INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA TURISMULUI [629483]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA TURISMULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

Cadru didactic îndrumător:
Șef lucr. dr. Fori s Diana

Absolvent: [anonimizat]üs Andreea

Brașov
2018

UNIVERSITATEA ,,TRANSILVANIA,, DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA TURISMULUI

STRATEGIE DE DEZVOLTARE A
OFERTEI DE AGRE MENT ÎN
RÂȘNOV

Cadru didactic îndrumător:
Foris Diana

Absolvent: [anonimizat]üs Andreea

Brașov
2018

STRATEGIE DE DEZVOLTARE A OFERTEI DE AGREMENT ÎN
RÂȘNOV

Autorul: Andr eea HEGEDÜS

Îndrumătorul: Șef lucr. dr., Diana FORI S

Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Alimentație și Turism, str. Castelului nr. 148,
Brașov, România
E-mail: [anonimizat]

REZUMAT (ABSTRACT)
Orașul Râșnov, stațiune turistică de interes național, s -a dezvoltat într -un cadru istoric și natural
deosebit, datorită obiectivelor turistice vechi și valoroase și a Munților Bucegi care mărginesc orașul.
Potențialul turistic natural poate fi valorificat în mod superior prin elaborarea și implementarea unei
strategii de dezvoltare a ofertei de agrement, care să completeze strategia de dezvoltare locală din prezent.
Strategia propusă are la bază dezvoltarea turismului de drumeție, car e poate fi descris ca fiind activ,
dinamic și foarte popular.
Ca parte a acestei forme de turism, propun ideea de proiectare și amenajare a unei poteci
tematice î n Râșnov. Poteca „La pas prin pă durea de fag”, amenajată în zona Cheile Râșnoavei, este o
invitație adresată turiștilor care doresc să își petreacă timpul liber mai aproape de natură. Pe traseu vor fi
prezentate, prin panouri informative, date despre speciile de interes pentru care acea zonă este protejată.
Alături de comunicarea descriptivă sunt propuse idei de comunicare interactivă, care să conducă la
creșterea dorinței de descoperire și a curiozității turiștilor. Proiectul poate fi finanțat prin Programul Pilot
Start Up Mediu Ecoturism, deschis de Ministerul Mediului, ce poate fi accesat de Pri măria orașului.
Cuvinte cheie: turism montan , potecă tematică, strategie de dezvoltare turistică, Râșnov

Rasnov, a tourist resort of national interest, has developed into a particular historical and natural
surroundiings, due to the old and valuable tour ist attractions and the Bucegi Mountains bordering the city.
The natural tourism potential can be better exploited by developing and implementing a development
strategy for the leisure offer, which can complement today's local development strategy. The pro posal
strategy is based on development of hiking tourism, which can be described as active, dynamic, and very
popular.
As part of this form of tourism I propose the idea of designing and fitting out a thematic path in
Rasnov. The trail "Walking through th e beech forest",locat ed in the Cheile Râșnoavei area is an invitation

adressed to tourists who want to spend free time closer to nature. On the route will be presented, through
information panels, data on the species of interest for which that area is pro tected. Along with the
descriptive communication, ideas of interactive communication are proposed, which will lead to an
increase in the desire to discover and the curiosity of the tourists. The project can be funded through the
Start Up Environment Ecotou rism Program, opened by the Ministry of Environment, which can be
accessed by the City Hall.
Keywords: mountain tourism, thematic path, tourism development strategy, Rasnov

5

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
Capitolul 1 STADIUL ACTUAL ȘI TENDINȚELE EXISTENTE ÎN DOMENIUL
TURISMULUI MONTAN ȘI DE DRUMEȚIE ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
1.1 Turismul montan ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7
1.2 Impactul turismului montan asupra mediului ………………………….. ………………………….. … 10
1.3 Turismul de drumeție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 12
1.4 Poteci turistice tematice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 15
1.5 Reglementări legale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 16
Capitolul 2 ORAȘUL RÂȘNOV ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
2.1 Descrierea generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19
2.2 Râșnov – stațiune turistică de interes național ………………………….. ………………………….. … 20
2.3 Potențialul turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 21
2.3.1 Potențialul turistic natural ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
2.3.2 Potențialul turistic antropic ………………………….. ………………………….. ………………….. 24
2.4 Structuri de primire turistice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 26
2.5 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 29
Capitolul 3 STRATEGIE DE DEZVOLTARE A OFERTEI DE AGREMENT ÎN ORAȘUL
RÂȘNOV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 31
3.1 Strategia de dezvoltare propusă ………………………….. ………………………….. …………………… 31
3.2 Propunere de proiectare și amenajare a unei poteci tematice ………………………….. ……….. 39
Capitolul 4 PROPUNERE DE FINANȚARE A PROIECTULUI DE AMENAJARE A
POTECII TEMATICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 48
4.1 Programul Pilot Start Up Mediu Ecoturism ………………………….. ………………………….. …… 48
4.2 Formular proiect ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 49
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 60
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 61

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

6

INTRODUCERE

Lucrarea de față propune o strategie de dezvoltare a ofertei de agrement pentru stațiun ea
turistică de interes național Râșnov, prin prisma dezvoltării turismului de drumeție , în vederea
valorificării superioare a potențialului turistic natural și atrageri i unui număr mare de turiști pe
tot parcursul anului. Am ales orașul Râșnov deoarece, locuind acolo, am observat că în ciuda
cadrului și resurselor naturale ofertante, eforturile investiționale în domeniul turismului din
ultimii ani s -au concentrat în mare parte pe potențialul turistic antropic, cultural -istoric.
Această lucrare tratează în primul rând stadiul actual și tendințele existente în domen iul
turismului montan, dar și în cel al turismului drumeție. Aceste concepte teoretice prezintă
importanță pe ntru elaborarea strategiei, datorită faptului că orașul s -a dezvoltat într -o zonă
montană, cu un bogat potențial turistic.
Datele necesare pentru evaluarea orașului din punct de vedere turistic au fost colectate
de pe site -urile Primăriei și a unor asociaț ii cu profil turistic, dar și prin analizarea Planului de
dezvoltare locală 2014 -2020. Am realizat o analiză SWOT a stațiunii turis tice de interes național
Râșnov, care a pus în evidență atât punctele tari și oportunitățile care trebuie valorificate, cât ș i
punctele slabe și am enințările care trebuie combătut e în domeniul turismului.
Analizând Planul de Dezvoltare Locală a Orașului Râșnov pentru perioada 2014 -2020,
am constatat lipsa unor obiective pentru dezvoltarea viitoare ofertei de agrement. Am concepu t o
strategie, ale cărei obiective sunt concentrate în principal pe valorificarea superioară a
potențialului turistic natural. Elementul de interes este proiectarea, omologarea și amenajarea
unei poteci tematice în Râșnov. Amenajarea unor astfel de trasee pentru atragerea vizitatorilor în
mediul natural este o tendință la momentul actual. Impactul în mediul economico -social este de
creștere a numărului de turiști care vizitează orașul și de a rezolva probleme legate de informare,
conștientizare asupra impor tanței conservării mediului, educare și schimbare a comportamentului
vizitatorilor.
În ceea ce privește finanțarea proiectului, acesta se poate realiza prin intermediul
fondurilor oferite de Ministerul Mediului din fondul pentru mediu prin Programul Pilot Start Up
Mediu Ecoturism. Primăria orașului poate accesa acest program prin depunerea documentației
necesare în cadrul unei sesiuni de finanțare.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

7

Capitolul 1

STADIUL ACTUAL ȘI TENDINȚELE EXISTENTE ÎN DOMENIUL
TURISMULUI MONTAN ȘI DE DRUMEȚIE
1.1 Turis mul montan

„Prin turism se înțelege, în primul rând, ansamblul activităților prin care omul își
petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară pentru a vizita oameni și locuri, pentru a –
și îmbogăți cunoștințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament
etc., iar în al doilea rând, industria de bunuri și servicii creată pentru satisfacerea dorințelor,
preferințelor sau motivațiilor solicitate de turiști în locul de destinație” (Gruia, 2017, p.
11).Turismul este considerat cel mai dinamic sec tor al economiei mondia le și este o activitate
social -culturală și recreativă. Acesta a apărut din necesitatea refacerii capacității de muncă și din
dorința de a petrece într -un mod plăcute timpul liber și a evoluat în paralel cu valorificarea
resurselor turistice naturale și antropice, diversificarea dotăilor turistice și adaptarea lor la
cerințele turiștilor, modernizarea mijloacelor de transport, creșterea calității vieți i și a resurselor
de timp liber (Florea, 2014) . „În multe state ale lumii, în special în statele riverane mărilor calde,
care dispun de infrastructură adecvată, turismul a devenit principala ramură a economiei și sursa
principală de venituri” (Bacal, P.; Cocoș, I., 2012, p. 5) .
Turismul se prezintă sub diferite forme, numeroși autori realizând clasificări ale
acestora. Una dintre cele mai vechi și mai cunoscute forme ale turismului este cel montan.
Acesta presup une includerea muntelui, prin caracteristicile sale morfopeisagistice (alti tudine,
componente morfologice , pantă, expoziție a versanților) în circuitul turistic și practicarea unei
game variate de ac tivități în stațiunile montane (Ciangă, 2011) .
Geografia Europei este caracterizată de o mare varietate de zone montane și
submontane, plecând de la platou ri întinse și joase, până la mun ți extrem de înalți și fragmentați,
aparținând diferitelor vârste geologice (Florea, 2014) . Multe dintre zonele montane europene au
un caracter predominant rural, iar o mare parte au fost subiectul unor modificări de natură
economică și socială semnificative în ultimele decenii. Unele lanțuri muntoase sunt foarte bine
valorificate din punct de vedere turistic, iar altele mai puț in, în ciuda potențialului lor (Snowdon,
P., Slee, B., Farr, H., 2000) . Astfel, la nivel internațional întâlnim o ofertă turistică foarte bogată

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

8
și diferențiată în fun cție de regiune, care răspunde cerințelor tuturor categoriilor de turiști. Între
stațiuni există , bineînțeles , o concureță puternică, fiecare încercând să iasă în evidență prin preț,
calitatea serviciilor, oferta diversificată sau unică și renume.
Munții A lpi reprezintă una dintre cele mai valoroase regiuni montane din lume,
întinzându -se pe teritoriul mai multor țări. Putem observa faptul că cele mai de succes stațiuni s –
au dezvoltat în țări care se caracterizează prin prosperitate economică (Messerli, B., Viviroli, D.,
Weingartner, R., 2009) . Munții Carpați traversează Europa pe o distanță de 1500 kilometrii ,
trecând și prin țara noastră. Frumusețea peisajelor și bogăția resurselor pot face din Lanțul
Carpatic un competitor al Alpilor, însă mare parte din țările pe teritoriul cărora se află au un
nivel economic mai scăzut (Glăvan, 2005) .
În afara Europei, Munții Apalachi și Munții Stâncoși din Statele Unite ale Americii, deși
mai sălbatici și mai puți n populați, sunt renumiți pentru formele spectaculoase de relief, bogăția
resurselor naturale, posibilitățile de practicare a sporturilor de iarnă și de petrecere a timpului
liber. Cel mai înalt lanț muntos al lumii, Mu nții Himalaya, se află în Asia și rep rezintă un
adevarat paradis pentru iubitorii muntelui (Zurick, D., Karan, P.P., 1999) .
Profesorul Ciangă Nicol e evidențiază faptul că t urismul montan poate cuprinde :
a) Turismul pentru sporturi de iarnă: îmbină turismul cu desfășu rarea unor activități
sportive. Acest tip de turism este dependent de condițiile climatice (temperatură, grosimea
stratului de zăpadă, stabilitatea și persistența lui) și se poate practica în regiunile înalte, sezonier
sau pe tot parcursrul anului (Ciangă, 2011) . Sporturile de iarnă presupun existența unei
infrastructuri ade cvate pentru a se putea desfășura în condiții bun e și de sigurață pentru turiști;
b) Turismul itinerant montan: se poate practica pe tot parcursul anului și este influențat
de existența căilor de acces între diferite zone montane și pe munte (poteci, drumuri forestiere),
deoarece presupune deplasarea turiștilor între diferite zone și masive care au un potențial turistic
deosebit. Poate cuprinde excursii temat ice, drumeții și popasuri și atrage în special turiștii care
iubesc muntele (Bogan, 2016) ;
c) Turismul de drumeție montană: este un tip de turism dinamic, activ și foarte
răspândit, care poate fi practicat în orice anotimp, în zon e montane înalte sau joase, cu o valoare
peisagistică deosebită. Turismul de drumeție montană are efecte benefice asupra sănătăți i și
permite observarea florei ș i faunei, care prezintă interes turistic (Florea, 2014) .Valoarea turistică
a vegetației crește prin existența unor specii declarate monumente ale naturii și ocrotite p rin
lege, așa cum sunt în țara n oastră Floarea de Colț și Garofița Pietrei Craiului;

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

9
d) Turismul climateric montan pentru odihnă și agrement: c ondițiile climatice și
bioclimatice aduc beneficii sănătății omului și sunt din ce în ce mai apreciate odată cu creșterea
nivelului de poluare a aerului din marile orașe. „Studiile de specialitate arată că, în țara
noastră, condițiile de climă c onstituie un factor important de cură, fapt ce a condus la
apariția climatoterapiei, ca mijloc terapeutic, cu ajutorul elementelor climato -geografice”
(Tălângă, 2016, p. 21) ;
e) Turismul – alpinism: este pr acticat de un număr relativ mic de persoane, deoarece
presupune o condiție fizică foarte bună și pregătire intensă, da r și echipament special, curaj ș i
spirit de aventură. Poate fi practicat în zo ne montane cu versanți abrupți ș i pante, ținând cont d e
anum ite condiții de siguranță (Ciangă, 2011) .
Din punct de vedere al organizării spațiilor, în regiunile montane cu multiple resurse
turistice s -au amenajat de -a lungul timpului stațiuni. „Stațiunea reprezintă nucleul desfășurării
efective a activității de t urism, în care se creează o nouă valoare, se înregistrează cheltuieli și
venituri” (Țigu, 2001, p. 37) . Astfel, stațiunile reunesc potențialul turistic natural și antropic,
contribuind la creșter ea economică prin valorificarea resurselor locale și prestarea anumitor
servicii, dobândind valoare socială și culturală. Stațiunile turistice se pot întâlni grupate sau
izolate. În stațiuni le montane este vitală existența structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare și alimentație publică, a unei infrastructuri de transport și a dotărilor pentru agrement și
sporturi montane.
Impactul agrementului a devenit unul dintre subiectele de interes pentru cercetătorii din
domeniul turismului. S -a ajuns la concluzia că o experiență de calitate este garantată prin oferirea
unei game variate de oportunități de agrement. Una dintre cele mai însemnate probleme este
legată de tendințele și gusturile aflate într -o continuă schimbare, deci de a folosi eficient
resursele în funcție de cerere. Calitatea serviciilor și satisfacția clienților sunt obiectivele
fundamentale ale furnizorilor de servicii de agr ement (Hall, M., Page, S. J., 2014) . În
concordanță cu cerințele turistului, agrementul vizează destinderea și reconfortarea fizică
a acestuia, divertismentul și dezvoltarea capacităților sale. Totodată, agrementul reprezintă
mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor, iar
dezvoltarea sa reprezintă un mijloc de asigurare a competitivității stațiunilor turistice (Turcu,
D., Weisz, J., 2008) . În cee a ce privește agrementul montan , amenajarea domeniul schiabil este
unul dintre cele mai importante aspecte. Alături de schi, snowboarding -ul este un sport montan
foarte apreciat. Practicarea acestor sporturi este dep endentă de existența unei infras tructuri de
transport pe cablu (Florea, 2015) .

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

10
Stațiu nile montane din întreaga lume au un scop comun: atragerea unui număr cât mai
mare de turiști. Pentru aceasta stațiunile oferă, alături de posibilități variate de cazare și de
masă, alternative de petrecere a timpului liber. Specialiști i din domeniul tur ismului au înț eles
faptul că este esențial ca stațiunile să aibă turiști pe tot parcursul anului, deci să înregistreze
profit permanent. Activităț ilor clasice (drumeții, pescuit, vizitarea unor obiective turistice) li s -au
alăturat altele mai puțin obișnui te: sporturi extreme, parapanta, mountain -bike, observarea florei
și faunei (Țigu, 2001) .Cerințele turiștilor sunt într -o continuă schimbare, iar stațiunile trebuie să
își remodeleze ofertele permanent pentru a atrage noi clien ți.
Zona montană, una dintre cele trei componente definitorii ale structurii peisagistice din
România (alătu ri de Dunăre și de Marea Neagră ) ocupă o treime din suprafața țării (Țigu, 2001) .
Cristian Tălângă (2016), într -o lucra re ce abordează tema turismul ui rural, subliniază faptul că
sistemul montan al României „se caracterizează printr -o diversitate de peisaje, dată de
particularitățile diferitelor tipuri de relief (glaciar, fluviatil, structuralo -litologic etc.),
alternarea unităților montane, submontane și depresionare, a culoarelor de văi, varietatea și
configurația învelișului vegetal și a rețelei de ape și lacuri, o mare bogăție de ape minerale și
termominerale, fondul cinegetic și piscicol – deoseb it de reprezentative etc” (Tălângă,
2016, p. 21) . Cu alte cuvinte, munții țării noastre au caracteristici speciale (inclusiv păduri
virgine) și resurse bogate, din îmbinarea acestor elemente rezultând atractivitatea turistică.
Munții Carpați oferă condiții favorabile pentru practicarea sporturilor de iarnă, alpinism,
drumeție, speoturism, vănătoare, odihnă și tratament. Cea mai importantă zonă turistică montană
din România este considerată a fi Valea Prahovei, aici întâlnindu -se forme spectaculoase de
relief și concentrându -se cele mai multe stațiuni montane (Negruț, 2013) .
1.2 Impactul turismului montan asupra mediului

Specialiștii din toate domeniile sunt din ce în ce mai preocupați de conceptul de
dezvolate durabilă. „Dezvoltarea durabilă presupune o dezvoltare ce satisface nevoil e
generațiilor actuale, fără a prejudicia int eresele generațiilor viitoare.” (Gruia, Ecologie și
Protecția Mediulu (Note de Curs), 2010, p. 68).Primele idei de protecție a naturii presupuneau
izolarea unei porțiuni pentru a o conserva. Mai apoi s -a ajuns la ideea că omul poate interveni în
mod benefic pentru a amenaja armonios spațiul natural, pentru a -i accentua frumusețile și pentru
a me nține echilibrul dorit. Astfel au apărut zone protejate (parcuri naționale, rezervații naturale)
care au în primul rând o valoare științifică deosebită, dar și importanță turistică. Cu cât mediul
natural este mai bogat ș i mai puțin antropizat și degradat, cu atât este mai atractiv, deci numărul

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

11
de turiști atrași este mai mare. În schimb, cu cât omul a intervenit mai mult asupra naturii, cu atât
atractivitatea a scăzut, iar f luxul turistic a fost diminuat (Gruia, 2016) .
Fluxul extrem de mare de turiști care vizitează anumite zone au un impact negativ,
gene rând o presiune turistică asupr a acestora. Astfel, multe dintre resursele naturale și -au pierdut
farmecul, a crescut poluarea și au fost degradate multe monumente istorice. Mu lți turiști văd
vacanța ca pe o perioadă în care ei se pot comporta într -un mod hedonist, fără să fie nevoie să fie
responsabili. Ei continuă să caute o scăpare din rutină, fără a ține seama de principiile turismului
responsabil (Swarbrooke, 1999) .
Deseori, peisajele sunt elementele care îi motivează pe turiști să aleagă muntele ca loc
de petrecere al timpului liber . Din acest motiv problema degradării peisajelor ca urmare a
activității omului este una serioasă și de actualitate . Putem observa stațiuni montane, atât din
România cât și din afara țării, care și -au pierdut din frumusețe datorită antropizării peisajului
care a luat amploare. Desigur că există și exemple pozitive, țări precum Franța și Japonia care au
înțeles necesita tea conservării peisajului montan (Țigu, 2001) .
Flora și fauna sunt două elemente esențiale în dezvoltarea turismului montan. Vegetația
prezintă interes prin varietatea ei, dar și prin caracteristici unice precum vâ rsta și dime nsiunile
impresionante sau prezența unor plante care trăiesc doar în anumite zone. Dezvoltarea durabilă
presupune ocrotirea acestor două elemente, fără de care turismul montan nu ar mai avea aceeași
popularitate . „Sărăcirea vegetației produce, automat, pie rirea faunei, căci dispariția anumitor
esențe vegetale condamnă la foame o multitudine de mamifere sau păsări, mediul specific de
viață sau hrana indispensabilă a acestora fiind astfel fărâ mițate, limitate sau distruse”
(Bon nefous, 1976, p. 46) .Observăm așadar că și culesul plantelor și fructelor din păduri, în mod
abuziv, este o practică dăunătoare mediului înconjurător. Protejarea florei și faunei se ralizează
prin măsuri legislative, prin implicarea diverselor asociații de profil, dar și prin creșterea
nivelului de conștientizare și educare al turiștilor.
Un aspect important în ceea ce privește dezvoltarea durabilă a spațiului montan es te
faptul că, în unele regiuni , nu se mai pune accent pe atracțiile naturale ș i se obse rvă o tendință de
dezv oltare prin intermediul elementelor artificiale. Astfel au apărut lacurile și zăpada artificială
și ziduri pentru cățărări. Succesul unei stațiuni montane nu mai ține în unele cazuri de potențialul
natural, ci de capacitatea agenților economici de a crea condiț ii favorabile, dar artificiale (Țigu,
2001) . Regiunile muntoase sunt sensibile la schimbările climatice. Efectele acestora pot fi
observate la nivel global în cantitățile mai mici de zăpadă, ghețarii care se retrag și evenimentele
extreme (Bürki, R., Elsasser H., 2003) .

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

12
Atât la nivel național, cât și internațional există numeroase organizații care sunt
preocupate de impactul turismului asupra mediului. În colaborare cu auto ritățil e responsabile de
acest domeniu au fost trasate reguli privind amenajarea zonelor montane, inclusiv de păstrare a
unei arhitecturi unitare și în concordanță cu peisajul montan, dar și măsuri privind gestiunea
circulației turiștilor în zonele proteja te. Luarea unor măsuri în ceea ce privește impactul
turismului asupra mediului este dificilă, deoarece intervin anumite aspecte economice, ca spre
exemplu costurile ridicate generate de implementarea unor tehnologii prietenoase cu mediul.
1.3 Turismul de d rumeție

Turismul de drumeție combină sportul și activitățile recreative cu petrecerea timpului în
natură. Organizația Mondială a Turismului și numeroși autori punctează faptul că acest tip de
turism primește at ributul de health and wellness tourism , care presupune relaxare și bunăstare
(Rodrigues Á., Kastenholz E., Rodrigues A., 2010) . Conceptul de wellness reunește activitatea
fizică și destinderea, creând un echilibru între minte, corp și spirit. Drumeția reprezintă o
activita te de agrement dezvoltată strategic în multe țări europene. Cercetările actuale (Jaudas, J.,
Miklos, J., Heidling E., 2007) arată o cerere în creștere pentru turismul de drumeție. Se remarcă
următoarele aspecte privind zonele c are au potențial în acest domeniu:
• regiuni în care se desfășoară continuu activități de drumeție și care beneficiază de
poteci, cabane ș i asociații specializate (exemplu Polonia cu PTTK, Hugh Tatra, SKW, Berne
Wanderwege), în care drumeția s -a legat în s curt timp cu activitățile de zi cu zi;
• regiuni în care perioadele de dezvoltare intensivă au alternat cu perioade de dezvoltare
mai redusă sau chiar inexistentă (exemplu : Carpații Ucrainei);
• regiuni fără o tradiție remarcabilă în domeniul drumețiilor m ontane.
În ceea ce privește infrastructura, putem observa regiuni care dețin trasee turistice în
stare foarte bună, marcate corespunzător, de -a lungul cărora se întâlnesc cabane bine gestionate,
dar și zone cu un potențial deosebit care însă nu au poteci t uristice sau nu sunt bine întreținute și
marcate și nici posibilități de cazare pentru drumeți. Turiștii care aleg drumețiile ca mod de
petrecere a timpului liber reprezintă o categorie aparte, având nevoi speciale. Este necesar ca cel
puțin o parte din un itățile de cazare din orașele care se află în apropierea zonelor traversate de
trasee turistice să se adapteze la nevoile a cestora. Printre cerințele cel mai des întâlnite se află
check -in-ul la ore târzii, posibilitatea de a servi cina la ore târzii, hra nă bogată și sănătoasă,
posibilitatea de spălare și uscare a hainelor, ghiduri și hărți în unitate, informații privind traseele
(Lascu, 2006) .

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

13
Din ce în ce mai mulți turiști sunt atrași de potențialul turistic al zonelor monta ne, fapt
ce are ca și efect creșterea economică a comunităților din aceste zone, dar și un imp act negativ
asupra mediului î nconjurător. Potecile montane sunt legătura dintre turiști și ecosistemele
naturale. Întreținerea traseelor deja existente, precum și proiectarea viitoarelor trasee trebuie să
țină cont de acest aspect. Dezvoltarea durabilă este apreciată de multe țări ca fiind cheia
managementului turismului. Această abordare atrage turiștii care apreciază și respectă mediul
înconjurător și care doresc să interacționeze c u acesta pentru a -și îmbunătăți cunoștințele
(Newsome, N., Moore, A. S., Dowling, R. K, 2013) .
La nivelul Europei funcț ionează nenumărate asociații care se ocupă de diversele aspecte
ale turismului de drumeț ie. Dintre acestea se remarcă ERA (European Ramblers’ Association),
fondată în anul 1969 în Germania, ce cuprinde organizații di n 34 de țări europene, la care s e
adaugă 2 organizații din Maroc și Canada. Din țara noastră două asociații sunt membre ERA:
Societatea Carpatină Ardeleană și Asociația S iebenbürgischer Karpatenverein (European
Ramblers’ Association, 2017) .
Unul dintre cele mai importante proiecte ale ERA, în care este cuprinsă și România, este
LQT (Leading Quality Trail s – Best of Europe). Drumețiile au devenit foarte populare, iar în
întreg continentul tot mai mulți oameni pleacă să descopere frumusețile naturii pe jos. Tocmai
din aceste considerente a luat naștere proiectul LQT, prin intermediul căruia se acordă un
certificat de calitate traseelor de drumeții, pe baza unui sistem transparent de cr iterii care trebuie
îndeplinite (Ghidul Leading Quality Trails – Best of Europe, 2016) .
În ultimii ani au apărut concepte și idei orientate pe plan internațional, care au drept
scop dezvoltarea și promovarea turismului de drumeție în mai multe țări. Un astfel de program
este Via Carpatica. Acesta își propune conectarea traseelor montane din mai multe țări. De
curând România a fost inclusă în acest pr oiect, iar prin implicarea asociației Siebenbürgischer
Karpatenverein (SKV) s -a reușit conectarea României la rețeaua europeană de poteci turistice de
lungă distanță, prin traseele E8 ș i E3. Proiectul a presupus inventarierea tuturor potecilor pe un
culoar destul de larg, poteci care au fost parcurse și studiate de mai multe echipe. Dintre acestea
au fost selectate cele care se conectează cel mai bine între ele și care s unt printre cele mai
atractive (SKV – Asociatia Carpatina Arde leana a Turistilor, 2017) .
Elveția are o lungă activitate în domeniul drumețiilor. Traseele de drumeții însumează
65.000 kilometri de poteci continue și uniform semnalizate. Peste 90% din drumeții care aleg
Elveția ca și destinație sunt mulțumiți de cali tatea, diversitatea și buna semnalizare a traseelor
montane. Reglementarea rețelei de poteci se face prin Constituția Federală a Elveției, iar

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

14
marcajul este diferit în funcție de cele trei categorii: trasee turistice, trasee turistice montane și
rute alpin e. Asociația Berner Wan derwege, fondată în anul 1936, se ocupă de: realizarea de noi
trasee (consultanță și proiecte), marcarea traseelor, informare despre rețeaua de poteci turistice,
organizare drumeții, cursuri și traininguri, parteneriate cu alte asoci ații, dar și de tipărirea unor
cărți ș i hărți în acest domeniu (Berner Wanderwege, 2017) .
Cehia este cunoscută ca având unul dintre cele mai bune sisteme de marcare a traseelor.
Primul traseu marcat a apărut în urmă cu 129 de a ni, acesta fiind realizat de Czech Tourist Club
(KČT). În 1938 Cehoslovacia a avut cel mai lung, mai dens și mai bine pus la punct sistem de
marcare din lume. Toate traseele erau perfect conectate, iar indicatoarele îi ajutau pe drumeți să
le parcurgă fără a avea nevoie de o hartă. Până în prezent KČT a marcat peste 80.000 de
kilometrii de poteci, trasee de drumeții, trasee de schi fond, rute pentru bicicliști, poteci speciale
pentru călărie și chiar poteci speciale pentru persoanele aflate în scaun cu roti le. Multe din
potecile pentru drumeție sunt parte a Potecilor Europene de Lungă Distanță. Metoda elaborată de
KČT nu a suferit modifică ri majore de -a lungul timpului (Klub Českých Turistů , 2018) .
O altă țară în care turismul d e drumeție este foarte practicat este Germania. Pe întreg
teritoriul Germaniei sunt pest e 200.000 de kilometrii de trasee montane, întreținute de asociațiile
de drumeție, la care se adaugă aproximativ 10.000 k ilometrii de care se ocupă alte organizații
precum parcurile naționale sau autoritățile publice locale cu competențe în domeniu. În
Germania nu există reglementări cu privire la marcarea traseelor montane, de aceea fiecare
asociație sau club de profil care se ocupă de un anume sector de poteci trasează propriile reguli.
Una dintre cele mai cunoscute asociații care se ocupă de întreținerea, curățarea și marcarea
traseelor montane este Deutsche Wanderverband (DWV). Aceasta reunește aproximativ 20.000
de voluntari, de implicarea cărora depinde calitatea tr aseelor care se află în grija asociației
(Deutscher Wanderverband, 2018) .
Așa cum am menționat anterior, România este inclusă în câteva proiecte importante în
domeniul turismului de drumeție, prin implicarea asociațiilor de pro fil și prin parteneriatele
încheiate de -a lungul timpului. Pe zona județului Brașov remarcăm activitatea Asociației
Siebenbürgischer Karpatenverein (SKV). Aceasta a fost înființată în anul 1880, fiind una dintre
cele mai vechi asociații montane din lume ca re încă desfășoară activitate. De -a lungul timpului
SKV a construit și reconstruit 60 de cabane, dintre care cele mai cunoscute sunt Postăvaru,
Curmătura, Omu, Mălăiești și a pus bazele stațiunilor Poian a Brașov și Păltiniș ***- (SKV –
Asociatia Carpatina Ardeleana a Turistilor, 2017) . SKV a colaborat de -a lungul timpului cu
importante asociații din mai multe țări, printre care Deutscher Wellenreit Verband (DWV)

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

15
Germania, Klub Slovenských Turistov (KST) Slovacia, Klub Českých Tu ristů (KCT) Cehia,
Polskie Towarzystwo Turystyczno -Krajoznawcze (PTTK) Polonia, Österreichischer Alpenverein
Austria.
1.4 Poteci turistice tematice

Prin amenajarea unui traseu tematic se dorește scoaterea în evidență a unor informații
mai puțin cunoscute despre o anumită zonă, aspecte care s ă aibă un impact asupra vizitatorului,
să îl surprindă și chiar să îl motiveze ca pe viitor să mai parcurgă astfel de trasee. Potecile
tematice lucrează și ca un mijloc de educație infor mală, deoarece se pleacă de la informații
științifice, care sunt frumos ambalate, spre încântarea turiștilor care rămân cu esența la
finalizarea treaseului. Traseele tematice pot fi amenajate în mediul natural, chiar și în areale
protejate, pentru a îndemna omul să descopere frumusețile naturii, să le apre cieze și să le
protejeze. Traseele tematice se bazează pe interpretarea naturii. Pentru marea majoritate a
operatorilor din turism, interpretarea naturii este o cale de a adăuga valoare zonei, în timp ce
managerii ariilor protejate aprec iază că importanța se reflectă în gestionarea comportamentului
turiștilor la fața locului și în conservarea mediului natural pe termen lung. Observăm că există o
legatură foarte puternică între interpretarea naturii și dezv oltarea sustenabilă. Turistul, ți nta
conceptului, vede serviciile interpretative ca fii nd parte a experienței globale. Indiferent că sunt
furnizate sub formă de auto -ghidare sau față în față, astfel de servicii contribuie atât emoțional
cât și educațional. Inițial definit în anul 1957, te rmenul de interpretare face referire la o activitate
educațională menită să dezvăluie sensul locului vizitat, lucrurile pe care le pot vedea și face
acolo (Harris, R., Williams, P., Griffin, T., 2002) .
Informarea, conștientizar ea, educarea și schimbarea comportamentului vizitatorilor sunt
scopurile pentru care s -a decis amenajarea acestui tip de trasee. Acestea se pot adresa diferitelor
categorii de vârstă, parcurgerea unui traseu tematic fiind un mod plăcut de petrecere a timpu lui
liber în natură. Desigur, rolul educativ pronunțat face ca unele trasee să fie vizitate în special de
către elevi, o plimbare în natură putând să înlocuiască cu succes o oră susținută într -o sală de
clasă.
Amenajarea unui traseu tematic poate pune în valoare un traseu montan existent,
atrăgând turișt ii și trezindu -le dorința de a -l parcurge. În proiectarea unui traseu tematic trebuie
urmați câțiva pași esențiali. Mai mulți specialiști s -au ocupat de această problematică, printre
care și Asociația de Ec oturism în România, care a elaborat un ghid privind traseele tematice în
ariile protejate. Piedici în realizarea unui traseu tematic în natură sunt factorii de mediu,

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

16
eroziunea datorată numărului mare de persoane care merg pe o anumită potecă, dar și
compo rtamentul turiștilor care în loc să se bucure de locul amenajat special pentru ei, degradează
sau distrug panourile informa tive și celelalte construcții fă cute pe traseu și lasă în urma lor
deșeuri. Drumeții sunt îndemnați să respecte anumite reguli pe tra seu, acestea fiind transpuse pe
panouri în scri s sau prin elemente de grafică (Asociația de Ecoturism din România, 2009) .
1.5 Reglementări legale

Organizarea și desfășurarea activității de turism în Romania sunt legiferate de
ORDONANTA nr. 58 din 21 august 1998, iar Hotărârea Guernului nr. 852 din 2008 trasează
normele și criteriile de atestare a stațiunilor turistice. Amenajarea, omologarea, clasificarea și
marcarea traseelor turistice montane sunt reglementate p rin Hotărârea G uvernului nr. 77 /2003
privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea a ctivității
de salvare în munți ***- (Ministerul Turismului, 2018) .
În țara noastră, marcajele traseelor turistice mont ane se compun din figuri geometrice de
culori diferite, care evidețiază un anumit tip de traseu. Traseele principale, numite și magistrale,
se marchează printr -un pătrat cu fondul alb și o bandă verticală. Pentru traseele de legătură este
folosită crucea c u brațe egale pe fond alb. Marcarea traseelor secundare se realizează prin doua
metode: fie un triunghiul echilateral pe fond alb sau punctul într -un cerc pe fond alb. Punctul cu
cercuri duble de culoare albă și roșie este utilizat pentru traseele dus -întors. Pătratul format din
mici pătrățele negre și galbene desemnează zone cu pericol ridicat de avalanșă. Culorile pentru
semnele de marcaj sunt: roșu, galben și albastru obligatoriu pe fond alb. Semnele de marcaj sunt
aplicate în ambele sensuri de circulați e, la distanțe astfel apreciate încât să fie ușor vizibile,
perpendiculare pe direcții de mers și la înălțimea de 1,5 -2 metrii față de sol. Semnele utilizate
pentru marcarea traseelor trebuie să îndeplinească anumite cerințe tehnice, pentru a asigura o
uniformitate în toate zonele montane *** – (E-munte, 2018) „Traseele montane trebuie să facă
legătura între două sau mai multe obiective, să fie accesibile atât vara, cât și iarna, să evite
zonele favorabile producerii avalașelor de zăpadă, alunecărilor de teren sau căderilor masive de
pietre, să nu necesite construirea prea multor amenajări și să nu traverseze zone întins e de
grohotișuri sau mlaștini” (Foriș, 2011, p. 118) .
Legislația în vigoare cl asifică indicatoarele în: indicatoare de direcție, de traseu, de
documentare și tabele toponimice. Indicatoarele, la fel ca semnele, trebuie să respecte câteva
reguli în ceea ce privește dimensiunile, culorile, materialele din care sunt confecționate (plă ci
fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibră de sticlă) și amplasarea acestora.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

17

Fig. 1.1 Marcajele traseelor montane din România
(http://www.carpati.org)
Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea,
gradul de dificultate și nivelul de echipare a turiștilor. Timpul de mers este un prim element
important care se înscrie pe indicatoarele traseelor montane. Actul normativ prezintă modul în
care se calculează acest timp, baz ându -se pe măsurători făcute pe teren și pe hartă, dar și ținând
seama de timpul de odihnă necesar. Din punct de vedere al sezonalității se disting trasee de
primăvară, de vară, de toamnă și trasee de iarn ă (Hotărârea Guvernul ui nr. 77 /2003 privind
instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de
salvare în munți Publicat în Monitorul Oficial nr. 91 din 13 februarie 2003) .
În funcție de gradul de dificultate, în țara noastră avem t rasee cu grad mic de dificultate,
cu grad mediu și trasee cu grad mare de dificultate, fiecare având caracteristici distincte, descrise
în Anexa 2 a Hotărârea Guvernului nr. 77 /2003. Punctul d) al Alexei 2 are ca și subiect nivelul
de echipare solicitat dr umeților și prezintă vag echipamenul necesar parcurgerii celor 3 tipuri de
trasee. Consider că acest punct ar trebui dezvoltat și detaliat, deoarece mențiunile „echipament
de drumeție de complexitate medie” și „echipament de drumeție special și complex” nu sunt
suficiente, mai ales pentru un drumeț fără experiență.
În luna martie a anului 2018 a fost avizat proiectului Legii Muntelui care reglementează
modalitățile de protecție și dezvoltare inteligentă, durabilă și incluzivă a zonei montane prin
punerea în valoare a resurselor naturale în condițiile păstrării echilibrului ecologic. Autoritatea
publică centrală din domeniul turismului sprijină înființarea, dezvoltarea și promovarea
destinațiilor de ecoturism oficial recunoscute, prin alocarea de fonduri dedicate bunei funcționări
a acestora, inclusiv în ceea ce privește realizarea de poteci de drumeție și poteci temati ce
(AVIZ asupra proiectului Legii Muntelui , 2018) .

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

18
Un rol foarte important în sfera turismului montan i l au ghi zii de turism. Conform
Hotărârii Guvernului nr. 305 din 2001, categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism din
România sunt: ghid local, ghid național, ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor
turistice precum: montan, dr umeție montană, habitat natural, ornitologie, sportiv etc . (Ministerul
Turismului, 2018) . Hotărârea Guvernului nr. 631 din 2003 vine să modifice și să completeze HG
nr. 305/2001. De asemenea, în 2004 s -a publicat Ordinul Minist rului T ransporturilor,
Constructiilor ș i Turismului nr. 637 pentru aprobarea normelor metodologice privind condițiile și
criteriile pentru selecționarea, școlarizarea, atestarea și utilizarea ghizilor de turism. Diferența
majora intervine la criteriul de p regătire profesională, unde pentru a primi atestarea de ghid
național sau specializat, candidatul trebuie s ă fie absolvent al unui curs de calificare profesională
pentru profesia de ghid de turism, dar și a unuia de specializare organizat de inst ituții aut orizate
conform legii (Ministerul Turismului, 2018) .
Lista ghizilor care dețin atestat de ghid de turism este publicată pe site -ul Ministerului
Turismului. Aceasta este actualizată periodic, fiind menționată și categoria de ghi d la care se
încadrează fiecare. Până în 2016 au fost atestați 4336 de ghizi, dintre care cei mai mulți sunt la
secțiunea ghid național.

Fig.1.2 Grafic ghizi atestați în România

ECOTURISM
ECVESTRU
HABITAT NATURAL
LOCAL
MONTAN
NATIONAL
NATIONAL/MONTAN
RELIGIOS
SPECIALIZAT
SPORTIV

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

19

Capitolul 2

ORAȘUL RÂȘNOV
2.1 Descrierea generală

Orașul Râșnov este situat în centrul țării, într -un cadru natural deosebit, fiind mărginit
de Munții Bucegi. Orașul se află la mică distanță de Brașov și stațiunile Bran, Poiana Brașov și
Predeal. De asemenea, se mai învecinează la vest cu orașul Zărnești, în partea de nord -est se află
comuna Cristian, iar în nord -vest comuna Vulcan. Râșnovul este parte a regiunii denumită Țara
Bârsei , numele acesteia provenind de la râului principal ce o străbate, Bârsa. Suprafața orașului
este de aproximativ 15.140 ha, iar în ceea ce prive ște modul de ocupare al terenului, pădurile
ocupă cel m ai mare procentaj și anume 48% (Plan de dezvoltare locală a orașului Râșnov, 2014) .
Orașul beneficiază de existența infrastructurii rutiere, fiind străbătut de două drumuri
naționale DN71, DN 73 și de d rumul județean DJ 101. Drumul național DN 73 asigură legătura
cu municipiul Brașov, ca re se află la aproximativ 15 kilometrii (Primaria Rasnov, 2018) . Rețeaua
de drumuri și vecinătatea cu stațiuni importante fac din Râșnov un punct de interes pentru turiștii
care doresc să viziteze împrejurimile Brașovului. Dincolo de accesul auto, la Râșnov se poate
ajunge cu trenul pe ruta Brașov -Râșnov -Zărnești, circulația fiind asigurată de o companie care
pune la dispoziție curse pe toata durata zilei. Orașul are o poziție strategică și posibilități
multiple de dezvoltare, favorizate inclusiv de investițiile majore în infrastructură care urmează să
fie realizate în județul Brașov, ca de exemplu construirea Aerop ortului de la Ghimbav .
Relieful orașului este predominant muntos, având un potențial turistic ridicat, fapt ce
favorizează dezvoltarea turismului montan. De asemenea, întalnim și zone de platou, zone
favorabile dezvoltării culturilor agricole. În ceea ce p rivește profilul economic local, datele
statistice furnizate de Direcția Județeană de Statistică Brașov arată o creștere econ omica
importantă în ultimii ani (Direcția Județeană de Statistică Brașov, 2018) .
Râșnovul are o istori e bogată, care pornește încă de acum 2000 de ani. Izvoarele istorice
arată că pe teritoriul orașului au locuit dacii, iar mai târziu s -au găsit dovezi ale existenței unui
castru roman de mari dimensiun . În secolul al XIII -lea Țara Bârsei a fost colonizată cu populații

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

20
germanice (sași). Aceștia și -au pus amprenta asupra arhitecturii locului și au adus obiceiuri și
tradiții specifice. Viața localnicilor nu a fost una ușoară, deoarece orașul af lat între Țara Bârsei și
Popasul Bran, a fost atacat în nenumărate rânduri de cetele turce și tătare. Aceste evenimente au
condus la construirea Cetății Râșnov, care este în picioare și astăzi, fiind simbolul orașului.
Mutat de istorie după Primul Război Mondial de la marginea Imperiului Austro -Ungar în inima
Regatului Ro mân, Râșnovul a continuat să mizeze în mod inspirat pe dezvoltarea turismului.
Primăria orașului se preocupă permanent de punenea în evi dență a istoriei vechiului burg
(Asociația Rosenau Turism, 2018) .
Stema orașului este alcăt uită dintr -un scut și trei trandafiri. Încă din perioada Evului
Mediu, trandafirii au fost simbolul Râșnovului. Prima mențiune documentară a Râșnovului
datează din 1331 sub numele de Rosnou, iar mai târziu, în 1343, apare cu numele de Rosnov.
Denumirea ger mană a orașului este de Rosenau, care se traduce prin Rosen -Au = Valea
Trandafirilor (Râșnov – Legendele Țării Bârsei, 2018) .

Fig 2.1 Stema orașului Râșnov
(http://amb.easyb.ro/zona -metropol itana/)
2.2 Râșnov – stațiune turistică de interes național

Orașul Râșnov are un potențial turistic deosebit, fapt pentru care în anul 2012 a devenit
a treia stațiune turistică de interes național din Brașov, pe lângă Poiana Brașov și Predeal.
Hotărârea Guvernului nr. 852 august 2008 este actul norma tiv care reglementează normele ș i
criteriile de atestare a stațiunilor turistice de inter es local și național. Scopul reglementării este
protejarea, conservarea și valorificarea resurselor turistice ale țării noastre. Orașul a obținut
statutul de stațiune turistcă de interes național deoarece a îndeplinit criteriile obligatorii de
atestare. Printre acestea se numără: amplasarea într -un cadru natural fără factori poluanți,
transport în comun între stațiunea turi stică și gara sau autogara pe care o deservește, servicii de
salvare montanã, amenajări și dotări pentru relaxare în aer liber și plimbări, semnalizarea

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

21
obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare și informare, tipărite pe suport electronic sau
web site (Hotarare nr. 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare
a statiunilor turistice, Anexa 1, Publicat în Monitorul Oficial nr. 613 din 20 august 2008) .
Aprobarea Hotărârii Guvernului nr. 1 161 din 2012 a finalizat procesul de atestare ca
stațiune de interes național. Odată cu aprobarea acesteia s -au adus modificări Anexei 5 a
Hotărârii Guvernului nr. 852 august 2008, lista localităților atestate fiind completată cu orașul
Râșnov. Obținerea a testării a avut un impact pozitiv la nivel economic, orașul dezvoltându -se
puternic din punct de vedere turistic. Creșterea circulației turistice a dus și la creșterea numărului
de investitori din domeniul turismului. Investițiile în turism au fost favoriz ate și de posibilitatea
de a accesa fonduri europene. După obținerea statutului de stațiune de interes național a început
o diversificare a ofertei turistice, iar calitatea serviciilor a crescut. Un efect pozitiv se remarcă și
în ceea ce privește mediul în conjurător, deoarece împreună cu atestarea vine și responsabilitatea
de protecție a mediului.
2.3 Potențialul turistic
2.3.1 Potențialul turistic natural

Conform Ordonanței 58 din 1998, resursele turistice sunt componente ale mediului
natural și antropic, care prin calitățile și specificul lor sunt recunoscute, înscrise și valorificate
prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unu i regim de protecție integrală *** (Ministerul
Turismului, 2018) . Activitatea turistică a orașu lui se bazează atât pe potențialul natural, cât și pe
cel antropic. Datorită acestui fapt, destinația este una complexă și se pot practica diverse forme
de turism.
„Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă
cadrul natural prin componentele sale fizico -geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră),
inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora” (Cândea, M., Simon, T., Bogan, E.,
2012, p. 18) .
Străbatere a României de către Munții Carpați au condus la dezvoltarea la nivel național
a pieței turistice montane. Una dintre ariile cu potențial turistic montan complex este zona
județului Brașov, din care face parte Râșnovul. Potențialul natural al orașului este favorizat de
procentul mare de teren pe care pădurea îl ocupă. Flora și fauna atrag turiștii iubitori de natură,
dornici de relaxare sau de cunoașere a unor locuri noi sau care vor să facă mișcare în aer liber.
Autoritățile locale și asociațiile specializ ate au văzut posibilitățile de valorificare a naturii în scop

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

22
turistic. Astfel, de -a lungul timpului, s -au realizat câteva trasee turistice care oferă turiștilor
peisaje de rară frumusețe.

Tab. 2.1
Trasee montane din zona orașului Râșnov
Nr.
crt. Traseu t uristic Marcaj Durata Grad de
dificultate Sezonalitate Nivel de
echipare
1. Orașul Râșnov – Valea
Cetății – Poiana Cristianului
1000m – Poiana Aviatorilor 2h Ușor Tot timpul anului Minim
2. Orașul Râșnov – Peștera
Râșnoavei – Cabana
Aviatorilor
2-2,5 h Ușor Tot timpul anului Minim
3. Orașul Râșnov – Valea
Glăjeriei – Cabana Mălăiești –
Vârful Omu 2505m
7-8h Dificil Închis iarna pe
sectorul Cabana
Mălăiești – Vârful
Omu Complex
4. Orașul Râșnov – Restaurant
Cetate (Acapulco) – Peștera
Râșnoavei
1-1,5h Ușor Tot timpul anului Minim
5. Peștera Râșnoavei –
Bisericuța Păgânilor – Piatra
Scrisă
1h Ușor Tot timpul anului Minim
6. Cabana Cheia Râșnov –
Cheile Râșnoavei – Spinarea
Calului
2-2,5h Ușor Tot timpul anului Minim
7. Cabana Cheia Râșnov – Șaua
Runcului 1 015m – Uzina
Veche
2h Ușor Tot timpul anului Minim
8. Cheile Râșnoavei – Cabana
Trei Brazi 1130m
2h Ușor Tot timpul anului Minim
9. Cheile Râșnoavei – Cabana
Secuilor 1110m
1-1,5h Ușor Tot timpul anului Minim
10. Valea Glăjeriei – Poiana
Frăsinet 1130 m- Șipote
1h Ușor Tot timpul anului Minim
11. Uzina Veche – Șaua
Runcului – Cabana Cheia –
Cheișoara – Poiana Brașov
3h Mediu Tot timpul anului Minim
(Primăria Orașului Râșnov -Ghidul de Prezentare ar Stațiunii Râșnov, 2018)
Analiz ând tabelul 3.1 putem observa că din totalul de 11 trasee pe care se poate porni
din orașul Râșnov, 9 au un nivel ușor de dificultate, iar toate pot fi parcurse pe tot parcursul
anului, cu exceptia sectorului Cabana Mălăiești – Vârful Omu care este în chis pe timp de iarnă

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

23
datorită pericolelor care apar. Faptul că pot fi străbătute în toate anotimpurile este un avantaj,
dând posibilitatea practicării în permanență a turismului de drumeție. Întâlnim trasee principale,
dar și trasee de legătură și secunda re. Nivelul de echipare este minim pentru majoritatea
traseelor, acesta putând fi influențat de condițiile meteo. Acest fapt poate atrage un număr mare
de drumeți , deoarece mersul pe un traseu ușor, pe o vreme frumoasă nu necesită investiții mari în
echipa ment. Timpul în care pot fi parcurse variază de la o oră, până la 7 ore pentru cel mai lung
dintre cele prezentate.
O zonă naturală importantă din punct de vedere turistic sunt Cheile Râșnoavei care au
fost formate de pârâul Valea Cheii. Situate la est de Masivul Postăvaru, Cheile oferă turiștilor
peisaje deosebite, cu păduri întinse și versanți stâncoși. Cadrul natural a favorizat dezvoltarea
turismului montan și de agrement în aceasă zonă. S-au realizat câteva trasee turistice, două dintre
ele fiind trase e alpine (Santinela Cheilor și Surplombele de Aur). La Cheile Râșnoavei se poate
ajunge cu ușurință cu autoturismul pe DN 3A până la Cabana Cheia, apoi pe drumul forestier de
pe Valea Cetății. Autoritățile au amenajat această zonă pentru persoanele care do resc să își
petreacă timpul în aer liber. În acest sens a fost realizată o zonă de picnic, cu toate dotările
necesare, inclusiv coșuri pentru colectarea selectivă a gunoiului, dar și locuri pentru practicarea
unor sporturi în aer liber (Primăria Orașului Râșnov -Ghidul de Prezentare ar Stațiunii Râșnov,
2018) .
În zona Cheile Râșnoavei se află Peștera Gura Cheii. Pentru această peșteră s -a
desfășurat în anul 2007 un amplu proces de salvare și valorificare a materialului arheologi c
existent, datorită faptului că aceasta a fost distrusă de -a lungul timpului de activitatea omului, în
special a turiștilor din zonă. Peștera are o importanță științifică deosebită. În urma campaniei
arheologice au fost recuperate pentru cercetare un numă r mare de piese, realizate din cuarțit,
silex, j asp, chert, dar și floră fosilă (Cronica cercetărilor arheologice din România, 2018) .
Peștera Valea Cetății se află la aproximativ 3 kilometri de oraș, pe partea vestică a
Masivul ui Posrăvaru, fiind formată într -un masiv calcaros. Peștera este amenajată din anul 2010
și prezintă forme carstice cu o valoare științifică și peisagistică deosebită. În Sala Mare pe care
turiștii o pot vizita se remarcă tavanul rămas relativ intact, cu o gamă cuprinzătoare de stalactite
și pereții acoperiți cu scurgeri de calcit, iar pe jos pot fi observate gururi și perle de cavernă.
Peștera poate fi vizitată atât vara, cât și iarna, vizitele realizându -se în grup organizat împreună
cu ghidul care le pr ezintă turiștilor date despre modul de formare și istoria acesteia. O
particularitate a peșterii este acustica deosebită, fapt ce permite organizarea periodică a unor

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

24
concerte de muzică simforică, oferind turiștilor experiențe deosebite (Asociația Rosenau Turism,
2018) .
2.3.2 Potențialul turistic antropic

„Potențialul antropic reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creației
umane din punct de vedere cultural -istoric și tehnico -economic, reunește resursele tur istice
antropice materiale (obiectivele istorice, religioase, culturale, sportive, etnografice etc.) și
activitățile și manifestările a ntropice cu funcție turistică” (Cândea, M., Simon, T., Bogan, E.,
2012, p. 18) .
Cetatea Râșnov este considerată simbolul orașului. Se presupune că a fost contruită de
cavalerii teutoni din lemn și pămâ nt, pe o stâncă abruptă, la începutul secolului XIII, iar mai
târziu reconstruită în piatră de către sași. Prima mențiune documentară a cetăț ii datează din anul
1335. Cetatea era locul de adăpost al localnicilor în timpul atacurilor, dar și în timpul
catastrofelor naturale. Turiștii pot admira și astăzi zidurile unei fortificații puternice, care a
rezistat în timp și care a facut față multor as alturi. De -a lungul anilor a suferit modificări și
restaurări. Cetatea cuprinde două curți: una interioară și una exterioară. Încă se află în picioare
Turnul Báthory, Turnul Pentagonal, Turnul Armelor, iar în curtea interioară se află ruinele
caselor de lo cuit. Tot în interiorul cetății a fost amenajat un muzeu, unde turiștii pot vedea arme
și armuri, diverse unelte, documente, fotografii și obiecte de îmbrăcăminte. În curte se mai află o
fântână adâncă de peste 100m, de care este legată o legendă, care spu ne că a fost săpată de doi
prizonieri turci în schimbul e liberării (Pepene, N., Popovici, B. F., 2011) .

Fig. 2.2 Cetatea Râșnov
(http://www.wisetransylvania.com/)

Biserica Evanghelică, con struită în stil gotic , cu influențe renascentiste, datează din
secolul XIV și a fost dintotdeauna locașul de cult al sașilor din Râșnov. Este un obiectiv turistic

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

25
de o valoare deosebită și destul de bine conservat. La interior s -au păstrat picturi vechi, l espezi
comemorative, altarul, bazinul de botez, steme ale Râșnovului vechi și orga. În ceea ce privește
bisericile ortodoxe, se remarcă Biserica Veche Sfântul Nicolae , care este cons iderată ca fiind cea
mai veche d e acest fel din sud -estul Transilvaniei. Aceasta a fost ridicată din piatră și are
influențe gotice (Primăria Orașului Râșnov -Ghidul de Prezentare ar Stațiunii Râșnov, 2018) .
În Râșnov se află unicul parc tematic cu dinozauri din România, acesta fiind și cel mai
mare de acest tip din sud -estul Europei. Dino Parc Râșnov a fost deschis în anul 2015, este
amenajat în aer liber și prezintă aproximativ 50 de exemplare de dinozauri în mărime naturală.
Dinozaurii au fost realizați comform datelor științifice și a descoperiri lor paleontologice. Parcul
mai cuprinde locuri de joacă pentru copii, căsuțe în copaci unde sunt organizate expoziții, dar și
trasee de aventură. Toate acestea conturează o experiență de neuitat, mai ales pentru copii (Dino
Parc Rasnov, 2018) .

Fig.2.3 Dino Parc Râșnov Logo
(Dino Parc Rasnov, 2018)
Centrul istoric al orașului este un alt obiectiv turistic. Acesta a fost reamenajat recent
din dorința de a reveni la imaginea din trecut. Centrul orașul ui este acum unul pietonal, circulația
rutieră realizându -se printr -un tunel subteran. Investiția a fost realizată prin fonduri europene.
Modificarea arhitecturală a condus la crearea unui spațiu favorabil pentru organizarea unor
evenimente culturale și ar tistice.
Promenada Sissi este locul potrivit pentru relaxare și petrecere a timpului în aer liber.
Zona a fost amenajată încă din anul 1879, fiind încă de atunci locul de plimbare pentru localnici.
Denumirea inițială a fost de „Elisabethenpromenade”, în ci nstea împărătesei Elisabeta (Sissi) a
Austro -Ungariei (Asociația Rosenau Turism, 2018) . Un proiect de reamenajare s -a derulat în
anul 2012, în cadrul căruia s -au amplasat foișoare și bănci din lemn, s -au refăcut aleile și s -a
amenajat un lac artificial și un spațiu pentru grătar.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

26
De curând la Râșnov s -a amenajat un observator de urși care atrage mulți vizitatori.
Observatorul este amenajat sub forma unei cabane și amplasat într -o zonă cu peisaje deosebite,
pe Valea Lungă, în con tinuarea Cheilor Râșnoavei. Turiștii pot petrece aici câteva ore, în care
pot observa animalele sălbatice: urși, lupi, mistreți.
Datorită așezării geografice orașul are un potențial ridicat în ceea ce privește sporturile
de iarnă. Datorită acestui fapt înc epând din anul 2009 a debutat amenajarea Complexului
Olimpic pentru Sporturi de Iarnă. La momentul actual complexul cuprinde o Bază de Biatlon și
patru trambuline pentru sărituri cu schiurile: K15, K35, K65, K90. Trambulinele sunt realizate la
standardele Federației Internaționale de Schi, aici organizându -se multe competiții internaționale
(Plan de dezvoltare locală a orașului Râșnov, 2014) .

Fig. 2.4 Baza olimpică pentru sporturi de iarnă Râșnov
(Asociația Rosenau Turism, 2018)
La Râșnov se organizează de -a lungul anului mai multe evenimente care aduc un plus
de atractivitate orașului. Anual este realizată o Agendă Culturală/ Sportivă, care cuprinde toate
evenimentele care se vor desfășura. Printre cele mai importante se numără: Maialul Râșnovean,
Zilele Râșnovului, Festivalul Ecvestru, Festivalul pentru copii „JOCMANIA” , Festivalul
Internațional de Film Istoric, Rockstadt Extreme Fest și competiții sportive.
2.4 Structuri de primire turistice

Infrastructura de cazare a orașului Râșnov este diversificată și adaptată regiunii
geografice în care se află. În oraș funcționează la momentul actual hoteluri, pensiuni turistice și
agroturistice, vile și cabane turistice. La poalele Cetății Râșnovului se af lă și un camping, care
este închis , în ciuda potențialului zonei. Vile și pensiuni s -au dezvoltat în special în zonele din
apropierea pădurii, un exemplu fiabil fiind Valea Glejeriei, dar și în oraș, în apropierea
principalelor obiective turistice. Oferta de cazare este accesibilă din punct de vedere financiar

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

27
tuturor categoriilor de turiști. Infrastructura de cazare face ca Râșnovul să fie un competitor
puternic în rândul stațiunilor din județ.

Fig 2.5 Numărul total de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare din orașul Râșnov
(Direcția Județeană de Statistică Brașov, 2018)
Conform datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul total de
unități de cazare s -a dublat din 2011 până în pre zent. Evoluția a fost determinată și de obținerea
statutul ui de stațiune turistcă de inter es național. Capacitatea totală de cazare a crescut de la 451
de locuri în 2011, până la 1260 de locuri în 2016, cea mai spectaculoasă creștere fiind între 2012
și 20 13 când numărul de locuri de cazare s -a mărit cu 341.

Fig. 2.6 Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare pe tipuri de structuri
(Direcția Județeană de Statistică Brașov, 2018)
În perioada analizată numărul de hote luri a rămas constant. În schimb se remarcă o
creștere a numărului de pensiuni turistice, dar și agroturistice. Acest fapt este rezultatul
investițiilor private și a eforturilor administrației locale de a ridica această destinație turistică.
0102030405060
Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
0510152025303540
Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015Anul
2016Hoteluri
Cabane
Pensiuni turistice
Pensiuni
agroturistice

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

28

Fig. 2.7 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistice pe luni
(Direcția Județeană de Statistică Brașov, 2018)
Din graficul ce arată evoluția sosirilor turiștilor în structurile de primire turistice pe luni,
putem observa în pri mul rând că numărul acestora a crescut semnificativ din 2011 până în 2016.
Lunile în care s -au înregistrat cele mai multe sosiri sunt iulie și august, iar cele mai puține în
martie și octombrie. Creșterea remarcată în lunile de vară se datorează numărului mare de turiști
străini care vizitează stațiunea în această perioadă.
Numărul de înnoptări total pe an a evoluat după cum urmează:
Tab 2.2
Număr total de înnoptări în perioada 2011 -2016
Anul Număr total de înnoptări
2011 18.072
2012 21.674
2013 33.870
2014 39.105
2015 43.516
2016 50.149
(Direcția Județeană de Statistică Brașov, 2018)

În ceea ce privește structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică,
oferta orașului este variată. La Râșnov întalni m în principal restaurante (clasice, cu specific sau
cu autoservire), dar și pizzerii, cofetării și patise rii, baruri, pub -uri și cafenele. Acestea
funcționează atât ca unități de sine stătătoare, dar și ca parte a unor unătăți de cazare. Conform
motorului de căutare TripAdvisor, în preferințele turiștilor se află restaurantul clasic La
Promenada aflat în zona Promenada Sissi și restaurantul Radsor, anexat hotelului cu același
nume din apropierea centrului orașului (TripAdvisor, 2018) .
05001000150020002500300035004000
2011
2012
2013
2014
2015
2016

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

29
2.5 Analiza SWOT

Tab.2.3
Analiza SWOT a stațiunii Râșnov
Puncte Tari Puncte Slabe

 Apropierea de Brașov ;
 Căi de acces rutiere și feroviare;
 Cadrul natural favorabil;
 Diversitatea peisajelor;
 Fondul forestier ocupă 48% din suprafața
totală a ora șului;
 Dezvoltare economică în domeniul
turismulu i și servicii lor;
 Obținerea statutului de stațiune turistcă de
interes național ;
 Istorie bogată
 Un număr mare de obiective turistice;
 Siglă turistică proprie;
 Diversitatea structurilor de primire turistică;
 Oferta de cazare este accesibilă din punct de
vedere financiar tuturor categoriilor de
turiști;
 Infrastructură pentru organizarea
competițiilor de sporturi de iarnă;
 Organizare de evenimente pe tot parcursul
anului;
 Centru de informare turistică;
 Investiț ii importante în domeniul turismului:
reamenajarea centrului istoric, ascensorul pe
plan înclinat;
 Orașul primește turiști pe tot parcursul
anului;
 Cadru natural adecvat unei diversități în
domeniul sportului.

 Traficul intens afectează calitatea aerului și
poluează fonic unele zone, datorită faptului
că DN 73 traversează orașul;
 Poluarea cu deșeuri a Pârâului Ghimbășel;
 Lipsa personalului specializat în anumite
domenii;
 Promovare online insuficientă. Marketingul
turistic al orașului este orientat spre
prezentarea ofertei generale, nu pe grupuri
țintă de turiști;
 Agențiile de turism integrează în ofertele
lor un număr mic de pachete de servicii
turistice din Râșnov;
 Număr insuficient de locuri de parcare în
zona obiectivelor turistice foarte vizitate;
 Număr ul mic sau lipsa grupurilor sanitare
în zona obiectivelor turistice;
 Slaba promovare a traseelor de drumeție;
 Degradarea unor trasee montane;
 Deteriorarea Casei de Cultură a orașului
datorită lipsei măsurilor active și a
resurselor financiare necesare cons ervării și
valorificării acesteia
 Lipsa pistelor pentru bicicliști.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

30
Oportunități Amenințări
 Participarea la Târguri de Turism din
România și din străinătate;
 Finalizarea aeroportului din Ghimbav;
 Accesarea de fonduri europene
nerambursabile pentru resta urarea și
valorificarea obiectivelor turistice;
 Exploatarea potențialului turistic pentru
drumeții montane;
 Progresul informațional care ar putea ajuta
promovarea orașului;
 Consolidarea unei legături între autoritățile
locale responsabile de domeniul turis mului
și unitățile de cazare din oraș, respectiv
agențiile de turism din țară;
 Creșterea cererii turistice pentru județul
Brașov;
 Parteneriate între Râșnov și localitățile
învecinate;
 Accesul la programe de formare
profesională;
 Dezvoltarea turismului de d rumeție;
 Dezvoltarea domeniului schiabil;
 Includerea Râșnovului în circuite turistice.  Viitoare modificări ale legislației;
 Instabilitate economică ș i schimbări
politice;
 Migrarea forței de muncă spre Brașov;
 Orientarea turiștilor către zone cu oferte
asem ănătoare;
 Exploatarea intensă și defrișările;
 Interes scăzut pentru ecoturism;
 Neadaptarea raportului calitate – preț;
 Supraaglomerarea zonei.

Pe baza datelor furnizate de analiza SWOT se poate aplica o strategie de tipul Strengths –
Opportunities, care are în vedere valorificarea oportunităților și diminuarea punctelor slabe.
Această strategie se va baza pe acțiuni care să conducă la dezvoltarea ofertei de agrement a
orașului, astfel încât stațiunea să devină una competititvă. Această strategie are în vede re
satisfacerea cerințelor cât mai multor segmente de turiști, prin dezvoltarea unor variate forme și
activități turistice, date fiind complexitatea și varietatea potențialului turistic. Astfel se poate
acoperi o largă paletă a motivațiilor și preferințelo r turiștilor, precum și o extindere a sezonului
turistic, care poate și trebuie să acopere cea mai mare parte a anului.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

31

Capitolul 3

STRATEGIE DE DEZVOLTARE A OFERTEI DE AGREMENT ÎN
ORAȘUL RÂȘNOV

3.1 Strategia de dezvoltare propusă

Administrația local ă a elaborat un plan de dezvoltare locală a orașului Râșnov pentru
perioada 2014 -2020. Planul trasează direcții de dezvoltare pe mai multe domenii precum:
protecția și conservarea mediului, îmbunătățirea infrastructurii de transport și a rețelei stradale,
diversificarea economiei locale, creșterea capacității administrative, la care se adaugă obiective
și măsuri propuse. Turismul este un sector promițător pentru oraș, fapt care a fost prognozat de
autoritățile care l -au condus în ultimii ani și care au făcut eforturi pentru transformarea
Râșnovului în stațiunea care este astăzi.
La momentul de față, turismul stimulează economia locală și generează un număr mare
de locuri de muncă, fie că vorbim despre angajații din cadrul structurilor de primire turistice cu
funcțiuni de cazare sau alimentație publică , sau despre cei care se ocupă de obiectivele turistice
ale orașului. Râșnovul are în continuare posibilitate de dezvoltare a turismului. În privința acestui
domeniu, planul conține o scurtă descriere a potențialului turistic, se analizează capacitate a de
cazare a zonei și se vorbeș te despre aspectele resurselor umane în turism. După ce sunt studiate
aspectele prezente, se trasează o direcție de dezvoltare a activității de turism, cu definirea a trei
obiective: dezvoltarea și diversificarea serviciilor de turism de bază, dezvoltarea serviciilor
complementare și de pregătire a consumului turistic, orientarea către categorii de turiști
disponibili pentru vizite în timpul săptă mânii și extrasezon (Plan de dezvoltare locală a orașului
Râșnov, 2014) . Pe baza acestora au fost deja realizate o serie de proiecte importante, dintre care
amintim: îmbunătățirea accesului la Cetatea Râșnov prin construirea ascensorului pe plan
înclinat, construirea unui punct de informare turistică, reamenajarea Centrului Istoric,
deschiderea parcului tematic Dino Parc, organizarea de evenimente culturale și sportive pe tot
parcursul anului, finalizarea bazei olimpice de sărituri cu schiurile.
Strategia de dezvoltare a ofertei de agrement a orașului Râșnov trebuie inclusă în
strategia de dezvoltare generală pe termen lung, alături de celalte aspecte ale turismului (cazare,

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

32
alimentație, transport, resurse umane). Strategia propusă se bazează pe pot ențialul turistic ridicat
care poate fi valorificat la un nivel superior și pe analiza SWOT, care a pus în evidență atât
punctele tari și oportunitățile care trebuie valorificate, cât și punctele slabe și amenințările care
trebuie combăture în domeniul tur ismului. Procesul de planificare strategică pornește de la
stabilirea viziunii, a scopului, a obiectivelor și a acțiunilor care vor duce la materializarea, în
termenul stabilit, a obiectivelor propuse și asumate de către autoritatea publică locală. Pentru
delimitarea obiectivelor trebuie avute în vedere o serie de factori ca: posibilitatea financiară,
implicarea comunității, tendințe actuale.
Cadrul și resursele naturale, traseele montane cu grade diferite de dificultate, atât pentru
turiștii experimentați cât și pentru cei mai puțin antrenați, constituie premisele de dezvoltare a
turismului activ. Ca parte a acestuia se pot dezvolta turismul de drumeție și cicloturismul. Pe de
altă parte, resursele antropice și valorile istorice și culturale susțin dezvolta rea turismului cu
valențe culturale. Râșnovul este de asemenea o locație potrivită pentru practivarea turismului de
odihnă și relaxare.
Strategia de dezvoltare a ofertei de agrement se poate baza pe mecanismele financiare
asociate sau partenere Uniunii Eur opene, pe programe de finanțate ale Guvernului României și
pe parteneriate și buget local. Dezvoltarea orașului reprezintă principalul obiectiv al autorităților
publice locale, dar ține și de voința și capacitatea comunității de a susține și de a se implic a în
realizarea lui.
Scop: Orașul Râșnov va deveni una dintre cele mai importante destinații montane din
România, având la bază posibilități diverse de agrement care să atragă turiști de toate vârstele, pe
tot parcursul anului.
În primul rând, Râșnovul va fi o stațiune atractivă, dispunând de o ofertă turistică
diversificată pe tot parcursul anului. Nu va fi doar o stațiune de iarnă, ci va fi o stațiune care,
prin obiectivele antropice și naturale existente, va avea un flux turistic permanent. Altfel spus, va
fi stațiunea celor 4 anotimpuri, va fi stațiunea în care atât turiștii români, cât și turiștii străini vor
avea multiple facilități de petrecere a timpului liber. Râșnovul va fi o stațiune turistică
competitivă la nivel național, dar și la nivel intern ațional.
Obiectiv general: dezvoltarea ofertei de agrement a orașului Râșnov.
Obiective specifice:
1. Valorificarea potențialului natural prin crearea condițiilor necesare pentru organizarea
și dezvoltarea turismului de drumeție;
2. Promovarea traseelor d e drumeție;

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

33
3. Restaurarea Casei de Cultură a orașului și integrarea ei în circuitul turistic al orașului;
4. Amenajarea de piste pentru bicicliști și trasee de mountain -bike.
Tab.3.1
Propunere de strategie de dezvoltare a ofertei de agrement în Râșnov

Obiective
specifice Acțiuni Termen de
realizare Rezultate
așteptate Sursă posibilă
de finanțare Responsabil
1.
Valorificarea
potențialului
natural prin
crearea
condițiilor
necesare
pentru
organizarea și
dezvoltarea
turismului de
drumeție 1.1. Verificarea
stării marcajelor
pe traseele
montane din oraș
și înlocuirea sau
refacerea celor
care se află într -o
stare neconform ă,
astfel încât să
respecte cerințele
în vigoare 2018
Traseele montane
vor fi la marcate
în conformitate cu
reglementările
actuale, pentru a
putea fi parcurse
în condiții de
siguranță atât pe
timp de vară cât și
iarna.

Programul
Pilot Start Up
Mediu
Ecoturism
Buget local
Fonduri
Europene

Primăria
orașului
Râșnov
1.2. Indepărtarea
obstacolelor de pe
traseu pentru a
facilita accesul
drumeț ilor și
realizarea, acolo
unde este necesar,
de construcții
speciale sau mici
ajustări ale
traseului 2018 Traseele vor fi
ușor practicabile,
vor avea un grad
înalt de siguranță,
drumeția nefiind
îngreunată de
existența unor
obstacole Buget local
Primăria
orașului
Râșnov

1.3. Proiectarea ,
omologarea și
amenajarea unei
poteci tematice
2018 Orașul va avea o
potecă tematică
amenajată în
mediul natural,
care va deveni o
alternativă de
agremen pentru
turiști
Programul
Pilot Start Up
Mediu
Ecoturism
Primări a
orașului
Râșnov
1.4. Încurajarea
parteneriatului și
voluntariatului
pentru realizarea
lucrărilor de
întreținere și
verificare a
traseelor 2018 -2020 Încheierea unor
acortudi de
parteneriat cu
asociații de profil,
dar și de
voluntariat cu
membrii ai
comu nității locale
și nu numai.
Buget local
Fonduri
Europene
Parteneriate Primăria
orașului
Râșnov

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

34
1.5. Specializarea
unor ghizi
montani 2019 Orașul va avea
ghizi specializați
care pot să
îndrume grupurile
de turiști puțin
experimentați Buget local
Partener iate Primăria
orașului
Râșnov
2. Promovarea
traseelor de
drumeție 2.1 Promovarea
turismului de
drumeție prin
centru de
informare
turistică și prin
participarea la
diverse
evenimente 2019 Creșterea
numărului de
turiști care aleg
Râșnovul ca
destinație de
petrecere a
timpului liber prin
includerea
traseelor de
drumeție în oferta
de agrement a
orașului

Buget local
Primăria
orașului
Râșnov
2.2 Amplasarea
unei hărți
interactive care să
prezinte toate
traseele pe care se
poate porni din
oraș, cu toate
infor mațiile
necesare despre
acestea 2019 Turiștii vor avea
acces la toate
informațiile
necesare, astfel
încât experiența
lor să fie una
plăcută Programul
Pilot Start Up
Mediu
Ecoturism
Buget local
Primăria
orașului
Râșnov
2.3 Planificarea și
promovarea unor
evenimente care
să se desfășoare
pe traseele
montane, la care
turiștii să poată
lua parte
2019 Încurajarea
turismului activ,
drumeția montană
fiind un mijloc
ideal atât
preventiv cât și
curativ de păstrare
a sănătății. Buget local
Parteneriate Primăria
orașului
Râșnov
3. Restaurarea
Casei de
Cultură a
orașului și
integrarea ei
în circuitul
turistic al
orașului 3.1 Renovarea
exteriorului
clădirii, a
acoperișului și
realizarea
lucrărilor
interioare de
reabilitare
necesare
funcționării 2018 -2020 Casa de Cul tură a
orașului va avea
un aspect
corespunzător,atât
interior cât și
exterior,
integrându -se în
centrul istoric al
orașului Programul
Operational
Regional
2014 -2020
Axa prioritară
5: Îmbunătă –
țirea mediului
urban și
conserva -rea,
protecția și
valorificarea
durabilă a
patrimoniului
cultural
Primăria
orașului
Râșnov

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

35
3.2 Organizarea
unor evenimente
culturale și
artistice în sălile
Casei de Cultură 2020 Dezvoltarea
turismului cu
valențe culturale Buget local
Parteneriate
Primăria
orașului
Râșnov
3.3 Promo varea
obiectivului
turistic și a
evenimentelor
care se vor
desfășura aici 2020 Casa de Cultură
va deveni un
obiectiv turistic
principal Buget local
Primăria
orașului
Râșnov
4. Amenajarea
de piste pentru
bicicliști și
trasee de
mountain –
bike. 4.1 Amenajar ea
de piste pentru
bicicliști care că
facă legătura între
principalele
obiective turistice,
dar și cu zonele
turistice din
împrejurul
orașului 2018 -2019 Orașul va avea
piste pentru
biciclete, atrăgând
astfel turiștii
pasionați de
cicloturism Buget local
Buget de stat
Fonduri
Europene
Fonduri
Structurale
Parteneriate Primăria
orașului
Râșnov
4.2 Amenajarea
unui traseu de
mountain -bike 2018 -2019 Resursele naturale
oferă posibilitatea
amenajării unui
traseu de
mountain -bike,
ceea ce va
conduce la
atragerea d e
practicanți ai
acestui sport Buget local
Buget de stat
Fonduri
Europene
Fonduri
Structurale
Parteneriate Primăria
orașului
Râșnov
4.3 Organizarea
de evenimente
sportive 2019 Stimularea
mișcării și a
sportului Buget local
Parteneriate Primăria
orașului
Râșnov
4.4 Promovarea
cicloturismului ș i
a mountain
biking -ului 2019 Includerea
traseeor pentru
biciclete în oferta
de agrement a
orașului Buget local
Parteneriate Primăria
orașului
Râșnov

Primul obiectiv specific este valorificarea potențialului natu ral prin crearea condițiilor
necesare pentru organizarea și dezvoltarea turismului de drumeție. Datorită condițiilor de mediu
și a infrastructurii montane deja existente, dezvoltarea turismului de drumeție poate fi una dintre
direcțiile viitoare care trebu ie luată în considerare de conducerea actuală . Acest prim obiectiv va
avea un impact pozitiv asupra imaginii de stațiune turistică de interes național, prin oferirea unor

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

36
trasee montane omologate, marcate corespunzător, ce pot fi parcurse în condiții de si guranță,
care vor oferi turiștilor o experiență frumoasă. La baza atingerii acestui obiectiv stau 5 acțiuni.
Prima acțiune presupune o inventariere a traseelor existente pentru a se aduna informații
despre starea acestora. Î n această etapă pot fi incluși v oluntari, alături de specialiști în domeniu,
care îi vor instrui, însoți pe traseu și coordona. Pentru fiecare traseu se vor nota neregulile în ceea
ce privește marcajele și indicatoarele, elemente esențiale de pe un traseu montan, fără de care
orientare a turiștilor nu este posibilă. După ce sunt înregistrate informațiile cu privire la
indicatoarele și marcajele care lipsesc, care sunt degradate sau într -o stare neconformă, se vor
stabili pașii care vor urma pentru aducerea lor la standardele actuale. Marca rea și montarea unor
noi indicatoare acolo unde este cazul se poate realiza de asemenea cu ajutorul voluntarilor.
Cea de -a doua acțiune vizează accesul facil al turiștilor pe traseu și creșterea gradului de
siguranță. În timpul acțiunii de inventariere a s trării traseelor se vor nota și obstacolele întalnite,
spre exemplu copaci căzuți, bolovani care amenință drumul sau vegetația care nu lasă să se vada
marcajele. În funcție de mărimea obstacolelor, acestea se vor indepărta la momentul primei vizite
sau se va stabili o revenire ulterioară cu instrumentele necesare. Acest pas este important pentru
ca experiența turiștilor pe traseu să fie plăcută, nu îngreunată de inconveniente. De asemenea,
daca se va considera necesar se vor construi poduri din lemn pentru a depăși unele zone dificile
sau se vor completa cu pământ sau pietriș anumite porțiuni. Acestea sunt necesare pentru
siguranța turiștilor pe traseu și în special pentru cei neexperimentați, pentru ca aceștia să nu fie
nevoiți să se abată de la traseu pent ru evitarea unor zone dificile, scăzând riscul de a se rătăci sau
accidenta.
Cea de -a treia acțiune are drept scop creșterea atractivității unei zone, informare și
conștientizare asupra importanței conservării mediului, prin amenajarea unei poteci tematice .
Proiectarea și amenajarea unei astfel de poteci în zona Râșnov este detaliată în subcapitolul 3.2.
A patra acțiune țintește spre acțiunile viitoare de întreținere, verificare a traseelor și
igienizare a mediului. Sprijinirea voluntariatului pentru implic area comunității locale este
importantă atât pentru dezvoltarea continuă a turismului în zonă, cât și pentru aspecte legate de
protejarea mediului înconjurător. Voluntarii care au ales să participe la primele acțiuni pot avea
posibilitatea să fie implicați în continuare la menținerea traseelor la un standard ridicat. Acestora
li se pot alătura periodic voluntari noi. De asemenea sunt însemnate parteneriatele încheiate cu
diverse asociații de profil, care pot oferi sprijin și îndrumare autorităților locale.
Specializarea unor ghizi în turismul montan și în subramurile acestuia este ultima
acțiune a primului obiectiv. Existența unor ghizi în oraș la care turiștii să poată apela va fi o

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

37
oportunitate pentru grupurile de turiști care nu doresc să facă drumeții ne însoțiți de o persoană
pregătită sau pentru aceia care doresc ca în cadrul unei exc ursii să afle cât mai multe info rmații
despre caracteristicile naturii din acea zonă.
Odată îndeplinit obiectivul de creare a condițiilor necesare pentru desfășurarea în
condiții optime a turismului de drumeție, se poate trece la cel de -al doilea obiectiv, și anume
promovarea traseelor de drumeție ale orașului. Prin promovare înțelegem „o formă specifică de
comunicare, care constă în transmiterea pe diferite căi de mesaje men ite să îi informeze pe
operatorii de turism și pe turiștii potențiali asupra caracteristicilor produsului turistic și asupra
elementelor componente ale serviciilor turistice oferite, să le dezvolte o atitudine pozitivă față de
firmele prestatoare de servic ii turistice” (Snak, O., Baron, P., Neacșu, N., 2001, p. 248) .
Obiectivul principal al promovării traseelor de drumeție este acela de a le trezi interesul
potențialilor turiști cu privire la frumusețile naturale ale orașu lui, de a îi determina să vadă mai
mult decât obiectivele antropice și să petreacă mai mult timp la Râșnov. Promovarea conduce și
la o creștere a vizibilității, astfel încât orașul să fie ales ca destinație de petrecere a timpului liber
în natură de cât ma i mulți turiști, inclusiv străini. Promovarea traseelor montanese va realiza în
primul rând prin intermediul centrului de informare turistică al orașului, dar și al județului
Brașov și prin participarea la diverse evenimente în domeniu, precum târguri de t urism.
În sprijinul promovării, dar și al informării turiștilor cu privire la practicarea turismului
de drumeție în oraș, poate fi amplasată în centrul orașului, în zona de plecare a ascensorului pe
plan înclinat spre cetate, o hartă interactivă de tip ecr an touch screen. Prin intermediul acestei
tehnologii turiștii vor putea accesa informații cu privire la toate traseele montane pe care se poate
pleca din oraș, evenimente ce urmează să se desfășoare, date de contact ale ghizilor din oraș care
stau la dispo ziția lor pentru organizarea unor tururi, precum și sfaturi de călătorie și numere de
telefon pentru situații de urgență.
Pentru a atrage un număr cât mai mare de drumeți, pe traseele din oraș se pot organiza
diverse evenimente cu teme educative, ecologice , sportive sau în scopuri recreative. Evenimente
ce pot fi organizate în cadrul natural : Ziua Internaț ională a Păsărilor, Ziua Florii de Colț, Ziua
Internațională a Pământului, Ziua Biodiversității, Ziua Mediului, Săptămâna Europeană a
Mișcării. În afar a evenimentelor cu caracter general și gratuit la care turiștii pot lua parte, ghizi
specializați pot organiza tururi pe traseele montane la cererea grupurilor de turiști. Acestea pot
avea o tematică specifică precum observarea păsărilor, cunoașterea flore i și faunei.
Obiectivul cu numărul trei trece în sfera resurselor turistice antropice și presupune
restaurarea Casei de Cultură a orașului. Reabilitarea acesteia este foarte importantă pentru

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

38
conturarea unei imagini turistice, deoarece clădirea se află în centrul istoric al orașului, iar în
ciuda valorii sale arhitecturale și istorice aceasta a ajuns într -o stare avansată de degradare. Casa
de Cultură ar putea deveni un obiectiv turistic principal, cu o vizibilitate foarte mare , din curtea
acesteia pornind ascensorul pe plan înclinat care este ales de foarte mulți turiști ca modalitate de
deplasare .
Acțiunile necesare sunt reabilitarea acoperișului, reparații la fațadă, înlocuirea ușilor și
ferestrelor, amenajarea sălilor interioare și a grupurilor sanitare la parter și etaj. După restaurare,
clădirea poate fi inclusă în circuitul turistic al orașului. Casa de Cultură își poate recăpăta
farmecul din trecut prin organizarea periodică a unor eveninente, atât pentru comunitatea locală,
cât și pentru turiști: sp ectacole, piese de teatru, expoziții, baluri.
Un aspect notabil al elaborării unei strategii este identificarea segmentelor căreia i se
adresează. Cunoscând segmentele cheie care se dorește a fi atrase, obiectivele strategiei vor
putea fi proiectate eficie nt.
Realizarea de facilități pentru bicicliști va fi un motiv de încântare pentru cei care
practică cicloturismul în mod constant. Se poate gândi o rețea de piste care să facă legătura între
principalele zone ale orașului, pentru turiștii care dore sc să aj ungă pe două roți la obiectivele
turistice. Din această categorie fac parte mai ale s turiștii străini, deoarece cicl oturismul este puțin
dezvoltat î n România comparativ cu alte țări. O consecință a slabei dezvoltări la nivel național
este faptul că marele proiect Eurovelo, care își propune descoperirea Europei pe bicicletă,
ocrotește țara noastră, în ciuda faptului că ruta Eurovelo 6, numit ă și ruta fluviilor, ar fi putut
trece prin România. În sudul țării a fost identificat un traseu care ar fi putut fi i nclus în proiect,
însă totul a rămas în etapa de planificare de câțiva ani (EuroVelo 6: Explore European rivers by
bike!, 2018) . În sprijinul dezvoltării cicloturismului în oraș se poate amenaja și o stație de
închiriat biciclet e turiștilor.
Odată finalizate obiectivele, este necesară o evaluare a acestora. Se recomandă
monitorizarea în permanență a implementării strategiei, nu doar o singură evaluare finală. În
urma activității de monitorizare vor fi observate problemele care ap ar sau necesitățile de
reconfigurare și adaptare. Acestea vor fi transmise coordonatorilor proiectelor, care sunt avizați
să ia decizii în ceea ce privește desfășurarea acțiunilor. Prin intermediul monitorizării se pot
oferi i informații cu privire la stadi ul în care se află obiectivele și în ce măsură se apropie
rezultatele de cele dorite.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

39
3.2 Propunere de proiectare și amenajare a unei poteci tematice
Amenajarea unul traseu tematic în orașul Râșnov poate conduce la o mai bună
valorificare a potențialului t uristic natural al zonei. Poteca tematică va avea în vedere
evidențierea unor informații mai puțin cunoscute despre mediul natural, care să surprindă și să
încânte vizitatorul. Unul dintre principalele roluri ale acestui timp de amenajare este acela de a
încerca, pe lângă informare, să ajute la educarea și schimbarea comportamenului vizitatorilor,
astfel încât aceștia să înteleagă importanța și fragilitatea naturii. Prin urmare, o potecă tematică
amenajată în mediul natural este atât un mijloc de educație i nformală, cât și o alternativă de a
petrece timpul în contact cu natura.

Fig. 3.1 Localizarea pe hartă a potecii tematice propuse
(http://muntii -nostri.ro/)
Primul pas în proiectarea unei poteci tematice este alegerea locației și vizita locului
respectiv. Poteca tematică pr opusă se va situa la ieșire din Cheile Râșoavei. Prima parte a potecii
se suprapune peste traseul montan Fosta Cabană Cheia – Cheile Râșnoavei -Timișul de Sus,
marcat cu triunghi galben, apoi poteca se va continua în pădure, astfel încât turiștii să poată
vedea speciile de interes. Suprapunerea pe un traseu montan amenajat și omologat oferă
posibilitate de acces și vizibilitate potecii. Amenajarea în zona Cheile Râșnoavei este susținută
de un potențial t uristic natural ridicat, arealul fiind inclus în rețeaua europeană de zone naturale
protejate Natura 2000 (Federația Coaliția Natura 2000, 2018) . Prin acest proiect se dorește
introducerea vizitatorului în aria protejată, pentru a o descoperi și a o înțelege.
Poteca tematică va fi amenajată ținând cont de caracteristicile mediului natural, din
acest motiv vizita pe teren este deosebit de important ă. Aceasta va fi efectuată de căt re o echipă

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

40
de specialiști, care vor stabili zona p otrivită pentru amenajare și vor analiza starea traseului,
putând s ă decidă la finalul vizitei dacă sunt sau nu necesare intervenții asupra traseului. Pu nctul
de plecare al potecii va fi la ieșirea din Cheile Râșnoavei spre Colțul Cheii. Poteca va avea for mă
circulară și o distanță de 3 kilometrii , desfășurându -se în pădurea de fag de la baza Masivului
Postăvarul, fără a ieși din zona declarată arie protejată. Turiștii c are vor străbate poteca se vor
întoarce în același punct, având posibilitatea să continu e drumeția pe unul dintre traseele
marcate. Distanța nu va fi mai mare deoarece este de dorit ca turiștii să se bucure de drumeție.
Poteca va fi ușor accesibilă și va avea un grad redus de dificultate, iar timpul de parc urgere va fi
de aproximativ 1,5 ore .

Fig. 3.2 Harta potecii tematice „La pas prin pă durea de fag ”
(http://muntii -nostri.ro/)
Pe hartă vor fi marcare intrarea pe poteca tematică, locul de amplasare al panourilor
informative și a jocului, precum și locuril e special destinate odihnei.
Accesul se poate face pe jos, urmând unul dintre traseele care duc spre zona Cheile
Râșnoavei, cu bici cleta sau cu mașina, existând posibilitatea parcării în zona de agrement Valea
Lungă. Intrarea pe poteca tematică va fi semna lizată printr -un indicator.
Indicatorul spre poteca tematică va fi amplasat pe traseul montan de la ieșirea din Cheile
Râșnoavei, astfel încât să fie vizibil și va fi realizat din lemn. Indicatorul va fi unul de tip s implu,
indicând o singură direcț ie. Pe săgeata indicatoare va fi prinsă o planșă realizată din material
plast ic, de acee ași formă ca și săge ata, care va conțin e numele potecii tematice, dist anța și timpul
de parcurgere. Acestea au rol de informare a turiștilor. Indicatorul va avea o lungime de 68 de

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

41
centimetrii lungime și 28 de centimetrii lățime, iar stâlpul de marcaj va avea o înălțime de 220
de centimetrii și 10 centimetrii grosime, fiind îngropat 50 de centimetrii în pământ.

Fig. 3.3 Indicator lemn
(https://www.ospreyco.com/)
După analiza efectuată pe teren se poate trece la stabilirea tematicii potecii. Traseul
tematic propus are drept subiect general pădurea de fag, atenția concentrându -se asupra fagului și
a minunatelor specii de plante care cresc a ici, dar se vor oferi informații și despre fauna care
poate fi întâlnită în această zonă . Alegerea temei a fost înfluențată și de fișa de analiză a sitului
Postăvaru, în care s -a determinat că pădurile de fag ocupă cel mai mare proce ntaj din areal și în
care s-a făcut o inventariere a plantelor și animalelor care trăiesc aici.
Numele pe care î l va purta traseul tematic se alege după stabilirea și studierea în detaliu
a temei. Alegerea denumirii este adesea o muncă de echipă, fiecare membru putând să vină cu o
idee care să fie analizată și discutată. Numele traseului este important, deoarece el reprezintă
prima informație pe care o receptează turiștii, iar din acest motiv trebuie să fie unul care să
stârnească cur iozitatea acestora. Denumirea propusă pentru p oteca tematică din zona Cheil e
Râșnoavei este: La pas prin pă durea de fag. Numele dorește să trezească dorința de a pleca într -o
drumeție, de a descoperi natura pas cu pas , de a petrece timp în aer liber. Prin acesta se sugerează
faptul că nu este permis a ccesul niciunui mijloc de transport, se merge pe jos, activitate ce aduce
nenumărate beneficii sănătății. Astfel, turismul activ este încurajat.
Comunicarea cu turiștii va fi una de tip descriptiv. De -a lungul potecii vor fi amplasate
5 panouri cu informaț ii despre flora și fauna zonei. La intrarea pe traseu va fi montat un panou
informativ cu date generale despre poteca tematică. Alte 4 panouri vor fi amplasate pe traseu și
vor conține informații despre flora și fauna de interes, și anume:
 Primul panou va fi dedicat copacului și va purta titlul: Pădurea dacică de fag.
Vizitatorii vor afla informații științifice și curiozități despre acest habitat și despre
importanța conservării lui.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

42
 Panourile 2 și 3 vor prezenta informații științifice și curiozități desp re cele mai
importante și mai spectaculoase specii de plante care trăiesc în această pădure.
Acestea se vor amplasa în două locuri diferite, astfel încât turiștii să poată observa
plantele despre care se vorbește.
 Ultimul panou informativ va oferi informaț ii despre câteva dintre animalele care
locuiesc în această zonă .
Panourile secundare se vor monta în locurile unde turiștii pot vedea speciile de interes.
Propunerile pentru acestea se găsesc în Anexa 2 a lucrării . Informațiile despre speciile de interes
au fost adunate din Atlas botanic (Popovici, L., Moruzi, C., Toma, I., 1985) , Flori din munții
noștri (Beldie, Al., Pridvornic, C., 1959) , Ghidul plantelor medicinale uzuale (Crăciun, F.,
Alexan, M., Alexan, C., 1992) , Fauna României (Murariu, D., Popescu, A., 2001) dar și de pe
site-uri web de specialitate precum Eukarya (Enciclopedia florei și faunei din România, 20 18), e-
Pedia (e-Pedia ro , 2018) și Descopera.ro (Descoperă.ro , 2018) .
Toate panourile vor avea suport de lemn și vor fi acoperite cu material de tip plexiglas,
datorită bunei rezintențe a aces tuia la condițiile climatice.

Fig. 3.4 Propunere de proiectare a panoului informativ principal

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

43
Panoul informativ principal va avea dimensiunile de 120 de centimetrii lățime și 90 de
centimetrii înălțime. Suportul panoului principal va format din 2 bușt eni cu înălțimea de 230 de
centimetrii și cu diamentrul de 15 centimetrii , care vor fi montați vertical, și îngropați în pământ
40 de centimetrii și alti 2 bușteni orizontali cu diametrul de 10 centimetrii și lungimea de 120,
care vor fi poziționați în pa rtea inferioară și superioară a panoului.
În Anexa 1 a prezentei lucrări se află o propunere de realizare a panoului informativ
principal, de la intrarea pe traseu. Acesta va fi realizat față -verso, cuprinzând aceleași informații
în limbile română și engle ză. Pe acesta va fi menționat, în primul rând, denumirea potecii: La pas
prin p ădurea de fag/Walking through the beech forest. Titlul va fi scris cu majuscule, cu fontul
Footlight MT Light.
Sub titlu va fi o zonă completată cu text. Acest paragraf invită v izitatorul să descopere
natura locului și să se bucure de timpul petrecut în aer liber, cu beneficii pentru fizic și psihic. De
asemenea se va menționa și faptul că poteca se află într -o arie protejată , cu o deosebită
importanață științifică și turistică.
Pe panou l principal se va atașa și harta potecii, care va oferi o imagine de ansamblu
asupra acesteia, ajutându -i pe turiști să se orienteze. Pe hartă vor fi semnalizate punctul de
început al potecii, panourile informative, jocul și popasurile, iar turiști i pot vedea și traseele
montane pe care își pot continua ulterior drumeția.
Sub această hartă se află spațiul dedicat informațiilor generale despre potecă: distanța,
timpul de parcurgere, nivel ul de dificultate, echipament ul, anul realizării, numere de ur gență.
Vizitatorii sunt îndemnați să nu se abată de la traseu, iar în cazuri de urgență sunt rugați să sune
la numerele de telefon afișate. De asemenea pot apela la Primăria orașului pentru a semnala
probleme apărute pe traseu, precum copaci căzuți pe pote că sau panouri și marcaje distruse.
Alături de informațiile generale, se vor ilustra câteva reguli pe care turiștii care străbat
poteca trebuie să le respecte. Acestea sunt necesare deoarece poteca străbate o arie naturală, iar
impactul omului trebuie să f ie redus. Comportamentul vizitatorilor va influența durata de viață a
potecii. Transpunerea regulilor într -un set de desene sugestive este mai eficientă decât o înșiruire
de reguli sub formă scrisă. Vor fi folosite următoarele simboluri pentru următoarele: este permis
accesul cu animale de companie, ocrotiți plantele, ocrotiți animalele, interzisă aprinder ea focului
și camparea, interzis ă ruperea plantelor, interzisă hrănirea animalelor, interzis accesul cu
motocicleta, interzisă poluarea fonică.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

44

Fig. 3.5 Ilustrații ale regulilor potecii tematice„ La pas prin pă durea de fag ”
(Asociația de Ecoturism din România)
Panoul informativ principal va evidenția speciile de interes pentru care s -a decis
amenajarea potecii, atât de arbo ri cât și d e plante. Alături de denumirile speciilor și fotografii ale
acestora va fi indicat și panoul secundar pe care turiștii vor găsi informații științifice, detaliate,
precum și curiozități despre specii. În prima parte se va ilustra pă durea de fag, copacul cu toate
componentele sale. Acest tip de habitat ocupă cea mai mare parte a sit ului Postăvarul, dar și a
ariei î n care va fi amenajată poteca.
În continuare vor fi menționate speciile de flori care cresc aici. Bogăția floristică se
datorează condi țiilor de mediu, dar și faptului că zona este declarată arie protejată. Printre
speciile de interes se numără Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica ), Papucul doamnei
(Cypripedium calceolus) , Floarea de Colț (Leontopodium alpinum) (Beldie, Al., Pridvornic, C.,
1959) . Și în cazul florilor se va face trimitere către panourile secundare care conțin informații
despre acestea.
Un ultim paragraf va cuprinde imagini cu câteva dintre animalele care trăiesc î n această
pădure, urmând ca date suplimentare să se găsească pe ultimul panou de pe potecă.
În colțul din stânga jos, vor fi afișate informații cu privire la finanțarea proiectului de
amenajare a potecii tematice, precum și logo -urile partenerilor care au sprijinit Primăria în
realizarea acestui proiect.
Titlurile vor fi scrise cu font Footlight MT Light, iar textul cu font Times New Roman,
iar denumirile științifice ale speciilor vor fi scrise în stil Italic.
În ceea ce privește culorile, propun următoarele scheme :

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

45
Tab. 3.2
Propunere scheme culori ale panourilor informative
Nr. Crt. Fundal Titlu Text Denumiri
specii
1

2

3

Dimensiunile panourilo r secundare vor fi între 40 -50 de centimetrii lățime și 20 -30 de
centimetrii înălțime, în funcț ie de volumul informațiilor. Panourile secundare vor fi montate pe
câte un buștean, cu înălțimea de 110 centimetrii și diametrul de 20 -25 centimetrii , îngropați 30
de centimetrii în pământ. Panourile vor fi montate pe bușteni , după cum este prezentat în
imaginea de mai jos.

Fig. 3.6 Propunere de amplasare a panourilor secundare
Jocul poate fi un instrument prin care să crească gradul de implicare al vizitatorilor și
totodată să le trezească dorința de a descoperi traseul . Jocul propus pentru poteca tema tică va fi
de tip puzzle, realizat din piese de lemn, cu imagini pe ambele părți, care aranjate corect vor
ilustra câte un peisaj pe fiecare parte.Acesta se va realiza pe un suport de lemn, montat după
panoul principal de la intrarea pe potecă. Folosirea i maginilor pe ambele părți ale pieselor vor
aduce un plus de dificultate jocului, membrii unui grup putând chiar să realizeze un concurs la
care câștigătorul să fie cel care așe ază piesele de puzzle în ordinea corectă în cel mai scu rt timp.
Turiștii sunt in vitați să îl rezolve, iar mai apoi să caute corespondentul imaginii din puzzle pe
traseu. Această provocare va crește atenția turiștilor la elementele naturale de pe traseu.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

46
Suportul puzzle -ului va fi format din doi stâlpi și un cadru de lemn. La baza ace stuia va
fi amplasată o cutie de lemn în care vor fi depozitate piesele. Vizitatorii vor fi î ndemnați ca după
ce finalizează jocul, să așeze piesele înapoi în cutie.

Fig. 3.7 Propunere amplasare puzzle
(https://www.ospre yco.com/)

Alături de puzzle, alte elemente interactive vor fi plăcuțe confecționate din lemn cu
întrebări și răspunsuri din informațiile prezentate pe potecă. Acestea vo r conține întrebarea pe o
parte și rapunsul pe cea opusă, plăcuța fiind montat ă pe un suport de lemn, astfel încât să aibă
posibilitatea de a se roti. Se vor realiza și monta din loc în loc 8 astfel de elemente.

Fig. 3.8 Model suport întrebări

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

47
Se vor amenaja două locuri de odihnă, ce vor cuprinde fiecare câte două băncuțe din
lemn și co șuri de gunoi.

Fig. 3. 9 Model bancă lemn
(http://lemn -rustic.weebly.com)

Promovarea potecii tematice din Râșnov se va realiza online, prin intermediul rețelelor
de socializare și a portalurilor dedicate turismului, printre care amintim platform a TripA dvisor ,
unde poteca tematică poate fi inclusă la secțiunea Things to do/ Ce poți face aici. În Anexa 3 a
lucrării este prezentată o propunere de pliant de promovare .
Pliantele vor fi tipărite și distribuite la centrul d e informate turistică, atât al Râșnovului
cât și al Brașovului, dar și la punctul de plecare al ascensorului pe plan încli nat, astfel încât să
ajungă în mâinile a cât mai mulți turiști.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

48

Capitolul 4

PROPUNERE DE FINANȚARE A PROIECTULUI DE AMENAJARE
A POTECII TEMATICE

4.1 Programul Pilot Start Up Mediu Ecoturism

Programul Pilot Start Up Mediu Ecoturism dorește finanțarea unor proiecte de
dezvoltare și conservare a naturii, desfășurate în zone care au asociate arii protejate. Conservarea
mediului natural este o adevărată necesitate, fapt sesizat și de membrii guvernului țării noastre,
care au decis, la sfârșitul anului 2016 aprobarea acestui program. Finanțarea este nerambursabilă
și provine din fondul pentru mediu, având caracter multianual , desfășurându -se în perioada
2016 -2020 (Ministerul Mediului, 2018) .
În scopul înț elegerii mecanismului Programul Pilot Start Up Mediu Ecoturism a fost
elaborat un ghid de finanțare, ce cuprinde informații referitoare la scopu l proiectului, etapele
sesiunii de finanțare, acte necesare pentru depunerea dosarelor de finanțare, analiza și selectarea
proiectelor, eligibilitatea solicitantului și a proiectelor. Sunt eligibile în cadrul programului
următoarele categorii de persoane j uridice: unități administrativ -teritoriale, inclusiv subdiviziuni
administrativ – teritoriale ale acestora, instituții publice, organizații neguvernamentale, operatori
economici, mu zee, instituții din sistemul naț ional de cercetare -dezvoltare și instituții de
învățământ superior acreditate. Un solicitant poate depune un singur proiect într -o sesiune de
depun ere, iar finanțarea poate ajunge până la 200.000 €. Ghidul curpinde și categoriile de
cheltuieli eligibile precum cele pentru luc rări de realizarea, ref acerea și marca rea traseelor de
drumeție, lucră ri cu semnalizarea traseelor și a obiectivelor turistice, instalații în aer liber de
interpretarea naturii, panouri informative.
Programul cuprinde două secțiuni mari de finanțare. Tema A susține ideile de
dezvoltare și conservare propriu -zisă a naturii, precum dezvoltarea infrastructurii de acces,
proiecte de informare și interpretare a naturii, realizarea de puncte de informare turistică și
refugii. Tema de finanțare B se preocupă de latura resurselor umane, în această sferă intrând
proiecte ce vizează managementul și administrația zonelor naturale.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

49
Programul Pilot Start Up Mediu Ecoturism este o posibilitate de finanțare a proiectului
propus de realizare a potecii tematice „La pas prin pă durea de fag” din zon a Cheile Râșnoavei,
zonă asociată cu o arie protejată. Propunerea poate fi încadrată în tema de finanțar e A.
În vederea obținerii finanțării, solicitantul trebuie să depună o cerere de finanțare , care
poate fi găsită în ghid. Aceasta cupride informații de spre solicitant, reprezentantul legal,
responsabilul de proiect și despre valoarea proiectului.

4.2 Formular proiect
În formularul de proiect, care se găsește în Anexa 2 a Ghidului de finanțare, am
completat următoarele :
Denumirea Proiectului
Amenajare potecă tematică în orașul Râșnov

Locația Proiectului
Proiectul va fi implementat în: România
Regiunea: Regiunea Centru
Județul: Brașov
Localitatea: Râșnov
DURATA PROIECTULUI
Data estimată de începere: 01.06.2018
Data estimată de finalizare: 01.11.2018
A. Informații Privind Solicitantul
Denumirea
solicitantului
Tipul solicitantului : Codul Unic de Înregistrare -CUI
(de la Registrul Comerțului) /
Nr. Înregistrare Registrul Asociațiilor și
Fundațiilor
Primăria Orașului
Râșn ov Unitate
Administrativ
Teritoria lă 15116489

Adresa poștală a solicitantului
Strada
Număr
Cod Poștal
Localitatea Județul
Piața Unirii
12
505400
Râșnov, Brașov
Număr telefon, fax 0268.230.002, 0268.230.115, 0268.230.027
0368.401.858, 0368.401.859
Adresă poștală electronică primariar asnov@yahoo.com,

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

50
secretariat@primariarasnov.ro
Pagină internet www.primariarasnov.ro

1.1 Reprezentantul Legal Al Solicitantului
Nume, prenume DOGARIU STELIAN
Funcția Secretar
Număr de telefon
Număr de fax
Adresă poștală electronică stelian.dogar iu@primariarasnov.ro
1.2 Persoana De Contact
Nume, prenume DIACONU DANIEL NICOLAE
Funcția Consilier local
Număr de telefon
Număr de fax
Adresă poștală electronică danialexdiaconu@yahoo.fr

1.5 Descrierea Solicitantului (istoric, activități)
Admini strația publică locală a orașului Râșnov funcționează în contextul perioadei de
tranziție în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității
autorităților administrației publice locale, legalităț ii și al consultării cetățenilor în soluționarea
problemelor locale de interes deosebit. Raporturile dintre autoritatea administrației publice locale
și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile aut onomiei,
legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ. Pe
de o parte, în relațiile dintre autoritatea administrației publice locale și Consiliul Județean Brașov,
precum și între consili ul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
După 1996, Râșnovul a fost administrat de către trei primari desemnați de către cetățeni în
mod democratic, iar faptul că actualul edil își exercită al treilea mandat indică o stare de stabilitate,
normal itate și continuitate pe plan local – semn al încrederii locuitorilor în instituțiile
administrației publice locale -ceea ce reprezintă o premisă importantă pentru progresul unei
dezvoltări locale sustenabile.
Deținând în pr incipal rol deliberativ, exercitat inclusiv prin aprobarea planurilor și
strategiilor inițiate la nivelul acestui palier administrativ, Consiliul Local al Orașului Râșnov este
format dintr -un număr de 17 consilieri locali, organizați în comisii de specialitate.
b. Vă rugăm să furnizați informații cu privire la cele mai importante două proiecte
finanțate din granturi / alte surse pe care solicitantul le -a implementat în ultimul / ultimii 1 – 3
ani, relevante pentru domeniul prezentului proiect (dac ă este cazul):

Proiect 1
Titlul proiectului Proiect Integrat de Reactualizare și Modernizare Urbană a Centrului
Istoric Râșnov
Obiective Modernizarea infrastructurii urbane în vederea stimulării investițiilor
în zonă și îmbunătățirea condițiilor de acces către obiectivele
turistice
Stadiu Finalizat
Rezultate parțiale sau finale Centrul istoric a fost reamenejat
Valoare 18.249.756,15 lei

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

51
Activități principale Amenajare pasaj rutier subteran
Amenajare parcare subterană
Arie pietonală amenajată
Rețea de apă și canalizare reabilitată
Iluminat public al zonei
Surse de finanțare Programul Operațional Regional – Poli de creștere
Nume finanțator FEDR
c. Vă rugăm să specificati dacă prezentul proiect (sau unele dintre activitățile propuse)
face obiectul unei alte solicitări de finanțare din fonduri publice (dacă este cazul, specificați
activitățile respective care sunt finanțate din alte surse publice):
DA
NU X
B. Descrierea Proiectului
2.1. Rezumat
Proiectul de amenajare a unei poteci tematice contribuie la valorificarea potențialului turistic
natural al orașului Râșnov. În momentul actual nu este amenajată nicio potecă tematică în zonă.
Turiștii pot să parcurgă traseele montane din oraș, dar nu au posibilitatea să afle, la fața locului, mai
multe informații despre floră, faună și importanța științifică a locului. Proiectul își propune să rezolve
probleme legate de informare, conștientizare, educare și schimbare a comportamentului vizitatorilor.
Poteca se va adresa grupurilor de turiști români, dar și străini, de toate vârstele.
Obiectivul principal al proiectului este proiectarea și amenajarea potecii tematice, cu tema
pădurea, ce va purta numele de: „La pas prin pă durea de fag” . Acest obiectiv va putea fi atins prin
munca unei echipe, care va fi formată din pe rsoane specializate pe domenii diferite și relevante pentru
temă.
Rezultatul asteptat este finalizarea potecii până la sfârșitul anului 2018, pentru ca începând
cu anul 2019 poteca tematica să poată fi străbătută de turiști, devenind astfel o activitate al ternativă de
agrement.

2.2. Justificarea Proiectului

Cadrul și resursele naturale, alături de existența unor trasee montane cu grade diferite de
dificultate, constituie premisele de dezvoltare a turismului de drumeție. Cu toate acestea, turismul de
drum eție nu este suficient de bine dezvoltat și promovat. Realizarea unei poteci tematice pe un traseu
montan existent sau în apropierea acestuia a r putea determina turiștii veniț i în stațiune să descopere și
această formă de turism activ. O potecă tematică i -ar atrage pe cei care urmăresc să cunoscă mai bine
locul în care își petrec timpul liber, iar la plecare să rămână cu câteva informații despre aceasta.
Proiectul este totodată o modalitate de educare, care îndeamnă la cunoașterea și protejarea mediului
înconjurător și la schimbare a comportamentului vizitatorilor.

2.3. Obiectivele Proiectului
Obiectiv general Proiectarea, amenajarea și omologarea unei poteci tematice în orașul Râșnov
Obiective specifice O1: Proiectarea și amenajarea potecii tematice
O2: Omologarea potecii tematice
O3: Promovarea potecii tematice

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

52

2.4. Activitățile Proiectului
A 1. Activități de management
A 1.1 Conferință de presă la nivelul Primăriei orașului Râșnov pentru a anunța deschiderea proiectului
A 1.2 Candidații interea ți să participe la acest proiect vor depunde un CV și o scrisoare de intenție la
secretarul primăriei; de asemenea se va da posibilitatea voluntarilor să participe la acest proiect
A 1.3 Organizarea echipei de management
A 1.4 Selectarea voluntarilor
A 1.5 Întâlniri de management
Construirea unei echipe solide, coordonată de un manager competent, este primul pas spre succesul
unui proiect. Se așteaptă ca echipa să colaboreze exemplar, să ia cele mai bune decizii de -a lungul
derulării planului, iar finalitat ea muncii lor să conducă la îndeplinirea obiectivului general. Solicitantul
se va implica în organizarea întâlnirilor, alegerea echipei de proiect și a voluntarilor. Echipa de proiect
va fi formată dintr -un manager de proiect, responsabil tehnic și respons abul financiar, și un asistent de
proiect. Aceștia vor fi aleși din angajații primăriei care si -au exprimat dorința de a lua parte la proiect.
Resursele alocate vor fi umane, tehnice și financiare.
A 2: Alegerea locației și vizita pe teren
A 2.1 Echipa de proiect va purta discuții cu privire la zona unde p oteca va fi amenajată, și va obț ine
toate autorizațiile necesare realizării proiectului
A 2.2 Vizită pe teren, în timpul căreia vor analiza situația traseului și daca sunt sau nu necesare
intervenții asu pra acestuia
A 2.3 Se vor desfășura lucrări de igienizare a mediului, cu ajutorul voluntarilor implicați în proiect
Mediul natural este elementul de bază pentru amenajarea potecii tematice. Traseul trebuie să fie unul
care să nu pună în pericol siguranța t uriștilor, să fie ușor și plăcut de parcurs. La finalul vizitei pe teren
trebuie identificate toate problemele potecii, urmând să se ia decizii pentru remedierea acestora. Este
necesară curățarea potecii de toate tipurile de deșeuri. Pentru acest obiectivs e vor aloca resurse umane,
financiare și tehnice.
A 3: Proiectarea potecii
A 3.1 În cadrul unor ședințe de lucru se vor discuta detalii referitoare la tema și numele potecii
tematice
A 3.2 Proiectarea hărții traseului (inclusiv alegerea locurilor de ampla sare a panourilor cu informații
și a celor de amnejarea a popasurilor)
A 3.3 Proiectarea panoului principal (1 buc) și a panourilor secundare (4 buc) (dimensiuni, cuprins,
materiale,culori și fonturi folosite)
A 3.4 Proiectarea jocului tip puzzle și a plăc uțelor cu întrebări, care vor fi un mijloc de antrenare a
turiștilor în parcurgerea traseului
A 3.5 Achiziție consultanță și expertiză privin proiectele tehnice
A 3.6 Achiziționarea panourile informative, a indicatoarului spre potecă, a jocului și a plăcuț elor cu
întrebări
A 3.7 Achiziționarea băncilor și coșurilor de gunoi din lemn
Proiectarea potecii va ține seama de principiul integrării armonioase în peisaj, de nevoia de conservare
și protejare a mediului natural. Alegerea temei va fi influențată de f aptul că poteca va fi amenajată
într-o arie protejată, și se va axa pe habitatele reprezentative ale zonei. Aceasta va fi aleasă în urma
vizitei pe teren, dar și în urma analizei fișei sitului Postăvarul. Ședința va aduna ideile membrilor
echipei cu privir e la denumire și temă, la sfârșit alegându -se cea mai potrivită. Tot în sarcina menbrilor
echipei de proiect va sta și proiectarea unei hărți, a panourilor informative și a unui joc tip puzzle,
după care realizarea fizică a acestora va fi externalizată. P entru amenajarea locurilor de popas vor fi
achiziționate bănci și coșuri de gunoi din lemn. Pentru acest obiectiv se vor aloca resurse umane,
financiare și tehnice.
A 4: Amenajarea potecii
A 4.1 Amplasarea elementelor de către voluntari, supravegheați de m anagerul de proiect
A 4.2 Monitorizare în vederea respectării proiectului de amenajare
A 4.3 Verificare finală a calității amenajării de către schipa de proiect

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

53
A 4.4 Monitorizarea stării potecii după finalizarea lucrărilor, cu ajutorul voluntarilor și cu sprijinul
primăriei orașului
Panoul informativ principal va fi amplasat la intrarea pe poteca tematică, iar panourile secundare în
puncte de interes. Intrarea și ieșirea de pe potecă vor fi semnalizate corespunzător. Băncile și coșurile
de gunoi vor fi am plasate pe traseu, în două locuri diferite. Amplasarea acestora se va realiza cu
ajutorul voluntarilor care vor fi aleși să participe la proiect. Managerul de proiect va supraveghea toată
activitatea, pentru ca amenajarea să fie realizată conform așteptări lor. Resursele alocate vor fi umane
și financiare.
A 5. Activități privind procedura de omologare a potecii tematice
A 5.1 Achiziție consultanță
A 5.2 Elaborarea documentației privind omologarea
A 5.3 Depunerea documentației la Ministerul Turismului
A 5.4 Obținerea certificatului de omologare
Hotărârea Guvernului Nr. 77/2003 reglementează amenajarea, omologarea și întreținerea traseelor
turistice montane. Documentația pentru amenajarea traseelor turistice montane noi și pentru
modificarea trase elor existente cuprinde date de baz ă cu privire la traseu și zona î n care va fi
amenajat, informații despre execuția și întreținerea lui și harta traseului. Pentru laborarea
documentației echipa de proiect va colabora cu o firmă de consultanță. Certificat ul de omologare este
emis de Ministerul Turismului, și numai în baza acestuia traseul poate fi dat în folosință în mod legal.
A 6. Deschiderea traseului și darea în folosință
A 6.1 Organizarea unui eveniment cu ocazia finalizării lucrărilor de amenajare
După omologarea traseului tematic și finalizarea lucrărilor se va organiza un eveniment de deschidere
la fața locului. La eveniment vor lua parte echipa de proiect,voluntarii și membrii conducerii locale,
televiziunea locală și cetățenii și turiștii interes ați. Se vor prezenta detalii despre proiectul de
amenajare încheiat și despre importanța traseului pentru oraș.
A7: Promovarea potecii tematice
A 7.1 Proiectare pliante
A 7.2 Tipărirea și achiziția pliantelor pentru promovare (2000 buc care vor fi distrib uite la punctul de
informare turistică și în locul de plecare al ascensorului pe plan înclinat)
A 7.3 Promovare online (pe site -ul primăriei și pe rețelele de socializare)
Obiectivul principal al promovării este acela de a le trezi interesul potențialilor turiști cu privire la
frumusețile naturale ale orașului, de a îi determina să vadă mai mult decât obiectivele antropice și să
petreacă mai mult timp la Râșnov. Promovarea conduce și la o creștere a vizibilității, astfel încât
orașul să fie ales ca destinaț ie de petrecere a timpului liber în natură de cât mai mulți turiști, inclusiv
străini .

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

54

2.5. Calendarul Activităților
Plan
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Activitate Luna planificată
pentru începere Durta planificată
1 2 3 4 5 6 7
A 1 L 1 – L 5 5
A 1.1 L 1 1
A 1.2 L 1 1
A 1.3 L 1 1
A 1.4 L 1 1
A 1.5 L 1 – L 5 5
A 2 L 2 – L 3 2
A 2.1 L 2 1
A 2.2 L 2 1
A 2.3 L 2 1
A 3 L 2 – L 4 3
A 3.1 L 2 1
A 3.2 L 3 – L 4 2
A 3.3 L 3 – L 4 2
A 3.4 L 3 – L 4 2
A 3.5 L 4 1
A 3.6 L 4 1
A 3.7 L 4 1
A 4 L 4 – L 7 4
A 4.1 L 4 – L 5 2
A 4.2 L 4 – L 5 2
A 4.3 L 5 1
A 4.4 L 5 – L 7 3

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

55

2.6 Estimarea alocării financiareA 5 L 4 – L 6
A 5.1 L 4
A 5.2 L 4 – L 5
A 5.3 L 5
A 5.4 L 6
A 6 L 6
A 6.1 L 6
A 7 L 4 – L 7
A 7.1 L 4
A 7.2 L 5
A 7.3 L 6- L7

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

56
Anexa 2 la Formularul proiectului:
Bugetul proiectului

1. Bugetul detaliat al proiectului:
Amenajare potecă tematică în
Râșnov
Solicitant: Primăria Orașului
Râșnov

Categorii de cheltuieli UM Cantitate Cost unitar
(Lei, cu
TVA ) Cost total
(Lei, cu
TVA) A 1
(Lei, cu
TVA/
fără
TVA) A 2
(Lei, cu
TVA/
fără
TVA) A 3
(Lei, cu
TVA/
fără
TVA) A 4
(Lei, cu
TVA/
fără
TVA) A 5
(Lei, cu
TVA/
fără
TVA) A 6
(Lei, cu
TVA/
fără
TVA) A 7
(Lei, cu
TVA/
fără
TVA)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1. Cheltuieli management
1.1 Cheltuieli cu personalul
alocat proiectului Lei 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Subtotal cheltuieli cu personalul
adiacent Lei 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2. Cheltuieli pentru
consultanță și expertiză
2.1 Chetuieli pentru consultanță
și expertiză privind proiectul de
amenajare Lei/
Proiect 1 3.500 3.500 0 0 0 0 3.500 0 0
2.2Chetuieli pentru consultanță
și expertiză privind proiectele
tehnice Lei/
Proiect 1 1.200 1.200 0 0 1.200 0 0 0 0
Subtotal cheltuieli de
consultanță și expertiză Lei 4.700
3. Chetuieli specifice
3.1 Achiziții pentru amenajarea
potecii
– Panou informativ principal Lei/ Buc 1 4.800 4.800 0 0 4.800 0 0 0 0

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

57
– Panouri secundare Lei/ Buc 4 2.850 11.400 0 0 11.400 0 0 0 0
– Joc tip puzzle Lei/ Buc 1 2.500 2.500 0 0 2.500 0 0 0 0
– Bănci Lei/ Buc 4 900 3.600 0 0 3.600 0 0 0 0
– Coșuri de gunoi Lei/ Buc 8 300 2.400 0 0 2.400 0 0 0 0
– Plăcuțe cu întrebări Lei/
Buc 8 950 7.600 0 0 7.600 0 0 0 0
-Materiale necesa re pentru
igienizarea mediului – pentru 10
voluntari Lei 10 170 1.700 0 1.700 0 0 0 0 0
3.2 Cheltuieli cu
voluntariatul – 10 voluntari Lei/zi 15 45 6.740 0 2.400 0 4.350 0 0 0
Subtotal cheltuieli specifice Lei 40.740
4. Toate cheltuielile directe
eligibile ale proiectului (suma
punctelor 1 -3) Lei 45.440
5. Contribuție proprie, dacă
este cazul Lei 6.700
6. Valoarea totală eligibilă a
proiectului (4+5) Lei 52.140
7. Cheluieli neeligibile
Tipărire pliante de promovare Lei/ Buc 2.000 2,5 5.000 0 0 0 0 0 0 5.000
Eveniment deschidere traseu Lei 1 1.700 1.700 0 0 0 0 0 0 1.700
Subtotal cheluieli neeligibile Lei 6.700
8. Valoar ea totală a proiectului
(6+7) Lei 58.840
ATENȚIE

Cheltuieli de management 15%
Cheltuieli pentru echipamente 5%
Cheltuieli de consultanță pentru
elaborarea proiectului de
amanajare/ proiect tehnic 8%

58
2.9 Rezultatele Și Indicatorii Proiectului
REZULTAT VALOARE INIȚIALĂ INDICATOR DE
REZUTAT Sursele de informare/
verificare
Tema de finanț are A – dezvoltarea de infrastructură de acces, puncte de informare turistică și protecția
mediului/r efugii, de infrastructură, de informare și interpretar e a naturii și culturii locale ș i facilităț i
pentru servicii locale de ecoturism;
A.1. Proiecte privind activități de construcție / amenajare / dotări
h) realizarea și
refacerea traseelor de
drumeție 3.500 lei 1 traseu montan
omologat Certificat de omologare
A.2. Proiecte ce includ activități complementare
i) trasee tematice de
interpretare care s ă
includă un concept
unitar (legate de flora,
faună sau cultura
locală); măsuri active
pentru creșterea
conștientizării
destinației 55. 340 lei 1 traseu tematic
amenajat Pliant
Promovare pe site

2.10 Sustenabilitatea Proiectului
Sustenabilitatea se va realiza prin acțiuni de monit orizare a potecii tematice. Dacă va fi
necesar se va interveni pentru refacere a traseului, a mobilierului sau a elementelor dedicate
interpretării naturii.
a. Sustenabilitate financiară, organizațională și funcțională
Nu este cazul
b. Capacitatea de diseminare și valorificare a rezultatelor proiectului
Distribuirea pliantelor și pro movarea online.
2.11. Valoarea Totală a Proiectului
Total lună
(LEI, TVA inclus / fără TVA)
Valoarea cheltuielilor eligibile 45.440
Valoarea contribuției proprii a solicitantului 6.700
Valoarea totală a proiectului 58.840

2.12. Proiect Generator De V enit
Proiectul este generator de venit?

2.13. Taxa Pe Valoarea Adăugată

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agr ement în Râșnov

59
2.22. Tipul De Proiect
refugii

X realizarea și refacerea traseelor de drumeție

60
CONCLUZII

La strategi a actuală de d ezvoltare a orașului Râșnov , subcapito lul turism, se pot adăuga
obiecti ve privind dezvoltarea ofertei de agrement, astfel încât orașul să devină una dintre cele
mai importante destinații montane din Români a și să atragă turiști pe tot parcursul anului.
Valorificarea potențialului natural prin amenajarea unei poteci tematice va soluționa probleme
legate de informare cu privire la speciile importante pentru această zonă, conștientizare a
necesității conservării mediului și schimbare a comportamentului vizitatorilor în mediul natural
și nu numai.
Poteca tematică va folosi atât t ehnici de comunicare descriptivă, cât și interpretativă ,
deoarece este important ca traseul să fie unul atractiv pentru vizitatori. Aceasta va deveni o
alternativă de petrecere a timpului liber în natură pentru turiștii de toate vârstele care ajung la
Râșn ov. Astfel se va încuraja turismul activ și responsabil. Consider că acest proiect îmi permite
punerea în valoare a cunoștințelor acumu late în timpul anilor de studiu.
Analizând posibilitățile de finanțare am identificat Programul Pilot Start Up Mediu
Ecoturism care susține proiecte de dezvoltare și conservare a naturii, desfășurate în zone care au
asociate arii protejate . Valoarea totală estimată a proiectului este de 58.840 lei. Obiectivul de
proiectare, omologare și amenajare a potecii tematice, realizat prin intermediul programului
special creat de Ministerul Mediului, conform calendarului activităților propus, va fi atins până la
sfârșitul anului 2018, turiștii beneficiind de o activitate alternativă de agrement începând cu anul
2019. Investițiile pentr u îmbunătățirea funcțiilor recreative și educaționale ale pădurii vor avea
un impact pozitiv asupra numărului de turiști , deoarece mulți dintre ei aleg o anumită destinație
tocmai pentru a petrece timp mai aproape de natură.
Dezvol tarea viitoare a turismul ui poate avea în vedere amenajarea mai multor astfel de
trasee tematice în zone ale orașului cu caracteristici peisagistice, de flor ă sau faună deosebite.
Aceasta este susținută de popularitatea în creștere a acestui tip de amenajări și de faptul că
autor itățile competente încep să le acorde din ce în ce mai multă atenție. În acest sens a avut loc ,
la sfârșitul anului 2017 , o dezbatere publică pe proiectul de Lege a Turismului unde s -a propus
introducerea termenului de trasee tematice. De asemenea, în proi ectul Legii Muntelui avizat anul
acesta se pune accent pe dezvoltarea și promovarea destinațiilor prin alocarea de fonduri dedicate
realizării de poteci de drumeție și poteci tematice.

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agrement în Râșnov

61

Bibliografie
Agenția Metropolitană Brașov,. ( 2018). Disponibil pe URL http://amb.easyb.ro/zona -metropolitana/
[accesat în data de 2 martie2018].
Asociația Rosenau Turism. (2018). Disponibil pe URL http://www.asociatiarosenauturism.ro/ [accesat în
Asociația de Ecoturism din România. (2009). Trasee t ematice în arii protejate – de la teorie la practică -.
Disponibil pe URL http://www.polgartars.ro/uploaded/files/file_a9d00df6bf.pdf [accesat în
data de 14 martie2018].
Asociația de Ecoturism din România. (2018). Disponibil pe URL http://www.asociatiaaer.ro/ . [accesat în
data de 19 aprilie 2018].
Bacal, P.; Cocoș, I. (2012). Geografia Turismului (Note de curs). Chișinău: Ed. ASEM.
Beldie, Al., Pridvornic, C. (1959). Flori din munții noștri. București: Ed. Științifică.
Berner Wanderwege . (2017). Disponibil pe URL https://www.bernerwanderwege.ch/de [accesat în data
de 19 ianuarie 2018].
Bogan, E. (2016). Potențial turistic general. București.
Bonnefous, E. (1976). Omul sau natura? București: Ed. Politehnică.
Bürki, R., Elsasser H. (2003). Bruno Abegg 1st Inter national Conference on Climate Change and
Tourism. Djerba.
Cândea, M., Simon, T., Bogan, E. (2012). Patrimoniul Turistical României. București: Ed. Universitară
București.
Ciangă, N. (2011). Suport de Curs Geografia Turismului în România. Cluj -Napoca: Univ ersitatea
„BABEȘ -BOLYAI” Cluj -Napoca.
Crăciun, F., Alexan, M., Alexan, C. (1992). Ghidul plantelor medicinale uzuale. București : Ed. Științifică
București.
Cronica cercetărilor arheologice din România . (2018). Disponibil pe URL http://cronica.cimec.ro/
[accesat în data de 14 martie2018].
Descoperă.ro . (2018). Disponibil pe URL http://www.descopera.ro/natura [accesat în data de 2 iunie
2018].
Deutscher Wanderverband . (2018). Disponibil pe URL http://www.wanderverband.de [accesat în data de
2 februarie 20 18].
Dino Parc Rasnov . (2018). Disponibil pe URL http://www.dinoparc.ro/ [accesat în data de 16
martie2018].
Direcția Județeană de Statistică Brașov. (2018). Disponibil pe URL http://www.brasov.insse.ro/ [accesat
în data de 5 aprilie 2018].
E-munte . (2018 ). Disponibil pe URL http://www.emunte.ro [accesat în data de 2 martie2018].
Enciclopedia florei și faunei din România . (2018). Disponibil pe URL http://www.eukarya.ro/ [accesat în
data de 2 iunie 2018].

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agrement în Râșnov

62
e-Pedia ro . (2018). Disponibil pe URL https://e -pedia.ro/ [accesat în data de 2 iunie 2018].
European Ramblers’ Association . (2017). Disponibil pe URL http://www.era -ewv-ferp.com [accesat în
data de 16 februarie 2018].
EuroVelo 6: Explore European rivers by bike! (2018). Disponibil pe URL
http://www.eurov elo.com/en/eurovelos/eurovelo -6 [accesat în data de 10 mai 2018].
Federația Coaliția Natura 2000 . (2018). Disponibil pe URL https://natura2000.ro/ [accesat în data de 19
aprilie 2018].
Florea, M. (2014). Geografia Turismului. Brașov: Ed. Universității Tr ansilvania din Brașov.
Florea, M. (2014). Geografia Turismului (Note de curs). Brașov.
Florea, M. (2015). Amenajarea turistica a teritoriului (Note de curs). Brașov.
Foriș, D. (2011). Reglementarea Activităților din Turism. Brașov: Ed. Lux Libris.
Ghidul L eading Quality Trails – Best of Europe. (2016).
Glăvan, V. (2005). Geografia Turismului. București: Ed. Fundației România de Mâine.
Gruia, R. (2010). Ecologie și Protecția Mediulu (Note de Curs). Brașov.
Gruia, R. (2016). Ecoturism și Turism Rural (Note de Curs). Brașov.
Gruia, R. (2017). Management și Dezvoltare în Industria Turismulu. Brașov: Ed. LUX LIBRIS.
Hall, M., Page, S. J. (2014). The Geography of Tourism and Recreation: Environment, Place and Space
Fourth Edition. London: Ed. Routledge .
Harris, R ., Williams, P., Griffin, T. (2002). Sustainable Tourism: A Global Perspective. Oxford: Ed.
Elsevier.
Hotărârea Guvernului nr. 77 /2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane
și organizarea activității de salvare în munți Pu blicat în Monitorul Oficial nr. 91 din 13
februarie 2003. (2003). Disponibil pe URL http://salvamontsalvaspeoarad.ro [accesat în data
de 9 martie2018].
Hotărârea Guvernulu nr. 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a
statiunilor turistice, Anexa 1, Publicat în Monitorul Oficial nr. 613 din 20 august 2008.
(2008) Disponibil pe URL http://turism.gov.ro/web/legislatie/ [accesat în data de 30
martie2018].
Jaudas, J., Miklos, J., Heidling E. (2007). The transnational hiking trail via carpatica – A concept for the
sustainable development of the Carpathians. Carpathian Project of ISF München. München.
Klub Českých Turistů . (2018). Disponibil pe URL www.kct.cz [accesat în data de 16 februarie 2018].
Lascu, C. (2006). Ghidul tur ismului de aventura. București: Ed. House of Guides.
Lemn Rustic – atelierul care înfrumusețează casa și gradina dumneavoastră. (2018). Disponibil pe URL
http://lemn -rustic.weebly.com . [accesat în data de 21 aprilie 2018].
Messerli, B., Viviroli, D., Wein gartner, R. (2009). Managing Water Resources in a Time of Global
Change. Managing Water Resources, Ed. Routledge.
Ministerul Mediului . (2018). Disponibil pe URL http://www.mmediu.ro/ [accesat în data de 10 mai
2018].
Ministerul Turismului . (2018). Disponib il pe URL http://turism.gov.ro/web/legislatie/ [accesat în data de
30 martie2018].
Munții Carpați. (2018). Disponibil pe URL http://www.carpati.org [accesat în data de 24 februarie 2018].

Andreea HEGEDÜS Strategie de Dezvoltare a Ofertei de Agrement în Râșnov

63
Muntii Nostri Hărți Drumeție. (2018). Disponibil pe URL http://munt ii-nostri.ro/ [accesat în data de 21
aprilie 2018].
Murariu, D., Popescu, A. (2001). Fauna României. București: Ed. Academiei Române.
Negruț, S. (2013). Geografia turismului. București: Ed. Meteor Press.
Newsome, N., Moore, A. S., Dowling, R. K. (2013). Natural Area Tourism: Ecology, Impacts and
Management. London: Ed. Channel View Publications.
Parlamentul României Camera Deputaților Comisia pentru industrii și servicii . (2018). AVIZ asupra
proiectului Legii Muntelui . Disponibil pe URL
http://www.cdep.ro /comisii/industrii/pdf/2018/av080.pdf [accesat în data de 21 aprilie 2018].
Pepene, N., Popovici, B. F. (2011). Râșnov – Ghid Turistic. Brașov.
Plan de dezvoltare locală a orașului Râșnov. (2014). Disponibil pe URL
http://www.primariarasnov.ro/portal/image s/docs/PLAN_DEZVOLTARE_LOCALA_ORA
SUL_RASNOV.pdf [accesat în data de 5 aprilie 2018].
Popovici, L., Moruzi, C., Toma, I. (1985). Atlas botanic. București: Ed. didactică și pedagogică.
Primăria Orașului Râșnov -Ghidul de Prezentare ar Stațiunii Râșnov. (2018 ).
Primaria Rasnov. (2018). Disponibil pe URL http://www.primariarasnov.ro/portal/[accesat în data de 9
martie2018].
Râșnov – Legendele Țării Bârsei. (2018). Disponibil pe URL http://www.tara -barsei.eu/rasnov.php
[accesat în data de 2 martie2018].
Rodrigue s Á., Kastenholz E., Rodrigues A. (2010). Hiking as a relevant wellness activity – results of an
exploratory study of hiking tourists in Portugal applied to a rural tourism project. Journal of
Vacation Marketing, vol. 16 .
SKV – Asocia ția Carpatin ă Ardelean ă a Turi știlor. (2017). Disponibil pe URL http://www.skv.ro/ [accesat
în data de 24 februarie 2018].
Snak, O., Baron, P., Neacșu, N. (2001). Economia turismului. Bucureșt: Ed. Expert.
Snowdon, P., Slee, B., Farr, H. (2000). Tourism and Development in Mount ain Regions. London: Ed.
CABI Publishing.
Swarbrooke, J. (1999). Sustainable Tourism Management. London: Ed. CABI Publishing.
Tălângă, C. (2016). Note de curs Turism Rural. București: Editura Universitară București.
The Osprey Company – Special Signs for S pecial Places. (2018). Disponibil pe URL
https://www.ospreyco.com/ [accesat în data de 17 aprilie 2018].
Turcu, D., Weisz, J. (2008). Economia Turismului. Timișoara: Ed. Eurostampa .
data de 14 martie2018].
TripAdvisor . (2018). Disponibil pe URL https://ww w.tripadvisor.com [accesat în data de 19 aprilie
2018].
Țigu, G. (2001). Turismul montan. București: Ed. URANUS.
Wise Transylvania (2018). Disp onibil pe URL http://www.wisetransylvania.com/ . [accesat în data de 14
martie 2018].
Zurick, D., Karan, P.P. (1999). Himalaya: Life on the Edge of the World. Ed. The Johns Hopkins
University Press.