INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM [617267]

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

ANALIZA OPORTUNITĂȚILOR DE FINANȚARE
PRETABILE PENTRU ÎNFIINȚAREA UNEI NOI
AFA CERI ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2014 – 2020
(START -UP)

Absolvent: [anonimizat]:
Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Prof. Dr. Ionel Mugurel JITEA

CLUJ -NAPOCA
2019

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

2
Cuprins
PARTEA I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ………………………….. ………………………….. …. 4
CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE START -UP ………………………….. ………………………….. …………. 7
CAPITOLUL 2. SURSE DE FINANȚARE ENDOGENE ȘI EXOGENE ………………………….. … 9
2.1 SURSE EXOGENE NERAMBURSABILE ………………………….. ………………………….. ……… 10
2.1.1 Programul Start – up Nation ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
2.1.2 Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020 ( PNDR 2014 -2020) …………….. 11
2.1.3 Programul Operațional Capital Uman (PO CU ………………………….. ………………………… 14
2.1.4 Programul Operațional Competitivitate (POC) ………………………….. ………………………… 17
2.1.5 Programul Operațional Regional (POR) ………………………….. ………………………….. …….. 18
2.2 SURSE EXOGENE RAMBURSABILE ………………………….. ………………………….. ………….. 19
2.2.1 Creditele bancare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.2.2 Finanțarea prin Leasing ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 22
PARTEA A II A – MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ……………… 24
CAPITOLUL 3. DESCRIEREA MATERIALULUI ȘI METODEI DE CERCETARE …………… 24
3.1 STUDIUL BIBLIOGRAFIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 24
3.2 ANALIZA SELECTIVĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 25
3.2.1 Elaborarea chestionarului ………………………….. ………………………….. …………………………. 26
3.2.2 Modalități de elaborare a chestionarului ………………………….. ………………………….. …….. 28
PARTEA A III -A – REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………….. 30
CAPITOLUL 4. ANALIZA COMPARATIV Ă A SURSELOR DE FINANȚARE EUROPENE
DESTINATE START -UP-RILOR DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2014 -2020 ………………… 30
4.1 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA MĂSURII 6.1 – INSTALAREA TINERILOR
FERMIERI DIN PNDR 2014 -2020 ………………………….. ………………………….. ………………………. 31

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

3
4.2 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA MĂSURII 6.2 – SPRIJIN PENTRU
ÎNFIINȚAREA DE ACTIVITĂȚI NEAGRICOLE ÎN ZONE RURALE DIN PNDR 2014 -2020
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 34
4.3 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA START UP NATION DIN POCU 2014 -2020 ….. 37
4.4 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA START UP PLUS DIN POCU 2014 -2020 ………. 40
4.5 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA START UP DIASPORA DIN POCU 2014 -2020 43
CAPITOLUL 5. ANALIZA PERCEPȚIEI POTENȚIALILOR BENEFICIARI AI FONDURILOR
EUROPENE REFERITOARE LA ÎNFIINȚAREA UNEI AFACERI ÎN ROMÂNIA ……………….. 46
5.1 CONCLUZII CU PRIVIRE LA REZULTATELE CHESTIONARULUI ……………………… 55
CAPITOLUL 6. CONCLUZII, PROPUNERI, RECOMANDĂRI. CONTRIBUȚII PROPRII ……. 56
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 58
ANEXA 1. CHESTIONAR PRIVIND ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE PENTRU
START -UP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 60

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

4
ANALIZA OPORTUNITĂȚILOR DE FINANȚARE PRETABILE PENTRU ÎNFIINȚAREA
UNEI NOI AFACERI ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2014 -2020 (START -UP)

Autor : Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN ,
Coordonator științific : Dr. Mugurel JITEA

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca, Str. Mănă ștur,
Nr. 3 -5, 400372, Cluj-Napoca, România; harastasan.marian@yahoo.com ;
mjitea@usamvcluj.ro

REZUMAT

Prezenta lucrare are ca scop identificarea șanselor de accesare a fondur ilor europene
nerambursabile disponibile pentru înființarea unei noi afaceri atât în mediul rural cât și în mediul
urban. Procurarea fondurilor pentru a începe o afacere este, de obicei, unul dintre cele mai
provocatoare lucruri cu care se confruntă viitor ul antreprenor. Finanțarea poate fi dificilă,
deoarece o nouă afacere reprezintă un risc pentru bănci – nu există nici un istoric sau active pentru
a continua.
Pentru realizarea acestei lucrări s -au utilizat ca și metode de cercetare: studiul bibliografic
și studiul datelor statistice referitoare accesarea fondurilor europene pentru start -up-uri.
În urma utilizării studiului bibliografic s -au analizat comparativ toate programele europene
destinate start -up-urilor existente pe piață, iar pentru efectuarea studiului datelor statistice s -a
aplicat un chestionar în perioada 11 -14 aprilie 2019, în cadrul târgului Agraria, referitor la modul
în care antreprenorii au accesat astfel de finanțări.

CUVINTE CHEIE
Start -Up, Fonduri nerambursabile, Antreprenor

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

5
ANALYSI S OF FINANCING OPORTUNITIES SUITABLE FOR TO FOUNDING A NEW
BUSINESS IN PERIOD 2014 -2020 (START -UP)
Author : Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN
Scientific Coordinator : Dr. Mugurel JITEA

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca, 3 -5
Manastur St., 400372, Cluj -Napoca, Romania; harastasan.marian@yahoo.com ;
mjitea@usamvcluj.ro

ABSTRACT

This project have purpose identify the chances of accessing the European non-reimbursable
funds available for start up a new business both in rural areas as well as in urban areas. Getting
funds to start a business is, usually, one of the most challenging things facing the future
entrepreneur. Funding may be difficult because a new business is a risk to banks – there is no
history or assets to continue.
To achieve this project were used as research methods: the bibligraphic study and thestudy
of statistical data on accessing European funds for start -ups.
Following the use the b ibliographic study all European programs for start -ups on the market
were compared and for making the study of statistical data a questionnaire was applied in period
11-14 April 2019, at the Agraria fair, reffering to how entrepreneurs have accessed such f unding.

KEYWORDS
Start -Up, Non -reimbursable funds, Entrepreneur

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

6
INTRODUCERE

Lucrarea vizează în mod special accesarea surselor de finanțare rambursabile și
nerambursabile disponibile pentru înființarea unor noi afaceri în România, atât în mediul rural cât și
în mediul urban. În primul rând, p rincipalele surse de finanțare rambursabile care pot fi atrase în
momentul înființării unui start up sunt creditele bancare și leasingul. Creditele bancare reprezintă
finanțări externe care pot fi accesate pe baza unui plan de afaceri și a unei documentații specifice.
Aceste credite se pot contacta pe termen scurt, a căror durată de rambursare nu depășește un an; pe
termen mediu, cu o durată de rambursare cuprinsă între 1 și 5 ani; pe termen lung, a căror durată de
rambursare depășește 5 ani. Leasingul reprezintă o formă de finanțare externă pentru b unuri imobile
sau mobile care au o perioadă îndelungată de utilizare, prin care beneficiarul primește dreptul de
utilizare al bunului în schimbul unei sume de bani numită rată de leasing.
În al doilea rând, pe lângă sursele de finanțare rambursabile există și programe pentru start –
up-uri care acordă fonduri nerambursabile antreprenorilor care vor să înființeze propria afacere
precum: submăsura 6.1 Instalarea tânărului fermier, submăsura 6.2 Sprijin pentru înființarea de
activități neagricole în mediul rural , Start -Up Nation, Start -Up Plus și Start -Up Diaspora.
Obiectivul principal al acestei lucrări constă în identificarea problemelor cu care se confruntă
viitorii antreprenori în momentul înființării unei afaceri. Acest obiectiv s -a realizat prin aplicarea
chestionarului referitor la accesarea fondurilor pentru start -up-uri unui eșantion de 109 persoane din
incinta târgului Agraria în perioada 11 -14 aprilie 2019.
Motivația alegerii acestei teme este aceea că pe viitor mi -ar plăcea să lucrez în domeniul
consultanței fondurilor europene și de aceea consider că pentru început trebuie să cunosc
demersurile care trebuie parcurse pentru atragerea finanțării.
Proiectul cuprinde trei părți principale. În prima parte, stadiul actual al cunoașterii, sunt
prezentate as pectele teoretice referitoare la sursele de finanțare endogene și exogene. Cea de -a doua
parte vizează materialul și metoda de cercetare utilizate, adică studiul bibliografic pentru culegerea
aspectelor teoretice, prin utilizarea cărților din incinta bibliotecii Universității de Științe Agricole și
Medicină Veterinară, Cluj, utilizarea bibliotecii digitale și utilizarea site -urilor de specialitate în
accesarea fondurilor europene. Tot în această parte este prezentată și analiza selectivă, folosind
observare a statistică pe bază de chestionar. A treia parte se referă atât la compararea surselor de
finanțare destinate Start -Up-urilor din România cât și la interpretarea rezultatelor obținute în urma
aplicării chestionarului.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

7
PARTEA I – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTE RII
CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE START -UP

Un Start up este o afacere inovativă nou înființată care se află în faza de dezvoltare.
Obiectivele unei astfel de afaceri pot fi: crearea de noi locuri de muncă, diferențierea față de
concurență dezvoltarea rapidă a afacerii. La început afacerea nu este cunoscută, iar valoarea de paiță
nu este dovedită, de aceea creșterea este extrem de incertă. Antreprenorul trebuie să se orienteze
spre zone în care există servicii conexe, piață de desfacere pentru a -și putea vinde produsele și/sau
serviciile, puține bariere în calea afacerii și acces la diferite surse de finanțare. Activitățile principale
sugerate pentru a începe o afacere sunt: identificarea oportunităților, asigurarea resurselor,
construirea unei echipe, înfințare a afacerii, lansarea produsului/ serviciului pe piață . (Gregson, 2014)
Procurarea fondurilor pentru a începe o afacere este, de obicei, unul dintre cele mai
provocatoare lucruri cu care se confruntă viitorul antreprenor . Fie că este o afacere de familie ,
sau o afacere mare care necesită finanțare cu șase sau șapte cifre, vestea bună este că banii sunt
disponibili. Afacerile noi au , în mod normal , un timp îndelungat de asigurare a fondurilor din
diferite motive. Finanțare a poate fi dificilă, deoarece o nouă afacere reprezintă un risc pentru bănci –
nu există nici un istoric sau active pentru a continua. Motiv pentru care majoritatea întreprinderilor
start-up sunt fin anțate prin alte mijloace. (Straus s, 2003)
Factorii care determină alegerea surselor de finanțare la nivelul afacerii:
Orice decizie de investiții implică și o decizie de finanțare deoarece necesarul de finanțat
trebuie acoperit din diverse surse. Alegerea tipului de surse de finan țare utilizat la nivelul unei
afaceri pe ntru finanțarea unor investiții este afectată de o serie de factori care trebuie evaluați încă
din faza inițială a formulării unei decizii în acest sens. Tipul de surse de finanțare este influențat de o
serie de cara cteristici. Printre acestea se numără (Jitea, 2017) :
– tipul de investiții necesar a se finanța . Durata contractului de finanțare trebuie decisă în
funcție de scadența necesității de finanțat. Astfel, putem avea surse de finanțare pe termen scurt
(cumpă rarea stocurilor, plata unor furnizori, plata unor servicii) sau surse de finanțare pe termen
mediu și lung (investiții de dezvoltare a întreprinderii). Durata de viață a investiției trebuie să fie
mai mare decât durata cre ditului.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

8
– costul surselor de finanțare . Nu există în economie surse de finanțare GRATIS. Unul
dintre cele mai importante aspecte al e managementului oricărei afaceri este dat de gestiunea
corespunzătoare a costului capitalurilor atrase în afacere. Costul f inanțării pentru sursele proprii
se numește cost de oportunitate. Pentru sursele nerambursabile costu l de finanțare este
reprezentat de costul de accesare a acestor surse. La sursele de finanțare rambursabile costul este
reprezentat de comisioanele și dobâ nzile aferente acestor surse.
– flexibilitatea contractului de finanțare. Riscul inerent al oric ărei afaceri impune alegerea
unor contracte de finanțare care să permită o ajustare mai ușoară a nevoilor de finanțare la
realitățile de pe piață. Astfel, în s ituația existenței unei conjuncturi economice favorabile, un bun
contract de finanțare ar trebui să permită rambursarea anticipată a surselor atrase (în funcție de
costul lor, de la cel mai costisitor la cel mai puțin costisitor). Flexibilitatea contractul ui de
finanțare oferă investitorului posibilitatea de a se adapta la situațiile neprevăzute apărute pe
parcurs: situația în care nu se poate plăti creditul contractul permite prelungirea termenului; când
situația economică a firmei este foarte bună se poat e plăti anticipat creditul
– reguli de fiscalizare aplicate în modul de impozitare al afacerii. Regulile de impozitare
a profiturilor/ a veniturilor obținute la nivelul afacerilor sunt reglementate prin legi specific
fiecărui stat. În general, se oferă ava ntaje fiscal e pentru a favoriza anumite modal ități de
finanțare în detrimentu l altora. Conform Codului Fiscal al României, cheltuielile privind
dobânzile sunt cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal dacă gradul de îndatorare nu
depășește un anumi t prag. Aceasta înseamnă că baza de impozitare a afacerii și implicit și
nivelul de impozi tare este mai redus. Comparativ , dividendele repartizate acționarilor sunt
finanțate din profitul net, ceea ce nu a duce avantaje fiscal e afacerii. De multe ori, statu l
favorizează finanțarea prin leasing pe baz a facilităților fiscal e acordate.
– asimetria de informații dintre creditor și beneficiar este situația în care creditorul nu
dispune de toate informațiile necesare pentru a -și putea evalua afacerea pe care dorește să o
finanțeze. Apare în special la nivelul micilor antreprenori care se află la început. Poate fi
combătută prin promovarea capitalului autohton.
– situația afacerii. Este unul dintre cele mai importante elemente care ne arată ce surse de
finanțar e putem accesa. Elemente precum istoricul afacerii, situația sa financiară, planul de
afaceri propus pot permite sau îngrădi accesul la anumite surse de finanțare (Jitea 2017). În
concluzie situația afacerii reprezintă stadiul ei de funcționare: dacă funcț ionează sau este start-

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

9
up. Afacerile trebuie analizate din punct de vedere al performanței lor. În funcție de situația
afacerii pot fi accesate sau nu finanțări rambursabile sau nerambursabile.
– costurile de mandate (agent). Se referă la moment ul când man datezi o terță parte să atragă
fonduri de finanțare. Prin astfel de evaluări externe se certifică în fața acționarilor performanța
afacerii.
Finanțarea start -up-urilor se referă la diferitele surse de finanțare disponibile pentru afacerile
nou-înființate. Antreprenorii, de obicei, nu pot să obțină împrumuturi bancare, ca sursă de finanțare
deoarece nu pot oferi băncii o garanție pentru a asigura împrumutul. Prin urmare, finanțarea prin
credit bancar nu este luată în considerare ca o sursă de finanțare în st adiul incipient al afacerii.

CAPITOLUL 2. SURSE DE FINANȚARE ENDOGENE ȘI EXOGENE

Sursele de finanțare endogene se referă la finanțări personale de care antreprenorul dispune
pentru finanțarea afacerii. ”Bootstrapping” este termenul folosit pentru a descrie toate mijloacele
personale disponibile pentru antreprenor pentru a finanța aface rea fără a apela la surse externe. La
întreprinderile nou -înființate principala sursă de finanțare endogenă este capitalul propriu, care
provine din economiile acționarilor, aporturi în bani și/sau natură, și din alte afaceri de la alți
antreprenori. ”Boot strapping” se referă, de asemenea, la toate opțiunile disponibile, efectuate de
către antreprenor pentru a reduce costurile de pornire a afacerii: lucrul la domiciliu; închirierea
echipamentelor; apelarea la asistență și consultanță gratuită (internet, pro grame publice gratuite,
cursuri gratuite). Sursele personale de finanțare, de asemenea, pot fi disponibile de la familie,
prieteni sau colegi. Astfel de surse pot completa capitalul personal al antreprenorului și să crească
suma totală a fondurilor disponi bile. Această sursă combinată de finanțare se numește ”finanțare 3F”
(founder, family and friends). De multe ori sursele proprii nu sunt suficiente, de aceea trebuie să
apelăm la sursele împrumutate.
Funcționarea și dezvoltarea întreprinderilor reprezintă un volum mare de resurse financiare
care nu poate fi acoperit în totalitate de resursele proprii. Deseori întreprinderile sunt nevoite să
apeleze la sursele externe. Acestea sunt procurate prin contractarea unor finanțări din afara afacerii.
Astfel de surs e de finanțare sunt purtătoare ale unui cost de finanțare. Contractarea lor presu pune
îndeplinirea unor proceduri specific e într-o perioadă determinată de timp. Sursele de finanțare
exogene se clasifică în :

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

10
– Finanțări nerambursabile: Programul Start -up Nation; Programul Național de Dezvoltare
Rurală 2014 -2020 ( PNDR 2014 -2020) ; Programul Operațional Capital Uman (PO CU) ; Programul
Operațional Competitivitate (POC) ; Programul Operațional Regional (POR );
– Finanțări rambursabile: Credit bancar; Leasing

2.1 SURSE EXOGENE NERAMBURSABILE

Finațările nerambursabile pot proveni din diverse programe create de stat, din liniile de
finanțare ale unor organizații guvernamentale sau neguvernamentale sau de la instituții de finanțare
internaționale cu scopul de a dezvolta o ramură de activitate sau de a îndeplini anumite obiective
specifice (sociale, de mediu etc). Exemple de finanțări nerambursabile create de stat prin intermediul
programelor Uniunii Europene sunt fondurile structurale și de coeziune disponibile unui număr
important de antreprenori europeni și implicit români. În domeniul finanțărilor nerambursabile
oferite de instituțiile guvernamentale se remarcă fondul în valoare de 1 miliard de euro finanțat de
Statul Norvegian și destinat unor programe de stopare a defrișărilor pădurii amazonie ne în Brazilia
(Ambasada Norvegiană, 2015).
2.1.1 Programul Start – up Nation
Start – up Nation este un program prin care se încurajează înființarea și dezvoltarea
întreprinderilor mici și mijlocii. Acest program a fost implementat de către Ministerul pen tru Mediul
de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) prin intermediul Agențiilor pentru Întreprinderi
Mici și Mijlocii, Atragere de Investiții și Promovare a Exportului (AIMMAIPE) conform
prevederilor Ordonanței de Urgență nr.108/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
Urgență nr.10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii aprobată prin
Legea nr. 112/2017, prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării
întreprinderilor mici și mij locii, cu modificările și completarile ulterioare precum și ale Hotărârii
Guvernului nr. 23/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului pentru Mediul
de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cu modificările și completările ulterioare.
Prin prezența procedură se înființează o schema de ajutor de minimis. Ajutoarele de minimis
acordate în cadrul programului se va face numai dacă se respectă criteriile privind ajutorul de

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

11
minimis prevăzute de Regulamentul din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutorarelor
de minimis.
Obiectivul principal al schemei de minimis este stimularea înființării și dezvoltării IMM –
urilor și îmbunătățirea performanțelor economice ale acestora, prioritate având zonele geografice
care sunt mai puțin dezv oltate din punct de vedere economic, în care IMM -urile sunt mai puțin
numeroase comparativ cu media europeană; inser ția pe piața muncii a persoanelor defavorizate,
șomerilor și absolvenților; crearea de noi locuri de muncă.
Această schema se aplică în toa te cele 8 regiuni de dezvoltare a României.
Schema de minimis este valabilă până la 31 decembrie 2020, plățile făcându -se până la 31
decembrie 2021. Bugetul în cadrul acestui program pen tru anii 2017 -2020 este estimat la 2 miliarde
lei/an. Acordarea ajut orului de minimis se face unui numă r maxim de 10.000 beneficiari a nual.
Programul este finanțat atât din bugetul statului cât și din bugetul uniunii europene. Pot beneficia de
aceste fonduri societățile (microîntreprinderi și IMM) care sunt eligibile confo rm schemei de
minimis la data depunerii planului de afaceri online. Acordarea fondurilor se face în ordine
descrescătoare punctajelor obținute la evaluarea proiectelor. Alocația financiară nerambursabilă este
de maxim 200.000 lei/ beneficiar, sumă c are poa te acoperi total sau parț ial cheltuielile eligibile
aferente proiectului. (Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat)
2.1.2 Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020 ( PNDR 2014 -2020)
Acest program susține dezvoltarea socio -economică a satului românesc prin fonduri
nerambursabile oferite de Uniunea Europeană sau de Guvernul României. Antreprenorii pot găsi
“Ghidul solicitantului” pe site -ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rural e de unde se pot
documenta despre implementarea proiectelor. AFIR acordă fonduri europene nerambursabile în
valoare de 9 miliarde de euro pentru realizarea investițiilor la standarde europene (Programul
național de dezvoltare rural ă 2014 -2020) .

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

12
Tabel 2 .1
Prezentarea pe scurt a măsurilor privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală
Măsuri Scurtă descriere Rata de finanțare
M01 Transfer
de cunoștințe
și informații Sprijină acțiunile de formare
profesională, activități demonstrative
și acțiuni de informare 100%
M02 Servicii
de consiliere Servicii de consiliere pentru
exploatațiile agricole și forestiere
Formare de consilieri agricoli 1.500 euro/consiliere
200.000/ 3 ani în
cazul formării
consultanților
M03 Scheme
de calitate
pentru produse
agricole și
alimentare Scheme de calitate (PDO, PGI, TSG);
alte scheme de calitate la nivel de
fermă; acțiuni de informare a
consumatorilor cu privire la schemele
de calitate dezvoltate în domeniul
produselor agricole 3.000 euro/ fe rmă/ an
în cazul schemelor de
calitate
70% din costul de
informare și
prezentare
M04 Investiții
în active fixe Investiții în active corporale și
necorporale pentru a crește
performanțele fermelor, pentru
prelucrarea produselor agricole, sau
pentru dezvolt aea unor noi produse 40% pentru investiții
50% în regiunile mai
puțin dezvoltate
M05
Refacerea
potențialului
agricol Investiții pentru prevenirea
dezastrelor naturale
Refacerea potențialului de producție Previne: 80% din
costuri pentru
fermierii individuali
100% din costuri
pentru acțiunile în
comun
M06
Dezvoltarea
afacerilor în
domeniul
agricol și non –
agricol Finanțarea înființarea afacerilor
pentru tinerii fermieri
Ajută la dezvoltarea activităților
neagricole din mediul rural
Susține dezvoltar ea fermelor mici 70.000 euro pentru
tinerii fermieri și
pentru activități non
agricole
15.000 euro pentru
fermele mici
M07 Servicii
de bază și
modernizarea
satelor Investiții în dezvoltarea zonelor rurale
pentru infrastructuă, servicii locale
(drumuri, ș coli, canalizare etc.) 100%
M08 Investiții
în zonele
forestiere Investiții în acțiuni de împădurire;
prevenirea și refacerea daunelor
provocate de calamități naturale;
investiții productive în afaceri cu
obiectul de activitate în domeniul
forestier Până la 80% di
valoarea investițiilor
eligibile pentru
sistemele
agroforestiere

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

13
Măsuri Scurtă descriere Rata de finanțare
M09 Crearea
unor grupuri
de producători Finanțarea înființării grupurilor și
organizațiilor de producători din
sectoarele agricol și silvic Maxim 10% din
valoarea producției
vândute în primul an
M10 Măsuri
de agromediu Subvenții anuale suplimentare / hectar
eligibil în cazul pajiștilor și pășunilor
permanente, zone importante pentru
fluturi și păsări, creșterea animalelor
provenite di n rase tradiționale 100%
M11
Agricultura
ecologică Subvenții acordate pe hectar de
suprafață fermierilor care adoptă sau
mențin practicile de producție
ecologică 600 euro/ hectar/ an
pentru cultu ri anuale
900 euro/ hectar/ an
pentru culturi perene
specializate
450 euro/ hectar/ an
pentru alte utilizări
ale terenurilor
200 euro / UVM/ an
M12 Natura
2000 Subvenții acordate anual pe hectar
agricol sau forestier pentru zonele
care fac parte din zone Natura 2000 Maxim 500 euro/
hectar/ an
M13 Plăți
alocate în
zonele supuse
constrângeri lor
natural Plăți anuale pe hectar acordate
fermierilor din zonele montane sau
din zone cu constrângeri naturale
(Delta Dunării) 100%
M14
Bunăstarea
animalelor Plăți pentru fermierii care se
angajează în mod voluntar să
desfășoare activități, altele decât cele
de bază, pentru bunăstarea animalelor 500 euro/ UVM
M15 Păduri și
servicii de
mediu subvenții acordate pe hectar
deținătorilor de păduri care desfăsoare
în mod voluntar activități care
contribuie la creșterea rezultatelor de
mediu 200 euro/ hectar/ an
M16
Cooperare Crearea de agro clustere și rețele 100%
M17
Managementul
riscului cofinanțarea primelor de asigurare în
cazul asigurărilor încheiate pentru
prevenirea dezastrelor naturale în
domeniul agricol 100%
M18 Leader Susținerea și finanțarea strategiilor de
dezvoltare locală dezvoltate de
grupurile de acțiune locală 100%
Sursa: (Regulamentul 1305/2013, 2019)

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

14
În cadrul acestor măsuri viitori i antreprenori pot găsi măsuri care nu necesită cofinanțare. Acest
lucru este foarte important mai ales în momentu l înființării unei noi afaceri.
Sprijin pentru instalarea t ânărului fermier (Submăsura 6.1 – Start -up)
Scopul acestei submăsuri este de a sprijini tinerii fermieri ca șefi unici ai unei exploatații
agricole. Obiectivele principale sunt :
– Instalarea tinerilor ca șefi ai unei exploatații agricole;
– Îmbunătățirea managementului, creștere competitivității sectorului agricol, dar și respectarea
cerințelor de protecție a mediului, igienă și bunăstarea animalelor;
– Încurajarea tinerilor din mediul rural de a se stabili în mediul rural, ceea ce reprezintă un
efect pozitiv pentru economia națională
Beneficiarii pot fi tinerii fermieri cu vârstă de până la 40 de ani la momentul depunerii cererii
de finanțare care sunt eligibili conform Ghidului Solicitantului afferent submăsurii 6.1.
Sprijinul nerambursabil care poate fi contactat este de maxim 50.000 euro și se va acorda în
două tranșe astfel:
– 75% din valoarea sprijinului la primirea deciziei de finanțare. Durata de implementare a
planului de afaceri este de maxim 33 de luni de la semnarea contractului și reprezintă
termenul limită până la care se poate depune dosarul pentru primirea ultimei tranșe.
– 25% din valoarea sprijinului în maxim 3 luni de la depunerea cererii pentru ultima plată dacă
au fost îndeplinite toate obiectivele aferente planului de afaceri.
Durata de valabilitate a contractului de finanțare este perioada de implementare a investiției
la care se adaugă 3 ani de monitorizare din momentul efectuării ultimei plăți de către autoritatea
contractantă. Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata de valabilitate a contractului
criteriile de eligibilitate înscrise în planul de afaceri, iar în caz contrar aceste va trebui să
restituie integral valoarea sprijinului.
2.1.3 Programul Operațional Capital Uman (PO CU )
POCU stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către
România în domeniul resurselor umane. Finanțarea pentru acest program provine de la Fondul
Social European și are ca scop principal reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială
dintre România și Statele Membre ale UE. Acest program cuprinde 7 axe prioritare, și anume
(Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020) :

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

15
– Axa 1 – Locuri de muncă pentru tineri, având un buget de 230.693.510 Euro, se ocupă cu
finanțarea măsurilor active de ocupare a locurilor de muncă în rândul tinerilor; și
îmbunătățirea nivelului de educație și competențe; încurajează înființarea de afaceri de către
tinerii eligibili
– Axa 2 – Îmbunătățirea situației tinerilor, având un buget total de 427.274.220 Euro
– Axa 3 – Locuri de muncă pentru toți, având un buget de 1.295.813.533 Euro, încurajează
angajații să participe la pro grame de formare profesională; evaluare/validare și certificare
pentru recunoașterea competențelor aferente cerințelor locurilor de muncă ; stimulează
angajatorii pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă
– Axa 4 – Incluzinea socială și combaterea sărăciei, având un buget de 1.110.192.858 Euro, se
ocupă cu reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din
comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin
implementarea de măsuri integrate ; reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie
sau excluziune socială din comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de
măsuri integrate; reducerea num ărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile care au
depășit situația de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ medicale/ socio –
profesionale/ formare profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării
socio -profesio nale; urmărește îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități
dezavantajate (e -incluziune)
– Axa 5 – Dezvoltare locală plasată sub reponsabilitatea comunităților locale, având un buget
de 211.978.218 Euro , se ocupă cu reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și
excluziune socială din comunitățile marginalizate . Are ca scop principal, reducere a cu
580.000 a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială până în
2020, precum și la obiectivele asumate în domeniul ocupării forței de muncă, educației și al
sănătății.
– Axa 6 – Educație și competențe, având un buget de 1.478.636.044 Euro, se cocupă cu
activități de reducere a riscului pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile
– Axa 7 – Asistență tehnică, având un buget de 304.866.984 Euro

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

16
POCU – Locuri de muncă pentru tineri (Start -up)
Etapa I. Formarea antreprenorială
Această inițiativă se referă la promovarea unei ocupări calitative și durabile a tinerilor pe
piața muncii prin cursuri de formare antreprenorială. În această etapă beneficiarul contractului de
finanțare este obligat să desfășoare ațiuni de îmbunătățire a competențelor antreprenoriale a tinerilor
care doresc să înființeze o afacere non -agricolă în mediul urban. În cadrul acestei etape beneficiarul
este obligat să desfășoare activități cu privire la:
– Informarea publicului despre programul de formare antreprenorială . Administratorul
schemei de antreprenoriat este obligat să prezinte publicului elemente specifice proiectului
privind oportunitățile oferite și principalele condiții pentru a beneficia de acestea; și
mijloacele de informare folosite;
– Selectarea potențial ilor cursanți . Beneficiarul contractului de finanțare va selecta minim
150 de persoane aparținând unui grup țintă. Pentru a fi înregistrat în grupul țintă al
proiectelor de finanțare viitorul antreprenor trebuie să exprime în scris intenția o afacere
nonag ricolă în mediul urban;
– Desfășurarea programului de formare antreprenorială . Programul de formare
antreprenorială durează minim 40 ore/ cursant și conține atât o parte teoretică cât și o parte
practică, conform legii. În această etapă formatorii responsabi li cu implementarea proiectelor
vor oferi participanților sprijin pentru întocmirea planurilor de afaceri;
– Selecția planurilor de afaceri ce urmează a fi sprijinite . Planurile de afaceri trebuie să
cuprindă următoarele elemente: descrierea afacerii și stra tegia de implementare a planului de
afaceri; analiza SWOT; schema organizatorică și politica resurselor umane; descrierea
produselor, serviciilor și lucrărilor care fac obiectul afacerii; analiza pieței și a concurenței;
strategii de promovare; proiecțiile financiare ale afacerii;
– Organizarea stagiilor de practică . Cursanții care au fost selectați în vederea acordării
ajutorului de minimis vor efectua , obligatoriu, un stagiu de practică.
Cerințe obligatorii pentru finalizarea etapei I:
– Îmbunătățirea compet ențelor antreprenoriale a minim 113 persoane;
– Aprobarea a cel puțin 15 planuri de afaceri;
– Desfășurarea a minim 15 stagii de practică;
Durata de implementare a primei etape este de maxim 5 luni de la data începerii proiectului.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

17
Etapa II. Implementarea plan urilor de afaceri
În această etapă administratorul schemei de antreprenoriat sprijină grupul țintă în vederea
implementării planurilor de afaceri selectate în prima etapă astfel:
– Furnizează servicii personalizate de consiliere/ consultanță/ mentorat. Aceste servicii au
scop de a aprofunda cunoștințele dobândite în etapa I;
– Asigură înființarea și funcționarea întreprinderilor. Întreprinderile nou -înființate trebuie
să aibă sediul social și punctul de lucru în mediul urban; Beneficiarul ajutorului de minimi s
trebuie să angajeze în maxim 6 luni minim 2 persoane;
– Monitorizează funcționarea și dezvoltarea afacerilor. Administratorul schemei de
antreprenoriat desfășoară acțiuni de monitorizare a activității întreprinderilor înființate;
– Decontează sumele aferente implementării planului de afaceri . Valoarea maxima
acordată poate fi de 40.000 euro/ plan de afaceri și poate reprezenta până la 100% din
valoarea cheltuielilor eligibile.
Pentru a considera încheiată a doua etapă trebuie finalizat procesul de plată a aju torului de
minimis. După înființare întreprinderile trebuie să își continuie activitatea cel puțin 12 luni. A doua
etapă poate dura maxim 7 luni de la data transmiterii la Autoritatea de Management a dosarelor ce
dovedesc finalizarea primei etape. (Ghidul Solicitantului Condiții Specifice „Program de susținere a
antreprenoriatului pentru tineri NEETs I”)
2.1.4 Programul Operațional Competitivitate (POC)
POC finanțează investițiile care cresc competitivitatea economică, în special cele de cercetare –
dezvoltare. Finanțarea acestui p rogram este împărțită în 2 axe (Programul Operațional
Competitivitate 2014 -2020) :
– Axa 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare în sprijinul competitivității economice
și dezvoltarii afacerilor , având un buget de 893.860.960 Euro , are ca obiectiv îmbunătățirea
infrastructurii de cercetare și inovare, precum și creșterea activității de cercetare -dezvoltare
la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii
– Axa 2 – Tehnologia informației și comunicației (TIC), având un buget de 630.199.748 Euro,
susține creșterea accesului la TIC și consolidarea aplicațiilor pentru guvernare electronică

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

18
2.1.5 Programul Operațional Regional (POR)
POR este finanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) și este gestionat de
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în calitate de Autoritate de Management .
Acest program este dest inat antreprenorilor care vor să dezvolte o afacere în mediul urban, fiind
împărțit în mai multe axe (Programul Operațional Regional 2014 -2020) :
– Axa 1 – Promovarea transferului tehnologic , având un buget de 206,51 mil euro, susține
crearea, modernizarea și extinderea infrastructurilor de inovare și transfer tehnologic,
inclusiv dotare. Potențialii beneficiari sunt entitățile juridic constituite care desfășoară sau își
creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic ;
– Axa 2 – Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, având un buget de
877,11 mil euro, finanțează construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de
producție/servicii al IMM -urilor , inclusiv dotare a cu instalații, e chipamente , utilaje, mașini,
inclusiv noi tehnologii crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de
afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente ;
– Axa 3 – Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice , având un buget de
2.374,57 mil euro, se ocupă cu eficiența energetică a clădirilor , investiții în iluminatul public
și măsuri pentru transport urban . Beneficiari pot fi autoritățile administrației publice ;
– Axa4 – Dezvoltarea urbană durabilă , având un buget de 1386,86 mil. eur o sprijină
dezvoltarea infrastructurii transportului urban si dezvoltarea infrastructurii educației.
Beneficiari pot fi autoritățile publice locale din mediul urban;
– Axa 5 – Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural , având u n
buget de 466,5 mil. euro, finanțează restaurarea, protecția și valorificarea patrimoniului
cultural . De aceste finanțări pot beneficia autoritățile publice, ONG -uri, unități de cult ;
– Axa 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională ș i locală , având un
buget de 1068,37 mil. euro finanțează infrastructura rutieră ;
– Axa 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului , având un
buget de 118,9 mil. euro, sprijină activitățile de valorificare a potențialului turistic ;
– Axa 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale , având un buget de 763,45 mil. euro:
– Axa 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul
urban , având un buget de 101,41 mil. euro;
– Axa 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale , având un buget de 352,19 mil. euro;

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

19
– Axa 11 – Cadastru și înregistrarea proprietăților în zonele rurale din România , având un
buget de 312,89 mil. euro ;
– Axa 12 – Asistență tehnică , având un buget de 221,18 mil. eur o, sprijină activitățile
Autorității de Management și a Organismelor Intermediare pentru implementarea diferitelor
etape ale POR .

2.2 SURSE EXOGENE RAMBURSABILE

Sursele de finanțare rambursabile sunt acele surse purtătoare de dobânzi și/sau comisioane
care pot fi utilizate o anumită perioadă de timp. Aceste surse trebuie rambursate la un termen numit
scadență. În general finanțările se acordă pe o anumită perioadă numită perioadă de creditare.
Principalele surse de finanțare rambursabilă sunt creditele bancare și leasingul. Investițiile cu
lichiditate mică trebuie să fie finanțate pe baza unor datorii cu exigibilitate mică, iar cele cu
lichiditate mare necesită finanțarea pe baza unor datorii cu exigibilitate ridicată. Este de preferat ca
moneda de conta ctcare a împrumutului să fie moeda în care se obțin veniturile pentru a se minimiza
riscul volatilității cursului de schimb valutar.
L –
I
C
H
I
D
I
T
A
T
E +

Capital
total Active
Imobilizate IMOBILIZĂRI

Capital
Propriu
Capital
permanent

Capital

total –

+ E
X
I
G
I
B
I
L
I
T
A
T
E Datorii pe termen
lung

Active
Circulante Stocuri, creanțe,
valori realizabile pe
termen scurt,
lichidități Datorii pe termen
scurt
Credite pe termen
scurt, creanțe
furnizori
Fig. 2.1 Capitalul din punct de vedere al sursei de proveniență
2.2.1 Creditele bancare
Creditele bancare sunt surse de finanțare externe care pot fi accesate in cazul unui start -up pe
baza unui plan de afaceri și a unei documentații specifice, în situația în care sursele proprii sunt mai
mici decât necesarul de finanțat pentru începerea afac erii. Ca atare, în urma comparării resurselor
proprii disponibile pentru finanțarea investiției cu necesarul de finanțat pot rezulta următoarele
situații posibile (Jitea, 2017) :

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

20
– Resursele propii pe total an și pe trimestre sunt egale sau mai mari decât necesarul de
finanțat al investiției. În această situație nu este nevoie să contactăm surse externe
– Resursele proprii pe total an sunt egale sau mai mari decât necesarul de finanțat, dar pe
trimestre exist ă diferențe negative referitor la necesarul de finanțat. Pentru a acoperi aceste
diferențe negative temporare se analizează posibilitatea contactării unui credit pe termen
scurt. Creditele pe termen scurt sunt acele credite acordate de către băncile comerciale a
căror durată de ra mbursare nu depășește 12 luni
– Resursele proprii disponibile pe total an și pe trimestre nu acoperă necesarul de finanțat al
investiției. În acest caz investitorul trebuie să analizeze posibilitatea contactării unui credit pe
termen mediu și lung.
Astfel de creditele sunt stabilite prin contracte încheiate între bancă și întreprindere pe o
durată cuprinsă între 1 și 5 ani pentru creditele pe termen mediu și peste 5 ani pentru creditele pe
termen lung. Pentru contactarea creditului solicitantul trebuie să d epună la bancă o documentație
care conține în general : cererea de creditare; documentația tehnico -economică formată din: studii
tehnico -economice, studii de fezabilitate, planul de afaceri, proiectul de execuție, orice alte
documente considerate oportune pentru bancă. În urma evaluării documentației și în funcție de
garanția propusă de antreprenor, banca acordă un anumit credit ale cărui condiții de creditare trebuie
să țină cont de specificul afacerii atât în ceea ce privește modul lor de punere în practi că cât și în
ceea ce privește momentul în care investiția va genera profit.
Creditele pe termen lung se stabilesc de obicei din perioada de implementare a investiției.
Rambursarea creditului, dobânzilor și comisioanelor aferente acestuia se face din flux urile financiare
nete ale investiției numai după intrarea ei în perioada de exploatare.
Aceste credite se obțin de la organismele specializate cum ar fi: b ănci, instituții financiare,
fonduri de investiții etc.
Împrumuturile de la instituțiile financiare au la bază resursele mobilizate de acestea din
economie sub forma fondurilor de investiții sau a societăților de asigurări. Procedura este agreată de
deținătorii de economii pentru că diminuează riscul pe care îl incumbă, de regulă, opțiunile
individuale , și pentru că mecanismul finanțării se bucură de asistența unor instituții publice, cum
sunt de pildă, în România, Consiliul Național al Valorilor Mobiliare, Banca Națională, Ministerul
Finanțelor, care normează cadrul general al desfășurării unor astfel d e activități. Puterea publică
stimulează, în diferite forme, apelul la astfel de împrumuturi pentru investiții prin : diminuarea

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

21
fiscalității, exonerarea de anumite taxe a importurilor de echipamente, subvenții de zonă,
compensarea parțială a costului împr umutului, garantarea creditelor. (Stroe)
Principalele elementele care reprezintă condițiile de creditare sunt perioada de grație și
comisioanele de acordare. Perioada de grație este perioada de timp care poate fi solicitată de către
beneficiar în care nu se plătesc rate și/sau dobânzi la creditele contractate. În mod normal această
perioadă trebuie să acopere perioada de implementare a investiției.
Necesarul de finanțat total se calculează ca sumă dintre necesarul de finanțat p entru puner ea
în funcțiune a investiției, ratele scadente , dobânzile scadente pe parcursul duratei de implementare a
investiției la care se ada ugă comisioanele de acordare .
Dobânda este costul surselor de finanțare împrumutate și reprezintă o sumă de ban i care
debitorul o plătește creditorului pentru a putea folosi temporar capitalul acestuia. Dobânda constituie
latura specifică și principală a manifestării relațiilor de credit; ea este strâns legată de capital, de
timp și de risc. Rata dobânzii este o m ărime procentuală care va crește rata creditului. Aceasta
diferă de la bancă la bancă în funție de tipul creditului contactat, bonitatea solicitantului, dar și de
nivelul dobânzilor de referință din tară și din străinătate (ROBOR, EURIBOR). Calculul dobânz ii se
face în funcție de soldul creditului la începutul lunii, rata dobânzii și raportul dintre numărul de zile
în care se utilizează creditul și perioada de referință.
Perioada de creditare se poate negocia între bancă și antreprenor în momentul contactă rii
unui credit. Dacă perioada de creditare este mai mare antreprenorul va face un efo rt lunar mai mic
pentru plata creditului. Această perioadă este mai mică sau cel mult egală cu perioada în care
afacerea este productivă . Modul de rabursare a creditului poate fi :
– Rate egale și dobânzi variabile în funcție de soldul rămas rambursat la începutul perioadei de
calcul
– Rambursarea se face în anuități constante. Anuitatea constantă reprezintă suma dintre rată și
dobânda.
Comisioanele sunt sume de bani plătite lunar/annual pentru diverse activități. Acestea diferă
în funcție de tipul creditului.
Tipuri de credite:
– Credite pentru investiții. Acestea finanțează activitățile antreprenoriale și pot beneficia o
perioadă de grație. Pentru accesarea acestor credite se solicit ă o contribuție proprie de minim
15 % ș i se poate garanta cu bunuri i mobile sau cu fonduri de garantare.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

22
– Linia de creditare reprezintă sume maximale oferite de bancă prin care antreprenorul își
acoperă creditul
– Credite special e pentru cofinanțare a unor programe guvernamentale destinate afacerilor în
faza de debut:
– Credite ipotecare oferite pentru achiziția unei locuințe
– Credite pentru nevoi personale
Pentru a facilita accesul la astfel de credite mai ales a întreprinderilor mici și mijlocii au fost
create fonduri de garantare a creditelor susținute prin programe guvernamentale, cum ar fi:
– Fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijocii (FNGCIMM) este o
instituție financiară nebancară, cu capital de risc, înființată în scopul facilitării accesului IMM -urilor
la finanțări, prin acordarea de garanții pentru instrumentele de finanțare contractate de la bănci
comerciale sau din alte surse. Garanția FNG CIMM SA – IFN este de maxim 80% din valoarea
împrumutului, fără a depăși suma de 2,5 milioane euro/beneficiar și se emite la solicitarea
instituțiilor finanțatoare partenere, pentru finanțări aprobate, pe baza analizei documentelor
prezentate de catre fina ntator. FNGCIMM SA – IFN este lider de piață în domeniul garantării
creditelor (Fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii) .
– Fondul de garantare a creditului rural (FGCR) este majoritar privat, compus din participarea a
3 bănci comerciale cu cote egale, respectiv BR D Groupe Societe Generale, BCR ș i Raiffeisen Bank
precum și Statul Român prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltă rii Rurale . Fondul de Garantare a
Creditului Rural – IFN SA are ca obi ect de activitate asumar ea de angajamente de garantare și
emiterea de garanț ii, inclusiv pe seama fonduril or publice puse la dispoziț ie în princi pal de
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în scopul realizării producției agricole și piscicole de
către fermieri i și procesatorii de produse agricole, a investițiilor în agricultură, acvacultura precum ș i
implementarea proiectelor co -finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală și Programul
Operațional pentru Pescuit ș i Afaceri Maritime. (Fondul de garantare a creditului rural) .
2.2.2 Finanțarea prin Leasing
Leasingul presupune o formă de finanțare pentru bunuri imobile, precum și bunuri mobile de
folosință îndelungată, aflate în circuitul civil , în special pentru mașini și utilaje, prin care
beneficiarul primește dreptul de utilizre a unui bun,în schimbul plății unei rate de leasing.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

23
Leasingul reprezintă un contract de închiriere de care întreprinzătorul poate beneficia pentru
exploatarea unui bun, pe o durată de timp limitată egală cu perioada de amortizare a bunului. Prin
acest contract antreprenorul se obligă să plătească anual o sumă de bani societății de leasing care i -a
pus la dispoziție capitalul pentru finanțarea investiției. În cazul co ntractelor de leasing, dreptul de
propietate rămâne la locator. După expirarea contractului locatarul poate opta pentru a intra în
posesia bunului doar după ce se plătește o anumită valoare reziduală.
Există mai multe criterii de clasificare a leasingului, cea mai importantă fiind cea prevăzută de
OG nr. 51/199718 ,completata cu Legea Nr. 287 din 6 iulie 2006 care clasifică leasingul în funcție
de măsura în care riscurile și beneficiile aferente titlului de proprietate a unui activ în regim de
leasing revin locatorului sau utilizatorului, astfel având: leasing financiar și leasing operaț ional
(Sabău, 2018) .
La scadență contractul se poate încheia în 3 variante:
– Obiectul poate fi cedat propietarului
– Bunul poate fi vândut la valoare a rămasă, întreprinzătorul având drept de preempțiune
– Contractual de leasing poate fi reînnoit
În cazul leasingului operați onal nu există la scadență opțiunea de cumpărare a bunului
Cheltuielile de exploatare privind obiectul investițional sunt suportate d e către beneficiar. Chiar
dacă rezultatul anual al exploatării bunului este nefavorabil, întreprinzătorul trebuie să plătească
suma de bani convenită prin contracul de închiriere în beneficiul celui care a oferit capitalul.
Rata de leasing se calculează ținând cont de valoarea bunului, parametrii contractuali (durata
finanțării, avans, valoarea reziduală), costuri (rata dobânzii, comision de acordare, de administrare,
de analiză. etc.) și servicii conexe oferite. În mediul on -line există mai multe pagini de internet care
efectuează acest calcul. Astfel, cu ajutorul acestor informații putem compara avantajele finanțării
prin credit cu avan tajele finanțării prin leasing.
Printre avantajele finanțării prin leasing se numără:
– Scutirea resrurselor financiare proprii – determinate de achiziționarea de autovehicule, de
echipamente sau de bunuri immobile, și utilizarea acestora în alte domenii de interes ale
afacerii
– Reducerea costurilor de achiziție și de asigurare, prin utilizarea rețelei de contracte deja
nego ciate de către finanțator
– Economii în ceea ce privește costurile cu dobânda, comparativ cu creditul bancar

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

24
– Utilizarea imediată a bunurilor achiziționate în leasing în activitățile productive
– Ratele de leasing sunt deductibile din punct de vedere fiscal
– Dacă afacerea nu funcționează se poate renunța la leasing.
PARTEA A II A – MATERIAL ȘI METODĂ
CAPITOLUL 3. DESCRIEREA MATERIALULUI ȘI METODEI DE CERCETARE

3.1 STUDIUL BIBLIOGRAFIC

Pornind de la scopul docum mentării reprezentat de căutarea, culegerea, sor tarea și
verificarea informațiilor dintr -un anumit domeniu, în cazul meu programele de Start -Up și efectul
lor asupra mediului economic, am încercat să creez o imagine cât mai veridică a realității.
Pentru realizarea acestei lucrări am folosit, ca material de cercetare studiul bibliografic.
Conținutul materialelor studiate face referire în prima parte la conceptul de Start -Up în care sunt
prezentate informații cu privire la obiectivele și caracteristicile acestuia. În ceea ce privește al doilea
capitol, est e prezentat modul de implementare a surselor de finanțare reprezentate de sursele
endogene și exogene ale unei afaceri cum ar fi:leasing, credite bancare, capital propriu și fonduri
europene.
Ținând cont că rolulul documentării în cercetarea științifică es te de a se determina ce s -a
întâmplat sau ce s -a cercetat până în momentul respectiv, instrumentul cu care se realizează
documentarea este cercetarea bibliografică care reprezintă activitatea de determinare a surselor și de
studiere a datelor. În ceea ce privește tehnicile și procedurile de cercetare am apelat la biblioteca
tradițională din incinta facultății USAMV Cluj -Napoca, împrumutând diverse cărți având un
conținut științific pe tema Start -Up-urilor, fapt care m -a ajutat să aprofundez și să fixez c unoștințele
din domeniul antreprenorial. În procesul de căutare a informațiilor am folosit și biblioteca virtuală
cu scopul îmbunătățirii și aprofundării informațiilor culese din bilblioteca facultății. De asemenea,
am apelat și la site -urile oficiale destinate accesării fondurilor europene aferente Start -Up-urilor, în
special la Ghidul Solicitantului destinat fiecărui program.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

25
3.2 ANALIZA S ELECTIVĂ

Pentru realizarea acestei lucrări am folosit, ca instrument de analiză selectivă, observarea
statistică cu ajutorul unui chestionar cu privire la accesarea fondurilor pentru start -up-uri.
Observarea statistică reprezintă prima etapă în cadrul s tudierii fenomenelor social e, economice sau
de altă natură. În această etapă se culeg datele statistice despre fenomenul supus cercetării.
Pentru asigurarea unor date, rezultate din observare, valide și pertinente, se impun câteva
precizări. În primul rând, observarea statistică presupune urmărirea și înregistrarea unui număr mare
de unități statistice, ceea ce implică un volum mare de muncă. În al doilea rând, pentru ca cercetarea
populației să își atingă scopul, trebuie precizate care sunt variabilele în raport cu care este studiată
populația. Variabilele statistice ce urmează să fie urmmărite și înregistrate la nivelul fiecărei unități
din populație trebuie să fie esențiale și să prezinte interes din punct de vedere al studiului întreprins.
Și nu în ultimul rând, trebuie stabilite criteriile exacte pentru delimitarea corectă a unităților
statistice care alcătuiesc populația.
Atingerea scopu lui cercetării statistice presupune rezolvarea următoarelor probleme care să
asigure o pregătire științifică a observării statistice:
– Delimitarea populației supuse cercetării
– Definirea unităților statistice de observant
– Timpul și locul unde va avea loc obs ervarea
– Programul observării
– Alegerea purtătorilor de informație
Delimitarea populației supuse observării se realizează prin evidențierea însușirilor și trăsăturilor
commune ce caracterizează populația supusă studiului.
Definirea unităților statistice de observa t presupune claritate și precizie pentru a nu da loc
confuziilor. În momentul observării trebuie cunoscut exact care sunt unitățile statistice ce trebuie
înregistrate în raport cu variabilele de studiat.
Stabilirea timpului și locului unde va avea l oc observarea are importanță din punct de vedere a
comparabilității datelor rezultate din observare.
În cadrul programului observării statistice trebuie stabilite variabilele statistice care urmează să
fie studiate în populația de cercetat. Variabilele sta tistice care fac parte din programul cercetării
trebuie să surprindă aspectele esențiale, să expliciteze fenomenul sau procesul studiat, să permită

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

26
prelucrarea și generalizarea acestora la nivelul întregii populații. Alegerea unui număr de variabile
prea m are sau prea mic poate dăuna calității cercetării statistice efectuate asupra populației în cauză.
Alegerea purtătorilor de informați e se face în funcție de volumul datelor ce urmează a fi
înregi strate. Purtătorii de informați e reprezintă suporții material i pe care se înregistrează datele din
observarea unităților statistice. Aceștia pot să fie: chestionare sau diverse documente.
Eșantionul, ca rezultat al observării parțiale, presupune respectarea cu strictețe a pincipiului
reprezentativității, în conformi tate cu care fiecare unitate statistică din populația generală să aibă
aceeași șansă de a face parte din eșantion. În raport cu legea de probabilitate urmată de variabilele
urmărite în populația generală sunt două tipuri de eșantioane:
– Eșantioane de volum mare
– Eșantioane de volum redus
Observarea statistică în raport cu procedeul folosit este de două feluri:
– Observarea direct
– Observarea indirectă
Observarea directă presupune o observare nemijlocită a unităților din populație, care sunt
prevăzute pentru cer cetare. Acest mod de observare se realizează printr -un contact direct cu unitățile
statistice, fie prin măsurare, fie prin interogare, dacă unitățile sunt persoane. Acest procedeu permite
observatorului perceperea nemijlocită a fenomenelor luate în studio în vederea măsurării nivelelor
înregistrate de variabilele considerate .
Obesrvarea indirectă presupune un intermediar între unitățile care urmează să fie supuse
observării și observator. Intermediarul poate fi un document special conceput în vederea observ ării
și atunci observarea este pe bază de document sau intermediarul poate fi o altă persoană decât
observatorul, caz în care avem observare prin interogare. Observarea prin interogare presupune ca
persoana intermediară să fi participat la desfășurarea fen omenului sau să fie în măsură să dea
informațiile despre nivelul variabilelor care prezintă interes pentru studiul întreprins.
Suportul pentru culegerea datelor îl reprezintă chestionarul.

3.2.1 Elaborarea chestionarului
Chestionarul este o listă de întrebări de diferite forme care sunt puse oral sau în scris în vederea
culegerii de informații relative la un subiect. Redactarea chestionarului este o problemă dificilă, mai
ales în cazul studiilor de piață, pentru că nu exi stă o formula unică de elaborare care să conducă la

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

27
stabilirea unui chestionar foarte bun. De fapt un chestionar este bun atunci când furnizează
răspunsuri precise, adevărate și utilizabile.
Pentru evitarea inconvenientelor întrebările puse trebuie să răs pundă la o serie de caracteristici
bine definite:
– Ușor de înțeles, adică să nu conțină cuvinte ce nu pot fi înțelese de orice respondent
– Stimulatoare, adică întrebările puse trebuie să incite la răspuns
– Precise, adică să provoace răspunsuri ușoare și să pe rmită o bună prelucrare a datelor culese.
Pentru redactarea chestionarului este nevoie să se aleagă între diferite tipuri de întrebări.
Alegerea nu este ind iferentă, ci fiecare tip corespunde nevoilor specifice cercetării.
Tipuri de întrebări:
– Întrebări în chise
– Întrebări deschise
– Întrebări semi -deschise (mixte)
Întrebările închise sunt acele întrebări pentru care răspunsurile sunt fixate în prealabil și
respondenții trebuie să își aleagă dintre variantele de răspunsuri propuse. Acestea pot fi de mai multe
tipuri:
– Cu răspuns unic
– Cu răspunsuri multiple
– Cu clasamente
– Cu scale ale atitudinilor
Întrebările deschise sunt acelea care lasă pe cel interes at să răspundă cum vrea el, fără să existe
nici o constrângere . Acestea pot fi prezentate astfel:
– Complet nestruc turate
– Asociere de cuvinte
– Completarea frazei
– Completarea unei povestiri
Întrebările semi -deschise (mixte) sunt întrebări în care principalele răspunsuri posibile sunt
propuse ca în cazul întrebărilor închise, dar se lasă și posibilitatea adăugării de răspunsuri libere în
afara celor propuse, cum sunt întrebările deschise.
Cum a fost chestionarul tau elaborate (tipuri de intrebari) si de ce ai ales acele intrebari?

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

28
Chestionarul privind accessarea fondurilor pentru Start -Up-uri este alcătuit din 15 întrebări
distribuite în așa fel încât să ofere informații atât despre părerile persoanelor chestionate cât și
despre acțiunile lor concrete pe care le întreprind în legătură cu tematica propusă. În acest sens s -au
formulat 11 întrebă ri închise, din care 9 au variante unice de răspuns, iar 2 sunt cu răspunsuri
multiple. Restul de 3 întrebări sunt semi -deschise, oferind respondenților posibilitatea să își exprime
liber părerea sau cunoștințele, pe lângă variantele care sunt oferite, în legătură cu accesarea
fondurilor. Majoritatea întrebărilor aferente chestionarului realizat au fost de tip închis deoarece
consider că acestea sunt mai ușor acceptate de către respon denți deci, prin utiilizarea acestui tip de
întrebări pot obține răspunsur i rapide în legătură cu problema studiată. În formularea chestionarului
am ales și întrebări semi -deschise deoarece consider că acestea oferă posibilitatea ca respondenți i să
poată aleag e răspunsuri la care altfel nu s -ar gândi .
3.2.2 Modalități de elabora re a chestionarului
Culegerea datelor se poate realiza cu ajutorul următoarelor tehnici:
– Ancheta prin interviu direct
– Ancheta prin corespondență
– Ancheta prin telefon
– Ancheta online
Ancheta prin interviu direct se caracterizează prin aceea că administrarea chestionarului se face
direct la domiciliu, la locul de muncă, în stradă, la diferite târguri și expoziții. În cazul anchetei la
domiciliu sau la locul de muncă se pot administra chestionare cu multe întrebări și se pot obține
numeroase informații. Ancheta în stradă sau la târguri și expoziții are avantajul că se poate realiza
un număr mare de interviuri, într -un timp scurt și cu cheltuieli mici.
Ancheta prin corespondență presupune trimiterea chestionarului, prin intermediul poștei sau a
unor operatori la destinatar. De regulă, destinatarul este ales folosind un procedeu aleator. În
general chestionarul se trimite într -un plic, iar uneori este specificat că în cazul furnizării
răspunsului, respondentul va primi un mic cadou.
Ancheta prin telefon presupune că operatorul să pună o serie de întrebări persoanelor din
eșantion, prin intermediul telefonului. Această modalitate de culegere a datelor permi te obținerea de
informații într -un timp foarte scurt , durata unei convorbirii fiind de aproximativ 10 minute, ș i este
mai economiă decât ancheta la domiciliu.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

29
Chestionarele în mediul online sunt cele mai des folosite. Acestea nu pot avea întotdeauna un
format corespunzător, de multe ori respondenții alegând întrebările și lăsând unele din ele fără
răspuns, ceea ce afectează reprezentativitatea eșantionului. (Anuța Buiga, 2018)
În ceea ce privește completarea chestionarului am utilizat ancheta prin int erviu direct, prin
aplicarea chestionarului diferiților antreprenori sau viitori antreprenori de la târgul Agraria, care s -a
desfășurat în perioada 11 -14 aprilie 2019 în comuna Jucu, județul Cluj. Am ales această metodă
deoarece nu implică costuri mari și am avut posibilitatea să cul eg informațiile de la un număr mare
de respondenți într -un timp relativ scurt. De asemenea, pentru culegerea și interpretarea datelor
chestionarului am utilizat formularele Google din Google Drive. Am ales să folosesc această metodă
pusă la dispoziție de G oogle Drive deoarece consider că este ușor de folosit în cee ace privește
colectarea și interpretarea datelor culese de la respondenți. Prin urmare această aplicație modernă
mi-a simplificat considerabil munca în teren, reușind astfel să prelucrez mult ma i ușor informațiile
obținute.
Pentru realizarea chestionarului am folosit, ca tehnică de eșantionare probalistică , eșantionarea
aleatorie simplă. În acest mod am ales la întâmplare persoanele din incinta târgului Agraria pentru a
participa la sondaj. Din p unctul meu de vedere această tehnică m -a ajutat să chestionez persoane din
mai multe domenii de activitate precum: persoane din domeniul vegetal, persoane din domeniul
animal, dar și din industria comerțului. Referitor la această tehnică consider că fiecar e participant al
târgului Agrari a avut șanse egale de a răspunde la chestionar.
În ceea ce privește tehnica de eșantionare nonprobalistică, am aplicat eșantionarea de
conveniență prin selecționarea participanților apți și disponibili sau chiar voluntari. Altfel spus în
momentul realizării chestionarului m -am îndreptat spre persoanele disponibile sau chiar voluntare și
dornice să răspundă chestionarului.
Am considerat că un eșantion de 100 de personae este sufficient pentru culegerea informațiilor
însă am reușit să chestionez 109 respondenți deoarece unii oameni s -au oferit din proprie inițiativă
să participle la realizarea acestui sondaj. Din punctul meu de vedere acest lucru denotă faptul că
oamenii încearcă să facă cunoscute problemele pe care le -au în tâmpinat dar și roadele pe care le -au
cules în urma efortului depus.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

30
PARTEA A III -A – REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL 4. ANALIZA COMPARATIV Ă A SURSELOR DE FINANȚARE
EUROPENE DESTINATE START -UP-RILOR DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA
2014 -2020

Proiectul investițional constituie un plan complex de acțiuni, ce include fundamentarea
raționalității investițiilor, îndreptate spre lărgirea, modernizarea sau formarea unui nou mod de
producție a mărfurilor sau serviciilor cu scopul obținerii unui profit sperat sa u a unui efect social.
Finanțarea reprezintă un instrument prin care se reflect ă valoric patrimoniu l unei
întreprinderi în totalitatea lui și pe părți componente, relațiile dintre elementele patrimoniale,
procesele economice și sursele de finanțare ale acestora.
Pentru compararea surselor de finanțare europene care pot fi atrase prin înființarea unui
Start -Up în România consider că este important să ana lizăm anumiți indicatori.
În primul rând, perioada de implementare a finanțărilor europene este important ă deoarece
viitorii antreprenori trebuie să ști e cât timp mai a u la dispoziție pentru a accesa astfel de surse
nerambursabile.
În al doilea rând, pri n numărul de proiecte aprobate putem afla care program de finanțare
pentru Start -Up-uri este cel mai atractiv pentru România în acest moment.
În ceea ce privește beneficiarii eligibili, consider că este bine de știut care sunt grupurile țintă
la care se a dresează fiecare program de finanțare.
Forma de încadrare este importantă deoarece doar anumite tipuri de întreprinderi sunt
eligibile pentru Start -Up. Pentru accesarea unui program de Start -Up trebuie studiat care forme de
încadrare sunt eligibile.
Referitor la valoarea finanțării acordate pot spune că avem nevoie de acest indicator pentru
planificarea cheltuielilor necesare implementării proiectului.
Indicatorul cheltuielil or eligibile este esențial deoarece solicitantul trebuie să acorde o atenție
ridicată realizării bugetului de cheltuieli pentru a nu încurca cheltuielile eligibile cu cele neeligibile.
Modul de departajare al proiectelor este important deoarece există un punctaj minim pentru fiecare
program , iar evaluarea proiectelor se face pe bază de punctaj estimat . Dacă punctajul obținut este mai mic
decât punctajul minim pentru programul de finanțare proiectul va fi neeligibil .

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

31
Modul de decontare al banilor este important deoarece, în general, sprijinul se acordă în două
tranșe și trebuie să știm cum să organizăm îndeplinirea obiectivelor din planul de afaceri.
4.1 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA MĂSURII 6.1 – INSTALAREA TINERILOR
FERMIERI DIN PNDR 2014 -2020
Tabel 4 .1
Prezentarea succintă a modului de implementare a submăsurii 6.1 Instalarea tânăr ului fermier
1. Perioada de implementare – 2014 -2020
2. Număr de proiecte aprobate – 9.365 proiecte
3. Beneficiari eligibili – Microîntreprinderi: care au până la 9
angajați , cifră de afaceri anuală netă /active
totale de până la 2 milioane euro,
echivalent în lei
– Întreprinderi mici: 10 – 49 angajați , cifră de
afaceri anuală netă / dețin active totale de
până la 10 milioane euro, echivalent în lei
4. Forma de încadrare – Persoană fizică autorizată, întreprindere
individuală, întreprindere familială,
societate în nume colectiv, societate în
comandită simplă, societate pe acțiuni,
societate cu răspundere limitată, societate
comercială cu capital privat, societate
agricolă
5. Valoarea finanțării acordate/Mărimea
cofinanțărilor – 50.000 euro pentru exploatațiile între
30.000 și 50.000 SO
– 40.000 euro pentru exploatațiile 12.000 și
29.999 SO
6. Cheltuieli eligibile – Sunt eligibile toate cheltuielile propuse în
Planul de afaceri dacă îndeplinesc
condițiile prevăzute în Ghidul
Solicitantului și Fișa tehnică aferente
submăsurii 6.1
– Nu sunt eligibile cheltuielile cu
echipamente sau utilaje second -hand
7. Modul de departajare al proiectelor – Evaluarea proiectelor se face pe bază de
puncta j estimat (prescoring)
– Pragul minim pentru această submăsură
este de 25 de puncte
8. Modul de decontare a l banilor – 75% din valoarea sprijinului se acordă la
semnarea contractului
– 25% din valoarea sprijinului se va acorda
în maxim 3 ani respectiv 5 ani în cazul
exploatațiilor pomicole, de la data semnării
contractului de finanțare , în funcție de
respectarea Pl anului de afaceri .

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

32
Programul Instalarea tânărului fermier cuprinde codurile CAEN aferente agriculturii precum :
– Cultivarea plantelor nepermanente
– Cultivarea plantelor din culture permanente
– Cultivarea plantelor pentru înmulțire
– Creșterea animalelor
– Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor)
– Activități auxiliare agriculturii și activități după recoltare
– Silvicultură și exploatare forestieră
– Pescuitul și acvacultura
În ceea ce privește submăsura 6.1 Instalarea tânărului fermier , au fost semnalate dificultăți
ale apicultorilor în accesarea PNA și totodată imposibilitatea efectuării de cheltuieli pentru sectorul
apicol prin intermediul PNDR, având în vedere mecanismul de demarcare aplicat în anii de
implementare 2 015-2016. Verificarea existenței animalelor deținute în exploatația solicitantului a
prezentat dificultăți pentru experții evaluatori în cazul fermierilor care fac parte dintr -o asociație/
cooperativă care are concesionate/ închiriate suprafețe agricole re prezentând pajiști, l a vizitele pe
teren nefiind prez ente animalele deoarece acestea erau, pentru o perioadă din an, la pășunat pe
respectivele suprafețe agricole.
Măsuri întreprinse:
– Solicitanții PNDR și PNA pot accesa simultan sprijin prin ambele progr ame cu condiția ca
acțiunile sprijinite și/sau planificate și propuse spre finanțare de apicultor prin PNA să nu fie
solicitate de acesta și prin PNDR 2014 -2020 (obiectivele din Planul de Afaceri) și viceversa.
În acest sens, s -a încheiat un protocol de de marcare APIA -AFIR.
– Solicitanții acestei submăsuri care dețin exploatații zootehnice/ mixte și care fac parte dintr –
o asociație/ cooperativă care are concesionate/ închiriate suprafețe agricole reprezentând
pajiști vor ține cont în elaborarea planului de afaceri de toate angajamentele luate ca urmare
a aderării la acea asociație/ cooperativă și vor prezenta în cadrul acestuia, în secțiunea
dedicată fluxului tehnologic, detaliile privind modalitatea de creștere a animalelor atât în
perimetrul gospodăriei, c ât și în afara acesteia, având în vedere că o perioadă importantă de
timp animalele nu se regăsesc în exploatația solicitantului/adăposturile din gospodărie.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

33
Din bugetul total de 426 milioane euro alocat pentru submăsura 6.1 Instalarea tânărului fermier
în perioada 2014 -2020 până în prezent s -au efectuat plăți în valoare de 352 milioane euro. Acestă
submăsură este cea mai atractivă din România pentru tinerii care doresc să dezvolte o afacere în
mediul rural.

Fig. 4 .1 Grafic privind implementarea proiecte lor pe regiuni aferent submăsurii 6.1
Din graficul privind implementarea proiectelor pe regiuni aferent submăsurii 6.1 se poate
observa că în România fermierii din regiunea de dezvoltare Nord -Vest au reușit să acceseze cele
mai multe fonduri în timp ce în regiunea București -Ilfov au fost finanțate cele mai puține proiecte.
Consider că există diferențe între regiuni referitor la numărul proiectelor depuse deoarece
suprafețele agricole diferă de la o regiune la alta.

2203
479 1610
1339 1892
1524
297
21
05001000150020002500
Regiunea Nord-Vest
Regiunea Nord-Est
Regiunea Sud-Vest
Regiunea Sud-Est
Regiunea Sud
Regiunea Vest
Regiunea Centru
București -Ilfov

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

34
4.2 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA MĂSURII 6. 2 – SPRIJIN PENTRU ÎNFIINȚAREA DE
ACTIVITĂȚI NEAGRICOLE ÎN ZONE RURALE DIN PNDR 2014 -2020
Tabel 4.2
Prezentarea succintă a modului de implementare a submăsurii 6.2 S prijin pentru
înființarea de activități neagricole în zone rurale
1. Perioada de implementare – 2014 -2020
2. Număr de proiecte aprobate – 1.892 proiecte
3. Beneficiari eligibili – Fermierii sau membrii unei gospodarii
agricole din estimat rural, care își
diversifică activitatea prin înființarea
unei activități non -agricole pentru
prima dată;
– Micro -întreprinderi și întreprinderi mici
noi din mediul rural , care nu au
desfășurat activități neagricole până în
momentul depunerii proiectului (start –
up)
4. Forma de încadrare – Persoană fizică autorizată, întreprindere
individuală, întreprindere familial ă,
societate în nume colectiv, societate în
comandită simplă, societate pe acțiuni,
societate în comandită pe acțiuni,
societate cu răspundere limitată,
societate comercială cu capital privat
5. Valoarea finanțării acordate/Mărimea
cofinanțărilor – 50.000 Euro /proiect
– 70.000 Euro/proiect în cazul
activităților de producție, serviciilor
sanitar -veterinare și de agroturism
6. Cheltuieli eligibile – Toate cheltuielil e propuse în planul de
afaceri și activitățile relevante pentru
implementarea corectă a planului de
afaceri aprobat, cu excepția
achiziționării de vehicule pentru
transportul rutier de mărfuri
7. Modul de departajare al proiectelor – Evaluarea proiectelor se face pe bază de
puncta j estimat (prescoring)
– Pragul minim pe ntru această submăsură
este de 1 5 de puncte
8. Modul de decontare al banilor – 70% din valoarea sprijinului se acordă
la semnarea contractului
– 30% din valoarea sprijinului se va
acorda în maxim 5 ani de la data
semnării contractului de finanțare , dacă
beneficiarul realizează venituri de
minim 30% din va loarea primei tranșe

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

35
Domeniile de activitate care sunt eligibile la finanțare în cadrul submăsurii 6.2 Sprijin pentru
înființarea de activități neagricole în zone rurale pot fi:
– Industria prelucrătoare
– Producția și furnizarea de energie electrică și termi că, gaze, apă caldă și aer condiționat
– Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
– Lucrări speciale de construcții
– Întreținerea și repararea autovehiculelor
– Transport și depozitare
– Hoteluri și restaurant
– Informații si comnuicații
– Activități profesionale, științifice și tehnice
– Activități de servicii administrative și activități de servicii support
– Sănătate și asistență socială
– Activități de spectacole, culturale și recreative
– Alte activități de servicii
În ceea ce pr ivește s ubmăsura 6.2 Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone
rurale s -a identi ficat necesitatea modificării Ghidurilor Solicitantului în vederea simplificării
procedurilor de lucru.
Măsuri întreprinse:
– Modificări cu privire la princip iile și criteriile de selecție, cât și cu privire la punctajele
aferente acestora atât pentru sesiunile naționale, precum și sM 6.2 – sesiunile disponibile
pentru zona ITI, în urma consultării în cadrul Comitetului de Monitorizare;
– Întâlniri tehnice cu re prezentanți ai instituțiilor din Administrația Centrală și Societatea
Civilă în vederea definitivării Ghidurilor solicitantului și a Procedurilor de lucru;
– Publicarea ghidurilor în vederea consultării publice. (Raport anual implementare PNDR
2017)
Din bugetul total de 106 milioane euro alocat pentru submăsura 6.2 prijin pentru înființarea de
activități neagricole în zone rurale în perioada 2014 -2020 până în prezent s -au efectuat plăți în
valoare de 80 milioane euro. Acea stă submăsură este atractivă pentru persoanele care locuiesc în

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

36
mediul rural și doresc să înființeze o afacere neagricolă, dar nu dispun de fonduri suficiente.
(Situația proiectelor depuse la data de 23 mai 2019 – PNDR 2014 -2020, 20 19)

Fig. 4 .2 Grafic privind implementarea proiectelor pe regiuni aferent submăsurii 6.2
Din graficul de mai sus se poate observa că cele mai multe proiecte aprobate prin submăsura
6.2 aferente Sprijinului pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale au fost în regiunea
Sud-Vest, iar cele mai puține proiecte au fost în zona București -Ilfov. Dat fiind faptul că regiunea de
Sud-Vest este cea mai rurală la nivel național consider că această zonă este cea mai pretabilă pentru
înființarea unei afaceri prin submăsura 6.2.

311
111 372
134 161
135
80
35
050100150200250300350400
Regiunea Nord-Vest
Regiunea Nord-Est
Regiunea Sud-Vest
Regiunea Sud-Est
Regiunea Sud
Regiunea Vest
Regiunea Centru
București -Ilfov

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

37
4.3 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA START UP NATION DIN P OCU 2014 -2020
Tabel 4 .3
Prezentarea succintă a modului de implementare a programului POCU Start Up Nation
1. Perioada de implementare – 2017 -2020
2. Număr de proiecte aprobate – 8.903 proiecte
3. Beneficiari eligibili – Persoanele fizice care nu au sau nu au
avut calitatea de asociat sau actionar
într-o altă întreprindere care desfășoară
sau a desfășurat acceași activitate
pentru care vrea să aplice solicitantul,
în zona urbană
4. Forma de încadrare – Societate cu răspundere limitată
– Societate cu răspundere limitată –
Debutant
5. Valoarea finanț ării acordate/Mărimea
cofinanțărilor – Până la 40.000 euro nerambursabil
reprezenând maxim 100% din valoarea
cheltuielilor eligibile aferentre
proiectului
6. Cheltuieli eligibile – Echipamente tehnologice,
– Spații de lucru producție/prestări
servicii/comerț
– Mijloace de transport
– Mobilier și aparatură birotică
– Salarii, utilități, servicii de contabilitate
și chirii (sumă forfetară de maxim 30%)
– Realizarea unei pagini web (maxim
8.000 Lei)
– Active necorporale
– Cursuri de dezvoltare a abilităților
antreprenoriale (maxim 1.000 Lei)
– Consultanță pentru întocmirea
proiectului (maxim 3.000 Lei)
– Programe software (maxim 60.000 Lei)
7. Modul de departajare al proiectelor – Evaluarea proiectelor se face pe bază de
punctaj care poate fi găsit în grila de
punctaj aferentă progra mului de
finanțare
– Punctajul minim pentru a fi eligibil este
de 50 de puncte
8. Modul de decontare al banilor – Maxim 2 tranșe
– Cererea pentru a doua tranșă se depune
în maxim 3 luni de la semnarea
acordului de finanțare, în caz contrar a
doua tranșă nu se mai primește

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

38
Domeniile de activitate care sunt eligibile la finanțare în cadrul programului Start -up Nation
România sunt cuprinse în marile clase de coduri CAEN precum:
– Industria prelcrătoare
– Distribuția apei; salubritate, g estionarea deșeurilor, activităț i de decontaminare
– Comerț cu ridicata și amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
– Transport și depozitare
– Hoteluri și restaurant
– Informații și comunicații
– Intermedieri financiare și asigurări
– Tranzacții imobiliare
– Activităț i profesionale, științifice și tehnice
– Activități de servicii administrative și activități de servicii support
– Învățământ
– Sănătate și asistență socială
– Activități de spectacole, culturale și recreative
– Alte activități de servicii
– Activități ale gospodăriilor private în c alitate de angajator de personal casnic

Fig. 4 .3 Grafic privind implementarea proiectelor pe regiuni aferent Start -Up Nation 2085
982 942 1110 1726
1019 1036
3
05001000150020002500
Regiunea Nord-Vest
Regiunea Nord-Est
Regiunea Sud-Vest
Regiunea Sud-Est
Regiunea Sud
Regiunea Vest
Regiunea Centru
București -Ilfov

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

39
Referitor la graficul de mai sus se pooate observa de departe că zona cu cele mai multe
proiecte aprobate este Regiunea Nord -Vest, iar zona București -Ilfov are cele mai puține proiecte
aprobate prin programul Start -Up Nation. Există diferențe semnificative între regiuni referitor la
numărul de proiecte aprobate. Deși acesta este un program de încurajare a județelor slab dezvoltate,
consider că antreprenorii tind să înființeze noi afa ceri în special în zonele cu o infrastructură foarte
dezvoltată cum este ju tețul Cluj. De asemenea, un criteriu foarte important este departajarea pe
regiuni, densitatea de IMM -uri la suta de locuitori , de aeea în zona București -Ilfov sunt foarte puține
proiecte de Start -Up finanțate.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

40
4.4 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA START UP PLUS DIN P OCU 2014 -2020
Tabel 4 .4
Prezentarea succintă a modului de implementare a programului POCU Start Up Plus
1. Perioada de implementare – 2017-2020
2. Număr de proiecte aprobate – 169 proiecte
3. Beneficiari eligibili – Vârsta minima 18 ani
– Angajat/șomer/inactiv pe piața muncii
– Domiciliul/Reședința în regiun ile de
dezvoltare a României, cu excepția
București/Ilfov
– Afacere non agricolă în mediul urban
– Nu au primit în ultimii 2 ani finanțare
prin ajutor de la stat sau ajuto r de
minimis în valoare mai mare de
200.000 Euro
4. Forma de încadrare – Microîntreprinderi și întreprinderi mici
și mijlocii inovatoare
5. Valoarea finanțării acordate/Mărimea
cofinanțărilor – Maxim 40.000 Euro/ plan de afaceri
care reprezintă maxim 100% din
totalul cheltuielilor eligibile
6. Cheltuieli eligibile – Activități inovatoare care încurajează
prin înfi ințarea întreprinderilor
nonagricole în mediul urban
– Taxe pentru înființarea întreprin derii :
Taxe pentru înființarea start -up-urilor
– Cheltuieli necesare înființării și
dezvoltării întreprinderii: Subvenții
pentru start -up-uri
7. Modul de departajare al proiectelor – Departajarea proiectelor se face pe bază
de punctaj care poate fi găsit în gr ila de
punctaj aferentă programului de
finanțare
– Punctajul minim pentru a fi eligibil este
de 70 de puncte și trebuie să respecte
punctajul minim pentru cele 4 criterii
(relevanță, eficacitate, eficiență,
sustenabilitate)
8. Modul de decontare al banilor Finanțarea se acordă în două tranșe:
– Maxim 75% în prima tranșă
– Diferența se acordă în maxim 12 luni
după primirea tranșe i întâi doar dacă
beneficiarul face dovada că a realizat
venituri din activitatea curentă de
minim 30% din valoarea primei tranșe

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

41
Domeniile de activitate care sunt eligibile la finanțare în cadrul programului Start -up Plus
România sunt cuprinse în marile clase de coduri CAEN precum:
– Activități de servicii anexe silviculturii
– Activități aferente industriei extractive
– Activități afere nte industriei prelucrătoare
– Activități privind distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminare
– Activități de construcții
– Activități privind comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și
motocicletelo r
– Activități de transport și depozitare
– Activități aferente hotelurilor și restaurantelor
– Informații și comunicații
– Intermedieri financiare și asigurări
– Tranzacții imobiliare
– Activități profesionale, științifice și tehnice
– Activități de servicii administra tive și activități de servicii support
– Învățământ
– Sănătate și asistență socială
– Activități de spectacole, culturale și recreative
– Alte activități de servicii
– Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

42

Fig. 4 .4 Grafic privind implementarea proiectelor pe regiuni aferent Start -Up Plus
În privința graficului de mai sus se observă diferenț e mici de la o regiune la alta fapt care
oferă o uniformizare a proiectelor aprobate pe regiuni. Numărul foarte mic de proiecte aprobate
denotă faptul că acest program nu a fost suficient de promovat sau nu oferă suficiente beneficii
pentru a fi atractiv.

20 22 25 27 28
18 29
05101520253035
Regiunea
Nord-VestRegiunea
Nord-EstRegiunea
Sud-VestRegiunea
Sud-EstRegiunea
SudRegiunea
VestRegiunea
CentruRegiunea Nord-Vest
Regiunea Nord-Est
Regiunea Sud-Vest
Regiunea Sud-Est
Regiunea Sud
Regiunea Vest
Regiunea Centru

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

43
4.5 REZULTATE ÎN IMPLEMENTAREA START UP DIASPORA DIN POCU 2014 -2020
Tabel 4 .5
Prezentarea succintă a modului de implementare a programului POCU Start Up
Diaspora
1. Perioada de implementare – 2017 -2020
2. Număr de proiecte aprobate – 1278 proiecte
3. Beneficiari eligibili – Persoane care intenționează să creeze o
afacere nonagricolă în zona urbană
– Vârsta minimă 18 ani
– Cetățenie română
– Au locuit în străinătate în ultimele 12
luni înainte de înscrierea în program
4. Forma de încadrare – Societăți cooperative, persoane fizice
autorizate, întreprindere individuală,
întreprindere familială
5. Valoarea finanțării acordate/Mărimea
cofinanțărilor – Până la 40.000 euro nerambursabil
reprezenând maxim 100% din valoarea
cheltuielilor eligibile aferentre
proiectului
6. Cheltuieli eligibile – Cheltuieli directe: managementului de
proiect, salarii, deplasarea, servicii,
abonamen te și taxe necesare pentru
implementarea proiectului, active fixe
corporale, hran ă, închiriere, leasing,
cheltuieli cu subvenții, cheltuieli de tip
FEDR ;
– Cheltuieli indirecte: rată forfetară
7. Modul de departajare al proiectelor – Numărul planurilor de aface ri aferent
comerțul ui cu amănuntul nu va putea
depăși 20%
– Numărul persoanelor care beneficează
de finanțare fără să fi participat la
programul de formare antreprenorială
nu va putea depăși 30%
– Punctajul minim pentru a fi eligibil este
de 70 de puncte și tr ebuie să respecte
punctajul minim pentru cele 4 criterii
(relevanță, eficacitate, eficiență,
sustenabilitate)
8. Modul de decontare al banilor – 75% din valoarea ajutorului de minimis
se acordă la semnarea contractului
– 25% din valoarea ajutorului de minimis
se acordă în maxim 12 luni, dac ă
beneficiarul face dovada că a realizat
venituri de minim 30% din valoarea
tranșei inițiale.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

44
Domeniile de activitate care sunt eligibile la finanțare în cadrul programului Start -up Diaspora
România cuprind o gamă largă de activități, cu excepția pescuitului și acvacultuirii, producției
primare a produselor agricole, activităților legate de export, activităților din sectorul carbonifer și a
celor pentru achiziția vehiculelor rutiere de transport de marfă în contul terților.

Fig. 4 .5 Grafic privind implementarea proiectelor pe regiuni aferent Start -Up Diaspora
În ceea ce privește graficul prezentat mai sus se poate observa că regiunea centrală a
României atrage cele mai multe finanțări prin acest program. Sunt de părere că organizațiile
intermediare din regiunea centrală au finanțat cele mai multe proiecte, reușind să repatrieze prin
antreprenoriat un număr de 292 de persoene. Fiind o zonă în continua dezvoltare se poate remar ca
faptul că este cea mai benefică zonă pentr u mediul antreprenorial.

183 182 177
152 178
114 292
050100150200250300350
Regiunea Nord-Vest
Regiunea Nord-Est
Regiunea Sud-Vest
Regiunea Sud-Est
Regiunea Sud
Regiunea Vest
Regiunea Centru

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

45
Conform Stadiului absorbției pentru programele finanțate din fondurile europene din data de
3 mai 2019 în România s -au accesat doar 607,87 milioane de euro, reprezentând 13,90 % din totalul
fondurilor disponibile pentru program ul POCU. Prin programul PNDR în România au fost atrase
până acum fonduri în valoare de 3,56 miliarde euro reprezentând 43,84% din totalul finanțării pentru
acest program. Se poate observa că doar 1 din 6 antreprenori din România care accesează fonduri
europene nerambursabile dețin o afacere în mediul urban, ceea ce înseamnă că fondurile alocate
pentru dezvoltarea rurală sunt mai atractive decât fondurile pentru afacerile din mediul urban.
(Stadiul absorbtie i fondurilor europene)
Din punct de vedere al programelor europene de finanțare consider că acestea au rolul de a
crea un număr cât mai mare de locuri de muncă de calitate și durabile adecvate nevoilor specifice în
vederea integrării socio -profesional e, să lupte împotriva excluziunii sociale și a sărăciei și să
îmbunătățească condițiile de muncă. Sunt de părere că sprijinul nerambursabil constituie o
importanță majoră în creșterea economică deoarece viitori antreprenori vor plăti taxe și impozite la
bugetul local. Consider că programele de finanțare nerambursabilă sunt adecvate pentru România
deoarece încurajează inițiativa tinerilor antreprenori de a pune în practică ideile inovative.
Pe de altă parte, pentru a accesa sprijin nerambursabil este nevoie de o documentație
aprofundată a Ghidului Solicitantui, deoarece viitorii antreprenori trebuie să cunoască atât drepturile
cât și obligațiile pe care le au în vederea obținerii finanțării. Consider că cea mai importantă
problemă o reprezintă obținerea acte lor necesare pentru întocmirea proiectului deoarece trebuie
îndeplinite o serie de criterii, printer care cele mai importante sunt: forma entității, cheltuielile
eligibile și punctajul minim estimat. În altă ordine de idei, antreprenorii trebuie să depună un efort
constant , încă de la realizarea documentației, pentru transformarea ideii lor într -o afacere de success.
În ceea ce privește succesul programelor de finanțare putem observa că cel mai atractiv
program pentru România este Instalarea tânărului fermier deoarece acest program a avut un număr
9.365 proiecte finanțate. Al doilea program de succes din România este S tart-Up Nation cu un
număr de 8.903 proiecte fianțate. Pe locul trei este programul destinat înființării unei întreprinderi
neagricole în zone rurale cu un număr de 1.339 proiecte finanțate. Următorul program este Start -Up
Diaspora care a reușit să înființ eze 1.278 întreprinderi. Consider că programul Start -Up Plus este
mai puțin atractiv având finanțate doar 169 de afaceri.
Cu siguranță programele finanțărilor nerambursabile sunt un real success pentru țara noastră,
lucrul care reiese din numărul mare de p roiecte aprobate. Consider că acest succes se datorează în

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

46
primul rând faptului că antreprenorii au avut dorința și curajul de a -și asuma riscuri, dar și ambiția
de înființa propria afacere. Deoarece la început de drum sursele proprii de finanțare nu sunt
suficiente pentru realizarea unei afaceri de success, aceste programe vin în ajutorul tinerilor
antreprenori, garantându -le cea mai importantă resursă, adică banii.
În concluzie, pentru obținerea surselor de finanțare nerambursabilă este necesară cercetare a
amănunțită a programului pentru care viitorul antreprenor dorește să aplice și dorința de a -și susține
propria idee inovativă.

CAPITOLUL 5 . ANALIZA PERCEPȚIEI POTENȚIALILOR BENEFICIARI AI
FONDURILOR EUROPENE REFERITOARE LA ÎNFIINȚAREA UNEI AFACERI
ÎN RO MÂNIA

1. Ați înființat sau ați intenționat să înființați o afacere?

Referitor la prima întrebare putem observa că chestionarul a fost aplicat doar persoanelor care au
deja o afacere înființată sau au încercat să înființeze o afacere dar încă nu au reușit din diverse
motive.

100%
0
0%20%40%60%80%100%120%
Da NuDa
Nu

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

47
2. Ce fel de afacere ați înființat sau ați intenționat să înființați?

Analizând această întrebare se observă că m ajoritatea participanților au înființat sau au dorit
să înființeze o afacere în domeniul vegetal (38%), un sfert dintre aceștia au înființat sau au dorit să
înființeze o afacere în domeniul alimentar (25%) , aproape un sfert se ocupă cu creșterea animalelor
(24%), iar restul r espondenților care reprezintă 13 % au spus că se ocupă cu activitatea de comerț,
produse artizanat, p roducție input, service camioane, bijuterii, sonorizări evenimente, erbicide
pentru culturi agricole, producerea și vânzarea cazanelor de țuică.
3. La ce surse de finanțare ați apelat?

38%
24% 25%
13%
0%5%10%15%20%25%30%35%40%
Vegetală Animală Alimentară AlteleVegetală
Animală
Alimentară
Altele
59.14%
11.59%
3.66% 25.61%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
Surse proprii
Credite
Leasing
Fonduri nerambursabile

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

48
Din chestionarul realizat reiese că majoritatea persoanelor ( 59,14 %) s-au folosit de surse
proprii pentru a -și începe afacerea. Cei mai curajoși (25,61 %) au aplicat și fonduri europene
nerambursabile. O mică parte dintre cei chestionați ( 11,59 %) au spus că au apelat și la credite
deoarece sursele proprii de finanțare și s ursele primite din fondurile Uniunii Europene nu erau
suficiente. Doar 3,66% au accesat programele de leasing.

4. Ați auzit despre programele start -up?

Din această întrebare putem observa că majoritatea respondenților au auzit despre
programele de Start -Up.

5. Ați încercat să accesați astfel de fonduri? (Dacă răspunsul este ”Nu” treceți la întrebarea 7)

88.10%
11.90%
0.00%50.00%100.00%
Da NuDa
Nu
56.90%
43.10%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Da NuDa
Nu

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

49
Chiar dacă majoritate antreprenorilor sau viitorilor antreprenori (88,1%) au auzit despre
programele de start -up doar puțin peste jumătate dintre aceștia (56,90 %) au avut curajul să încerce
să aplice astfel de fonduri. Se poate afirma că rezultatele de până acum arată că agenții economici nu
au în marea lor majoritate decât cunoștințe sumare, superficiale sau chiar inexacte des pre
programele de start -up.
6. Ce probleme ați întâmpinat în accesarea fondurilor pentru start -up-uri?

Pentru a avea o imagine mai exactă asupra informațiilor privind fondurile pentru start -up-uri,
antreprenorilor li s -a solicitat să spună ce fel de probleme au întâmpinat când au vrut să acceseze
aceste finanțări pentru a -și începe propria afacere. Cei mai mulți (35,29%) au spus că nu au
întâmpinat nici un fel de problemă. În schimb, pentru mai bine de un sfert din respondenți a fost
foarte dificil să obțină actele necesare pentru întocmirea proiectului. Aproape un sfert dintre cei
chestionați consideră că societățile de consultanță sunt lipsite de profesionalism. Un procent de
13,73% dintre respondenți au spus că nu li s -a asigurat consilierea de spec ialitate din partea
societăților de consultanță. O singură persoană dintre cei chestionați pare să nu fi reușit să acceseze
fonduri pentru cofinanțare, iar două persoan e au întâmpinat alte probleme.

13.73% 17.60%
1.96% 27.45% 35.29%
3.92%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
Asigurarea consilierii de
specialitate
Lipsa de profesionalism a
societăților de
consultanță
Asigurarea cofinanțării
Obținerea actelor necesare
pentru întocmirea
proiectului
Nu am întâmpinat
probleme

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

50
7. Ce avantaje dețineți în domeniul vizat de planul dvs. de afaceri?

În ceea ce privește avantajele deținute în domeniul vizat am observat că majoritatea
respondenților (39%) au avut studii superioare și/sau experiență în domeniul vizat în momentul când
au vrut să își înființeze propria afacere. Aproape un sf ert (20,49%) au spus că au participat la cursuri
antreprenoriale de unde au dobândit unele cunoștințe pentru înființarea afacerii, iar 0,98% au
declarat că nu au avut nici un avantaj în domeniu când au început afacerea.
8. Câte locuri de muncă intenționați să creați?

39.02%
20.49% 39.51%
0.98%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%
Studii de specialitate
Cunoștințe ( Cursuri
antreprenoriale)
Experiență
Nu amStudii de specialitate
Cunoștințe ( Cursuri
antreprenoriale)
Experiență
Nu am
48.60%
29.40%
22%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Între 1 și 2
locuri de
muncă Între 3 și 5
locuri de
muncă Mai mult de 5
locuri de
muncăÎntre 1 și 2 locuri de muncă
Între 3 și 5 locuri de muncă
Mai mult de 5 locuri de
muncă

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

51
Referitor la locurile de muncă pot spune că majoritatea respondenților (48,6% )au declarat că
doresc să creeze între 1 și 2 locuri de muncă. Un procent de 29,4% din persoanele chestionate au
spus că intenționează să să creeze între 3 și 5 locuri de muncă, iar mai puțin de un sfert (22%) au
răspuns că vor să înființeze mai mult de 5 locuri de muncă . O posibilă explicație pentru care
majoritatea persoanelor care înființează o afacere aleg să angajeze între 1 și 2 persoane ar putea fi
aceea că la început de drum antreprenorii nu își permit din punct de vedere financiar mai mulți
angajați.
9. Ce elemente credeți că sunt importante pentru ca o idee să se transforme într -o afacere ?

Pentru ca o idee să se transforme într -o afacere majoritatea resp ondenților (46,11%) au
declarat că este foarte important capitalul disponibil. Aproape un sfert dintre aceștia (23,83%) au
mai adăugat și educația antreprenorială, un procent de 14% au declarat că și o legislație permisivă
este importantă în mediul antrepr enorial. Unele persoane chestionate au mai adăugat, pe lângă cele
amintite mai sus, că pentru a transforma o idee în afacere este nevoie și de mult curaj, ambiție,
pasiune, pricepere sau să f i capabil să îți asumi riscuri.

23.83% 46.11%
13.99% 16.06%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
Educația antreprenorială
Capital disponibil
Legislație permisivă
Altele

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

52
10. Vârsta dvs. este:

În ceea ce privește vârsta respondenților, un procent de 43,1% au declarant că au între 31 și 40
ani, 37,6% au spus că au între 18 și 30 ani, iar restul de 19,3% au spus că au peste 40 ani.
11. Genul dvs. este:

Persoanele de gen masculin au reprezentat 54,1% din totalul persoanelor chestionate
în timp ce restul de 45,9% au fost persoane de gen feminine.

37.60% 43.10%
19.30%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
Între 18 și 30 ani Între 31 și 40 ani Peste 40 aniÎntre 18 și 30 ani
Între 31 și 40 ani
Peste 40 ani
45.90% 54.10%
40.00%42.00%44.00%46.00%48.00%50.00%52.00%54.00%56.00%
Masculin FemininMasculin
Feminin

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

53
12. Locuiți în mediul:

Din mediul rural provin 55% dintre persoane, iar restul de 45% locuiesc la oraș.
13. Ultim a școală absolvită este:

Majoritatea persoanelor chestionate (49,5%) au absolvit studiile universitare, mai
bine de un sfert (30,3%) au absolvit și studii postuniversitare, iar restul de 20,2% au absolvit
doar liceul.

55%
45%
0%10%20%30%40%50%60%
Rural UrbanRural
Urban
20.20% 49.50%
30.30%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
Studii medii
Studii universitare
Studii postuniversitare

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

54
14. Ocupația Dvs. este:

În legătură cu ocupația respondenților se observă că majoritatea (70,70%) sunt deja
antreprenori, 18,30% sunt angajați, iar 11% sunt studenți.

15. Venitul dvs. lunar este:

Cel mai mare procent dintre respondenți (43,1%) au venituri lunare cuprinse între
2001 și 4000 lei, puțin peste un sfert (26,6%) au venituri lunare de peste 4000 lei, un procent
puțin mai scăzut, reprezentând 19,3% au spus că au venituri lunare cuprinse între 100 1 și
2000 lei, 10,1% au declara t că veniturile lunare sunt între 501 și 10 00 lei și doar 0,9% au
declar at că au un venit lunar sub 500 lei. 70.70%
18.30%
11%
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%
Antreprenor Angajat StudentAntreprenor
Angajat
Student
0.90% 10.10% 19.30% 43.10%
26.60%
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
<500 Lei
501-1000 Lei
1001-2000 Lei
2001-4000 Lei
>4000 Lei

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

55
5.1 CONCLUZII CU PRIVIRE LA REZULTATELE CHESTIONARULUI

Chestionarul privind accesarea fondurilor pentru Start -up-uri a fost aplicat unui e șantion
alcătuit din 109 reprezentanți ai agențilo r economici din cadrul târgului Agraria. Acesta este alcătuit
din 15 întrebări distribuite în așa fel încât să ofere informații atât despre părerile persoanelor
chestionate cât și despre acțiunile lor concrete pe care le întreprind în legătură cu tematica propusă.
În acest sens s -au formulat 11 întrebări închise, din care 9 au variante unice de răspuns, iar 2 sunt cu
răspunsuri multiple. Restul de 3 întrebări sunt semi -deschise, oferind respondenților posibilitatea să
își exprime liber părerea sau cunoștinț ele, pe lângă variantele care sunt oferite, în legătură cu
accesarea fondurilor pentru Start -up-uri. La acest sondaj de opinie au participat doar persoanele care
au deja afacerea înființată sau au dorit să înființeze o afacere dar nu au reușit din diverse motive.
În urma sondajului am remarcat că majoritatea persoanelor se bazează pe sursele proprii
pentru a -și începe afacerea. Chiar dacă majoritate antreprenorilor sau viitorilor antreprenori au auzit
despre programele de start -up doar mai puțin de jumătate dintre aceștia au avut curajul să încer ce să
aplice astfel de fonduri. Se poate afirma că rezultatele de până acum arată că majoritatea agenților
economici nu au decât cunoștințe sumare sau chiar inexact e despre programele de start -up, de aceea
mulți antreprenori nu au curajul să acceseze fonduri europene nerambursabile.
În cocncluzie, pot spune că cele mai importante calități pentru a transforma o idee în afacere
sunt curaj ul de a înființa o întreprindere în condițiile în care legislația în domeniul antreprenorial
este într -o continuă schimbare, ambiția de a -ți transforma visul în realitate , pasiune pentru domeniul
de activita te în care dorești să începi afacerea , dar trebuie și să fi capabil să îți asumi riscuri le care
pot veni pe parcurs cum ar fi :riscuri financiare, riscuri valutare, lipsa resursei umane, riscul de
faliment .

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

56
CAPITOLUL 6. CONCLUZII , PROPUNERI, RECOMANDĂRI. CONTRIBUȚII
PROPRII

Lucrarea de licență realizată sub denumirea de ”Analiza oportunităților de finanțare pretabile
pentru înființarea unei noi afaceri în România în perioada 2014 -2020 (Start -Up)” reunește
problemele comune cu care se confruntă antreprenorii în momentul accesării fondurilor europene
pentru derularea de noi investiții.
O noțiune extrem de importantă pentru înființarea unei entități economice sunt programele
de finanțare nerambursabilă de care poate beneficia un antrepren or. Astfel demersul științific al
prezentei lucrări a constat , pe de -o parte, în identificarea și compararea programelor de acordare a
sprijinului nerambursabil existente în România în perioada 2014 -2020, care corespund atât pentru
înființarea afacerilor n eagricole în mediul urban cât și pentru înființarea afacerilor agricole sau
neagricole din zonele rurale.
Pe de altă parte am realizat un sondaj de opinie pe bază de chestionar pentru a identifica
părerile respondenților în legătură cu sprijinul neramburs abil acordat pentru începerea unei noi
afaceri. În urma chestionarului aplicat unui eșantion de 109 persoane, am remarcat diferitele
probleme cu care se confruntă antreprenorii în demersul lor pentru accesarea surselor de finanțare
pretabile pentru înființ area unei afaceri .
În urma chestionarului aplicat rezultă că majoritatea persoanelor au auzit despre programele
de Start -Up, însă nu au aplicat deoarece au afirmat că nu dețin informațiile necesare pentru
solicitarea sprijinului . Recomand promovarea mai ac centuată a cursurilor de antreprenoriat în țara
noastră , atât în cadrul instituțiilor de învățământ cât și în afara lor prin cursuri de antreprenoriat .
O altă doleanță remarcată în urma aplicării chestionarului este legată de lipsa de
profesionalism a soc ietăților de consultanță, iar în acest sens pro pun o pregătire prealabilă mai solidă
a personalului competent.
Din punctul meu de vedere lipsa curajului de a începe o afacere cu fonduri europene se
datorează puținelor informații acumulate în timpul anilor de studii, de aceea propun ca acest subiect
să fie tratat cu o importanță mai deosebită însoțit de încurajări din partea cadrelor didactice.
Prin urmare, sunt de părere că este nevoie de o promovare mult mai puternică a fondurilor
nerambursabile pentru în fințarea unei noi afaceri, iar din partea solicitanților este nevoie de
informare mai amănunțită pe această temă.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

57
În ceea ce privește contribuția proprie, în primul rând m -am documentat din diverse surse,
culegând informații atât din biblioteca tradiționa lă cât și din biblioteca digital ă pe tema start -up-
urilor și a surselor de finanțare aferente acestora. Cu informațiile accumulate am alcătuit prima parte
a lucrării de licență, astfel fixând principalele noțiuni referitoare la accesarea acestor fonduri.
În ceea ce privește partea a 2 -a a lucrării am abordat subiectul privind materialul și metoda
de cercetare pentru realizarea proiectului. În cadrul aceste părți am explicat pas cu pas efectuarea
studiului bibliografic și a analizei selective. Astfel, în d emersul meu de re alizare a chestionarului am
tratat mai întâi partea teoretică cuprinsă în acest capitol.
Pentru o informare mai aprofondată pe această temă am realizat un chestionar cuprinzând 15
întrebări atât despre accesarea fondurilor europene și problemele întâmpinate cât și întrebări
demografice pentru a afla caracteristici personale ale respondenților precum vârstă, statut social,
mediul de proveniență. Pentru culegerea datelor am efectuat munca în teren, aplicând chestionarul
unui eșantion de 109 persoane din incinta târgului Agraria din comuna Jucu, județul Cluj în perioada
11-14 aprilie 2019. Având p ărerile respondenților am recurs la sintetizarea și interpretarea datelor,
prin intermediul graficelor. Pe baza informațiilor prezentate în grafice am realizat partea a 3 -a a
lucrării de licență în care am explicat cee ace reiese din datele culese. În cont inuare am dezbătut
concluziile făcând referire la situațiile rezultate în urma procesării informațiilor. Tot în cadrul părții
a 3-a am discutat despre compararea surselor de finanțare europene destinate start -up-urilor din
România, prin intermediul căreia am analizat , din punctul meu de vedere, cei mai importanți
indicatori de implementare a programelor de finanțare. În urma analizei comparative am alcătuit câte
un grafic pentru fiecare program de start -up privind implementarea proiectelor pe regiunile
Rom âniei. Nu în ultimul rând am tratat concluziile afere nte analizei comparative în care am
evidențiat importanța și succesul pe care programele de finanțare îl au în România asupra mediului
economic .

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

58
BIBLIOGRAFIE

Regulamentul 1305/2013. (2019, Martie 7). REGULAMENTUL (UE) NR. 1305/2013 AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI .
Situația proiectelor depuse la data de 23 mai 2019 – PNDR 2014 -2020 . (2019, Mai 28). Preluat pe Iunie 6 ,
2019, de pe PNDR: https://www.p ndr.ro/situatia -proiectelor -depuse -2014 -2020/item/400 -situatia –
proiectelor -depuse -la-data -de-23-mai-2019 -pndr -2014 -2020.html
Anuța Buiga, G. B. (2018). Statistică descriptivă. Cluj Napoca: Napoca Star.
Fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderil e mici și mijlocii . (fără an). Preluat pe Ianuarie 2019, de
pe www.fngcimm.ro.
Fondul de garantare a creditului rural . (fără an). Preluat pe Ianuarie 2019, de pe www.fgcr.ro.
Ghidul solicitantului – Întreprinderi inovatoare de tip start -up și spin -off. (fără an). Preluat pe Aprilie 8, 2019,
de pe MFE 2014 -2020 – POC (2014 -2020): http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014#implementare –
program
Ghidul Solicitantului Condiții Specifice „Program de susținere a antreprenoriatului pentru tineri NEETs I”.
(fără an). Preluat pe Martie 18, 2019, de pe http://www.fonduri -ue.ro/pocu -2014#implementare –
program.
Ghidul solicitantului Start Up Diaspora . (fără an). Preluat pe Aprilie 8, 2019, de pe https://www.fonduri –
structurale.ro/stiri/17600/pocu -s-a-lansat -apelul -de-finantare -pent ru-proiectele -diaspora -start -up
Ghidul solicitantului Start -Up Nation . (fără an). Preluat pe aprilie 3, 2019, de pe Ministerul pentru mediul de
afaceri, comerț și antreprenoriat: http://www.aippimm.ro/articol/programe/proiecte -proceduri –
implementare -2018/p roiect -ghidul -solicitantului -start -up-nation -2018/
Gregson, G. (2014). Financing New Ventures. Business Expert Press.
Jitea, I. M. (2017). Administrarea financiară a afacerii. Cluj Napoca: Editura Academic Pres.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. (fără an). Preluat pe Martie 6, 2019, de pe
http://www.aippimm.ro.
Programul național de dezvoltare rurală 2014 -2020. (fără an). Preluat pe Februarie 2019, de pe
https://www.afir.info/.
Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020. (fără an). Preluat pe Februarie 2019, de pe
http://www.fonduri -ue.ro/pocu -2014.
Programul Operațional Competitivitate 2014 -2020. (fără an). Preluat pe Februarie 2019, de pe
http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

59
Programul Operațional Regional 2014 -2020. (fără an). Preluat de pe http://www.fonduri -ue.ro/por -2014.
(fără an). Raport anual implementare PNDR 2017.
Sabău, M. M. (2018). Relații bancare. Preluat pe Februarie 2019, de pe
http://profudemarketing.weebly.com/relatii -bancare.html.
Stadiul absorbtiei fondurilor europene . (fără an). Preluat pe Iunie 9, 2019, de pe
http://data.gov.ro/dataset/stadiul -absorbtiei -fondurilor -europene
Strauss, S. D. (2003). The Business Start -Up Kit. Dearborn Trade Publishing.
Stroe, R. (fără an). Finanțe. Ediția a II -a. Pr eluat pe Ianuarie 2019, de pe http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=286&idb=6.

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

60
ANEXA 1. CHESTIONAR PRIVIND ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE
PENTRU START -UP

Cercetarea de față are în vedere realizarea unui chestionar cu privire la accesarea f ondurilor
pentru start -up-uri care mă va ajuta la susținerea lucrării de licență. Toate răspunsurile aferente
acestei cercetări sunt confidențiale și vor fi utilizate doar pentru realizarea lucrării de licență. Timpul
de completare a chestionarului este de aproximativ 5 minute
Vă mulțumesc pentru atenția acordată!
1. Ați înființat sau ați intenționat să înființați o afacere?
a) Da
b) Nu
2. La ce surse de finanțare ați apelat?
a) Surse proprii
b) Credite
c) Leasing
d) Fonduri nerambursabile
e) Altel e
3. Ați auzit despre programele start -up?
a) Da
b) Nu
4. Ați încercat să accesați astfel de fonduri?
a) Da
b) Nu
Dacă răspunsul este ”Nu” treceți la întrebarea 6
5. Ce probleme ați întâmpinat în accesarea fondurilor pentru start -up-uri?
a) Asigurarea consilierii de specialitate
b) Lipsa de profesional ism a societăților de consultanță
c) Asigurarea cofinanțării
d) Obținerea actelor necesare pentru întocmirea proiectului
e) Nu am întâmpinat probleme
f) Altele:
6. Ce avantaje dețineți în domeniul vizat de planul dvs. de afaceri?
a) Studii
b) Cunoștințe
c) Experiență
d) Nu am
7. Câte locuri de muncă intenționați să creați?
a) Între 1 și 2 locuri de muncă
b) Între 3 și 5 locuri de muncă

Ștefan Marian HĂRĂSTĂȘAN Analiza oportunităților de finanțare pretabile pentru înființarea unei noi
afaceri în România în perioada 2014 – 2020 (Start -up)

61
c) Mai mult de 5 locuri de muncă

8. Ce elemente credeți că sunt importante pentru ca o idee să se transforme într -o afacere ?
a) Educație antrepr enorială
b) Capital disponibil
c) Legislație permisivă
d) Altele:
9. Vârsta dvs. este:
a) Între 18 și 30 ani
b) Între 30 și 40 ani
c) Peste 40 . ani
10. Genul dvs. este:
a) Masculin
b) Feminin
11. Locuiți în mediul:
a) Rural
b) Urban
12. Ultima școală absolvită este:
a) Studii medii (Liceu)
b) Studii universitare (Licență)
c) Studii postuniversitare (Masterat, Doctorat)
13. Ocupația dvs. este:
a) Antreprenor
b) Angajat/ Salariat
c) Student
d) Șomer
14. Venitul dvs. lunar este:
a) <500 Lei
b) 501-1000 Lei
c) 1001 -2000 Lei
d) 2001 -4000 Lei
e) >4000 Lei