INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI [620379]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM
PROIECT DE DIPLOMĂ
ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA
CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

Absolvent: [anonimizat]:
Lector dr. Firuța -Camelia OROIAN
Lector dr. Marius -Mircea SABĂU
CLUJ -NAPOCA
2019

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

2
CUPRINS

REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
PARTEA I STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ………………………….. ………………………….. …….. 7
CAPITOLUL I CONSUMATORUL ȘI PROCESUL DE CUMPĂRARE ………………………….. ……… 7
1.1.PROFILUL CONSUMATORULUI ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
1.2. MIXUL DE MARKETING ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
1.3.SEGMENTAREA PIEȚEI ALIMENTARE ………………………….. ………………………….. ………………. 8
1.5.CEREREA ȘI OFERTA DE PRODUSE ALIMENTARE ………………………….. ………………………… 9
1.6. ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL DE CUMPĂRARE ………………………….. ………………. 11
CAPITOLUL II PLANTELE OLEAGINOASE ȘI IMPORTANȚA LOR PENTRU O
ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
2.1. IMPORTANȚA PLANTELOR OLEAGINOASE ÎN ALIMENTAȚIE ………………………….. ……. 13
2.2. CLASIFICAREA ALIMENTELOR ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
PARTEA A II -A MATERIAL ȘI METODA DE CERCETARE ………………………….. …………………. 16
CAPITOLUl III OBIECTIVELE ȘI METODA CERCETĂRII ………………………….. ………………….. 16
3.1. NECESITATEA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
3.2. CALENDARUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
CAPITOLUL IV PREZENTAREA FIRMEI LUATE ÎN STUDIU ………………………….. ……………… 18
Luna Solai ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 18
4.1. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL FIRMEI Luna Solai ………………………….. ……………………….. 18
4.2.SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII ………………………….. ………………………….. ………………………. 19
4.3. STATUTUL JURIDIC AL SOCIETĂȚII ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
4.4. GAMA DE PRODUSE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 20
4.5. RECUNOAȘTEREA INTERNAȚIONALĂ A PRODUSELOR Luna Solai ………………………….. 21
4.6. ACȚIUNI ÎNDREPTATE ÎN SENSUL INFORMĂRII PUBLICULUI ȚINTĂ ȘI FACILITĂRII
PROCESULUI DE CUMPĂRARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
4.7. FURNIZORII DE MATERII PRIME ȘI RESURSA UMANĂ A FIRMEI Luna Solai …………….. 22
4.8. DESCRIEREA METODEI DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ……….. 23
4.9. PREZENTARE MATERII PRIME ………………………….. ………………………….. ……………………….. 24
PARTEA A III -A REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. …………….. 30

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

3
CAPITOLUL V REZULTATELE PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A
BATONULUI PROTEIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
5.1. INVENȚIA BATONULUI PROTEIC Liul eaECO ………………………….. ………………………….. …… 30
5.2. PREPARARE BATON PROTEIC ………………………….. ………………………….. ………………………… 31
5.3. CALCULUL PREȚULUI PREPARATULUI ………………………….. ………………………….. ………….. 33
5.4. AMBALAREA ȘI DEPOZITAREA BATONULUI PROTEIC ………………………….. ………………. 33
CAPITOLUL VI REZULTATE PRIVIND ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE
LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE ………………………….. ………………………….. ……………… 35
CAPITOLUL VII REZULTATE PRIVIND PROFILUL SOCIO -DEMOGRAFIC AL
RESPONDENȚILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 46
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 52
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 54
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 57

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

4
ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE
BATOANE PROTEICE
Absolvent: Alexandra -Raluca LIULEA
Coordonatori științifici:
Lector dr. Firuța -Camelia OROIAN
Lector dr. Marius -Mircea SABĂU
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca, Calea Mănăștur 3 -5, 400372 Cluj –
Napoca, România.
alexandra.liulea@yahoo.com , camtod_2004@yahoo.com ,mariussabau@yahoo.com

REZUMAT
Prin studiile și cercetările efectuate în cadrul prezentei lucrări s -a încercat să se evidențieze
importanța obținerii unui baton proteic din produse naturale vegetale. Materiile prime folosite la obținerea
batonului au fost: șrot de cânepă, șrot de dovleac, ulei de in, miere polifloră, susan, merișoare, unt de
cocos, vitamina C. Prin realizarea acestui produs s -a urmărit acumularea de substanțe benefice, cum ar fi:
proteine,vitamine, fibre, minerale, aminoacizi esențiali și a cizi grași omega, toate acestea fiind socotite ca
și compuși bioactivi necesari și de mare importanță pentru organismul uman.
Această cercetare s -a realizat cu ajutorul anchetei sociologice, iar ca instrument de cercetare s -a
utilizat chestionarul. Astfel, în urma aplicării a 100 de chestionare în localitatea Cluj Napoca s -a ajuns la
concluzia că respondenții recomandă unele modificări de ordin cantitativ și calitativ al produsului testat,
și că l -ar fi achiziționat dacă batonul ar avea o consistență omoge nă cu un procent de 35% , urmată de un
conținut mai redus de miere 18% și de un surplus de merișoare 11%, informații care ne ajută la
perfecționarea rețetei și modului de preparare, ceea ce ne conferă în final o calitate superioară a
produsului dorit.
De asemenea aceștia consideră oportună introducerea acestui produs în unitățile de alimentație
publică și ar fi dispuși într -un procent de 55% să ofere un preț cuprins între 5 și 8 lei. Cu ajutorul acestor
estimări o să alegem prețul potrivit batonului nos tru în funcție de gramaj și de costurile suportate cu
materia primă folosită.
Batonul LiuleaECO este destinat unei sfere largi de consumatori, atât persoanelor care au o
activitate fizică intensă, cât și persoanelor care adoptă un stil de viață sănătos și nu în ultimul rând
persoanelor vegane.

CUVINTE CHEIE:
Baton proteic, produse naturale vegetale, unități de alimentație publică, anchetă sociologică .

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

5
CONSUMERS ATTITUDE TOWARDS THE CONSUMPTION OF
PROTEIN BARS
Author : Alexandra Raluca LIULEA
Scientific Coordinator:
Lecturer dr. Camelia OROIAN
Lecturer dr. Marius -Mircea SABĂU
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca 3 -5 Manastur
St., 400372 Cluj -Napoca, Romania,
alexandra. liulea@yahoo.com ,camtod_2004@yahoo.com ,mariussabau@yahoo.com

ABSTRACT
Through the studies and researches carried out in this study, we have tried to emphasize the
importance of obtaining a protein stick from natural plant products. The raw materials used to obtain the
stick were: hemp clod , pumpkin sprout , linseed oil, polyphlora honey, sesame, cranberry, coconut butter ,
C vitamin . By building this product, it is ai med at the accumulation of beneficial substances such as
proteins, vitamins, fibers, minerals, essential amino acids and omega -fatty acids, all of these being
considered as bioactive compounds and having a great importance to the human organism.
This resea rch was carried out with the sociological survey, and as a research tool, the
questionnaire was used. Thus, following the application of 100 questionnaires in Cluj Napoca, it was
concluded that the respondents recommended some quantitative and qualitative changes of the tested
product and that it would have acquired it if the stick had a homogeneous consistency of 35 %, followed
by a lower 18% honey content and a 11% cranberry surplus, information that helps us refine the recipe
and preparation, which ulti mately gives us the highest quality of the desired product.
They also consider it appropriate to place this product in public catering establishments and
would be willing to offer a price of between 5 and 8 MDL in 55%. With these estimates, we will choose
the price for our stick according to the weight and the costs borne by the raw material used.
The baton LiuleaECO is intended for a wide range of consumers, both for people with intense
physical activity, as well as for people who adopt a healthy lifestyle and, last but not least, for vegans.
KEYWORDS:
Protein bars, natural plant products, public catering establishments , sociological inquiry.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

6
INTRODUCERE

În prezent la nivel național ne confruntăm cu un dezechilibru alimentar , între nivelul
cantitativ și cel calitativ, dereglări cauzate de lipsa informării, indiferenței sau a bugetului redus.
În cadrul acestei lucrări de diplomă s -a încercat analizarea acestor deficiențe enunț ate mai
sus pentru a stârni interesul pentru alimentele de calitat e superioară și pentru a crește constant
curiozitatea populației în ceea ce privește batoanele proteice.
Obiectivele urmărite pe parcursul cercetării sunt acelea de a afla nivelul de cunoaștere al
populației privind industria uleiurilor vegetale și a batoanelor proteice , conștiința asupra sănătății
și rolul important pe care -l au în alimentație, în cadrul unei diete echilibrate și sănătoase.
Partea teoretică care cuprinde un număr de 3 capitole , în care este tratat comportamentul
consumatorului , proces ul decizional de cumpărare cât și orientarea de marketing prin pre zentarea
firmei Luna Solai .
Partea practică care se axează în principal pe materialul și metoda de cercetare, bazată pe
o anchetă realizată prin intermediul unui chestionar aplicat unui eșa ntion format din 100
potențiali consumatori cu ajutorul degustării batonului proteic . Această parte descrie succint
batonul realizat din materii prime de cea mai bună calitate , metodele de cercetare utilizate printre
care se numără studiul bibliografic, an cheta și analizarea rezultatelor obținute care sunt
evidențiate prin intermediul graficelor.
Partea intitul ată concluzii și recomandări , este reprezentată de rezultatele chestionarului
aplicat, respectiv batonul LiuleaECO ar putea fi introdus cu success î n unitățile de alimentație
publică, cofetării, magazine naturiste.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

7

PARTEA I STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

CAPITOLUL I CONSUMATORUL ȘI PROCESUL DE CUMPĂRARE

1.1.PROFILUL CONSUMATORULUI

Consumatorul este reprezentat de două categorii: consumator individual și consumator
organizaț ional.
Consumatorul individual achiziționează bunuri și servicii ca urmare a unor dorințe, fie
pentru satisfacerea nevoilor proprii, fie un cadou pentru o altă persoană.
Consumatorul organiz ațional este format din difer ite entități, firme, organizații, instituții,
etc care au ca scop cumpărarea unor produse pentru administrarea și funcționarea scopului
specific.
Comportamentul consumatorului este definit ca un concept multidimensional ce
desemnează ca abordare de ansambl u, totalitatea actelor decizionale rezultate la nivel individual
sau de grup ce au legătură direct cu obținerea și utilizarea de bunuri și servicii, incluzând
procesele decizionale care preced aceste acte în vederea satisface rii nevoilor curente și viitoar e
(Sabina FUNAR și Carmen SAMOILĂ, 2003 ).
Managementul relațiilor cu clienții și investigarea comportamentului consumatorului,
este considerată o formă de fundamentare în îndeplinirea obiectivelor din domeniul
marketingului cu clienții, bazată pe buna cun oaștere a clientului și caracteristicil or specific e ale
cererii și comportamentul său de cumpărare, ceea ce presupune armonizarea la nivelul
organizației furnizoare, nivelurile acestor relații (Marian CONSTANTIN, 2017 ).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

8
1.2. MIXUL DE MARKETING

Produsele sunt dezvoltate pentru a satisfice dorințele unor grupuri de clienți, și, în
anumite cazuri, chiar a unor clienți anume.
Mixul de marketing se împarte în patru segmente de activitate:
 Produs: se ocupă de specificațiile bunului sau produsului în cauză și de modul în care se
relaționează cu nevoile și dorințele utilizatorului final.
 Preț: se referă la procesul de stabilire a prețului pentru un produs, inclusive reducerile de
preț.
 Promovare: include reclama, relațiile publice, publicitatea și vânz ările personale, și se
referă la diferite metode de promovare a unui produs, brand sau companie.
 Plasament sau distribuție: se referă la modul în care produsul ajunge la client, locul unde
produsul sau serviciul este vândut și segmentul căruia se adresează (Marius Mircea
SABĂU, 2015 ).

1.3.SEGMENTAREA PIEȚEI ALIMENTARE

Sabina FUNA R, 1999, afirmă că m arketingul agroalimenta r analizează și detaliază
factor ii de influență întrucât pe baza unor concluzii segmentează piața de consum pentru o
creștere mai profundă deoarece satisfacerea nevoilor acestor segmente de piață prezintă utilitate
practică pentru marketeri în elaborarea programelor de marketing și în propunerea de produse,
ambalaje, căi de distribuție și de promovare.
Dieta alimentară a evoluat de -a lungul timpului sub influența mai multor factori și a
interacțiunii complexe dintre aceștia. Veniturile, prețurile alimentelor, preferințele individuale,
tradițiile culturale, împreună cu factorii geografici, sociali și economici au modelat obiceiurile
alimentare individuale. Adoptarea unei diete alimentare sănătoase de -a lungul vieții previne
malnutriția și de asemenea are efect pofilactic pentru unele dintre cele mai cunoscute boli

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

9
cronice, precum bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii și diabetul, care au o durată
lungă de manifes tare și care progresează într -o manieră lentă (World Health Organization, 2015).
Criteriile de segmentare a pieței se pot grupa în următoarele categorii:
 Criterii geografice (piețe zonale, orășești, rurale, naționale, international, etc.);
 Criterii socio -demografice (vârsta, sexul, venitul mediu, categoria socio –
profesională,etc);
 Criterii de comportament față de produs (consumator, non -consumator, mare
consumator, mic consumator, consumator fidel, consumator infidel, consumator
local, consumator în transit sau ocazional, etc);
 Criterii ale personalității consumatorilor, dupa care aceștia se pot încadra în mai
multe sociostiluri de personalitate (întreprinzător, militant, exemplar, defensive,
vigilent, etc.) ( Marian CONSTANTIN, 2009 ).

1.5.CEREREA ȘI OFERTA DE PRODUSE ALIMENTARE

Aria cererii se circumscrie ariei dorințelor care se transformă în cereri numai atunci când
au suport puterea de cumpărare ( Sabina FUNAR, 1999 ).
Marian CONSTANTIN, afirmă că c ererea pentru produsele agroalimentare este mai puțin
influențată atât de veniturile consumatorului cât și de prețul acestor produse considerate de primă
necesitate.
Imperativul major al civilizației contemporane îl constituie corelarea cantitativă și
calitativ ă a producției alimentare cu cererea consumatorilor. Conform acestui deziderat se
impune investigarea formelor specific ale cererii alimentare care este în să determinată de
trebuințele e fective ale consumatorului (Marian CONSTANTIN, 2009 ).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

10
Între trebuințele sau nevoile soci ale alimentare și cerere exis tă diferențieri :
 Numai pentru unele produse alimentare cererea este egală cu nevoia și anume pentru
produsele de primă necesitate în alimentație există această primă tendință de egali tate, dar
pentru alte produse ( de exemplu cele de lux) nevoia este mai mare decât cererea;
 Nevoile alimentare anticipează cererea prin diferite forme de manifestare în cadrul pieței.
Aceste forme de manifestare specifice produselor alimentare sunt legate de
caracteristicile nutritive, igienice și senzoriale ale alimentelor prezentate pe piață;
 În timp ce trebuințele evoluează, pe măsură ce societatea se dezvoltă se influ ențează în
același sens cererea ( Marian CONSTANTIN, 2009 ).
Bugetele de familie exprimă nevoile diferen țiat pe categorii de populație, în funcție de
ocupație, mediu de rezidență, nivelul veniturilor, mă rimea familiei, prin intermediul
consumurilor pe care acestea le înregistrează într-o anumită perioadă de timp
(http://www.creeaza.com/afaceri/economie/ ).
Sociolog ia alimentației este considerată acea ramură a sociologiei generale care studiază
relațiile reciproce dintre modificările intervenite la nivelul prod uselor și serviciilor alimentare și
efectul lor asupra realității socio -umane. Rolul acestora este de a furniza producătorilor
informații privind acele condiții pe care urmează să le satisfacă produsele și serviciile alimentare
pentru a fi competitive pe p iață ( Marian CONSTANTIN, 2017 ).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

11
1.6. ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL DE CUMPĂRARE

I. Identificarea nevoii – aici cumpărătorul percepe diferența dintre poziția dorită și cea actuală.
Această percepț ie este influențată de st imuli interni, stimuli externi și poate avea în același timp
și motivația unei experienț e anterioare.
II. Căutarea informaț iilor – după ce a devenit conștient de existenț a unei nevoi ce tre buie
satisfacută , consumatorul trece la adunarea info rmațiilor necesare rezolvării acestei probleme.
Informaț iile provin din surse interne (memoria, experienț a) sau din surse externe (familie,
prieteni, info publice).
III. Evaluarea alternativelor – procesu l de informare este considerat încheiat dacă sunt
identificate alternative care pot satisface nevoia perceput ă. Dar din întreaga gamă de produ se
existente consumatorul cunoaș te o parte, iar d in aceasta poate accepta un număr redus de mă rci.
IV. Achiziț ionarea este etapa ce urmează selecției celei mai bune alternative ș i presupune plata
unei sume de ban i sau doar promisiunea de a plăti, î n schimbul unui produs sau serviciu anume.
Această etapă presupune stabilir ea locului unde are loc tranzacția, în condiții le în care aceasta se
va desfășura .
V. Evaluarea post -cumpă rare – consumatorul evoluează modul î n care acesta răspunde
așteptă rilor sale , iar rezultatele acestei evaluă ri sunt surse de informare internă pentru un viitor
proces de cumpărare. Î n cazul satisfacerii consumato rului, acesta poate repeta cumpără tura
(http://bazele -marketing.blogspot.com/2009 ).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

12
CAPITOLUL II PLANTELE OLEAGINOASE ȘI IMPORTANȚA LOR
PENTRU O ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ

În societatea în care trăim ne confruntăm din ce în ce mai des cu diverse boli cum ar fi:
cancerul, obezitatea, diabetul, boli cardio -vasculare, hipertensiunea, oboseala cronică și nu în
ultimul rând boala secolului 21, stresul. Aceste boli se datorează alimentației nesănătoase,
băuturilor alcoolice, tutunului și a vieții sedentare.
Corina MIHALACHE și colab, 2017, sunt de părere că alimentele sănătoase sunt
alimentele cel mai apropiate de natură, cu un grad redus de procesare, de asemenea aceștia
afirmă că alimentația sănătoasă se bazează pe varietatea alimentară, dar mai ales pe cu mpătare .
Activitatea fizică lipsește cu desăvârșire, câteva motive ar fi: timpul în scădere deoarece
ni-l petrecem la locul de muncă, a educației primite în cadrul familiei cât și în programa școlară,
din cauza dezinteresului populației, cauze care duc la bolile enumerate mai sus.
Fiecare copil și adult are nevoie de alimentație suficientă și activitate fizică pentru a
exprima potențialul lor genetic pentru creștere, dezvoltare și sănătate. Consumul insuficient de
energie, proteine, aci zi grași esenția li, vitamine ( în special vitaminele A, C, D , E și complexul
B), minerale ( în special calciu, fier, iod, potasiu și zinc) și momentele neadeacvate pentru
activitatea fizică deteriorează realizarea sănătății gene rale și funcției osteomusculare (Olimpia,
1996 ).
Emil RĂDULESCU, 2003, afirmă că alimentația satisface nevoi biologice, menținând
viața: în același timp, este o sursă de plăcere și de mulțumire, reflectând și exprimând informații
privind trăsăturile personale și culturale caracteristice, precum și st area și relațiile sociale .
În permanență trebuie să avem o dietă alimentară echilibrată, mese regulate care au în
componență alimente care corespund din punct de vedere cantitativ și calitativ cerințelor
organismului, să existe un echilibru între necesaru l caloric și cel nutritiv, evitarea produselor în
exces: grăsimi saturate, alcool, sare, zaharuri.
Alimentația rațională și activitatea fizică periodică, contribuie la menținerea ș i întărirea
stării de sănătate (Simopoulos, volumul 1 și 2, 2005) .

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

13
2.1. IMPORTANȚA PLANTELOR OLEAGINOASE ÎN ALIMENTAȚIE

Speciile producătoare de uleiuri vegetale fac parte din mai multe familii botanice
(Asteraceae, Brassicaceae, Euphorbiaceae, Linaceae, Lamiaceae,etc) și pot fi ierboase sau
lemnoase, anuale sau perene (Camelia F. OROIAN, 2018).
Uleiurile și grăsimile vegetale se găsesc în natură în țesutul plantelor, fiind concentrat în
semințe, în pulpă, în sâmburele fructelor, în tuberculi sau în germeni. Conținutul de ulei în
semințe, fructe și tuberculi, variază în tre 18 și 60% la plantele cultivate pentru producția de
uleiuri vegetale.
Dintre plantele oleaginoase în care uleiul este concentrat în semințe amintim: floarea
soarelui, soia, rapiță; ca plante producătoare de fructe oleaginoase: măslinul, cocotierul,
palmierul; tuberculi oleaginoși produc arahidele, iar germeni oleaginoși conțin porumbul.
În semințele oleaginoase se găsesc: lipide, în proporții mari proteine, zaharide și apă. În
cantități mici se găsesc fosfatide, steride, ceruri, substanțe colorante și alți compuși chimici, care
se extrag o dată cu uleiul și poartă numele de substa nțe care însoțesc materia grasă
(https://www.academia.edu/ ).
Uleiurile vegetale, în industria alimentară sunt utilizate la fabricarea unei game largi de
produse cum ar fi: la fabricarea conservelor și a margarine, în industria săpunurilor, lacurilor,
linoleumului, vopselelor, fibrelor sintetice, în cosmetic, farmaceutică. De asemenea, unele uleiuri
se pot folosi ca bio -carbura nți pentru motoarele diesel (Camelia F. OROIAN, 2018) .
Semințele plantelor oleaginoase, pe lângă grăsimi, au un conținut ridicat de protein e, care
determină o creștere a valorii furajeră a șroturilor (tabelul 2.1., după A. Borodulina, 1972, citat
de Gh. B îlteanu, 2001).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

14
Tabelul 2.1.
Conținutul de ulei și proteină în semințele și șroturile unor plante oleaginoase (% din s.u.)
Planta Ulei Proteine Ulei + proteine Proteine din șroturi
Floarea – soarelui
In pentru ulei
Rapiță
Ricin
Soia
Arahide
Susan 50,8
46,5
45,7
52,3
21,0
54,5
52,7 16,2
23,4
23,8
17,6
38,5
25,8
23,8 67,0
69,9
69,5
69,9
59,5
80,3
76,5 32,7
43,7
43,8
36,9
45,0
57,0
50,4

Sursa: după A. Borodulina, 1972, citat de Gh. Bîlteanu, 2001
Uleiul cel mai folosit în România, provine din semințele de floarea -soarelui.
Emil RĂDULESCU, 2003, recomandă să reducem la minimum utilizarea uleiurilor
rafinate și să le înlocuim cu grăsimile în forma lor naturală, adecvată necesităților organismului,
pentru a nu dezechilibra procesele extrem de sensibile ale corpului.
De asemenea, acesta afirmă că cerealele integrale, nucile, alunele și semințele care nu
sunt modificate de procesele modern de rafinare, precum și fructele care conțin uleiuri (avocado
și măsline), împreună cu vegetalele furnizează un aport mai mult decât suficient din diferitele
grăsimi de care oganismul are nevoie.
În urma procesului desfășurat la fabricile de ulei, rămân produse secundare numite turte
și șroturi. Acestea sunt folosite ca și nutrețuri concentrate valoroase pentru creșterea animalelor,
fiind bogate în proteină, extractive neazotate, grăsimi și vitamine. De asemenea, se prepară
halvaua și alte produse de cofetărie din turte din anumite plante ( Morar și colab. 2004) .
În procesul de extragere a uleiului rezultă fosfa tide și lecitină, care sunt folosite în
industria alimentară, panificație, în prepararea prăjiturilor, ciocolatei, mezelurilor, etc.
Semințele decojite se folosesc pentru produsele destinate pentru micul dejun, în produse de
panificație și produse de pati serie (Camelia F. OROIAN, 2018).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

15
De mulți ani se studiază efectele consumului de semințe de in pentru ulei, în deosebi în
țări cum ar fi Canada și SUA, deo arece s -a demonstrat că acestea au numeroase beneficii asupra
sănătății oamenilor, în principal prin reducerea valorii parametrilor profilului lipidic din sânge,
reducând riscul apariției afecțiunilor cardiac e. Previn apariția cancerului la sân și de colon,
recomandându -se ca adjuvant (Samuil C., 2007).

2.2. CLASIFICAREA ALIMENTELOR

În ceea ce privește clasificarea alimentelor, aceasta este extrem de divers ificată de aceea
alimentele se î mpart în două categorii, în funcție de origine: alimente de origine animală și
alimente de origine vegetală.
Alimentele mai pot fi clasificate după: gradul de p relucrare tehnologică, scopul utilizării,
modul de ambalar e, funcția nutrițională de bază.
O altă clasificare făcută de către Camelia F. TODORAN,2014, clasifi care acceptată atât
la nivel naț ional cât și internaț ional, clasifică produsele alimentare în nou ă grupe, după cum
urmează:
 Lapte și produse din lapte;
 Carne și produse din carne;
 Ouă și produse din ouă;
 Cereale și leguminoase;
 Legume și fructe;
 Produse zaharoase;
 Grăsimi alimentare;
 Băuturi nealcoolice și alcoolice;
 Condimente alimentare.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

16
PARTEA A II-A MATERIAL ȘI METODA DE CERCETARE

CAPITOLU l III OBIECTIVELE ȘI METODA CERCETĂRII

Obiectivele cercetării
Obiectivul principal al prezentei lucrări este evidențierea lipsei de pe piață a batoanelor
proteice din produse naturale vegetale care sunt înlocuite de batoane proteice care au în
compoziție ingrediente care sunt extrem de dăunătoare organismului. Obiectivele secundare sunt:
identificarea consumatorilor care achiziționează aceste produse și inte resul acestora pentru
batoanele proteice din ma terii prime de înaltă calitate.

3.1. NECESITATEA CERCETĂRII

În ultimii ani, numărul persoanelor care merg la sala de forță pentru menținerea sănătății
a crescut considerabil, de asemenea timpul liber a scăzut, de aceea s -a ajuns să nu avem un regim
alimentar adecvat căutând alternative pentru înlocuirea meselor necesare organismului pentru a
funcționa corespunzător.
S-au produs schimbări fundamentale, consumatorii nu mai respectă cele 3 mese
recomandate în decursul unei zile și consumă diferite gustă ri la birou, în mișcare, în timp ce fac
diferite activități și ajung să consume snacksuri, produse de patiserie, biscuiți, etc, produse ce nu
acoperă necesarul caloric.
De aceea am realizat un studiu asupra pieței pentru a verifica ce au în compoziție
batoanele proteice și pentru a găsi alternative prin invenția unui baton proteic care ne poate ajuta
să înlocuim mesele necesare pentru câteva ore, de asemenea acest baton furnize ază proteine,
vitamine, minerale, aminoacizi esențiali și acizi grași omega.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

17
3.2. CALENDARUL CERCETĂRII

Prezenta lucrare s-a realizat pe parcursul a 13 săptămâni, având următoarele etape:
elaborarea planului de cercetare, invenț ia batonului proteic LiuleaECO , aplicarea și interpretarea
chestionarului, colectarea informațiilor, analiza informațiilor, redactarea rezultatelor cercetării.
Perioadele aferente acestor etape sunt evidențiate în tabelul 3.1.
Tabel 3.1.
Informații privind etapele, perioada și durata cercetării

Sursa:Prelucrare proprie

Etape Perioada Durata de timp
Elaborarea planului de
cercetare 10.11.2018 -01.12.2018 3 săptămâni
Invenț ia batonului proteic
LiuleaECO 04.03.2019 -25.03.2019 4 săptămâni
Aplicarea și interpretarea
chestionarului 11.03.2019 -18.03.2019 1 săptămână
Colectarea informațiilor 03.04.2019 -20.04.2019 2 săptămâni
Analiza informațiilor 30.04.2019 -06.05.2019 1 săptămână
Redactarea rezultatelor
cercetării 11.06.2019 -25.06.2019 2 săptămâni
TOTAL 10.11.2018 -25.06.2019 13 săptămâni

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

18
CAPITOLUL IV PREZENTAREA FIRMEI LUATE ÎN STUDIU
Luna Solai

4.1. OBIECTUL DE ACTIV ITATE AL FIRMEI Luna Solai

Obiectul de activitate principal al firmei LunaSolai este acela de a fabrica uleiul prin
tehnologia presării la rece, un produs natural, obținut din semințe nesupuse tratamentelor termice
sau chimice, ceea ce conferă produsului o calitate superioară .
(https://www.lunasolai.ro/despre -producator/ ).

Foto 4.1. Luna Solai
(Sursa: https://www.facebook.com/ )

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

19
4.2.SCURT ISTORIC AL SOCIETĂȚII

Povestea uleiurilor a început, în 1998, într -un sat din Câmpia Transilvaniei, Luna, nume
de la care se inspiră brandul produsului, dintr -o nevoie de procesare locală a semințelor de
floarea so arelui pentru consumul familiilor agricultorilor din zonă.
(https://www.lunasolai.ro/ )
Este situată în satul Luncani, comuna Luna, Nr. 117 A, Județul Cluj.

Foto 4.2. Localizare firmă LunaSolai
(Sursa: https://www.google.com/maps/place/Luncani )

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

20
4.3. STATUTUL JURIDIC AL SOCIETĂȚII

Societatea comercială TAF PRESOI L SRL, este o persoană juridică română, societate cu
răspundere limitată. Sediul soc ial este în satul Luncani, comuna Luna, nr. 117A, 407362, județul
Cluj, România. Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului Nr. Reg. J12/2487/2011,
CUI/CIF RO29191260.
Compania s -a înființat, se organizează și își execută activitatea corespunzător legislației
din România.
4.4. GAMA DE PRODUSE

Uleiurile procesate prin presarea la rece, păstrează bogăția de elemente nutritive, vitamin e,
minerale conținute de semințele din care sunt fabricate.
Dispun de o gamă diversificată:
 Ulei de floarea soarelui
 Ulei de dovleac
 Ulei de in
 Uleiuri condimentate
 Ulei de nucă
 Ulei de rapiță
 Ulei de cânepă (https://www.lunasolai.ro/ )

Întreaga secție respectă stardardele impuse de sistemul de management al calității ISO 22000
cu care sunt c ertificate produsele LUNA SOLAI (https://www.lunasolai.ro/ ).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

21
4.5. RECUNOAȘTEREA INTERNAȚIONALĂ A PRODUSELOR Luna Solai

Istoria uleiurilor premiate cu Stele Michelin de către jurații de la Institutul de Calitate și Gust:
 2014 – Juriul ITQI Bruxelles a testat uleiul de floarea soarelui Luna Solai și evaluat cu o stea de
aur
 2015 – Uleiul de dovleac Luna Solai este prezentat juraților si a primit 2 stele de aur
 2016 – Uleiul de nucă a fost evaluat de către juriul ITQI Bruxelles cu 2 stele de aur
 2017 – Uleiul de rapiță a fost testat de către specialiști care i-au acordat 2 stele de aur
O nouă evaluare a juriului ITQI Bruxelles aduce recunoașterea definitivă a uleiului de floarea
soarelui, căruia i se ac ordă maximul de 3 stele de aur (https://agrointel.ro/ ).

4.6. ACȚIUNI ÎNDREPTATE ÎN SENSUL INFORMĂRII PUBLICULUI ȚINTĂ
ȘI FACILITĂRII PROCESULUI DE CUMPĂRARE

Societatea a încercat prin diferite modalități să -și educe consumatorii prin diverse
campanii de informare și educare a potențialilor consumatori, prin participarea la diferite târguri,
prin pagina web a companiei, cât și prin introducerea uleiurilor în rețeaua de magazine.
Sunt prezenți în mai multe magazine de specialitate din țară, distribuie și în străinătate și
nu în ultimul rând sunt furnizor i ai Casei Regale din anul 2004 (https://www.lu nasolai.ro/ ).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

22

Foto 4.3 Furnizor al Casei Regale a României
(Sursă : https://www.lunasolai.ro/luna -solai-furnizor -al-casei -regale -a-romaniei/ )

4.7. FURNIZORII DE MATERII PRIME ȘI RESURSA UMANĂ A FIRMEI
Luna Solai

Cea mai mare cantitate din produsele achiziționate (semințele, materia prima) sunt de la
fermierii din comuna Luna și din împrejurimi (floarea soarelui și in) în funcție de specificul de
semințe din anumite regiuni din țară.
Resursa umană angajată este din comuna Luna ceea ce d uce la creșterea numărului de
oameni angajați din această comună și susținerea sustenabilității în mediul rural prin investiția în
resurse umane.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

23
4.8. DESCRIEREA METODEI DE CERCETARE

Studiul bibliografic este o cercetare în detaliu care este realizată la nivelul lucrărilor cu
referire la o anumită problemă, cu ajutorul documentelor primare neperiodice ( manuale, tratate,
monografii, îndrumare, rapoarte științifice, rapoarte tehnice, standarde, brevete, teze de doctorat,
rapoarte de cercetare, rapoarte s tatistice) și periodice (reviste de specialitate, anuare, rapoarte de
activitate științifică anuală în instituții de învățământ). Datele secundare îl ajută pe cercetător în
găsirea documentelor primare unde se află informația necesară. Printre aceste documente se
regăsesc reviste de referință, studii de sinteză, informație rapidă, indexuri și cataloage
bibliografice (Rotariu și colab., 1997).
Prin urmare pentru această temă s -a cercetat atitudinea consumatorului asupra batoanelor
proteice. Pentru par tea de documentare, au fost folosite numeroase surse bibliografice cum ar fi
articole științifice, site -uri de specialitate precum și cărți care au servit la definirea termenilor din
domeniu, iar datele primare au fost colectate cu ajutorul chestionarului.
Ancheta este principala metodă de cercetare științifică utilizată în prezenta cercetare.
Datele culese prin metoda anchetei presupune folosirea procedurilor statistice standard:
chestionarul, experimentul, observația, anal iza documentelor și interviul ( Rotariu și colab.,
1997).
Chestionarul reprezintă un set de întrebări la care subiecții sun t invitați să răspundă.
Datorită faptului că este foarte flexibil, chestionarul este cel mai utilizat instrument de culegere a
datelor primare. Chestionarele trebu ie întocmite și testate cu multă atenție, eliminându -se orice
neconcordanță înainte de a fi utilizate. (Kotler, 2000).
Atunci când se alcătuiește un chestionar, analistul trebuie să aleagă cu multă atenție tipul
întrebărilor, modul de formulare și ordinea acestora. Întrebările care nu au legătură directă cu
scopul cercetării, ar trebui eliminate, pentru a nu abuza de răbdarea celui chestionat și pentru a
nu încărca chestionarul.Un alt aspect foarte important este forma întrebărilor: întrebări închise și
deschise. Întrebările închise conțin în textul lor toate variantele posibile de răspuns, subiectul
trebuind să aleagă unul sau mai multe dintre acestea, oferind răspunsuri ușor de centralizat și
interpretat. Întrebările deschise permit subiecților să răspund ă cu propriile lor cuvinte, furnizând
mai multe infomații utile, în special în etapa exploratorie a cercetării (Kotler, 2000).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

24
4.9. PREZENTARE MATERII PRIME

Figura 5.1. Materii prime necesare pentru batonul proteic LiuleaECO
(Sursa: Prelucrare proprie)

Șrot de
cânepă
Șrot de
dovleac
Merișoare
Miere
Unt de
cocos Susan Ulei de in Vitamina
C

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

25
 Șrotul
Turtele și șrotul obținut în urma extragerii uleiului, sunt subprodusele cele mai mai
importante ale industriei uleiurilor vegetale, constituind circa 30% din masa semințelor. Au un
conținut de proteină brută de 35,7 – 47,8% și aminoacizi esențiali aproximativ ca și cele din
soia și sunt folosite în alimentația păsărilor și animalelor, constituind astfel nutrețuri valoroase.
Trebuie să se prezinte ca o masă măcinată, fără particule arse sau mucegăite, fără miros
străin și să nu conțină rest uri metalice sau alte impurități.

 Merișoare
Merișoarele sunt fructele mici ale unor arbuști care cresc pe pajiștile din zonele montane
atât în America de Nord și de Sud și se coc în noiembrie și decembrie, cât și în Europa,
predominant în Olanda, la noi găsindu -se mai ales mai ales în zona Munților Apuseni, dar și în
spații din Carpații Orientali și Meridionali, unde se coc la sfârșitul verii, în lunile august și
septembrie.
Se pot consuma fie proaspete, fie deshidratate păstrându -se valoroase nutri enți din
merișoare. Acestea conțin: vitamina C, provitamina A, vitaminele B1 și B2, vitamina E, niacină,
retinol, fosfor, potasiu, mangan, fibre, acid salicilic și, în cantități mai mici, acizi grași esențiali
omega -3, omega -6 și omega -9.
Folosite de sute de ani în prevenția bolilor tractului urinar, merișoarele au fost folosite, cu
succes, și în tratarea și prevenirea altor infecții și boli (cancer, boli de inimă), dar și a
slăbiciunilor organismului cauzate de incapacitatea intestinului subțire de a abso rbi nutrient
(https://poi se.ro/) .
Cercetătorii nu mai cred că merișorul tratează infecții ale tract ului urinar, făcând urina
acidă . Ei cred că unele dintre substanțele chimice din merișor mențin bacteriile lipite de celulele
care aliniază tractul urinar acolo unde se pot multiplica. Merișoarele, cu toate acestea, nu par să
aibă capacitatea de a elibera bacteriile care sunt deja blocate la aceste celule. Acest lucru poate
explica de ce merișorul este posibil eficient în prevenirea infecțiilor tractului uri nar, dar posibil
ineficient în tratarea acestora.
Merișoarele, precum și multe alte fructe și legume, conțin cantități semnificative de
acid salicilic, care este un ingredient important în aspirină. Consumul de suc de merișoare crește
în mod regulat canti tatea de acid salicilic din organism. Acidul salicil ic poate reduce umflarea,

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

26
poate preveni cheagurile de sânge și poate avea efecte antitumorale.
Există dovezi inconsecvente cu privire la capacitatea sucului de meriș oare de a elimina o
anumită bacterie î n stomac, care poate provoca ulcere gastrice ( https://www.webmd. com/).
S-a spus mult despre rolul său în infecția tractului urinar și alte boli sistemice, dar se
știe puțin despre beneficiile orale.
În afecțiunile orale precum cariile și parodontitele, merișoarele au prezentat potențial
terapeutic datorită proprietăților anti -adezive și altor proprietăți antimicrobiene.
Un singur studiu a constatat că merișorul poate crește absorbția vitaminei B12 l a
pacienții care iau inhibitori ai pompei de protoni și că poate permite rinichilor să metabolizeze
mai repede medicamente alcaline (cum ar fi antidepresivele și opioidele), red ucând astfel
eficacitatea lor (https://ww w.ncbi.nlm.nih.gov/).

 Susanul
Susanul face parte din familia Pedaliaceae, specia cultivată este Sesamum indicum ssp.
bicarppelatum var. albeus ( cu semințe albe).
Soiurile cultivate la noi în țară sunt Vniimk 81 și Odesa ( Sevastița MUSTE, 2001 ).
Susanul se cultivă în India, Birmania și China, în Grecia și sudul Italiei.
Compoziția acestor semințe cu importanță terapeutică este de 5% apă, 50% grăsimi, 25%
carbohidrați și restul de 20% de proteine. Printre mineralele prezente în semințele de susan
enumerăm: calciu, fosfor, zinc, seleni u, potasiu, cupru și magneziu și vitaminele: B (B1, B2, B3,
B5,B6), vitamina A, vitamina E, zinc, mangan, cupru și triptofan.
Semințele de susan conț in acid oleic și acid linoleic ( omega 3), doi compuși cu proprietăți de
protecție a inimii și a sistemului cardiovascular.
Semințele de susan acționează benefic în prevenirea și tratarea multor afecțiuni, printre
care: boli de inimă, previn cancerul, mențin sănătatea sistemului osos, înlătură depresia, previn
diabetul, aj ută la regenerarea pielii, etc (http://antenasatelor.ro/ ).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

27
 Uleiul de in presat la rece
Inul face parte din familia Linaceae, genul Linum L., iar cea mai importantă specie
pentru cultură Linum usitatissimum. La noi în țară prezintă importanță practică soiurile care
aparțin speciei L. usitatissimum ssp. transitorium -proles meridionalia și ssp. mediterraneum.
Inul în țara noastră este cea mai importantă plantă producătoare de ulei industrial,
ocupând locul al doilea între plantele oleaginoase după floare a-soarelui. Uleiul de in este folosit
cu precădere în industrie și mai rar în alimentație (Sevastița MUSTE, 2001).
Uleiul de in obținut prin presarea la rece a semințelor de in brun, certificare eco, este un
ulei 100% natural cu multiple beneficii asupra o rganismului.
Ulei din semințe de in presat la rece se caracterizează printr -o culoare galben -aurie, un
parfum ușor picant.
Specialiștii sunt de părere că semințele de in și uleiul de in reprezintă cele mai importante
surse de acizi grași, omega 3 din natur ă. Sunt însă și o sursă importantă de fibre, proteine,
mangan, acid folic, vitamin e B6, magneziu, fosfor, lecitină, zinc și cupru.
Uleiul de in este benefic pentru întreg organismul uman, de la sistemul nervos,
cardiovascular, reproducător, până la sistemu l circulator și sistemul imunitar.
Uleiul de in este bogat și în fibre care cură ță colonul de subtanțe toxice și stimulează
digestia. Proteinele din uleiul de in sunt ușor digerate de organism și conțin amino acizi de care
organismul are nevoie.
De asemene a, în componența uleiului de in intră și lignanii, substanțe cu puternice
proprietăți antioxidante, anticancerigene, antivirale și antibacteriene. Lignanii previn și luptă
împotriva a numeroase tipuri de c ancer, print re care și cancerul de sân și colon
(https://www.lunasolai. ro /).

 Mierea de albine
K. P. Sampath Kuma afirmă, că mierea este extrem de hrănitoare, nu are nici o urmă de
minerale și vitamin, antioxidanți care distrug radicalii liberi și întârzie îmbătrânirea.
Deși nu este o plantă, mierea e ste un produs secundar al plantei și utilizate în mediul
medical în întreaga lume. Mierea este, de asemenea, un energizant, ajutând muncitorii și atleții să
depășească oboseala și să recâștige energia.
Mierea este un tonic multivitaminic, are proprietăți antibacteriene și are antioxidanți.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

28
Centru de studio Ayurveda, recunoaște mierea ca un medicament minunat capabil să
ofere longevitate. Osteoporoza este o altă boală, care poate fi împiedicată prin luar ea regulată a
mieri i.
Cercetătorii au susținut efect ele minunate ale mierii, dovedind că mierea este ef icientă
împotriva cazuri lor avansate de cancer la stomac și oase. Luând o lingură de miere cu o lingură
de scorțișoară de trei ori pe zi, simptomele de cancer au scăzut într -o lună. Mierea are mai mulți
antioxidanți, eficienți împotriva cancerului.
Mierea este anti -bacteriană, anti -virală și anti -fungică, iar toate aceste proprietăți o fac
ideală vind ecării rănilor. De asemenea, usucă rănile în mod eficient datorită conținutului său
scăzut de apă . Mierea c onține, de asemenea, o enzimă care produce peroxidul de hidrogen
dezinfectant când atin ge o suprafață umedă ca o rană (https://renevanmaarsseveen.nl/ ) .
Mierea poate fi din soiuri diferite. Gustul și textura depind de tipul florilor din care
provine nectarul cules de cătr e albine ( http://www.sfatulmedicului.ro/ ).

 Untul alimentar de nucă de cocos
Dr. Oana Cuzino, afirmă că untul de cocos reprezintă o sursă bogată de acid lauric, care
întărește sistemul imunitar și ucide bacteriile dăunătoare, micozele și virusurile.
Acesta accelerează metabolismul, determinând organismul să digere rapid alimentele, dar
și să “ardă” caloriile în cel mai scurt timp. Totodată, untul de cocos este bogat și în acizi grași pe
care organismul îi folosește pe post de energie, nu ii depozitează. Acești acizi suprimă poftele și
apetitul, conferind o senzație de sațiatete.
Adăugând unt de cocos în dietă, indicele glicemic va fi scăzut, iar nivelul de zahăr din
sânge va fi stabi lizat.
Untul de cocos protejeaza organismul de efectul radicalilor liberi, care poate afecta
sănătatea și frumusețea pielii. De asemenea, untul de cocos pătrunde cu ușurință în piele, redă
elasticitatea acesteia ș i combate efectele îmbătrânirii ( https://doc.ro/ ).

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

29
 Vitamina C
Vitamina C este nutrientul esențial pentru sănătate. Pentru beneficiul terapeutic,
organismul nostru nu poate produce suficientă vitamina C și nici nu o poate stoc a în organism
foarte mult timp (https://www.jamieson.ro/ ).
Vitaminele și mineralele se adaugă în produsele alimentare de către producători în mai
multe scopuri: refacerea conținutului, în cazul în care a fost redus timpul producției, depozitării
și manipulării sau pentru a le conferi o valoare nutritivă similară cu cea a produselor alimentare
pe care sunt destinate să le substituie, prin urmare, se poate considera că aduc o contribuție
pozitivă la aportu l total de substanțe nutritive (https://eur -lex.europa.eu/ ).
Rolul vitaminei C în organism:
 Stimulează producția de colagen din organism;
 Acțiune antioxidantă, ne apără organismul împotriva stresului oxidativ;
 Sintetizează hormonii și neurohormonii;
 Îndeplinește o funcție ș i în metabolismul aminoacizilor ( https://doc.ro/sanatate/ ) .
Vitaminele și mineralele pot fi adăugate în mod voluntar de către producătorii de produse
alimentare sau trebuie adăugate ca substanțe nutritive în conformitate cu legislația comunitară
specifică. De asemenea, se pot adăuga în scopuri tehnologice ca aditivi, coloranți, arome sau
pentru alte astfel de utilizări.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

30
PARTEA A III -A REZULTATE ȘI DISCUȚII

CAPITOLUL V REZULTATELE PRIVIND PROCESUL
TEHNOLOGIC DE OBȚINERE A BATONULUI PROTEIC

5.1. INVENȚIA BATONULUI PROTEIC LiuleaE CO

Batoanele proteice sunt suplimente nutritive sub formă de baton cu un conținut ridicat de
proteine, care furnizează o doză de energie necesară pe parcursul unei zile.
După o conversație în grupul de prieteni și un studiu realizat asupra pieței, am constatat
că achiziționăm batoane proteice care au în compoziție: un conținut ridicat de zahăr rafinat, sirop
de porumb, grăsimi nesaturate, agenți de conservare, coloranți ar tificiali, aditivi alimentari,
precum și multe alte chimicale, ingrediente care sunt extrem de dăunătoare organismului.
De aceea am ales să realizez un baton proteic din produse naturale vegetale.
Batonul proteic LiuleaECO , este destinat unei sfere largi de consumatori, atât persoanelor
care au o activitate fizică intensă, cât și persoanelor care adoptă un stil de viață sănătos și nu în
ultimul rând persoanelor vegane.
Pentru realizarea acestui produs s -a urmărit acumularea de substanțe benefice, cum ar fi:
proteine, vitamine, minerale, aminoacizi esențiali și acizi grași omega, toate acestea fiind socotite
ca și compuși bioactivi necesari și de mare importanță pentru organismul uman.
Batonul inovativ LiuleaECO prezintă caracteristici organoleptice ș i fizicochimice
superioare batoanelor proteice de pe piață, are efect energetic și îmbunătățește digestia.
Batonul a fost preparat la rece, nu au fost aplicate tratamente termice pentru a nu se
pierde nutrienții.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

31

Foto 5.2. Batonul LiuleaECO
(Sursă propri e)

5.2. PREPARARE BATON PROTEIC

I ngr ed ie nt e :
 150 g șr o t de do vlea c
 100 g șr o t de câ nep ă
 50 g su sa n
 60 g mier e
 80 g u nt de co co s
 10 ml u le i d e in
 150 g mer ișo ar e
 V it a mina C
Mo du l de pr e par ar e:

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

32
 Adău gă m șr o t ul de c â nepă ș i c e l d e do vle a c, împr eu nă cu s us a nu l în
ble nd er pâ nă o bț ine m o ca nt it at e fă ino as ă.
 Într-un bol, amestecăm șroturile, susanul, vitamina C, uleiul de in și merișoarele.
 Untul de cocos și mierea se pun într -un vas la bain -marie, amestecăm până când se
omogenizează complet. Lichidul rezu ltat se toarnă peste compoziția din bol.
Amestecăm bine și apoi transferăm totul î ntr-o tavă și se distribuie uniform.
 Introducem tava la frigider minim 3 ore.
 După ce au trecut cele 3 ore, tăiem batoanele, pe care le vom păstra la frigider.

Foto 5.3. Batonul LiuleaECO
(Sursă proprie)

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

33
5.3. CALCULUL PREȚULUI PREPARATULUI

Tabel 5.1
Materii prime U/M Cantitate brută
( 12 porții) Prețul materiile
prime Prețul unei
singure porții
Șrot de cânepă kg 100 2 lei/kg 0,2 lei
Șrot de dovleac kg 150 2 lei/kg 0,3 lei
Ulei de in ml 10 24 lei/ 250 ml 0,96 lei
Miere kg 60 30 lei/ kg 1,8 lei
Susan g 50 2 lei/ 100 g 1 lei
Merișoare kg 150 20 lei/ kg 3 lei
Unt de cocos bio kg 80 30 lei /200 g 12 lei
Vitamina C g 35 26 lei/ 100 g 8,70
PREȚ/PORȚIE
g
60
2,33 lei
27,96
Sursă: Prelucrare proprie
Preț de vânzare= [Cost unitar + ( Cost unitar + Adaos ) ] * TVA = 10,50 lei

5.4. AMBALAREA ȘI DEPOZITAREA BATONULUI PROTEIC

Batonul LiuleaECO cu o textură consistentă este menținut la temperatura de 5°C în
frigider, dacă temperatura crește peste 20°C au loc modificări de structură.
Termen de valabilitate: 6 luni.
Ambalarea se poate face:
 Hârtie pergament
 Hârtie cerată
 Hârtie kraft
După ambalare este necesară răcirea, pentru menținerea consistenței specifice și a stru cturii
fine a produsului.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

34
Pe baza unei degustări s -a realizat analiza și completarea chestionarului pentru un număr
de 100 de respondenți .
În vederea colectării informațiilor necesare am elaborat u n chestionar (a se vedea Anexa )
cuprinzând 17 întrebări. Tipul de întrebări utilizate și modul de formulare a acestora a fost
adaptat populației investigate și listei informațiilor necesare.
Populația investigată a fost formată din studenți aflați la forme de studii cu frecvență ale
Facultății de Horticultură, toate specializările din cadrul Departamenului de Științe Economice ,
din anii III și IV de studiu, de la nivel licență care au cumpărat, consumat sau nu, cel puțin o
dată un baton din categoria batoanelor proteice.
Deși cercetarea ar fi putut avea o anv ergură mai mare, cu o populație investigată care să
cuprindă toate persoanele rezidente temporar sau permanent în municipiul Cluj -Napoca, cu
vârsta peste 18 ani și care să fi cumpărat și consumat cel puțin o dată un produs din categoria
batoanelor proteice , totuși, restricțiile date de timp, buget și numărul de persoane implicate în
cercetare au determinat restrângerea populației efectiv investigate la aceea descrisă.
Din punct de vedere al numărului de variante de răspuns aferente scalelor utilizate, în
unele cazuri am optat pentru extinderea numărului de opțiuni ale scalei pentru a putea realiza o
investigare mai profundă a percepțiilor și credințelor subiecților investigați.
În privința succesiunii întrebărilor, am plasat la începutul chestionarului între bările mai
simple, cu efort mai mic de concentrare, iar pe parcurs am abordat progresiv întrebări din ce în
ce mai dificile. Întrebările de identificare a caracteristicilor demografice au fost plasate la finalul
chestionarului, astfel încât să evităm event ualele reacții de autoapărare prin non -răspuns.
În final, în urma colectării și validării tuturor răspunsurilor, s -a obținut structură
eșantionului redată în graficul de mai jos.
Cu ajutorul programului de statistică SPSS am realizat investigarea rezultatelor primite în
urma chestionarului aplicat.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

35
CAPITOLUL VI REZULTATE PRIVIND ATITUDINEA
CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE
BATOANE PROTEICE
6.1. FRECVENȚA CONSUMUL ULUI DE BATOANE PROTEICE

Figura 6.1. Frecvența consumului de batoane proteice
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

După cum putem observa din fi gura 6.1, din eșantionul investigat compus din 100 de
persoane, raportul dintre consumatori este echilibrat, 50% consumând batoane proteice din
diverse motive, 50% nefiind atrași de acest segment de consum.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

36
6.2. MOTIVUL CONSUMUL UI DE BATOANE PROTEICE

Figura 6.2. Motivul consumului de batoane proteice
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS )

După cum putem observa din figura 6.2, majoritatea consumă batoane proteice pentru
înlocuirea unei mese deoarece sunt sățioase și timpul consumatorilor este limitat. Un alt motiv pe
care au pus accentul este conținutul bogat de proteine pe care acestea îl dețin urmat de gust și
valoarea energetică.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

37
6.3. FRECVENȚA CONSUMULUI DE BATOANE PROTEICE

Figura 6.3. Frecvența consumului de batoane proteice
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

În ceea ce privește frecvența consumului batoanelor proteice, majoritatea consumatorilor
introduc aceste batoane în consum ocazional preferând alte produse alimentare în schimb , pe de
altă parte un procent de 34% din consumatori introduc aceste batoane proteice doar o data pe
săptămână. Comparativ cu aceștia procentul celor care înlocuiesc o masă sau introduc batoanele
proteice în dieta zilnică este d e 20%.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

38
6.4. OPINIA CONSUMATORULUI PRIVIND GRAMAJUL POTRIVIT PENTRU UN
BATON PROTEIC

Figura 6.4. Gramajul potrivit pentru un baton proteic
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

După cum putem observa din figura 6.4 , gramajul preferat de către majoritatea
respondenților, respectiv un procent de 56% reprezentând batonul de 100 g urmat de un procent
de 42% cu un gramaj mai mic de 100 g, datorită faptului că acesta poate fi consumat în t otalitate
în momentul respectiv și pentru păstrarea gus tului cât și proprietățile pe care le deține .

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

39
6.5. CRITER ILE CONSUMATORILOR PRIVIND PROCESUL DE CUMPĂRARE

Figura 6.5.Criterii importante în procesul de cumpărare
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

În ceea ce privește criteriile importante în procesul de cumpărare a unui baton sau putem
spune în cumpărarea oricărui produs, putem observa din figura 6.5, că un loc important în
momentul achiziționării îl constituie ambalajul media acestuia este 3,20 fiind media cea mai
apropiată de valoarea maxim ă 5. Acest criteriu trebuie să confere un aspect cât mai atrăgător, de
aceea marketerii sunt atenți la aceste detalii. Un alt criteriu ar fi marca urmat de preț, fapt care
ne arată că consumatorii nu au trecut de etapa în care marca constituia un criteriu esențial, iar
prețul depinde de bugetul familiei, de bugetul personal sau de gândirea consumatorului în
momentul achiziției. Unii privesc prețul ridicat ca fiind ales pe măsura calității, mărcii sau
brandului produsului respectiv.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

40
6.6. OPINIA CONSUMATOR ILOR PRIVIND PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE
BATO ANELOR PROTEIC E

Figura 6.6. Principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă un baton proteic
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

După cum putem observa înălțimea bar -ului cea mai mare și mai apropiată de valoarea
maximă (8), cu atât aspectul respectiv este mai bine apreciat de către persoanele chestionate.
În urma eșantionului pe care ne -am axat în momentul degustării, consumatorii aleși sunt atrași
sau interesați în mare parte de următoarele caracteristici pe care trebuie să le aibă un baton, un
conținut ridicat atât în fibre cât și în proteine, urmat de prospețimea produsului și de sațietatea
acestuia în momentul consumării.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

41
6.7. OPINIA CONSUMATORILOR CU PRIVIRE LA PREȚUL OPTIM AL UNUI BATON
PROTEIC

Figura 6.7. Prețul acordat pentru un baton proteic
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

Ne-am dorit să aflăm prețul estimativ pe care un consumator ar fi dispus să -l plătească
pentru un baton proteic, iar în urma rezultatelor, un procent de 55% au răspuns că ar oferi între
5-8 lei pe un baton, urmat de un procent de 36% care ar oferi 9 -12 lei. În urma acestor estimări o
să alegem prețul potrivit batonului nostru în funcție de gramaj și de costurile suportate cu
materia primă folosită.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

42
6.8. APRECIEREA PRODUSULUI CONSUMAT

Figura 6.8. Aprecierea produsului consumat
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

După cum putem observa din figura 6.8, media cea mai mare sau apropiată de valoarea
maximă, este de 2,71 ceea ce înseamnă că persoanele chestionate apreciază cel mai tare criteriul
respectiv pentru un baton. S e pune accentul pe aspect în alegere a unui produs, în momentul în
care consumăm un anumit preparat suntem atenți la aceste detalii care ne atrag vizual. Un alt
criteriu imp ortant, este gustul urmat de aromă care au fost apreciat e de către respondenți ca fiind
potrivite plăcerilor lor gustative . În ceea ce privește calitatea, respondenții nu acordă o pondere
semnificativă acestei caracteristici, care după părerea noastră ar f i cea mai importantă în alegerea
oricărei game de produs.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

43
6.9. RECOMANDAREA PRODUSUL UI CONSUMAT

Figura 6.9. Recomandarea produsului consumat
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

În ceea ce privește recomandarea batonului nostru, majoritatea au răspuns afirmativ, ceea
ce înseamnă că respondenții au fost plăcut impresionați de preparatul pregătit înaintea
îmbunătățirilor aduse în urma părerilor cerute pentru a aduce un plus caracteristicilor
organoleptice și senzoriale ale batonului proteic.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

44
6.10. ACHIZIȚIONAREA BATONULUI PROTEIC

Figura 6.10. Achiziționarea batonului proteic în cazul comercializării
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

În figura 6.10, se observă că dacă ne dorim să comercializăm batonul am avea succes,
majoritatea au răspuns pozitiv, ceea ce înseamnă că respondenții prezintă interes pentru
preparatul prezentat și ar achiziționa batonul daca s -ar comercializa.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

45
6.11. ÎMBUNĂTĂȚIRILE NECESARE CONSTATATE DE CĂTRE RESPONDENȚI

Figura 6.11. Îmbunătățiri necesare cons tatate de către respondenți
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

În ceea ce privește îmbunătățirile necesare ale produsului nostru, cel mai tare s -a pus
accentul pe consistența compoziției, urmată de un surplus de merișoare și un conținut mai redus
de miere, informații care ne ajută la perfecționarea rețetei și modului de preparare, ceea ce ne
conferă în final o calitate superioară a produsului dorit.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

46
CAPITOLUL VII REZULTATE PRIVIND PROFILUL SOCIO –
DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR

7.1. REPREZENTAREA GRAFICĂ DUPĂ VÂRSTĂ

Figura 7.1. Reprezentarea grafică după vârstă
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

În ceea ce privește vârsta eșantionatului studiat, în figura de mai sus se observă că
majoritatea au vârsta cuprinsă între 18 -35 de ani, ceea ce înseamnă că tinerii au fost interesați de
degustarea batonului, dornici de răspuns, deschiși în a -și exprima părerea despre produsul
prezentat.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

47
7.2. GENUL RESPONDENȚILOR

Figura 7.2. Reprezentarea genului a eșantionului studiat
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

După cum se observă în figura 7.2, genul masculin are un procent mai ridicat comparativ
cu genul feminin, bărbații prezintă un interes mai ridicat față de acest segment alimentar
datorită stilului de viață adoptat.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

48
7.3. OCUPAȚIA PRINCIPALĂ A RESPONDENȚILOR

Figura 7.3. Ocupația principală a respondenților
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

În ceea ce privește ocupația respondenților, toți cei care au participat la degustarea
batonului sunt studenți, aceasta fiind ocupația lo r principală, un procent de 2% declarând că sunt
și angajați în timpul liber.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

49
7.4. MEDIUL DE PROVENIENȚĂ AL RESPONDENȚILOR

Figura 7.4. Mediul de proveniență al respondenților
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

După cum se observă din figura 7.4 , cei mai mulți respondenți fac parte din mediul urban,
cu un procentaj de 55% însă nu cu mult comparativ cu cei din mediul rural de 45%, ceea ce
înseamnă că și cei din mediul rural sunt dornici să consume și deschiși să achiziționeze un al tfel
de baton proteic cu caracteristici organoleptice superioare batoanelor dietetice de pe piață.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

50
7.5. ULTIMA ȘCOALĂ ABSOLVITĂ

Figura 7.5. Ultima școală absolvită
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

După cum putem observa din figura 7.5 , ultimele studii absolvite de către respondenți au
fost cele liceale deoarece eșantionul pe care ne -am axat a fost compus din studenți. Am ales
această categorie de consumatori, respectiv studenți, deoarece aceștia nu au un stil de viață
echilibrat, batonul vine în înlocuirea unei mese.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

51
7.6. VENITUL NET LUNAR PER MEMBRU DE FAMILIE

Figura 7.6. Venitul net lunar per membru de familie
(Sursa: Prelucrare proprie cu SPSS)

După cum putem observa din figura 7.6 , venitul net lunar per membru de familie,
respectiv, venitul lunar al unui student ar fi între 1000 și 2000 RON, urmat de cel de peste
2000 RON. Un venit ridicat putem spune pentru un student, ceea ce ne ajută în alegerea prețului
unui baton datorită faptului că aceștia au răspuns afirmativ câ nd au fost întrebați dacă ar
achiziționa batonul în cazul în care s -ar comercializa.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

52
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma cercetărilor efectuate cu privire la consumul de batoane proteice, s -au desprins
următoarele considerații finale: frecvența consumului de batoane proteice are un raport
echilibrat, respectiv 50 % din eșantionul studiat achiziționează aceste produse din diverse
motive, cum ar fi 36% din respondenți au probleme digestive de accea caută soluții pentru
rezolvarea acestor neplăceri de ordinul dereglărilor organismului uman, urmat de 26% pentru
conținutul proteic pe care -l au în compoziție, aceștia fiind adepții sălilor de sport.
Aceste batoane sunt introduse în alimentație în procent de 42% ocazional urmat de un
procent de 34% o dată pe săptăm ână preferând alte produse alimentare în schimb. În opinia
consumatorilor, într -un procent de 56% gramajul potrivit pentru un baton este de 100 g acordând
un preț între 5 și 8 lei pentru următoarele criterii: un baton bogat în fibre și proteine, dar în
același timp să fie sățios pentru înlocuirea unei mese sau pentru oferirea nutrienților necesari în
timpul programului sportiv.
În ceea ce privește, batonul LiuleaECO din produse naturale vegetale, respondenții au
fost încantați în urma degustării primind u n feedback pozitiv, deoarece 53% au afirmat că ar
achiziționa produsul dacă s -ar comercializa și în același timp au sugerat îmbunătățiri de ordin
cantitativ și calitativ, respectiv următoarele recomandări: 35% consideră că acesta are nevoie de
o consistenț ă solidă pentru îmbunătățirea aspectului din punct de vedere al marketingului, 19%
afirmă că batonul nu are nevoie de îmbunătățiri, urmată de 18% care au recomandat un conținut
mai redus de miere.
Fiecare recomandare, părere au dus la un produs finit de o calitate superioară ceea ce ne
dorim să susținem, să achiziționăm și consumăm produse cât se poate de ecologice pentru un
regim alimentar potrivit fiecăruia dintre noi. Nu în ultimul rând, batonul LiuleaECO se adresează
tuturor persoanelor interesate de a cest segment alimentar, îl pot consuma atât persoanele cu
intoleranță la gluten, cât și persoanele vegane ceea ce duce la un plus de valoare și să nu uităm,
un produs fabricat în România.
Din punct de vedere, al profilului socio -demografic al respondențil or, 100% din populația
studiată au vârste cuprinse între 18 -35 ani și sunt studenți în anul III -IV al Departamentului de
Științe Economice, 39% având venitul net lunar per membru de familie între 1000 și 3000 lei.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

53
Am ales această categorie de consumatori, respectiv studenți deoarece aceștia nu au un stil de
viață echilibrat, batonul vine în înlocuirea unei mese și de ce nu, în soluționarea acestui
inconvenient.
Batonul LiuleaECO ar putea fi introdus cu success în unitățile de alimentație publică,
cofetării , magazine naturiste. Ne propunem să repetăm cercetarea pe un eșantion mai
reprezentativ și în alte areale de cercetare pentru completarea rezultatelor.

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

54
BIBLIOGRAFIE

1. BĂLTEANU Gh, 2001, Fitotehnie, vol. II, Editura Ceres, București
2. CONSTANTIN Marian, 2017, Market ingul producției agroalimentare, Volumul I, Editura
Academiei Oamenilor de Știință din România
3. CONSTANTIN Marian, 2009, Marketingul producției agroalimentare, Editura AgroTehnica
4. Fibl și Ifoam , 2015, The World of Organic Agriculture – Statistics & Emerging Trends.
11(2):167 -179
5. FUNAR Sabina, 1999 , Marketing agroalimentar, Editura Digital Data , Cluj-Napoca
6. FUNAR Sabina și SAMOILĂ Carmen, 2003, Comportamentul consumatorului, Editura
AcademicPres Cluj-Napoca
7. Kotler Philip, 2000, Managementul marketingului, Editura Teora, București
8. MIHALACHE Corina și BARABAȘ Virginia, 2017, Stil de viață sănătos, Revistă electronica
pentru toate ariile curriculare
9. MORAR G, M Ștefan, 2004, Fitotehnie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași
10. MUSTE Sevastița, 2001, Materii prime vegetale, Editura Risoprint , Cluj-Napoca
11. RĂDULESC U Emil, 2003, Alimentație inteligentă, Editura Viață și sănătate, București
12. SABĂU Marius Mircea, 2015, Bazele marketingului, Editura Academic Pres, Cluj -Napoca
13. SAMUIL Costel , 2007, Tehn ologii de agricultură ecologică, USAMV Iași
14. OROIAN Camelia F., 2018, Dinamica princ ipalelor culturi agricole, Editura BIOFLUX, Cluj –
Napoca
15. ROTARIU T. și ILIUȚ P, 1997, Ancheta so ciologică și sondajul de opinie, Editura Polirum,
Iași
16. Simopoulos AP. ( Ed.). 2005, Nutrition and Fitness: Obesity, the Metabolic Syndrome,
Cardiovascular Disease and Cancer (Vol. 1). Karger Medical and Scientific Publishers.
17. Simopoulos AP Nutrition and Fitness, Vol.2. Mental Hea lth Aging, and the Implementation of a
Healthy Diet and Physical Activity Lifestyle
18. TODORAN Camelia F., 2014, Igienă și nutriție, Editura BIOFLUX, Cluj -Napoca
19. Declarația de la Olimpia privind Alimentația și Condiția Fizică, Olimpia antică, Grecia, 28 -29
mai 1996

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

55
20. ***http://bazele -marketing.blogspot.com/2009/02/procesul -decizional -de-cumparare.html .
Ultima accesare 11.11.2 018
21. ***http://www.creeaza.com/afaceri/economie/CERCETAREA -COMPORTAMENTULU I .
Ultima accesare: 18.02.2019
22. ***https://www.academia.edu/12231301/CAPITOLUL_1_PLANTELE_OLEAGINOASE Autor:
Tudor Dorina, Ultima accesare: 11.06.2019
23. ***https://www.lunasolai.ro/despre -producator/ .Ultima accesare: 10.11.2018)
24. ***https://www.facebook.com/148781455248584/photos/a.144937847 1855536/1449402931853
090/?type=3&theater .Ultima accesare :18.06.2019
25. ***https://www.google.com/maps/place/Luncani+407362/@46.4731711,23.9391446,15z/data=!3
m1!4b1!4m5!3m4!1s0x47495ffd04f50c79:0x8ba1d324de805ea1!8m2!3d46.468408!4d23.95032
63.Ultima accesare: 18.06.2019
26. ***https://www.lunasolai.ro/luna -solai-in-casa-noua/ .Ultima accesare: 03.04.2019
27. ***https://agrointel.ro/80489/succes -la-bruxelles-pentru -uleiul -romanesc -presat -la-rece-produs –
de-familia -tulai/ .Ultima accesare: 03.03.2019
28. ***https://www.lunasolai.ro/retea -de-distributie/ . Ultima accesare: 03.04.2019
29. ***https://www.lunasolai.ro/luna -solai-furnizor -al-casei -regale -a-romaniei/ Ultima accesare:
18.06 .2019
30. ***https://poise.ro/totul -despte -merisoare -proprietati -beneficii -si-contraindicatii/ .Ultima
accesare: 09.03.2019
31. ***https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono -958/cranberry Ultima accesare:
20.04.2019
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4033875/ Ultima accesare: 20.04.2019
32. ***http://antenasatelor.ro/vrem -sa-stii/vss1/sanatos -si-verde/17374 -tratamente -naturiste –
semin%C8%9Bele -de-susan -%C8%99i -puterea -lor-curativa.html .Ultima accesare: 09.03.2019
33. ***https://www.lunasolai.ro/gama -de-produse/ulei -de-in/ . Ultima accesare: 09.03.2019
34. ***https://renevanmaarsseveen.nl/wp –
content/uploads/overig4/Medical%20use%20and%20health%20benefits%2 0of%20honey%20 –
%20J.%20Chem.%20Pharm.%20Res.,2010,%202(1)%20385 -395.pdf . Ultima accesare:
20.04.2019
35. ***http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie -pentru -sanatate/mie rea-de-albine_10384 .Ultima
accesare: 09.03.2019
36. ***https://doc.ro/dieta -si-sport/de -ce-sa-folosesti -unt-de-cocos , Ultima accesare: 30.04.2019

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

56
37. ***https://www.jamieson.ro/cat_prod/vitamina -c/ Ultima accesare 21.06.2019
38. ***https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=celex%3A32006R1925 .Ultima
accesare: 21.06.2019
39. ***https://doc.ro/sanatate/totul -despre -vitamina -c Ultima accesare: 21.06.2019

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

57
ANEXE

Mă numesc Alexandra -Raluca LIULEA, sunt studentă a facultății de Horticultură din
cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca. Realizez această
cercetare în scopul analizei atitudinii consumatorului referitoare la consumul de batoane proteice,
care se va materializa într -o lucrare de licență.
Răspunsurile dvs. la toare întrebările din acest chestionar sunt absolut confidențiale și vor
fi utilizate numai în scop științific.

CHESTIONA R PRIVIND ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA
CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE
1. Obișnuiți să consumați batoane proteice?
 Da
 Nu ( treceți la întrebarea 8)
2. Care sunt motivele pentru care consumați batoane proteice?
…………………………………………………………………………………………
3. Cât de des?
 Zilnic
 De 2 -3 ori pe săptămână
 Aproximativ o dată pe săptămână
 Ocazional
4. În ce gramaj cumpărați de obicei un baton proteic?
 < 100 g
 100 g
 250 g
 >250 g

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

58
5. Când achiziționați un baton cât de importante sunt pentru dumneavoastră
următoarele criterii? (marcați cu X căsuțele corespunzătoare ).
Foarte
important Important Neutru Puțin
important Lipsit de
importanță
Preț
Marcă
Calitate
Conținut
Ambalaj
Calorii
6. Care sunt principalele caracteristici pe care trebuie să le aibă un baton?
 Să fie proaspăt
 Să aibă gust dulce
 Să aibă miros plăcut
 Să fie bogat în fibre
 Să fie sățios
 Să conțină proteine
 Să fie produs de o firmă renumită
 Să aibă termen de valabilitate cât mai mare
 Să aibă un ambalaj atrăgător
7. Care este prețul pe care sunteți dispus să -l plătiți pentru un baton proteic?
 Între 5 -8 lei
 Între 9 -12 lei
 Peste 13 lei

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

59
8. Cum apreciați produsul consumat? (marcați cu X căsuțele corespunzătoare ).
Excelent Bun Satisfăcător Nesatisfăcător
Gust
Aromă
Calitate
Aspect

9. Ați recomanda produsul nostru și altor persoane?
 Da
 Probabil că da
 Probabil că nu
 Nu
10. Ați cumpăra batonul nostru dacă s -ar comercializa?
 Da
 Probabil că da
 Probabil că nu
 Nu
11. Considerați că produsul nostru necesită îmbunătățiri? Care ar fi acestea?
…………………………………………………………………………………………………………….

12. În ce categorie de vâr stă vă încadrați?
 Între 18 -35 de ani
 Între 36 -65 de ani
 Peste 65 de ani
13. Precizați genul dumneavoastră:
 Feminin
 Masculin

Alexandra -Raluca LIULEA ATITUDINEA CONSUMATORULUI REFERITOARE LA CONSUMUL DE BATOANE PROTEICE

60
14. Ocupația dumneavoastră principală:
 Elev, student
 Casnică, șomer
 Angajat
 Patron, angajat pe cont propriu
15. Precizați mediul în care locuiți:
 Urban
 Rural
16. Care este ultima școală absolvită?
 Primară
 Liceală
 Universitară
 Postuniversitară
17. Care este venitul net lunar per membru de familie?
 Sub 1000 RON
 Între 1000 si 2000 RON
 Peste 2000 RON
 Nu răspund
VĂ MULȚUMESC PENTRU TIMPUL ACORDAT!