INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII A PATRA REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ Coordonator științific, Prof.dr.ing. Dorin Lucache Student, Vlăduț… [600449]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ, ENERGETICĂ ȘI
INFORMATICĂ APLICATĂ
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII

A PATRA REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ

Coordonator științific,
Prof.dr.ing. Dorin Lucache
Student: [anonimizat]
2019

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

1
CUPRINS

Capitolul 1. A patra revoluție industrilală – generalități …………… ……… ………………3
1.1. Scopul principal……………………………………………… ..…………………..3
1.2. Evoluția tehnologiilor de la prima revoluție industrială până în prezent… .……….4
1.3. Caracteristici speci fice Industriei 4.0……………………………………… ………..9
1.4. Provocări interne în procesul de adoptare……………………………………… ….9
1.5. Diviziuni ale industriei în care se aplică principiile Industriei 4.0……………….10
Capitolul 2. Noutăți aduse de Industry 4.0 ……………… ..………………… ……… …..….11
2.1.Punctele tari ș i punctele slabe în implementarea Industrializării 4.0 ………….. …….. 12
2.2.Măsuri sustenabile ………………………………………. …………………………….. ..…15
2.3.Analiza datelor și încrederea digitală …………………………………… …………………1 7
2.4. Contribuția la noi cadre și tehnologii digitale…………………………… .………1 8
Capitolul 3. Securitatea datelor industriale ………………………………… ……… …… …21
3.1. Securitatea cibernetică…………………………………………………… ..…..…2 2
3.2.Cloud computing și serverele locale…………………………………… .……..…2 4
3.3.Amenințarea securității digitale……….. ………………………………… ..…….…2 5
3.4. Conceptul IT Security 4.0……………………………………………… .……….2 6
3.5. Scenarii de risc………………………………………………………… ..……….2 8
Capitolul 4. Impactul la nivelul societății …… ……………………. ……………..…… ..………. 30
4.1. Impactul asupra afacerilor……………………………………………… ..……….3 1
4.2. Impactul asupra instituțiilor de stat……………………………………… .………3 4
4.3. Impactul asupra oamenilor………………………………………………… ..……3 5
4.4. Modelarea viitorului………………………………………………………… ..….35
4.5. Globalizarea…………………………………………………………………… …36
4.6. Impactul în educație…………………………………………………………… …37
Capitolul 5. Nivelul de implementare în Romania …… ………. ……….. …………….. …….. .39
5.1. Deficitul de candidați de pe piața muncii și impactul său asupra companiilor….. 40
5.2. Indici pentru dezvoltarea României în perspectiva Industr ializării 4.0………. …41

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

2
5.3. Factori care îngreunează implementarea …………………. ……………………….. …44
5.4. Studiu realizat de compania de consultanță Deloitte referitor la locurile de muncă
din România……… …….. ……………………………………………………………….. ……..46
Concluzii …………………………………………… ………………………………. ………. …48
Bibliografie …………………… ……… ………………………………………………………. 50

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

3
Capitolul 1. A patra revoluție industrilală – generalități

Industria prelucrării materialelor joacă un rol foarte important în economia țărilor din
Uniunea Europeană contribuind cu peste 15% la valoarea adăugată. Această industrie generează
peste 80% din inovațiile și 75% din exporturile țărilor europene, cuprinde peste două milioane
de companii și oferă peste 33 de milioane de locuri de muncă. Ca urmare, industria prelucrării
materialelor poate fi considerată motorul economic și social al Europei.
Prin Industria 4.0, înțelegem crearea unei rețele inteligente de p roduse și procese
industriale.
În ultima decadă, industria europeană a pierdut 10% în termeni de valoare adăugată față
de țările emergente. Ca răspuns la această scădere, Europa a inițiat un ambițios program, care
reprezintă o nouă revoluție industrială, denumită Industry 4.0. Inițiativa a fost introdusă de
guvernul german în anul 2011 în cadrul târgului de la Hanovra . În scurt timp, această inițiativă
a fost urmată de alte state sub diferite denumiri cum ar fi: Factory of the Future (Italia și Franța),
Catapult (UK), Smart Manufacturing în US A, respectiv Made in China – 2025 în China sau
Innovation 2025 în Japonia.
1.1. Scopul principal

Principalul scop al Industriei 4.0 este de a realiza îmbunătățiri în ceea ce privește
automatizarea și eficiența operațională, precum și eficacitatea. Conceptul Industrial 4.0, care se
dezvoltă, este o „umbrelă” pentru o nouă paradigmă industrială, care include un set de viitoare
dezvoltări industriale, inclusiv Sistemele Cyber -Fizice (CPS), Internetul obiectelor (Io T),
Internetul serviciilor (IoS), robotic ă și realitatea augmentată. Adoptarea acestor tehnologii este
esențială pentru dezvoltarea unor procese de producție mai inteligente, care includ dispozitive,
mașini, module de producție și produse care pot să facă schimb de informații în mod
independent, d eclanșează acțiuni și se controlează reciproc, permițând astfel un mediu
inteligent de fabricație.

Sursă foto:www.forbes.com
Fig.1.1. Industry 4.0 – imagine reprezentativă.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

4
Mai întâi a venit aburul și primele mașini care au mecanizat o parte din munca pe care
o făceau strămoșii noștri. Apoi a fost electricitatea, linia de asamblare și nașterea producției în
masă. A treia epocă a industriei a avut loc odată cu apariția computerelor și începutul
automatizării, când roboții și mașinile au început să înlocu iască lucrătorii umani pe acele linii
de prelucrare și ambalare.
1.2. Evoluția tehnologiilor de la prima revoluție industrială până în prezent

Tehnologiile de prelucrare a materialelor au evoluat disruptiv de la apariția lor până în
prezent, putând fi definite patru mari revoluții industriale (denumite în literatură Industry 1
până la Industry 4).
Prima revoluție industrială , care a început în u ltimele decade ale secolului al XVIII -lea,
este caracterizată de introducerea echipamentelor mecanice de producție acționate de forța
apei sau a aburului.
A doua revoluție industrială a debutat la sfârșitul secolului al XIX -lea. Specific acestei
revoluții este utilizarea acționării electrice a echipamentelor de producție și realizarea unei
producții de masă bazată pe divizarea muncii.
A treia revoluție industrială a demarat în deceniul 8 al secolului al XX -lea odată cu
apariția Controlerelor Programabile L ogice (PLC). Caracteristica de bază a acesteia este
utilizarea sistemelor electronice și a tehnologiei informației în automatizarea producției.
A patra revoluție industrială, în momentul de față, ne găsim în perioada de început a
acesteia (Industry 4.0), caracterizată de utilizarea sistemelor cyber -fizice în procesele de
producție. Revoluția Industry 4.0 prevede că produsul care urmează să fie fabricat este capabil
să interacționeze cu echipamentele de fabricație (mașini și roboți) și să transmită acestora
cerințele pentru următoarea fază a procesului de prelucrare, realizându -se, astfel,
conectivitatea între elementele procesului. Se realizează, astfel, un sistem inteligent de
producție capabil să comunice și să ia decizii optime în mod autonom.

Fig.1.2. Evoluția tehnologiilor de la prima la a patra revoluție industrială.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

5
Un exemplu de evoluție a automatizării proceselor în domeniul tehnologiilor de
deformare plastică este prezentat în Fig.1.3, unde î n prima etapă a utilizării preselor în
producți a de serie a pieselor din tablă pentru caroserii de automobile (începutul secolului al
XX-lea) s -au utilizat prese mecanice simple, sistemul de alimentare cu semifabricate fiind
manual. Ulterior, începând cu deceniul al cincilea din secolul al XX -lea, s -au utilizat prese
electromecanice (mecatronice) cu sisteme de alimentare sincronizate mecanic, structura
lanțului de proces devenind mai sofisticată. În a doua parte a anilor ’70 din secolul trecut,
comanda și controlul preselor s -au realizat prin comenzi nu merice (PLC).
Începând cu anii 2010, în comanda preselor și a sistemelor de manipulare a
semifabricatelor si pieselor finale se folosesc sisteme cyber -fizice (cu senzori integrați în
construcția matrițelor și a presei și conexiune fără fir între postul d e lucru și serverul pe care
se rulează simularea procesului), ceea ce permite modificarea on -line a parametrilor
procesului de deformare în scopul optimizării și creșterii robusteței acestuia. Structura
lanțului de proces devine, astfel, tot mai complexă, integrând elementele de execuție
(presele, matrițele), cele de deservire (roboți, sisteme de alimentare), senzorii și sistemele
digitale de achiziție, prelucrare și comandă a întregului sistem.

Sursă foto: REVISTA DE POLITICA ȘTIINTEI SI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUA Vol. 5, No. 3, Septembrie 2016, p. 196
Fig.1.3. Evoluția procesului de automatizare în domeniul tehnologiilor
de deformare plastică.
Dacă privim istoria tehnologiilor din punctul de vedere al adaptării la cerințele
consumatorului, o putem periodiza în următoarele patru etape (Fig. 1.4).
Perioada de dinaintea primei revoluții industriale (cea a producției artizanale) este
caracterizată prin aceea ca fiecare produs era proiectat și realizat pentru un anumit client
(încălțămintea, hainele, ha rnașa – mentele pentru cai etc.).
Revoluția industrială din secolele XVIII si XIX a condus la o creștere a productivității
și a volumului de producție pe variante de produs, ceea ce a făcut ca la începutul secolului al
XX-lea să se treacă la o altă parad igmă, aceea a producției de masă (introdusă de Ford în
fabricația modelului de automobil Ford T). În această etapă sunt fabricate un număr limitat de

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

6
produse, acestea fiind realizate într -un număr foarte mare (de masă), presupunându -se că vor
fi suficienți cumpărători pentru ele. Anul 1955 se consideră a fi caracteristic pentru producția
de masă, fiind anul cu volumul cel mai mare de producție pentru o anumită variantă de produs.
Începând cu acest an, de cotitură, varietatea produselor crește, iar numărul d e produse pe o
variantă începe să scadă.
Anul 1980 este anul trecerii într -o nouă etapă, aceea a personalizării de masă (mass
customization), în care clientul selectează produsul dorit, dintr -o listă de opțiuni, înaintea
realizării acestuia (exemplu clas ic este cel al alegerii configurației autoturismului de către client
pe baza unei liste de variante și apoi lansarea acestuia în producție).
Cea de -a patra etapă tehnologică este aceea a producției personalizate care începe în
prima decadă a secolului XXI. În această perioadă, opțiunile produsului sunt alese de către
client, cumpărate de la producător și apoi realizate cu sisteme avansate de prelucrare. Un rol
esențial la saltul tehnologic în inovări tehnologice, care au fost aplicate la scară industri ală:
tehnologiile rapid prototyping, denumite mai nou, tehnologii de tip Additive Manufacturing,
cloud manufacturing (termen adoptat prin similitudine cu termenul de cloud computing),
realitatea augmentată, simularea stohastică etc.

Sursă foto: REVISTA DE POLITICA ȘTIINTEI SI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUA Vol. 5, No. 3, Septembrie 2016
Fig.1.4. Evoluția ciclică a fabricației de la prima la a patra revoluție
industrială.
Din cele de mai sus rezultă că tehnologiile de fabricație au parcurs o dezvoltare ciclică,
de la producția artizanală personalizată (orientată pe individ), la producția de masă (orientată
pe produs), apoi la cea personalizată de masă (orientată pe grupuri de consumatori) și revenind
înapoi la producția personalizată (orientată pe consum atorul individual).
Conceptul Industry 4.0 este inclus în programele strategice de dezvoltare ale unor țări
dezvoltate din Europa, America și Asia. Spre exemplu, Germania a inclus în programul său
de cercetare strategică, cu perspectivă anul 2025, domeniul Industrie 4.0. Acesta reprezintă
unul din cele 10 proiecte de viitor pentru perioada menționată.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

7
Totodată, a creat o platformă în cadrul Ministerului Federal al Educației și Cercetării.
Platforma Industrie 4.0 care cuprinde, deja, peste 250 de participan ți din peste 100 de
organizații (intreprinderi, institute de cercetare și universități). În cadrul acestei platforme, s –
a constituit un grup de lucru care a elaborat un raport care cuprinde un set de reglementări
privind implementarea strategiei Industrie 4.0. Tehnologiile avansate specifice celei de -a
patra revoluții industriale sunt prezentate în Fig .1.5. Acestea sunt: internetul obiectelor
(Internet of Things -IoT), securitatea datelor, comunicarea inteligentă între senzori,
prelucrarea datelor și mai no u manufacturarea pieselor în “cloud”, prelucrarea prin adăugare
de material, realitatea augmentată, senzorii inteligenți, Big Data, roboții autonomi, simularea
proceselor, integrarea sistemelor pe verticală si orizontală.

Fig.1.5. Tehnologiile specifice celei de -a patra revoluții industriale

Evoluția de la Sistemele Inglobate (Embedded Systems) la Internetul Obiectelor (Internet
of Things) s -a realizat prin intermediul Retețelor de Sisteme Inglobate și al Sistemelor
Cyber -Fizice, așa cum se prezintă în Fig.1.6.

Sursă foto: REVISTA DE POLITICA ȘTIINTEI SI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUA Vol. 5, No. 3, Septembrie 2016
Fig.1.6. Evoluția de la Sistemele Inglobate (Embedded Systems) la Internetul Obiectelor

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

8
Pentru o înțelegere mai ușoară a diferenței dintre st ructurile lanțurilor de proces într -un
sistem de fabricație clasic și unul specific pentru Industry 4.0, acestea s -au reprezentat
sugestiv în Fig. 1.7. În sistemul clasic, procesul de producție se desfășoară într -un flux de
fabricație bine definit, între ce lule de lucru independente, așa cum se vede în Fig. 1.7.a. În
noul concept Industry 4.0 există un flux atât al produselor, cât și al datelor, integrate între
ele (Fig. 1.7.b).
Câteva caracteristici specifice noului concept de fabricație sunt:
 comunicare in tegrată de -a lungul întregului ciclu de lucru (1);
 un mare grad de automatizare, ceea ce va duce la înlocuirea operatorilor care
efectuează munci cu grad scăzut de calificare cu roboți (2) ;
 creșterea numărului de persoane cu calificare înaltă pentru moni torizarea și
managementul fluxului de fabricație (2) ;
 un grad ridicat de comunicare între mașini (Machine to Machine -M2M) respectiv
între mașină și om (Machine to Human -M2H) (3);
 optimizarea întregului lanț de proces prin utilizarea unor programe de intel igență
artificială în fiecare structură a lanțului tehnologi i.

Sursă foto: REVISTA DE POLITICA ȘTIINTEI SI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUA Vol. 5, No. 3, Septembrie 2016
Fig.1.7.Structura lanțurilor de proces într -un:
a)sistem de fabricație clasic b)sistem de fabricație Indusry 4.0

Industria 4.0 introduce ceea ce a fost numit „fabrica inteligentă”, în care sistemele ciber –
fizice monitorizează procesele fizice ale fabricii și iau decizii descentralizate.
Sistemele fizice devin In ternetul obiectelor, comunicând și cooperând atât între ele cât
și cu oamenii în timp real prin intermediul rețelei wireless, acest fapt datorându -se computerelor
și automatizărilor sare s -au unit într -un mod cu totul nou, cu robotică conectată de la dista nță la
sistemele informatice echipate cu algoritmi de învățare a mașinilor care pot învăța și controla
robotica cu foarte puține contribuții din partea operatorilor umani.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

9
1.3. Caracteristici specifice Industriei 4.0
Pentru ca o fabrică sau un sistem să fie considerat că face parte din Industria 4.0 trebuie
să includă:
 Interoperabilitate – mașini, dispozitive, senzori și oameni care se conectează și
comunică între ei ;
 Transparența informației – sistemele creează o copie virtuală a lumii fizice prin
intermediul datelor senzorilor pentru a contextualiza informațiile ;
 Asistență tehnică – atât capacitatea sistemelor de a susține oamenii în luarea
deciziilor și rezolvarea problemelor, cât și capaci tatea de a asista oamenii cu
sarcini prea dificile sau nesigure pentru ei;
 Decentralizarea procesului decizional – capacitatea sistemelor ciber -fizice de a
lua decizii simple pe cont propriu și de a deveni cât mai autonom e posibil.
1.4. Provocări interne în procesul de adoptare
Ca în cazul oricărei schimbări majore, există provocări inerente adoptării unui model
Industr a 4.0:
 Problemele de securitate a datelor sunt în mare măsură sporite prin integrarea
noilor sisteme și prin accesul mai mare la aceste sisteme. În plus, cunoștințele
de producție devin și o problemă de securitate IT.
 Dificil de realizat și de menținut – este nevoie de un grad ridicat d e fiabilitate și
stabilitate pentru o comunicare ciber -fizică reușită .
 Producția cu supravegherea mai puțin umană ar putea deveni o barieră în
menținerea integrității procesului de producție.
 Pierderea locurilor de muncă cu un nivel ridicat de remunerare u mană este
întotdeauna o preocupare atunci când se introduc noi automatizări.
 Iar evitarea problemelor tehnice care ar putea provoca întreruperi costisitoare
în producție este întotdeauna o preocupare .
În Europa, pericolul unei societăți în curs de îmbătrânire este cunoscut de mult timp,
astfel încât fiecare țară se confruntă cu a scăderea forței de muncă.
Tehnologia generatoare de energie, cum ar fi robotizarea și automatizarea a existat mult
timp. Internetul, totuși, revoluționează organizarea pro ceselor prin crearea unei rețele de
robotică și dispozitive automate creează o rețea continuă de oameni, mașini și companii prin
împărtășirea continuă a proceselor de creare a valorii pentru a produce un produs competitiv și
complet personalizat pentru cum părător.
În 2013, Institutul Frauenhofer a analizat potențialul de productivitate și creștere al
companiilor care utilizează tehnologia Industria 4.0. Principalul său impact provine din cinci
domenii tehnologice: sisteme încorporate, fabrici inteligente, rețele puternice, cloud computing
și IT (tehnologia informației).

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

10
Acestea includ instrumente și metode tehnice automate, simulare, integrarea sistemelor
orizontale și verticale, IoT industriale, securitatea cibernetică, realitate augmentată și analiză
mare a datelor.

1.5. Diviziuni ale industriei în care se aplică principiile Industriei 4.0.

Fig.1.8. Nivelul de implementare a Industriei 4.0 în principalele ramuri ale indistriei

Astăzi, într -o fabrică Industry 4.0, mașinile sunt conectate ca o comunitate colaborativă.
O astfel de evoluție necesită utilizarea unor instrumente de predicție avansate, astfel încât datele
să poată fi sistematic transformate în informații care să explic e incertitudinile și deci să ia decizii
mai bine informate.
Se poate concluziona că termenul Industrie 4.0 descrie tehnologia informației în primul
rând (IT) în sistemele de producție. Cu toate acestea, Industria 4.0 este digitizarea reală a
industriei, c are acoperă acum o nouă concepție destul de largă și include noile tehnologii și
concepte legate la organizarea lanțului valoric.
Industria 4.0 creează o fabrică inteligentă, structurată modular, adică sistemul fizic
cibernetic (CPS) monitorizează procesel e fizice, convertind lumea fizică în lume virtuală și
descentralizează procesul decizional operațional (mașini autonome).

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

11
Capitoulul 2. Noutăți aduse de Industry 4.0

Transformarea digitală și progresul tehnologic dau naștere unor modele de afaceri
disruptive, care au un impact major asupra industriilor, afacerilor și cetățenilor.
Soluții noi și inovative apar în mod constant și generează provocări semnificative în
privința cadrului de reglementare. Câteva dintre cele mai noi soluții de afaceri de su cces,
soluții de dezvoltare durabilă la nivel local sau mondial și potențiale căi de dezvoltare
personală bazate pe apariția Industrializării 4.0 sunt prezentate în rândurile ce urmează.
• Noi soluții de training prin corelarea nevoilor și oportunităților. Majoritatea țărilor
europene se confruntă cu lipsa de resurse umane în domeniul tehnologiilor digitale și un număr
crescând de companii, inclusiv bănci, sunt tot mai nemulțumite de structurile de
educație/pregătire incapabile să furnizeze absolvenți cu ab ilități corelate cu nevoile industriei.
• Factori care influențează creșterea: dificultatea crescândă de a găsi specialiști în
tehnologie, apariția unor programe inovative de training corporatist, nevoia de training și re –
training generată de evoluțiile di n domeniul IT&C și de schimbările fundamentale ale
modelelor de afaceri, progresele în educația online sau accesul la internet.
• Chestiuni de abordat: costurile inițiale ridicate ale platformelor de educație online, lipsa
unor modele de venituri, protecți a proprietății intelectuale, gradul relativ scăzut de absolvire
al programelor, încrederea limitată în calitatea cursurilor online și crearea unui cadru de
acreditare.
• Impact economic: reducerea costurilor directe și indirecte legate de rata șomajului î n
Europa (în prezent 19.4% în rândul tinerilor), creșteri în tehnicile de producție avansate și în
serviciile digitale, introducerea unor metode noi de predare în școli/universități.
• Impact asupra locurilor de muncă: accelerator pentru creșterea gradului de ocupare a
locurilor de muncă, accesibilitatea soluțiilor de training și re -training de către un public mai
larg, reducerea șomajului și a costurilor asociate.

Sursă foto :Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Fig.2.1. Rata șomajului în Ro mânia în decembrie 2017.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

12
În harta de mai sus se observă faptul că rata șomajului este mult mai scăzută în zonele
puternic industrializate, această industrializare fiind facilitate în mare parte de infrastuctura
rutieră și nivelul de pregătire al localinc ilor.

2.1.Punctele tari și punctele slabe în implementarea Industrializării 4.0

Pentru a putea fi implementat în România conceptul de Indutrializare 4.0 trebuie să punem
în balață beneficiile dar lipsurile, astfel iau naștere așa numitele punster tari și puncte slabe:

Punctele tari:
 existența forței de muncă înalt calificate în domeniul IT ;
 existența unui sector IT foarte performant, cu competențe în domeniile esențiale
pentru Industry 4.0, inteligența artificială, securitatea datelor, Big Dată, rețel e de
comunicații etc.;
 existența unor centre performanțe în câteva domenii importante pentru Industry
4.0: informatică, calculatoare, robotică, automatică;
 existența unui masterat în sisteme cyber – fizice în cadrul Universității
„Politehnică” din București ;
 existența unui workshop cu tradiție în domeniul Sistemelor Cyber -Fizice organizat
anual de Universitatea „Politehnică” din București împreună cu Academia
Romană;
 existența unor nuclee de cercetare în tehnologii specifice pentru Industry 4.0
(Aditive Manu facturing) sau în domeniul simulării avansate a proceselor de
fabricație (multiscale modeling, stochastic modeling) ;
 implicarea unor colective universitare în proiecte europene din domeniul Industry
4.0;
 existența unei diaspore românești foarte active în acest domeniu ;
 existența unei infrastructuri de internet foarte performantă;

Sursă foto: https://www.libertatea.ro/stiri/p -clasament -european -si-mondial -al-vitezei -de-internet -2017 -1897914
Fig.2.2. Clasamentul vitezei de internet la nivelul Europei
 existența unei industrii în plină dezvoltare, ceea ce o face atractivă pentru atragerea
de inves tiții în facilități noi de producție;
 existența unei industrii de furnizori pentru industria auto dezvoltată și cu o

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

13
dinamică accentuată, acest sector fiind unul din cele mai atractive pentru Industry
4.0 ;

Sursă foto: https://www.economica.net/harta -industriei -auto-din-romania –un-domeniu -cu-afaceri -de-20-de-miliarde -de-euro_134502.html
Fig.2.3. Harta industriei automotive din Romania

 existența unor companii care oferă expertiză în acest domeniu
 existența unei excelente colaborări cu industria germană, promotoarea
Industry 4.0.

Punctele slabe:
 lipsa unui program coerent al Guvernelor R omâniei în domeniul Industry 4.0;
 lipsa unei reprezentări eficiente și competenTe în foruri internaționale unde se
discută agenda Industry 4.0;
 lipsa participării (cu câteva excepții) a cercetătorilor români la conferințe
internaționale în care se dezbat p roblemele Industry 4.0;
 lipsa vizibilității cercetătorilor români din domeniul tehnologiilor de prelucrare (cu
câteva excepții) în literatură de specialitate relevantă pentru comunitatea
științifică internațională;
 lipsa unei culturi organizaționale în ind ustria prelucrărilor mecanice din România;
 lipsa resurselor financiare ale întreprinderilor românești din domeniul
prelucrărilor mecanice;
 lipsa interesului băncilor românești în finanțarea activităților specifice
acestui domeniu;

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

14
 lipsa specialiștilor în o rganizarea producției;
 lipsa calificării forței de muncă în domenii interdisciplinare;
 lipsa unor specializări interdisciplinare (calculatoare -senzoristică -tehnologii mecanice –
materiale – organizarea producției), cu excepția specializării de sisteme cyber –
fizice menționată în secțiunea anterioară;
 calitatea slabă a studenților în unele domenii esențiale pentru Industry 4.0 :
construcții de mașini, mecanică, știința materialelor, organizarea producției etc.

Dacă analizăm atât punctele tari, cât și pe cele slabe prezentate succint mai sus, putem
spune că România nu este pregătită încă pentru a face față cerințeor celei de -a patra revoluții
industriale, care a început deja de cinci ani și care nu se reflectă încă în realitățile țării noastre.

Printre c ele mai însemnate noutăți aduse de Industry 4.0 se numără:

•Roboți colaborativi: transformarea interacțiunii cu clientul printr -o nouă generație de
roboți – roboți colaborativi sau coboți – proiectați pentru interacțiunea directă cu oamenii, vor
transform a modul în care are loc interacțiunea cu clienții. Aceștia vor imita acțiunile umane
pentru efectuarea automatizată a unor activități repetitive, de volum mare sau consumatoare
de timp.

Sursă foto: http://www.energynomics.ro/ro/abb -si-kawasaki -vor-conlucra -pentru -automatizarea -cu-roboti -colaborativi/
Fig.2.4. Imagine reprezentativă – roboți colaborativi

• Factori care influențează creș terea: cererea pentru produse/servicii flexibile și pentru
livrarea cu precizie și la viteze mai mari; avansurile în domeniul inteligenței artificiale, cum
ar fi recunoașterea facială sau a vocii, procesarea limbajului natural, mașinile capabile să
învețe.
• Chestiuni de abordat: acceptarea coboților de către muncitori și clienți, costurile de
capital și operaționale, cadrul de reglementare.
• Impact economic: creșterea productivității, întărirea generală a competitivității în
industria financiară, inclusi v în zone precum operațiunile de retail banking, managementul

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

15
riscului, agri -business, trade & forex, trezorerie și managementul resurselor umane.
• Impact asupra locurilor de muncă: automatizarea va impacta cu precădere muncă
necalificată. În același timp , roboții/coboții vor îmbunătăți calitatea locului de muncă, întrucât
vor elibera oamenii de muncile plictisitoare și/sau neplăcute și le vor permite să se dedice unor
activități mai interesante și mai creative.

2.2.Măsuri sustenabile

Printre cele mai relevante și importante argumente prin care Industria 4.0 poate fi
considerată ca fiind revoluționară și totodată aducătoare de noi oportunități de dezvoltare
sustenabilă se numără:

1. Elimină provocările actuale pentru producători.
Într-o lume a volatilității crescânde a pieței, cicluri de viață mai scurte ale produselor,
complexitate mai mare a produselor și lanțuri globale de aprovizionare, companiile încearcă
să devină mai flexibile și mai receptive la tendințele afacerii. Viziunea Industry 4.0 oferă
recomandări despre modul în care companiile pot face față acestor provocări: Digitalizarea
întregului ciclu de viață al produselor va permite companiilor să utilizeze datele de la
producție, servicii și medii sociale, ceea ce va duce la îmbunătățiri rapide ale
produselor. Elementele inteligente vor aduce o integrare mai puternică a ultimului etaj și a
magazinului și, astfel, mai multă inteligență și flexibilitate pentru producție. Cu ajutorul
acestor tehnologii, companiile pot reacționa mai repede la modificările cererii și pot
implementa noi configurații mai ușor sau chiar replanifică producția mult mai rapid.

2. Aceasta duce la o economie de inovare.
Lanțurile digitale nu numai că vor îmbunătăți eficiența, ci și vor accelera inovațiile,
deoarece no ile modele de afaceri pot fi implementate mult mai rapid. Iată câteva exemple
despre cum Industria 4.0 accelerează inovațiile:
a) Producătorii pot genera noi afaceri prin partajarea echipamentelor sau a capacității de
vânzare pe care nu le au nevoie pe pi ețe.
b) Datorită senzorilor și conectivității, produsele vor fi îmbogățite de servicii (cum ar fi
întreținerea predictivă) sau chiar transformate în servicii. Un producător de motoare ar putea
să nu mai vândă motoare în viitor, ci să le ofere ca serviciu clienților. El va încărca numai
puterea motoarelor pe care le folosește clientul.

3. Pune consumatorul în centrul tuturor activităților.
Consumatorii de astăzi solicită produse și servicii făcute individual ("Made -for-
Me"). Articolele inteligente, produse le și mașinile vor permite producătorilor să ajungă la
dimensiunea lotului 1 și să producă produse personalizate fără costuri
suplimentare. Digitalizarea va conduce la obținerea unei mulțimi mai ușoare de aprovizionare,
ceea ce va conduce la un proces de d esign mai rapid.

4. Pune oamenii în centrul producției.
Pe măsură ce mașinile devin mai inteligente, munca în liniile de producție va fi îmbogățită

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

16
și umanizată. Activitățile manuale simple vor dispărea. Lucrătorii vor deveni coordonatori
care asigură o p roducție lină și vor interveni doar atunci când o mașină solicită
acțiuni. Flexibilitatea va fi un factor cheie de succes. Lucrătorii vor fi repartizați acolo unde
este nevoie de ajutor. Acest lucru va impune cerințe mai mari în ceea ce privește gestionare a
complexității, rezolvarea problemelor și autoorganizarea, dar și permiterea forței de muncă să
devină mai flexibilă. Modificările zilnice pe zi vor fi completate de o planificare dinamică și
auto-organizată a capacităților care să țină cont de preferințe le angajaților. Acest lucru va
îmbunătăți echilibrul de viață al tuturor angajaților și va permite un timp de răspuns mai scurt
la o situație de ordine modificată.

5. Va permite prosperitatea durabilă.
Vechile modele de industrializare se epuizează: econo miile și, împreună cu acestea,
societățile recunosc tot mai mult riscurile globalizării, pierderile de locuri de muncă și lipsa
resurselor. Generarea profitului și realizarea creșterii trebuie să fie puse într -o perspectivă pe
termen mai lung, de exemplu p rin găsirea unor modalități de a face față constrângerilor legate
de energie, resurse, mediu și impactul social și economic. Industria 4.0 vă poate ajuta să găsiți
soluții la aceste provocări. Dacă este inteligent și inovativ, producția poate reduce consum ul
de energie, poate ajuta companiile să își susțină afacerile cu modele de afaceri existente și noi
și să utilizeze noile tehnologii pentru a produce în întreaga lume (chiar și la locații cu costuri
ridicate) aproape de piețe și de tact din muncitori.
În schimb lipsa culturii digitale și a instruirii este cea mai mare provocare cu care se
confruntă companiile. Conform datelor actuale jumătate dintre companii spun că au dificultăți
în adaptarea angajaților sau a partenerilor de afaceri la noile tehnologii. Cele mai întalnite
situații în care apar dificultăți sunt prezentate în figuraurmătoare.

Sursă foto: Sursă foto: REVISTA DE POLITICA ȘTIINTEI SI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUA Vol. 5, No. 3, Septembrie 2016
Fig.2.5. Principalele provocări ale companiilor în cee ace privește cultura digitală

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

17
Industria 4.0 are implicații masive pentru natura modului în care o companie alege să
organizeze ea însăși și modelul său de livrare a produselor. Companiile vor trebui să se asigure
că personalul înțelege cum este compan ia în schimbare și modul în care pot face parte din
această schimbare.
Cele mai mari provocări sunt datorită unor probleme interne, cum ar fi cultura,
organizarea, conducerea și abilitățile. Absența unei culturi digitale și a instruirii corecte a fost
identificată ca o primă etapă provocatoare de către mai multe companii. Lipsa competențelor
în forța de muncă a unei companii este, de asemenea, una din cele mai mari probleme când
vine vorba de utilizarea datelor.

2.3. Analiza datelor și încrederea digit ală

Datele provin din mai multe surse, în diferite formate și există o nevoie pentru a combina
datele interne cu datele de la surse externe. Expert și eficient analiza datelor este esențială
pentru utilizare pentru a crea valoare. Și cu atât de mulți punctele de intrare, companiile trebuie
să ia o abordare riguroasă și proactivă a datelor securitate și aspecte conexe și să lucreze la
construiți încredere digitală.
Companiile avansate folosesc date pe baza cărăroa sunt capabile să ia decizii bune ținând
cont de impactul sau valoarea evenimentelor ce vor rezulta. Ultimele cercetări sugerează că
firmele care sunt în favoarea digitizării integrate sunt de asemenea mult mai avantajate în ceea
ce privește datele exacte din domeniul muncii. Companiile cu un nivel ridi cat de digitalizare,
aproape trei sferturi (73%) spun că datele și analizele joacă un rol foarte important în luarea
deciziilor. Jumătate dintre deciziile companiilor sunt luate pe baza datelor analizate în timp
însă acestea cred că în decurs de cini ani, procentajul deciziilor luate pe baza datelor va creste
cu mai mult de 30%.

Sursă foto: Sursă foto: REVISTA DE POLITICA ȘTIINTEI SI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUA Vol. 5, No. 3, Septembrie 2016
Fig.2.6. Evoluția importanței datelor în luarea deciziilor

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

18
2.4. Contribuția la noi cadre și tehnologii digitale

Percepția productivității noilor tehnologii este influențată, pe de o parte, prin calcule la
nivel de companie care au arătat că investițiile din Industria 4.0 au crescut în mod clar
productivitatea investit orilor. Majoritatea investițiilor mari din ultimii ani au fost efectuate de
către companii bine echipate, de înaltă performanță, cu o bază de capital bună, ceea ce
înseamnă că aceste observații nu pot fi generalizate sau chiar prezise la nivel macro. În același
timp, s -au făcut, de asemenea, calcule la nivelul economiei naționale care, prin examinarea a
17 țări, demonstrează în mod clar efectele roboților industriali asupra creșterii economice și
creșterea productivității.
Utilizarea investițiilor IT creș te producția, ducând la creșterea veniturilor și a veniturilor
pe profit, precum și o calitate și performanță mai ridicată ale produselor prin introducerea de
noi instrumente.
Conform unor sudii de piață care au cuprins toate timpurile de industrii s -a constatat că
cele mai mari investiții sunt acum efectuate de industria electronică și se așteaptă ca acest
trend ascendent să fie în continuare menținut. Până în 2020, valoarea investițiilor va fi ajunge
la 243 miliarde de dolari pe an.
Accelerarea digitiz ării industriale încearcă să răspundă nevoilor clienților în continuă
schimbare. Datorat la viitoarele variante de produse așteptate de clienți, ciclul de viață al
produsului este redus considerabil, astfel încât trebuie să se țină cont de inovația produsu lui și
de tehnologia necesară producerii acestuia la zi. Nu numai că produsul însuși trebuie să fie
reînnoit din când în când, ci și o producție trebuie să fie creată și o tehnologie care poate fi
modificată în mod flexibil împreună cu clienții care se sch imbă mereu specificațiile
produsului.
Datorită digitalizării industriale, pot exista efecte semnificative asupra industriei
prelucrătoare: reduceri substanțiale ale stocurilor, logistică și costuri de manipulare a
materialelor, timpi de conducere mai scur ți și lipsuri mai puține în timpul expedierii.
Utilizatorii tehnologiei Industry 4.0 vor avea nevoie de o creștere a utilizării capacității la
nivel de companie și să își comercializeze produsele mai rapid, în conformitate cu necesitățile
în schimbare.
Cel mai important factor de succes în procesul de fabricație este evoluția IT și
flexibilitatea, care au un mare impact privind rezultatele financiare.
Costul proceselor de creare a valorii poate duce la a reducerea anuală a costurilor în viitor
(reducere a timpilor de execuție, îmbunătățirea utilizării activelor și a reducerii costurilor) la
îmbunătățirea calității produselor, în schimbul cheltuielilor de 5% pentru abilitățile și
instrumentele digitale în următorii câțiva ani.
În ansamblu, putem concluzio na că Industry 4.0 pătrunde în întregul lanț de valori al unei
companii – deși majoritatea lanțurilor de valori sunt interpretate ca fiind bazate pe producție,
eventual completat cu operațiunile de logistică.
Domeniul de activitate al Industriei 4.0 poate crește fronierele unei companii care acoperă
lanțul de aprovizionare sau într -o mai mare măsură rețeaua de alimentare. Se bazează pe
noutăți (de exemplu, senzori, RFID) și necesită proceduri noi (de exemplu, analiza datelor
software, cloud, programare) ca re necesită noi capacități de la companie (inovarea, învățarea
de-a lungul vieții, încrederea, schimbul de date) și acest lucru poate necesita chiar noi modele

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

19
de afaceri bine dezvltate.
Industria 4.0 este astfel un fenomen care, prin intermediul activelo r și activităților
tehnologice, maximizează transparența proceselor prin exploatarea posibilităților de
digitalizare și se integrează lanțul de valori corporativ și lanțul de aprovizionare într -un nou
nivel de creare.

Fig.2.7. Contribuția Industriei 4.0 la tehnologiilor

Industry 4.0 este doar următorul pas în evoluția spre optimizarea producției. Ceea ce aduce
nou această eră este reprezentat de conceptul de cyber -systems. Avem subsisteme în procesul
de producție, pe care putem să le numim inteligente. Combinăm informații le oferite de
senzori, iar informația poate fi interpretată, după care sistemul poate acționa. Nu mai este
nevoie de o decizie venită de la o anumită platformă și în forma ideală, nu mai este nevoie de
o acțiune umană.
În varianta sa ideală, Industry 4.0 aduce autoorganizarea sistemelor și reprezintă o nouă
modalitate de a gândi procesele de producție. Dacă luăm exemplul unei linii de asamblare,
ceea ce folosim acum este echivalentul momentului în care ne raportăm la întreaga linie fiind
în mijlocul ei, în timp ce Industry 4.0 ne permite o viziune de ansamblu. Poate părea că nu e
ceva nou, pentru că și în prezent avem linii de asamblare care funcționează automat și sisteme
care pot executa comenzi, însă în prezent este necesară monitorizarea, în timp ce Ind ustry 4.0
ne aduce sisteme care se monitorizează singure și se organizează fără directive externe.
Conceptul va aduce necesitatea unui nou tip de management al proceselor, pentru că toate
regulile cu privire la modul de funcționare al conceptului, trebuie să fie decise. Acum ne aflăm
la faza de experiment, de testare și implementări la nivel local. În plus, nu poate fi neglijat.
impactul asupra societății, pentru că deja avem două tabere pe acest subiect.
Dacă discutăm despre modele de business, trebuie să ne uităm nu neapărat spre ce se
întâmplă în interiorul fabricilor, ci mai mult spre interfețe. Interfața cu clientul sau interfața

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

20
spre compania de vânzări. Vom aveam noi relații bazate pe schimbul de date și noi modele de
business în care vor apărea noi s urse de bani.
Aș spune mai degrabă că producem șanse. Șanse pentru ca angajații să vadă cum arată
viitorul, să intre în contact cu el și să poate contribui la construirea lui. Facem produse
utilizabile și palpabile, facem prototipuri și vedem rolul nostru ca fiind unul legat de
rezolvarea problemelor din industrie și mai ales a celor legate de date.
În acest moment se lucrează la construirea unei rețele în care un start -up care are o soluție
IoT să poată veni cu ceva inovator în ajutorul unei companii care are o problemă. Vrem să
ajutăm oamenii să aibă cât mai multe șanse pentru viitor. Este nevoie doar de curaj și bani, iar
aici este o nevoie mare de companii care să își asume acest drum, să fie suficient de deschise,
să își dorească să fie parte a unui as tfel de ecosistem, și să își dorească să aducă soluții noi
deoarece tehnologiile se schimbă foarte rapid.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

21
Capitolul 3. Securitatea datelor industriale

Industria 4.0 înseamnă oportunități și provocări. Integrarea conceptului în cadrul unei
organizații înseamnă investirea în infrastructur ă IT a companiei, făcând -o mai protejată de erori
și atac uti. Din păcate, intrusii nu vor înceta să încerce să găsească noi modalități de rupere a
barierelor de securitate în rețelele de afaceri. Atacuri le în mod specific concepute pentru a
penetra sistemele industriale de control reprezintă o amenințare pentru instalațiile de producție.
Calculatoarele infectate pot să fie controlate de la distanță și datele lor furate. Alte
dispozitive conectate sau încorporate, cum ar fi microfoane, tastaturi și monitoarele pot fi de
asemenea spionate. Deoarece malware -ul exploatează găuri necunoscute de securitate, firewall –
urile și soft ware -ul de monitorizare a rețelei nu o pot detecta.
Problema securității obiectivelor industriale se impune ca o condiție fundamentală de
eficiență economică. De aceea este necesară elaborarea unui nou concept de securitate
industrială. Acesta trebuie să i ntegreze problemele de calitate, cele tehnologice și ecologice ale
obiectivului industrial cu problemele de securitate ale mediului de afaceri, să protejeze
obiectivul fizic, informațional precum, și împotriva incendiilor și catastrofelor naturale. Un alt
rol al noului concept de securitate industrială constă în atenuarea consecințelor producerii
evenimentelor nedorite și restabilirea rapidă a capacităților de producție.
Datorită implicațiilor sociale majore ale obiectivelor industriale (producătoare de
bunuri, asiguratoare de locuri de muncă, concentratoare de valori, elemente de tehnologie și
procese de timp real, colective umane integrate, realizări arhitectonice sau co nstrucții
remarcabile, precum și elemente de mare influență ecologică), problema securității acestora, ca
principal element de calitate tehnologică și socială, se impune ca o condiție fundamentală de
eficiență economică (figura 3.1).

Sursă foto: Securit atea industrială – componentă a managementului operațional al producției , I. GHEORGHE ,R. ȘTEFĂNESCU, 2005
Figura 3.1. Securitatea – componentă fundamentală a calității

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

22
Având în vedere că nu se poate discuta de eficiență economică decât în condițiile în car e
procesele industriale se desfășoară în siguranță și stabilitate, fără urmări ecologice negative,
adică în securitate, precum și faptul că obiectivele terorismului internațional se apropie din ce
în ce mai mult și de aceste capacități, acestea coroborate evident cu aspectele concurenței
neloiale, se impun realizarea unui concept și implementarea, în consecință, a unor mecanisme
de securitate care să asigure calitatea și să facă față unor evenimente nedorite, periculoase (acte
de terorism, sabotaje, furturi , cutremure, inundații, explozii, emisii de noxe sau poluări etc.)
3.1. Securitatea cibernetică
Securitatea cibernetic ă: construirea încrederii în beneficiile erei digitale . Pentru a ține
pasul într-un mediu în continu ă schimbare, companiile trebuie s ă aibă o abordare mai
cuprinzatoare în privin ța securit ății cibernetice, prin luarea în considerare a unor amenin țări noi
și complexe, cum ar fi climatul geopolitic, riscul de ter ță parte, persoanele expuse și social
media. Dezvoltarea unor solu ții de securitat e de încredere devine o prioritate și va permite
companiilor să beneficieze din plin de procesul de digitalizare.
Factori care influenteaza cresterea securității: scandaluri globale legate de scurgeri de
informa ții, cererea cresc ândă pentru protec ția date lor și pentru securitatea în managementul
datelor, inclusiv în domeniul tranzac țiilor bancare.
Chestiuni de abordat : creșterea complexit ății atacurilor cibernetice reprezint ă un risc
major de securitate ceea ce duce la necesitatea unor investi ții semnific ative într-o nou ă
genera ție de solu ții de securitate, în paralel cu definirea unui cadru legislativ adaptat.
Securitatea cibernetic ă va trebui încorporat ă în toate aspectele afacerii (produse, servicii,
tehnologie, procese și oameni) pentru a permite cre șterea și profitabilitatea, respectiv
robuste țea sustenabil ă.
Impact economic : un mediu cibernetic mai sigur, tranzacții mai sigure atât pentru
vânzători, cât și pentru cumpărători .
Impact asupra locurilor de munca: până în 2020, pe plan global, vor r ămâne neocupate
1.5 milioane de pozi ții de exper ți în securitate cibernetic â, din totalul de 6 milioane de exper ți
necesari pentru a acoperi cererea.
Securitatea prin design este o abordare a dezvoltării software -ului și a hardware -ului, în
care securitatea este construită de la început și nu ca atare întârzierea adăugării după un incident
de hacking. Necesitatea de securitate prin design a devenit esențială, pe măsură ce com paniile
de tehnologie continuă să renunțe o multitudine de obiecte IoT pentru consumatori și
întreprinderi. Cele mai multe dintre aceste obiecte au fost proiectate fără securitate integrată în
sistemul lor, făcându -le ținte ușoare pentru încălcarea securit ății
Digitizarea tuturor componentelor din industrie pentru a face procese productive
conectate și distribuite digital oferă un lanț de valori foarte bine integrat în bunul mers al
afacerii.
Producția este o industrie extrem de competitivă. Nevoia continuă de a depăși
performanțele concurenților este într -o măsură atât de mare încât este imperativ ca organizațiile
de producție să -și protejeze proprietatea intelectuală (IP). Pentru că, dacă securitatea datelor lor
de proprietate este vreodată compromisă, atu nci și avantajul lor concurențial este periclitat. Și

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

23
am văzut că se întâmplă de prea multe ori; datele compromise părăsesc potențialul unei
persoane care intenționează să dăuneze, în ceea ce privește siguranța și riscul financiar.
În general, producătorii trebuie să ridice bara în ceea ce privește securitatea și pentru a
profita pe deplin de avantajele Industriei 4.0, liderii de afaceri trebuie să sprijine echipele lor
IT, atât din punct de vedere cultural, cât și din punct de vedere financiar, pentru a le ajuta să își
asigure rețelele.
În timp ce producătorii se angajează în transformarea digitală, echipele IT interne
trebuie să formeze parteneriate importante cu furnizorii de tehnologie. Înainte de a decide care
dintre furnizorii din Industria 4.0 să luc reze, este vital ca producătorii să efectueze verificări
riguroase ale acreditărilor de securitate ale fiecărui furnizor.
Pentru a proteja datele critice de producție, producătorii ar trebui să asigure furnizorilor
de tehnologie să implementeze criptarea e nd-to-end cu chei puternice de criptare de -a lungul
întregului lanț valoric. Este esențial ă verificarea dacă criptarea unui furnizor este la nivelul
corespunzător de standarde și se extinde de la calculul nor -to-edge. Actorii răi pot urmări
vulnerabilitate a datelor în întreaga rețea, iar criptarea la un nivel scăzut poate fi spartă cu
ușurință.

Sursă foto:www.gartner.com/imagesrv/books/iot/iotEbook_digital.pdf
Fig.3.2. Securitatea și riscurile de confidențialitate

Dispozitivele Internet ale obiectelor (IoT) ar trebui, de asemenea, să fie separate de
rețeaua principală pentru a se asigura că datele transmise prin dispozitivele IoT nu interferează
cu alte traficuri din rețeaua fabricii. Rețelele mai mari sunt expuse la mai multe vulnerabilități,
astfel în cât separarea dispozitivelor IoT garantează că nimic din rețeaua mai largă nu poate
interfera cu datele colectate pe aceste dispozitive.
Un compromis serios de securitate poate rezulta din cele mai mici probleme. De
exemplu, mulți producători rulează compu tere Windows mai vechi fără securitate actualizată.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

24
Prin utilizarea acestor mașini mai vechi producătorii dechid practic ușa hackerilor care doresc
să acceseze rețeaua întreprinderii.
De asemenea, este esențial să se verifice modul în care furnizorii efect uează actualizările
și patch -urile de securitate, deoarece actualizările necesare sunt inevitabile. Producătorii trebuie
să-i ceară vânzătorului ce proces este pentru găsirea și remedierea vulnerabilităților și cum
comunică aceste actualizări esențiale uti lizatorilor.
3.2. Cloud computing și serverele locale
Există adesea o percepție printre producători că cloud computing este mai puțin sigur
decât gestionarea datelor pe site. Realitatea este că contrariul este adevărat. Securitatea rețelei
este strâns lega tă de accesul fizic. La urma urmei, într -o cameră de server de pe site, oricine ar
putea obține acces, va apărea într -un stick USB și va fura informații sensibile. În schimb,
vânzătorii de cloud stochează datele în locații blocate cu gardieni și numeroase bariere fizice
între orice hacker și serverul țintă.
În plus, cloud -ul oferă o mai mare rezistență la rețea. Întreprinderile care se bazează pe
serverele la fața locului se confruntă cu expunerea și riscul operațional în timpul unui act de
forță majoră, cu m ar fi un incendiu sau un dezastru natural.

Sursă foto: http://powered -cloud.com/2018/10/29/5/
Fig.3.3. Beneficiile cloud computing
Producătorii ar trebui să își revizuiască în mod regulat securitatea IT și să se asigure că
politica lor de securitate este actualizată pentru a atenua ultimele amenințări. Când sunteți
îndoieli, vă adresați furnizorului dvs. de soluții informatice, care sunt experți în materie de
protecție a datelor.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

25
În timp ce managementul securității se încadrează, de obicei, la tehnologia informației,
devine o prioritate mult mai mare în cadrul organizațiilor de producție, care se extinde până la
suita C, datorată în parte creșterii riscului de încălcare a riscurilor pentru întreprinderi.
Directorii executivi și alți directori executivi ar trebui să acorde o atenție deosebită și să sprijine
cele mai bune practici de securitate din întreaga întreprindere.
3.3.Amenințarea securității digitale
Securitatea este o preocupare cont inuă; vor exista întotdeauna noi vulnerabilități. Multe
dintre cele mai mari hack -uri – cum ar fi virusul Petya malware care a apărut pentru prima dată
în 2016 – au vizat tehnologia veche Windows, motiv pentru care este esențială pentru a asigura
că softwa re-ul este mereu actualizat.
Principalele amenințări cibernetice sunt prezentate în figura de mai jos.

3.4. Principalele amenințări cibernetice

Phishingul este, de asemenea, o amenințare majoră. Pentru a combate acest lucru,
organizațiile trebuie să-și antreneze personalul pentru a identifica e -mailurile de phishing și să
adopte autentificarea cu două sau mai mulți factori în cadrul companiei. Recomandarea este ca
producătorii să nu stocheze sau să reutilizeze parolele în mod întâmplător, ci să fol osească
software -ul de gestionare a parolei care stochează în siguranță și generează parole puternice,
unice.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

26
Amenințările de securitate cibernetică în industrie 4.0 pot apărea datorită unei arhitecturi
descentralizate în care orice element cooperează cu oricare altul fără a avea măsuri de securitate
sporită, atacurile putând fi lansate chiar de pe un element al infrastructurii.
Estomparea barierelor de autentificare între diferitele subsisteme pot duce la crearea
unor nișe de securitate care pot fi exploa tate de hackeri.

Fig.3.4. Amenințările de securitate cibernetică în industrie 4.0

3.4. Conceptul IT Security 4.0
Pentru a obține beneficii pe termen lung din oportunitățile uriașe oferite de Industria 4.0,
industria prelucrătoare companiile trebuie să stabilească un sistem eficient de gestionare a
securității pentru "fabricile inteligente".
Strategiile de protecție tradițională, cum ar fi firewall -urile, software -ul antivirus și
software -ul de monitorizare a rețelei oferă protejarea anumitor părți mici ale infrastructurii IT
de atacurile potențiale. Atacatorii, pe de altă parte, se concentrează asupra cictemelor de
securitate detectând găuri de securitate noi și necunoscute.

Fig.3.5.Imagine reprezentativa pentru securiatea datelor.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

27
O gamă largă de module de identificare a riscurilor corelează milioane de evenimente
de securitate și rămâne constant în căutarea unor noi scenarii de amenințare. Rezultatele
corelațiilor sunt apoi analizate de o echipă de experți cu cunoștințe și abilități de specialitate
actualizate constant. Analizele trebuie să poată oferi o imagine de ansamblu ușor accesibilă a
informațiilor critice care ar dezvălui rapid prezența unui atac real.
Pentru a se asigura securitatea rețelelor IT din dinteriorul unei comapnii, aceasta trebuie
să aibă în vedere mai multe componente care să ateste necesitatea investițiilor în securitate.
Componenta 1: instrumente de detectare excelente
Pentru a proteja fiecare nivel al infrastructurii IT, trebuie utilizate module automate de
identificare a riscurilor:
 Managementul informațiilor și evenimentelor de securitate (SIEM): crearea unei
alerte în cazul unor probleme sau potențiale riscuri de securitate prin colectarea,
analiza și corelarea datelor din diferite surse.
 Detectarea intruziunilor pe internet (ACID): detectarea de fișiere malware
periculoase, anomalii și alte risc uri în traficul de rețea utilizând motoare de
detectare bazate pe semnătură și comportament.
 Sistem de detecție a intruziunilor bazat pe gazdă (HIDS ): colectarea, analiza și
corelarea jurnalelor server și client precum și alertarea rapidă atunci când sunt
detectate atacuri, abuzuri sau erori.
 Gestiunea și evaluarea vulnerabilității (VAS ): o prezentare generală a potențialelor
erori de securitate în sistemele de operare , software -ul de aplicație și monitorizarea
anomaliilor tuturor fluxurilor de date din re țea.
Componenta 2: motor de corelație de vârf
Detectarea intruziunilor pe bază de semnături este deseori ineficientă în ceea ce privește
tipurile de atac desfășurate astăzi. Comportamentul neobișnuit devine vizibil când toate
evenimentele de securitate sun t corelate între ele pe două niveluri: la nivelul identificării
riscurilor și la nivel de corelație a informațiilor din diferite module.
Corelația avansată este, de asemenea, o cerință necesară pentru recunoașterea
comportamentelor suspecte sau a forme lor necunoscute de atac.
Pentru a asigura succesul motorului de corelare avansată în detectarea riscurilor și
avertizarea asupra situațiilor critice, regulile, politicile și algoritmii auto -învățați și modelele
statistice trebuie să fie aplicate și actualizate periodic
Componenta 3: analiza și evaluarea experților
Informațiile de securitate colectate automat trebuie evaluate de experți de înaltă
specialitate. Ei analizează, să evalueze și să prioritizeze rezultatele și folosind cele mai recente
informații și cu noștințe sunt responsabil i pentru dezvoltarea continuă a mecanismelor automate.
Toate rezultatele ar trebui văzute ca parte a unei imagini de ansamblu iar analiza ar trebui să ia
în considerare evenimentele din infrastructura IT specifică, precum și cele m ai recente evoluții
din interiorul dar și din afara industriei.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

28
Echipele de experți trebuie, de asemenea, să acționeze rapid pentru a oferi instrucțiuni
precise privind depanarea și trebuie să adapteze în mod constant toate politicile și regulile
utilizate de modulele de identificare a riscurilor și de motoarele de corelare avansate pentru a
identifica și a elimina fără întârziere vulnerabilitățile și noile tipuri de atacuri.
Componenta 4: procesarea informațiilor
Inteligența privind cea mai recentă situați e de securitate IT din cadrul companiei ar
trebui prezentată la nivel central și în formă de rapoarte detaliate, ușor de înțeles și statistici at ât
pentru echipele interne de securitate IT, c ât și pentru cei din management. Informațiile ar trebui
să se con centreze asupra evenimentelor cele mai critice pentru a se asigura că munca de
remediere este orientată în mod specific la ceea ce contează. În scenariile urgente, o alertă
trebuie trimisă destinatarilor definiți.
3.5. Scenarii de risc
Scenariul 1
Atacator ii instalează programe rău intenționate și blochează toate operațiunile de
producție și logistică. Producție și capacitate datele de utilizare sunt inspectate, iar datele
aplicate și ale sistemului sunt manipulate. Într -un scenariu cel mai defavorabil, o m așină greșită
poate provoca daune fizice în vecinătatea sa.
Scenariul 2
Comenzile pentru roboți industriali sunt trimise prin intermediul sistemelor încorporate,
care de obicei sunt conectate la un programabil controler logic. Componentele de control sunt
legate de Internet. În consecință, un atacator poate citi cererea și a datelor de sistem, să se
instaleze pachete de date concepute pentru a sabota linii de producție, sisteme conexe sau chiar
întreaga infrastructură IT corporativă.
Scenariul 3
Ingineria socială: atacatorii exploatează caracteristicile umane, cum ar fi utilitatea,
încrederea, curiozitatea sau frica, manipularea angajaților și accesul la date, eludarea măsurilor
de securitate sau instalarea unui cod malware pe calculatoare. Obiectivul lor e ste de a petrece
timp neperturbat în interiorul rețelei companiei.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

29

Fig.3.6.Imagine reprezentativa pentru atacurile tip phishing

Un caz concret a avut loc în Germania cand un grup de hackeri au inițiat un atac asupra
unei fabrici .
Folosind o combinație de inginerie socială (Scenariul 3) și furtul de date prin e -mail
(atac de phishing), intruși i a obținut acces la rețeaua de birouri a unei companii de producere a
oțelului. De acolo, ei au intrat în rețeaua de control a utilajelor din producție de unde dezactivat
sistemele de control și cateva secții ale fabricii . În urma acestui atac u n furnal nu a putut fi
închis normal și a rămas într -o stare "nedefinită". Cuptorul a suferit daune masive.

Fig.3.7. Schema de atac tip phishing

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

30
Capitolul 4. Impact ul la nivelul societății
Impactul celei de -a patra revoluții industriale asupra relațiilor dintre companii , pe lângă
impactul asupra zonelor interne de afaceri ale companiei, impactul a celei de -a patra revoluții
industriale este foarte însemnat în ceea ce privește relațiile de afaceri /companii . La nivelul
lanțului de aprovizionare, în primul rând relația dintre furnizori și clienți se dezvoltă ceea ce va
face ca în viitor tendința va fi ca foștii concurenți să colaboreze și să apară alianțe sectoriale.
Structura rețelelor globale este determinată de strategiile companiilor în cauză, care
sunt conduse de forțele motrice care se găsesc în mod obișnuit în condițiile capitaliste și de
către eforturile de minimizare a riscurilor inerente mediului extern. Cu ajutorul internetului,
furnizorul, producătorul și clientul vor crea un singur ecosistem digital în care toate datele și
informațiile relevante pot fi accesate imediat în cloud pentru a coordona activitățile cât mai
eficient p osibil. Acest lucru nu este considerat un obiectiv realist în viitorul apropiat de către
experții consultați. Ei văd o șansă în acest lucru doar dacă furnizorul, fabrica și eventual clientul
aparțin unui grup de companii, ceea ce creează transparență print re filialele organizației centrale
și le oferă oportunități de învățare și benchmarking.
Chiar dacă nu se va produce o fuziune într -o singură rețea digitală în viitorul apropiat,
putem fi siguri că relațiile cu furnizorii și clienți se schimbă. Așteptările clienților vin în fruntea
furnizorilor: ei cer viteză și flexibilitate în vederea realizării produselor.
Datorită cloud computing, producția este complet transformată și unitățile de producție
izolate pot fi îmbina te într-un proces d e producție complet integrat, automatizat, optimizat, de
înaltă eficiență, care are ca rezultat o schimbarea a relației dintre producători, furnizori și clienți.
Îmbunătățirea relațiil or cu clienții și răspunsul la nevoile lor vor fi realizate prin
planif icarea produselor / serviciilor bazate pe nevoile speciale ale clienților, inovarea în
serviciul de relații cu clienții și personalizarea, inclusiv chiar și volumele detaliate de producție.
Analiza datelor ne permite să înțelegem mai bine și să luăm în c onsiderare clienții care
pot fi utiliza ți nu numai pentru dezvoltarea procesului de producție, ci și pentru crearea unui
lanț de aprovizionare orientat spre client. Industry 4.0 organizează furnizori, producători și
clienți într -o rețea virtuală, verticală și orizontal ă, integrat, astfel încât furnizorii ar trebui să
introducă tehnologii pentru a evita pierderea poziției și integrarea completă în rețeaua clientului.
În ansamblu, cantitatea semnificativă de date generate prin digitizare afectează toate
domen iile de afaceri, îmbunătățind astfel transparența, integrarea și designabilitatea și oferind
mult mai multe informații despre nevoile clienților și sarcinile individuale necesare pentru a le
îndeplini. Industria 4.0 de asemenea creează noi zone de afaceri de o mare valoare; de exemplu,
proiectarea și dezvoltarea produselor și securitatea datelo r vor deveni mult mai importante în
viitor.
Instrumentele Industriei 4.0 din lanțul valoric corporativ sunt rezumate în
figura următoare unde se poate observa că efectele tehnologiilor se extind asupra limitelor
funcționale și afectează întreaga valoare procesul ului.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

31

Figura 4.1. Instrumentele Industriei 4.0 în lanțul de valori corporativ

În general, accesul la date în timp real în diferite puncte are, de asemenea, un efect
pozitiv asupra strategiei, finanțării și proiectarea procesului. Datele generate în fiecare zonă
sunt, de asemenea, disponibile pentru alte domenii și oferă transparența informațiilor. Aceste
instrumente contribuie la gândirea și procese le bazate pe sistem și pe integrarea proceselor în
cadrul organizației și apoi dincolo de granițele organizaționale .
4.1. Impactul asupra afacerilor
O temă fundamentală în întreaga lume este că accelerarea inovației și viteza de
întrerupere sunt greu de înțeles sau anticipat și că acești conducător i constituie o sursă de
surpriză constantă, chiar și pentru cele mai bine conectate și cele mai bine informate
companii. Într-adevăr, în toate industriile, există dovezi clare că tehnologiile care stau la baza
celei de -a patra revoluții industriale au un impact major asupra întreprinderilor.
În ceea ce privește oferta, multe industrii se confruntă cu introducerea de noi tehnologii
care creează modalități complet noi de a satisface nevoile existente și de a pertu rba în mod
semnificativ lanțurile de valori industriale existente. De asemenea, perturbarea provine din
competitori agili și inovatori care grație accesului la platforme digitale globale pentru cercetare,
dezvoltare, marketing, vânzări și distribuție, pot elimina mai bine decât oricând întreprinderile
bine întemeiate, îmbunătățind calitatea, viteza sau prețul la care valoarea este livrată. De
asemenea, au loc schimbări majore pe partea cererii, deoarece creșterea transparenței,
implicarea consumatorilor și noile modele de comportament al consumatorilor (din ce în ce mai
mult bazate pe accesul la rețele și date mobile) obligă companiile să adapteze modul în care
proiectează, comercializează și furnizează produse și servicii .

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

32
O tendință esențială este dezvol tarea platformelor cu tehnologie care combină atât
cererea, cât și oferta, pentru a perturba structurile existente ale industriei, cum ar fi cele pe care
le vedem în economia "partajată" sau "la cerere". Aceste platforme tehnologice, ușor de utilizat
de sm artphone -uri, congresează persoane, bunuri și date – creând astfel noi modalități de
consumare a bunurilor și serviciilor în acest proces. În plus, acestea reduc barierele pentru
întreprinderi și indivizi de a crea bogăție, modificând mediile personale și profesionale ale
lucrătorilor.Aceste noi platforme de afaceri se multiplică rapid în multe servicii noi, de la
spălătorie la cumpărături, de la treburi la parcare, de la masaje la călătorii.
În ansamblu, există patru efecte principale pe care revoluția industrială le are: asupra
așteptărilor clienților, asupra îmbunătățirii produselor, asupra inovației colaborative și asupra
formelor organizaționale. Indiferent dacă consumatorii sau întreprinderile nu vor , clienții devin
din ce în ce mai mult epicentrul economiei, ceea ce vizează numai îmbunătățirea modului în
care sunt serviți clienții. În plus, produsele și serviciile fizice pot fi acum îmbunătățite cu
capabilități digitale care le măresc valoarea. Noile tehnologii fac activele mai durabile și mai
rezistente, în timp ce datele și analizele transformă modul în care sunt menținute. O lume a
experiențelor clienților, a serviciilor bazate pe date și a performanțelor activelor prin
intermediul analizelor între timp necesită noi forme de colaborare, în special având în vedere
viteza cu care au loc inovațiile și întreruperile.
În ansamblu, trecerea inevitabilă de la digitizarea simplă (a treia revoluție industrială)
la inovația bazată pe combinații de tehnologii (a patra revoluție industrială) forțează companii le
să reexamineze modul în care își desfășoară activitatea. Cu toate acestea, linia de jos este
aceeași: liderii de afaceri și directorii executivi trebuie să înțeleagă mediul lor în schimbare, să
conteste ipotezele echipelor lor de operare și să inoveze c ontinu u.
Industria 4.0 va fi un avantaj imens pentru companiile care înțeleg pe deplin ce înseamnă
că ei fac afaceri. Schimbarea de această natură va depăși limitele companiei și granițele
naționale ale țării unde se desfășoară activitatea.

Fig.4.2. Be neficiile companiilor care se bazează pe Industry 4.0

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

33
1)Dezvoltarea strategiilor: Evalua rea digitală și stabilirea obiective lor pentru următorii
ani prin care se poate dezvolta compania.
2) Crearea proiectelor pilot . Se dezvoltă noi concepte și se demonstre ază valoarea
companiei prin noutățile aduse în domeniul de activitate .
3) Definirea capabilităților necesare companiei. Bazând u-se pe necesități companiile
pot descrie în detaliu ce capabilități trebuie dezvoltate pentru a face față pieței și concurenței .
4) Profilarea pe analiza datelor. Se ia în considerare modul în care se poate organiza
cel mai bine analiza datelo r pentru ca mai apoi deciziile manageriale să aibă un efect bene fic
pentru companie.
5) Transforma rea într-un sistem digital afacer e Capturarea întregului potențial al
industriei 4.0 necesită adesea tranformarea întreag ii compani i. Angajaților li se poate oferi o
platformă prin care să fie dispuși să experimenteze noi tehnologii și să învețe noi modalități de
operare.
6) Planifica rea în mod activ a un ecosistem abordare . Dezvoltarea unui sistem stabil de
colaborare cu diferiți furnizori și clienți pentru aceleași tipuri de produse sau servicii.

În medie, companiile se așteaptă la reducerea costurilor operaționale cu 3,6% pe an, în
timp ce creșterea eficienței cu 4,1% anual. Niveluri ridicate de reducere a costurilor sunt
așteptate în fiecare sector al industriei. Aceste economii de costuri pot fi atinse prin
implemen tarea proceselor de producție inteligente inițiative (companii se îndreaptă către o
planificare integrată & programare pentru fabricare ). Astfel de sistemele combină date din
interior ul întreprinder ii – de la senzori toate prin intermediul sistemelor ERP – cu informații
cum ar fi nivelele de inventar sau modificări ale cererii clienților. Un alt exemplu este
întreținerea predictivă activelor -cheie, pe care se utilizează algoritmi pentru a optimiza
repararea , planurile de întreținere și îmbunătățirea timpului de funcționare.

Fig.4.3.Așteptările companiilor în ceea ce privește reducerea costurilor.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

34
4.2. Impactul asupra instituțiilor de stat
Pe măsură ce lumile fizice, digitale și biologice continuă să se convergă, noile tehnologii
și platforme vor permite din ce în ce mai mult cetățenilor să se angajeze cu guvernele, să își
exprime opiniile, să își coordoneze eforturile și chiar să eludeze supravegherea autorităților
publice. În același timp, guvernele vor dobândi noi puteri tehnolo gice pentru a -și spori controlul
asupra populației, pe baza sistemelor de supraveghere omniprezentă și a capacității de a controla
infrastructura digitală. În ansamblu, însă, guvernele vor face din ce în ce mai mult presiuni
pentru a -și schimba abordarea a ctuală în ceea ce privește angajamentul public și elaborarea
politicilor, deoarece rolul lor central de a conduce politica se diminuează datorită noilor surse
de concurență și redistribuirii și descentralizării puterii pe care noile tehnologii le fac posib ile.
În cele din urmă, capacitatea sistemelor guvernamentale și a autorităților publice de a se
adapta va determina supraviețuirea lor. Dacă se dovedesc a fi capabili să îmbrățișeze o lume a
schimbărilor perturbatoare, supunându -și structurile la niveluri le de transparență și eficiență
care le vor permite să -și mențină avantajul competitiv, ele vor îndura. Dacă nu pot evolua, se
vor confrunta cu probleme în creștere.
Acest lucru va fi în mod special adevărat în domeniul reglementării. Sistemele actuale
de politică publică și de luare a deciziilor au evoluat alături de a doua revoluție industrială, când
factorii de decizie au avut timp să studieze o problemă specifică și să dezvolte răspunsul necesar
sau cadrul de reglementare adecvat.Întregul proces a fost conceput pentru a fi lin iar și mecanic,
urmând o abordare strictă "de sus în jos" , însă o astfel de abordare nu mai este posibilă. Având
în vedere ritmul rapid al schimbărilor industriale ale revoluției industriale și impactul amplu,
legiuitorii și autori tățile de reglementare sunt contestați într -o măsură fără precedent și în cea
mai mare parte, se dovedesc incapabili să facă față.
Cum pot, atunci, să păstreze interesul consumatorilor și al publicului larg, continuând
să susțină inovația și dezvoltarea t ehnologică? Prin adoptarea unei guvernări "agile", la fel cum
sectorul privat a adoptat din ce în ce mai mult răspunsuri agile la dezvoltarea software -ului și
operațiunile de afaceri în general. Aceasta înseamnă că autoritățile de reglementare trebuie să
se adapteze continuu la un mediu nou, în continuă schimbare, reinventându -se astfel încât să
poată înțelege cu adevărat ceea ce reglementează. Pentru a face acest lucru, guvernele și
agențiile de reglementare vor trebui să colaboreze îndeaproape cu mediul d e afaceri și cu
societatea civilă.
A patra revoluție industrială va avea un impact profund asupra naturii securității
naționale și internaționale, afectând atât probabilitatea, cât și natura conflictului. Istoria
războiului și securitatea internațională e ste istoria inovației tehnologice, iar astăzi nu este o
excepție. Conflictele moderne care implică statele sunt din ce în ce mai "hibride" în natură,
combinând tehnicile câmpului de luptă tradițional cu elementele asociate anterior cu actorii
nonstat. Distincția dintre război și pace, luptător și necombatant, și chiar violența și nonviolența
(gândiți -vă la cibernetică) devin incomod de neclare.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

35
Pe măsură ce acest proces are loc și noile tehnologii, cum ar fi armele autonome sau
biologice, devin mai ușor de utilizat, indivizii și grupurile mici se vor uni din ce în ce mai mult
cu statele, fiind capabile să cauzeze daune în masă. Această nouă vulnerabilitate va duce la noi
temeri. Dar, în același timp, progresele tehnologice vor crea potențialul de a reduce a mploarea
sau impactul violenței, prin dezvoltarea de noi modalități de protecție, de exemplu, sau o mai
mare precizie în direcționare.
4.3. Impactul asupra oamenilor
A patra revoluție industrială va schimba nu numai ceea ce facem, ci și cine
suntem. Acea sta ne va afecta identitatea și toate aspectele legate de ea: simțul nostru de
confidențialitate, noțiunile noastre de proprietate, modelele noastre de consum, timpul pe care
îl dedicăm muncii și timpului liber și modul în care ne dezvoltăm carierele, ne c ultivă abilitățile,
și să dezvolte relații. Ea ne schimbă deja sănătatea și conduce la un sine "cuantificat" și mai
devreme decât credem că poate duce la augmentarea umană. Lista este nesfârșită deoarece este
legată doar de imaginația noastră.
Relația noa stră cu smartphone -urile noastre este un caz în acest moment. Conectarea
constant ă ne poate lipsi de unul dintre cele mai importante resurse ale vie ții: timpul de a face o
pauz ă, de a reflecta și de a se angaja într-o conversa ție semnificativ ă.
Una dintre cele mai mari provocări individuale impuse de noile tehnologii
informaționale este viața privată. Înțelegem instinctiv de ce este atât de esențial, totuși
urmărirea și schimbul de informații despre noi reprezintă o parte crucială a noii
conectivități. Dezbaterile cu privire la aspectele fundamentale, cum ar fi impactul asupra vieții
noastre interioare a pierderii controlului asupra datelor noastre, se vor intensifica numai în anii
următori. În mod similar, revoluțiile care apar în biotehnologie care redefi nesc ceea ce
înseamnă a fi uman, împingând pragurile actuale ale duratei vieții, sănătății, cunoașterii și
capacităților, ne vor obliga să redefin im limitele noastre morale și etice.
4.4. Modelarea viitorului
Nici tehnologia, nici întreruperea care vine cu ea nu este o forță exogenă asupra căreia
oamenii nu au control. Toți suntem responsabili pentru îndrumarea evoluției sale, în deciziile
pe care le luăm zilnic ca cetățeni, consumatori și investitori. Prin urmare, trebuie să înțelegem
oportunitatea și pu terea pe care trebuie să o formăm pentru a patra revoluție industrială și să o
direcționăm către un viitor care să reflecte obiectivele și valorile noastre comune.
Pentru a face acest lucru, cu toate acestea, trebuie să dezvoltăm o viziune globală și
globală asupra modului în care tehnologia ne afectează viața și ne redevine mediile economice,
sociale, culturale și umane. Nu a fost niciodată o perioadă de promisiune mai mare sau una de
pericol potențial mai mare. Totuși, factorii de decizie de astăzi sunt prea adesea prinși în
gândirea tradițională, liniară sau prea absorbiți de multiplele crize care le cer atenția, să
gândească strategic despre forțele de perturbare și inovare care ne modelează viitorul.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

36
În final, totul se reduce la oameni și la valori. Trebuie să formăm un viitor care să
funcționeze pentru noi toți prin punerea oamenilor pe primul loc și prin împuternicirea lor. În
forma sa cea mai pesimistă, dezumanizată, a patra revoluție industrială ar putea într -adevăr să
aibă potențialul de a "roboti za" umanitatea. Dar ca o completare la cele mai bune părți ale
naturii umane – creativitate, empatie, administrare – poate, de asemenea, să ridice omenirea într –
o nouă conștiință colectivă și morală bazată pe un sentiment comun al destinului. Este
obligato rie pentru noi toți să ne asigurăm că aceasta din urmă predomină.
Pe măsură ce fabrica inteligentă apare încet, rolurile pe care oamenii le iau vor evolua
de la ceea ce fac în prezent în fabricile de astăzi. Oamenii vor prelua roluri mai complexe, în
timp ce automatizarea va cuceri sarcinile repetate, mundane sau în prezent afectate de lipsa
forței de muncă. Studiile arată că tehnologia, în general, nu elimină locurile de muncă. Întrucât
fabricile sunt mai avansate din punct de vedere tehnologic, numărul l ocurilor de muncă
indirecte necesare pentru a le sprijini va crește proporțional. La rândul lor, vor apărea noi
furnizori din industriile noi, alimentând avansurile din afara fabricii inteligente.
În cele din urmă, investiția de a construi o fabrică inteligentă aduce beneficii
producătorilor prin crearea unei fabrici mai sigure și mai fiabile. Cerințele față de industria
prelucrătoare vor continua datorită tendinței de creștere a producției la cerere și a prezentării în
continuare a reducerii costuril or. Fabrica inteligentă este o cale directă pentru producători de a
excela într -o piață competitivă și dinamică .

4.5. Globalizarea

Evoluțiile tehnologice, atât în interiorul, cât și în afara fabricilor, au dezvoltat
globalizarea industriei prelucrătoare – procesul prin care întreprinderile și alte organizații își
dezvoltă influența internațională sau încep să funcționeze la nivel internațional. Încă de la prima
revoluție industrială, industrializarea a afectat afacer ile internaționale. În special, progresele în
domeniul transporturilor și al telecomunicațiilor au avut un impact enorm. Odată cu creșterea
comerțului și comunicării, tot mai multe companii își extind acoperirea de -a lungul pământului
și mării. De fapt, la nțul modern de aprovizionare în producție este centrat în jurul globalizării. În
fiecare zi, mărfurile sunt mutate pe tot globul pe linii de transport maritim, transportatori de
mărfuri și pe calea aerului. Activitățile de afaceri, inclusiv externalizarea logisticii, gestionarea
facilităților, servicii profesionale și întreținere, pot fi procese internaționale.
Pe măsură ce tehnologia informației (IT) și tehnologia operațională (OT) converg,
companiile încep să găsească noi modalități de conectare. Datele colectate de la furnizori,
clienți și întreprindere pot fi aliniate cu informații de producție detaliate, ceea ce înseamnă că
procesele pot fi reglate în timp real. Lumile digitale și fizice au devenit legate irevocabil, cu
mașini, sisteme și persoane capa bile să facă schimb de informații și să se adapteze
automat. Industria 4.0 nu doar revoluționează procesele de producție, ci și are un impact
puternic asupra modelului de globalizare, prin schimbarea forței de muncă și creșterea ușurinței
accesului la serv icii.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

37
În zorii Industriei 4.0, companiile folosesc lanțuri de lanțuri de aprovizionare și rețele
de date mai complexe în întreaga lume. Conectivitatea fizică este înlocuită cu un număr tot mai
mare de legături digitale – multe dintre acestea fiind stocat e în cloud . O mai mare colaborare
internațională este mai posibilă decât oricând. Folosind software -ul orice membru al
personalului din orice locație geografică poate contribui la un design. Această funcție este
oferită din ce în ce mai mult prin software -ul de proiectare asistată de calculator (CAD), făcând
din design un proces mai colaborativ.
În multe companii internaționale, furnizorii sau membrii personalului lucrează în
grupuri mici pentru a crește fluxul de idei, care pot fi răspândite pe scară mai largă utilizând
cloud -ul. Stocarea și transferul de date ieftine vor spori descentralizarea și flexibilitatea pentru
întreprinderi.
Operarea în acest mod poate însemna că compania internațională a viitorului nu are
nevoie de o prezență fizică semnificativ ă pe tot globul, dar ar putea funcționa doar din câteva
clustere.

Compeitivitate internațională
Creșterea conectivității înseamnă că companiile trebuie să fie acum competitive pe plan
mondial și nu se pot baza pe locația lor fizică pentru a câștiga aface ri. Aceasta înseamnă că
companiile trebuie să se concentreze pe satisfacerea cerințelor consumatorilor în continuă
schimbare. Menținerea flexibilă a producției și producției și încorporarea tehnologiilor
automatizate pot reduce timpul de producție și pot p ermite companiilor să răspundă mai rapid,
sporind avantajul competitiv.
Logistica a parcurs un drum lung de la primul zbor de pe canal. Industria 4.0 a
revoluționat operațiunile de afaceri atât în interiorul cât și în afara fabricii, sporind legăturile
dintre întreprinderile internaționale și conducând procesul de globalizare înainte.

4.6. Impactul in educatie
Un nou val de tehnologie va schimba producția globală. Țările nu mai pot rămâne în
interiorul granițelor lor, ci trebuie să devină cetățeni ai lumii. Liderii în această nouă eră vor
trebui să fie gânditori critici, rezolvatori de probleme și vor putea să interacționeze pe tot
globul. Pe scurt, trebuie să fie educați liber.
Viitorii lucrători vor trebui să fie foarte instruiți în tehnologiile emergente, dar la fel de
important și în valorile asociate cu utilizarea acestor tehnologii. În viitor, trebuie să avem nu
numai capacitatea de a dezvolta tehnologia, ci și să știm dacă, când și unde să folosim această
tehnologie. Acest tip de gândire este atât reflectiv, cât și interdisciplinar. Școlile trebuie să se
reinventeze repede. Ei trebuie să se adapteze la cerințele actuale și au obligația de a ieși din
cochilie și de a încerca să ofere cât mai multe oportunități . Problema în viitor nu ar putea f i
lipsa de locuri de muncă, ci lipsa competențelor pe care noile locuri de muncă le vor cere de
aceea este foarte importantă crearea contextelor adecvate pentru ca studenții să fie pregătiți
pentru viitoarele locuri de muncă .
Elevii trebuie să înțeleagă modul în care pot să coreleze , utilizeze și să aplice diferite
cunoștințe în contexte diversificate, ce înseamnă cu adevărat și cum pot crea sinergii între

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

38
diferite subiecte pentru a dezvolta / crea " ceva " care să se conecteze la lumea reală. Acest lucru
ne duce la un alt punct foarte important: studenții trebuie să lucreze într -un cadru de proiect și
de acolo trebuie să colaboreze cu colegii lor, cu profesorii lor și cu lumea exterioară. Ei trebuie
să dezvolte noi modalități de comunicare; acestea trebuie să fie puse în fața unor situații
complexe pentru a dezvolta gândirea critică și rezolvarea complexă a problemelor și pentru a
învăța cum să fim imaginativi, creativi, adaptab ili, flexibili și să dezvoltăm plasticitatea
creierului.
Cu alte cuvinte, a patra revoluție industrială va cere lumii să producă un nou tip de
lucrător – un lucrător de cunoștințe , prin care c onducerea și managerii de mâine din industrie
trebuie să dețină noi seturi de competențe pentru a se adapta, a gestiona și a profita de toate
oportunitățile . Ei trebuie să fie gânditori critici, rezolvatori de probleme, inovatori,
comunicatori și să ofere o conducere bazată pe valoare. Ei trebuie să fie capabili să va dă dincolo
de tehnologia pe care o joacă implicațiile pentru societate pentru utilizarea tehnologiei
respective. Aceste trăsături definesc lucrătorul de cunoștințe. Ei trebuie să cunoască tehnologia,
dar să fie capabili să întâlnească și să rezolve toate a spectele provocărilor generate de această
tehnologie. Acest tip de lider necesită o nouă abordare a educației.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

39
Capitolul 5. Nivelul de implementare în Romania

Spre deosebire de țările avansate din punct de vedere tehnologic, în România discuțiile
privind Industry 4.0 au fost abordate cu preponderență în literatura de popularizare (Știință și
Tehnică , Ziarul Finaciar, Magazin, T&T – Tehnică și Tehnologie etc.) ne fiind, încă, un
domeniu abordat în revistele sau conferințele de specialitate, cu cele câteva excepții.
Domeniul Industry 4.0 este promovat foarte intens de companiile multinaționale localizate în
România .
Din păcate, încă nu se observă un interes al compa niilor românești pentru agenda Industry
4.0. Referindu -mă la domeniul academic, menționez faptul că doar Universitatea
„Politehnica” din București a introdus o specializare la masterat în domeniul sistemelor cyber –
fizice cu aplicații în domeniul sistemelor de fabricație. Primele cercetări în acest domeniu au
fost demarat în anul 2012 cu o serie de workshop -uri în domeniul sistemelor cyber -fizice sub
egida Societății Române de Automatică și Informatică Tehnică (SRAIT) și a Secției de Știința
și Tehnologia In formației a Academiei Române.
Pentru o dezvolttare mai amplă a revoluției industriale în care ne aflăm, în țara noastră ar trebui
luate o serie de măsuri cum ar fi:
1. Inființarea unui Think -Thank în domeniul Industry 4.0, care să cuprindă specialiști
din un iversități, institute ale Academiei Române, Academia de Stiințe Tehnice din România,
industrie, firme de IT;
2. Definirea unei agende Industry 4.0 a României;
3. Introducerea în Strategia de Dezvoltare a României a unei agende Industry 4.0;
4. Introducerea în Progr amul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2015 -2020,
PNIII, spre exemplu în Programul 2, Creșterea Competitivității Economiei Românești prin
Cercetare, Dezvoltare și Inovare a domeniului Industry 4.0 ca domeniu prioritar;
5. O promovare mai accentuată a conceptului Industry 4.0 în mediul academic, de
cercetare și industrial din România;
6. Introducerea în programele de învățământ a unor cursuri interdisciplinare care să
abordeze problematica Industry 4.0 la specializări precum : Tehnologia construcțiilor de
mașini, Mașini -unelte și sisteme de producție, Inginerie industrială, Mecatronică, Robotică,
Instrumentație și achiziții de date, Rețele și software de telecomunicații, Calculatoare,
Tehnologia informației etc.;
7. Continuarea și dezvoltarea inițiativelor existente prin dezbateri, mese rotunde,
workshop -uri de către Academia Română, Academia de Stiințe Tehnice din România,
Camerele de Comerț, asociațiile profesionale (ARIES, AGIR, ACAROM, Asociația
Universitară de Ingineria Fabricației etc.) pentru promovar ea conceptului Industry 4.0 ;
8. Găsirea unor modalități de motivare de către Guvernul României de implicare a
firmelor românești în Agenda Industry 4.0;
9. Găsirea unor soluții de interesare a băncilor românești în finanțarea unor inițiative
ale intreprinderilor de implicare în programul Industry 4.0;
10. Intensificarea colaborărilor cu specialiștii români din diaspora implicați în
programele Industry 4.0;

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

40
11. Promovarea unor persoane competente în platforme și agenții europene care au ca
domeniu de inter es Industry 4.0;
12. Eficientizarea comunicării între reprezen – tanții României în forurile europene, unde
se dezbat problemele din acest domeniu și cei din organismele naționale (agenții de finanțare,
universități etc.).
Din cele de mai sus, se poate concluzi ona că, în acest moment, cu toate inițiativele insulare
menționate, România nu este încă pregătită să se integreze în agenda Industry 4.0 a Europei.
Consider că întârzierea demarării rapide de acțiuni va duce la scoaterea României de pe harta
agendei europ ene din acest domeniu cu repercursiuni negative pe termen lung pentru
companiile românești. Este necesară o campanie activă de conștientizare și sprijinire a
acestora pentru adaptarea lor la tendințele europene și mondiale de digitizare a fabricației.

5.1. Deficitul de candidați de pe piața muncii și impactul său asupra companiilor
Lucrătorii cu o înaltă calificare reprezintă cheia succesului companiilor și a dezvoltării
economice a oricărei țări. Potrivit angajatorilor, forța de muncă bine pregătită, ce poate facilita
tranziția către inovație și producție avansată, reprezintă, la nivel global, factorul determinant al
competitivității. Însă cercetările indică un deficit crescut de competențe, ce va avea ca rezultat,
doar în sectorul producției, două milioa ne de locuri de muncă neocupate în următorul deceniu.
Peste 80% dintre companiile de profil afirmă că au dificultăți în a găsi candidați cu abilitățile
necesare pentru a îndeplini munci înalt calificate din domeniul producției, un deficit ce ar putea
produ ce pierderi echivalente cu 11% din venitul anual pentru întreaga industrie producătoare .
Managerii și antreprenorii din România se bazează tot mai mult pe soluțiile de
automatizare și robotizare pentru a crește producția și a scădea costurile, în condițiil e în care
angajații potriviți se găsesc din ce în ce mai greu. Astfel, potrivit studiului ”Automatizarea în
companiile românești”, liderul de piață în domeniul coboților, 34,7% dintre respondenți au
declarat că intenționează să achiziționeze, în următoarel e 12 luni, noi soluții de automatizare /
robotizare pentru compania în care lucrează. Motivele principale care stau la baza dorinței de a
implementa o soluție de automatizare sunt nevoia de a reduce costurile (54%) și creșterea
producției (44%).
Producător ii industriali din România au nevoie de investiții masive în automatizare și
robotizare pentru a se adapta la actualele condiții, caracterizate de creșterea salariilor din sector,
de lipsa relativă de personal calificat și necesitatea asimilării în producț ie a produselor cu
valoare adăugată ridicată. Potrivit Federației Internaționale pentru Robotică, România are 11
roboți la 10.000 de lucrători industriali, în timp ce în Polonia numărul acestora este de 28, iar
în Ungaria de 57 de roboți la 10.000 de lucră tori industriali. Cehia este cea mai dezvoltată piață
central și est europeană, cu aproape 100 de roboți la 10.000 de muncitori.
Roboții colaborativi (coboții) sunt ușor de folosit, adaptabili, eficienți din punctul de
vedere al costurilor și pot fi utiliz ați în siguranță. Aceștia pot fi programați simplu și repede,

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

41
chiar și de către persoane fără experiență. Ușurința în utilizare echivalează cu o scădere
semnificativă a costurilor, a timpului de programare și de punere în producție a robotului, ceea
ce con tribuie la recuperarea investiției într -un termen mult mai scurt decât în cazul roboților
obișnuiți, de dimensiuni mari. Deoarece coboții nu necesită împrejmuiri de siguranță, angajații
pot lucra nemijlocit alături de ei, ceea ce reduce costul automatizări i și simplifică planul unității
de producție.
5.2. Indici pentru dezvoltarea României în perspectiva Industry 4.0
1. Strategia Industry 4.0 urmărește readucerea producției bazată pe stocuri din Europa
și se va pune accentul pe producție personalizată cu calitate ridicată și fabricație lângă piața de
consum. Țările din Europa de Est sunt cele mai bune destinații pentru investițiile în facilități
noi de producție.
2. Industria auto va fi cea care va angrena cele mai multe resurse și va realiza cele mai
mari investiții. Din fericire în ultimii 10 ani, acestă industrie s -a dezvoltat puternic la noi.
Numărul de furnizori automotive în România este în continuă creștere. Chiar dacă avem numai
doi constructori auto, Dacia și Ford, rețeaua de furnizori este bine d ezvoltată. Din top 20
furnizori automotive globali, 13 sunt prezenți în România cu facilități de producție. Conform
ACAROM cifra de afaceri a furnizorilor este de două ori mai mare decât a constructorilor.
3. Viteza conexiunii la internet din România este una dintre cele mai ridicate din Europa.
Internet of Things va genera un volum imens de date și astfel va fi nevoie de viteze foarte mari
pentru transfer și procesare.
4. Firmele IT vor avea o implicare crescută, Industry 4.0 va atrage în producția
indus trială noi furnizori pentru sisteme ciber -fizice (CPS – CyberPhisical System) sau servicii:
securitate IT, analiză Big Data, soluții M2M și Inteligență Artificială. Sectorul IT e unul bine
dezvoltat în România și poate sprijini demersurile investitorilor î n fabricile digitale.
5. Competențele necesare pentru fabrica digitală pot fi găsite în România. Există o
tradiție de producție și universități tehnice bune, dovada fiind numeroasele investiții în centre
R&D din domeniul Automotive.
6. În perioada 2016 -2020 sunt numeroase programe cu finanțare nerambursabilă pentru
cercetare -dezvoltare în domeniul tehnologiilor Industry 4.0. Acestea vor sprijini dezvoltarea
firmelor românești și vor atrage investitorii.
7. Germania este principalul susținător al strategi ei Industry 4.0 și reprezintă unul dintre
cei mai mari investitori din România. Numeroase firme germane au deja tehnologie de ultimă
generație în facilitățile de producție de la noi.

Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI (Digital Economy and Society
Index), în care România figurează pe ultimul loc.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

42
Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al
economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată
țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat d e 70,68%. Media UE este
de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându -se pe ultimul loc.
Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital
Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale , Servicii publice digitale .
1. Conectivitate – aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28 – Deși acoperirea cu linii
fixe (89%) și mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului
(70% conexiuni rapide) și prin costuri scăzute ( 1,1% din venit).
2. Capital Uman . Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic
procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce privește competențele
de bază (28% din populație) și numărul de angajați din IT (1, 9% din angajați sunt în IT) și
pe locul 17 la numărul de absolvenți de facultăți cu profil IT (16/mia de locuitori).
3. Modul de utilizare a internetului . Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63%
dintre utilizatori citesc știri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand și
8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează rețele
sociale.
4. Integrarea tehnologiei digitale . Suntem ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puține
firme fac schimb electronic de informații (doar 22%), folosesc platforme de socializare
pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%)
sau își vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).
5. Servicii publice digitale . Doar 6% din utilizatorii de internet accesează soluții de e –
guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporție de 12% și nu
rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea
datelor de către guve rn, cu 63% din scorul maxim.

De menționat este și faptul că, deși indexul este al anului 2017, situația se referă la datele
din 2016. O altă observație este Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel
din 2016), dar viteza lui de creșter e este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte,
toate celelalte țări UE se digitalizează mai repede decât România.
Această poziționare, surprinzătoare la prima vedere, se explică datorită discrepanțeor între
generații, d egeaba avem cei mai bu ni ITști dacă restul populației nu este conectată la tehnologie ,
părinții și bunicii o privesc cu reticență: plata cu cardul, cumpărăturile online, cititul știrilor etc
le sunt în mare măsură străin ă.
Deși avem cei mai buni Itști , ei sunt mult prea puțini față de nevoile firmelor. Cei mai buni
dintre cei buni plecă în străinătate, ceea ce explică și faptul că suntem pe locul 17 la absolvenți
dar pe locul 27 la numărul de angajați. Degeaba avem cei mai buni ITști dacă salariile din
mediul guvernamental sunt total necorelate cu piața și, drept urmare, acolo activează, în marea
majoritate, oameni care au făcut facultatea acum 20 -30-40 de ani și nu sunt conectați la inovație.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

43
Conducătorii celor mai importante domenii care au un cuvant de spus în implementarea
Inustry 4.0 ar putea lua atitudine privind diferite programe ce țin de ei. Cei mai importanți
factori ce influiențează dezvoltarea sunt Guvernul, mediul de afaceri și cetățenii.
Guvernul
1. Reglementare . Rolul principal al guvernului este de a genera încredere în serviciile
digitale. Pentru asta, avem nevoie de standarde bine definite, astfel încât utilizatorii să știe
ce (mai ales din punct de vedere juridic) ce înseamnă emiterea unei facturi electronice,
semnarea unui contract electronic, valoarea ju ridică a unei semnături digitale, drepturile și
obligațiile procesatorilor de date cu caracter personal și alte situații asemănătoare
2. Dereglementare . Un alt rol pe care îl are guvernul este de a stimula inovația Pentru asta,
în anumite domenii trebuie elim inate reglementările nefericite: în transportul urban
(cazurile UBER, Taxify), în serviciile de ospitalitate (AirBnb) etc
3. Construcție de infrastructură . 10% din populația României nu are acces la conexiuni
internet, în mare parte deoarece conectarea lor nu este viabilă dpdv economic. Pentru o tranziție
mai rapidă spre o societate digitală, guvernul trebuie să dezvolte politici de acoperire a acestor
zone (proiectul RO -NET fiind unul dintre ele)
4. Administrație digitală/ e-guvernare . Reducerea numă rului de hârtii cerute în adminitrație
prin creșterea numărului de formulare care pot fi completate online. Interconectarea diverselor
baze de date ale diverselor instituții publice. Servicii electronice pe care statul le oferă
cetățenilor (autentificarea identității sau validarea unei semnături digitale pot fi niște exemple)
Mediul de afaceri
1. Inovare . Mare parte din evoluția digitală este dată de industria globală digitală. Google,
Facebook, Microsoft au contribuit imens la digitalizarea societății. Și lucrurile sunt în continuă
mișcare: Uber, WhatsApp, Skype, Netflix – toate aceste produse ne ușurează viața și schimbă
societatea în care trăim. Industria își va asuma în continuare rolul inovator care duce serviciile
digitale înainte. Ideal ar fi să pu tem dezvolta servcii românești cu valoare adăugată mare atât în
România cât și în UE
2. Creșterea numărului de utilizatori prin accesibilizarea tehnologiei (scăderea prețurilor,
eliminarea barierelor de limbă etc). Dacă 89% din populația României are în acest moment
acces la internet, cu siguranță un mare merit le revine operatorilor privați. Eforturile de reducere
a costurilor și de accesibilizare a internetului (românii plătesc 1,1% din venitul lor pentru
internet) au dus la creșterea educației și a co nsumului de produse digitale. Singurul criteriu
major din indicele DESI la care România nu se află pe ultimul loc este conectivitatea, și asta se
datorează în primul rând industriei
3. Adoptare și integrarea conceptelor noi și funcționale din alte societăț i (ERP/CRM/RFID).
Eliminarea eternei ștampile din procesele de afaceri. Emiterea de facturi electronice. Utilizarea
videoconferințelor. Folosirea tehnologiilor electronice de urmărire a livrărilor. Digitalizarea
poate fi o sursă extraordinară de optimizare a proceselor companiilor, care duce la reduceri de
costuri.
Mediul de afaceri trebuie să își propună să fie întotdeauna mai avansat decât administrația
publică în ceea ce privește digitalizarea.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

44
Cetățenii
1. Educație. În mod tradițional, lumea priveșt e educația ca făcând parte din prima parte a
vieții unui om. Este greșit. Viteza cu care evoluează acum societatea vine cu conceptul de „life –
long learning”. Și copiii, și tinerii, dar și adulții trebuie să învețe noi concepte pentru a fi bine
integrați în societate. Când părinții noștri au terminat școala, lumea digitală nu exista. Ei trebuie
să se adapteze acum la societatea informațională și acest lucru trebuie privit sistemic. Oricare
din noi poate să își învețe părinții și bunicii să folosească interne tul, tabletele, smartphone -urile,
cardurile, cu avantajele și cu riscurile lor. Este și datoria noastră să o facem – vom crește timpul
de calitate petrecut împreună atât online cât și offline
2. Presiune pe autorități . Autoritățile trebuie împinse să fo losească tot mai mult tehnologiile
digitale. De la publicarea datelor de funționare (bugete, licitații, formulare) până la acceptarea
depunerii actelor și a încasării taxelor în mediu electronic.
3. Implicare civică : Cei care vor, se pot implica în proiecte civice de digitalizare.
OpenBudget, Geeks for Democracy, Code for Romania, Civic Tech sau Comisia de Tăiat Hârtii
sunt inițiative care ajută imens la digitalizarea României.

5.3. Factori care îngreunează implementarea

Implicarea companiilor în a patra revoluție industrială rămâne, pentru moment, o
chestiune de luare a deciziilor. Utilizarea și dezvoltarea de noi tehnologii necunoscute este
oactivitate riscantă și este în prezent costisitoare, deși promite economii considerabile, sporind
astfel veniturile pentru cei care iau decizia devreme. În unele industrii, progresul, dezvoltarea
și rapiditatea implementar ii aplicațiilor nu poate fi evitată pentru a rămâne competitivă
(industria automobilelor, electronică). Cu toate acestea, există și unele i ndustrii care se vor
angaja numai în astfel de evoluții dacă alții au marcat deja calea și tehnologia necesară este
accesibilă pentru sectoare funcționând cu marje de profit mai mici.
La nivel de întreprindere, introducerea și maximizarea impactul Industriei 4.0 depinde
de crearea și implementarea consecventă a unei strategi i digital e. Unii factori pot împiedica
răspândirea Industriei 4.0, este vorba despre acei factori critici, riscanți care pot deveni
adevărate capcanele care trebuie evitate de fir me.
În 2016, s-a realizat un studiu , Global Industry 4.0, la care au participat 2000 de experți
din 26 de țări care au întrebat cum vor exploata companiile oportunitățile oferite de
digitizare. Majoritatea din companiile intervievate (52%) a spus că cel mai mare obstacol în
calea implementării Industriei 4.0 este lipsa unei strategii digitale clare în procesele de creare a
valorii (producție și logistică) și de susținere pentru directorii corporativi pentru introducerea
tehnologiei digitale.
Serviciile digitale conectate la produs trebuie să fie cele pentru care cumpărătorul este
dispus să plătească. Faptul că anumite date sunt disponibile nu înseamnă că este
comercializabil. Prin urmare, este necesar să ne gândim cu atenție la ceea ce creează valoare
pentru cumpărător. Securitatea datelor a fost menționată de mai multe ori , acesta fiind un punct
critic pentru dezvoltare. Control acces ului trebuie să fie asigurat, precum și securitatea rețelelor,
dispozitivelor, senzorilor etc. și criptarea corectăa a inf ormațiilor. Producția de produse
inteligente necesită un nou tip de tehnologie, capabilități și procese de -a lungul lanțului

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

45
valoric. Compania trebuie să vadă în mod realist ce capabilități poate dezvolta și ce are nevoie
pentru a se implica într -un parten er extern .

Fig. 5.1. Factori ce împiedică dezvoltarea Industry 4.0

Odată cu lansarea programului Industry 4.0 ne găsim în perioada de început a celei de -a
patra revoluții industriale. Industry 4.0 este caracterizată de automatizarea, digitizarea și
interconectarea tuturor componentelor din procesele de producție. Pentru atingerea acestui
obiectiv foarte ambițios, Europa și – a propus să investească în acest domeniu în următorii 15
ani peste 1.300 miliarde de euro. Provocarea politică și economică majo ră este de a face ca
toate sectoarele industriale să profite din plin de inovarea digitală în produse, procese și
modele de afaceri.
Întrebarea care se ridică însă este legată de capacitatea și pregătirea țării noastre să se
alinieze țărilor europene c are au demarat, deja, programe naționale/europene pentru a
răspunde acestei provocări și a nu rămâne un outsider în această competiție. Pentru aceasta
trebuie ca una din direcțiile de dezvoltare strategică a României să fie orientată pe domeniul
Industry 4.0.

Sursă foto: www.valoria.ro
Fig.5.2. Barometrul digitalizării in România

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

46
5.4. Studiu realizat de compania de consultanță Deloitte referitor la locurile de
muncă din România
Aproximativ 60% din locurile de muncă existente în România ar putea fi afectate de
economia digitală, arată un studiu Deloitte care analizează în ce măsură executivii și liderii
agențiilor guvernamentale din întreaga lume sunt încrezători în a patra revoluție industrială .
Liderii companiilor mondiale sunt optimiști în privin ța celei de -a patra revoluții
industriale, însă sunt sceptici cu privire la capacitatea companiilor de a o influența.
Studiul s -a concentrat pe patru teme: impact social, strategie, talente/forță de muncă și
tehnologie. „Rezultatele indică faptul că deși – la nivel conceptual – înțeleg schimbările pe care
Industry 4.0 le aduce, executivii sunt mai puțin siguri în legătură cu modul în care trebuie să
reacționeze la aceste schimbări astfel încât să beneficieze cât mai mult de pe urma lor”, au
precizat autori i sudiului .
În privința impactului social, 87% din respondenți consideră că a patra revoluție
industrială va îmbunătăți echitatea socială și calitatea vieții, precum și stabilitatea, iar doi din
trei executivi spun că influența businessului în fo rmarea viitorului va fi mai mare decât cea a
guvernelor .
Din punct de vedere strategic, doar o treime dintre respondenți sunt foarte încrezători că
își vor putea conduce organizațiile în condițiile politice și economice actuale. Doar 14% sunt
extrem de încrezători că firmele lor sunt gata să adopte schimbările asociate Industry 4.0. La
capitolul forță de muncă, doar un sfert dintre executivi cred că au forța de lucru potrivită și
abilitățile necesare în organizație. De asemenea, 86% din responden ți afirmă că fac tot posibilul
pentru a clădi forța de lucru necesară pentru Industry 4.0, însă, cu toate acestea, răspunsurile
indică faptul că subiectele de resurse umane (HR) au o prioritate scăzută dacă nu au legătură cu
creșterea eficienței.
Executi vii înțeleg nevoia investițiilor în tehnologie pentru generarea unor noi modele
de business. Cu toate acestea, puțini respondenți ai sondajului afirmă că sunt capabili să
construiască un caz solid de business care să susțină investițiile în tehnologii ce d efinesc a patra
revoluție industrială. „Sondajul a evidențiat faptul că executivii din întreaga lume sunt într -un
stadiu incipient în ce privește pregătirea organizațiilor pentru a folosi potențialul Industry 4.0.
Ei vor avea nevoie să folosească oportunit ăți care să întărească legături de care să beneficieze
clienții, angajații, organizațiile, comunitățile și societatea, într -un sens mai larg”, au mai
precizat autorii studiului. Cea de -a patra revoluție tehnologică sau Industry 4.0 este rezultatul
combinăr ii tehnologiei tradiționale cu digital analytics, inteligența artificială și Internetul
lucrurilor (IoT). Studiul Deloitte „A patra revoluție industrială este aici – sunteți gata?” a fost
aplicat pe 1.600 de executivi din 19 țări pentru a afla cât sunt ace știa de pregătiți pentru a profita
de avantajele oferite de Industry 4.0 în beneficiul clienților, al angajaților sau al comunității.
Producătorii utilizează în continuare principiile de operare ale Industry 4.0, precum
interoperabilitatea, transparența și descentralizarea, pentru a se apropia de clienți, furnizori și
distribuitori .

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

47
au integrat datele clienților și numai 45 % pe cele ale furnizorilor și distribuitorilor.
Cu toate că majoritatea producătorilor de la nivel mondial au investit în programel e care
au la bază Industry 4.0, numai 17 % și -au transformat modelele profesionale în consecință,
numai un sfert dintre producători câștigând o vizibilitate mai mare a modului de achiziție al
clienților și utilizarea produselor proprii. În același timp, pu țin peste jumătate utilizează datele
clienților pentru a -și comunica metodele de design și producție a noilor produse.
Studiul a demonstrat, într -adevăr, rezultate inițiale încurajatoare înregistrate de acei
producători care și -au creat o rețea digitală l a nivel intern, în cadrul organizației proprii, cu 82
% dintre cei care și -au integrat datele la nivel intern înregistrând un beneficiu în acest sens.
În realitate, atunci când discutăm despre următoare faze de implementare Industry 4.0,
producătorii au c lasificat operațiunile care vizează clienții ca fiind cel mai important obiectiv
care necesită schimbare în următorii trei ani. Jumătate dintre ei au declarat că se vor axa pe
eliminarea unităților de stocare date, iar 47 % au recunoscut că este necesar un schimb mai
deschis de date cu furnizorii și distribuitorii.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

48
Concluzii

Schimbarea nu ne va aștepta: liderii de afaceri, educatorii și guvernele trebuie să fie
proactivi în îmbunătățirea calificărilor și recalificarea oamenilor, astfel încât toată lumea să
poată beneficia de cea de -a patra revoluție industrială. Așadar, avem obligația de a crea modele
și contexte pentru a permite acest lucru, altfel vom avea o generație fără lipsă de competențe
pentru noile cerințe ale pieței muncii și c are va deveni o mare problemă pentru societate.
Mulți oameni consideră aceste schimbări amenințătoare, dar uită că toate modificările
prezentate mai sus vor fi însoțite de ceea ce este probabil cea mai mare schimbare a celei de -a
patra revoluții industria le – schimbări demografice masive.
În majoritatea țărilor dezvoltate, populația va începe să scadă și va ajunge în cele din
urmă la un nivel mai scăzut decât în prezent. Aceste tendințe sunt deja foarte evidente în locuri
precum Singapore și Japonia, da r ele apar și în majoritatea Europei Occidentale și chiar în
China; cu Malaezia simțind, de asemenea, schimbarea.
Chiar dacă locurile de muncă tradiționale încep să dispară, numărul oportunităților de
angajare în noile industrii ale viitorului față de num ărul tinerilor va continua să crească.
Indiferent de modul în care producția și livrarea se pot schimba, afacerile vor continua
să vizeze oamenii.
Clienții vor fi mereu oameni, organizațiile care dezvoltă, produc și livrează produse și
servicii vor conti nua să fie angajați de oameni și, indiferent cât de multe roboți ar putea exista
într-o fabrică, în cele din urmă afacerea va fi în continuare deținută, administrată și regizată de
oameni.
Într-o epocă a abundenței, în care fiecare consumator poate alege produsele și serviciile
care le corespund cel mai bine, vor exista mai multe și mai multe oportunități comerciale decât
există acum.
Tinerii din secolul XXI vor avea multe oportunități de angajare și mai mult decât părinții
și bunicii lor și înseamnă că n atura carierei se va schimba.
Putem vedea deja sfârșitul carierei "tradiționale" – în trecut am tendința să credem că
majoritatea oamenilor se antrenează pentru o anumită carieră și poate lucra pentru două sau trei
organizații pe tot parcursul vieții lor profesionale. Acest model este deja retras și va dispărea
complet în câteva decenii. Nu ar trebui să fim speriați și nu ar trebui să fim supărați pentru că
acest model a fost doar un fenomen temporar care a fost cu noi timp de cinci sau șase generații.
Majoritatea oamenilor în viitor vor avea o carieră multi -track și pot chiar să aibă mai
multe locuri de muncă simultan; tehnologia va avea potențialul de a ne elibera, astfel încât să

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

49
putem lua multe forme diferite de angajare în viața noastră și să ne adapt ăm carierele pentru a
reflecta prioritățile noastre în schimbare.
În epoca de automatizare și sisteme inteligente, cheia succesului în carieră nu se va mai
baza doar pe cunoștințe de specialitate.
Deși cunoașterea va fi întotdeauna importantă, succesul c arierei pe tot parcursul vieții
se va baza pe abilități transferabile cheie care pot fi utilizate pentru a reuși în afaceri și
organizații care, probabil, nici măcar nu există astăzi. Acest lucru înseamnă în mod evident că
natura educației va trebui să se schimbe și că rolul școlilor, al colegiilor și al universităților –
în special al universităților – va fi, într -o oarecare măsură, foarte diferit în viitor.
Principalele așteptări ale industriei, ca urmare a trecerii ei în faza a patra a dezvoltării
(Indus try 4.0) sunt:
– mai multă flexibilitate și adaptabilitate ;
– transformarea structurilor rigide în structuri de tip rețea ;
– integrarea pe verticală a sistemelor de producție flexibile și reconfigurabile ;
– modularizarea și autonomia sistemelor de producție ;
– utilizarea unor sisteme de producție cu structură fractală;
– optimizarea resurselor prin conectarea echipamentelor în rețea;
– utilizarea inteligenței artificiale în comanda sistemelor de producție, în scopul luării
unor decizii rapide și optime ;
– dezvoltarea și utilizarea unor noi modele de afaceri ;
– utilizarea aplicațiilor “app -store” și “cloud” ca noi concepte în managementul
cunoștințelor etc.

Toate acestea vor conduce la o creștere a eficienței fabricației prin reducerea duratei
procesului tehnologic, reducerea rebuturilor în lanțul de proces, o mai mare adaptabilitate la
necesitățile clienților, creșterea calității produselor și, în final, la reducerea costurilor produselor
fabricate și a timpilor de așteptare pentru consumatorul final. Acest impact ur iaș preconizat
prin trecerea în noua etapă a industriei prin digitizarea întregului lanț de proces, pentru
fabricarea unui produs, justifică efortul bugetar al Europei pentru implentarea agendei Industry
4.0. România trebuie sa fie parte activă la acest sa lt calitativ al industriei europene.

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

50
Bibliografie

1. Laney, D. 3D Data Management: Controlling Data Volume, Velocity and Variety, META
Group Research Note; Meta Group, Gartner: Stamford, CT, USA, 2001; Volume 6;

2. “Functional safety — Safety Instrumented Systems for the Process Industry Sector,” IEC
61511, 2nd ed., Intl. Electrotechnical Commission, Geneva, Switz. (2016);
3. REVISTA DE POLITICA ȘTIINTEI SI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUA Vol. 5, No. 3,
Septembrie 2016;
4. Securitatea industrială – componentă a managementului operațional al producției Conf. univ.
dr. Ilie GHEORGHE Conf. univ. dr. Roxana ȘTEFĂNESCU, Economia seria Management
Anul VIII, Nr. 2, 2005;
5. The Role and Impact of Industry 4.0 and the Internet of Things on the Business Strategy of
the Value Chain —The Case of Hungary. Judit Nagy 1, Judit Oláh 2 , Edina Erdei 2, Domicián
Máté 3,* and József Popp 4;

6.***https://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/ey -cybersecurity -for-industry -4-
0/$File/ey -cybersecurity -for-industry -4-0.pdf ;
7.*** https://www.researchgate.net/figure/Evolution -of-cyber -attacks_fig4_319861803 ;
8.*** https://www.forbes.com/sites/willemsundbladeurope/2019/04/11/security -is-key-to-the-
success -of-industry -4-0/#7f55d58a10fd ;
9.*** https://www.infosecurityeurope.com/__novadocuments/380509?v=63638570475143000
0;
10.*** https://www.imperva.com/blog/our -analysis -of-1019 -phishing -kits/;
11.*** https://www.manufacturingglobal.com/technology/how -industry -40-impacts –
globalisation ;
12.*** https://www.weforum.org/agenda/2016/01/the -fourth -industrial -revolution -what -it-
means -and-how-to-respond/ 9;
13.*** https://leaderonomics.com/personal/education -industry -4-0;
14.*** https://www.oracle.com/uk/applications/manufacturing.html ;
15.*** https://www.prwave.ro/studiul -oracle -industry -4-0/;
16.*** https://www.digitalistmag.com/industries/2013/10/15/t op-5-reasons -industry -4-0-real-
important -0833970 ;
17.*** https://www.boschrexroth.com/en/gb/trends -and-topics/indus try-4-0/industry -4-0-real-
life-impact/industry -4-0-real-life-impact ;
18.*** http://powered -cloud.com/2018/10/29/5/ ;

A PATRA REVOLUȚE INDUSTRIALĂ Tiba Vlăduț

51
19.***www.gartner.com/imagesrv/books/iot/iotEbook_digital.pdf;
20.*** https://www.businessmagazin.ro/analize/60 -din-locurile -de-munca -din-romania -ar-
putea -fi-afectate -de-digitalizarea -4-0-a-economiei -17070053 ;
21.*** https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/technology -media -and-
telecommunications/a rticles/the -fourth -industrial -revolution -is-here.html ;
22.***www.pwc.com/industry40;
23.***www.mdpi.com/journal/sustainability
24.*** www.valoria.ro