place Hotel Hong Kong, Under the Bridge Spicy Crab, Nathan Congee and Noodle, Top Deck – Jumbo Floating Restaurant, Red Pepper Restaurant și Lie Heung Tea House. După alegerea aleatorie cu programul Randomizer, cele 3 restaurante ale căror review-uri vor fi analizate sunt: Spring Deer, The Sweet Dynasty și restaurantul Top Deck – Jumbo Floating.

Primele review-uri analizate sunt cele ale restaurantului Spring Deer. Acesta este un restaurant cu mâncare chinezească specific locală, foarte apreciat datorită raportului echilibrat calitate-preț. Din totalul de 100 de persoane, 76 au afirmat în review-urile lor că sunt foarte mulțumiți de calitatea mâncării doar că ar sugera o schimbare în ceea ce priveste meniul care de 20 de ani este aproximativ la fel. Dacă la început aceștia erau impresionați de mâncărurile preparate, acum pot afirma că sunt doar mulțumiți de gustul și de porțiile mari de mâncare. Cei care nu au apreciat mâncarea din acest restaurant, au afirmat că preparatele nu doar că erau ieftine, dar nu erau de calitate. În ceea ce privește băutura, 8 persoane au apreciat calitatea băuturilor, unele afirmând că au fost încântați de faptul că era de o calitate satisfăcătoare, și totuși la un preț mic, în comparație cu prețurile din celelalte restaurante. Atmosfera din restaurant a fost considerată de 18 persoane ca fiind una aglomerată și zgomotoasă dar plăcută datorită faptului că în acest fel simțeau că trăiesc o adevărată experiență în Hong Kong. O parte din restul persoanelor, în număr de 82 nu au apreciat această aglomerație, iar o altă parte nu au specificat nimic legat de atmosfera din acest restaurant.

Câteva dintre impresiile și sfaturile celor care au recomandat acest restaurant: “Comandați orice, indiferent de felul de mâncare veți fi impresionați. Veți dori să vă întoarceți și a doua zi.”, “Vizitez Hong Kong de 20 de ani iar acest restaurant este un ˃must visit˂. Mâncarea continuă să fie uimitoare și meniul nu s-a schimbat foarte mult peste ani. Cu siguranță voi merge și anul viitor.”, “Mâncarea în general este foarte bună, nu doar rața este în topuri. Nu veți fi niciodată dezamăgiți.”, “Serveurii sunt adevărați profesioniști. Plănuim să ne mai întoarcem înainte de a pleca.”

Cel de-al doilea restaurant ales pentru analizarea review-uri este The Sweet Dynasty. Acest restaurant cu mâncare chinezească are doar 76 de review-uri. Din aceste 76 de review-uri postate de persoanele care au fost în restaurantul The Sweet Dynasty , 63 sunt foarte încântate de mâncarea care se servește. Tot aceste persoane au mai afirmat că apreciază meniul variat și porțiile generoase și delicioase. Celelalte 13 persoane nu au apreciat preparatele, afirmând că sunt obișnuite fără personalitate sau alte elemente care să le facă în vreun fel speciale. Băutura a fost apreciată doar de 4 persoane, afirmând că în acest restaurant se servește un ceai deosebit de bun. Restul persoanelor, nu au afirmat nimic legat de băuturile din restaurant.

Câteva dintre părerile persoanelor care au fost în acest restaurant: “Mediul este clasic chinezesc și serviciul a fost destul de rapid pentru băuturi și deserturi.”, “Acesta este unul dintre restaurantele noastre favorite din Hong Kong…gustul sărat al orezului prăjit, calmar cu sare și piper și multe altele…eu recomand acest loc.”, “Calmarul cu curry este delicios. Deasemenea prețul este accesibil.”, “Un loc bun pentru a lua prânzul fără a cheltui prea mult.”, “Am fost impresionat de mâncare și atmosferă. Să nu ratați desertul!”, “Am fost foarte mulțumit de mâncare, dar porțiile servite au fost foarte mici.”.

Și în cazul review-urilor restaurantului Top Deck – Jumbo Floating, numărul acestora este mai mic decât numărul review-urilor pe care ni le-am propus să le analizăm. Din totalul de 64 de persoane care au postat review-uri, 47 apreciază mâncarea bazată pe fructe de mare, meniul variat și porțiile generoase și delicioase: “Mâncarea a avut un gust foarte bun și serviciul este foarte bun. Îl vom vizita din nou cu următoarea ocazie.”, “Am fost impresionat de mâncare și atmosferă.”. Cei care nu au apreciat foarte mult preparatele au afirmat că acestea au fost mult prea exotice pentru gusturile lor. Tot din totalul de 64 de persoane, 23 apreciază calitatea băuturilor. Acestea au specificat în review-urile lor că au fost plăcut impresionați de calitatea foarte bună a vinului, șampaniei și chiar a ceaiului care se găsește într-o mare varietate de arome. Restul persoanelor în număr de 41 nu au specificat nimic legat de băuturile din restaurant. În ceea ce privește ambianța, 34 de persoane au afirmat că aceasta este una foarte plăcută și relaxantă. Atmosfera liniștită este oferită în special de poziționarea restaurantului pe malul unui lac și prin decorul clasic chinezesc.

Indonezia

În cazul Indoneziei, se pare că cele mai cunoscute și apreciate restaurante se află în orașul Seminyak. Cele mai bine clasate restaurante cu specific local din Seminyak sunt doar în număr de 13: CHANDI, Nirvana Restaurant, Waroeng Bonita, me'nu, Delicious Onion, Lucky Day, Warung Eny, JP's warungclub, Warung Bale Bali, Warung Murah, Sate Bali, Warung Ocha's și Passargad Restaurant. În acest caz, sunt doar 13 restaurante cu specific local. Cele trei restaurante alese aleatoriu cu programul Randomizer sunt: Delicious Onion, Sate Bali și CHANDI.

Primele review-uri analizate sunt cele de la restaurantul Delicious Onion. Dintre 100 de review-uri, în 93 este foarte apreciată mâncarea din acest restaurant. Persoanele care au afirmat faptul că apreciază mâncarea din această locație, au argumentat că este o mâncare cu totul specială și că apreciază în mod deosebit faptul că alimentele sunt mereu proaspete. În ceea ce privește băuturile pe care restaurantul le pune la dispoziția clienților săi, 33 de persoane au fost încântate de calitatea băuturilor și de modul de prezentare al acestora, băuturile cele mai apreciate au fost cocktail-urile. Restul persoanelor, în număr 67 nu au comentat nimic în review-urile lor despre băuturi. Atmosfera, este una foarte plăcută în opinia a 35 de persoane. Acestea sunt foarte încântate de formațiile care cântă în restaurant și mai ales de serile tematice care se organizează: dansuri locale, salsa, tango, etc. Celelalte 65 de persoane nu au fost foarte impresionate de aceste evenimente din cadrul restaurantului, astfel nu au scris nimic despre atmosferă, iar cele care au scris dar nu erau mulțumite, era datorită vânzătorilor care aveau acces în incinta restaurantului în timp ce serveau mâncarea.

Restaurantul Sate Bali are doar 70 de review-uri. Dintre cele 70 de persoane care au postat comentarii cu privire la serviciile din restaurant cu specific Asiatic, 53 de persoane au afirmat că au fost impresionate de calitatea și de gustul mâncării care era foarte variată. Cei mai mulți au spus că mâncarea era pur și simplu nemaipomenită, iar produsele erau proaspete. De asemenea le-au fost foarte folositoare lecțiile de gătit pe care restaurantul le organizează. În ceea ce privește băuturile, doar 3 persoane au afrimat că s-au putut bucura de o bere rece, restul de 67, neafirmând nimic legat de acest detaliu. Cei care au fost plăcut impresionați de atmosfera din restaurant, au fost în număr de 21. Aceștia au spus că restaurantul nu arată cu adevărat de lux, dar este un restaurant elegant în aer liber. Ceea ce este destul de plăcut, este muzica Bali interpretată de un muzician singur chiar în afara restaurantului, acesta oferind o atmosferă foarte calmantă. Restul persoanelor în număr de 49 fie nu au avut nici o părere legată de atmosfera din restaurant, fie au afirmat că ambianța este foarte săracă.

Cel de-al treilea restaurant este CHANDI. Din totalul de 100 de review-uri, în 88 sunt regăsite părerile pozitive și aprecierile cu privire la mâncarea preparată. Aceștia au afirmat că mâncarea este remarcabilă, iar meniul foarte variat, astfel că pot allege dintr-o multitudine de feluri diferite de mâncare. Spre deosebire de alte restaurant asiatice, acesta este mai apreciat în ceea ce privește calitatea și varietatea băuturilor. Astfel, 41 de persoane s-au declarat extrem de mulțumite de calitatea vinului care avea și un preț rezonabil, și de diversitatea cocktail-urilor, care erau deosebite. Restul persoanelor în număr de 59 nu au specificat nimic legat de calitatea băuturilor. În ceea ce privește atmosfera din restaurant, 37 de persoane au afirmat că aceasta este relaxantă și drăguță. Cei care nu au fost mulțumiți de ambianța restaurantului, sunt în număr de 63 și au afirmat că acesta nu are nimic special deoarece arată ca oricare restaurant din zonă.

Japonia

Deoarece orașele din Japonia, celebre pentru calitatea mâncării sunt în număr de trei, vom alege câte un restaurant din fiecare oraș pentru analizarea review-urilor. Orașele cu restaurantele cele mai apreciate sunt: Sapporo, Kyoto și Osaka. Restaurantele cele mai cunoscute din aceste orașe sunt: Jingisukan Daruma Rokuyon, Nemuro Hanamaru JR Tower Stellar Place, Sapporo Beer Garden, Sapporo Ramen Kyowakoku, Ramen Shingen Minami-6joten, Mikuni Sapporo, Kitamaru, Matsuo Jingisukan Sapporo Minami-1joten, Aji no Sanpei, Issian Pontocho, Musashi Sushi, Grotto, Grill Miyata, Yoshikawa, Mishimatei, Guilo Guilo Hitoshina, Dotonboriimaihonten, Nakamuraya, Chibo și Yokozuna.

Cele trei restaurante ale căror review-uri vor fi analizate sunt: Sapporo Ramen Kyowakoku, Issian Pontocho și Dotonboriimaihonten.

Primul restaurant ale căror review-uri sunt analizate este Sapporo Ramen Kyowakoku. Acesta este un restaurant cu specific japonez și care nu necesită existența unui buget mare. Totalul review-urilor postate este de 57. Din totalul de 57 de review-uri cu părerile diferitelor persoane care au mers în acest restaurant, 43 au afirmat că adoră mâncarea din acest restaurant, în special ramenele care sunt paste chinezești adorate mai ales de tineri. Restul persoanelor de 14 au susținut că mâncarea din acest restaurant este potrivită și nu iese cu nimic special în evidență. Din 57 de persoane, 13 apreciat atmosfera din restaurant, afirmând că aceasta este una relaxantă și liniștită. Restul persoanelor nu au afirmat nimic despre atmosferă în review-urile postate. În ceea ce privește băuturile oferite de restaurant, foștii clienți nu au afirmat nimic în legătură cu acestea.

Următorul restaurant analizat din punctul de vedere al persoanelor care au servit masa în el, este Issian Pontocho. Acesta este un restaurant care servește doar mâncăruri cu specific local, japonez și în ciuda numărului relativ mic de review-uri (comparativ cu restaurantele din alte orașe), acesta este foarte apreciat de persoanele care au mâncat aici. Din totalul de 76 de persoane care și-au postat impresiile cu privire la restaurantul Issian Pontocho, 64 sunt foarte mulțumite de mâncarea și serviciile din acest restaurant. Restul de 12 persoane nu au fost mulțumite de mâncare, afirmând că mâncarea este mediocră și nu are nimic special pentru standardele japonezilor, astfel încât nu își mai amintesc foarte bine gustul. În ceea ce privește atmosfera, 17 persoane au fost mulțumite de atmosfera prezentă în restaurant, iar restul de 59 nu au fost mulțumite de atmosfera smokey și sistemul de ventilație teribil. Numărul de persoane care au povestit și apreciat băuturile eate unul mic, mai exact 8 persoane. Restul de 68 nu au specificat nimic în review-urile lor legat de băuturi.

Asemenea primelor două restaurante ale căror review-uri le-am analizat, și cel de-al treilea- Dotonboriimaihonten are un număr foarte mic de review-uri. Totalul review-urilor este în număr de 25. Din totalul de 25 de persoane, 19 sunt foarte încântate de mâncarea din acest restaurant, 7 persoane au afirmat că sunt încântate de atmosferă, iar numai 2 au specificat de băuturile din restaurant afirmând că sunt foarte bune și de calitate.

2.2.2. Aplicare instrument de cercetare (ipoteza 2)

Instrumentul de cercetare folosit pentru cercetarea ipotezei Destinațiile Asiatice înglobează mâncarea ca formă de promovare într-o măsură mai mare decât europenii. este analiza de conținut. Analiza de conținut pentru această ipoteză se va realiza pe baza numărului de stele Michelin pe care restaurantele din Asia și Europa le-au obținut în ultimii patru ani (2009, 2010, 2011 și 2012). Pentru un restaurant, stelele Michelin reprezintă până la acest moment cea mai importantă distincție care îi poate fi acordată unui restaurant. Ghidul Michelin evaluează valoarea stelelor astfel: restaurantele care dețin o stea sunt privite ca fiind interesante, pentru restaurantele cu două stele se pare că merită să ocolești pentru a ajunge la ele, iar pentru restaurantele cu trei stele, se pare că într-adevăr se merită să călătoriți în mod special până la ele.

Pentru realizarea cercetării, vom analiza prima dată numărul stelelor pe care fiecare țară din Europa, pentru cei patru ani. Această analiză se va face într-un tabel pentru a putea compara mai ușor datele.

În cazul acestei analize de conținut am notat cu 1 țările care au reușit să evolueze și să-și crească numărul de stele Michelin în perioada 2009-2012, și cu 0 țările care nu au mai evoluat față de 2009. Dacă numărul de stele au scăzut s-a pus -.

Sinteza analizei se regăsește în Tabelul 2.2. și Tabelul 2.3. cu specificația că în ceea ce privește restaurantele din țările Asiatice, cele care au stele Michelin sunt doar cele din China și Japonia.

Tabelul 2.2. Situația stelelor Michelin în țările din Europa 2009-2012.

Tabelul 2.3. Situația stelelor Michelin în țările Asiatice

Spre deosebire de Europa, care are nouă țări cu restaurante ce au primit stele Michelin, Asia are doar două țări, însă una dintre ele, Japonia a putut înregistra o creștere mult mai mare a numărului de stele Michelin.

2.2.3. Aplicare instrument de cercetare (ipoteza 3)

Cel de-al treilea instrument de cercetare folosit pentru ipoteza: Brandul influențează deciziile de călătorie ale oamenilor. este experimentul. După modelul preluat de la autorul Jean Jacques Lambin, în lucrarea “Investissemnts Publicitaires et Marketing Stratégique” și adaptată ipotezei și obiectivului cercetării noastre, experimentul va fi urmat apoi de un chestionar.

Factorul experimental este reprezentat de 4 spot-uri de promovare a țărilor Franța, Spania, Italia și Portugalia. Alegerea acestor țări este motivată de faptul că autorul dorește să identifice cel mai reușit spot. Experimentul s-a aplicat pe un grup de 5 persoane. Criteriul după care au fost selectate din grupul de 15 persoane, alcătuit din colegi și prieteni, este ca aceștia să fi călătorit cel puțin o dată într-una din aceste țări. Cele 5 persoane vor viziona cele 4 spot-uri de promovare, după care îl vor alege pe cel mai plăcut și atractiv. Înainte de derularea spot-urilor, persoanele supuse experimentului vor primi o fișă cu un tabel în care se vor acorda note de la 1 la 5, și în funcție de cel mai mare punctaj obținut se va alege cel mai reușit spot, pe baza căruia se va realiza chestionarul pentru a vedea dacă ipoteza se confirm sau se infirmă. Un model al tabelelor din fișă este Tabelul 2.4.

Tabelul 2.4. Elemente de atractivitate

În urma experimentului țara aleasă pentru atractivitatea spot-ului este Portugalia, așadar pentru completarea chestionarului va trebui vizualizat, prima dată spot-ul de pe site-ul de promovare.

Un model al chestionarului și al elementului ajutător, care este site-ul se vor găsi la secțiunea Anexe, Anexa 2 chestionarul și Anexa 3 site-ul. Chestionarul a fost postat pe Google+. În secțiunea ECTS deoarece acesta este principalul mijloc de a comunica informații unui grup mai mare de persoane. Am ales Google+ și nu Facebook deoarece este puțin mai formal, iar Facebook este mai mult un loc de discuții și de socializare.

Din totalul de 134 de persoane din grupul ECTS de pe Google+, 50 de persoane și-au făcut timp și au completat chestionarul. Pentru completarea chestionarului nu au fost create condiții de vârstă sau sex.

Interpretarea chestionarului

La prima întrebare “Ce vă determină să alegeți o anumită destinație turistică?” cele mai multe persoane au afirmat că preferă raportul calitate-preț în detrimental brandului. Mai exact, 35 de persoane au afirmat că aleg raportul calitate-preț și 15 persoane prefer brandul.

La întrebarea: “ Cât de importantă vi se pare existența unui brand al destinației?” persoanele care au completat chestionarul au trebuit să bifeze pe o scală de la 1 la 5 punctul lor de vedere privind importanța existenței uni brand al destinației (1-deloc important, 2-puțin important, 3-important, 4-destul de important și 5-foarte important).

Astfel, 17 persoane consideră că este importantă existența unui brand al destinației, 14 persoane o consideră destul de importantă și 19 persoane consideră acest lucru ca fiind foarte important.

La a treia intrebare: “ Pe o scală de la 1 la 5 ce sentimente v-a trezit vizionarea spotului?”, variantele de răspuns sunt multiple astfel încât pentru fiecare variantă se va realiza câte o diagramă. Scala de la 1 la 5 va semnifica: 1-deloc, 2-puțin, 3-mult, 4-destul de mult, 5-foarte mult. Prima variantă de răspuns este “relaxare”

Numărul persoanelor care la vizionarea spotului au resimțit foarte mult sentimentul de relaxare este de 30. Cei care au resimțit destul de mult acest sentiment sunt în număr de 18, o persoană a resimțit mult acest sentiment, iar o altă persoană a afirmat că a simțit puțin acest sentiment.

În ceea ce privește transmiterea sentimentului de socializare: 5 persoane au afirmat că le-a fost puțin transmis acest sentiment, 13 persoane au afirmat că le-a fost foarte mult transmis acest sentiment, iar 16 persoane au afirmat că acest sentiment le-a fost transmis destul de mult și încă 16 persoane l-au resimțit mult.

În vederea trezirii sentimentului de distracție, dintre cei 50 de respondenți, cei mai mulți, în număr de 24 au răspuns afirmativ că acest sentiment le-a fost înfiripat. 15 persoane au răspuns că le-a fost foarte mult trezit acest sentiment, 10 persoane au afirmat că le-a fost trezit mult și numai unei persoane i-a fost trezită puțin senzația de distracție.

Sentimentul de aventură a fost trezit foarte mult în mintea a 15 persoane. În mintea a 22 de persoane acest sentiment a fost trezit destul de mult, pentru 12 persoane acest sentiment a fost trezit doar mult, iar pentru o persoană sentimental de aventură a fost trezit puțin.

Pentru cele mai multe persoane,mai exact pentru 28, vizualizarea spotului le-a trezit foarte mult sentimental de liniște. Pentru 14 persoane, acest sentiment le-a fost trezit destul de mult, iar pentru 8 persoane, vizualizarea spotului a contribuit mult la trezirea sentimentului de liniște.

În ceea ce privește trezirea sentimentului de plictiseală, majoritatea persoanelor, mai exact 36 au afirmat că nu le-a fost trezit deloc acest sentiment. Pentru 7 persoane, sentimentul de plictiseală a fost puțin trezit, iar pentru 3 persoane acest sentiment a fost trezit mult.

Pentru 2 persoane acest sentiment a fost trezit destul de mult și pentru alte 2 persoane, a fost transmis foarte mult sentimentul de plictiseală.

Sentimentul de nesiguranță a fost trezit în urma vizionării spotului pentru un număr mic de persoane. Pentru o persoană acest sentiment a fost trezit foarte mult. Pentru 5 persoane sentimentul de nesiguranță a fost destul de mult trezit, pentru 2 persoane a fost trezit mult și pentru încă 2 persoane a fost trezit puțin acest sentiment.

Cei mai mulți au afirmat că vizualizarea spotului, nu le-a trezit acest sentiment. Un număr de 40 de persoane au afirmat că nu le-a fost trezit deloc sentimentul de nesiguranță în urma vizualizării spotului.

La întrebarea “ Ce componentă a spotului v-a influențat în mod deosebit?” părerile au fost împărțite. Posibilitatea ca unele persoane să bifeze mai multe casete de selectare, oferă ocazia ca însumarea numărului celor care au bifat să depășească numărul celor care au răspuns la chestionar.

Astfel, putem observa că peisajul este cel mai apreciat, acesta fiind bifat de 38 de persoane. Pe locul doi sunt activitățile prezentate, care au fost bifate de 19 ori. Muzica a fost bifată de 15 ori, fiind considerată destul de important. Componenta considerată cea mai puțin important a fost logo-ul, acesta fiind bifat de 5 persoane.

La întrebarea deschisă “ Ce ați mai adăuga pentru îmbunătățirea spotului?” cei mai mulți respondenți, în număr de 15 au spus că nu ar mai adăuga nimic. 2 persoane au răspuns că le-ar fi plăcut să fie mai multe persoane în spot pentru a putea empatiza mai ușor, o persoană a afirmat că ar schimba melodia cu una mai ritmată, o altă persoană ar dori să îi fie oferite mai multe informații despre ofertă și 2 persoane au spus că l-ar face mai scurt, pentru a nu plictisi.

La întrebarea: “Mesajul v-a trezit dorința de a călători?”, răspunsul tuturor persoanelor care au răspuns la chestionar a fost afirmativ, aceștia manifestându-și dorința de a călători.

Vârstele celor 50 de persoane care au completat chestionarul sunt între 18 și peste 40 de ani. Cei mai mulți au vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Cei care au completat chestionarul și au vârsta cuprinsă în acest interval sunt în număr de 41. Persoanele care se încadrează ân intervalul de vârstă 26- 40 de ani, sunt 8, iar peste 40 este doar o persoană.

Cele mai multe persoane care au completat chestionarul au fost de sex feminin. Numărul acestora a fost de 31. Numărul persoanelor de sex masculine a fost de 19 și a reprezentat 38% din totalul respondenților.

Rezultatele cercetării. Discuție

Rezultatele cercetării primei ipoteze

primei ipoteze a cercetării vor fi prezentate pe scurt în Tabelul 2.5. ,Tabelul 2.6 și Tabelul 2.7.

După prezentarea acestor date vom putea interpreta rezultatele și apoi vom putea confirma sau infirma ipoteza conform căreia Destinațiile Asiatice înglobează mâncarea ca formă de promovare într-o măsură mai mare decât europenii.

Tabel 2.5. Rezultate restaurante Europene

Tabelul 2.6. Rezultate restaurante Asiatice

Tabel 2.7. Rezultate comparative

Atât în cazul destinațiilor Asiatice cât și în cazul destinațiilor Europene mâncarea este cea mai apreciată. După analiza review-urilor și sintetizarea acestora am ajuns la rezultatele din Tabelul 2.7. Conform acestora ipoteza: Destinațiile Asiatice înglobează mâncarea ca formă de promovare într-o măsură mai mare decât europenii. este infirmată. Conform review-urilor persoanelor care au fost în aceste restaurant, europenii sunt cei care folosesc mai mult mâncarea pentru atragerea turiștilor. Deasemenea, și băuturile și ambinața ocupă un rol important în aprecierea spațiului de alimentație iar în urma evaluării review-urilor, am observat că și în acest caz ele sunt mai apreciate la destinațiile Europene.

Rezultatele cercetării celei de-a doua ipoteze

Rezultatele finale din cele două tabele de la Capitolul 2.2.: Tabelul 2.2. și Tabelul 2.3. sunt prezentate pe scurt în Tabelul 2.8.

După analiza rezultatelor finale, ipoteza: Restaurantele Asiatice au cunoscut în ultimii 4 ani o evoluție mai mare față de restaurantele din Europa. a fost confirmată. Se poate observa că cele mai multe restaurante care au cunocut o evoluție în ultimii 4 ani, cu privire la numărul de stele Michelin, sunt restaurantele din Asia , mai exact din Japonia. Este posibil ca această creștere considerabilă a numărului de restaurante Asiatice cu stele Michelin să fie și datorită faptului că primele stele Michelin au fost date restaurantelor din Franța, care la rândul ei este o țară foarte cunoscută pentru bogăția culinară.

Rezultatele cercetării celei de-a treia ipoteze

În urma aplicării chestionarului, am aflat că vizionarea spot-ului de promovare a Portugaliei a trezit în mințile respondenților dorința de a călători. Așadar, un brand al destinației complet, bine realizat și promovat poate influența deciziile de călătorie ale oamenilor. Deși la prima întrebare: Ce vă determină să alegeți o anumită destinație turistică?, cei mai mulți (35) au răspuns raportul-calitate-preț, totuși ipoteza că: Brandul influențează deciziile de călătorie ale oamenilor. este confirmată de 15 persoane care au afirmat că brandul le influențează deciziile de călătorie.

Limitele cercetării. Direcții viitoare de studiu

Limitele cercetării sau elementele care ar fi putut îmbunătăți cercetarea primei ipoteze: Destinațiile Asiatice înglobează mâncarea ca formă de promovare într-o măsură mai mare decât europenii. sunt numărul de review-uri, modul de descriere al acestora și numărul restaurantelor.

În ceea ce privește numărul de review-uri, acestea nu erau pentru toate restaurantele în număr de 100. Având în vedere că în cazul unor restaurante, numărul review-urilor a fost mai mic decât 100 (numărul propus pentru cercetare), putem spune că evaluarea nu a fost tocmai completă pentru acele restaurante. Un alt element care ar fi putut îmbunătăți cercetarea primei ipoteze este modul în care erau scrise review-urile, mai exact modul de descriere al fiecărui restaurant. Cercetarea s-ar fi realizat mai ușor și interpretarea ar fi fost mai explicită, dacă s-ar fi pomenit în fiecare review despre toate cele trei elemente căutate: mâncare, băuturi și atmosferă. Având în vedere că era vorba despre un restaurant, toate persoanele au spus în review-uri câte ceva despre mâncare, însă despre băuturi și atmosferă nu au specificat toate persoanele. Persoanele care nu au specificat nimic despre băuturi și atmosferă au lăsat loc de interpretări, așa că în această cercetare, am considerat că acele persoane care nu au specificat nimic despre ele, fie nu le-a plăcut dar nu au mai specificat, fie le-a plăcut însă nu îndeajuns încât să-l recomande. Pentru această cercetare s-au luat în considerare doar comment-urile pozitive, însă lipsa unor comentarii se pun unele semne de întrebare, deoarece nu suntem siguri că ele erau neapărat negative. Pe lângă numărul de review-uri și modul de descriere al restaurantelor, al treilea element care ar fi putut imbunătăți cercetarea este existența numărului stabilit de 30 de restaurante. Având în vedere că bucătăria locală era criteriul de alegere al restaurantelor, nu au fost găsite pentru toate orașele numărul stabilit de restaurante.

În ceea ce privește limitele celei de-a doua cercetări, pentru a doua ipoteză Restaurantele Asiatice au cunoscut în ultimii 4 ani o evoluție mai mare față de restaurantele din Europa. consider că era necesară accesarea surselor oficiale pentru preluarea informațiilor.

Limitele celei de- a treia cercetări pentru ipoteza: Brandul influențează deciziile de călătorie ale oamenilor.sunt legate de experiment și de chestionar. În cazul experimentului este posibil să fi apărut efectul de maturizare, cum ar fi plictiseala și oboseala persoanelor supuse experimentului. Pentru a acționa în acest sens, și pentru a îmbunătăți cercetarea ar trebui scurtată durata spot-urilor și eventual realizarea unor mici pauze de discuții pe tema spot-ului vizionat înainte. În ceea ce privește chestionarul, există riscul ca persoanele care l-au completat să se fi grăbit și să nu fi dat atenție spot-ului și modului de completare al chestionarului. Bineînțeles acestea pornesc de obicei de la alți factori care ar fi putut intervene: zgomot, alte activități de făcut, alte persoane care pot distrage atenția sau pot influența răspunsurile. Pentru a îmbunătăți această cercetare, consider că este bine ca persoanele care completează chestionarele, să se afle într-o sală de clasă eventual, iar chestionarele să se dea spre completare înainte de terminarea orei. Este recomandat înainte de terminarea orei, deoarece după terminarea acesteia cele mai multe persoane se grăbesc să plece acasă sau să meargă în pauză. Nu este recomandat nici înainte de începerea orei deoarece cei ce completează chestionarele se pot simți presați de faptul că trebuie să vină profesorul și să înceapă ora.

În ceea ce privește direcțiile viitoare de studiu, cercetarea s-ar putea realiza pe alte zone geografice, sau alte destinații. Într-un studiu viitor ar putea fi analizate și comparate restaurantele din regiunile Americii împreună cu efectele pe care acestea le au asupra sănătății oamenilor.

Bibliografie

Cărți:

Aaker, D. A. (1991). Management brand equity: Capitalizing on the value of a brand name. New York: Free Press.

Alan Clarke, Wei Chen (2007)- International Hospitality Management- concepts and cases, BH.

Anderson, J. and T. Meyer (1988) Mediated Communication: A Social Action Perspective. London: Sage

C. Michael Hall,Liz Sharples (2008) Food and wine festivals and events around the world, Btterworth-Heinemann

C. Ryan, The tourist experience: The new introduction, Cassell, London (1997)

De Jonathan E. Schroeder,Miriam Salzer-Mörling, (2006)- Brand culture

Dittmar Helga (1992), The social psychology of material possessions: To have is to be, Harvester Wheatsheaf  (Hemel Hempstead, Hertfordshire and New York, N.Y.)

Felipe Fernandez- Armesto, Near A Thousand Tables- A History Of Food, FreePress, 2002, New York

German perspective. In: Commercial Television and European Children. S.Ward, T. Robertson and R. Brown (eds.) Gower: Hants.

Goffman, E. (1959) The Presentation of Self in Everyday Life. Harmondsworth: Penguin

Graham Hankinson (2004), The brand images of tourism destinations: a study of the saliency of organic images,

Grunert, K. (1986) TV Advertising, Product Preferences and Consumer Socialization: a

Hall, C. M. (2003)- Wine, food, and tourism marketing: Preface. Journal of Travel and Tourism Marketing 14.

Hall, C.M., Mitchell, R. (2001), "Wine and food tourism", in Douglas, N., Derrett, R. (Eds),Special Interest Tourism, John Wiley & Sons, Brisbane, .

Hjalager, A.-M.; Richards, G.W., (2002)- Tourism and Gastronomy, Routledge

J.N. Kapferer, (1997), Strategic brand management: Creating and sustaining brandequity long term, (2nd ed.) Kogan Page Limited, London

John B. Thompson (1990), Ideology and Modern Culture: Critical Social Theory in the Era of Mass Communication, Stanford University Press

Kaspar, C. (1986) The impact of catering and cuisine upon tourism. In 36th AIEST Congress: The Impact of Catering and Cuisine and Cuisine Upon Tourism. Montreux, Switzerland:AIEST Available: cabdirect.

Kerry Goodfrey and Jackie Clarke,(2000), The Tourism Development Handbook- A practical approach to planning and marketing , Cassell, London

Long, L. (1998) Culinary tourism. A folkloristic perspective on eating and otherness. Southern Folklore 55, pp. 181-204

Long, L. M. (2004), Culinary tourism: Food, Eating and Otherness. Lexington: University Press of Kentucky

McCracken, G. (1993) The Value of the Brand: An Anthropological Perspective. In

Morgan, N., and A. Pritchard (2002). “Contextualizing Destination, Branding.” In Destination Branding: Creating the Unique Destination, Proposition, edited by N. Morgan, A. Pritchard, and R. Pride. Oxford:, Butterworth-Heinemann, pp. 11–43.

N. M. Bradburn; S. Sudman, (1979), Improving Interview Method and Questionnaire Design- Response Effects to Threatening Questions in Survey Research, Jossey-Bass, United States

P. Boniface,Tasting tourism: Traveling for food and drink, Ashgate Publishing, Burlington (2003)

P. Bourdieu, (1984), Distinction: a social critique of the judgment of taste, Routledge, London.

Ritchie, J.R.B. and Crouch, G.I.(2000) The Competitive Destination. A SustainableTourism Perspective.Wallingford:CABI

Victor T.C. Middleton, Jackie Clarke (2001)- Marketing in Travel and Tourism (third edition)

Wicklund, R. A. and P. M. Gollwitzer (1982) Symbolic Self-Completion. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum, New Jersey London

Yvette Reisinger (2009)- International Tourism cultures and behaviour, BH (Butterworth Heinemann.

Surse informale:

Andy Hayler, http://www.3starrestaurants.com/michelin-restaurants-star-guide.asp

Emil Lisa, (n.d.) Reintoarcerea la traditii, asul din maneca tour-operatorilor, The Investor: Arta de a investi in viitor, http://www.theinvestormagazine.com/ro/index.php?id=10025&lang=ro&login=articol&nr=47&rubrica=22

What is the importance of food tourism?(n.d.), Available: http://www.blurtit.com/q643988.html , 30 Mai 2012

Valentin Roman, 24 Februarie 2011, Cele mai populare festivaluri din România, www.evz.ro, http://www.evz.ro/detalii/stiri/cele-mai-populare-festivaluri-culinare-din-romania-922209.html

Alexandra Grigore, 10 Martie 2011, Top tari gourmet. Destinatii unde mancarea este un obiectiv touristic, Business24, Available: http://www.business24.ro/turism/obiective-turistice/top-tari-gourmet-destinatii-unde-mancarea-este-un-obiectiv-turistic-1488314 30 Mai 2012.

Topul turiștilor străini care vizitează România 11 Martie 2012, Available:http://www.wall-street.ro/articol/Turism/117898/topul-turistilor-straini-care-viziteaza-romania.html,30 Mai 2012

Cristina Dobreanu, 3 Mai 2012, INS: Aproape 1,4 milioane de turisti straini au intrat in Romania de la inceputul anului, Available: http://www.incomemagazine.ro/articol_75190/ins-aproape-14-milioane-de-turisti-straini-au-intrat-in-romania-de-la-inceputul-anului.html

Articole:

Bowie, D. & Buttle, F. (2004). Hospitality marketing: An introduction: Oxford, UK. Elsevier.

Xu Chen , August 2010, ASSESSMENT OF DESTINATION BRAND ASSOCIATIONS: AN APPLICATION OF ASSOCIATIVE NETWORK THEORY AND NETWORK ANALYSIS METHODS

J.R. B. Ritchie and R. J.B. Ritchie, THE BRANDING OF TOURISM DESTINATIONS – PAST ACHIEVEMENTS & FUTURE CHALLENGES- A Basic Report Prepared for Presentation to the 1998 Annual Congress of the International Association of Scientific Experts in Tourism Marrakech, Morocco, September 1998

Abraham Pizam, Yoram Neumann, Arie Reichel, (September 1978)- Dimentions of tourist satisfaction with a destination area, Annals of Tourism Research, Pages 314- 322, Volume 5, Issue 3.

Annette Pritchard and Nigel Morgan, (1998), Mood marketing' — The new destination branding strategy: A case study of 'Wales' The Brand, Journal of Vacation Marketing, Pages 215- 229.

Athena H. N. Mak, Margaret Lumbers, Anita Eves, Richard C. Y. Chang, (30 November 2011)- Factors influencing tourist food consumption, International Journal of Hospitality Management.

Belk, R. (1988) Possessions and the Extended Self. Journal of Consumer Research, 15 (September) 139-168.

Bendegul Okumus, Fevzi Okumus, Bob McKerchen, (February 2007), Incorporating local and international cuisines in the marketing of tourism destination: The cases of Hong Kong and Turkey, Pages 253- 281, Volume 28, Issue 1.

Beverley Sparks, John Bowen, Stefanie Klag, (2003)- Restaurants and the tourist market, International Journal of Contemporary Hospitality Management, Pages 6- 13, Volume 15, Issue: 1.

Beverley Sparks, Karen Wildman, John Bowen- Restaurants as a Contribuitor to Tourist DestinationAttractiveness: phase one- expert interviews, http://www.sustainabletourismonline.com

Blain, C., Levy, S. E., & Ritchie, J. R. B. (2005). Destination branding: Insights and practices from destination management organizations. Journal of Travel Research, 43(4), 328-338.

Ching-Fu Chen, Fu-Shian Chen, (February 2010)- Experience quality, perceived value, satisfaction and behavioral intentions for heritage tourists, Tourism Management, Pages 29-35, Volume 31, Issue 1.

Christina Geng- Qing Chi, Hailin Qu, (August 2008), Examining the structural relationships of destination image, tourist satisfaction and destination loyalty :An integrated approach, Tourism Management, Pages 624- 636, Volume 29, Issue 4.

D.B. Holt, (June 1998), Does cultural capital structure American consumption?, Journal of Consumer Research, Vol. 25, No. 1, pp. 1-25, Chicago Journals, http://www.jstor.org/stable/10.1086/209523

Ekinci, Y. (2003), “From Destination Image to Destination Branding: An Emerging Area of Research”. e-Review of Tourism Research (eRTR), 1(2).

G. du Rand, E. Heath, N. Alberts, The role of local and regional food in destination marketing: A South African situation analysis, Journal of Travel and TourismMarketing, 14 (3/4) (2003), pp. 97–112

G. McCracken, (1986), Culture and consumption: new approaches to the symbolic character of consumer goods and activities, Journal of Consumer Research, Vol. 13, No. 1, pp. 71-84,Chicago Journals

G.E. du Rand & E. Heath, , Towards a Framework for Food Tourism as an Element of Destination Marketing, Current Issues in Tourism, Volume 9, Issue 3, 2006 , DOI:10.2164/cit/226.0, , pages 206-234, Available online: 22 Dec 2008 on Taylor & Francis Online.

Geoffrey I Crouch, J. R. Brent Ritchie, (March 1999)- Tourism, Competitiveness, and Societal Prosperity, Journal of Business Research, Pages 137- 152, Volume 44, Issue 3. S0148296397001963

Gurviez, P. (1996) The Trust Concept in the Brand-Consumer Relationship. In Marketing for an Expanding Europe. Proceedings of the 25th Annual Conference of the European Marketing Academy, J. Beracs et al (eds.) Budapest: Budapest University of Economic Sciences. 559-574.

Hankinson, G. (2001). “Location Branding: A Study of the Branding Practices of 12 English Cities.” Journal of Brand Management, 9 (2): 127–142.

Helga Dittmar, (2007), The Costs of Consumer Culture and the “Cage Within”: The Impact of the Material “Good Life” and “Body Perfect” Ideals on Individuals” Identity and Well-Being, Psychological Inquiry: An International Journal for the Advancement of Psychological Theory, Volume 18, Issue 1, 2007, pp. 23-31, Taylor Francis Online, DOI:10.1080/10478400701389045.

Henderson, J. (2000). “Selling Places: The New Asia-Singapore Brand.” The Journal of Tourism Studies, 11 (1): 36–44.

Ignacio Rodriguez del Bosque, Hector San Martin, (April 2008)- Tourist satisfaction a cognitive- affective model, Annals of Tourism Research, Pages 551- 573, Volume 36, Issue 2.

Jakša Kivela and John C. Crotts, (August 2006), Tourism and Gastronomy: Gastronomy's Influence on How Tourists Experience a Destination, Journal of Hospitality & Tourism Research, vol. 30, no.3, Pages 354-377, Available: Sage Journals/ doi: 10.1177/1096348006286797

James Cook, (2007)- Using Brand Personality to Differentiate Regional Tourism Destinations, Journal of Travel Research, Pages 5- 14, Volume 48, Issue 1, University Townsville, Australia

J.J.Lambin (1999), Investissemnts Publicitaires et Marketing Stratégique

Jeou-Shyan Horng, Chen-Tsang (Simon) Tsai (February 2010)- Government websites for promoting East Asian culinary tourism: A cross-national analysis, Tourism Management, Volume 31, Issue 1 , Pages 74-85, Available: Elsevier/ ScienceDirect/ S0261517709000144

Jeou-Shyan Horng, Chih-Hsing Liu, Hsin-Yu Chou, Chang-Yen Tsai, (August 2012), Understanding the impact of culinary brand equity and destination familiarity on travel intentions

Jeou-Shyan Horng, Chih-Hsing Liu, Hsin-Yu Chou, Chang-Yen Tsai (2 October 2011)- Understanding the impact of culinary brand equity and destination familiarity on travel intentions, Tourism Management.

John King, Destination marketing organisations—Connecting the experience rather than promoting the place, Journal of Vacation Marketing April 2002 vol. 8 no. 2 105-108, doi: 10.1177/135676670200800201, Available SAGE journals

Juan A. García, Mar Gómez, Arturo Molina, (13 July 2011)- A destination-branding model: An empirical analysis based on stakeholders, Tourism Management, Pages 646-661,Volume 33, Issue 3., ELSEVIER/ScienceDirect/ S0261517711001488

Kam Hung, Rob Law, (August 2011)- An overview of Internet-based surveys in hospitality and tourism journals,Tourism Management, Volume 32, Issue 4, Pages 717-724, Available Elsevier/ ScienceDirect/ S0261517710001111

Keller, Kevin L., & Lehmann, D. R. (2006). Brands and branding: Research findings and future priorities. Marketing Science, 25(6), 740-759.

Kerr Greg, (April 2006),- From destination to location brand , The Journal of Brand Management, Pages 276- 283, Volume 13

Kevin Neld, Metin Kozak, Geoffrey LeGrys, (December 2000) – The role of food service in tourist satisfaction, International Journal of Hospitality Management, Pages 375- 384, Volume 19, Issue 4.

Kwaku Atuahene-Gima, (1995, published online 2 October 2003), An Exploratory Analysis of the Impact of Market Orientation on New Product Performance, Journal of Product Innovation Management, Volume 12, Issue 4, pages 275–293, DOI: 10.1111/1540-5885.1240275

L.M. Long (Ed.), Culinary tourism, The University Press of Kentucky, Kentucky (2004) Tourism brands: An exploratory study of the brands box model, DOI : 10.1177/135676670000600404

Lannon, J. and P. Cooper (1983) Humanistic Advertising: A Holistic Cultural Perspective. International Journal of Advertising,pp.195-213, Volume 2, Issue 3

Laurie Murphy, Gianna Moscardo and Pierre Benckendorff, Using Brand Personality to Differentiate Regional Tourism Destinations, Journal of Travel Research 2007 46: 5, DOI: 10.1177/0047287507302371, Available Sage.

Liping A. Cai, (July 2002), Cooperative branding for rural destinations, Annals of Tourism Research, Volume 29, Issue 3, Pages 720–742, Elsevier/ ScienceDirect/S0160738301000809

Liping A. Cai, Annals of Tourism Research, Volume 29, Issue 3, July 2002, Pages 720–742, Elsevier, ScienceDirect, Cooperative branding for rural destinations, S0160738301000809.

Lorn Sheehan, J. R. Brent Ritchie, Simon Hudson, (2007) The Destination Promotion Triad: Understanding Asymmetric Stakeholder Interdependencies Among the City, Hotels, and DMO, Journal of Travel Research, Vol. 46, no.1, Pages 64-74, Available: Sage Journals/ 10.1177/0047287507302383

M Kozak, (August 2001), – Comparative assessment of tourist satisfaction with destinations across two nationalities, Tourism Management, Pages 391-401, Volume 22, Issue 4.

M. Joseph Sirgy, Chenting Su, Destination Image, Self-Congruity, and Travel Behavior: Toward an Integrative Model, Journal of Travel Research May 2000 vol. 38 no. 4 340-352, doi: 10.1177/004728750003800402

M. Remmington, A. Yuksel,Tourist satisfaction and food service experience: Results and implications of an empirical investigation,Anatolia: An International Journal of Tourism and Hospitality Research , 9 (1) (1998), pp. 37–57, Available online-26 Jul 2011 on Taylor Francis Online. DOI:10.1080/13032917.1998.9686958

Maja Konecnik, William C. Gartner, (April 2007), Customer- based brand equity for a destination, Annals of Tourism Research, Pages 400- 421, Volume 34, Issue 2.

Martin Oppermann, (August 2000), Tourism Destination Loyakty, Journal of Travel Research, Pages 78- 84, Volume 39, Issue 1, Australia.

P. Henry, S. Moscovici (1968), École Pratique des Hautes Études, Problèmes de l'analyse de contenu, pp. 36-60, Volume 3, Issue 11

P. Murphy, M.P. Pritchard, B. Smith, (2000),The destination product and its impact on traveller perceptions, Tourism Management, 21 (1) (2000), pp. 43–52, Elsevier/ScienceDirect/ S0261517799000801

P. Tse, J.C. Crotts,(2005)Antecedents of novelty seeking: international visitors’ propensity to experiment across Hong Kong‘s culinary traditions, Tourism Management, Volume 26, Issue 6, Pages 965–968, Elsevier/Sciencedirect/ S0261517704001426

R. Peralba, (2007), Destinos turísticos: ¿commodities o marca?, Harvard Deusto Marketing y Ventas, 79 pp. 74–80

Richard Elliott și Kritsadarat Wattanasuwan (1998), Brands as Symbolic Resources for the Construction of Identity, International Journal of Advertising, Volume 17, Issue 2, pp. 131-144

S. Boyne, D. Hall, F. Williams, (2003), Policy, support and promotion for food related tourism initiatives: A marketing approach to regional development, Journal of Travel and TourismMarketing, pp. 131–154, DOI:10.1300/J073v14n03_08, Available online: 14 Oct 2008 on Taylor Francis Online

S. Moscovici și P. Henry, (1968), Problèmes de l'analyse de contenu, École Pratique des Hautes Études, Pages, 36-60, Volume 3, Issue 1, Persee Scientific Journals.

S. Pike, Tourism destinationbranding complexity, Journal of Product & Brand Management, Vol. 14, Issue4, 2005), pp. 258–259, DOI 10.1108/10610420510609267

S. Pyo, M. Uysal, R. McLellan, (1991) A linear expenditure model for tourism demand, Annals of Tourism Research, Volume 18, Issue 2pp. 443–454, Avaible Elsevier/ScienceDirect/ 016073839190051C

Sameer Hosany, Yuksel Ekinci, Muzaffer Uysal, (May 2006)- Destination image and destination personality:An application of branding theories to tourism places, Journal of Business Research, Pages 638- 642, Volume 59, Issue 5.

Shuai Quan, Ning Wang,(June 2004), Towards a structural model of the tourist experience: an illustration from food experiences in tourismVolume 25, Issue 3, Pages 297-305,Elsevier/ScienceDirect, S0261517703001304

Southgate, P. (1994) `Total Branding byDesign: How to Make your Brand's Packaging, More Effective', Kogan Page, London (citare)

Soyoung Boo, James Busser, Seyhmus Baloglu, (April 2009)- A model of customer-based brand equity and its application to multiple destinations, Tourism Management, Pages 219-231, Volume 30, Issue 1., Elsevier/ScienceDirect/S0261517708001027

Sparks, B.A., Wildman, K., Bowen, J. (2000), "Restaurants as a contributor to tourist destination attractiveness: phase one – expert interviews", CRC for Sustainable Tourism Working Paper

Stephen W. Litvin, Ronald E. Goldsmith, Bing Pan (June 2008), Electronic word-of-mouth in hospitality and tourism management, Tourism Management, Volume 29, Issue 3, Pages 458–468, Available Elsevier/ScienceDirect, S0261517707001343

Steven Pike, (2005) "Tourism destination branding complexity", Journal of Product & Brand Management, Vol. 14 Iss: 4, pp.258 – 259, Available: Emerald/

Steven Pike, (2005)- Tourism destination branding complexity, Journal of Product & Brand Management, Pages 258- 259, Volume 14, Issue 4.

Tasci, Asli D. A., and William C. Gartner. (2007) “Destination, Image and Its Functional Relationships.” Journal of Travel, Research, 45 (4): 413-25.

Tzu- Kuang Hsu, Yi- Fan Tsai, Herg- Huey Wu, (April 2009)- The preference analysis for tourist choice of destination: A case study of Taiwan, Tourism Management, Pages 288- 297, Volume 30, Issue 2.

William C. Gartner, Maja Konecnik Ruzzier, (September 2011)- Tourism Destination Brand Equity Dimensions Renewal versus Repeat Market, Journal of Travel Reasearch, Pages 471- 481, Volume 50, Issue 5.

Yuksel Ekinci, Ercan Sirakaya-Turk, Sandra Preciado, (24 October 2011)- Symbolic consumption of tourism destination brands, Journal of Business Research.

Yuksel Ekinci, Ercan Sirakaya-Turk, Sandra Preciado, (October 2011), Symbolicconsumption of tourismdestinationbrands, Journal of Business Research, eslsevier/ScienceDirect/S0148296311003171

Bibliografie

Cărți:

Aaker, D. A. (1991). Management brand equity: Capitalizing on the value of a brand name. New York: Free Press.

Alan Clarke, Wei Chen (2007)- International Hospitality Management- concepts and cases, BH.

Anderson, J. and T. Meyer (1988) Mediated Communication: A Social Action Perspective. London: Sage

C. Michael Hall,Liz Sharples (2008) Food and wine festivals and events around the world, Btterworth-Heinemann

C. Ryan, The tourist experience: The new introduction, Cassell, London (1997)

De Jonathan E. Schroeder,Miriam Salzer-Mörling, (2006)- Brand culture

Dittmar Helga (1992), The social psychology of material possessions: To have is to be, Harvester Wheatsheaf  (Hemel Hempstead, Hertfordshire and New York, N.Y.)

Felipe Fernandez- Armesto, Near A Thousand Tables- A History Of Food, FreePress, 2002, New York

German perspective. In: Commercial Television and European Children. S.Ward, T. Robertson and R. Brown (eds.) Gower: Hants.

Goffman, E. (1959) The Presentation of Self in Everyday Life. Harmondsworth: Penguin

Graham Hankinson (2004), The brand images of tourism destinations: a study of the saliency of organic images,

Grunert, K. (1986) TV Advertising, Product Preferences and Consumer Socialization: a

Hall, C. M. (2003)- Wine, food, and tourism marketing: Preface. Journal of Travel and Tourism Marketing 14.

Hall, C.M., Mitchell, R. (2001), "Wine and food tourism", in Douglas, N., Derrett, R. (Eds),Special Interest Tourism, John Wiley & Sons, Brisbane, .

Hjalager, A.-M.; Richards, G.W., (2002)- Tourism and Gastronomy, Routledge

J.N. Kapferer, (1997), Strategic brand management: Creating and sustaining brandequity long term, (2nd ed.) Kogan Page Limited, London

John B. Thompson (1990), Ideology and Modern Culture: Critical Social Theory in the Era of Mass Communication, Stanford University Press

Kaspar, C. (1986) The impact of catering and cuisine upon tourism. In 36th AIEST Congress: The Impact of Catering and Cuisine and Cuisine Upon Tourism. Montreux, Switzerland:AIEST Available: cabdirect.

Kerry Goodfrey and Jackie Clarke,(2000), The Tourism Development Handbook- A practical approach to planning and marketing , Cassell, London

Long, L. (1998) Culinary tourism. A folkloristic perspective on eating and otherness. Southern Folklore 55, pp. 181-204

Long, L. M. (2004), Culinary tourism: Food, Eating and Otherness. Lexington: University Press of Kentucky

McCracken, G. (1993) The Value of the Brand: An Anthropological Perspective. In

Morgan, N., and A. Pritchard (2002). “Contextualizing Destination, Branding.” In Destination Branding: Creating the Unique Destination, Proposition, edited by N. Morgan, A. Pritchard, and R. Pride. Oxford:, Butterworth-Heinemann, pp. 11–43.

N. M. Bradburn; S. Sudman, (1979), Improving Interview Method and Questionnaire Design- Response Effects to Threatening Questions in Survey Research, Jossey-Bass, United States

P. Boniface,Tasting tourism: Traveling for food and drink, Ashgate Publishing, Burlington (2003)

P. Bourdieu, (1984), Distinction: a social critique of the judgment of taste, Routledge, London.

Ritchie, J.R.B. and Crouch, G.I.(2000) The Competitive Destination. A SustainableTourism Perspective.Wallingford:CABI

Victor T.C. Middleton, Jackie Clarke (2001)- Marketing in Travel and Tourism (third edition)

Wicklund, R. A. and P. M. Gollwitzer (1982) Symbolic Self-Completion. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum, New Jersey London

Yvette Reisinger (2009)- International Tourism cultures and behaviour, BH (Butterworth Heinemann.

Surse informale:

Andy Hayler, http://www.3starrestaurants.com/michelin-restaurants-star-guide.asp

Emil Lisa, (n.d.) Reintoarcerea la traditii, asul din maneca tour-operatorilor, The Investor: Arta de a investi in viitor, http://www.theinvestormagazine.com/ro/index.php?id=10025&lang=ro&login=articol&nr=47&rubrica=22

What is the importance of food tourism?(n.d.), Available: http://www.blurtit.com/q643988.html , 30 Mai 2012

Valentin Roman, 24 Februarie 2011, Cele mai populare festivaluri din România, www.evz.ro, http://www.evz.ro/detalii/stiri/cele-mai-populare-festivaluri-culinare-din-romania-922209.html

Alexandra Grigore, 10 Martie 2011, Top tari gourmet. Destinatii unde mancarea este un obiectiv touristic, Business24, Available: http://www.business24.ro/turism/obiective-turistice/top-tari-gourmet-destinatii-unde-mancarea-este-un-obiectiv-turistic-1488314 30 Mai 2012.

Topul turiștilor străini care vizitează România 11 Martie 2012, Available:http://www.wall-street.ro/articol/Turism/117898/topul-turistilor-straini-care-viziteaza-romania.html,30 Mai 2012

Cristina Dobreanu, 3 Mai 2012, INS: Aproape 1,4 milioane de turisti straini au intrat in Romania de la inceputul anului, Available: http://www.incomemagazine.ro/articol_75190/ins-aproape-14-milioane-de-turisti-straini-au-intrat-in-romania-de-la-inceputul-anului.html

Articole:

Bowie, D. & Buttle, F. (2004). Hospitality marketing: An introduction: Oxford, UK. Elsevier.

Xu Chen , August 2010, ASSESSMENT OF DESTINATION BRAND ASSOCIATIONS: AN APPLICATION OF ASSOCIATIVE NETWORK THEORY AND NETWORK ANALYSIS METHODS

J.R. B. Ritchie and R. J.B. Ritchie, THE BRANDING OF TOURISM DESTINATIONS – PAST ACHIEVEMENTS & FUTURE CHALLENGES- A Basic Report Prepared for Presentation to the 1998 Annual Congress of the International Association of Scientific Experts in Tourism Marrakech, Morocco, September 1998

Abraham Pizam, Yoram Neumann, Arie Reichel, (September 1978)- Dimentions of tourist satisfaction with a destination area, Annals of Tourism Research, Pages 314- 322, Volume 5, Issue 3.

Annette Pritchard and Nigel Morgan, (1998), Mood marketing' — The new destination branding strategy: A case study of 'Wales' The Brand, Journal of Vacation Marketing, Pages 215- 229.

Athena H. N. Mak, Margaret Lumbers, Anita Eves, Richard C. Y. Chang, (30 November 2011)- Factors influencing tourist food consumption, International Journal of Hospitality Management.

Belk, R. (1988) Possessions and the Extended Self. Journal of Consumer Research, 15 (September) 139-168.

Bendegul Okumus, Fevzi Okumus, Bob McKerchen, (February 2007), Incorporating local and international cuisines in the marketing of tourism destination: The cases of Hong Kong and Turkey, Pages 253- 281, Volume 28, Issue 1.

Beverley Sparks, John Bowen, Stefanie Klag, (2003)- Restaurants and the tourist market, International Journal of Contemporary Hospitality Management, Pages 6- 13, Volume 15, Issue: 1.

Beverley Sparks, Karen Wildman, John Bowen- Restaurants as a Contribuitor to Tourist DestinationAttractiveness: phase one- expert interviews, http://www.sustainabletourismonline.com

Blain, C., Levy, S. E., & Ritchie, J. R. B. (2005). Destination branding: Insights and practices from destination management organizations. Journal of Travel Research, 43(4), 328-338.

Ching-Fu Chen, Fu-Shian Chen, (February 2010)- Experience quality, perceived value, satisfaction and behavioral intentions for heritage tourists, Tourism Management, Pages 29-35, Volume 31, Issue 1.

Christina Geng- Qing Chi, Hailin Qu, (August 2008), Examining the structural relationships of destination image, tourist satisfaction and destination loyalty :An integrated approach, Tourism Management, Pages 624- 636, Volume 29, Issue 4.

D.B. Holt, (June 1998), Does cultural capital structure American consumption?, Journal of Consumer Research, Vol. 25, No. 1, pp. 1-25, Chicago Journals, http://www.jstor.org/stable/10.1086/209523

Ekinci, Y. (2003), “From Destination Image to Destination Branding: An Emerging Area of Research”. e-Review of Tourism Research (eRTR), 1(2).

G. du Rand, E. Heath, N. Alberts, The role of local and regional food in destination marketing: A South African situation analysis, Journal of Travel and TourismMarketing, 14 (3/4) (2003), pp. 97–112

G. McCracken, (1986), Culture and consumption: new approaches to the symbolic character of consumer goods and activities, Journal of Consumer Research, Vol. 13, No. 1, pp. 71-84,Chicago Journals

G.E. du Rand & E. Heath, , Towards a Framework for Food Tourism as an Element of Destination Marketing, Current Issues in Tourism, Volume 9, Issue 3, 2006 , DOI:10.2164/cit/226.0, , pages 206-234, Available online: 22 Dec 2008 on Taylor & Francis Online.

Geoffrey I Crouch, J. R. Brent Ritchie, (March 1999)- Tourism, Competitiveness, and Societal Prosperity, Journal of Business Research, Pages 137- 152, Volume 44, Issue 3. S0148296397001963

Gurviez, P. (1996) The Trust Concept in the Brand-Consumer Relationship. In Marketing for an Expanding Europe. Proceedings of the 25th Annual Conference of the European Marketing Academy, J. Beracs et al (eds.) Budapest: Budapest University of Economic Sciences. 559-574.

Hankinson, G. (2001). “Location Branding: A Study of the Branding Practices of 12 English Cities.” Journal of Brand Management, 9 (2): 127–142.

Helga Dittmar, (2007), The Costs of Consumer Culture and the “Cage Within”: The Impact of the Material “Good Life” and “Body Perfect” Ideals on Individuals” Identity and Well-Being, Psychological Inquiry: An International Journal for the Advancement of Psychological Theory, Volume 18, Issue 1, 2007, pp. 23-31, Taylor Francis Online, DOI:10.1080/10478400701389045.

Henderson, J. (2000). “Selling Places: The New Asia-Singapore Brand.” The Journal of Tourism Studies, 11 (1): 36–44.

Ignacio Rodriguez del Bosque, Hector San Martin, (April 2008)- Tourist satisfaction a cognitive- affective model, Annals of Tourism Research, Pages 551- 573, Volume 36, Issue 2.

Jakša Kivela and John C. Crotts, (August 2006), Tourism and Gastronomy: Gastronomy's Influence on How Tourists Experience a Destination, Journal of Hospitality & Tourism Research, vol. 30, no.3, Pages 354-377, Available: Sage Journals/ doi: 10.1177/1096348006286797

James Cook, (2007)- Using Brand Personality to Differentiate Regional Tourism Destinations, Journal of Travel Research, Pages 5- 14, Volume 48, Issue 1, University Townsville, Australia

J.J.Lambin (1999), Investissemnts Publicitaires et Marketing Stratégique

Jeou-Shyan Horng, Chen-Tsang (Simon) Tsai (February 2010)- Government websites for promoting East Asian culinary tourism: A cross-national analysis, Tourism Management, Volume 31, Issue 1 , Pages 74-85, Available: Elsevier/ ScienceDirect/ S0261517709000144

Jeou-Shyan Horng, Chih-Hsing Liu, Hsin-Yu Chou, Chang-Yen Tsai, (August 2012), Understanding the impact of culinary brand equity and destination familiarity on travel intentions

Jeou-Shyan Horng, Chih-Hsing Liu, Hsin-Yu Chou, Chang-Yen Tsai (2 October 2011)- Understanding the impact of culinary brand equity and destination familiarity on travel intentions, Tourism Management.

John King, Destination marketing organisations—Connecting the experience rather than promoting the place, Journal of Vacation Marketing April 2002 vol. 8 no. 2 105-108, doi: 10.1177/135676670200800201, Available SAGE journals

Juan A. García, Mar Gómez, Arturo Molina, (13 July 2011)- A destination-branding model: An empirical analysis based on stakeholders, Tourism Management, Pages 646-661,Volume 33, Issue 3., ELSEVIER/ScienceDirect/ S0261517711001488

Kam Hung, Rob Law, (August 2011)- An overview of Internet-based surveys in hospitality and tourism journals,Tourism Management, Volume 32, Issue 4, Pages 717-724, Available Elsevier/ ScienceDirect/ S0261517710001111

Keller, Kevin L., & Lehmann, D. R. (2006). Brands and branding: Research findings and future priorities. Marketing Science, 25(6), 740-759.

Kerr Greg, (April 2006),- From destination to location brand , The Journal of Brand Management, Pages 276- 283, Volume 13

Kevin Neld, Metin Kozak, Geoffrey LeGrys, (December 2000) – The role of food service in tourist satisfaction, International Journal of Hospitality Management, Pages 375- 384, Volume 19, Issue 4.

Kwaku Atuahene-Gima, (1995, published online 2 October 2003), An Exploratory Analysis of the Impact of Market Orientation on New Product Performance, Journal of Product Innovation Management, Volume 12, Issue 4, pages 275–293, DOI: 10.1111/1540-5885.1240275

L.M. Long (Ed.), Culinary tourism, The University Press of Kentucky, Kentucky (2004) Tourism brands: An exploratory study of the brands box model, DOI : 10.1177/135676670000600404

Lannon, J. and P. Cooper (1983) Humanistic Advertising: A Holistic Cultural Perspective. International Journal of Advertising,pp.195-213, Volume 2, Issue 3

Laurie Murphy, Gianna Moscardo and Pierre Benckendorff, Using Brand Personality to Differentiate Regional Tourism Destinations, Journal of Travel Research 2007 46: 5, DOI: 10.1177/0047287507302371, Available Sage.

Liping A. Cai, (July 2002), Cooperative branding for rural destinations, Annals of Tourism Research, Volume 29, Issue 3, Pages 720–742, Elsevier/ ScienceDirect/S0160738301000809

Liping A. Cai, Annals of Tourism Research, Volume 29, Issue 3, July 2002, Pages 720–742, Elsevier, ScienceDirect, Cooperative branding for rural destinations, S0160738301000809.

Lorn Sheehan, J. R. Brent Ritchie, Simon Hudson, (2007) The Destination Promotion Triad: Understanding Asymmetric Stakeholder Interdependencies Among the City, Hotels, and DMO, Journal of Travel Research, Vol. 46, no.1, Pages 64-74, Available: Sage Journals/ 10.1177/0047287507302383

M Kozak, (August 2001), – Comparative assessment of tourist satisfaction with destinations across two nationalities, Tourism Management, Pages 391-401, Volume 22, Issue 4.

M. Joseph Sirgy, Chenting Su, Destination Image, Self-Congruity, and Travel Behavior: Toward an Integrative Model, Journal of Travel Research May 2000 vol. 38 no. 4 340-352, doi: 10.1177/004728750003800402

M. Remmington, A. Yuksel,Tourist satisfaction and food service experience: Results and implications of an empirical investigation,Anatolia: An International Journal of Tourism and Hospitality Research , 9 (1) (1998), pp. 37–57, Available online-26 Jul 2011 on Taylor Francis Online. DOI:10.1080/13032917.1998.9686958

Maja Konecnik, William C. Gartner, (April 2007), Customer- based brand equity for a destination, Annals of Tourism Research, Pages 400- 421, Volume 34, Issue 2.

Martin Oppermann, (August 2000), Tourism Destination Loyakty, Journal of Travel Research, Pages 78- 84, Volume 39, Issue 1, Australia.

P. Henry, S. Moscovici (1968), École Pratique des Hautes Études, Problèmes de l'analyse de contenu, pp. 36-60, Volume 3, Issue 11

P. Murphy, M.P. Pritchard, B. Smith, (2000),The destination product and its impact on traveller perceptions, Tourism Management, 21 (1) (2000), pp. 43–52, Elsevier/ScienceDirect/ S0261517799000801

P. Tse, J.C. Crotts,(2005)Antecedents of novelty seeking: international visitors’ propensity to experiment across Hong Kong‘s culinary traditions, Tourism Management, Volume 26, Issue 6, Pages 965–968, Elsevier/Sciencedirect/ S0261517704001426

R. Peralba, (2007), Destinos turísticos: ¿commodities o marca?, Harvard Deusto Marketing y Ventas, 79 pp. 74–80

Richard Elliott și Kritsadarat Wattanasuwan (1998), Brands as Symbolic Resources for the Construction of Identity, International Journal of Advertising, Volume 17, Issue 2, pp. 131-144

S. Boyne, D. Hall, F. Williams, (2003), Policy, support and promotion for food related tourism initiatives: A marketing approach to regional development, Journal of Travel and TourismMarketing, pp. 131–154, DOI:10.1300/J073v14n03_08, Available online: 14 Oct 2008 on Taylor Francis Online

S. Moscovici și P. Henry, (1968), Problèmes de l'analyse de contenu, École Pratique des Hautes Études, Pages, 36-60, Volume 3, Issue 1, Persee Scientific Journals.

S. Pike, Tourism destinationbranding complexity, Journal of Product & Brand Management, Vol. 14, Issue4, 2005), pp. 258–259, DOI 10.1108/10610420510609267

S. Pyo, M. Uysal, R. McLellan, (1991) A linear expenditure model for tourism demand, Annals of Tourism Research, Volume 18, Issue 2pp. 443–454, Avaible Elsevier/ScienceDirect/ 016073839190051C

Sameer Hosany, Yuksel Ekinci, Muzaffer Uysal, (May 2006)- Destination image and destination personality:An application of branding theories to tourism places, Journal of Business Research, Pages 638- 642, Volume 59, Issue 5.

Shuai Quan, Ning Wang,(June 2004), Towards a structural model of the tourist experience: an illustration from food experiences in tourismVolume 25, Issue 3, Pages 297-305,Elsevier/ScienceDirect, S0261517703001304

Southgate, P. (1994) `Total Branding byDesign: How to Make your Brand's Packaging, More Effective', Kogan Page, London (citare)

Soyoung Boo, James Busser, Seyhmus Baloglu, (April 2009)- A model of customer-based brand equity and its application to multiple destinations, Tourism Management, Pages 219-231, Volume 30, Issue 1., Elsevier/ScienceDirect/S0261517708001027

Sparks, B.A., Wildman, K., Bowen, J. (2000), "Restaurants as a contributor to tourist destination attractiveness: phase one – expert interviews", CRC for Sustainable Tourism Working Paper

Stephen W. Litvin, Ronald E. Goldsmith, Bing Pan (June 2008), Electronic word-of-mouth in hospitality and tourism management, Tourism Management, Volume 29, Issue 3, Pages 458–468, Available Elsevier/ScienceDirect, S0261517707001343

Steven Pike, (2005) "Tourism destination branding complexity", Journal of Product & Brand Management, Vol. 14 Iss: 4, pp.258 – 259, Available: Emerald/

Steven Pike, (2005)- Tourism destination branding complexity, Journal of Product & Brand Management, Pages 258- 259, Volume 14, Issue 4.

Tasci, Asli D. A., and William C. Gartner. (2007) “Destination, Image and Its Functional Relationships.” Journal of Travel, Research, 45 (4): 413-25.

Tzu- Kuang Hsu, Yi- Fan Tsai, Herg- Huey Wu, (April 2009)- The preference analysis for tourist choice of destination: A case study of Taiwan, Tourism Management, Pages 288- 297, Volume 30, Issue 2.

William C. Gartner, Maja Konecnik Ruzzier, (September 2011)- Tourism Destination Brand Equity Dimensions Renewal versus Repeat Market, Journal of Travel Reasearch, Pages 471- 481, Volume 50, Issue 5.

Yuksel Ekinci, Ercan Sirakaya-Turk, Sandra Preciado, (24 October 2011)- Symbolic consumption of tourism destination brands, Journal of Business Research.

Yuksel Ekinci, Ercan Sirakaya-Turk, Sandra Preciado, (October 2011), Symbolicconsumption of tourismdestinationbrands, Journal of Business Research, eslsevier/ScienceDirect/S0148296311003171