INGINERIE ECONOMICĂ ÎN CONSTRUCȚII PROIECT DE DIPLOMĂ Analiz ă economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E… [605469]

Specializarea
INGINERIE ECONOMICĂ ÎN CONSTRUCȚII

PROIECT DE DIPLOMĂ
Analiz ă economică și detalii de
execuție privind construirea unei
clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța

Îndrumător proiect , Student: [anonimizat].Dr.Ing. Mihaela Pericleanu Marius Becheanu

Constanța, 2016
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANȚ A (Arial 10)
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

FACULTATEA DE CONSTRUC ȚII Anexa 3
Str Unirii 22 bis, CP 900524, Constanța
Tel/fax: 0241 545 093
Programul de studii de licență: Inginerie econo mică în construcții

APROBAT,

Decan, Director de departament,

Ș.l.dr.ing. Vintilă Dragoș Florian Conf.dr. ing. Constantin Anca

TEMA – PROGRAM

a proiectului de diplomă a absolvent: [anonimizat] : Analiză economică și detalii de execuție privind
construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța

Termenul final de predare : IULIE 2016
Cuprinsul proiectului de diplomă :

I. PIESE SCRISE:
Cap.1. – Memoriu tehnic:

1.1. Date generale:
– denumirea obiectivului de investiții :
– amplasamentul (județul, localitatea, adresa poștală și/sau alte date de identificare)
– titularul investiției
– beneficiarul i nvestiției
– elaboratorul proiectului
1.2. Descrierea generală a lucrărilor
a) amplasamentul în detaliu, funcționalitatea pe scurt, categoria de importanță,
clasa de importanță a construcției și cerințele pentru care se verifică proiectul ;
b) topografia și cota terenului natural;
c) clima și fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) prezentarea proiectului pe specialități (se prezintă soluția constructivă pentru
structura de rezistență);
f) mate rialele utilizate ; MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANȚA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanța, România
Tel./Fax: +40 241 606407, +40 241 606467
E-mail: rectorat2@univ -ovidius.ro
Webpage: www.univ -ovidius.ro

Cap.2. – Breviar de calcule, pentru calculul de rezistență privind structura de rezistență a
construcției, pentru elementele de rezistență aferente unui cadru longitudinal central și un
cadru transversal central (grinzi, stâlpi, predim ensionare fundații), pentru un planșeu curent
(inclusiv rampa unei scări)

Cap.3. – Prezentarea tehnologiilor de execuție și a caietelor de sarcini, pentru următoarele
lucrări corespunzătoare elementelor calculate în breviar: montare armatură, cofrare elem ente suprastructură, turnare beton.

Cap.4. – Documentația tehnico- economică: antemăsurătoare, deviz estimativ și liste de
consumuri pentru procesele de construcții -montaj selectate
(suprastructură – rezistență)

Cap.5. – Programarea și organizarea execuției lucrărilor, pentru partea de structură tratată
în capitolele anterioare (suprastructură – rezistență)
Cap.6. – Măsuri specifice de S.S.M. și P.S.I. referitoare la execuția structurii de
rezistență a construcției.

Cap. 7 – Analiza economică a investiției :
• Caracterist ici ale eficienței economice
• Criterii de alegere a variantei de investiție (inclusiv scenarii analizate funcție de
tipul investiției)
• Devizul general
• Surse de finanțare a investiției
• Indicatori tehnici (procent de ocupare a terenului, coeficient de utilizare a
terenului, grad de utilizare a suprafeței construite; grad de folosire a suprafeței
desfășurate)
• Indicatori economici (valoare investiție; investiție specifică; rată de rentabilitate;
randament economic; durată de recup erare a investiției; raport venituri sau
încasări totale la cheltuieli totale; durată de realizare a investiției; valoare netă actuală; indice de profitabilitate; viteza de recuperare a investiției, etc.)

Concluziile proiectului de diplomă
Bibliografie

[1]. Tudor Postelnicu ș.a. – Proiectarea structurilor de beton armat în zone seismice, vol. I
– III, Editura Marlink, bucurești, 2012
[2]. Corneliu Dan Hâncu, Mihai Florea, Valentina Efrem: ,,Tehnologia lucrărilor de
construcții și mașini de construcț ii”, Ovidius University Press, Constanța – 2012
[3]. Cosmin Filip – „Management în construcții I, II”, note de curs, 2015- 2016
[4]. Țenea Diana – „Eficiența investițiilor”, note de curs, 2015 – 2016

II. PIESE DESENATE:

Proiectul v a cuprinde un număr de planșe, astfel :

1. Plan general de situație – A01 (sc. 1: 200)

2. Planuri arhitectură:
– Plan parter – A02 (sc. 1:50)
– Planuri etaje curent e – A03 / A04 / A05 (sc. 1 : 50)
– Secțiune longitudinală – A06 (sc. 1 : 50)
– Planuri de fațade – A07 / A08 / A09 / A10 (1:100)

3. Detalii de execuție:
– Plan fundație și profil săpătură – R01 (sc.1:50)
– Plan cofrare -armare stâlpi – R02 (sc. 1:50, 1:20)
– Plan cofrare -armare grinzi cadru transversal și cadru longitudinal – R03 / R04 (sc. 1:50, 1:25 )
– Plan cofrare placă peste parter R04 (sc. 1:50)
– Plan cofrare -armare placă peste parter – R05 (sc. 1:50)

4. Alte planuri:
– Grafic rețea MPM – programarea execuției lucrărilor de construcț ii (O1).
– Grafic eș alonare calendarist ică Gantt (O2).
– Grafic resurse utilizate (O3).

Tema – program a fost primită spre realizare,

Data:

Îndrumător, Absolvent,
As.dr.ing. Mihaela Pericleanu Becheanu Marius

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Conținut
Capitolul 1. MEMORIU TEHNICO -ECONOMIC JUSTIFICATIV ……………………………………………… 9
1.1. Date generale ………………………………………………………………………………………………… 9
1.2. Descrierea generală a lucrărilor ……………………………………………………………………….. 9
a) Amplasamentul ……………………………………………………………………………………………… 9
b) Topografia si cota terenului natural …………………………………………………………………. 10
c) Clima si fenomenele naturale specific zonei ……………………………………………………… 10
d) Geologia, seismicitatea …………………………………………………………………………………. 10
e) Prezentarea proiectului pe specialități ……………………………………………………………… 10
f) Materiale folosite ………………………………………………………………………………………….. 11
CAPITOLUL 2. BREVIAR DE CALCULE ………………………………………………………………………….. 11
2.1 Date generale ………………………………………………………………………………………………. 11
2.2 Evaluarea acțiunilor ………………………………………………………………………………………. 13
2.2.1. Evaluarea acțiunii vântului ……………………………………………………………………….. 14
2.2.2. Evaluarea acțiunii zăpezii ………………………………………………………………………… 18
2.2.3. Evaluarea acțiunii seismice ……………………………………………………………………… 19
2.2.4. Evaluarea acțiunilor pe planșee și grinzi …………………………………………………….. 20
2.3 Predimensionarea elementelor structurale ……………………………………………………… 24
2.3.1 Predimensionarea planșeelor …………………………………………………………………… 24
2.3.2 Predimensionarea grinzilor ………………………………………………………………………. 24
2.3.3 Predimensionarea stâlpilor ………………………………………………………………………. 25
2.3.4 Predimensionarea fundației ……………………………………………………………………… 27
2.4 Calculul automat al structurii ………………………………………………………………………….. 29
2.4.1 Analiza modală ………………………………………………………………………………………. 30
2.4.2 Verificarea deplasărilor laterale ………………………………………………………………… 31
2.5 Proiectarea elementelor structurale …………………………………………………………………. 33
CAPITOLUL 3. CAIET DE SARCINI ……………………………………………………………………………….. 71
3.1. Prevederi generale ……………………………………………………………………………………….. 71
3.2. Lucrări de suprastructuri ………………………………………………………………………………… 71
3.2.1. Armături pentru beton ……………………………………………………………………………… 71
Pag 6

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

3.2.2. Cofrarea elementelor executate din beton armat …………………………………………. 74
3.2.3. Transportul betonului ………………………………………………………………………………. 75
3.2.4. Turnarea betonului: ………………………………………………………………………………… 76
3.2.5. Decofrarea elementelor realizate din beton armat: ………………………………………. 78
3.2.6. Tratarea betonului după turnare: ………………………………………………………………. 79
3.2.7. Recepția lucrărilor : ………………………………………………………………………………… 79
CAPITOLUL 4 – DOCUMENTAȚIA TEHNICO -ECONOMICĂ ……………………………………………… 80
4.1 Noțiuni introductive ……………………………………………………………………………………….. 80
4.2 Elaborarea antamăsurătorii ……………………………………………………………………………. 80
4.2.1 Stabilirea listei cu procese tehnologice ………………………………………………………. 81
4.2.2 Incadrarea proceselor în articole și calculul cantităților de lucrări …………………… 82
4.3. Concluzii …………………………………………………………………………………………………….. 95
CAPITOLUL 5. PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR ………………….. 96
5.1 Noțiuni introductive ……………………………………………………………………………………….. 96
5.2 Analiza drum ului critic …………………………………………………………………………………… 97
5.3 Elaborarea graficului Gantt și a graficului de utilizare de resurse …………………………. 97
5.4 Etape de lucru în programarea execuției lucrărilor …………………………………………….. 98
5.5 Prezentarea documentatiei elaborate ………………………………………………………………. 99
5.6 Concluzii …………………………………………………………………………………………………… 103
CAPITOLUL 6. MĂSURI SPECIFICE DE S.S.M. ȘI P.S.I. ……………………………………………….. 104
6.1 Scopul și necesitatea protecției muncii …………………………………………………………… 104
6.2 Responsabilitățile maiștrilor și ale altor coordonatori ai punctelor de lucru …………… 104
6.3 Responsabilitățile șefilor formațiunilor de lucru și ale personalului muncitor …………. 105
6.4 Instructajul de protecție și igienă a muncii ………………………………………………………. 106
6.5 Repartizarea personalului la locurile de muncă ……………………………………………….. 107
6.6 Riscurile profesionale în construcții ……………………………………………………………….. 108
6.7 Manipularea materialelor și utilajelor ……………………………………………………………… 108
6.8 Depozitarea materialelor de construcții ………………………………………………………….. 109
6.9 Mijloace independente de protecție ……………………………………………………………….. 109
6.10 Lucrări executate pe timp friguros ………………………………………………………………. 111
6.11 Prepararea și transportul betoanelor și mortarelor ………………………………………… 112
Pag 7

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

6.12 Măsuri de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcții …………………………………………………………………………………………………………… 113
6.13 Instalații de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor …………………………….. 114
6.14 Lucrări de organizare de șantier ………………………………………………………………… 114
6.15 Drumurile tehnologice ………………………………………………………………………………. 115
CAPITOLUL 7. EFICIENȚA INVESTIȚIEI ………………………………………………………………………… 116
7.1. Noțiuni generale …………………………………………………………………………………………. 116
7.2. Caracteristici ale eficienței economice a investițiilor …………………………………………….. 116
7.3. Criterii de alegere a variantei de investiții ……………………………………………………….. 117
7.4. Conținutul indicatorilor de eficiență economică a investițiilor. …………………………….. 117
7.5. Informații generale privind proiectul ……………………………………………………………….. 118
7.6. Costurile estimative ale investiției ………………………………………………………………….. 119
7.7. Estimarea cheltuielilor și a veniturilor …………………………………………………………….. 121
7.8. Sursele de finanțare ale investiției …………………………………………………………………. 124
7.9. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției ………………………. 125
7.10. Principalii indicatori tehnico – economici ai investiției …………………………………….. 125
7.11. Concluzii ………………………………………………………………………………………………… 131
Concluziile proiectului de diplomă ………………………………………………………………………………….. 132
ANEXA A Diagrame de eforturi ……………………………………………………………………………………. 133
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………… 139

Pag 8

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Capitolul 1. MEMORIU TEHNICO -ECONOMIC JUSTIFICATIV
1.1. Date generale
Denumirea obiectivului de investiții
Documentația de față a fost întocmită în vederea determinării condițiilor tehnice,
funcționale și economice pentru o construcție cu regim de înălțime P+3E cu structura de
rezistență alcătuită din cadre din beton armat având funcțiunea de clădire de apartamente cu
destinația de locuinț ă , scopul fiind finalizarea studiilor de licență.
Amplasamentul
Terenul pe care se amplasează construcția are suprafața totală de 816 m² iar suprafața
construită la sol are 385,12 m² și se află î n intravilanul Municipiului Constanța.
Se învecinează la :
• Nord cu teren viran
• Est cu str. Belvedere
• Vest cu imobil P+4E
• Sud cu teren viran
Terenul este dotat cu reț ele edilitare (apă, canalizare, telefonie, energie electrică) și
există posibilitatea extinderii acestora pentru a deservi noua construție.
La proiectarea locuințelor s -a ținut seama de prevederile Legii locuințelor nr.114/96 [1].
Totodată s -a ținut seama de următoarele cer ințe :
– sistemul de încălzire propus are ca sursă rețeaua exterioară de termoficare sau o
centrală termică prevăzută într -o construcție exterioară adiacentă;
– se asigură contorizarea pentru apă, gaz, agent termic și consum electric;
– materialele folosite sunt în totalitate agrementate.
Forma de deț inere a terenului : Contract de vânzare- cumpă rare

Titularul investiției –

Beneficiarul investiției –
Elaboratorul proiectului – Becheanu Marius

1.2. Descrierea generală a lucrărilor
a) Amplasamentul
Clădirea care urmează să fie construită va fi o clădire de apar tamente cu destinația de
locuințe cu regim de înălțime P+3E.
Categoria de importanță pentru acest tip de construcț ie este ‘’Cat egoria C”, conform
HGR766/1997 [2]. Nivelul de asigurare al construcțiilor se diferențiază funcție de clasa de
importanță și de expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importanța construcțiilor depinde de consecințele prăbușirii asupra vieții oamenilor, de importanța lor pentru siguranța
publică și protecț ia civilă în perioada imediată de după cutremur și de consecințele sociale și
economice ale prăbușirii sau avarierii grave.
Clasa de importanță și de expunere la cutremur este caracterizată de valoarea factorului
de importanță și de expunere, 𝛾𝛾
I,e.
Construcția se încadrează în clasa de importanță III conform prevederilor din P100-
1/2013 [3] , fiind o clădire de tip curent, care nu are funcțiuni esențiale și care nu prezintă în aria
totală expusă un număr mai mare de 400 de persoane.
Pag 9

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

b) Topografia ș i cota terenului natural
Pentru construirea imobilului P+3E pe amplasamentul investigat se recomandă fundarea
prin intermediul unei perne de piatr ă spartă compactată de 1,00 m lăț ime cu evazare față de
conturul exterior al fundați ilor de minim 1,00 m. Pentru a realiza încastrarea minimă în teren se
va ține cont să se respecte adâncimea de înghet de 0,8 m pentru zona amplasamentului.
c) Clima ș i fenomenele naturale specific zonei
Sub raport climatic, zona studiată are o climă temperat continentală , cu vădite influențe
submediteraneene, cu cantități reduse de precipitații. Zona se în cadrează în următorii parametri
climat ici: adâncimea de îngheț 0,80m conform STAS -6054/77 [4] , temperatura medie anuală 6
grade Celsius, precipitații 400- 500 mm, temperatura medie a lunii ianuarie -4…0 grade Celsius,
temperatura medie a lunii iulie 20…25 grade Celsius conform ANPM [5].
Densitatea pământului în stare uscată p = l,57 -l,62t/mc. Volumul porilor n = 39,5 -41,0%,
adică o porozitate mai scăzută fată de cea a unui loess obișnuit cu circa 4- 5 procente.
d) Geologia, seismicitatea
Amplasamentul studiat aparține unității structurale Dobrogea, ce este constituită la
suprafață din mai multe zone, deosebite între ele din punct de vedere al alcătuirii geologice și
anume: zona munților Măcin, zona Tulcea, zona Deltei, zona Babadagului, zona șisturilor verzi,
și zona Dobrogei de sud.
Amplasamentul studiat se află în Dobrogea de sud. Zona de sud a Dobrogei, formată din
depozitele cretacice, eocene, mediterane superioare, sarmatice și pliocene. În fundamentul
zonei Dobrogei sudice s -au constatat, în unele foraje (Palazu, Cocoșu, Tuzla, etc), șisturi
cristaline mezozonale, șisturi verzi, Silurian, calcare jurasice. Întreaga Dobroge este acoperită
de loess, depus pe cale eoliană î n Cuaternarul inferior, într -o pătură groasă, care a acoperit în
întregime rocile din fundament.
Din punct de vedere seismic, in conformitate cu normativului P100- 1/2013 [3] pentru
zona Brașov, privind proiectarea antiseismică a construcțiilor, perimetrul cercetat se încadrează
în zona caracterizată prin accelerația de vârf a terenului ag = 0,20g pentru IMR (intervalul mediu de recurență) = 100 ani, perioadele de colț: TC = 0,7s, TB = 0,14s și TD = 3.0s.
e) Prezentarea proiectului pe specialități
Construcția va avea forma dreptungiulară î n plan cu dim ensiunile de 18,65 m x 20,65 m
și va avea patru deschideri: două de 4 m și două de 6 m și patru travei de 4,5 m.
Accesul pe verticală se va realiza pe o scără din beton armat dreaptă.
Pardoseala va avea 15 cm grosime și va fi din beton slab armat cu o plasă de armatură.
Atât sub pardoseală cât ș i pe latura exterioară a soclului se vor monta straturi de termo
și hidroizolație. De asemenea între soclu și zidarie se va monta o hidroizolație.
Structur a de rezistenț aă a imobilului este realizată din cadre de beton armat monolit.
Închiderile și compartimentările vor fi din zidărie de BCA .
Planșeele vor fi din beton armat cu grosimea de 15 cm. Dimensiunile stâlpilor centrali
sunt de 45 x 45 cm pe toată înălțimea structurii, ai stâlpilor marginali de 40 x 40 cm pe toată
înălțimea de asemenea iar ale grinzilor de 30 x50 cm. La execuția suprastructurii se va folosi beton C20/25, oțel BST 500S conform extraselor de armătură din planșele de execuție.
Fundaț iile vor fi de tip grinzi continue pe doua direcții. Lățimea tălpilor de fundare va fi de
1,20 m iar înălțimea totală a grinzilor din beton armat va fi de 1,50 m.
Pag 10

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Conform studiului geotehnic efectuat fundarea se va face pe o pernă din loess cu
grosimea ș i evazarea later ală de 1,00 m, presiunea convenț ională de calcul folosită la
dimensionare este de 160 kPa.
Fundația se va încastra î n stratul bun de fundare cel putin 20cm. Deoarece terenul de
fundare este sensibil la umezire se vor lua măsuri de pr otecț ie a terenului de fundare î mpotriva
pierderilor accidental e de apă. Toate conductele purtătoare de apă se vor monta î n canale de
protecție. Se vor construi trotuare etanșe cu lațimea de minimum 1.00 si cu panta de 5% în jurul
clădirii.
f) Materiale folosite
La execuția suprastructurii se va folosi:
– beton C20/25, oțel BST 500S conform extraselor de armătură din planșele de
execuție;
– zidărie: blocuri tip bca cu rezistența la compresiune de minimum 10N/mm2; mortar
M100;
– pietriș , nisip, cherestea din lemn.

Pag 11

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

CAPITOLUL 2. BREVIAR DE CALCUL E
2.1 Date generale
Tema lucrării prevede proiectarea unei construcții cu structură î n cadre din beton armat,
ce va avea un regim de inălțime de P+ 3E și va fi amplasată î n localitatea Constanța, Județul
Constanța având funcțiunea de clădire de locui nțe.
Porivit hărții de macrozonare seismică din normativul de proiectare seismică P100 –
1/2013, Partea I [3], amplasamentul este caracterizat prin accelerația terenului de proiectare ag
= 0,20 g și perioada de colț Tc = 0,7 s. Prezentul normativ încadrează construcția în clasa de
importanță III, iar valoarea factorului de importanța γ I,e = 1,00 – clădiri de tip curent, care nu
aparțin celorlalte clase (conform Tabel 4.2, pag 61 – 62, P100 -1/2013 [3]).
Luând in considerare amplasamentul (a g=0,20g) se consideră că structura se
încadrează în clasa de ductilitate medie ( DCM), iar factorul de comportare va fi q=3,5α u/α1.
Pentru structuri în cadre cu mai multe niveluri și mai multe deschideri 𝛼𝛼𝑢𝑢
𝛼𝛼1=1,35, deci q=4,725.
Acțiunea vântului se ia în considerare conform “ Cod de proiectare.Bazele proiectarii și
acțiuni asupra construcțiilor. Acțiunea vântului”, indicativ CR 1 -1-4/2012 [6] și este evaluată fie
de presiunea vântului, fie de forțele produse de vânt pe construc ții și structuri.
În “Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii z ăpezii asupra construcțiilor.”, indicativ
CR1-1-3-2012 [7] sunt cuprinse recomandări pentru proiec tarea clădirilor, structurilor ș i
elementelor componente expuse acțiunii zăpezii.
Structura de rezistență a clădirii este alcătuită din:
Infrastructură:
Sistemul de fundare al clădirii este constituit din fundații continue cu grinzi din beton armat.
Suprastructură:
Cadre din beton armat (stâlpi și grinzi), planșee din beton ar mat și acoperiș tip te rasă
necirculabilă.
Materialele utilizate pentru structura de rezistență sunt:
Beton:
Conform NE 012- 1/2007 [8] – Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat și beton precomprimat, elementele structurale (comp onente ale suprastructurii ) din
beton armat se încadrează în clasa de expunere XC1, pentru un mediu uscat sau permanent
umed. Conform tabelului F.1.1 clasa de rezistență impusă a betonului este C20/25.
Conform SR EN 1992 -1-1/2004 [9] caracteristicile betonului folos it sunt:
fck – rezistența caracteristică la compresiune măsurată pe cilindru, determinată la 28 zile;
fck = 20 MPa (conform tabel 3.1 din SR EN 1992- 1-1:2004);
fctm – valoarea medie a rezistenței la întindere directă a betonului;
fctm = 0,3 ∙ fck2/3 = 2,2 MPa (confo rm tabel 3.1 din SR EN 1992- 1-1/2004);
fcd – valoarea de proiectare a rezistenței la conpresiune a betonului;
fcd = α cc ∙ fck /γc (relația 3 .13 SR EN 1992- 1-1/2004, pag. 33) unde,
γc – coeficient parțial pentru beton (confor m tabel 2.1N din SR EN 1992- 1-
1/2004, pag. 22):
γc = 1,5 pentru situații de proiectare permanente si tranzitorii;
γc = 1,2 pentru situații accidentale;
αcc – coeficient ce ține seama de efectele de lungă durată asupra rezistenței la
compresiune și de efectele defavorabile ce rezultă din modul de aplicare al încărcării;
valoarea recomandată de cod este α cc = 1.
fcd =1 ∙ 20 /1,5 = 13,33 MPa;
fctd – valoarea de calcul a rezistenței la întindere a betonului;
Pag 12

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

fctd = α ct ∙ fctk,0,05 /γc (relația 3. 16 SR EN 1992 -1-1:2004, pag. 33) unde,
γc – coeficient parțial pentru beton (conform tabel 2. 1N din SR EN 1992-
1-1/2004, pag. 22):
γc = 1,5 pentru situații de proiectare permanente si tranzitorii;
γc = 1,2 pentru situații accidentale;
αct – coeficient ce ține seama de efectele de lungă durată asupra
rezistenței la compresiune și de efectele defavorabile ce rezultă
din modul de aplicare al încărcării; valoarea recomandată de cod este α ct
= 1;
fctk – valoarea rezistenței caracteristice la întindere directă a betonului;
fctk = 0,7 ∙ fctm = 1,5 MPa (conform tabel 3.1 din SR EN 1992- 1-1:2004);
fctd = 1 ∙ 1,5 /1,5 = 1 MPa.
Armătură :
SR EN 1992- 1-1/2004 [9] Anexa C tabel C.1: Proprietăți ale armăturilor – indică
proprietățile armăturilor compatibile cu utilizarea codului, cu limita caracteristică de curgere fyk
este cuprinsă între 400 și 600 MPa. Astfel oțelul folosit va fi de tipul BST 500S.
Caracteristic ile calculate după SR EN 1992- 1-1/2004 [9], sunt:
fyk – limita de curgere caracteristică a armăturilor pentru beton armat;
fyk = 500 MPa;
fyd – limita de curgere de calcul a armăturilor pentru beton armat;
fyd = fyk/ γs (confor m figura 3.8 din SR EN 1992 -1-1/2004, pag39) unde,
γs – coeficient parțial de siguranță și are valorile:
γs = 1,15 pentru situațiile persistente si tranzitorii de proiectere;
γs = 1 pentru situații accidentale;
fyd = 500/1,15 = 434,78 MPa.
2.2 Evaluarea acțiunilor
Evaluar ea încărcărilor se va face conform cu Cap. 6 din CR0- 2012 [10]. Această metodă
constă în verificarea situațiilor de proiectare astfel încat nici o stare limită sa nu fie depașita
atunci când se utilizează valori de proiectare pentru acțiuni și pentru rezis tențe. Metoda
coeficienților parțiali de siguranță se referă la verificările la stare limită ultimă și la starea limită
de serviciu a structurilor supuse la încărcări statice, precum și la cazurile în care efectele
dinamice pe structură sunt determinate f olosind încărcări statice echivalente.
După variația în timp și frecvența cu care sunt întâlnite, Codul de proiectare CR0- 2012 [10]
clasifică acținile astfel :
– acțiuni permanente (G): acestea se aplică în mod continuu, cu o intensitate practic
constantă în raport cu timpul. În cadrul acțiunilor permanente se consideră: acțiuni directe
precum greutatea proprie a construcției, a echipamentelor fixate pe construcții și acțiuni
indirecte, de exemplu datorate contracției betonului și tasărilor diferențiate;
– acțiu ni variabile (Q): ele variază sensibil in raport cu timpul sau pot să lipsească total în
anumite intervale de timp. În această categorie intră: acțiuni pe planșeele și acoperișurile
clădirilor, acțiunea zăpezii, acțiunea vântului, împingerea pamântului, a fluidelor și a
materialelor pulverulente;
– acțiunea seismică (AE): În cadrul acestei categorii se consideră : încărcarea seismică
avută în vedere în calculul construcțiilor.
Combinarea (efectelor) acțiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime poate fi clasificată
în urmatoarele trei tipuri de grupări:
Pag 13

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

a) Gruparea fundamentală: pentru situațiile de proiectare persistentă sau
normală și tranzitorie
𝐸𝐸𝑑𝑑=∑𝛾𝛾𝐺𝐺,𝑗𝑗𝑛𝑛
𝑗𝑗=1𝐺𝐺𝑘𝑘,𝑗𝑗+𝛾𝛾𝑃𝑃𝑃𝑃+𝛾𝛾𝑄𝑄,1𝑄𝑄𝑘𝑘,1+∑𝛾𝛾𝑄𝑄,𝑖𝑖𝑚𝑚𝑖𝑖=2𝜓𝜓0,𝑖𝑖𝑄𝑄𝑘𝑘,1 (relația 6.9, pag.23- CR0-2012)
unde :
Ed – valoarea de proiectare a efectului acțiunilor;
𝛾𝛾𝐺𝐺,𝑗𝑗 – coeficient parțial pentru acțiunea permanentă j ;
Gk,j – efectul pe structură al acțiunii permanente j, luată cu valoarea sa caracteristică;
𝛾𝛾𝑃𝑃 – coeficient parțial de siguranță pentru acțiuni de precomprimare ;
𝑃𝑃 – valoare reprezentativa a acțiunii precomprimării ;
γQ,i – coeficient parțial de siguranță pentru acțiunea variabilă i (i = 1,2…) ;
Qk,1 – efectul pe structură al acțiunii variabile, ce are ponderea predominantă între
acțiuni le variabile, luat cu valoarea sa caracteristică;
ψ0,i – factor pentru valoarea de grupare a unei acțiuni variabile i (i = 2,3, …,m ) luate cu
valorile lor caracteristice, având valoarea ψ 0,i = 0,7 , cu excepția încărcărilor din depozite și a
acțiunilor ; provenind din împingerea pământului, a materialelor pulverulente și a fluidelor/apei,
caz în care ψ0,i = 1,0.
b) Gruparea seismică:
Ed = ∑𝐺𝐺𝑘𝑘,𝑗𝑗𝑛𝑛
𝑗𝑗=1 +𝑃𝑃+𝐴𝐴𝐸𝐸𝑑𝑑+∑𝜓𝜓2,𝑖𝑖𝑚𝑚𝑖𝑖=1𝑄𝑄𝑘𝑘,1 (relația 6.11,pag.23 -CR0-2012)
unde :
Ed – valoarea de proiectare a efectului acțiunilor;
Gk,j – efectul pe structură al acțiunii permanente j, luată cu valoarea sa caracteristică;
𝑃𝑃 – valoare reprezentativa a acțiunii precomprimării;
AE,d – valoarea de proiectare a acțiunii seismice
ψ2,i – factor pentru valoarea cvasipermanentă a acțiunii variabile Q k,i ;
Qk,1 – efectul pe structură al acțiunii variabile, ce are ponderea predominantă între
acțiunile variabile, luat cu valoarea sa caracteristică;
Calculul elementelor structurale și a structurii de rezistență în ansamblu la diferite stări
limită s -a făcut luând în considerare combinațiile sau grupările de încărcări cele mai
defavorabile. Coeficienții parțiali de siguranță sunt diferențiați funcție de tipul încărcărilor și de
starea limită considerată conform CR0- 2012.
2.2.1. Evaluarea acțiunii vântului
Evaluarea acțiunii din vânt se face în conformitate cu indicativul CR 1 -1-4/2012 [6].
Acțiunile din vânt sunt variabile în timp și acționează direct ca presiuni pe suprafețele
exterioare ale structurilor închise sau pe suprafețele interioare ale structurilor deschise. Aceasta
este reprezentată simplificat de o presiune sau o forță normal ă pe suprafața respectivă. În unele
cazuri, vântul poate genera forțe de frecare cu suprafețele, care pot fi dăunătoare rezistenței și
stabilității unor elemente de construcții.
Presiunea/ sucțiunea vântului ce actionează pe suprafețele rigide exterioare ale clădirii
/structurii se determină cu relatia:
𝑤𝑤(𝑒𝑒)=𝛾𝛾𝐼𝐼𝐼𝐼×𝐶𝐶𝑝𝑝𝑝𝑝 × 𝑞𝑞𝑝𝑝(𝑧𝑧𝑝𝑝) [𝑘𝑘𝑘𝑘/𝑚𝑚2] (relația 3,1, pag.20 – CR 1 -1-4/2012 [6])
unde:
γIw – este fac torul de importanta – expunere. Construcția actuală se încadrează în clasa
de importanță I II, astfel se determină γIw =1,00 (Tabel 3.1 – Valorile factorului de importanță-
expunere pentru acțiunea vântuli, CR 1 -1-4/2012 [6]);
𝐶𝐶𝑝𝑝𝑝𝑝 – coeficient aerodinamic de presiune/ suctiune pentru suprafete exterioare, conform
cap.4 – CR 1 -1-4/2012 [6];
Pag 14

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

𝑞𝑞𝑝𝑝(𝑧𝑧𝑝𝑝) – este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluata la cota 𝑧𝑧𝑝𝑝;
𝑞𝑞𝑝𝑝(𝑧𝑧𝑝𝑝)=𝑐𝑐𝑒𝑒∙𝑞𝑞𝑏𝑏 (relația 2.20, pag. 15 – CR 1 -1-4/2012 [6])
𝑞𝑞𝑏𝑏(𝑧𝑧𝑝𝑝) = 0,50 kPa – valoare de referință a presiunii dinamice a vântului conform figurii :

Fig. 2.1 Zonarea valorilor de referință ale presiunii dinamice a vântului qb in kPa,
IMR = 50ani (CR 1 -1-4/2012, Fig. 2.1, pag 10)
ce(z) – factorul de expunere este produsul dintre factorul de rafală și factorul de
rugozitate și după caz și factorul topografic, se ține seama de înălțimea deasupra
terenului z (conf.Fig 2.2 pag. 15 – CR 1 -1-4/2012 [6])
Pentru Constanța, avem teren de categoria 0: „mare sau zone costiere expuse vânturilor
venind dinspre mare”, conform tabelului 2.1.

Figura 2.2 Factorul de expunere c e (z) (CR 1 -1-4/2012 [6], conf.Fig 2.2 pag.15)

Conform figurii 2.2 (Fig. 2.2 din CR 1 -1-4/2012 [6]), ce(z) = 2,7 .
𝑞𝑞𝑝𝑝(𝑧𝑧𝑝𝑝)=𝑐𝑐𝑒𝑒∙𝑞𝑞𝑏𝑏=2,7∙0,50=1,35
Determinarea coeficientului aerodinamic de presiune/sucțiune pentru suprafețe exterioare cpe:
cpe = c pe,10 , pentru proiectarea elementelor de rezistență sau pentru suprafețe expuse
mai mari de 10 m2.
Pag 15

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Presi unea/sucțiunea vântului ce acționează pe suprafețele rigide ale clădirii/structurii se
determină cu relatia:
we = γ Iw ∙ cpe ∙ qp(ze) [kN/m2] (relația 3 .1 din CR 1 -1-4/2012 [6])
Pereți verticali ai clădirilor cu forma dreptunghiulară în plan
Pentru h ≤ b ⇒ ze = h
h = înălținmea clădirii
b = latura clădirii perpendiculară pe direcția de acțiune a vântului.
Coeficienții de presiune C pe, depind de suprafața expusă, suprafață care se va diviza
după cum se poate observa în figura 3. Astfel, pentru fiecare diviziune a suprafeței se
determină un coeficient de expunere.
e = min (b,2h) 20,65 m ⇒ e > d
h/d = 0, 675 ⇒ se extrag valorile pentru c pe,10 din Tab. 2. 1 (conform Tabelul 4.1. din CR 1 –
1/2012)
Tab. 2.1 Valori ale coeficienților aerodinamici de presiune/sucțiune exterioara pentru pereți
verticali ai cladirilor cu formă dreptunghiulară

– weA = 1,00 ∙ (-1,2) ∙ 1,35 = – 1,62 kN/m2
– weB = 1,00 ∙ (-0,8) ∙ 1,35 = – 1,08 kN/m2
– weD = 1,00 ∙ 0,758 ∙ 1,35= 1, 02 kN/m2
– weE = 1,00 ∙ (-0,416) ∙ 1,35 = – 0,56 kN/m2

Figura 2.3 Notații pentru pereți verticali

Acoperișuri plate ( -5°<α<5°) Zona A B D E
cpe,10 -1,2 -0,8 0,758 -0,416
Pag 16

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Coeficienții de presiune C pe, depind de suprafața expusă, suprafață care se va diviza
după cum se poate observa în figura 4 . Astfel, pentru fiecare diviziune a suprafeței se
determină un coeficient de expunere.
e = min (b,2h) = 20,65 m ⇒ e > d
hp= înălțimea aticului (parapetului) = 0,60 m;
h = înălțimea de referință a construcției (construcția este P+3E, având înălțimea de nivel egală
cu 3, 00 m, rezulta că înălțimea de referință este 12,60 m);
Pentru raportul hp
h = 0,6
12,60=0,045 se interpolează liniar între valorile din tabelul 4.2 din cod
obținându- se astfel valorile pentru coeficienții de expunere.

Tabelul 2.2 Valori ale coeficienților aerodinamici de presiune/sucțiune exterioara
pentru acoperisur i plate
Zona F G H I
cpe,10 -1,42 -0,91 -0,7 ±0,2

– weF = 1,00 ∙ (-1,42) ∙ 1,35 = – 1,917 kN/m2
– weG = 1,00 ∙ (-0,91) ∙ 1,35= -1,229 kN/m2
– weH = 1,00 ∙ (-0,7) ∙ 1,35 = -0,945 kN/m2
– weI = 1,00 ∙ (±0,2) ∙ 1,35 = ±0, 270 kN/m2

Figura 2.4 Notații pentru acoperișuri plate
Pag 17

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

În calcul s -a considerat o singură ipoteză: direcția vântului perpendiculară pe latura
lungă a c lădirii (situția cea mai defavorabilă) .
2.2.2. Evaluarea acțiunii zăpezii
Evaluarea acțiunii zăpezii s -a realizat conform CR1- 1-3-2012 [7].
Încărcarea din zăpadă este o încărcare statică verticală, pe metru pătrat de proiecție
orizontală a acoperișului, luând în considerare depunerea de zăpadă în funcție de forma
acoperișului și de redistribuția cauzată de vânt și de topirea zăpezii.
Acțiunea zăpezii asupra construcțiilor este considerată acțiune variabilă.
În proiectare se utilizează două distribuții ale incărcării din zapadă:
– încărcarea din zăpadă neaglomerată;
– încărcarea din zăpadă aglomerată;
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiș se determină cu relația:
𝑠𝑠=𝛾𝛾𝐼𝐼𝐼𝐼∙𝜇𝜇𝑖𝑖∙𝐶𝐶𝑝𝑝∙𝐶𝐶𝑡𝑡∙𝑠𝑠𝑘𝑘 [ 𝑘𝑘𝑘𝑘/𝑚𝑚2] (relația 4.1, pag. 8 – CR1-1-3-2012 [7])
unde,
𝛾𝛾𝐼𝐼𝐼𝐼 – factorul de importanta- expunere pentru actiunea zapezii; Construcția actuală se
încadrează în clasa de importanță II I conform tabel 4.1 din CR1- 1-3-2012 [7], astfel se
determină 𝛾𝛾𝐼𝐼𝐼𝐼 =1,00 .
μi – coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiș ;
sk – valoarea caracteristică a încărcării di n zăpadă pe sol, [kN/m2] în amplasament ;
Ce – coeficientul de expunere al construcției în amplasament ;
Ct – coeficientul termic ;
Sk = 1,5 kN/m2 – valoarea incărcării din zăpadă pe sol pentru amplasamentul din Constanța
(figura 3.1– CR-1-1-2012 [11] ).

Figura 2.5 Zonarea valorii caracteristice a încărcării din zăpadă pe sol s k , în kN/m2, pentru
altitudini A ≤ 1000m (CR1-1-3-2012 [7])
• Ce = 1,00 – coeficient de expunere normală (Tabelul 4.2 – CR1-1-3-2012 [7])
Pag 18

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

• Ct = 1,00 – coeficient termic pentru acoperișuri cu termoizolații uzuale
Evaluarea incărcării din zăpada neaglomerată:
So,k = 1,5 kN/m2 – valoarea incărcării din zăpadă pe sol pentru amplasamentul din
Constanța. (figura 3.1– CR-1-1-2012 [11] );
Ce = 1,00 – coeficient de expunere normală ;
Ct=1,00 – coeficient termic pentru acoperișuri cu termoizolații uzuale.
Tabelul 2.3 Valorile coef ientului de expunere Ce (Tab.4.3 – CR1-1-3-2012 [7])
Topografie Ce
Expusa 0.8
Normala 1.0
Adapostita 1.2

Tabelul 2.4 Valorile coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu o singura
pantă, două sau patru pante ( Tab.5. 1 – CR1-1-3-2012 [7])

μi = 0,8 – pentru acoperișuri cu o singură pantă – acoperiș tip terasă avînd unghiul: 0°<α< 30°.
⇒ s=γIs∙µi∙Ce∙Ct∙sk =1∙0,8∙1∙1∙1,5 = 1,20 kN/m2
Evaluarea incărcării din zăpada aglomerată:
Coeficientul de formă al încărcării din zăpadă aglomerată pe acoperiș în dreptul
parapetelor se determina ca minimul dintre:
�𝜇𝜇1=𝛾𝛾∙ℎ/𝑠𝑠𝑘𝑘
𝜇𝜇1=𝛾𝛾∙𝑏𝑏/𝑙𝑙𝐼𝐼
𝜇𝜇1=0,8 ; unde ,
b = max (b 1, b2) (relația 7.5, pag. 27 – CR1-1-3-2012 [7])
sk = valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol [kN/m2] în amplasamentul
construcției ;
γ = greutatea specifică a zăpezii și se consideră γ = 2 kN/m3;
h = înăltimea parapetului (aticului) h = 0,6 m;
b = lungimea construcției b = 20,65 m;
ls = lungimea zonei de acumulare de zăpadă și se determină ca minimul dintre
(5h;b;15m) ( )15;;5 min bh sl= = min (5∙0,6 ; 20,65 ; 15) = 3,00 m;
μi = min (𝛾𝛾∙ℎ
𝐼𝐼𝑘𝑘 ; 2∙𝑏𝑏
𝑙𝑙𝑠𝑠 ; 0,8 ) = min (2∙0,6
1,5; 2∙20,65
3,00; 0,8) = min( 1,2; 10,24 ; 0,8) = 0,8
⇒ 𝑠𝑠=𝛾𝛾𝐼𝐼𝐼𝐼∙𝜇𝜇𝑖𝑖∙𝐶𝐶𝑝𝑝∙𝐶𝐶𝑡𝑡∙𝑠𝑠𝑘𝑘 =1∙0,8∙1∙1∙1,5 = 1,20 kN/m2 Panta acoperisului 0 °≤ α ≤ 30° 30° < α < 60° Α ≥ 60°
µ1 0.8 0.8(60 -α)/30 0
µ2 0.8+0.8 α/30 1.6 –
Pag 19

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

2.2.3. Evaluarea acțiunii seismice
Evaluarea acțiunilor seismice și calculul structurii s -a făcut automat cu programul de
calcul SCIA ENGINEER 15.3, în conformitate cu prevederile din P100- 1-2013 – “Cod de
proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru clădiri”și EuroCod 2 [12].
În timpul seismului, subsolul ( fundație sau sol ) care susține structura, se mișcă,
structura încercând să urmeze această mișcare. Ca rezultat, toate masele din structură încep și
ele să se miște, structura fiind supusă acțiunii forțelor de inerție. Reazemele se pot mișca, în
general, în mai multe direcții dar în mod normal se iau în considerare deplasările orizontale,
astfel utilizatorul poate defini direcția considerată importantă sau poat e evalua efectele
seismului pe direcții diferite.
Mișcarea determi nă apariția forțelor de inerție, fiind suficientă deter minarea acestor forte
și aplicarea lor pe structură, calculul dinamic fiind transformat prin această cale în calcul static. Mișcarea exactă a solului nu este cunoscută, deci nu pot fi determinate cu exactitate
forțele seismice, dar pot fi aplicate formulele intr -un normativ sau se poate utiliza spectrul unui
seism real.
În general, mișcarea orizontală a unei structuri este considerată încărcarea seismică,
astfel cutremurul acționează în planul orizontal XY. Direcția poate fi introdusă prin intermediul
coeficientilor corespunzători acelor de coordonate ( de exemplu pentru seism pe direcția X, X =
1 și Y = 0,3 ). Calculul seismic este efectuat automat, fiind utilizate masele introdus e și
greutatea prop rie, pentru generarea încărcărilor corespunzătoare modurilor proprii. Evaluarea
se face separat pe fiecare componentă a forțelor și deplasărilor cu ajutorul unor formule
specifice.
Metoda de calcul seismic utilizată de programul de calcul este met oda de c alcul modal
cu spectre de răspuns. Pentru analiza seismică a fost folosit spectrul de răspuns la proiectare
prin caracteristicile seismice ale amplasamentului din codul indicativ P100- 1/2013 [3] descrise
anterior in capitolul curent și masele utilizate în analiza dinamică. Pâna la un punct, masele sunt
asemănatoare încărcărilor si grupele de masă sunt asemănătoare cazurilor de încărcare.
În programul de calcul, mișcarea orizontală a structurii este considerată ca fiind o
inărcare seismică, cutremurul acționând în planul orizontal XY. Directiile de acțiune ale acestor
forțe se disting cu ajutorul unor coeficienți ce corespund axelor de coordonate în modul următor:
– pentru seismul pe direcția x: x = 1, y = 0;
– pentru seismul pe direcția y: y = 1, x = 0;
2.2.4. Evaluarea acțiunilor pe planșee ș i grinzi
Încărcările ce acționează pe planșee au fost evaluate ținându- se cont de greutățile tehnice
din S R EN 1991-1-1 [13].

Pag 20

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Rezultatele sunt prezentate tabelar :
Tabelul 2.5 Acțiuni gravitaționale la terasă
a) Acțiuni uniform distribuite pe terasa necirculabilă evaluate la starea limită ultimă Acțiuni permanente Nume acțiune Grosime
strat Greutate
specifică Valoare
caracteristică Grupare Fundamentală (GF) Grupare seismică (GS)
coef. de grupare val. de proiectare coef. de grupare val. de proiectare
[m] [kN/m3] [kN/m2] ψ [kN/m2] ψ [kN/m2]
Pietris de rau 0.03 16 0.48 1.35 0.648 1 0.480
Hidroizolație 0.008 12 0.096 1.35 0.13 1 0.096
Beton panta 0.05 24 1.20 1.35 1.620 1 1.200
Termoizolație 0.05 2.5 0.125 1.35 0.17 1 0.125
Barieră de vapori 0.004 10.5 0.042 1.35 0.057 1 0.042
Placă beton 0.14 25 3.50 1.35 4.725 1 3.50
Tencuială 0.02 19 0.38 1.35 0.513 1 0.380
Glet ipsos 0,002 13,5 0,027 1,35 0,036 1 0,027
Var lavabil 0,002 15 0,03 1,35 0,041 1 0,03
Total acțiuni permanente 5.88 7.94 5.88 Acțiuni
variabile Zapada 1.2 1.5 1.800 0.4 0.48
Utila 0.75 1.05 0.788 0.3 0.225
Total acțiuni temporare 1.95 2.588 0.705
Total acțiuni 7.83 10.53 6.59
b) Acțiuni uniform distribuite pe grinzile perimetrale date de atic evaluate la starea limită ultimă
Acțiuni
permanente Nume acțiune Dimensiuni
strat Greutate
specifică Valoare
caracteristică Grupare Fundamentală (GF) Grupare seismică (GS)
coef. de grupare val. de
proiectare coef. de grupare val. de
proiectare
[m2] [kN/m3] [kN/m] ψ [kN/m] ψ [kN/m]
Beton armat 0.25 ∙ 0.60 25 3.75 1.35 5.063 1 3.75
Termoizolatie 0.10 ∙ 0.60 2.5 0.15 1.35 0.203 1 0.15
Total acțiuni 3.9 5.266 3.9
Pag 21

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.6 Acțiuni gravitaționale la nivel curent

a) Acțiuni uniform distribuite pe planșeu etaj current ( pardoseală gresie) evaluate la starea limită ultimă Acțiuni permanente Nume acțiune Grosime
strat Greutate
specifică Valoare
caracteristică Grupare Fundamentală (GF) Grupare seismică (GS)
coef. de grupare val. de proiectare coef. de grupare val. de proiectare
[m] [kN/m3] [kN/m2] ψ [kN/m2] ψ [kN/m2]
Gresie 0.007 11 0.077 1.35 0.104 1 0.077
Adeziv 0.005 13 0.065 1.35 0.088 1 0.065
Șapa 0.05 21 1.05 1.35 1.418 1 1.05
Placa beton 0.14 25 3.50 1.35 4.725 1 3.50
Tencuială 0.02 19 0.380 1.35 0.513 1 0.380
Glet ipsos 0,002 13,5 0.027 1.35 0,036 1 0,027
Var lavabil 0,002 15 0.03 1.35 0,041 1 0,03
Total acțiuni permanente 5.13 6.93 5.13 Acțiuni
variabile Utila 1 1 2.00 1.50 3.00 0.3 1.20
Pereti despartitori – – 0.50 1.05 0.525 1 0.50
Total acțiuni temporare 2.50 3.525 1.7
Total acțiuni 7.63 10.46 6.83

Pag 22

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

b) Acțiuni uniform distribuite pe grinzile perimetrale din pereți exteriori evaluate la starea limită ultimă Acțiuni permanente Nume acțiune Dimensiuni
strat Greutate
specifică Valoare
caracteristică Grupare Fundamentală (GF) Grupare seismică (GS)
coef. de grupare val. de proiectare coef. de grupare val. de proiectare
[m2] [kN/m3] [kN/m] ψ [kN/m] ψ [kN/m]
Tencuială 0.02 ∙ 3,00 19 1.22 1.35 1.65 1 1.22
Termoizolatie 0.10 ∙ 3,00 2.5 0.8 1,35 1.08 1 0.8
BCA 0.25 ∙ 2.50 11 7.43 1.35 10.03 1 7.43
Tencuială 0.02 ∙ 3.00 19 1.22 1.35 1.65 1 1.22
Glet ipsos 0,002 ∙ 3,00 13,5 0.095 1,35 0.128 1 0.095
Var lavabil 0,002 ∙ 3,00 15 0.096 1,35 0.130 1 0,096
Total acțiuni permanente 10.86 14.66 10.86

c) Acțiuni uniform distribuite pe grinzi din pereți interiori evaluate la starea limită ultimă Acțiuni permanente Nume acțiune Dimensiuni
strat Greutate
specifică Valoare
caracteristică Grupare Fundamentală (GF) Grupare seismică (GS)
coef. de grupare val. de proiectare coef. de grupare val. de proiectare
[m2] [kN/m3] [kN/m] ψ [kN/m] ψ [kN/m]
Var lavabil 0,002 ∙ 2.50 15 0.081 1,35 0.110 1 0.081
Glet ipsos 0,002 ∙ 2.50 13,5 0.073 1,35 0.099 1 0.073
Tencuială 0.02 ∙ 2.50 19 1.026 1.35 1.39 1 1.026
BCA 0.15 ∙ 2.50 11 4.46 1.35 6.02 1 4.46
Tencuială 0.02 ∙ 2.50 19 1.026 1.35 1.39 1 1.026
Glet ipsos 0,002 ∙ 2.50 13,5 0.073 1,35 0.099 1 0.073
Var lavabil 0,002 ∙ 2.50 15 0.081 1,35 0.110 1 0.081
Total acțiuni permanente 6.82 9.21 6.82
Pag 23

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

2.3 Predimensionarea elementelor structurale
Predimensionarea sau proiectarea preliminară a elmentelor structurale reprezintă prima
etapă în calculul structural.În cazul structurilor din beton armat,greutatea elementelor structurale
reprezintă fracțiunea preponderen tă a încărcărilor gravitaționale și din masa structurii.
Stabilirea preliminară a secțiunilor elementelor stucturale este necesară și pentru
efectuarea calculul ui structural, având în vedere că distribuția eforturilor în structurile static
nedeterminate depinde de rigiditățile relative ale elementelor care alcătuiesc structura. Pentru
obținerea preliminară a unor dimensiuni pentru elementele structurale, se folos esc formule
simplificate deriv ate din criterii de rigiditate, ductilitate, arhitecturale sau tehnologice.
2.3.1 Predimensionarea planșeelor
Predimensionarea pe criterii de rigiditate si de izolare fonică
Grosimea plăcii se stabilește luându- se in calcul secțiunile cele mai solicitate ale planșeelor,
adică cele care au deschiderile cele mai mari. Pentru limitarea săgeților verticale și obținerea
unor procente de armare economice se folosește relația:
ℎ𝑝𝑝𝑙𝑙=𝑃𝑃
180+2𝑐𝑐𝑚𝑚
unde :
hpl – grosime placă;
P – perimetrul ochiului de placă.
hpl=P
180+2cm =2∙(l1+l2)
180+2cm =2∙(600+450 )
180+2cm =13,66 cm→hpl=14 cm
Pentru o mai usoară punere în operă a planșeului se va considera 𝐡𝐡𝐩𝐩𝐩𝐩=𝟏𝟏𝟏𝟏 𝐜𝐜𝐜𝐜.
2.3.2 Predimensionarea grinzilor
Predimensionarea pe criterii de rigiditate
Predimensionarea grinzilor pe baza criteriilor de rigiditate va ține cont de următoarele
aspecte :
– pentru simplificarea execuției riglelor cadrelor din beton armat monolit se adoptă
secțiunile de formă dreptunghiulară, iar dimensiunile acestora (b w, hw) vor fi multiplu de
50 mm;
– înălțimea secțiunilor riglelor este condiționată de deschiderea lor, astfel :
ℎ𝐼𝐼=�1
8÷1
12�×𝐿𝐿
– lățimea secțiunii grinzii se va calcula în funcție de înălțimea acesteia :
𝑏𝑏𝐼𝐼=�12÷13�×ℎ𝐼𝐼
Conform codului indicativ P100- 1/2013 [3], la proiectarea grinzilor trebuie să se respecte și
următoarele condiții geometrice :
– lățimea grinzilor va fi cel puțin 200mm ;
– raportul între lățimea b w și înălțimea secțiunii h w nu va fi mai mic decât 1/4.
Calculul se va efectua pentru deschiderile cele mai mari, pe cele doua direcții longitudinală
și transversală.
Grinda longitudinală:
Deschiderea 1- 2 : hw=�1
8÷1
12�∙4.50=(0.56÷0.38)m hw=0,50 m
bw=�12÷13�∙0.50=(0.25÷0.17) m bw=0,30 m
Pag 24

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Grinda transversală:
Deschiderea A -B : hw=�1
8÷1
12�∙6.00=(75÷50)m hw=0,50 m
bw=�1
2÷13�∙0.50=(0.25÷0.17) m bw=0,30 m
Se alege lățimea de 300mm pentru o distribuție avantajoasă a armăturilor în sec țiune.
În concluzie se vor adopta aceleași dimensiuni pe ambele direcții : hw = 0,50 m
bw = 0,30 m
2.3.3 Predimensionarea stâlpilor
Predimensionarea pe criterii de rezistență
În cazul stâlpilor , unul din criterile de predimensionare este cel refer itor la asigurarea
ductilității locale a stâlpului prin limitarea efortului mediu de compresiune. Codul P100- 1/2013
[3](paragraful 5.3.4.2.2) recomandă limit area valorii efortului mediu axial la 0,45 (caz în care nu
este necesară verificarea explicită a capacității necesare de deformare) sau 0,55 (caz în care
este necesară verificarea explicită a capacității necesare de deformare). Se adoptă o secțiune
constantă stâlpului pe înălțimea clădirii pentru a evita variația rigidității etajelor al căror efect
defavorabil a fost pus în evidență prin calcule dinamice și dovedit fizic prin avariile suferite de
acest tip de clădiri la cutremurele din trecut.
Impunerea condiției de ductilitate necesită evaluarea forței axiale de compresiune și
determinarea unei arii de beton nec esare pentru stâlpul respectiv.
Exigențele de ductilitate vor fi asigurate cu a jutorul efortului axial unitar :
𝜈𝜈𝑑𝑑=𝑘𝑘
𝑏𝑏𝑐𝑐∙ℎ𝑐𝑐∙𝑓𝑓𝑐𝑐𝑑𝑑
unde,
N- efort axial la baza stâlpului
bc- lațimea stâlpului
hc- inalțimea stâlpului
𝑓𝑓𝑐𝑐𝑑𝑑 – rezistența de calcul a betonului
Conform P100- 1/2013 [3] dimensiunea minimă a secțiunii stâlpilor nu va fi mai mică de
300 mm.
Forțele axiale din stâlpi se determină în funcție de poziția în structură și de ariile
aferente.

Pag 25

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Ariile aferente stâlpilor , pe care se aplica încărcările se împart astfel:

Figura 2.6. Arii aferente pentru un stâlpi

Conform figurii ariile aferente vom predimensiona stâlpii de colț, central și perimetral pentru care
am obținut ariile aferente cele mai mari:
– Aria aferentă stâlpului central cel mai solicitat : Aafsc =�6,00
2+6,00
2�∙�4,50
2+4,50
2�= =
27,00 𝑚𝑚2
– Aria aferentă stâlpului perimetral cel mai solicitat: A afsp = 14,18 m2
– Aria aferentă stâlpului de colț: Aafsp = 5,00 m2
Stâlpul central
Se considera pentru calcul stâlpul central S C3 cu dimensiunile de 4 0x40cm.
Forța axială în acest stâlp:
– încărcare terasă necirculabilă: qt ∙ Aafsc = 6,59∙ 27=177 ,93 kN
– incărcare planșeu curent: qpl ∙ Aafsc = 6, 83∙ 27=184 ,41 kN
– incărcare proprie grinzi: [bw∙�hw−hpl�∙𝐿𝐿𝑙𝑙 + bw∙�hw−hpl�∙𝐿𝐿𝑡𝑡] ∙𝛾𝛾 = [0,30 ∙ (0,50 – –
0,15) ∙ 6 + 0,30 ∙ (0,50 -0,15) ∙ 4,50] ∙ 25 = 28,35 kN
– încărcare proprie st âlp: b c ∙ hc ∙ Hst ∙ 𝛾𝛾 = 0,4 ∙ 0,4 ∙ 12,8 ∙ 25 = 51,2 kN
Forța axială la baza stâlpul ui:
Pag 26

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

N = 177,93 + 3 ∙ 184,41 + 4 ∙ 28,35 + 51,2 = 897,26 kN
𝜈𝜈𝑑𝑑=𝑁𝑁
𝑏𝑏𝑐𝑐∙ℎ𝑐𝑐∙𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,4
bc = h c = �𝑁𝑁 ∙103
𝜈𝜈𝑐𝑐∙𝑓𝑓𝑐𝑐𝑑𝑑 = �897 ,26∙103
0,4∙13,33 = 410,22 mm→ bcx 𝐡𝐡𝒄𝒄=𝟎𝟎,𝟒𝟒𝟏𝟏 𝐱𝐱 𝟎𝟎,𝟒𝟒𝟏𝟏𝐜𝐜
Stâlpul perimetral
Se considera pentru calcul stâlpul perimetral SA3 cu dimensiunile de 40 x 40cm.
Forța axială în acest stâlp:
– încărcare terasă necirculabilă: qt ∙ Aafsp = 6,59∙ 14,7=96,87 kN
– incărcare planșeu curent: qpl ∙ Aafsp = 6,83∙ 14,7=100 ,40 kN
– incărcare proprie grinzi: [ bw∙�hw−hpl�∙𝐿𝐿𝑙𝑙 + bw∙�hw−hpl�∙𝐿𝐿𝑡𝑡
2] ∙𝛾𝛾 = [0,30 ∙ (0,50 – –
0,15) ∙ 6 + 0,30 ∙ (0,50 -0,15) ∙ 4,50
2] ∙ 25 =22,28 kN
– încărcare pereți exteriori: qp.e ∙ Lafsp = 10,86 ∙ (6-0,4) = 60,82 kN
– încărcare atic: q at ∙ Lafsp = 3,9 ∙ 6 = 23,4kN
– încărcare proprie st âlp: b c ∙ hc ∙ Hst ∙ 𝛾𝛾 = 0,4 ∙ 0,4 ∙ 12,8 ∙ 25 = 51,2 kN
Forța axial ă la baza stâlpului :
N =96,87 + 3 ∙ 100,40 + 4 ∙ 22,28 + 3 ∙ 60,82 + 23 + 51,2 = 743,85 kN
𝜈𝜈𝑑𝑑=𝑁𝑁
𝑏𝑏𝑐𝑐∙ℎ𝑐𝑐∙𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,35
bc = h c = �𝑁𝑁 ∙103
𝜈𝜈𝑐𝑐∙𝑓𝑓𝑐𝑐𝑑𝑑 = �743 ,85∙103
0,35∙13,33 = 399,29 mm→ bc x 𝐡𝐡𝒄𝒄=𝟎𝟎,𝟒𝟒𝟎𝟎 𝐱𝐱 𝟎𝟎,𝟒𝟒𝟎𝟎𝐜𝐜
Stâlpul de colț
Se considera pentru calcul stâlpul central SA1 cu dimensiunile de 40 x 40cm.
Forța axială în acest stâlp:
– încărcare terasă necirculabilă: qt ∙ Aafsc = 6,59∙ 7,80=51,04 kN
– incărcare planșeu curent: qpl ∙ Aafsc = 6,83∙ 7,80=53,27 kN
– incărcare proprie grinzi: [ bw∙�hw−hpl�∙𝐿𝐿𝑙𝑙
2 + bw∙�hw−hpl�∙𝐿𝐿𝑡𝑡
2] ∙𝛾𝛾 = [0,30 ∙ (0,50 – –
0,15) ∙ 6
2 + 0,30 ∙ (0,50 -0,15) ∙ 4,50
2] ∙ 25 = 14,18 kN
– încărcare pereți exteriori: qp.e ∙ Lafsc = 10,86 ∙ (6−0,2
2 + 4,5 − 0,2
2) = 54,83 kN
– încărcare atic: q at ∙ Lafsc = 3,9 ∙ (62 + 4,5
2) = 26,33 kN
– încărcare proprie st âlp: b c ∙ hc ∙ Hst ∙ 𝛾𝛾 = 0,4 ∙ 0,4 ∙ 12,8 ∙ 25 = 51,2 kN
Forța axial ă la baza stâlpul ui:
N = 51,04 + 3 ∙ 53,27 + 4 ∙ 14,18 + 3 ∙ 54,83 + 26,33 + 51,2 = 509,60 kN
𝜈𝜈𝑑𝑑=𝑁𝑁
𝑏𝑏𝑐𝑐∙ℎ𝑐𝑐∙𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,3
bc = h c = �𝑁𝑁 ∙103
𝜈𝜈𝑐𝑐∙𝑓𝑓𝑐𝑐𝑑𝑑 = �509 ,60∙103
0,3∙13,33 = 356,97 mm→ bcx 𝐡𝐡𝒄𝒄=𝟎𝟎,𝟒𝟒𝟎𝟎 𝐱𝐱 𝟎𝟎,𝟒𝟒𝟎𝟎𝐜𝐜
2.3.4 Predimensionarea fundației
Sistemul de fundare al acestei clădiri este fundare directă pe grinzi si tălpi de
fundare.
Dimensiunile bazei fundației se aleg astfel încât presiunile la contactul dintre fundație și
teren să aibă valori acceptabile, pentru a se împiedica apariția unor stări limită care să
pericliteze siguranța c onstrucției și/sau exploatarea normală a construcției. De asemenea
Pag 27

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

presiunile care se dezvoltă pe talpa de fundare trebuie să aiba valori mai mici decât presiunea
convenționala dată de studiul geotehnic.
Stările limită ale t erenului de fundare pot fi de natura unei stări limită (SLU), a cărei
depășire conduce la pierderea ireversibilă, în mare parte sau în totalitate, a capacității fincționale a construcției sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLEN), a cărei
depășire conduce la întreruperea exploatării normale a construcției.
Dimensiunile fundației se stabilesc după urmatoarele criterii:
Condiții constructive:
– înălțime a grinzii H c = �1
3÷16�∙ Lo
– Lo = 5,55 m – distanța maximă dintre doi stâlpi succesivi;
– înălțimea t ălpii de fundare h = (0,25…0,35) ∙ B; h ≥ 300 mm;
– 𝐻𝐻𝑐𝑐
𝐿𝐿𝑐𝑐 ≥ 0,25
– 𝑡𝑡 = b c + 50 ÷100 mm
Se propun astfel dimensiunile secțiunii de fundație si grosimea de talpă perpendiculară
pe cea de calcul.
Încărcarea gravitațională la nivelul tălpii fundației se aproximează N f ≅ 1,2 ∙ N, pentru a
ține seama de greutatea proprie a fundației și de neuniformitatea distribuției presiunilor pe talpa
fundației, ca efect al momentului încovoietor.
Se v or lua în considerare axele 3 si C pentru dimensionarea tălpilor centrale. Se obțin
astfel L 1 = 5,55 m si L 2 = 4,05 m. Conform studiului geotehnic presiunea convențională are
valoarea p conv = 160 kPa. Considerând tălpile pe axele 3 și C de aceeași lățime rezultă:
t = b c + 50 ÷100 mm = 45 + 5 = 50 cm
Hc = 1,85 ÷ 0,925 = 1,5 m
h = (0,25…0,35) ∙ B presupunem h = 50 cm
știind că p adm ≤ pconv, iar p adm = 𝑁𝑁𝑓𝑓+ 𝐺𝐺𝑓𝑓
𝐵𝐵∙𝐿𝐿 ≤ pconv rezultă : B = 𝑁𝑁+ 𝐺𝐺𝑓𝑓
𝑝𝑝 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 ∙ 𝐿𝐿
forța axială N f = 1,2 ∙ 994,04 = 1192,85 kN
Gf = B ∙ h ∙ L ∙ 𝛾𝛾b = B ∙ 0,5 ∙ 9,6 ∙ 25 = 120 ∙B
B = 𝑁𝑁+ 𝐺𝐺𝑓𝑓
𝑝𝑝 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 ∙ 𝐿𝐿 = 1192 ,85 + 120 𝐵𝐵
160 ∙ 9,6 → B = 1,19 m
Se va lua lațimea tălpii de fundare: B = 1,20 m
h = h = (0,25…0,35) ∙ B = 0,3… 0, 42 m → h = 0,5 m
Verificare pef = 𝑁𝑁𝑓𝑓+ 𝐺𝐺𝑓𝑓
𝐵𝐵∙𝐿𝐿 = 1192 ,85+ 120∙1,2
1,2 ∙9,6 = 116,05 kPa < pconv
Se vor folosi astfel:
h = 0,5 m – înălțimea tălpii de fundare;
B = 1,2 m – lățimea tălpii de fundare;
H = 1,5 m – înălțimea blocului de fundare;
t = 0,5 m – lățimea grinzii de fundare.

Pag 28

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Figura 2.7 . Secțiune caracteristică fundatie

2.4 Calculul automat al structurii
Calculul structurii la acțiunea forțelor laterale si verticale a fost efectuat cu
programul d e calcul automat SCIA Engineer 15.3.
Ansamblul structural este descris într -un sistem triortogonal unde axele X și Y
descriu planul orizontal, iar axa Z este perpendiculară pe acestea (este normală la planul
structurii).
S-a considerat în calcul un model spațial considerat încastrat la baza stâlpilor
primului nivel, compus din grinzi și stâlpi modelați cu elemente finite tip bară și planșee
considerate indeformabile în planul lor. Nodurile dintre stâlpi și grinzi , de asemenea, au
fost considerate indeformabile.
Etape:
– crearea modelulul de calcul (model spațial);
– definir ea cazurilor de încărcare si a i ncărcărilor;
– crearea maselor (considerând încărcările gravitaționale aplicând coeficienții
caracteristici combinației acțiunii seismice cu alte încărcări);
– crearea co mbinațiilor de mase;
– definirea cazurilor de încărcare seismică;
– definirea combinațiilor de încărcări și combinații seismice;
– crearea claselor de rezultate;
– setarea rețelei de elemente finite;
– efectuarea calculului;
– afișarea rezulatelor.
În prezenta lucrare se vor analiza rezultatele pentru câte un cadru pe fiecare
direcție, transversal respectiv longitudinal ale structurii .

Pag 29

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

2.4.1 Analiza modală
În urma calculului s -au obținut următoarele valori ale factorilor de participare
modala și frecvențe proprii:

Figura 2.8. Factori de participare modală
Se observă că programul de calcul listează factorii de participare modală pe toate
cele trei direcții, pentru fiecare mod propriu calculat . De asemenea, suma maselor
modale efective pentru modurile proprii considerate reprezintă cel putin 90% din masa
totală a structurii.
Suma pătratelor factorilor de participare a tuturor modurilor după o anumită
direcție poate fi interpretată ca masa total a de vibrație în acea direcție.
Se constată deci că modul 1 și modul 2 de vibrație au cea mai mare pondere, în
timp ce pentru celelalte moduri proprii calculate factorii scad foarte mult.
Se constată de asemenea că primul mod propriu de vibrație este simetric după
axa X, iar al doilea mod propriu este simetric după axa Y.
Perioada de vibrație fundamentală T 1 = 0,5443s < Tc = 0,7s fiind astfel evitat
fenomenul de rezonanță.

Pag 30

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

2.4.2 Verificarea deplasărilor laterale
Se are în vedere verificarea la două stări limită, respectiv starea limită de serviciu
(SLS) și starea limită ultimă (ULS).

Figura 2.9 Deplasari absolute [mm]

2.4.2.1 Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menținerea funcțiunii
principale a clădirii în urma unor cutremure ce pot aparea de mai multe ori în viața
construcței, prin controlul degrada rilor elementelor nestructurale și al componentelor
instalațiilor aferente construcției. Cutremurul asociat acestei stări limită este un cutremur
moderat ca intensitate, având o probabilitate de apariție mai mare decât cel asociat starii
limită ultime.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

d𝒓𝒓𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺 = ν ∙ q ∙ dre ≤ d𝒓𝒓,𝒂𝒂𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺 ( formula E.1, P100- 1/2013 [3], pag. 292)
unde,
d𝒓𝒓𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺 – deplasarea relativa de nivel sub acțiunea saismică asociată SLS;
ν – factor de reducere care ține s eama de perioada de revenire mai mica a
cutremurului; ν = 0,5;
q – factor de comportare specific tipului de structură;
dre – deplasarea relativă a aceluiași nivel, determinată prin calcul static elastic
sub încărcări seismice de proiectare;
d𝒓𝒓,𝒂𝒂𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺 – valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel.
În cazul de față valorile dre se estimează în ipoteza rigidit ății secționale a
elementelor structurale în stadiul nefisurat:
Pag 31

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

(EI)conv = E c · Ic
unde,
Ec – modulul de elasticitate al betonului;
Ic – momentul de inerție al secțiunii brute de beton.
Valoarea admisibilă a deplasarii relative de nivel pentru cazul în care elementele
nestructurale (cu cedare fragilă) sunt atasate structurii este:

𝑑𝑑𝑟𝑟,𝑎𝑎𝑆𝑆𝐿𝐿𝑆𝑆= 0,005 · h = 0,005 · 3000 = 15mm (conform tab. E.2, P100 – 1/2013)
unde,
h – înălțimea etajului.
2.4.2.2 Verificarea la starea limită ultimă (ULS)
Verificarea de deplasare la starea limită ultimă are drept scop principal prevenirea
prabusirii închiderilor si compartimentarilor, limitarea degradărilor structurale și a
efectelor de ordinul II.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d𝒓𝒓𝑼𝑼𝑺𝑺𝑺𝑺 = c ∙ q ∙ dre ≤ d𝒓𝒓,𝒂𝒂𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺 ( formula E.2, P100- 1/2013 [3], pag. 293)
unde,
d𝒓𝒓𝑼𝑼𝑺𝑺𝑺𝑺 – deplasarea relativa de nivel sub acțiunea saismică asociată ULS;
q – factor de comportare specific tipului de structură;
dre – deplasarea relativă a aceluiași nivel, determinată prin calcul static elastic
sub încărcări seismice de proiectare;
d𝑟𝑟,𝑎𝑎𝑈𝑈𝐿𝐿𝑆𝑆 – valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa unor valori
specific e componentelor nestructurale și modului de prindere pe structură utilizat,
determinate experimental, se recomandă utilizarea valorii 0,025h (unde h este
înălțimea de nivel);
c – factorul de amplificare a deplasărilor, care pentru structuri de beton armat
și structuri compozite de beton armat cu armatură rigida se determină astfel:
1< c = 3 – 2,3 ∙ 𝑇𝑇1
𝑇𝑇𝑐𝑐 < �𝑇𝑇𝑐𝑐 ∙𝑞𝑞
1,7 (formula E.3, P100 -1/2013 [3], pag. 294)
în care,
T1 – este perioda proprie fundamentală de vibrație a clădirii;
Tc – este perioada de control a spectrului de răspuns;
q – este factorul de comportare al structur ii utilizat la determinarea forț ei seismice de
proiectare.

c = 3 – 2,3 ∙ 0,54
0,7 < √0,7 ∙4,725
1,7 → c = 1,05 < 1,07
d𝑟𝑟,𝑎𝑎𝑈𝑈𝐿𝐿𝑆𝑆 = 0,025 ∙ 3000 = 75,00 mm.

Dupa cum se poate observa din Tabelele 2.6 și 2.7 structura cu dimensiunile
elementelor obținute din predimensionare respectă verificarea la deplasare laterală
corespunzatoare SLS și ULS.

Pag 32

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.6. Verificarea deplasărilor relative în direcție transversală
Etaj dre (EI) SLS ULS
ν q 𝑑𝑑 𝑟𝑟𝑆𝑆𝐿𝐿𝑆𝑆 𝑑𝑑 𝑟𝑟,𝑎𝑎𝑆𝑆𝐿𝐿𝑆𝑆 c q 𝑑𝑑 𝑟𝑟𝑈𝑈𝐿𝐿𝑆𝑆 𝑑𝑑 𝑟𝑟𝑎𝑎𝑈𝑈𝐿𝐿𝑆𝑆
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
3 1,3
0,5 4,725 3,3075 15
1,06 4,725 14,0238 75
2 2,4 5,67 15 24,0408 75
1 3,3 7,0875 15 30,051 75
P 2,7 5,90625 15 25,0425 75

Tabelul 2.7. Verificarea deplasărilor relative în direcție longitudinală
Etaj dre (EI) SLS ULS
ν q 𝑑𝑑 𝑟𝑟𝑆𝑆𝐿𝐿𝑆𝑆 𝑑𝑑 𝑟𝑟,𝑎𝑎𝑆𝑆𝐿𝐿𝑆𝑆 c q 𝑑𝑑 𝑟𝑟𝑈𝑈𝐿𝐿𝑆𝑆 𝑑𝑑 𝑟𝑟𝑎𝑎𝑈𝑈𝐿𝐿𝑆𝑆
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
3 1,4
0,5 4,725 3,54375 15
1,06 4,725 15,0255 75
2 2,4 6,615 15 28,0476 75
1 3,2 8,26875 15 35,0595 75
P 3,0 6,37875 15 27,0459 75

2.5 Proiectarea elementelor structurale
2.5.1 Acoperirea cu beton a armaturilor
Acoperirea este distanța între suprafața armăturii(incluzând agrafe și etrieri,
precum și armăturile de suprafață, dacă este cazul) cea mai apropiată de suprafața
betonului și aceasta din urmă.
Acoperirea nominală cnom trebuie specificată pe planuri și în calcule.
cnom = c min = Δcdev (formula 4.1, SR EN 1992- 1-1-2004) unde,
cmin – acoperirea minimă
Δcdev – toleranțe de execuție
Acoperirea cu beton minimă a barelor de arm ătură se determin ă conform SR EN
1992- 1-1-2004. Pentru clasa de rezistență a betonului C 20/25 și clasa de expunere XC1
se poate reduce clasa structurala cu o unitate ( conform SR EN 1992- 1-1, tabel 4.3N), deci
clasa structurala este 3.
Pentru clasa structurala 3 si clasa de expunere XC1 (SR EN 1992 -1-1, tabel
4.4N):
cmin= max {cmin,b;cmin,dur+Δcdur,γ-Δcdur,st-Δcdur, add; 10mm} (formula 4.2, SR EN 1992- 1-1-2004),
în care:
cmin b – acoperirea minimă față de cerintele de aderență; cmin b = ɸmax =25 mm;
(conform tabel 4.2 SR EN 1992- 1-1-2004);
cmin dur – acoperirea minimă față de cerințele de mediu, cmin dur =10 mm (conform
tabel 4.4N SR EN 1992 -1-1-2004) ;
Δcdur,γ – marjă de siguranță; Δc dur,γ = 0 (conform subcapitol 4.4.1.2(6), SR EN
1992- 1-1-2004);
Δcdur,st – reducerea acoperirii minime în cazul oțelului inoxidabil; Δcdur,st = 0
(conform subcapitol 4.4.1.2(7), SR EN 1992- 1-1-2004);
Pag 33

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Δcdur, add – reducerea acoperirii minime în cazul unei protecții suplimentare Δcdur, add
= 0 (conform subcapitol 4.4.1.2(8), SR EN 1992 -1-1-2004);
cmin= max {cmin,b;cmin,dur+Δc dur,γ-Δcdur,st-Δcdur, add ;10mm} = max {25 mm;10mm;10 mm}=
25mm;
Δcdev = 10 mm (conform subcapitol 4.4.1.3 (1) SR EN 1992- 1-1-2004);
cnom = c min + Δcdev = 25+10 = 35 mm.
2.5.2 Dimensionarea armăturilor grinzilor
În urma predimensionării elementelor structurale, dimensiunile secțiunii grinzilor s –
au ales 30×50 cm atât pentru cadrele longitudinale cât si pentru cele transversale.
Dimensionarea armăturilor longitudinale și transversale se va face conform cu
P100 – 1 /2013 – Cod de proiectare seismică, Anexa I – Exemple de calcul și Euro cod 2
[12].
Dimensionarea armăturilor longitudinale
Momentel e încovoietoare de dimensionare pentru grinzi se obțin din
înfășuratoarea combinațiilor de încărcări.
– Secțiune de câmp, momente pozitive
– se calculează aria de armătură inferioară necesară 𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 (+) cu relația :
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 (+) = 𝑀𝑀𝐸𝐸𝑐𝑐(+)
𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐∙ℎ𝑠𝑠 (relatia 1.11 din Proiectarea structuril or de beton în zonele
seismice , T.Postelnicu, [17] ) unde,
MEd – momentul de proiectare din diagramele înfășurătoare;
hs – distanța între centrele de greutate ale armăturilor de la partea infe rioară și
cele de la partea superioară.
Coeficientul de armare longitudinală în zona întinsă are expresia:
𝜌𝜌 = 𝐴𝐴𝑠𝑠(+)
𝑏𝑏𝑤𝑤∙𝑑𝑑 și trebuie sa satisfacă condiția:
𝜌𝜌 ≥ 0,5 ∙ (fctm/fyk) (formula 5.20, cap.5 din P100- 1-2013) unde,
𝐴𝐴𝐼𝐼 (+) – aria de armătură inferioară efectivă;
bw – lățimea secțiunii grinzii;
d – înălțimea efectivă a secțiunii; d = hw – cnom – ɸmax/2 = 600 – 35 – 25/2 = 452,5
mm
𝜌𝜌 ≥ 0,5 ∙ (2,2/500) → 𝜌𝜌 ≥ 0,0022
– se calculează m omentul capabil 𝑀𝑀𝑅𝑅𝑏𝑏(+) cu relația:
𝑀𝑀𝑅𝑅𝑏𝑏(+) = 𝐴𝐴𝐼𝐼 (+) ∙ fyd ∙𝑑𝑑 (relatia 1.12 din Proiectarea structuril or de beton în zonele
seismice , T.Postelnicu,[17] ).
– Secți une de reazem, momente negative:
– se calculează pozitia axei neutre,x, cu relația:
Pag 34

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

x = d∙ �1− 2(𝑀𝑀𝐸𝐸𝑐𝑐(−)− 𝐴𝐴𝑠𝑠(+) ∙ ℎ𝑠𝑠 ∙ 𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐
𝑏𝑏𝑤𝑤 ∙ 𝑑𝑑2 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐�; (relatia 1.13 din Proiectarea structuril or de beton în
zonele seismice, T.Postelnicu ,[17] );
– se calculează aria de armătură superioară necesară cu relația:
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 (−) = 𝐴𝐴𝐼𝐼 (+)+ 𝑏𝑏𝑤𝑤 ∙𝑥𝑥 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐 (relatia 1.14 din Proiectarea structuril or de beton în zonele
seismice , T.Postelnicu [17] );
– 𝑠𝑠e calculeaza m omentul capabil 𝑀𝑀𝑅𝑅𝑏𝑏(−) cu relația:
𝑀𝑀𝑅𝑅𝑏𝑏(−) = b w∙ xu ∙ fcd�𝑑𝑑− 𝑥𝑥𝑢𝑢
2�+ 𝐴𝐴𝐼𝐼 (+)∙ fyd ∙ hs (relatia 1.15 din Proiectarea
structurilor de beton în zonele seismice, T.Postelnicu, [17] ) unde,
xu – înălțimea efectivă de calcul a zonei comprimate de beton si se
calculează cu relația:
xu = �𝐴𝐴𝑠𝑠 (−)− 𝐴𝐴𝑠𝑠 (+)� ∙ 𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐
𝑏𝑏𝑤𝑤 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐 (relatia 1.16 din Proiectarea structurilor de beton în
zonele seismice, T.Postelnicu ,[17] )
Coeficientul minim de armare longitudinala care trebuie respectat pe toat ă
lungimea grinzii este:
𝜌𝜌min = 0,5 ∙ (fctm/fyk ) = 0,5 ∙ (2,2 / 500) = 0,0022

Dimensionarea armăturii transversale
Modul de dimensionare la forța tăietoare și de armare transversală a zonelor
critice se stabilește în funcție de valoarea algebrică a raportului între forța tăietoare
minimă și cea maximă, ξ = V Ed min /VEd max , în secțiunea de calcul.
Dacă:
ζ ≥ −0,5, calculul și armarea transversală se efectuează pe baza
prevederilor specifice din SR EN 1992- 1-1-2004 .

Algoritmul de calcul
Pentru structure obișnuite (stâlpi tari-grinzi slabe), cum este și cazul de față,
raportul ∑𝑀𝑀𝑅𝑅𝑐𝑐/∑𝑀𝑀𝑅𝑅𝑏𝑏 este supraunitar, iar momentele maxime ce pot să apară la
extremitățile grinzilor se calculează cu relațiile:
Mdb,1 = γ Rd ∙ MRb,1 = γ Rd ∙ 𝐴𝐴𝐼𝐼 (+) ∙ 𝑓𝑓𝑦𝑦𝑑𝑑 ∙ hs
Mdb,2 = γ Rd ∙ MRb2 = γ Rd ∙ 𝐴𝐴𝐼𝐼 (−) ∙ 𝑓𝑓𝑦𝑦𝑑𝑑 ∙ hs
Se determină valorea forței tăietoare maxim și minime:
VEd, max = 𝑀𝑀𝑐𝑐𝑑𝑑,1+ 𝑀𝑀𝑐𝑐𝑑𝑑,2
𝑙𝑙𝑐𝑐𝑙𝑙 + 𝑞𝑞𝑒𝑒𝑒𝑒𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑙𝑙𝑐𝑐𝑙𝑙
2
VEd, min = – 𝑀𝑀𝑐𝑐𝑑𝑑,1+ 𝑀𝑀𝑐𝑐𝑑𝑑,2
𝑙𝑙𝑐𝑐𝑙𝑙 + 𝑞𝑞𝑒𝑒𝑒𝑒𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑙𝑙𝑐𝑐𝑙𝑙
2
unde,
lcl – deschiderea liberă a grinzii ;
Pag 35

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

𝑞𝑞𝑝𝑝𝑞𝑞𝐺𝐺𝑆𝑆 – încărcarea echivalentă uniform distribuită pe grindă corespunzătoare
încărcărilor gravitaționale din combinația seismică.
Valoarea de proiectare a fo rței tăietoare în secțiunea considerată se ia:
VEd = max ��𝑉𝑉𝐸𝐸𝑑𝑑,𝑚𝑚𝑖𝑖𝑛𝑛� ,�𝑉𝑉𝐸𝐸𝑑𝑑,𝑚𝑚𝑎𝑎𝑥𝑥��.
Calculul se e fectuează conform SR EN 1992 -1-1-2004, considerând înclinarea
diagonalelor comprimate în modelul de grindă cu zăbrele de 45o .
Se verifică rezistența bielelor comprimate cu expresia:
VEd ≤ VRd, max = 𝛼𝛼𝑐𝑐𝑤𝑤 ∙ 𝑏𝑏𝑤𝑤 ∙𝑧𝑧 ∙ 𝑣𝑣1 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑐𝑐𝑡𝑡𝑐𝑐(𝜃𝜃)+𝑡𝑡𝑐𝑐 (𝜃𝜃)
unde,
𝛼𝛼𝑐𝑐𝐼𝐼 – coeficient ce ține seama de starea de effort în fibra comprimată;
𝛼𝛼𝑐𝑐𝐼𝐼 = 1 pentru structuri fără precomprimare;
z – brațul de pârghie al forțelor interne; z = 0,9 ∙ d;
ν1 – coeficient de reducere a rezistenței betonului fisurat la forță tăietore;
ν1 = 0.6 pentru f ck ≤60MPa ; (formula 6.10.aN, SR EN 1992- 1-1-2004)
𝜃𝜃 – unghiul dintre biela comprimată și axul grinzii; 𝜃𝜃 = 45o.
Dacă inegalitatea de mai sus este verificată se determină aria secțiunilor pentru
forță tăietoare cu expresia:
�𝐴𝐴𝑠𝑠𝑤𝑤
𝐼𝐼�𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐
= 𝑉𝑉𝐸𝐸𝑐𝑐
𝑧𝑧 ∙ 𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐 ∙𝑐𝑐𝑡𝑡𝑐𝑐(𝜃𝜃)
unde,
Asw – aria secțiunilor armăturilor pentru forță tăietoare ale unui rând se etrieri
s – distanța între rândurile de etrieri
smax = min �ℎ𝑤𝑤
4; 150𝑚𝑚𝑚𝑚 ;8𝑑𝑑𝑏𝑏𝑙𝑙� = min {125𝑚𝑚𝑚𝑚 ; 150𝑚𝑚𝑚𝑚 ;112𝑚𝑚𝑚𝑚 } = 112 mm →
s = 100 mm ;
unde,
dbl – diametrul minim al armăturilor longitudinale.
Coeficientul efectiv de armare transversală 𝜌𝜌w se determină cu relatia:
𝜌𝜌w = 𝐴𝐴𝑠𝑠𝑤𝑤
𝐼𝐼∙ 𝑏𝑏𝑤𝑤 ∙𝑠𝑠𝑠𝑠𝑐𝑐𝑠𝑠
unde,
Asw – aria secțiunilor armăturilor pentru forță tăietoare în interiorul lungimii s;
s – distanța între rândurile de etrieri;
𝛼𝛼− unghiul dintre armătura transversală și axa longitudinală ( pentru etrieri 𝛼𝛼=
90o și sin 𝛼𝛼 = 1).
Pag 36

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Coeficientul efectiv de armare transversală trebuie sa fie mai mare decât valoarea
minima obținută cu relația:
𝜌𝜌w, min = 0,08 �𝑓𝑓𝑐𝑐𝑘𝑘
𝑓𝑓𝑦𝑦𝑘𝑘
Calculul armăturii longitudinale si transversale a grinzilor pe cele două direcții de
acțiune a cutremurului (respectiv pentru cadrele longitudinale și transversale) se prezintă
sintetic în tabelele ce urmează:
Pag 37

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Cadru transversal

Armare longitudinală – grinzi
Tabelul 2.8. Armare inferioară cadru transversal
Cadru Ax 3 – grinzi transversale
Armare inferioara
Etaj Grinda MED+
[kN*m] bw
[mm] hw
[mm] a
[mm] d
[mm] hs
[mm] fyd
[N/mm2] Asnec(+)
[mm2] Asef(+)
mm2] nb Φinf dinf
[mm]
>25
mm ρ >
0,0022 MRb
[kN*m] Verificare
3 3A-3B 40,47 300 500 47,5 452,5 405 434,78 229,831 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3B-3C 24,97 300 500 47,5 452,5 405 434,78 141,8058 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3C-3D 24,33 300 500 47,5 452,5 405 434,78 138,1712 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3D-3E 39,82 300 500 47,5 452,5 405 434,78 226,1396 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
2 3A-3B 35,45 300 500 47,5 452,5 405 434,78 201,3222 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3B-3C 24,51 300 500 47,5 452,5 405 434,78 139,1934 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3C-3D 25,28 300 500 47,5 452,5 405 434,78 143,5663 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3D-3E 36,73 300 500 47,5 452,5 405 434,78 208,5914 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
1 3A-3B 35,4 300 500 47,5 452,5 405 434,78 201,0382 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3B-3C 23,98 300 500 47,5 452,5 405 434,78 136,1835 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3C-3D 24,93 300 500 47,5 452,5 405 434,78 141,5786 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3D-3E 36,54 300 500 47,5 452,5 405 434,78 207,5124 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
Pag 38

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Parter 3A-3B 35,68 300 500 47,5 452,5 405 434,78 202,6284 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3B-3C 23,14 300 500 47,5 452,5 405 434,78 131,4131 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3C-3D 24,22 300 500 47,5 452,5 405 434,78 137,5465 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA
3D-3E 37,17 300 500 47,5 452,5 405 434,78 211,0902 308 2 14 177 0,002269 60,595289 DA

Tabelul 2.9. Armare superioară cadru transversal
Etaj NodMED (-)
[kN*m]bw
[mm]hw
[mm]a
[mm]d
[mm]hs
[mm]fyd
[N/mm2]Asnec(-)
[mm2]Asef(-)
[mm2]nbΦinf fcd
[N/mm2]Asef(+)
(mm2]x xudsup
[mm]ρ> 0,0022MRb(-)
[kN*m]VerificareAsef(+)/
Asef(-)
>0.4
3A 29,31 300 500 47,5 452,5 405 434,78 166,4529 462 3 14 13,33 308 -13,5704 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3B 52,25 300 500 47,5 452,5 405 434,78 296,7302 462 3 14 13,33 308 -1,09533 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3C 55,01 300 500 47,5 452,5 405 434,78 312,4043 462 3 14 13,33 308 0,428787 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3D 55,53 300 500 47,5 452,5 405 434,78 315,3574 462 3 14 13,33 308 0,716516 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3E 28,33 300 500 47,5 452,5 405 434,78 160,8874 462 3 14 13,33 308 -14,0959 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3A 68,22 300 500 47,5 452,5 405 434,78 387,4245 462 3 14 13,33 308 7,795907 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3B 68,71 300 500 47,5 452,5 405 434,78 390,2073 462 3 14 13,33 308 8,071526 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3C 72,44 300 500 47,5 452,5 405 434,78 411,3901 462 3 14 13,33 308 10,17523 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3D 74,18 300 500 47,5 452,5 405 434,78 421,2717 462 3 14 13,33 308 11,16001 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3E 67,5 300 500 47,5 452,5 405 434,78 383,3356 462 3 14 13,33 308 7,391227 16,74322 81,5 0,003403 90,89293 DA 0,666667
3A 83,32 300 500 47,5 452,5 405 434,78 473,1781 603 3 16 13,33 308 16,36947 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779
3B 87,03 300 500 47,5 452,5 405 434,78 494,2474 603 3 16 13,33 308 18,50187 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779
3C 89,02 300 500 47,5 452,5 405 434,78 505,5487 603 3 16 13,33 308 19,64999 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779
3D 92,09 300 500 47,5 452,5 405 434,78 522,9834 603 3 16 13,33 308 21,42722 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779
3E 83,41 300 500 47,5 452,5 405 434,78 473,6893 603 3 16 13,33 308 16,42107 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779
3A 87,57 300 500 47,5 452,5 405 434,78 497,3141 603 3 16 13,33 308 18,81312 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779
3B 100,01 300 500 47,5 452,5 405 434,78 567,9614 603 3 16 13,33 308 26,0463 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779
3C 95,68 300 500 47,5 452,5 405 434,78 543,3712 603 3 16 13,33 308 23,51481 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779
3D 101,14 300 500 47,5 452,5 405 434,78 574,3788 603 3 16 13,33 308 26,70942 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779
3E 88,34 300 500 47,5 452,5 405 434,78 501,687 603 3 16 13,33 308 19,25733 32,07304 78,5 0,004442 118,633 DA 0,510779Cadru Ax 3- grinzi transversale
3
2
1
ParterArmarea superioara
Pag 39

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Armare transversală – grinzi
Tabelul 2.10. Forțe tăietoare de proiectare minime și maxime – cadru transversal
Cadru Ax3 – grinzi transversale
Etaj Grinda γ Rd seism stanga -dreapta seism dreapta -stanga
Mdb1
[kN*m] Mdb2
[kN*m] Ved max
[kN] VEd min
[kN] Mdb1
[kN*m] Mdb2
[kN*m] Ved max
[kN] VEd min
[kN]
3 3A 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
3B 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
3C 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
3D 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
3E 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
2 3A 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
3B 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
3C 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
3D 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
3E 1 60,595289 90,89293 102,731 27,922 -60,5953 -90,8929 27,922 102,731
1 3A 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804
3B 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804
3C 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804
3D 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804
3E 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804
p 3A 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804
3B 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804
3C 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804
3D 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804
3E 1 60,595289 118,633 109,5804 21,07261 -60,5953 -118,633 21,07261 109,5804

Pag 40

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.11. Aleger ea armăturilor transversale – cadru transversal

Alegerea armăturilor transversale
ξ VEd
[kN] VRd max
[kN] S
[mm] Asw nec
[mm^2] ɸnec ɸ
eff VEd eff
[kN] Verificare
Ved eff <
VRd max ƿsw >
0,000716
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,271797 102,731 488,5778 100 58,01908 6,079048 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362
0,192303 109,58039 488,5778 100 61,8874 6,278433 8 177,914063 DA 0,0039362

Pag 41

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Cadru longitudinal

Armare longitudinală – grinzi:
Tabelul 2.12. Armare inferioară cadru longitudinal
Cadru Ax C – grinzi longitudinale
Armare inferioara
Etaj Grinda MED+
[kN*m] bw
[mm] hw
[mm] a
[mm] d
[mm] hs
[mm] fyd
[N/mm2] Asnec(+)
[mm2] Asef(+)
mm2] nb Φinf dinf
[mm]
>25
mm ρ >
0,0022 MRb
[kN*m] Verificare
3 C1-C2 20,97 300 500 47,50 452,50 405 434,78 119,09 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C2-C3 40,70 300 500 47,50 452,50 405 434,78 231,14 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C3-C4 40,72 300 500 47,50 452,50 405 434,78 231,25 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C4-C5 20,92 300 500 47,50 452,50 405 434,78 118,81 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
2 C1-C2 18,62 300 500 47,50 452,50 405 434,78 105,74 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C2-C3 39,33 300 500 47,50 452,50 405 434,78 223,36 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C3-C4 38,70 300 500 47,50 452,50 405 434,78 219,78 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C4-C5 18,78 300 500 47,50 452,50 405 434,78 106,65 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
1 C1-C2 34,87 300 500 47,50 452,50 405 434,78 198,03 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C2-C3 38,44 300 500 47,50 452,50 405 434,78 218,30 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C3-C4 38,40 300 500 47,50 452,50 405 434,78 218,08 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C4-C5 35,31 300 500 47,50 452,50 405 434,78 200,53 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
Pag 42

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Parter C1-C2 51,47 300 500 47,50 452,50 405 434,78 292,30 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C2-C3 37,22 300 500 47,50 452,50 405 434,78 211,37 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C3-C4 36,61 300 500 47,50 452,50 405 434,78 207,91 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA
C4-C5 51,81 300 500 47,50 452,50 405 434,78 294,23 308 2 14 177,00 0,0023 60,595 DA

Tabelul 2.13. Armare superioară cadru longitudinal
Etaj NodMED –
[kN*m]bw
[mm]hw
[mm]a
[mm]d
[mm]hs
[mm]fyd
[N/mm2]Asnec(-)
[mm2]Asef(-)
[mm2]nbΦinf fcd
[N/mm2]Asef(+)
(mm2]x xudsup
[mm]ρ> 0,0022MRb(-)
[kN*m]VerificareAsef(+)/
Asef(-)
>0.4
C1 25,97 300 500 47,5 452,50 405 434,78 147,4848 462 3 14 13,33 308 -15,359 16,74322 81,50 0,003403 90,89293 DA 0,667
C2 64,65 300 500 47,5 452,50 405 434,78 367,1504 462 3 14 13,33 308 5,793 16,74322 81,50 0,003403 90,89293 DA 0,667
C3 76,98 300 500 47,5 452,50 405 434,78 437,173 462 3 14 13,33 308 12,749 16,74322 81,50 0,003403 90,89293 DA 0,667
C4 64,51 300 500 47,5 452,50 405 434,78 366,3553 462 3 14 13,33 308 5,715 16,74322 81,50 0,003403 90,89293 DA 0,667
C5 24,92 300 500 47,5 452,50 405 434,78 141,5218 462 3 14 13,33 308 -15,920 16,74322 81,50 0,003403 90,89293 DA 0,667
C1 60,55 300 500 47,5 452,50 405 434,78 343,8663 603 3 16 13,33 308 3,504 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C2 84,98 300 500 47,5 452,50 405 434,78 482,6054 603 3 16 13,33 308 17,322 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C3 85,70 300 500 47,5 452,50 405 434,78 486,6943 603 3 16 13,33 308 17,736 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C4 84,14 300 500 47,5 452,50 405 434,78 477,835 603 3 16 13,33 308 16,840 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C5 60,21 300 500 47,5 452,50 405 434,78 341,9354 603 3 16 13,33 308 3,314 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C1 76,43 300 500 47,5 452,50 405 434,78 434,0495 603 3 16 13,33 308 12,437 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C2 99,54 300 500 47,5 452,50 405 434,78 565,2923 603 3 16 13,33 308 25,771 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C3 101,63 300 500 47,5 452,50 405 434,78 577,1615 603 3 16 13,33 308 26,997 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C4 98,60 300 500 47,5 452,50 405 434,78 559,954 603 3 16 13,33 308 25,220 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C5 75,98 300 500 47,5 452,50 405 434,78 431,4939 603 3 16 13,33 308 12,181 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C1 80,79 300 500 47,5 452,50 405 434,78 458,8102 603 3 16 13,33 308 14,921 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C2 104,4 300 500 47,5 452,50 405 434,78 592,8924 603 3 16 13,33 308 28,628 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C3 108,9 300 500 47,5 452,50 405 434,78 618,4482 603 3 16 13,33 308 31,291 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C4 103,38 300 500 47,5 452,50 405 434,78 587,0998 603 3 16 13,33 308 28,027 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,511
C5 80,45 300 500 47,5 452,50 405 434,78 456,8793 603 3 16 13,33 308 14,727 32,07304 78,50 0,004442 118,633 DA 0,5112
13
ParterCadru Ax C- grinzi longitudinale
Armarea superioara
Pag 43

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Armare transversală – grinzi
Tabelul 2.14. Forțe tăietoare de proiectare minime și maxime – cadru longitudinal
Cadru AxC – grinzi transversale
Etaj Grinda γ Rd seism stanga -dreapta seism dreapta -stanga
Mdb1
[kN*m] Mdb2
[kN*m] Ved max
[kN] VEd min
[kN] Mdb1
[kN*m] Mdb2
[kN*m] Ved max
[kN] VEd min
[kN]
3 C1 1 60,595 90,89293 116,8167 62,22632 -60,5953 -90,8929 62,22632 116,8167
C2 1 60,595 90,89293 116,8167 62,22632 -60,5953 -90,8929 62,22632 116,8167
C3 1 60,595 90,89293 116,8167 62,22632 -60,5953 -90,8929 62,22632 116,8167
C4 1 60,595 90,89293 116,8167 62,22632 -60,5953 -90,8929 62,22632 116,8167
C5 1 60,595 90,89293 116,8167 62,22632 -60,5953 -90,8929 62,22632 116,8167
2 C1 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C2 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C3 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C4 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C5 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
1 C1 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C2 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C3 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C4 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C5 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
p C1 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C2 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C3 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C4 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149
C5 1 60,595 118,633 121,8149 57,22812 -60,5953 -118,633 57,22812 121,8149

Pag 44

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.15. Aleger ea armăturilor transversale – cadru longitudinal
Alegerea armăturilor transversale
ξ VEd
[kN] VRd max
[kN] S
[mm] Asw nec
[mm^2] ɸnec ɸ
eff VEd eff
[kN] Verificare
Ved eff <
VRd max ƿsw >
0,000716
0,532684 116,8167 488,5778 100 65,97421 6,482422 8 177,9141 DA 0,003936
0,532684 116,8167 488,5778 100 65,97421 6,482422 8 177,9141 DA 0,003936
0,532684 116,8167 488,5778 100 65,97421 6,482422 8 177,9141 DA 0,003936
0,532684 116,8167 488,5778 100 65,97421 6,482422 8 177,9141 DA 0,003936
0,532684 116,8167 488,5778 100 65,97421 6,482422 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
0,469796 121,8149 488,5778 100 68,79703 6,61965 8 177,9141 DA 0,003936
Pag 45

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Asigurarea cerințelor de ductilitate locală
Zonele de la extremitățile grinzilor cu lungimea l cr =hw , măsurate de la fața stâlpilor,
precum și zonele cu această lungime, situate de o parte și de alta a unei secțiuni din câmpul
grinzii, unde poate interveni curgerea în cazul combinației seismice de proiectare, se
consideră zone critice (disipative).
Cerințele de ductilitate în zonele critice se consideră satisfăcute dacă sunt îndeplinite
condițiile de armare următoare:
– cel puțin jumătate din secțiunea de armătură întinsă se prevede și în zona
comprimată a acestor secțiuni;
– armăturile lo ngitudinale se vor dimensiona astfel încât înălțimea zonei
comprimate x u să nu se depăș easca valoarea de 0,25d. La calculul lui xu se va ț ine seama
și de contribuț ia arm ăturilor din zona comprima tă.
– se prevede armare continuă pe toat ă deschiderea grinzii. Astfel:
(a) la partea superioar ă și inferioar ă a grinzilor se prev ăd cel puț in câte două bare cu
suprafa ța profilat ă cu diametrul ≥14 mm;
(b) cel pu țin un sfert din arm ătura maxim ă de la partea superioar ă a grinzilor se
prevede conti nuă pe toat ă lungimea grinzii;
– etrierii prevăzuți în zona critic ă trebuie s ă respecte condi țiile:
(a) diametrul etrierilor dbw ≥ 6 mm;
(b) distanț a dintre etrieri, s, va fi astfel încât: ( )
smin ≤ {hw /4; 150 mm; 8d bL}
în care d bL este diametrul minim al arm ăturilor longitudinale .
2.5.3. Dimensio narea armăturilor stâlpilor
Valorile momentelor încovoietoare și a forțelor axiale pentru dimensionarea stâlpilor
se determină pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub actiunea
fortelor laterale și vertical conform P100 – 1/2013 [3] .
Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare se stabilesc respectând regulile
ierarhizarii capacităților de rezistență, astfel încat sa se obtină un mecanism favorabil de
disipare a energiei induse de seism, cu articulații plastice în grinzi. Pentru a minimiza riscul
pierderii stabilității la acțiunea forțelor gravitaționale se evită, prin proiectare aparitia
articulațiilor plastice în stâlpi (cu exceptia bazei și eventual a ultimului nivel) prin amplificarea
momentelor rezultate din calculul sub acțiunea forțelor laterale și verticale.
Dimensionarea armăturilor longitudinale și transversale se va face conform P100 – 1
/2013 – Cod de proiectare seismică, Anexa I – Exemple de calcul și Eurocod 2 [12].
Dimensionarea armăturilor longitudinale
Algoritm de calcul
Forța axială de proiectare din stâlpi, NEd, se determină din calculul static, în combinația
seismică considerată.
Se determina momentele încovoietoare de proiectare cu relația:
𝑀𝑀𝐸𝐸𝑑𝑑𝑐𝑐=1,2∙𝛾𝛾𝑅𝑅𝑑𝑑∙ 𝑀𝑀`𝐸𝐸𝑑𝑑𝑐𝑐∙∑𝑀𝑀𝑅𝑅𝑏𝑏
∑𝑀𝑀`𝐸𝐸𝑑𝑑𝑏𝑏
unde,
𝑀𝑀𝐸𝐸𝑑𝑑𝑐𝑐 – momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub încarcări seismice;
Pag 46

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

𝑀𝑀`𝐸𝐸𝑑𝑑𝑐𝑐 – momentul încovoietor din programul de calcul ;
∑𝑀𝑀𝑅𝑅𝑏𝑏 – suma momentelor capabile în sec țiunile care se plastific ă, ale unei grinzi în
ansamblu, la un anumit nivel, calculate pentru un singur sens de rotire, corespunzator
sensului ac țiunii seismice ;
∑𝑀𝑀`𝐸𝐸𝑑𝑑𝑏𝑏 – suma algebric ă a momentelor rezultate din calculul structural sub î ncarcari
seismice de proiectare î n sec țtiunile care se plastific ă, pentru o grind ă în ansamblu, la un
anumit nivel ;
ϒ𝑅𝑅𝑏𝑏 – factor ce ține seama de efectul incertitudinilor legate de model în ceea ce
priveș te valorile de proiectare ale eforturilor capabil e utilizate la es timarea eforturilor de
calcul, î n acordul cu principiul pr oiectării capacității de rezistență; pentru clasa de ductilitate
M, ϒ𝑅𝑅𝑏𝑏 = 1.
În funcție de poziția axei neut re, x, stâlpii se armează simetric astfel:
– dacă x = 𝑁𝑁𝐸𝐸𝑐𝑐
𝑏𝑏𝑐𝑐 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐 < 3 ∙ a, aria de armătură se determină cu relația:
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 = 𝑀𝑀𝐸𝐸𝑐𝑐𝑐𝑐− 𝑁𝑁𝐸𝐸𝑐𝑐 ∙ ℎ𝑠𝑠
2
𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐 ∙ ℎ𝑠𝑠 ;
– 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑐𝑐ă x = 𝑁𝑁𝐸𝐸𝑐𝑐
𝑏𝑏𝑐𝑐 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐 ≥3 ∙ a, aria de armătură se determină cu relația:
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 = 𝑀𝑀𝐸𝐸𝑐𝑐𝑐𝑐+ 𝑁𝑁𝐸𝐸𝑐𝑐 ∙ ℎ𝑠𝑠
2−𝑏𝑏𝑐𝑐 ∙𝑥𝑥 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐∙�𝑑𝑑− 𝑥𝑥
2�
𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐 ∙ ℎ𝑠𝑠 ,
unde,
bc – latura stâlpului.
Aria de armătură longitudinală totală minimă din stălpi :
As, min = 0,1 ∙ 𝑁𝑁𝐸𝐸𝑐𝑐
𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐 ( formula 9.12N, SR EN 1992- 1-1-2004)
Se verifică coeficientul de armare total:
0,01 ≤ 𝜌𝜌= 𝐴𝐴𝑠𝑠𝑒𝑒𝑓𝑓𝑓𝑓
𝑏𝑏𝑐𝑐 ∙𝑑𝑑 ≤ 0,04.
Dimensionarea armăturilor transversale a stâlpilor
Valorile de proiectare ale forțelor tăietoare se determină din echilibru stâlpului la
fiecare nivel, sub acțiunea momentelor de la extremități, corespunzând, pentru fiecare sens
al acțiunii seismice , formării articulațiilor plastice, care pot apărea fie în grinzi, fie în stâlpii
conectați în nod.
Algoritmul de calcul
Se determină momentele maxime de la extremitățile stâlpului:
Mdc,i = 𝛾𝛾𝑅𝑅𝑑𝑑∙ 𝑀𝑀𝑅𝑅𝑐𝑐.𝑖𝑖∙min �1,∑𝑀𝑀𝑅𝑅𝑑𝑑
∑𝑀𝑀𝑅𝑅𝑐𝑐�
unde,
𝑀𝑀𝑅𝑅𝑐𝑐.𝑖𝑖 – valoarea de pr oiectare a momentului capabil la extremitatea i
corespunzătoare sensului considerat al acțiunii seismice;
𝛾𝛾𝑅𝑅𝑑𝑑 – factor care introduce efectul consolidării oțelului și al frecării betonului în
zonele comprimate; 𝛾𝛾𝑅𝑅𝑑𝑑= 1,30 pentru nivelul de la baza construcției și 𝛾𝛾𝑅𝑅𝑑𝑑 = 1,20, pentru
restul nivelurilor;
Pag 47

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

∑𝑀𝑀𝑅𝑅𝑏𝑏 și ∑𝑀𝑀𝑅𝑅𝑐𝑐 – sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor
și grin zilor care intră în nodul înveci nat secțiunii de calcul.
Valorile de proiectare ale momentelor capabile în stâlpi sunt stabilite pe baza valorilor
forțelor axiale din situația de proiectare seismică corespunzătoare sensului considerat al
acțiunii seismice.
Se determină forța tăietoare de proiectare:
VEd = 𝑀𝑀𝑐𝑐𝑐𝑐,1+ 𝑀𝑀𝑐𝑐𝑐𝑐,2
𝑙𝑙𝑐𝑐𝑙𝑙
Calculul secțiuni i la forță tăietoare se efectuează conform SR EN 1992- 1-1-2004
considerând înclinarea diagonalelor comprimate în modelul de grindă cu zăbrele de 45o.
Se verifică rezistența bielelor comprimate cu expresia:
VEd ≤ VRd, max = 𝛼𝛼𝑐𝑐𝑤𝑤 ∙ 𝑏𝑏𝑤𝑤 ∙𝑧𝑧 ∙ 𝑣𝑣1 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑐𝑐𝑡𝑡𝑐𝑐 (𝜃𝜃)+𝑡𝑡𝑐𝑐(𝜃𝜃)
Dacă inegalitatea de mai sus este verificată se determină aria secțiunilor pentru forță
tăietoare cu expresia:
�𝐴𝐴𝑠𝑠𝑤𝑤 𝑐𝑐𝑒𝑒𝑐𝑐
𝐼𝐼� = 𝑉𝑉𝐸𝐸𝑐𝑐
𝑧𝑧∙ 𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐 ∙𝑐𝑐𝑡𝑡𝑐𝑐(𝜃𝜃)
Se determină lungimea zonei critice:
lcr ≥ max {1,5 ℎ𝑐𝑐;𝑙𝑙𝑐𝑐𝑙𝑙6⁄;600𝑚𝑚𝑚𝑚 }
lcr ≥ max {1,5 ∙450 ;2700 6⁄;600𝑚𝑚𝑚𝑚 } = 675 mm → lcr = 700 mm.
unde,
hc – cea mai mare dimensiune a secțiunii stâlpului;
lcl – înălțimea liberă.
La primul ni vel lungimea zonei critice se va mări cu 50%.
Se determină distanța maximă între etrieri:
– la baza stâlpului deasupra nivelului teoretic de încastrare:
smax = min {𝑏𝑏03;125 𝑚𝑚𝑚𝑚; 6𝑑𝑑𝑏𝑏𝑙𝑙 ⁄ }
smax = min {355 3;125 𝑚𝑚𝑚𝑚 ;6∙20 ⁄ } = 118,33 mm;
– în restul zonelor critice:
smax = min {𝑏𝑏03;125 𝑚𝑚𝑚𝑚; 7𝑑𝑑𝑏𝑏𝑙𝑙 ⁄ }
smax = min {355 3;125 𝑚𝑚𝑚𝑚 ;7∙20 ⁄ } = 118,33 mm;
unde,
b0 – latura minimă a secțiunii situată la interiorul etrierului perimetral;
dbl – diametrul minim al armăturilor longitudinale.
Distanța între etrieri în lungul stâlpului se limitează la s cl, tmax .
scl, tmax = min {20dbl; bc;400mm }
scl, tmax = min {20∙18; 450 mm ;400mm } = 360 mm;
Se verifică dacă armarea transversală aleasă îndeplinește condițiile:
– la baza stâlpului, deasupra nivelului teoretic de încastrare:
ρw= n∙ As
bc ∙𝐼𝐼 ≥ 0,005 și
Pag 48

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

ωws = nb ∙ Ast ∙ b0+ nh ∙ Ast ∙ h0
s ∙b0 ∙ h0 ∙ fyd
fcd ≥0,12
unde,
ρw – coeficientul unidirecțional de armare;
ωws – coeficientul mecanic de armare;
n, nb, nh – numărul ramurilor etrierilor în direcția considerată;
Ast – aria secțiunii unei ramuri a etrierului;
b0, h0 – dimensiunile secțiunii transversale a miezului confinat.
– în restul zonelor critice
ρw= n∙ As
bc ∙𝐼𝐼 ≥ 0,003 și
ωws = nb ∙ Ast ∙ b0+ nh ∙ Ast ∙ h0
s ∙b0 ∙ h0 ∙ fyd
fcd ≥0,08
Calculul armăturilor longitudinale și transversale se prezintă sintetic în tabelele
următoare:

Pag 49

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Stalp central C3
Tabelul 2.16 Suma momentelor rezultate din calculul static in grinzi in sens pozitiv [kN*m]
Suma momentelor rezultate din calculul static in grinzi in sens pozitiv [kN*m]
Etaj M` Ed12 M` Ed23 M` Ed34 M` Ed45 ∑M` Ed
+ stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
3 20,97 25,97 40,7 64,65 40,72 76,98 20,92 64,51 355,42
2 18,62 60,55 39,33 84,98 38,7 85,7 18,78 84,14 430,8
1 34,87 76,43 38,44 99,54 38,4 101,63 35,31 98,6 523,22
Parter 51,47 80,79 37,22 108,9 36,61 103,38 51,81 80,45 550,63

Tabelul 2.17 Suma momentelor rezultate din calculul static in grinzi in sens negativ [kN*m]
Suma momentelor rezultate din calculul static in grinzi in sens negativ [kN*m]
Etaj M` Ed12 M` Ed23 M` Ed34 M` Ed45 ∑M` Ed + stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
3 25,97 20,97 25,97 40,7 64,65 40,72 76,98 20,92 316,88
2 60,55 18,62 60,55 39,33 84,98 38,7 85,7 18,78 407,21
1 76,43 34,87 76,43 38,44 99,54 38,4 101,63 35,31 501,05
Parter 80,79 51,47 80,79 37,22 108,9 36,61 103,38 51,81 550,97
Pag 50

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.18 Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului pozitiv [kN*m]

T
abelul 2.18 Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului negativ [kN*m]

Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului pozitiv [kN*m]
Etaj M` Ed12 M` Ed23 M` Ed34 M` Ed45 ∑M` Ed +
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
3 60,59529 90,89293 60,59529 90,893 60,59529 90,89293 60,5953 90,893 605,9529
2 60,59529 118,633 60,59529 118,63 60,59529 118,633 60,5953 118,63 716,9131
1 60,59529 118,633 60,59529 118,63 60,59529 118,633 60,5953 118,63 716,9131
Parter 60,59529 118,633 60,59529 118,63 60,59529 118,633 60,5953 118,63 716,9131
Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului negativ [kN*m]
Etaj M` Ed12 M` Ed23 M` Ed34 M` Ed45 ∑M` Ed +
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
3 90,89293 60,59529 90,89293 60,5952886 90,89293 60,59529 90,89293 60,59529 605,9529
2 118,633 60,59529 118,633 60,5952886 118,633 60,59529 118,633 60,59529 716,9131
1 118,633 60,59529 118,633 60,5952886 118,633 60,59529 118,633 60,59529 716,9131
Parter 118,633 60,59529 118,633 60,5952886 118,633 60,59529 118,633 60,59529 716,9131
Pag 51

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.19 Suprarezistența grinzilor

Suprarezistenta grinzilor
Nivel Ω + Ω –
sens pozitiv sens negativ
3 1,70489248 1,91224718
2 1,66414366 1,76054883
1 1,37019435 1,43082145
Parter 1,30198698 1,30118353

Tabelul 2.20 Eforturi de proiectare stalp central C3

Eforturi de proiectare stalp central C3
Nivel Stalp C3
Sens pozitiv Sens negativ Sens pozitiv Sens negativ
N`Ed
[kN] M` Ed
[kN*m] N`Ed
[kN] M` Ed
[kN*m] Ω + MEd
[kN*m] Ω – MEd
[kN*m]
3 sus 469,94 48,29 469,94 57,88 1,70 128,43 1,91 172,66
jos 498,9 38,77 498,9 42,8 1,66 100,65 1,76 117,55
2 sus 968,68 86,89 968,68 87,15 1,66 225,57 1,76 239,35
jos 997,63 76,7 997,63 78,84 1,37 163,95 1,43 175,98
1 sus 1483,78 105,69 1483,78 110,85 1,37 225,91 1,43 247,43
jos 1512,74 104,02 1512,74 110,45 1,30 211,27 1,30 224,20
Parter sus 2002,38 83,86 2002,38 88,78 1,30 170,33 1,30 180,21
jos 2031,33 119,08 2031,33 120,96 1,00 185,76 1,00 188,70
Pag 52

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.21 Determinarea ar iei de armătură stâlp central C3
Armarea
Nivel sens pozitiv sens negativ
As,min
[mm2] A nec
[mm2] Armare A eff
[mm2] M +
[kN*m] M –
[kN*m] a
[mm] 3a
[mm] λx ρ Ned
[kN] Med
[kN*m] As, nec
[mm2] Ned
[kN] Med
[kN*m] As, nec
[mm2]
3 sus 469,94 128,43 40,06 469,94 172,66 578,23
1125 1125,00 4ɸ20 1256 315,93 315,93 47,5 142,5 78,342 0,0120
jos 498,9 100,65 -186,31 498,9 117,55 187,85 1125,00 4ɸ20 1256 321,79 321,79 47,5 142,5 83,170 0,0120
2 sus 968,68 225,57 -168,49 968,68 239,35 436,76 1125,00 4ɸ20 1256 416,92 416,92 47,5 142,5 161,487 0,0120
jos 997,63 163,95 -611,78 997,63 175,98 -7,14 1125,00 4ɸ20 1256 422,79 422,79 47,5 142,5 166,313 0,0120
1 sus 1483,78 225,91 -1024,81 1483,78 247,43 -103,30 1125,00 4ɸ20 1256 521,23 521,23 47,5 142,5 247,358 0,0120
jos 1512,74 211,27 -1166,91 1512,74 224,20 -287,11 1125,00 4ɸ20 1256 527,10 527,10 47,5 142,5 252,186 0,0120
Parter sus 2002,38 170,33 -2245,45 2002,38 180,21 -1115,19 1125,00 4ɸ20 1256 626,25 626,25 47,5 142,5 333,813 0,0120
jos 2031,33 185,76 -2194,75 2031,33 188,70 -1113,49 1125,00 4ɸ20 1256 632,11 632,11 47,5 142,5 338,639 0,0120

Pag 53

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.22 Determinarea forței tăietoare de proiectare

Tabelul 2.23 Determinarea armăturii transver sale
Armarea transversala
Etaj V Ed
[kN] VRd max
[kN] Anec calcul
[mm2] ɸconstructiv ɸ nec ɸef smax
[mm] s
[mm] ρw Veificare ωwd
3 122,49
586,69 77,770
ɸ8 cu 6
ramuri 4,975 8 125 100 0,0033 se verifica 0,128
2 132,76 84,293 5,179 8 125 100 0,0033 se verifica 0,201
1 132,76 84,293 5,179 8 125 100 0,0033 se verifica 0,201
Part 300,50 190,792 7,793 8 125 100 0,0033 se verifica 0,201

Stâlp marginal A3
Tabelul 2.24 Suma momentelor rezultate din calculul static in grinzi in sens pozitiv [kN*m]

Determinarea fortei taietoare de proiectare
Etaj Sens pozitiv Sens negativ
MRc
[kN*m] ∑MRb/
∑MRc Mdc
[kN*m] Ved
[kN] MRc
[kN*m] ∑MRb/
∑MRc Mdc
[kN*m] Ved
[kN]
3 sus 315,93 0,479 151,488 122,49 315,93 0,479 151,488 122,49 jos 321,79 0,557 179,228 321,79 0,557 179,228
2 sus 416,92 0,430 179,228 132,76 416,92 0,430 179,228 132,76
jos 422,79 0,424 179,228 422,79 0,424 179,228
1 sus 521,23 0,344 179,228 132,76 521,23 0,344 179,228 132,76 jos 527,10 0,340 179,228 527,10 0,340 179,228
Parter sus 626,25 0,286 179,228 300,50 626,25 0,286 179,228 300,50 jos 632,11 1,000 632,111 632,11 1,000 632,111
Suma momentelor rezultate din calculul static in grinzi in sens pozitiv (kN*m)
Etaj M` EdAB M` EdBC M` EdCD M` EdDE ∑M` Ed +
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
3 40,47 52,25 24,97 55,01 24,33 55,53 39,82 28,33 320,71
2 35,45 68,71 24,51 72,44 25,28 74,18 36,73 67,5 404,8
1 35,4 87,03 23,98 89,02 24,93 92,09 36,54 83,41 472,4
Parter 35,68 100,01 23,14 95,68 24,22 101,14 37,17 88,34 505,38
Pag 54

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.25 Suma momentelor rezultate din calculul static in grinzi in sens nega tiv [kN*m]

Tabelul 2.26 Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului pozitiv [kN*m]

Tabelul 2.27 Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului negativ [kN*m]

Suma momentelor rezultate din calculul static in grinzi in sens negativ (kN*m)
Etaj M` EdAB M` EdBC M` EdCD M` EdDE ∑M` Ed +
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
3 29,31 40,47 52,25 24,97 55,01 24,33 55,53 28,33 310,2
2 68,22 35,45 68,71 24,51 72,44 25,28 74,18 67,5 294,61
1 83,32 35,4 87,03 23,98 89,02 24,93 92,09 83,41 343,68
Parter 87,57 35,68 100,01 23,14 95,68 24,22 101,14 88,34 366,3
Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului pozitiv (kN*m)
Etaj M` EdAB M` EdBC M` EdCD M` EdDE ∑M` Ed +
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
3 60,595 90,892 60,595 90,892 60,595 90,892 60,595 90,892 605,952
2 60,595 90,892 60,595 90,892 60,595 90,892 60,595 90,892 605,952
1 60,595 118,633 60,595 118,633 60,595 118,633 60,595 118,633 716,913
Parter 60,595 118,633 60,595 118,633 60,595 118,633 60,595 118,633 716,913
Suma momentelor capabile in grinzi asociate sensului negativ (kN*m)
Etaj M` EdAB M` EdBC M` EdCD M` EdDE
∑M` Ed +
stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta
3 90,892 60,595 90,892 60,595 90,892 60,595 90,892 60,595 605,9529
2 90,892 60,595 90,892 60,595 90,892 60,595 90,892 60,595 605,9529
1 118,633 60,595 118,633 60,595 118,633 60,595 118,632 60,595 716,9131
Parter 118,633 60,595 118,6 33 60,595 118,633 60,595 118,632 60,595 716,9131
Pag 55

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.28 Supra rezistența grinzilor
Suprarezistenta grinzilor
Etaj Ω + Ω –
Sens pozitiv Sens negativ
3 1,8894106 1,953426
2 1,4969192 2,056797
1 1,5175976 2,08599
P 1,4185624 1,957175

Tabelul 2.29 Eforturi de proiectare stalp perimetral A3

Eforturi de proiectare stalp perimetral A3
Nivel Stalp A3
Sens pozitiv Sens negativ Sens pozitiv Sens negativ
N`Ed
[kN] M` Ed
[kN*m] N`Ed
[kN] M` Ed
[kN*m] Ω + MEd
[kN*m] Ω – MEd
[kN*m]
3 sus 256,63 51,54 256,63 43,24 1,89 151,91 1,95 131,77
jos 285,58 44,43 285,58 21,13 1,50 103,75 2,06 67,80
2 sus 583,53 92,26 583,53 57,88 1,50 215,44 2,06 185,71
jos 612,48 79,06 612,48 49,36 1,52 187,17 2,09 160,62
1 sus 913,66 107,34 913,66 78,85 1,52 254,12 2,09 256,59
jos 942,61 105,54 942,61 75,4 1,42 233,56 1,96 230,21
Parter sus 1248,77 86,61 1248,77 65,64 1,42 191,66 1,96 200,41
jos 1277,72 121,73 1277,72 110,18 1,00 189,90 1,00 171,88
Pag 56

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Tabelul 2.30 Determinarea ar iei de armătură stâlp central A3
Armarea
Nivel sens pozitiv sens negativ
As,min
[mm2] A nec
[mm2] Armare A eff
[mm2] M +
[kN*m] M –
[kN*m] a
[mm] 3a
[mm] λx ρ Ned
[kN] Med
[kN*m] As, nec
[mm2] Ned
[kN] Med
[kN*m] As, nec
[mm2]
3 sus 256,63 151,91 689,11 256,63 131,77 453,19
935 935,00 4ɸ18 1016 202,09 202,09
47,5 142,5
42,782 0,0120
jos 285,58 103,75 343,79 285,58 67,80 56,61 935,00 4ɸ18 1016 207,23 207,23 47,5 142,5 47,608 0,0120
2 sus 583,53 215,44 724,79 583,53 185,71 383,61 935,00 4ɸ18 1016 260,11 260,11 47,5 142,5 97,279 0,0120
jos 612,48 187,17 508,31 612,48 160,62 207,84 935,00 4ɸ18 1016 265,25 265,25 47,5 142,5 102,10 0,0120
1 sus 913,66 254,12 595,72 913,66 256,59 406,47 935,00 4ɸ18 1016 318,71 318,71 47,5 142,5 152,31 0,0124
jos 942,61 233,56 429,18 942,61 230,21 223,37 935,00 4ɸ18 1016 323,85 323,85 47,5 142,5 157,14 0,0120
Parter sus 1248,77 191,66 -194,32 1248,77 200,41 -297,95 935,00 4ɸ18 1016 378,19 378,19 47,5 142,5 208,18 0,0120
jos 1277,72 189,90 -239,0 5 1277,72 171,88 -493,27 935,00 4ɸ18 1016 383,33 383,33 47,5 142,5 213,00 0,0120

Pag 57

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Tabelul 2.31 Determinarea forței tăietoare de proiectare
Determinarea fortei taietoare de proiectare
Etaj Sens pozitiv Sens negativ
MRc
[kN*m] ∑MRb/
∑MRc Mdc
[kN*m] Ved
[kN] MRc
[kN*m] ∑MRb/
∑MRc Mdc
[kN*m] Ved
[kN]
3 sus 202,09 0,750 181,7859 134,66 202,09 0,750 151,4882 112,21 jos 207,23 0,731 181,7859 207,23 0,731 151,4882
2 sus 260,11 0,582 181,7859 146,99 260,11 0,582 151,4882 122,49 jos 265,25 0,676 215,0739 265,25 0,676 179,2283
1 sus 318,71 0,562 215,0739 159,31 318,71 0,562 179,2283 132,76 jos 323,85 0,553 215,0739 323,85 0,553 179,2283
Parter sus 378,19 0,474 232,9968 270,86 378,19 0,474 179,2283 208,36 jos 383,33 1,000 498,3295 383,33 1,000 383,3304

Tabelul 2.32 Determinarea armăturii transversle

Notă: Diagramele de eforturi obținute în urma calculului structural în programul de calcul se
pot vedea în anexa A.
2.5.4. Determinarea lungimilor de ancoraj
Calculul lungimilor de ancoraj s -a realizat conform secțiunii 8 “Prevederi constructive
pentru armăturile pentru beton armat și pentru beton precomprimat ”, SR EN 1992- 1-1/2004.
Barele, s ârmele sau plasele sudate trebuie ancorate deoarece trebuie să se as igure o
bună transmitere a forțelor de aderență la beton , evitându- se orice fisură longitudinală, dar și
orice exfoliere a betonului.
Pentru calculul lungimii de ancorare necesare, se ține seama de tipul de armătură și de
proprietățile de aderență ale barelor. Lungimea de ancorare de referință, l b , rqd, necesară pentru
a ancora efortul de întindere la care este solicitată bara, se determină pe baza relației:
lb,rqd= Ø
4∙ σsd
fbd (relația 8.3, SR EN 1992- 1-1/2004)
unde,
σsd – efortul unitar de calcul al barei în secțiunea de la care se măsoară lungimea de ancorare; Armarea transversala
Etaj V Ed
[kN] VRd max
[kN] Anec
calcul
[mm2] ɸconstructiv ɸ nec ɸef smax
[mm] s
[mm] ρw Veificare ωwd
3 112,21
586,698 71,247
ɸ8 cu 6
ramuri 4,762 8 125 100 0,0034 se
verifica 0,1290
2 122,49 77,770 4,975 8 125 100 0,0034 se
verifica 0,2016
1 132,76 84,294 5,180 8 125 100 0,0034 se
verifica 0,2016
P 208,36 132,29 6,489 8 125 100 0,0034 se
verifica 0,2016
Pag 59

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

σsd= 𝑓𝑓𝑦𝑦𝑑𝑑=434 ,78 N/mm2
fbd – efortul unitar ultim de aderență ; se determină cu relația:
fbd=2.25 ∙ h1∙h2∙fctd (relația 8.2 , SR EN 1992- 1-1/2004)
unde,
h1 – coeficient legat de condițiile de aderență și de poziția barei în timpul betonării (figura 2.10)
h1= 1,0 – când condițiile de aderență sunt bune;
h1= 0,7 – în toate celelalte cazuri și pentru barele din elementele structurale realizate în
cofraje glisante , cu excepția cazului în care condițiile de aderență sunt bune;

Figura2.10 Prezentarea condițiilor de aderență (Figura 8.2 din SR EN 1992 -1-1/2004)
h
2 – coeficient legat de diametrul barei;
h2= 1,0 – pentru Ø ≤ 32 mm;
h2= ( 132 – Ø ) / 100 – pentru Ø > 32 mm;
fctd – rezistența de calcul la întindere a betonului ; pentru clasa de beton C20/25: fctd=1
N/mm2
Astfel , efortul unitar ultim de aderen ță are valoarea :
fbd=2.25 ∙ h1∙h2∙fctd=2.25 ∙1.00 ∙1.00 ∙1=2.25 N/mm2
Lungimea de ancorare de calcul se determină cu relația:
lbd= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙lb ,rqd ≥ lb ,min (relația 8.4 SR EN 1992- 1-1/2004)
unde,
α1 – coeficientul pentru efectul formei barelor ;
α2 – coeficientul pentru efectul acoperirii cu beton minime;
α3 – coeficientul pentru efectul de confinare al armăturii transversale;
α4 – coeficient ce ia în considerare influența barelor transversale;
α5 – coeficientul pentru efectul presiunii perpendiculare pe planul de despicare de- a
lungul lungimii de ancoraj ;
Coeficienții α1 ,α2,α3 ,α4 ,α5 sunt indicați în tabelul 8.2 Valori ale coeficienților
α1 ,α2,α3 ,α4 și α5 , SR EN 1992- 1-1/2004 [9] și conform tabelului valorile acestor coeficienți
sunt indicate în relațiile:
Pag 60

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

α1=α2=α3 =α5=1,00
α4=0,7
Lungimea de ancorare minimă, în absența oricărei alte limitări, se va determina conform
relațiilor :
• Pentru ancorarea barelor întinse :
lb ,min >max �0.3∙lb ,qrd ;10∙Ø ;100 mm� (relația 8.6 SR EN 1992- 1-1/2004)
• Pentru ancorarea barelor comprimate :
lb ,min >max �0.6∙lb ,qrd ;10∙Ø ;100 mm� (relația 8.7 SR EN 1992- 1-1/2004)
Calculul lungimilor de ancorare pentru barele longitudinale :
− Armături cu diametrul de 14 mm :
Lungimea de ancorare de referință lb , rqd necesară este :
lb,rqd= Ø
4∙ σsd
fbd= 14
4∙435
2.25=676 .67 mm
Lungimea de ancorare de calcul este :
lbd= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙lb ,rqd=1.00∙1.00∙1.00∙0.70 ∙1.00∙676 .67=473 .67 mm
Lungimea de ancorare minimă este :
• Pentru ancorarea barelor întinse :
lb ,min >max (203 mm ;140 mm ;100 mm ) ⇒ lb ,min =203 mm
• Pentru ancorarea barelor comprimate :
lb ,min >max (406 mm ;140 mm ;100 mm ) ⇒ lb ,min =406 mm
Astfel, lbd=473 .67 mm >lb ,min =406 mm , rezul tă că lungimea de ancorare a barelor de
armătură cu diametrul de 14 mm este lbd=480 mm.
− Armături cu diametrul de 16 mm :
Lungimea de ancorare de referinț ă lb , rqd necesară este :
lb,rqd= Ø
4∙ σsd
fbd= 16
4∙435
2.25=773 .33 mm

Lungimea de ancorare de calcul este :
lbd= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙lb ,rqd=1.00∙1.00∙1.00∙0.70 ∙1.00∙773 .33=541 .33 mm
Lungimea de ancorare minimă este :
• Pentru ancorarea barelor întinse :
lb ,min >max (232 mm ;160 mm ;100 mm ) ⇒ lb ,min =232 mm
• Pentru ancorarea barelor comprimate :
lb ,min >max (464 mm ;160 mm ;100 mm ) ⇒ lb ,min =464 mm
Astfel, lbd=541 .33 mm >lb ,min =464 mm , rezul tă că lungimea de ancorare a barelor de
armătură cu diametrul de 16 mm este lbd=550 mm
− Armături cu diametrul de 18 mm :
Lungimea de ancorare de referință lb , rqd necesară este:
lb,rqd= Ø
4∙ σsd
fbd= 18
4∙435
2.25=870 mm
Lungimea de ancorare de calcul este :
lbd= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙lb ,rqd=1.00∙1.00∙1.00∙0.70 ∙1.00∙870 =609 mm
Lungimea de ancorare minimă este :
• Pentru ancorarea barelor întinse :
lb ,min >max (261 mm ;180 mm ;100 mm ) ⇒ lb ,min =261 mm
• Pentru ancorarea barelor comprimate :
lb ,min >max (522 mm ;180 mm ;100 mm ) ⇒ lb ,min =522 mm
Pag 61

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Astfel, lbd=609 mm >lb ,min =522 mm, rezul tă că lungimea de ancorare a barelor de armătură
cu diametrul de 18 mm este lbd=610 mm
− Armături cu diametrul de 20 mm :
Lungimea de ancorare de referință l b , rqd necesară este:
lb,rqd= Ø
4∙ σsd
fbd= 20
4∙435
2.25=966 .67 mm
Lungimea de ancorare de calcul este :
lbd= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙lb ,rqd=1.00∙1.00∙1.00∙0.70 ∙1.00∙966 .67=676 .70 mm
Lungimea de ancorare minimă este :
• Pentru ancorarea barelor întinse :
lb ,min >max (290 mm ;200 mm ;100 mm ) ⇒ lb ,min =290 mm
• Pentru ancorarea barelor comprimate :
lb ,min >max (580 mm ;200 mm ;100 mm ) ⇒ lb ,min =580 mm
Astfel , lbd=676 .70 mm >lb ,min =580 mm , rezul tă că lungimea de ancorare a barelor de
armătură cu diametrul de 20 mm este lbd=680 mm
2.5.4.1. Determinarea lungimilor de înn ădire prin suprapunere
Înnădirile prin suprapunere ale barelor trebuie să fie decalate și să nu fie dispuse în
zone puternic solicitate . Conform secțiunii 8.7.2 din standardul românesc SR EN 1992 -1-
1/2004, dispunerea barelor se realizează conform figurii 2.11:

Figura 2.11 Înnădiri prin suprapunere vecine ( figura 8.7 din SR EN 1992- 1-1/2004)
Lungimea de suprapunere de calcul se calculează pe baza relației:
l
0= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙α6∙lb ,rqd ≥ l0 ,min (relația 8.10 SR EN 1992 -1-1/2004)
unde:
lb ,rqd – lungimea de ancorare necesară;
α6 – 1.5.

Lungimea de suprapunere minimă se determină cu formula :
l0 ,min >max �0.3∙α6∙lb ,rqd ;15∙ Ø ;200 mm� (relația 8.11 SR EN 1992 -1-1/2004)
Calculul lungimilor de înnădire prin suprapunere pentru barele longitudinale:
− Armături cu diametrul de 14 mm :
Lungimea de ancorare de referință l b , rqd necesară este:
Pag 62

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

lb,rqd= Ø
4∙ σsd
fbd= 14
4∙435
2.25=676 .67 mm
Lungimea de înnădire prin suprapunere de calcul este :
l0= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙α6 ∙lb ,rqd=1.00∙1.00∙1.00∙0.70 ∙1.00∙1.50∙676 .67=710 .50 mm
Lungimea de înnădire prin suprapunere minimă este :
l0 ,min >max (304 .50 mm ;210 mm ;200 mm ) ⇒ l0 ,min =304 .50 mm
Astfel, l0=710 .50 mm >l0 ,min =304 .50 mm, rezul tă că lungimea de înnădire prin suprapunere
a barelor de armătură cu diametrul de 14 mm este l0=715 mm.
− Armături cu diametrul de 16 mm :
Lungimea de ancorare de referință l b , rqd necesară este:
lb,rqd= Ø
4∙ σsd
fbd= 16
4∙435
2.25=773 .33 mm
Lungimea de înnădire prin suprapunere de calcul este:
l0= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙α6 ∙lb ,rqd=1.00∙1.00∙1.00∙0.70 ∙1.00∙1.50∙773 .33=812 mm
Lungimea de înnădire prin suprapunere minimă este:
l0 ,min >max (348 mm ;240 mm ;200 mm ) ⇒ l0 ,min =348 mm
Astfel, l0=812 mm >l0 ,min =348 mm , rezul tă că lungimea de înnădire prin suprapunere a
barelor de armătură cu diametrul de 16 mm este l0=815 mm.
− Armături cu diametrul de 18 mm :
Lungimea de ancorare de referință l b , rqd necesară este:
lb,rqd= Ø
4∙ σsd
fbd= 18
4∙435
2.25=870 mm
Lungimea de înnădire prin suprapunere de calcul este:
l0= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙α6 ∙lb ,rqd=1.00∙1.00∙1.00∙0.70 ∙1.00∙1.50∙870 =
913 .50 mm
Lungimea de înnădire prin suprapunere minimă este:
l0 ,min >max (391 .50 mm ;270 mm ;200 mm ) ⇒ l0 ,min =391 .50 mm
Astfel , l0=913 .50 mm >l0 ,min =391 .50 mm, rezul tă că lungimea de înnădire prin suprapunere
a barelor de armătură cu diametrul de 18 mm este l0=915 mm.
− Armături cu diametrul de 20 mm :
Lungimea de ancorare de referință l b , rqd necesară este:
lb,rqd= Ø
4∙ σsd
fbd= 20
4∙435
2.25=966 .67 mm
Lungimea de înnădire prin suprapunere de calcul este:
l0= α1 ∙α2∙α3∙α4 ∙α5∙α6 ∙lb ,rqd=1.00∙1.00∙1.00∙0.70 ∙1.00∙1.50∙966 .67=1015 mm
Lungimea de înnădire prin suprapunere minimă este :
l0 ,min >max (435 mm ;300 mm ;200 mm ) ⇒ l0 ,min =435 mm
Astfel, l0=1015 mm >l0 ,min =435 mm, rezul tă că lungimea de înnădire prin suprapunere a
barelor de armătură cu diametrul de 20 mm este l0=1015 mm.
2.5.5. Calculul planșeelor
Momentele încovoietoare ale plăcilor au fost calculate automat cu programul SCIA
Engineer, în urma calculului s -au obținut diagramele de moment încovoietor: mxmax și
my max (diagramele care dau valorile pentru momentele pozitive – din câmp), re spectiv mxmin și
mymin (diagramele care dau valorile negative din reazem).
Acoperirea cu beton a armăturii din planșeu
Deoarece diametrul armăturilor din planșeu nu este cunoscut, se adoptă ɸmax = 10 mm.
Acoperirea nominală c nom trebuie specificată pe planuri și în calcule.
Pag 63

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

cnom = c min + Δcdev (expresia 4.1, SR EN 1992 -1-1-2004) unde,
cmin – acoperirea minimă
Δcdev – toleranțe de execuție
Acoperirea cu beton minimă a barelor de armătură se determină conform SR EN 1992 –
1-1-2004. Pentru clasa de rezistență a betonului C 20/25 și clasa de expunere XC1 se poate
reduce clasa structurala cu o unitate (conform SR EN 1992- 1-1, tabel 4.3N), deci clasa
structurala este 3.
Pentru clasa structurala 3 si clasa de expunere XC1 (SR EN 1992 -1-1, tabel 4.4N):
cmin= max {cmin,b;cmin,dur+Δc dur,γ-Δcdur,st-Δcdur, add ; 10mm} ( expresia 4.2, SR EN 1992- 1-1-2004),
în care:
cmin b – acoperirea minimă față de cerintele de aderență; cmin b = ɸmax =10 mm; (conform
tabel 4.2 SR EN 1992 -1-1-2004);
cmin dur – acoperirea minimă față de cerințele de mediu, cmin dur =10 mm (conform tabel
4.4N SR EN 1992 -1-1-2004);
Δcdur,γ – marjă de siguranță; Δc dur,γ = 0 (conform subcapitol 4.4.1.2(6), SR EN 1992- 1-1-
2004);
Δcdur,st – reducerea ac operirii minime în cazul oțelului inoxidabil; Δcdur,st = 0 (conform
subcapitol 4.4.1.2(7), SR EN 1992- 1-1-2004);
Δcdur, add – reducerea acoperirii minime în cazul unei protecții suplimentare Δcdur, add = 0
(conform subcapitol 4.4.1.2(8), SR EN 1992- 1-1-2004);
cmin= max {cmin,b;cmin,dur+Δc dur,γ-Δcdur,st-Δcdur, add ;10mm} = max {10 mm;10mm;10 mm}= 10 mm;
Δcdev = 10 mm (conform subcapitol 4.4.1.3 (1) SR EN 1992- 1-1-2004);
cnom,pl = c min + Δcdev = 10 + 10 = 20 mm.
Pentru calculul plăcilor, se au în vedere următoarele:
– calculele se realizează pe un metru liniar de placa → b = 1000 mm;
– înălțimea secțiunii transversale a plăcii; h pl = 150 mm;
– înălțimea utilă a secțiunii de beton: d =hpl – cnom, pl – ɸ/2= 150 – 20 – 10/2 =125 mm;
– acoperirea cu beton c = 20 mm;
– valoarea de calcul a rezistenței la conpresiune a betonului: f cd = 13,33 N/mm2;
– limita de curgere de calcul a armăturilor pentru beton armat: f yd = 434,78 N/mm2;
De asemenea, se va ține cont și de următoarele considerente tehnice și constructive:
– pentru barele de rezistență, diametrele minime se vor lua: 6 mm la planșee cu grinzi
(5 mm la plase sudate), 8 mm la planșee fără grinzi (10 mm pe reazem) și 10 mm la
fundații si la plăci situate în medii corozive (8 mm la plase sudate);
– pentru barele de r epartiție, diametrul minim este de 6 mm;
– pentru plăci cu grosime mai mică de 300 mm, numărul minim de bare pe metru este
5, iar distanța maximă între bare este de 200 mm;
– dacă l 1/l2 > 2 rezultă armare pe o singură direcție (dar se va pune armătură de
repartiție pentru a se forma plasă)
– dacă l 1/l2 ≥ 2 armarea se face pe ambele direcții
unde l 2 este latura mai mare a panoului
Se calculează înaltimea zonei de beton comprimată cu relația:
x = d ∙ �1− �1− 2 ∙𝑀𝑀
𝑏𝑏 ∙ 𝑑𝑑2 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐�
Se determină aria de ar mătură necesară cu relația:
Pag 64

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 = 𝑏𝑏 ∙𝑥𝑥 ∙ 𝑓𝑓𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑓𝑓𝑦𝑦𝑐𝑐
Numerotarea ochiurilor de placă s -a realizat conform figurii:

Figura 2.12 Numerotarea ochiurilor de placă

În vederea calculului , momentele ochiurilor se vor nota astfel:
– Mx’s și Mx ’d momentele ochiului respectiv din reazem, în stanga și în dreapta lui;
– Mx momentul mx din camp;
– My’s și My ’d momentele ochiului respectiv din reazem, în stanga și i n dreapta lui;
– My momentul my din camp.
Pentru exemplificare, se calculează aria de armătură pentru ochiul 4 de la placa de
peste parter:
Pag 65

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Figura 2. 13 Diagr ama de moment Mx – momente maxime în câmp [kNm]

Figura 2. 14 Diagrama de moment Mx – momente maxime în reazem [kNm]

Mx = 18, 70 kN∙m
x = 120 ∙ �1− �1− 2 ∙18,70 ∙106
1000 ∙ 1252 ∙ 13,33� = 11,78 mm;
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 = 1000 ∙13,09 ∙ 13,33
434 ,78 = 361,09 mm2
𝐴𝐴𝑎𝑎𝑝𝑝𝑓𝑓𝑓𝑓 = 6ɸ10 = 471 mm2
Pag 66

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Mx’s = 7,68 kN∙m
x = 120 ∙ �1− �1− 2 ∙7,68∙106
1000 ∙ 1252 ∙ 13,33� = 4,69mm;
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 = 1000 ∙4,69 ∙ 13,33
434 ,78 = 144,02 mm2
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑝𝑝𝑓𝑓𝑓𝑓 = 6ɸ8 = 302 mm2
Mx’d = 11,47 kN∙m
x = 120 ∙ �1− �1− 2 ∙11,47∙106
1000 ∙ 1252 ∙ 13,33� = 7,08 mm;
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 = 1000∙ 7,08 ∙ 13,33
434 ,78 = 217,20mm2
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑝𝑝𝑓𝑓𝑓𝑓 = 6ɸ8 = 302 mm2

Figura 2.15 Diagr ama de moment My – momente maxime în câmp [kNm]
My = 28,71 kN∙m
x = 120 ∙ �1− �1− 2 ∙28,71 ∙106
1000 ∙ 1252 ∙ 13,33� = 18,61 mm;
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 = 1000 ∙18,61 ∙ 13,33
434 ,78 = 570,77 mm2
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑝𝑝𝑓𝑓𝑓𝑓 = 9ɸ10 = 706 mm2

Pag 67

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Figura 2. 16 Diagrama de moment My – momente maxime în reazem [kNm]
My’s = 19,49 kN∙m
x = 120 ∙ �1− �1− 2 ∙19,49 ∙106
1000 ∙ 1252 ∙ 13,33� = 12,30 mm;
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 = 1000 ∙12,30 ∙ 13,33
434 ,78 = 377,17 mm2
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑝𝑝𝑓𝑓𝑓𝑓 = 6ɸ10 = 471 mm2
My’d = 31,21 kN∙m
x = 120 ∙ �1− �1− 2 ∙31,21 ∙106
1000 ∙ 1252 ∙ 13,33� = 20,39 mm;
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑛𝑛𝑝𝑝𝑐𝑐 = 1000 ∙ 20,39 ∙ 13,33
434 ,78 = 625,27 mm2
𝐴𝐴𝐼𝐼𝑝𝑝𝑓𝑓𝑓𝑓 = 9ɸ10 = 706 mm2
În mod similar s -au calculat ariile de armătură pentru restul ochiurilor de placa,
rezultatele fiind prezentate tabelar după cum urmează:

Pag 68

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Tabelul 2.33 Calculul ariilor de armătură pentru planșeul curent
Nr.
ochi Mom. M
[kNm] h0
[mm] b
[mm] fcd
[N/mm2] fyd
[N/mm2] x
[mm] Anec
[mm2] Aeff
[mm2] n ɸ
[mm]
1 Mx 21,16
125 1000 13,33 434,78 13,420 411,431 471 6 10
Mx's 2,9 1,753 53,737 302 6 8
Mx'd 13,69 8,505 260,769 302 6 8
My 16,23 10,153 311,275 471 6 10
My's 2,04 1,230 37,722 471 6 10
My'd 16,19 10,127 310,474 471 6 10
2 Mx 26,78
125 1000 13,33 434,78 17,264 529,307 706 9 10
Mx's 0 0,000 0,000 302 6 8
Mx'd 7,64 4,672 143,254 302 6 8
My 30,42 19,829 607,953 706 9 10
My's 17,31 10,860 332,971 471 6 10
My'd 28,75 18,645 571,635 706 9 10
3 Mx 15,13
125 1000 13,33 434,78 9,436 289,314 302 6 8
Mx's 13,75 8,544 261,954 302 6 8
Mx'd 16,86 10,565 323,914 471 6 10
My 15,02 9,365 287,125 302 6 8
My's 0 0,000 0,000 302 6 8
My'd 18,57 11,692 358,454 471 6 10
4 Mx 18,70
125 1000 13,33 434,78 11,778 361,093 471 6 10
Mx's 7,68 4,697 144,019 302 6 8
Mx'd 11,47 7,084 217,204 302 6 8
My 28,71 18,617 570,770 706 9 10
My's 19,49 12,302 377,179 471 6 10
My'd 31,21 20,394 625,276 706 9 10
5 Mx 18,51
125 1000 13,33 434,78 11,652 357,236 471 6 10
Mx's 11,31 6,983 214,085 302 6 8
Mx'd 12,51 7,748 237,547 302 6 8
My 27,54 17,795 545,572 706 9 10
My's 31,19 20,380 624,836 706 9 10
My'd 18,91 11,917 365,362 471 6 10
6 Mx 18,71
125 1000 13,33 434,78 11,784 361,297 471 6 10
Mx's 11,55 7,135 218,765 302 6 8
Mx'd 7,56 4,623 141,725 302 6 8
My 28,9 18,751 574,881 706 9 10
My's 19,45 12,276 376,363 471 6 10
My'd 37,49 25,000 766,465 706 9 10
7 Mx 27,08
125 1000 13,33 434,78 17,473 535,718 706 9 10
Mx's 11,06 6,824 209,216 302 6 8
Mx'd 0 0,000 0,000 302 6 8
My 30,09 19,594 600,744 706 9 10
My's 29,10 18,892 579,213 706 9 10
My'd 16,99 10,650 326,528 471 6 10

Astfe l placa se va arma atât superior cât și inferior cu 9 ɸ10/ml oțel BST 500S .
S-a ales o distribuție uniforma a barelor pe ml și pentru o mai ușoara punere in operă a
armăturilor.
Se calculează coeficientul de armare pentru întreaga sectiune cu relația:
Pag 69

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

𝜌𝜌 = 𝐴𝐴𝑠𝑠𝑙𝑙
𝑏𝑏∙𝑑𝑑 < 0,02
unde, A sl – suma ariilor inferioară și superioară din secțiune.
𝜌𝜌 = 1412
1000∙115 = 0,0123 < 0,02
Armătura pe reazem se așează uniform distribuit pe laturile plăcii și se poate reduce cu
50% în fâșiile de margine și se oprește la ¼ din lumina deschiderii mici a plăcii.

Pag 70

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

CAPITOLUL 3. CAIET DE SARCINI
3.1. Prevederi generale
Prezentul caiet de sarcini stabilește condițiile tehnice de execuție, calitate și control
pentru lucrările de rezistanță aferente suprastructurii obiectivului: Cladire de apartamente P+3E.
Constructorul este obligat să instruiască angajații săi la locul de muncă și să ț ină seama
de calificarea profesională a fiecărui angajat, de modul cum fiecare poate să iș i însușească
noțiunile din instructajul făcut, încât lucrările de m ontaj să se realizeze în deplină siguranț ă.
3.2. Lucrări de suprastructuri
Specificatiile tehnice cuprinse în acest capitol se referă la condițiile ce trebuie îndeplinite
la realizarea elementelor din beton armat respectiv a stâlpilor, grinzilor și planșeelor.
Pentru obținerea elemen telor de rezistență avute în vedere (stalpi, g rinzi, planșee) vor fi
necesare a se realiza urmatoarele activității:
– confecționarea și montarea armăturilor pentru beton;
– cofrarea elementelor executate din beton armat;
– transportul betonului;
– turnarea betonului;
– decofrarea elementelor executate din beton armat;
– tratarea betonului după turnare;
– recepția lucrărilor executate.
3.2.1. Armături pentru beton
Acest subcapitol se refera la specificatiile tehnice legate de fasonarea, montarea,
verificarea și recepționarea armăturilor pentru betoane.
In funcție de prevederi le proiectului de executie la lucrarile de armare a betoanelor se
vor utiliza armături din oțel cu profil periodic (BST 500S ).
Fasonarea armăturilor se va realiza la fața locului, pe șantier, respectând detaliile
cuprinse în breviarul de calcule.
Asamblarea armăturilor la elementele din beton armat se va realiza conform detaliilor
cuprinse în proiectul de execuție. Executantul va avea în vedere respectarea cu strictețe a
detaliilor de alcatuire, a dimensiunilor și a calității armăturii.
– Transport , manipulare, depozitare:
Livrarea oțelului de beton se va face în conformitate cu reglementariile în vigoare,
însoțită de un document de calitate și după certificarea produsului de un organism acreditat, de
o copie după certificatul de conformitate.
Docum entele ce insoțesc livrarea oțelului beton de la producător trebuie să conțină urmatoarele
informații:
– denumirea și tipul oțelului, standardul utilizat;
– toate informațiile pentru identificarea loturilor;
– greutatea netă;
– valorile determinate privind crite rile de perfomanță.
Oțelurile pentru elementele de beton armat se vor livra în formă de:
– colaci pentru Ф <12 mm;
– bare pentru Ф >12 mm.
Manipularea armătur ilor se va realiza cu macaraua.
Depozitarea armătur ilor se va face separat funcție de tipuri și diametre în spații amenajate și
dotate corespunzator astfel încât sa se asigure :
– evitarea condițiilor care favorizează corodarea armăturii;
– evitarea murdăririi armături lor cu pământ sau alte materiale;
– asigurarea posibilității identificării usoare a fiec arui sortiment și diametru.
Pag 71

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Fasonarea, montarea și legarea armăturilor se va face conform NE 012 -2/2010 –Partea
2: Executarea lucrărilor din beton, Capitolul 8 [18] astfel :
Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederiil e
proiectului, ținând seama de posibilitățiile practice de montare și fixare a barelor precum și de
aspecte tehnologice de betonare și compactare. Dacă se consideră necesar se va solicita
reexaminarea de către proiectant a dispozițiilor de armare prevazute în proiect. (NE 012-
2/2010, Subcapitolul 8.2.1 [18])
Prevederile necesare a se respecta la fasonarea armăturilor:
• Armatura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încat să se evite:
– deteriorarea mecanică: crestături, lovituri;
– contactul cu substanțe care pot afecta proprietățile de aderență sau pot produce
procese de coroziune.
• Armăturile trebuie să fie curate și drepte, în acest scop se vor îndeparta:
– eventualele impurităti de pe suprafața barelor;
– rugina, în special în zonele în care barele urmează a fi înădite;
– oțelul neted livrat în colaci sau barele îndoite realizate din otel profilat vor fi
îndreptate înainte de a se proceda la tăiere și fasonare, fară a se deteriora profilul (se va avea în vedere ca la îndreptarea cu ajutorul troliului alungirea
maximă să nu depașească 1mm/m);
– barele tăiate și fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în așa fel încât
să se evite confundarea lor și să se asigure păstrearea formei și curațeniei lor pană la momentul montării.
– Ancorarea armăturilor:
– barele netede vor fi fasonate cu ciocuri semicirculare pentru a suporta efortul de
întindere fără să alunece din beton;
– armăturile de la partea superioară a plăcilor vor fi prevazute cu ciocuri la 90
0;
– la înglobarea barelor longitudinale ale stalpilor î n fundații se va prevedea
îndoirea acestora la 900;
– pozitionarea armăturilor se va face prin distanțieri (cel putin unul la fiecare metru
de grindă sau stâlp și prin capre dispuse la 50 cm pentru partea superioară a
plăcilor în consolă și la 1m pentru rest ul plăcilor;
– nu se admite la turnarea betonului îngrămădirea armăturilor, deformarea acestora sau s chimbarea dimensiunilor element ului prin lipsa de rigiditate a
cofrajului;
– legarea armăturilor este obligatorie la toate îmbinările armăturilor pentru a se
menține poziția corectă și a se asigura legatura spatială. Legarea se va face cu 2
fire de sarma neagră cu Ф1÷1.5mm;
– la stalpi, agrafele și etrierii se leagă cu sarmă de ciocuri, iar etrieri și punctele de
intersecție cu barele longitudinale obligatoriu la colțuri.
Înnădirea armăturilor se va realiza prin suprapunere conform prevederiilor proiectului și
în conformitate cu prevederiile SR EN1992- 1-1/2004 [12].
Activitățile necesare pentru a se realiza armarea elementelor structurale :
– Armarea stâlpilor presupune :
– introducerea etrierilor peste mustățile lăsate în fundații sau peste mustățile lăsate
din stalpii inferiori;
– se introduc barele longitudinale care se leagă de mustăți și se trasează cu creta
pe bară pozitia etrieriilor;
– se leagă etrierii începând de sus în jos la distanțele prevazute în proiect;
Pag 72

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

– se montează cofrajul stâlpului;
– carcasele stâlpilor se poziționează cu distanțieri față de cofraj.
– Armarea grinzilor presupune :
– se definitivează montarea armăturilor din stâlp și de pe capetele grinzii ;
– se trasează poziția etrierilor pe cofraj;
– se poziționeaza etrierii pe cofraj în dreptul semnelor;
– etrierii se lasă cu latura de sus deschisă;
– de introduc barele drepte de la partea inferioară și de la partea superioară și se
leagă cu sârmă în poziția corectă de etrieri;
– de introduc distanțieri în jurul cofrajului pentru a se respecta acoperirea cu beton
prevazută în proiect;
– se închid etrieri și se leagă;
– se montează distanțieri laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton.
– Armarea planșeelor :
– se trasează cu creta pe cofraj poziția barelor;
– se montează barele drepte de la partea inferioară;
– se montează calaretii si barele de repartitie de la partea superioară;
– în cazul armării pe doua direcții se procedează la fel.
In vederea recepționării lucrarilor de armare se verifică înainte de turnarea betonului:
– numarul, diametrul și poziția armăturilor în diferite secțiuni transversale ale elementelor
structurii;
– distanța dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare;
– lungi mea porțiuniilor de bare care depașesc reazemele sau care urmează a fi înglobate
în elementele ce se toarnă ulterior;
– poziția înădirilor și lungimile de petrecere a barelor;
– numărul și calitatea legăturilor dintre bare;
– dispozitivele de menținere a poziț iei armăturilor în cursul betonării;
– modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton și dimensiunile acestuia.
Respectarea urmatoarelor toleranțe și abateri permise se va face conform specificații lor tehnice
prezentate în normativul NE 012- 2/2010 – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, Capitolul 8
si Anexele C și D [18]:
– abateri limită a distanțelor între axele barelor vor fi de ±3mm la stâlpi și ±5mm la
planșee;
– abateri maxime de la acoperirea cu beton vor fi de ±3mm la stâpli si ±2mm la planșee;
– abateri maxime a lungimilor parțiale sau totale față de proiect vor fi de 5 mm pentru o
lungime de 1m, de 20 mm pentru o lungime de 1 -10m și de 30 mm pentru lungimi >10m
–pentru stâlpi, grinzi și planșee;
– abateri maxime a lungimilor de petrecere a armăturilor în zonele de inn ădire vor fi 3d
pentru stâlpi, grinzi și planșee.
În vederea unor remedieri, proiectantul va decide în funcție de natura și amploarea
defecțiunilor măsurile necesare ce vor fi abordate.
La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza recepția de catre beneficiar, proiectant
și executant conform NE 012 -2/2010 – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, subapitolul 8.5
[18] astfel:
Verificarea arm ăturii montate se efectueaz ă prin examinare direct ă și măsurări simple,
care se refer ă la urm ătoarele:
− tipul, clasa și trasabilitatea produselor: prin observare vizual ă și confruntare cu
documentele privind produsele respective;
Pag 73

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

− diametrele și încadrarea în toleran țe privind dimensiunile și pozi țiile: prin m ăsurare
direct ă, în cel puțin dou ă secțiuni, în fiecare zon ă în care armarea difer ă, o aten ție deosebit ă
fiind acordat ă distan ței față de cofraj (acoperirea cu beton);
− poziția și aspectul înn ădirilor: prin observare vizual ă și măsurare direct ă, cu
următoarele preciz ări:
– pentru îmbin ări sudate sau realizate prin alte metode, executate în atelier (de c ătre
executant sau prelucr ător), se vor lua în considerare documentele de recep ție care
trebuie s ă fie întocmite la atelier;
– pentru îmbin ări executate la fa ța locului, se vor lua în considerare documentele de
recep ție întocmite de executant, dup ă realizarea înnădirilor respective;
− legarea arm ăturii la încruci șări și existen ța distan țierilor, prin observare vizual ă și
apreciere, inclusiv prin solicitare manual ă, a stabilit ății carcase i de arm ătură și a fixării
distan țierilor;
− starea arm ăturii, prin observare vizual ă și măsurare, dup ă caz, privind:
– curățenia: suprafa ța arm ăturii nu trebuie s ă fie acoperit ă de materii care împiedic ă
aderen ța (pământ, substan țe grase etc.);
– starea de corodare, pentru care se aplic ă următoarele condi ții:
– se accept ă starea existent ă în cazurile în care arm ătura prezint ă:
· rugin ă superficial ă neaderent ă (brun -roșcată), care se cur ăță ușor prin ștergere ;
· rugin ă superficial ă aderent ă (brun -roșcată sau neagr ă), cu aspect mat, rugos, care
nu se desprinde prin lovire;
– se măsoară adâncimea zonelor cu coroziune localizat ă (puncte, pete) sau cu rugin ă în
straturi care se desprind prin lovire, dup ă curățarea ruginii, urmând ca:
· în cazul în care reducerea secțiunii este mai mic ă decât cea corespunz ătoare
abaterilor limit ă admisibile negative pentru diametrul arm ăturii, s ă se poat ă accepta
starea existent ă, cu avizul proiectantului;
· în cazul în care reducerea sec țiunii este mai mare, s ă se refuze recep ția armăturii.
Evaluarea st ării arm ăturii în cazurile în care aceasta prezint ă coroziune localizat ă sau în
straturi, prin m ăsurarea reducerii sec țiunii, trebuie efectuat ă în zonele în care coroziunea este
vizibil avansat ă, în cel pu țin trei sec țiuni ale fiec ărei bare de arm ătură.
În cazuri de dubii privind verificarea arm ăturii montate conform celor ar ătate mai înainte,
se vor prevedea m ăsuri pentru a se clarifica situa ția, iar pentru neconformit ăți se vadispune
remedierea lor.
Pentru a evita apari ția necon formit ăților este recomandat ă verificarea arm ăturilor
lafasonarea acestora, înainte de montare .
Rezultatele verificar ilor enunțate mai sus și eventualele remedieri care trebuie executate
se vor consemna în Registrul de Procese Verbale pentru verificarea calității lucrarilor ce devin
ascunse.
3.2.2. Cofrarea elementelor executate din beton armat
Prezentul subcapitol prezintă specificații tehnice privind confectionarea, montarea și
demontarea cofrajelor pentru lucrările executate din beton armat, atât la infrastructuri cât și la suprastructuri conform NE 012- 2/2012 – Partea 2: Executarea lucrărilor din beton, Capitolul 7
[18].
Acest capitol se referă atât la tiparele care îmbracă forma elementului de beton cât și la
elementele de susținere a cofrajelor (grinzi și popi, elemente folosite la susținerea cofrajelor
pentru planșee).
Pag 74

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Cofrajele reprezintă elemente temporare de construcție, în general recuperabile,
realizate din lemn, metal sau alt material și care au rolul de a modela forma și a asigura
capacitatea de autosusținere a elementelor executate din beton în perioada în care betonul nu
are capacitatea portantă necesară.
Cofrajele folosite vor trebui să satisfacă urmatoarele cerințe:
– să aibă rezistența și rigiditatea necesară pentru a prelua eforturile, din greutatea proprie
a betonului, din împingerea betonului, din circulație și din depozitări neprevazute în
timpul execuției;
– să fie exacte în privința redării corecte a geometriei elementelor din beton armat, confom cu proiectul, în limita abateri lor admisibile în funcție de caracteristicile și importanța
elementelor respective;
– dispuse astfel să fie pos ibilă realizarea unei compactăr i corespunzatoare betonului;
– să fie etanșe pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
– sa fie sigure din punct de veder e al respectării normelor de prot ecție a muncii;
– să nu atace betonul și nici să nu fie atacate de către acesta, sa nu adere la masa
betonului;
– să fie astfel alcătuite încât să permită o decofrare ușoară, fără degradări ale panourilor
de cofraj și ale betonului;
– să poată fi fol osite de cât mai multe ori, corespunzător tipului de cofraj.
Este obligatoriu ca înainte de turnarea betonului să se verifice ungerea cofrajelor pentru
ca acestea să nu adere la masa de beton și să permită o decofrare ușoară. Cofrajele se ung cu
diferite emulsii sau agenți de decofrare pe fețele care vin în contact cu betonul.
Cofrajele se vor executa pe baza proiectelor și fiselor tehnologice întocmite de
executant.
Lucrările de cofrare a stâlpilor, grinzilor și planșeelor cupri nd urmatoarele operațiuni
gener ale ce trebuie executate și verificate conform proiectelor și fișelor tehnologice realizate de
executant:
– trasarea poziției cofrajelor;
– monta rea cofrajelor;
– transportul și asezarea panourilor de cofraj la poziție;
– asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;
– verificarea și corectarea poziției panourilor acolo unde este cazul;
– încheierea, legarea și spijinirea definitivă a cofrajelor (se vor asigura inclusiv la acțiunea
vântului);
– controlul și recepția lucrărilor de cofrare;
– demontarea cofrajului după turnarea și întarirea betonului;
– pregatirea cofrajelor pentru un nou ciclu.
Cofrarea elementelor se va realiza cu cofraje demontabile, r ealizate din elemente
refolosibile pană la un anumit numar de turnări.
La decofrare se vor lăsa popi de sigurață dispuși astfel:
– la grinzi până la 4 m deschidere, 1 pop la mijloc;
– la grinzi cu deschideri mai mari de 4 m, câte 1 pop la fiecare 2 m;
– la planșee cu peste 3 m deschidere, cel puțin un pop la mijloc și cel puțin un pop
la 12 m
2 de placă;
– distanța dintre popii de siguranță nu va depăși 6m.
3.2.3. Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luând măsuri necesare pentru a preveni
segregarea, pierderea componenților sau contaminarea betonului.
Transportul betoanelor de la stația de betonare se va realiza cu autoagitatoare.
Pag 75

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Transportul local al betonului se va efectua cu o autopompă cu o capacitate de
aproximativ 60m3/h.
Durata maximă de transport cu autoagitatorul va fi de 50 de minute, pe o distantă
stabilită <10KM, acea stă durată de transport se va considera din momentul încărcării
autoagitatorului și sfârșitul des cărcării acestuia.
3.2.4. Turnarea betonului:
1.Prepararea betonului pentru asigurarea unei calităti corespunzatoare se va face în
unități specializate prevăzute cu dozatoare gravimetrice și cu instal ații de amestecare forțată a
componentelor .
Furnizorul de bet oane va asigura în mod obligatoriu respectarea rețetelor de preparare
pentru obținerea clasei de beton prev ăzută în proiect respectiv C20/25, și va confirma la fiecare
transport clasa betonului livrat.
2.Executarea lucrărilor de betonare pot începe numai dacă sunt îndeplinite urmatoarele
condiții:
– întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză și acceptarea acesteia de
către beneficiar;
– sunt stabilite și instruite formațiile de lucru, în ceea ce privește tehnologia de execuție și
măsurile privind securitatea muncii și PSI;
– au fost recepționate calitativ lucrările de săpături – pentru fundații, de cofraje – pentru
stâlpi, grinzi și planșee și armături;
– în cazul în care de la recepționarea armăturii a trecut o perioada > 6 luni atunci va fi necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcatuită din beneficiar,
executant proiectant ș i un reprezentant ISCLPUAT(Inspecția de Stat în Construcții,
Lucrări publice, Urbanism și Amenajarea Teritoriului) , care va decide expertizarea stări i
armăturii de către un expert;
– suprafețele de beton turnate anterior și intărit, care vor veni în contact cu betonul
proaspat, vor fi curățate de pojghița de lapte de ciment (sau de impurităț i);
– suprafețele turnate anterior nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate și
trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legaturi între cele doua
betoane;
– sunt asigurate posibilități de spalare a utilajelor de transport și punere în operă a betonului;
– sunt stabilite, după caz, și pregatit e măsurile ce vor fi adopt ate pentru continuarea
betonării în cazul intervenției unor situații accidentale (stații de betoane și mijloace de transport de rezervă, materiale pentru protejarea betonului, condiții de creeare a unui
rost de lucru;
– în cazul fundațiilor sunt prevazute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitații,
astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;
– sunt asigurate condițiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă și
efectuă rii det erminări lor prevăzute pentru betonul proaspat, la descărcarea din mijlocul
de transport;
– verificarea funcționării corecte a utilajelor pentru transportul local și compactarea betonului;
– verificarea calității betonului ajuns la fața locului de la stația de preparare a betonului;
– lucrarile de beton nu se vor începe dacă temperatura exterioară este < -5
0C;
În urma verificării acestor condiții se va consemna aprobarea începerii betonării de către
responsabilul tehnic cu execuția, beneficiarul și în cazul fazelor determinante proiectantul și un
reprezentant al ISCLP UAT(Inspecția de Stat în Construcții, Lucrări publice, Urbanism și
Pag 76

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Amenajarea Teritoriului) , conform cu prevederile programului de control al calității lucrărilor
stabilite prin contract.
3.Turnarea propriu zisă a betonului constă în introducerea și răspândirea betonului în
interiorul spațiului cofrat astfel încât acesta să fie umplut în întregime; se vor utiliza autopompe
cu o capacitate de 60m3/h de funcționare și prin intermediul jgheaburilor și burlanelor.
Reguli ce vor trebui respectate în timpul turnării fundațiilor, stâlpilor, grinzilor și
planșeelor:
– cofrajele (d oar cele ce sunt realizate din material lemnos și absorb apa), sau betonul
turnat anterior, care vor veni în contact cu betonul proas pat vor fi undate cu apa cu 2- 3
ore înainte de turnarea betonului, dar se va înalătura apa rămasă în denivelări;
– din autoagitator descărcarea betonului se va face direct în autopompă, după care transportul local se poate realiza și prin intermediul jgheaburilor și burlanelor;
– daca betonul adus la locul de punere în operă nu corespunde conform cu cel prevăzut în proiect, sau nu se încadrează în limitele de consistenta admise, sau prezintă segregări ,
va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare, se admite îmbunătățirea consistenței
numai prin folosirea unui superplastifiant;
– înălțimea de cadere liberă a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m pentru elevația fundației, pentru stâlpi și grinzi și de 1.5 m la elementele de suprafață respectiv la
planșee și la turnarea cuzinetului fundației (care are o latime <1,00m);
– betonarea stâlpilor deoarece au o înălțime de 3,20 m se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui tub având capatul inferior situat la maxim 1,50 m de zona care
se betonează;
– betonul trebuie să fie răspândit unifor m în lungul elementului, urmări ndu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm înălțime și turnarea noului strat înainte de
începerea pr izei be tonului turnat anterior;
– se vor lua măsuri pentru a s e evita deformarea sau deplasarea a rmăturilor față de
poziția prev ăzută în proiect îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a
plăcilor în consola, dacă totuși se vor produce asemenea defecte ele vor fi corectate în
timpul turnării;
– nu est e permisă ciocnirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării;
– în zone le cu armături dese se va urmăr i umplerea completă a secțiunii prin îndesarea
laterală a betonului cu șipci sau vergele de oțel, concomitent cu vibrarea lui;
– circulația munc itorilor se va face pe podine, rezemate astfel încât să nu modifice poziția
armăturii sau poziția cofrajului. Este interzisă circulația directă pe armături sau pe zonele
turnate proaspat;
– betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevazute în proiec t sau
procedura de execuție;
– instalarea podinilor pentru circulația lucrătorilor pe planșeele betonate, precum și depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armăt uri va fi permisă numai după 48 ore
dacă temperatura medie va fi de 20
0C.
– nu se admit rosturi înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului;
– grinzile și plăcile se vor turna în același timp;
– la turnarea plăcilor se vor folosi reperi dispuși la distanțe de maxim 2,00 m pentru a asigura respectarea grosimi i de 14 cm prevazută în proiect;
– se va acorda o deosebită atenție zonelor de noduri, prin asigurarea umplerii complete a acestora.
4.Vibrarea betonului:
Pentru ca betonul sa umple complet forma în care este turnat și să nu ramână goluri sau
pungi de aer, se va realiza com pactarea mecanică a betonului prin vibrare.
Pag 77

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Pentru compactarea elementelor realizate din beton armat se vor folosi vibratoare de
interior acționate electric 0.9- 1.5kW.
Durata de vibrare va fi cuprinsă între 5÷30 de secunde.
Distanța între două poziții succ esive ale pervibratorului va fi de 50 cm.
Ținând cont de faptul că betonul se va turna în straturi de maxim 50 cm, butelia
vibratorului se va cufunda cca.15 cm în betonul vibrat anterior.
Semnele după care se recunoaște că vibrarea s -a terminat sunt:
– încet area tasării vizibile;
– suprafața betonului devine orizontală și usor lucioasă;
– încetează aparitia bulelor de aer la suprafața betonului;
5.Poziția rosturilor de lucru:
Ideal ar fi ca betonarea să se facă în mod continuu. Oprirea betonării conduce la apariția
unui rost de lucru care creează zone de slabă rezistență și impermeabilitate.
Se vor respecte următoarele reguli de execuție:
– la stălpi se admit rosturi numai la bază, în cazuri excepționale putându- se prevedea încă
un rost la 3…3 cm în partea de jos a grinzii sau a plăcii:
– la grinzi, se face în zona de moment minim;
– la plăcile armate pe două direcții, se va lăsa în zona cuprinsă între 1/5 și 1/3 din
lungimea minimă a ochiului de placă și va fi paralel cu armătura de rezistență;
– suprafața rostur ilor de lucru la stâlpi și grinzi va fi perpendiculară pe axa acestor
elemente, iar la planșee perpendiculară pe suprafața lor;
– suprafața betonului la rosturi se lasă cât mai rugoasă (suprafața va fi bine curățată prin
buciardare ți frecare cu peria de sâr mă);
– durata maximă a întreruperilor de betonare nu trebuie să depășască momentul de începere al prizei cimentului folosit;
– în cazul în care întreruperea de betonare este mai mare, reluarea ei este mai indicată să se facă numai după ce betonul a atins o rez istență la compresiune de minim 12,5
daN/cm
2 și cu pregătirea corespunzătoare a suprafeței rostului de lucru astfel: imediat
înainte de turnarea betonului proaspăt, suprafața rostului va fi spălată abundent cu apă
și apoi acoperită cu un strat de mortar de ciment cu același dozaj ca cel al betonului
care se toarnă.
3.2.5. Decofrarea elementelor realizate din beton armat:
Elementele de construcție vor fi decofrate atunci când betonul are o rezistență suficientă
pentru a putea prelua integral sau parțial, după caz s arcinile pentru care a fost pr oiectat.
Se recomandă urmatoarele valori ale rezistenței la care se poate decofra:
– părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins rezistența de
minim 2.5 N/mm2 astfel încât fețele și muchi ile elementelor să nu fie deteriorate;
– cofrajele fețelor interioare la plăci și grinzi se vor îndepărta mentinând sau remontând popi de siguranță atunci când rezistența betonului nu a atins față de clas ă următoarele
procente:
– pentru 70% se va realiza decofrarea grinzilor și planșeelor care au o deschidere
<6.0m , dar nu mai repede de 6 ÷ 4 zile pentru temperaturi cuprinse între
5÷15
0C;
– pentru 95% se va menține sau se vor remonta popi de siguranță pentru grinzi și planșee cu deschiderea < 6,00 m, dar nu mai repede de 18÷19 zile pentru
temperaturi de 5÷15
0C.
Stabilirea rezistențelor la care au ajuns elementele de beton în vederea decofrării se vor
face prin încercarea epruvetelor de cont rol pe faze, confecționate în acest scop și pastrate în
condiții similare elemen telor în cauză.
Pag 78

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

În cazul în care există dubii în legatură cu aceste rezultate, se recomandă încercări
nedistructive.
Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub +50C atunci se recomandă
ca durata minima de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata înghețului (respectiv
cat va ține temperatura sub aceasta valoare).
3.2.6. Tratarea betonului după turnare:
Tratarea și protejarea betonului trebuie să înceapă c ât mai cur ând posibil după
compactare.
Tratarea betonului este o masură de protecție împotriva uscării premature datorată
radiațiilor solare și a vântului;
Acoperirea betonului cu materiale de protecție este o masură de prevenire a efectelor:
– scurgerii pastei de ciment datorită ploi lor neprev ăzute;
– diferențelor mari de temperatură din interiorul betonului;
Principalele metode de tratare sau protecție a betonului sunt:
– menținerea în cofraje a betonului;
– durata orientativă de tratare a betonului va fi de 10 zile conform cu NE -012/2010;
– stropirea cu apă va începe după 2÷12 ore de la turnare, dar im ediat după ce betonul
este sufi cient de intărit pentru ca prin aceasta operație să nu fie antrenată pasta de
ciment;
– stropirea se va repeta la intervale de maxim 6 ore în așa fel încât suprafața să se
mențină permanet umedă. Se va folosi apă care îndeplinește condițiile de calitate
similare cu condițiile de la apă de amestecare. Udarea se va face prin pulverizarea apei astfel ca betonul sa nu fie spălat înainte de a se întări suficient.
– în cazul în care temperatura mediului este mai mica de +5
0C, nu se va proceda la
stropirea cu apă ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecție;
– pe timp ploios suprafețele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă atât timp cât prin căderea precipitațiilor există pericolul antrenarii pastei de ciment.
3.2.7. Recepția lucrărilor :
La terminarea lucrărilor, recepția finală se va face de o comisie formată din
reprezentantul beneficiarului, al executantului și al proiectantului .
Rezultatel e verificărilor și eventualelor remedieri care trebuie executate se vor
consemna în registrul de Procese Verbale pentru verificarea calității lucrărilor ascunse.
După efectuarea remedieri lor se va face o nouă verificare și se va încheia un nou
Proces Verbal.

Pag 79

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

CAPITOLUL 4 – DOCUMENTAȚIA TEHNICO -ECONOMICĂ
4.1 Noțiuni introductive
Acest capitol cuprinde documentația tehnico -economică în vederea obținerii prin atribuire
a execuției lucrărilor de construcții – montaj pentru suprastructura clădirii P+3E – specialitatea
rezistență, cu funcțiunea de clădire de locuit , amplasată în local itatea Constanța și se
întocmește conform HG 28/2008 [19], actualizată.
Documentația tehnico -economică va cuprinde:
• Antemăsurătoare;
• Deviz estimativ (F3);
• Lista consumurilor de resurse materiale (C6);
• Lista consumurilor de forță de muncă (C7);
• Lista consum urilor de ore de funcționare a utilajelor (C8);
• Lista consumurilor aferente transportului (C9).
Pentru a se elabora antemăsurătoarea se vor identifica operațiile și procesele tehnologice,
se vor încadra în articole și se vor stabili cât mai exact posibil cantitățile de lucrări. Această
stabilire se face pe baza desenelor de execuție și a detaliilor de execuție, precum și pe baza
proceselor tehnologice descrise în caietul de sarcini.
Pentru alcătuirea antemăsurătorii se folosesc indicatoarele de norme de deviz, din care se
vor prelua: articolul corespunzător pentru fiecare activitate vizată, denumirea articolului, unitatea
de măsură, normele de timp precum și date în legătură cu tipul de material, forță de muncă și
utilaje necesare pentru realizarea activ ității.
Devizul estimativ și listele de resurse vor fi calculate cu ajutorul programului Doclib 38, prin
introducerea articolelor pentru realizarea activității.
La turnarea betonului în planșee, grinzi și stâlpi se foloseste beton clasa C20/25.
Antemăsurătoarea se elaborează pe categorii de lucrări. Pentru lucrarea clădirii P+3E, se
va elabora antemăsurătoarea pentru categoria de lucrări: suprastructură – rezistență.
4.2 Elaborarea antamăsurătorii
Antemăsurătoarea se materializează printr -o listă de articole de lucrări, cu calculul
detaliat al cantităților de lucrări.
Etapele întocmirii antemăsuratorii sunt următoarele:
– stabilirea listei de procese tehnologice;
– încadrarea proceselor în articole de lucrări,utilizând Indicatoarele de Norme de Deviz și
calculul cantităților pentru fiecare articol de lucrare.
4.2.1 Stabilirea listei cu procese tehnologice
Lista cu procesele tehnologice se elaborează pe baza părții scrise și desenate a
proiectului tehnic și a detaliilor de execuție. Se vor avea în vedere în s pecial și tehnologiile de
execuție ce au fost propuse pentru execuția proceselor respective, tehnologii ce sunt descrise
în cadrul caietului de sarcini.
În Tabelul 4.1. se pot observa procesele tehnologice pentru lucrările de suprastructuă –
rezistență pe fiecare nivel.

Pag 80

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Tabelul 4.1. Lista cu procese tehnologice
Nr. crt Denumire activitate Element
Parter Confecționare armătură stâlpi
grinzi
planșeu
Montare armătură stâlpi stâlpi
planșeu și grinzi
Cofrare stâlpi stâlpi
planșeu și
grinzi
Susținere cofraje grinzi
planșeu
Turnare beton stâlpi
planșeu și
grinzi
Etaj 1 Confecționare armătură stâlpi
grinzi
planșeu
Montare armătură stâlpi stâlpi
planșeu și
grinzi
Cofrare stâlpi stâlpi
planșeu și
grinzi
Susținere cofraje grinzi
planșeu
Turnare beton stâlpi
planșeu și
grinzi
Etaj2 Confecționare armătură stâlpi
grinzi
planșeu
Montare armătură stâlpi stâlpi
planșeu și
grinzi
Cofrare stâlpi stâlpi
planșeu și
grinzi
Susținere cofraje grinzi
planșeu
Turnare beton stâlpi
planșeu și
grinzi
Etaj 3 Confecționare armătură stâlpi
Pag 81

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

grinzi
planșeu
Montare armătură stâlpi stâlpi
planșeu și grinzi
Cofrare stâlpi stâlpi
planșeu și grinzi
Susținere cofraje grinzi
planșeu
Turnare beton stâlpi
planșeu și grinzi

4.2.2 Incadrarea proceselor în articole și calculul cantităților de lucrări
01. Turnare beton
01CA02J1
Turnarea betonului armat în elementele construcțiilor executate in cofraje glisante, clasa
C20/25 la construcții cu înălțimea pană la 35 m inclusiv in planșee (grinzi, stâlpi, plăci) cu
grosimea plăcii peste 10 cm ;
U.M.= mc
planșeu: (385,12 + 353,2 0 ∙ 3) ∙ 0,15 = 223,53 mc
stalpi: 9 ∙ 0,45 ∙ 0,45 ∙ 12,00 + 16 ∙ 0,40 ∙ 0,40 ∙ 12,00 = 62,21 mc
grinzi: [4 ∙ 4,10 ∙ (0,5 – 0,15) ∙ 0,30 ∙ 4] ∙ 5 = 44,95 mc
[2 ∙3,60 ∙(0,5– 0,15) ∙0,30 ∙4] ∙5+[2∙5,60∙(0,5– 0,15) ∙ 0,30 ∙ 4] ∙5 = 36,98 mc
Total = 367,67 mc
Rotund = 370 mc
02. Cofrare plăci și grinzi
02CB13A1
Cofraje pentru beton armat în plăci, grinzi si stâlpi din panouri refolosibile, cu placaj de 8
mm grosime la construcții având înălțimea până la 20 m inclusiv, la placi si grinzi;
U.M.= mp
planșeu: 385,12 + 353,20 ∙ 3 = 1596,64 mp
grinzi: [(4 ∙ 4,10 ∙ (0,5 – 0,15) ∙ 2 + 4 ∙ 4,1 ∙ 0,30) ∙ 4] ∙ 5 = 424,48 mp
[(2 ∙ 3,60 ∙ (0,5 – 0,15) ∙ 2 + 2 ∙ 3,60 ∙ 0,30) ∙ 4 + (2 ∙ 5,60 ∙ (0,5 – 0,15) ∙ 2
+ 2 ∙ 5,60 ∙ 0,30) ∙ 4] ∙ 5 = 349,25 mp
Total = 2370,37 mp
Rotund = 2375 mp
03. Cofrare stâlpi
03CB13B1
Cofraje pentru beton armat în placi, grinzi si stîlpi din panouri refolosibile, cu placaj de 8
mm grosime la constructii având înaltimea pâna la 20 m inclusiv, la stâlpi si cadre;
U.M.= mp
stalpi 9 ∙ 2 ∙ (0,45 + 0,45) ∙ 6 + 16 ∙ 2 ∙ (0,40 + 0,40) ∙ 6 = 276,48 mp
Rotund = 280 mp
04. Susținere cu grinzi metelice
04CB45B1
Susțineri din grinzi metalice extensibile de inventar pentru turnarea grinzilor monolite
Pag 82

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

izolate, a planșeelor cu grinzi monolite si a plăcilor drepte cu sarcina totala asupra
cofrajelor de cel mult 500daN/m2 (500 kg/m2), la construcții având înălțimea până la 20
m inclusiv, grinzile rezemând pe popii metalici extensibili ;
U.M.= buc.
Pentru fiecare ochi de placă se dispun 4 grinzi metalice, și respe ctiv câte o grindă
metalică pentru grinzile din beton
BUC (4 ∙ 16 + 1 ∙ 40) ∙ 2 = 196 buc.
Rotund = 196 buc
05. Sustinere cu popi metalici
05CB44A1
Susțineri cu popi metalici extensibili de inventar folosiți pentru montarea plăcilor
prefabricate cu și fără bucla, a predalelor de planșeu, la turnarea planșeelor monolite cu
grinzi sau la grinzi monolite cu planșee prefabricate cu popi metalici extensibili tip
PE3100R;
U.M.= buc.
Pentru fiecare grindă metalică extensibilă se dipun 3 popi metalici extensibili
Vezi art CB45B1
BUC 196 ∙ 3 = 588 buc.
Rotund = 588 buc.
06. Montare armături cu diametrul pana la 18 mm inclusiv
06CC02C1
Montare arm aturilor din otel -beton, tip BST 500S (asimilat) la constructii executate la o
inaltime pana la 35 m inclusiv, din bare fasonate având diametrul pana la 18 mm inclusiv
în grinzi si stalpi si pana la 10 mm inclusiv, in placi.
U.M.= kg
stâlpi: 16 ∙ 645,13 + 8 ∙ 211,4 = 12013, 28 kg
grinzi: 6 ∙ 1143,89 + 4 ∙ 1307,65 = 12093,94 kg
planșeu: 3379,24 ∙ 4 = 13516,96 kg
Total = 37624,18 kg
Rotund = 37625 kg
07. Montare armaturi cu diametrul peste 18 mm
07CC02D1
Montare arm aturilor din otel -beton, tip BST 500S (asimilat) la constructii executate la o
inaltime pana la 35 m inclusiv, din bare fasonate având diametrul peste 18 mm în grinzi
și stalpi și de 12 mm in placi.
U.M.= kg
stalpi: 8 ∙ 531,77 = 4254,16 kg
Total = 4254,16 kg
Rotund = 4255 kg
08. Confecționare armături pentru grinzi și stâlpi cu diametrul 6 -8 mm
08CZ0302J1
Confecționarea armăturilor din oțel -beton, pentru beton armat în elemente de construcții
turnate în cofraje, exclusiv cele executate la cofraje glisante, fasonarea barelor pentru
pereți, grinzi, stâlpi și diafragme la construcții obiș nuite în ateliere pe șantier BST 500S
Φ6-8 (asimilat).
U.M.= kg
grinzi: 419,13 ∙ 5 + 379,2 ∙ 5 = 4196,48 kg
stâlpi: 24 ∙ 211,4 = 5073,6 kg
Pag 83

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Total = 9270,08
Rotund = 9275 kg
09. Confecționare armături pentru grinzi și stâlpi cu diametrul 10- 16 mm
09CZ0302K1
Confecționarea armăturilor din oțel -beton, pentru beton armat în elemente de construcții
turnate în cofraje, exclusiv cele executate la cofraje glisante , fasonarea barelor pentru
pereți , grinzi, stâlpi și diafragme la c onstrucții obiș nuite în ateliere pe șantier BST 500S
Φ10-16 (asimilat).
U.M.= kg
grinzi: 577,81 ∙ 5 + 827,33 ∙ 5 = 6776,18 kg
Rotund = 6780 kg
10. Confecționare armături pentru grinzi și stâlpi cu diametrul >16 mm
10CZ0302L1
Confecționarea armăturilor din oțel -beton, pentru beton armat în elemente de construcții
turnate în cofraje, exclusiv cele executate la cofraje glisante, fasonarea barelor pentru
pereți , grinzi, stâlpi și diafragme la construcții obiș nuite în ateliere pe șantier BST 500S
>Φ16 (asimilat).
U.M.= kg

stalpi: 433,73 ∙ 16 + 531,77 ∙ 8 = 12315,12 kg
Total = 12315,12 kg
Rotund = 12320 kg
11. Confecționare armături pentru plăci cu diametrul 10 -12 mm
12CZ0302U1
Confecționarea armăturilor din oțel -beton, pentru beton armat în elemente de construcții
turnate în cofraje, exclusiv cele executate la cofraje glisante , fasonarea barelor pentru
plăci (inclusiv scări și podeste) la construcții obiș nuite în ateliere pe șantier BST 500S
Φ10- 12 (asimilat).
U.M.= kg
planșeu: 1579,89 ∙ 4 = 6319,56 kg
Rotund = 6320 kg
12.Transport armătură
13TRA02A6
Transport armatura cu auto de la 6 km
U.M. = tone
Idem CC02C1 = 37625 kg
Idem CC02D1 = 4255 kg
Total = 41880 kg
Rotund = 41,88 to
13. Transport beton proaspăt
14TRA06A6
Transport beton proaspăt cu auto de la 6 km
U.M. = tone
Beton 370 mc ∙ 2,4 to/mc =888 to
Rotund = 888 to
14.Transport prin purtat direct
Pag 84

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

15TRB05A13
Transport prin purtat direct
U.M. = tone
Idem TRA02A6 = 41,88 to
Rotund = 41,88 to

În figura 4.1. se prezintă sintetic elementele ce definesc simbolul articolelor de lucrări:
Ts C 19 B1
Indicatorul
de norme
de deviz Capitolul din
cadrul
Indicatorului
de norme
de deviz Numarul
articolului
din cadrul
capitolului Varianta de
lucrare din
cadrul
articolului

Figura 4.1. Elementele componente ale unui articol de lucrare (normă de deviz) [4]

În continuare sunt prezentate piesele scrise întocmite pentru elaborarea documentatiei tehnico-
economice pentru lucrarile de suprastructură – rezistență:
– deviz estimativ (F3);
– lista consumurilor de resurse materiale (C6);
– lista consumurilor de forță de muncă (C7);
– lista cons umurilor de ore de funcționare a utilajelor( C8);
– lista consumurilor aferente transportului (C9).

Pag 85

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

A N T E M A S U R A T O A R E

Deviz 000006 Licenta

================================================================
Nr. Simbol articol UM CANTITATEA
crt.
================================================================
001 CA02J1 M.C. 370.000
TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H
<35M,IN PLANSEE(GRINZI,STILPI,PLACI)CU
GROS.PLACII>10CM

001 3270007 M.C. 370.000
BETON C20/25 B350 XC1XC2XC3 S2 0 -16 II B
– M (S-V) 32.5R

002 CB13A1 MP. 2375.000 COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA
CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI,
CU PLACAJ DE 8MM

003 CB13B1 MP. 280.000
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA
CONSTRUCTII CU H<20M,LA STILPI SI CADRE,
CU PLACAJ DE 8MM

004 CB45B1 BUC. 196.000
SUSTINERI DIN GRINZI METALICE
EXTENSIBILE LA CTII CU H<20M GRINZILE
REZEMIND PE POPI METALICI

005 CB44A1 BUC. 588.000
SUST CU POPI EXTENS PE3100R PT MONT
PLACI,PREDALE TURN PLANSEE MONOL CU GR
SAU GR MONOL PL PREF

006 CC02C1 KG 37625.000
MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM
CU DIST DIN PLAS

007 CC02D1 KG 4255.000
MONT ARMAT LA CONSTR.H<35M DIN BARE IN GRINZI SI STILPI D>18MM,PLACI D<12 CU
DIST DIN PLASTIC

008 CZ0302J1 KG 9275.000
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI
DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE SANTIER PC 52 D=6- 8MM

009 CZ0302K1 KG 6780.000
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI
DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE
SANTIER PC 52 D= 10 -16

Pag 86

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

000006 pag 2
================== ===============================================
010 CZ0302L1 KG 12320.000
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI
DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE
SANTIER PC 52 D> 16MM

011 CZ0302U1 KG 6320.000
CONFEC.ARMAT.PT.PLACI INCLUSIV SCARI
PODESTE LA CONST.OBIS.IN ATELIERE
SANTIER PC 52 D= 10 -12

012 TRA02 A06 TONA 41.880
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,
SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE
DIST.= 6 KM.
013 TRA06A06 TONA 888.000 TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI –
MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. =6 KM

014 TRB05A13 TONA 41.880
TRANSPORTUL MATERIALELOR PRIN PURTAT
DIRECT.MATERIALE COMODE SUB 25 KG
DISTANTA 30M

Intocmit, Becheanu Marius

Pag 87

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Persoana juridic a achizitoare Formularul F3
Becheanu Marius

Obiectivul: 0006 45000000 Cladire de locuit
Obiectul: 0001 45000000 Suprastructura

Lista cu cantitatile de lucrari
Deviz estimativ 000006 Licenta

Categoria de lucrari: 0120
Preturile sunt exprimate in R ON
=================================================================
= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =
= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
= A R T I C O L PU UTI VAL UTI = = PU TRA VAL TRA = = SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L = ====================== ===========================================
001 CA02J1 M.C. 370.000 264.90 98013.00 TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H 24.32 8997.62
<35M,IN PLANSEE(GRINZI,STILPI,PLACI)CU 8.75 3237.50
GROS.PLACII>10CM 0.00 0.00
0.000 0 Total= 110248.12

002 CB13A1 MP. 2375.000 8.84 20993.83
COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 7.99 18976.25
CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI, 0.00 0.00
CU PLACAJ DE 8MM 0. 00 0.00
0.002 5 Total= 39970.08

003 CB13B1 MP. 280.000 10.96 3069.62 COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 11.62 3253.60
CONSTRUCTII CU H<20M,LA STILPI SI CADRE, 0.00 0.00 CU PLACAJ DE 8MM 0.00 0.00 0.003 1 Total= 6323.22

004 CB45B1 BUC. 196.000 0.05 9.41 SUSTINERI DIN GRINZI METALICE 22.88 44 84.48
EXTENSIBILE LA CTII CU H<20M GRINZILE 0.00 0.00
REZEMIND PE POPI METALICI 0.00 0.00
0.000 0 Total= 4493.89

005 CB44A1 BUC. 588.000 0.17 98.78 SUST CU POPI EXTENS PE3100R PT MONT 4.14 2434.32
PLACI,PREDALE TURN PLANSEE MONOL CU GR 0.00 0.00
SAU GR MONOL PL PREF 0.00 0.00 0.000 0 Total= 2533.10

006 CC02C1 KG 37625.000 0.07 2485.17
MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE 0.35 13093.50
IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM 0.00 0.00 CU DIST DIN PLAS 0.00 0.00
0.000 0 Total= 15578.67

007 CC02D1 KG 4255.000 0.07 281.05
MONT ARM AT LA CONSTR.H<35M DIN BARE IN 0.29 1246.71
GRINZI SI STILPI D>18MM,PLACI D<12 CU 0.00 0.00
DIST DIN PLASTIC 0.00 0.00
0.000 0 Total= 1527.76
Pag 88

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

000006 pag 2
=================================================================
008 CZ0302J1 KG 9275.000 2.94 27300.96
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.57 5305.30 DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.00 0.00
SANTIER Bst 500S D=6- 8MM 0.00 0.00
0.001 9 Total= 32606.26

009 CZ0302K1 KG 6780.000 2.94 19956.93 CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.30 2013.66 DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.00 0.00
SANTIER Bst 500S D= 10- 16 0.00 0.00
0.001 7 Total= 21970.59

010 CZ0302L1 KG 12320.000 2.94 36263.92 CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.30 3659.04
DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.00 0.00
SANTIER Bst 500S D> 16MM 0.00 0.00
0.001 13 Total= 39922.96
011 CZ0302T1 KG 7200.000 2.94 21193.20 CONFEC.ARMAT.PT.PLACI INCLUSIV SCARI 0.31 2217.60
PODESTE LA CONST.OBIS.IN ATELIERE 0.00 0.00 SANTIER Bst 500S D= 6 -8MM 0.00 0.00
0.001 7 Total= 23410.80

012 CZ 0302U1 KG 6320.000 2.94 18602.92
CONFEC.ARMAT.PT.PLACI INCLUSIV SCARI 0.29 1807.52
PODESTE LA CONST.OBIS.IN ATELIERE 0.00 0.00 SANTIER Bst 500S D= 10- 12 0.00 0.00
0.001 6 Total= 20410.44

013 TRA02A06 TONA 41.880 0.00 0.0 0
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, 0.00 0.00 SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE 0.00 0.00
DIST.= 6 KM. 15.00 628.20
0.000 0 Total= 628.20

014 TRA06A06 TONA 888.000 0.00 0.00
TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI – 0.00 0.00
MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC 0.00 0.00
DIST. =6 KM 11.00 9768.00 0.000 0 Total= 9768.00

015 TRB05A13 TONA 41.880 0.00 0.00
TRANSPORTUL MATERIALELOR PRIN PURTAT 14.88 623.17
DIRECT.MATERIALE COMODE SUB 25 KG 0.00 0.00
DISTANTA 30M 0.00 0.00
0.000 0 Total= 623.17

Cheltuieli d irecte din articole:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL 48.924 248268.79 68112.78 3237.50 10 396.20 330015.26
Din care:
Valoare aferenta utilaje termice = 0.00
Valoare aferenta utilaje electrice = 3237.50

Pag 89

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanț a
2016

Detaliere transporturi:
– Articole TRA 10 396.20

000006 pag 3
=================================================================

Alte cheltuieli directe:

– CAS:
( 68112.78 + 3237.50 * 0.000 +
1039 6.20 * 0.000) * 0.20800 = 14 167.46
– SOMAJ:
( 68112.78 + 3237.50 * 0.000 +
10396.20 * 0.000) * 0.00500 = 340.56
– Asigurari de sanantate F.A.S (5.20%)
( 68112.78 + 3237.50 * 0.000 +
10396.20 * 0.000) * 0.05200 = 3 541.86
– Contributi i accid. de munca si boli profesionale
(0.279%)
( 68112.78 + 3237.50 * 0.000 +
10396.20 * 0.000) * 0.00279 = 190.03
– Coeficient 6 (utilizator)
( 68112.78 + 3237.50 * 0.000 +
10396.20 * 0.000) * 0.00250 = 170.28
– Contributii concedii si indemnizatii (0.85%)
( 68112.78 + 3237.50 * 0.000 +
10396.20 * 0.000) * 0.00850 = 578.96
Total cheltuieli directe:

GREUTATE MATERIALE MAN OPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL
48.924 248268.79 87101.94 3237.50 10396.20 349004.43

Cheltuieli indirecte:
349004.43 * 0.1500 = 52 350.67
Profit:
401355.09 * 0.0800 = 32 108.41

TOTAL GENERAL DEVIZ: 433 463.50
TVA 43346 3.50 * 20 .0% = 86 692.70
TOTAL cu TVA 520 156.20

PROIECTANT
Becheanu Marius

Pag 90

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanț a
2016

FORMULAR C6
Lista consumurilor de resurse materiale (cantitati totale)
–––––––––––––––––––-

Lucrarea: Clădire de locuit

Deviz: IEC CF – Suprastructura
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Denumirea resursei materiale | U.M. |Consumuri| Pret unitar | Valoare | Furnizor |Greutate| |Crt.| | | |(exclusiv TVA)|(exclusiv TVA)| | (tone) |
| | | | | RON | RON | | | | –-|––––––––––––––| ––|–––| –––––| –––––| –––––-| –––|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | | –-|––––––––––––––| ––|–––| –––––| –––––| –––––-| –––|
| 1| 2000470 OTEL BETON PROFIL PERIODIC Bst |KG | 16722.12| 2.900| 48494.16| | 16.722|
| | 500S D= 8MM | | | | | | |
| 2| 2000509 OTEL BETON PROFIL PERIODIC Bst |KG | 6414.80| 2.900| 18602.92| | 6.415|
| | 500S 438 D=10MM | | | | | | |
| 3| 2000573 OTEL BETON PROFIL PERIODIC Bst |KG | 6881.70| 2.900| 19956.93| | 6.882|
| | 500S 438 D=16MM | | | | | | | | 4| 2000597 OTEL BETON PROFIL PERIODIC Bst |KG | 12504.80| 2.900| 36263.92| | 12.505|
| | 500S 438 D=18MM | | | | | | | | 5| 2903995 SCANDURA RASINOASE LUNGA TIVITA |M.C. | 1.23| 480.000| 590.40| | 0.615|
| | CLASA D GR=24MM L=4,00M S 942 | | | | | | |
| 6| 2904406 DULAP RASINOASE TIVIT CLASA A |M.C. | 1.52| 480.000| 731.95| | 0.762| | | GROSIME=48MM LUNGIME=3,50M S 942 | | | | | | |
| 7| 2928335 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 8MM |MP. | 175.38| 120.000| 21045.00| | 4.034| | | PENTRU PERETI | | | | | | |
| 8| 3270007 BETON C20/25 B350 XC1XC2XC3 S2 0- |M.C. | 370.00| 264.000| 97680.00| | 0.000|
| | 16 II B- M (S-V) 32.5R | | | | | | |
| 9| 3803128 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1,12 |KG | 418.80| 2.926| 1225.37| | 0.419|
| | OL32 S 889 | | | | | | | | 10| 5886942 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 3 X 70 |KG | 53.10| 3.204| 170.15| | 0.062|
| | OL34 S 2111 | | | | | | | | 11| 6201084 ULEI EMULSIONABIL PENTRU |KG | 318.60| 4.529| 1442.78| | 0.370|
| | DECOFRARE BETOANE S11382 | | | | | | | | 12| 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI|M.C. | 111.00| 3.000| 333.00| | 111.000|
| | BETOANE DELA RETEA | | | | | | |
| 13| 6719093 DISTANTIER DIN MASE PLASTICE |BUC. | 11726.40| 0.131| 1540.85| | 0.117|
| | PENTRU POZITIONARE ARMATURI IN | | | | | | |
| | BETON PENTRU GRINZI | | | | | | |
| 14| 6829070 CHINGI METALICE PENTRU COFRAJE LA|KG | 22.40| 8.543| 191.36| | 0.022|
| | STILPI DIN BETON $ | | | | | | |
| –-|––––––––––––––| ––|–––| –––––| –––––| –––––-| –––|
| | T O T A L | | | RON | 248268.79| | 159.924|
| | | | |–––––| –––––| –––––-| –––|
| | | | | EURO | 55410.96| | | –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Curs valutar BNR in 27.06.2016 1EURO = 4,5366 LEI Proiectant:Becheanu Marius

Pag 91

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanț a
2016

FORMULAR C7

Lista consumurilor cu mana de lucru (cantitati totale)
––––––––––––––––––

Lucrarea: Cladire de locuit

Deviz: IEC CF – Rezistenta
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Denumirea meseriei |Consumuri (om- ore) |Tarif mediu |Valoare(exclusiv TVA)| Procent |
|Crt.| |cu manopera directa | RON/ora | RON | 100% | | | | | | (2 x 3) | |
| –-|–––––––––––––––| –––––––| ––––| –––––––| –––––|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | | –-|–––––––––––––––| –––––––| ––––| –––––––| –––––|
| 1| 102 BETONIST | 499.500 | 7.591| 3791.72 | 3791.72| | 2| 107 DULGHER CONSTRUCTII | 2630.170 | 10.258| 26981.39 | 26981.39|
| 3| 111 FIERAR BETON | 2650.845 | 11.000| 29159.29 | 29159.29|
| 4| 199 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII- | 1228.896 | 6.657| 8180.37 | 8180.37|
| | MONTAJ | | | | |
| –-|–––––––––––––––| –––––––| ––––| –––––––| –––––|
| | T O T A L | 7009.411 | RON | 68112.78 | 68112.78|
| | | |––––| –––––––| –––––|
| | | | EURO | 15202.05 | 15202.05| –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Curs valutar BNR in 27.06.2016 1EURO = 4,5366 LEI Proiectant:Becheanu Marius

Pag 92

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanț a
2016

FORMULAR C8

Lista consumurilor de ore de functionare a utilajelor de constructii (cantitati totale)
–––––––––––––––––––––––––––––

Lucrarea: Cladire de locuit

Deviz: IEC CF – Rezistenta
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Denumirea utilajului de constructii | Consumuri | Tarif orar | Valoare (exclusiv TVA)|
|Crt.| | ore de functionare | RON/ | RON |
| | | | ora functionare | (2 x 3) |
| –-|–––––––––––––––| –––––––-| ––––––––| ––––––––|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | | –-|–––––––––––––––| –––––––-| ––––––––| ––––––––|
| 1| 3716 VIBRATOR DE INTERIOR PT.BETON | 185.000 | 17.500 | 3237.50 |
| | ACTIONAT,ELECTRIC 0,9- 1,5KW | | | |
| –-|–––––––––––––––| –––––––-| ––––––––| ––––––––|
| | T O T A L | 185.000 | RON | 3237.50 |
| | | |––––––––| ––––––––|
| | | | EURO | 722.58 | –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Curs valutar BNR in 27.06.2016 1EURO = 4,5366 LEI Proiectant:Becheanu Marius

Pag 93

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanț a
2016

FORMULAR C9

Lista consumurilor privind transporturile (cantitati totale)
––––––––––––––––––––

Lucrarea: Cladire de locuit

Deviz: IEC CF – Rezisrenta
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
|Nr. | Tip de transport |Elemente rezultate din analiza lucrarilor| Tarif unitar |Valoare(exclusiv TVA)|
|Crt.| | ce urmeaza a fi executate | RON/ | RON |
| | |––––––––––––––| tona | |
| | | tone | km. | ore de | | |
| | | transportate | parcursi | functionare | | |
| –-|––––––––––––| –––––| –––-| –––––| –––––| –––––––|
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | | –-|––––––––––––| –––––| –––-| –––––| –––––| –––––––|
| 1. | Transport auto (total) din care,pe | 929.880 | | | | 10396.20 |
| | categorii | | | | | |
| –-|––––––––––––| –––––| –––-| –––––| –––––| –––––––|
| | 1.001 TRA02A06 | 41.880 | | | 15.000 | 628.20 |
| | TRANSPORTUL RUTIER AL | | | | | |
| | MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR| | | | | | | | CU AUTOCAMIONUL PE DIST.= 6 | | | | | |
| | KM. | | | | | | | | 1.002 TRA06A06 | 888.000 | | | 11.000 | 9768.00 |
| | TRANSPORTUL RUTIER AL | | | | | |
| | BETONULUI- MORTARULUI CU | | | | | |
| | AUTOBETONIERA DE 5,5MC DIST. | | | | | |
| | =6 KM | | | | | |
| –-|––––––––––––| –––––| –––-| –––––| –––––| –––––––|
| 2. | Transport pe cale ferata (total) | | | | | 0.00 | | | din care,pe categorii | | | | | |
| –-|––––––––––––| –––––| –––-| –––––| –––––| –––––––|
| 3. | Alte transporturi (total) | | | | | |
| –-|––––––––––––| –––––| –––-| –––––| –––––| –––––––|
| | T O T A L | 929.880 | | | RON | 10396.20 |
| | | | | | EURO | 2320.32 |
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Curs valutar BNR in 27.06.2016 1EURO = 4,5366 LEI Proiectant:Becheanu Marius

Pag 94

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

4.3. Concluzii
În urma elaborării devizului estimativ se pot evidenția, printre altele, și
urmatoarele:
• Valoare cheltuieli directe din articole: 33 0015,26 LEI
• Valoare alte cheltuieli directe:18 989,15 LEI
• Valoare cheltuieli indirecte: 52 350,67 LEI
• Valoare cheltuieli cu materialele: 248 268,79 LEI
• Valoare cheltuieli cu manopera: 87 101,94 LEI
• Valoare cheltuieli cu functionarea utilajelor: 3 237,50 LEI
• Valoare cheltuieli cu transporturi le: 10 396,20 LEI
• Valoare profit: 32 108,50 LEI
• Valoare totala a devizului: 433 463,50 LEI
• Valoare totala a devizului cu TVA: 520 156,20 LEI

Pag 95

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

CAPITOLUL 5. PROGRAMAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR
5.1 Noțiuni introductive
Acest capitol cuprinde organizarea de șantier, eșalonarea calendaristică a
lucrărilor, ordinea de executarea a acestora, timpul necesar fiecărei lucrări și perioada
totală necesară execuției lucrărilor de construcții -montaj.
Prin durata totală de execuți e a unui proiect se înțelege intervalul de timp în care
se efectuează toate activitățile acestuia, respectând toate interdependențele dintre
activități.
A programa un proiect înseamnă a stabili termenele pentru fiecare activitate în
parte, ținând seama de restricțiile impuse de procesul tehnologic, duratele activităților și
resurse disponibile. Pentru un proiect dat, există un număr mare de programări admisibile.
Un interes deosebit prezintă programul optim, adică acel program care, pe de o parte
satisface restricțiile impuse, iar pe de altă parte, optimizează un anumit criteriu de
eficiență economică.
Activitatea de construcții -montaj prezintă un complex de activități și se impune ca
organizarea lucrărilor să fie intemeiată pe principii directoare calitativ e prin:
• Continuitatea în execuție
Principiul continuității – ținând cont de aceasta particularitate se iau măsuri din
punct de vedere organizatoric în special la lucrările liniare în asa fel încât lucrarea de
șantier să se poată deplasa în mod continuu sau în mod periodic pe perioade scurte astfel
încât să aibă loc diminuarea perioadei de deplasare pe parcursul lucrărilor. Se incearcâ
să se evite întreruperile pe perioada lucrărilor, ce pot fi cauzate:
– subiectiv, mutări dese de la un loc de muncă la altul, întreruperi ale utilajelor
cauzate;
– de neaprovizionarea corespunzătoare cu materii prime;
– obiectiv, tehnologic;
– datorită timpului nefavorabil.
• Ritmicitatea în muncă
Principiul uniformității si ritmicității- privește atât forța de muncă cât și mijloacele
tenhologice prin asigurarea respectării acestui principiu se dorește a se încărca cu
cantitățile de producție relativ constante pe perioadele grele pentru formații de lucru specializate.
Avantaje indirecte: se asigură o capatare a experienței formației de lucru într -un
timp relativ scurt reducându- se oboseala. Latura ritmicității constă în predarea în mod
ritmic a lucrărilor executate în aceeași cantitate.
• Sincronizarea elementelor proceselor de producție
Principiul sincronizării – este specific numai la exec uția proceselor complexe și în
special utilizarea metodei în lanț (lucrări liniare).
• Uniformitate în folosirea resurselor
Principiul respectării legăturilor dintre activități ia în considerare aspectul
tehnologic însa pot fi legături între activități și di n punct de vedere organizatoric în funcție
de gradul de dispersare și amplasamentele lucrărilor ce se vor executa, modalitățile de
aprovizionare cu resurse materiale, tehnice si de programare, desfășurarea în timp a
proceselor de construcție sau activități le componente a lucrărilor de construcții -montaj.
Pag 96

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Criteriul de optimizare nu este același pentru toate proiectele, el este stabilit pentru
fiecare caz în parte și definește obiectivele majore ale conducerii proiectului. În funcție de
aceste obiective, crit eriul poate fi:
– durata totală minimă;
– costul total minim;
– folosirea cât mai uniformă a resurselor sau o sinteză a acestora.
Deci programul optim, este acea desfășurare a proiectului care conduce la o
eficiență maximă.
În cadrul programării și organizării execuției lucrărilor de construcții selectate
pentru obiectivul de investitie ce este subiectul proiectului de diploma, s -au elaborat:
• Programarea executiei pe baza metodologiei de analiza a drumului critic;
• Planul de esalonare calendaristica – tip Gan tt
• Graficul de resurse utilizate
5.2 Analiza drumului critic
Principiul analizei drumului critic constă în divizarea unui proiect (acțiuni complexe)
în părți componente, la un nivel care să permită corelarea logică și tehnologică a acestora, adică să facă posibilă stabilirea interacțiunilor între părțile componente. Aceste
părți componente sunt activitățile acțiunii complexe. Analiza drumului critic folosește un
mod de reprezentare a desfășurării execuției proiectelor de construcții sub formă de rețele
plane, numite grafuri sau grafice rețea.
Metoda de reprezentare aleasă pentru analiza drumului critic este Metoda
Potențialelor Metra (MPM). Aceasta se bazează pe evaluarea duratelor totale de execuție
în funcție de conditionări între activități și durata acestora.
Necesarul de forță de muncă s -a stabilit pe baza necesarului de ore de manoperă
calculate cu ajutorul indicatoarelor de norme de deviz.
În Tabelul 5.2. sunt prezentate lucrările, inclusiv duratele și formațiunile de lucru
ținând cont că:
d = 𝐾𝐾
𝑟𝑟 ∙ 𝑖𝑖
unde,
i – indice de productivitate, se impune în intervalul (0,8…1,2)
K – consum în om zile ;
r – număr resurse;
d – durata procesului respectiv.
5.3 Elaborarea graficului Gantt și a graficului de utilizare de resurse
Graficul Gantt este o reprezentare a eșalonării în timp a lucrărilor de construcții –
montaj, motiv pentru care se mai numește și grafic de eșalonare calendaristică. Acest grafic ajută la pregătirea execuției lucrărilor, la stabilirea în timp a resurselor alocate, la
lansarea și coor donarea execuției, la urmărirea și controlul acesteia. Totodată, graficul
Gantt este instrumentul principal prin intermediul căruia se realizează o ilustrare mult mai
intuitivă, comparativ cu modelele de programare, a desfășurării în timp a proceselor de execuție.

Trasarea graficului de eșalonare calendaristică se face prin evidențierea duratelor
și a rezervelor de timp pentru fiecare dintre activitățile menționate in lista de activități.
Graficul reflectă durata totală de realizare a activităților.
Pag 97

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Pe baza graficului de eșalonare calendaristică se întocmește graficul de forță de
muncă. Graficul de resurse este reprezentarea de tip histogramă a numărului de resurse utilizate în execuția lucrărilor în fiecare zi de lucru.
5.4 Etape de lucru în programarea execuției lucrărilor
Programarea execuției lucrărilor de construcții s -a elaborat pentru lucrările de
suprastructură.
Etape de lucru:
1) Evidențierea listei de activități (procese tehnologice);
2) Determinarea condiționarilor și dependențelor între activități;
3) Determinarea duratelor și componenței formațiunilor de lucru;
4) Reprezentarea grafică a metodei de programare- organizare (grafic retea MPM);
5) Elaborarea graficului de eșalonare calendaristică a lucrărilor de construcții –
montaj;
6) Elabora rea graficului de resurse utilizate (forță de muncă și utilaje).
5.5 Prezentarea documentatiei elaborate
1) Lista de activitati (procese tehnologice) ce contine si prezentarea conditionarilor
si a dependentelor activitati – Tabel 5.1.;
2) Determinarea duratel or si componentei formatiunilor de lucru – Tabel 5.2.;
3) Reprezentarea grafica a metodei de programare- organizare (grafic retea MPM)
– a se vedea planșa O1;
4) Elaborarea graficului de esalonare calendaristica a lucrarilor de constructii –
montaj – a se vedea planșa O2;
5) Elaborarea graficului de resurse utilizate (forta de munca și utilaje) – a se vedea
planșa O3.

Pag 98

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabel 5.1. Lista activităților (cu durate și condiționări)
Nr.
crt Simbol
activitate Denumire activitate Legături ( activitate ) Durată
[zile] Resurse
[buc.] Condiționări
[zile] Precedentă Următoare
1 FasP Confecționare armătură
stâlpi P – MsP 4 4 4
2 FagP Confecționare armătură
grinzi si placă peste P – MpP ,FagE1 4 6 13, 26
3 MsP Montare armătură stâlpi P FasP CsP 4 8 4
4 Csp Cofrare stâlpi P MsP TsP 2 4 2
5 TsP Turnare beton stâlpi P CsP SpP, CcP 1 6 4, 4
6 SpP Susținere grinzi, placă P TsP MpP 7 6 5
7 CpP Cofrare grinzi, placă P TsP MpP 7 8 5
8 MpP Montare armătură grinzi,
placă P FagP,SpP,Cc
P TpP 4 6 4
9 TpP Turnare beton grinzi, placă
P MpP FasE1 1 7 1
10 FasE1 Confecționare armătură
stâlpi E1 TpP MsE1 4 4 4
12 FagE1 Confecționare armătură
grinzi si placă E1 TpP MpE1 , FagE3 4 6 13, 25
13 MsE1 Montare armătură stâlpi E1 FasE1 CsE1 4 8 4
14 CsE1 Cofrare stâpli E1 MsE1 TsE1 2 4 2
15 TsE1 Turnare beton stâlpi E1 CsE1 ScE1,CpE1 1 6 4, 4
16 SpE1 Susținere grinzi, placăE1 TsE1,FagE1 MpE1 7 6 5
17 CpE1 Cofrare grinzi, placă E1 TsE1,FagE2 MpE1 7 8 5
18 MpE1 Montare armătură grinzi,
placă E1 SpE1,CpE1 TpE1 4 6 4
19 TpE1 Turnare beton grinzi, placă
E1 MpE1 FasE2 1 7 1
20 FasE2 Confecționare armătură
stâlpi E2 TpE1 MsE2 4 4 4
21 FagE2 Confecționare armătură
grinzi si placă E2 TpE1 MpE3, FagE3 4 6 13, 26
22 MsE2 Montare armătură stâlpi E2 FasE CsE2 4 8 4
23 CsE2 Cofrare stâpli E2 MsE2 TsE2 2 4 2
24 TsE2 Turnare beton stâlpi E2 CsE2 SpE2,CpE2 1 6 4, 4
25 SpE2 Susținere grinzi, placă E2 FagE2, TsE2 MpE2 7 6 5
26 CpE2 Cofrare grinzi, placă E2 FagE2, TsE2 MpE2 7 8 5
27 MpE2 Montare armătură grinzi,
placă E2 SpE2,CpE2 TpE2 4 6 4
28 TpE2 Turnare beton grinzi, placă
E2 MpE2 FagE3 1 7 1
29 FasE3 Confecționare armătură
stâlpi E3 TpE2 Msp,MsE1 4 4 4
30 FagE3 Confecționare armătură
grinzi si placă E3 TpE2 MpE3 4 6 13
31 MsE3 Montare armătură stâlpi E3 FasE CsE3 4 8 4
32 CsE3 Cofrare stâpli E3 MsE3 TsE3 2 4 2
33 TsE3 Turnare beton stâlpi E3 CsE3 SpE3,CpE3 1 6 4, 4
34 SpE3 Susținere grinzi, placă E3 TsE3,FagE3 MpE3 7 6 5
35 CpE3 Cofrare grinzi, placă E3 TsE3,FagE MpE3 7 8 5
36 MpE3 Montare armătură grinzi,
placă E3 SpE3,CpE3 TpE3 4 6 4
37 TpE3 Turnare beton grinzi, placă
E3 TpE3 – 1 7 –
Pag 99

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabel 5.2. Determinarea duratelor și a forței de muncă

Om
ore ̸ U .M.Resurse Om – ore Ʃ Om – zile
CZ0302J1 kg 1269 0,052 Fierar 65,99
CZ0302L1 kg 2799 0,027 Fierar 75,57
Total 4 4
CZ0302J1 kg 1269 0,052 Fierar 65,99
CZ0302K1 kg 1695 0,027 Fierar 45,77
CZ0302L1 kg 281 0,027 Fierar 7,59
CZ0302T1 kg 1800 0,028 Fierar 50,40
CZ0302U1 kg 1580 0,026 Fierar 41,08
Total 4 6
0,03 Fierar 90,12
0,003 Muncitor des. 9,01 241,208 30,15 4 7 1,08
0,142 Fierar 151,09
0,003 Muncitor des. 3,19 12,204 1,53 4 1 0,38
Total 4 8
0,67 Dulgher 46,90 46,9 5,86 2 3 0,977
0,18 Munc. des. cat 3 12,60 12,6 1,58 2 1 0,79
Total 2 4
– Betonist – – – 1 1 –
– Munc. des. – – – 1 1 –
– Dulgher – – – 1 1 –
– Fierar – – – 1 1 –
Total 1 4
2,22 Dulgher 217,56
0,09 Munc. des. 8,82 305,76 38,22 7 5 1,09
0,3 Dulgher 88,20
0,14 Munc. des. 41,16 49,98 6,25 7 1 0,89
Total 7 6
0,69 Dulgher 409,86 409,86 51,2325 7 6 1,22
0,16 Muncitor des. 95,04 95,04 11,88 7 2 0,85
Total 7 8
0,03 Fierar 192,09 192,09 24,01 4 5 1,20
0,003 Munc. des. 19,21 19,209 2,40 4 1 0,60
Total 4 6
– Betonist – – – 1 1 –
– Munc. des. – – – 1 1 –
– Dulgher – – – 1 1 –
– Fierar bet. – – – 1 1 –
Total 1 4
CZ0302J1 kg 1269 0,052 Fierar 65,99
CZ0302L1 kg 2799 0,027 Fierar 75,57
Total 4 4
CZ0302J1 kg 1269 0,052 Fierar 65,99
CZ0302K1 kg 1695 0,027 Fierar 45,77
CZ0302L1 kg 281 0,027 Fierar 7,59
CZ0302T1 kg 1800 0,028 Fierar 50,40
CZ0302U1 kg 1580 0,026 Fierar 41,08
Total 4 6
0,03 Fierar 90,12
0,003 Muncitor des. 9,01 241,208 30,15 4 7 1,08
0,142 Fierar 151,09
0,003 Muncitor des. 3,19 12,204 1,53 4 1 0,38
Total 4 810 FasE1Confecționare
armătură stălpi E1
11 FagE1Confecționare
armătură grinzii și
placă E1
12 MsE1Montare armătură
stâlpi E16 1,10141,561 17,70 4 4 1,11Montare armătură
grinzi,placă P
Turnare beton
grinzi,placă P8 MpP
CC02D1 kg 1064r i
1 FasPConfecționare
armătură stălpi P4 1,11
3 MsPMontare armătură
stâlpi PNr. CrtSimbol
activ.Denumire activitate Articol U.M.Cantitate
articolTimp de muncă unitar Timp de muncă total
d
17,70
210,82 26,35 1,10
CB13A1 mp 594buc grindă
buc pop
CA02J1 mc2 FagPConfecționare
armătură grinzii și
placă peste parter
4 CsP Cofrare stălpi parter
9 TpP5 TsP
7 CpP6 S pPTurnare beton stâlpi
parter
Susținere grinzi, placă
P
Cofrare grinzi.placă
peste PCB12I1 mp 70CC02D1 kg 1064141,561
4 64
Dulgher
Muncitor deservireFierar
Muncitor deservire
CC02C1 kg 3004CC02C1 kg 3004
294 CB44A1CB45B1 98CA02J1 mc 16
77CC02C1 kg 6403
210,82 26,35 4
Muncitor deservireFierar
Pag
100

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

0,67 Dulgher 46,90 46,9 5,86 2 3 0,98
0,18 Munc. des. cat 3 12,60 12,6 1,58 2 1 0,79
Total 2 4
– Betonist – – – 1 1 –
– Munc. des. – – – 1 1 –
– Dulgher – – – 1 1 –
– Fierar – – – 1 1 –
Total 1 4
2,22 Dulgher 217,56
0,09 Munc. des. 8,82 305,76 38,22 7 5 1,09
0,3 Dulgher 88,20
0,14 Munc. des. 41,16 49,98 6,25 7 1 0,89
Total 7 6
0,69 Dulgher 409,86 409,86 51,23 7 6 1,22
0,16 Muncitor des. 95,04 95,04 11,88 7 2 0,85
Total 7 8
0,03 Fierar 192,09 192,09 24,01 4 5 1,20
0,003 Munc. des. 19,21 19,209 2,40 4 1 0,60
Total 4 6
– Betonist – – – 1 1 –
– Munc. des. – – – 1 1 –
– Dulgher – – – 1 1 –
– Fierar bet. – – – 1 1 –
Total 1 4
CZ0302J1 kg 1269 0,052 Fierar 65,99
CZ0302L1 kg 2799 0,027 Fierar 75,57
Total 4 4
CZ0302J1 kg 1269 0,052 Fierar 65,99
CZ0302K1 kg 1695 0,027 Fierar 45,77
CZ0302L1 kg 281 0,027 Fierar 7,59
CZ0302T1 kg 1800 0,028 Fierar 50,40
CZ0302U1 kg 1580 0,026 Fierar 41,08
Total 4 6
0,03 Fierar 90,12
0,003 Muncitor des. 9,01 241,208 30,15 4 7 1,08
0,142 Fierar 151,09
0,003 Muncitor des. 3,19 12,204 1,53 4 1 0,38
Total 4 8
0,67 Dulgher 46,90 46,9 5,86 2 3 0,98
0,18 Munc. des. cat 3 12,60 12,6 1,58 2 1 0,79
Total 2 4
– Betonist – – – 1 1 –
– Munc. des. – – – 1 1 –
– Dulgher – – – 1 1 –
– Fierar – – – 1 1 –
Total 1 4
2,22 Dulgher 217,56
0,09 Munc. des. 8,82 305,76 38,22 7 5 1,09
0,3 Dulgher 88,20
0,14 Munc. des. 41,16 49,98 6,25 7 1 0,89
Total 7 698
CB44A1 buc pop 2941570
14 TsE1Turnare beton stâlpi
E1CA02J1 mc 1613 CsE1 Cofrare stălpi E1CB12I1 mp
S pE1Susținere grinzi, placă
E1CB45B1 buc grindă
Montare armătură
grinzi,placă E1CC02C1 kg 640316 CpE1 Cofrare grinzi.placă E1CB13A1 mp
CC02D1 kg 106421 MsE2Montare armătură
stâlpi E2CC02C1 kg17,70
20 FagE2Confecționare
armătură grinzii și
placă E2210,82 26,35
Fierar
70
23 TsE2Turnare beton stâlpi
E2CA02J1 mc 1622 CsE2 Cofrare stălpi E2CB12I1 mp
98
CB44A1 buc pop 29424 S pE2Susținere grinzi, placă
E2CB45B1 buc grindăMuncitor deservireDulgher
19 FasE2Confecționare
armătură stălpi E2141,561
30044 4 1,11
4 6 1,1077
18 TpE1Turnare beton
grinzi,placă E1CA02J1 mc594
17 MpE1
Muncitor deservireDulgherMuncitor deservire
Pag
101

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

unde,
d – durata activității;
r – numărul de resurse folosit;
i – indicele de productivitate.
0,69 Dulgher 409,86 409,86 51,23 7 6 1,22
0,16 Muncitor des. 95,04 95,04 11,88 7 2 0,85
Total 7 8
0,03 Fierar 192,09 192,09 24,01 4 5 1,20
0,003 Munc. des. 19,21 19,209 2,40 4 1 0,60
Total 4 6
– Betonist – – – 1 1 –
– Munc. des. – – – 1 1 –
– Dulgher – – – 1 1 –
– Fierar bet. – – – 1 1 –
Total 1 4
CZ0302J1 kg 1269 0,052 Fierar 65,99
CZ0302L1 kg 2799 0,027 Fierar 75,57
Total 4 4
CZ0302J1 kg 1269 0,052 Fierar 65,99
CZ0302K1 kg 1695 0,027 Fierar 45,77
CZ0302L1 kg 281 0,027 Fierar 7,59
CZ0302T1 kg 1800 0,028 Fierar 50,40
CZ0302U1 kg 1580 0,026 Fierar 41,08
Total 4 6
0,03 Fierar 90,12
0,003 Muncitor des. 9,01 241,208 30,15 4 7 1,08
0,142 Fierar 151,09
0,003 Muncitor des. 3,19 12,204 1,53 4 1 0,38
Total 4 8
0,67 Dulgher 46,90 46,9 5,86 2 3 0,98
0,18 Munc. des. cat 3 12,60 12,6 1,58 2 1 0,79
Total 2 4
– Betonist – – – 1 1 –
– Munc. des. – – – 1 1 –
– Dulgher – – – 1 1 –
– Fierar – – – 1 1 –
Total 1 6
2,22 Dulgher 217,56
0,09 Munc. des. 8,82 305,76 38,22 7 5 1,09
0,3 Dulgher 88,20
0,14 Munc. des. 41,16 49,98 6,25 7 1 0,89
Total 7 6
0,69 Dulgher 409,86 409,86 51,23 7 6 1,22
0,16 Muncitor des. 95,04 95,04 11,88 7 2 0,85
Total 7 8
0,03 Fierar 192,09 192,09 24,01 4 5 1,20
0,003 Munc. des. 19,21 19,209 2,40 4 1 0,60
Total 4 6
– Betonist – – – 1 1 –
– Munc. des. – – – 1 1 –
– Dulgher – – – 1 1 –
– Fierar bet. – – – 1 1 –
Total 1 44 4 1,11
28 FasE3Confecționare
armătură stălpi E3141,561 17,7077
27 TpE2Turnare beton
grinzi,placă E2CA02J1 mc594
26 MpE2Montare armătură
grinzi,placă E2CC02C1 kg 640325 CpE2Cofrare grinzi.placă
peste E2CB13A1 mp
32 TsE3Turnare beton stâlpi
E3CA02J1 mc 16
33 S pE3Susținere grinzi, placă
E3CB45B1 buc grindă 98
CB13A1 mp 594
34 CpE3Cofrare grinzi.placă
peste E3
35 MpE3Montare armătură
grinzi,placă E3
36 TpE3Turnare beton
grinzi,placă E3CA02J1 mc 77CC02C1 kg 640331 CsE3 Cofrare stălpi E3CB12I1 mp 7029 FagE3Confecționare
armătură grinzii și
placă E3210,82
30 MsE3Montare armătură
stâlpi E3CC02C1 kg 3004Fierar26,35 4 6 1,10
Dulgher
CB44A1 buc pop 294Muncitor deservireCC02D1 kg 1064Muncitor deservire
Pag
102

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

5.6 Concl uzii
În urma realizării programării și organizării execuției lucrărilor selectate, durata de
executie a rezultat de 96 zile lucrătoare (suprastructurã rezistențã).
Execuția a fost structurată în 36 de activități. Din graficul resurse reiese faptul că numărul
maxim de resurse utilizate în șantier este de 20 muncitori.
În graficul Gantt se pot observa, la orice moment de timp, lucrările ce au sau ar
trebui să aibă loc pe șantier. Acest grafic permite verificarea continuă sau per iodică a
lucrărilor de pe șantier.
Se are in vedere faptul că toate resursele umane luate în calcul la programarea
lucrărilor au competența profesională pentru activitatea pe care o desfășoară și sunt
persoane responsabile cărora li se face instructajul de protecția muncii înaintea fiecărei
faze determinante și înainte de trecerea la altă activitate conform fișei postului.
Între angajati și managementul de vârf există o comunicare continuă care se face
prin intermediul șefilor de echipă, a șefului de șant ier și a responsabililor desemnați.

Pag
103

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

CAPITOLUL 6. MĂSURI SPECIFICE DE S.S.M. ȘI P.S.I.
6.1 Scopul și necesitatea protecției muncii
Menirea protecției muncii este să apere viața și sănătatea oamenilor împotriva
riscurilor profesionale inerente oricărei activități umane. Pentru realizarea acestui
deziderat este necesar să fie formulate un ansamblu de reguli de tehnică a securității și
de igiena muncii, având drept scop asigurarea celor mai bune condiții de muncă,
reducerea efortului fizi c și prevenirea accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale.
Prevederile regulamentului sunt obligatorii la executarea lucrărilor de construcții și
a instalațiilor aferente lor, la montajul utilajelor tehnologice, la folosirea utilajelor pentru construcți i, precum și la lucrări de reparații și consolidări de construcții, atât în sectorul de
stat cât și în cel particular.
Meseria de constructor presupune, prin natura ei, un potențial ridicat al riscurilor
de accidentare și de aceea este necesar ca fiecare om care practică această meserie să –
și însușească foarte bine regulile de protecția muncii și să facă efortul necesar de
adaptare la acestea, folosind toate mijloacele pentru prevenirea accidentelor de muncă și
a îmbolnăvirilor profesionale.
6.2 Responsabilită țile maiștrilor și ale altor coordonatori ai punctelor de lucru
Potrivit Hotărârea de guvern nr.80 din 09.02.2012, Anexa 1 ș i Anexa 2 [20] – privind
cerințele minime de securitate și sănatate pentru santietele temporare sau mobile, maiștrii
și ceilalți conducători ai punctelor de lucru au obligația să organizeze desfășurarea
activității în deplină siguranță pentru muncitorii pe care îi conduc, fiind răspunzători pentru
aplicarea regulilor de protecție a muncii, având în acest scop următoarele obligații:
– să respecte prevederile proiectelor de execuție, prescripțiile tehnice, fișele
tehnologice sau instrucțiunile de lucru, instrucțiunile de fol osire și întreținere a utilajelor,
instalațiilor și a mașinilor de la punctul de lucru, precum și regulile de protecție și igienă a
muncii, în vederea prevenirii accidentelor de muncă.
– să organizeze locurile de muncă și să pregătească condițiile de lucru pentru
fiecare echipă, să supravegheze și să îndrume muncitorii din subordine pentru formarea
deprinderilor de muncă corecte și aplicarea corectă a regulilor de protecție a muncii.
– să nu primească spre execuție proiecte care nu au prevăzute detaliile de execuție,
măsurile și dispozițiile de protecție a muncii.
– să execute toate lucrările din proiecte, pentru a asigura exploatarea obiectivului
construit în condiții depline de securitate și igienă a muncii.
– să nu modifice soluțiile tehnice și prevederile de pro tecție a muncii din proiectele
de execuție, fără acordul proiectantului și al investitorului.
– să urmărească menținerea disciplinei, a ordinii și a curățeniei la locul de muncă,
precum și menținerea căilor de acces libere.
– să instruiască, conform prevederil or regulamentului, muncitorii pentru lucrările pe
care aceștia urmează să le execute.
– să verifice zilnic, înainte de începerea lucrului, dacă sunt asigurate dispozițiile de
protecție a muncii, dacă ele sunt în bună stare, dacă sunt amenajate în mod
corespunzător căile de acces, dacă sunt afișate la locul de muncă instrucțiunile de lucru și de protecție a muncii și dacă sunt avertizate locurile periculoase.
Pag
104

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

– să nu dea dispoziții muncitorilor pe care îi conduc, să execute lucrări pentru care
aceștia nu au cali ficarea și experiența necesară, nu sunt instruiți sau care depășesc
capacitatea lor fizică.
– să supravegheze funcționarea utilajelor și instalațiilor la lucrările pe care le
conduc, urmărind să nu se producă accidentarea muncitorilor din cauza lor și să nu
permită intervenția muncitorilor neautorizați să execute reparații la ele.
– în cazul producerii unui accident de muncă să ofere imediat primul ajutor și să
anunțe administrația imediat.
6.3 Responsabilitățile șefilor formațiunilor de lucru și ale personalului m uncitor
Conform Hotărârea de guvern nr.80 din 09.02.2012, Anexa 1 ș i Anexa 2 [20] – privind
cerințele minime de securitate și sănatate pentru santietele temporare sau mobile și Ghid
de securitate și sănătate în muncă privind sectorul construcții – Ghid d e aplicare a
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 300/02.03.2016 [21] privind cerințele minime de
securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile șeful de echipă precum și
locțiitorul acestuia, răspund de realizarea măsurilor de protecție a muncii prevăzute în
proiectele de execuție și de prevenire a accidentelor de muncă la lucrările pe care le
conduc, având în acest scop următoarele obligații:
– să execute numai lucrările încredințate de maistru, respectând prevederile
proiectelor, prescripți ile tehnice și regulile de protecție a muncii.
– să nu admită la lucru muncitori fără control medical efectuat la angajare sau
control medical periodic, oameni bolnavi, oameni obosiți, în stare de ebrietate sau fără
instructaj corespunzător lucrărilor pe car e urmează să le execute.
– să nu execute lucrări la o înălțime mai mare de 1,5 m fără a avea asigurate
măsurile de protecție necesare, respectiv schele, platforme de lucru sau alte amenajări conform cu regulamentul de protecție a muncii.
– să verifice înainte de începerea lucrului dacă muncitorii din subordine au
echipamentul de lucru și de protecție corespunzător, să verifice dacă dispozitivele de protecție sunt în bună stare de funcționare și dacă sunt bine amenajate căile de acces.
– să discute zilnic cu munci torii din formația lor, tehnologia pe fazele de lucru și
măsurile de protecție a muncii și prevenire a accidentelor, insistând în mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase.
Personalul muncitor execută lucrările pe care maistrul și șeful de formație le
încredințează, având obligația să respecte prevederile proiectelor de execuție, prescripțiile tehnice și normele de protecție a muncii după cum urmează :
– să se prezinte la program odihnit, îmbrăcat corect, cu echipamentul de protecție
adecvat.
– să nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate și să nu consume băuturi alcoolice
în timpul programului.
– să participe în mod regulat la instructajul de protecție a muncii și să- și însușească
regulile de protecție conform meseriei pe care o practică.
– să nu execut e lucrări pentru care nu este calificat și instruit, precum și lucrări de o
periculozitate care depășește nivelul lui de calificare și experiență în muncă.
Pentru prevenirea accidentelor de muncă se vor respecta următoarele reguli:
– înainte de începerea luc rului se va verifica dacă uneltele de lucru, utilajele,
mașinile, instalațiile, dispozitivele de protecție și echipamentul individual de protecție sunt
în bună stare.
– se va păstra curățenia la locul de muncă, precum și întreținerea căilor de acces.
Pag
105

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

– se va f olosi echipamentul de protecție și dispozitivele de protecție conform
instrucțiunilor stabilite de producător.
– se va evita folosirea mijloacelor de protecție improvizate.
6.4 Instructajul de protecție și igienă a muncii
Instructajul de protecție a muncii con form NSSM 42 [22], are drept scop formarea
deprinderilor de muncă corecte și formarea unui comportament adecvat cerințelor de
securitate a muncii. Instruirea este obligatorie și trebuie să aibă caracter permanent, atât
la locul de muncă cât și în toate formele de școlarizar e și învățământ. Muncitorii care
lucrează în construcții trebuie să fie instruiți și să cunoască specificul lucrărilor care se execută pe șantiere, regulile generale de protecție și igienă a muncii care rezultă din
tehnologiile de execuție, precum și cele specifice locului de muncă unde își execută
meseria.
Consiliile de administrație ale unităților de construcții sunt obligate să asigure
condițiile organizatorice pentru efectuarea unei instruiri eficace a tuturor angajațiilor și în mod deosebit a celor care conduc puncte de lucru sau procese tehnologice. Instructajul
specific de protecție și igienă a muncii trebuie să fie un proces continuu și se va realiza în
etape eșalonate în timp, în scopul formării reflexelor de securitate față de riscurile
profesionale.
Instructajul de protecție a muncii va cuprinde următoarele faze:
• Instructajul introductiv general.
• Instructajul la locul de muncă.
• Instructajul periodic.
Pentru instruirea muncitorilor la locul de muncă se va întocmi o tematică incluzând
următoarele puncte:
• Cunoștințe despre riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesionale specifice
meseriei și locului de muncă.
• Cunoștințe despre mijloacele, metodele de prevenire a accidentelor de muncă și a
îmbolnăvirilor profesionale specifice meseriei și locul ui de muncă.
• Descrierea mijloacelor tehnice de protecție a muncii cu care este dotat locul de
muncă, obligativitatea folosirii și păstrării lor.
• Descrierea echipamentului de protecție a muncii și de lucru specific meseriei, a
mijloacelor individuale de pro tecție și a modului corect de utilizare a lor, precum și
obligativitatea folosirii lor în timpul muncii.
• Organizarea ergonomică a locului de muncă, păstrarea ordinii curățeniei și a
disciplinei în timpul lucrului.
• Corectitudinea executării operațiilor la principalele faze ale lucrărilor și ordinea
executării lor pentru asigurarea deplinei securități a muncitorilor în timpul procesului de muncă, insistându- se asupra celor dificile și periculoase și, în mod special, asupra celor
executate la înălțime.
• Evidenț ierea zonelor de risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale și
indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente.
• Interdicția de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule decât cele cu
care este dotat locul său de muncă și pentru car e este instruit.
• Necesitatea verificării sculelor, utilajelor și a mijloacelor de protecție înainte de
începerea lucrului, arătându- se pericolul pe care îl reprezintă pentru securitatea
muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protecție a muncii defecte.
Pag
106

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

• Modul de efectuare a transportului în interiorul șantierului în condiții de securitate
și mijloacele de transport ce trebuie utilizate.
• Mijloace de prim -ajutor în caz de accidentare cu care este dotat punctul de lucru,
locul unde sunt aplas ate acestea și accesul la ele.
Instructajul periodic se face în mod obligatoriu în următoarele cazuri:
• Când un muncitor a lipsit mai mult de 30 de zile de la lucru.
• Când s -au modificat tehnologiile de lucru, s -au schimbat utilajele sau sculele.
• Când muncitorul a fost mutat la alt loc de muncă.
• Când au apărut modificări ale regulilor de protecție a muncii.
• La revenirea muncitorilor din concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în
urma unui accident sau a unei boli.
Fișele de instructaj pentru protecția și igiena muncii se vor păstra de către
conducătorul locului de muncă și sunt valabile numai în unitatea care le- a întocmit. În
funcție de complexitatea lucrărilor și de gradul de periculozitate al lucrărilor se vor face
instructaje bilunare, săpt ămânale sau chiar zilnice.
Instructajul zilnic se va face în următoarele condiții:
– înainte de începerea programului, conducătorul punctului de lucru va efectua în
fiecare zi un instructaj privind lucrările care urmează a se executa în ziua respectivă. Se
vor discuta tehnologiile de lucru, insistându- se asupra fazelor de lucru periculoase, a
dispozitivelor de protecție necesare și a mijloacelor de prevenire a accidentelor de muncă.
– durata instructajului zilnic nu va fi mai mare de 15 minute, excepție făcând lucrările
foarte periculoase unde durata poate fi majorată până la stabilirea detaliată a precedeelor de lucru.
– la lucrările cu grad ridicat de periculozitate, la care, potrivit regulamentului, trebuie
să acorde asistență tehnică compartimentul de protecți e a muncii, acesta va participa și la
instructajul zilnic și, împreună cu maistrul și șeful formației, vor stabili metodologia de
lucru și procedeele de prevenire a accidentelor de muncă.
6.5 Repartizarea personalului la locurile de muncă
Toate procesele de muncă vor fi conduse și supravegheate de persoane care au
pregătirea profesională corespunzătoare funcției și care au fost numite în acest scop. Repartizarea muncitorilor la locurile de muncă se va face în funcție de următoarele criterii:
– calificarea profe sională pe care o impune gradul de tehnicitate a lucrărilor care li
se încredințează.
– condițiile în care se desfășoară munca, factorii de risc și îmbolnăvirile
profesionale.
– aptitudinile pentru meserie, experiența, capacitatea fizică și psihică.
– condițiile speciale de muncă care trebuie asigurate femeilor și tinerilor.
La locurile de muncă cu pontențial ridicat de accidentare vor fi repartizați numai
muncitorii cu înzestrare fizică deosebită, aptitudini certe pentru meseria și lucrarea în
execuție, precum și multă experiență în muncă. La lucrările care se execută la înălțime se
vor repartiza numai muncitori care întrunesc condițiile de vârstă, sănătate, calificare și experientă prevăzute în regulament.
6.6 Riscurile profesionale în construcții
Toate locurile de muncă, de asemenea toate meseriile, prin natura lor, implică un
anumit risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale, din cauza intervențiilor
Pag
107

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

imprudente sau riscante ale oamenilor. Aceste riscuri profesionale trebuie cunoscute de
muncitori și conducătorii proceselor de muncă la fel cum trebuie cunoscute mijloacele de combatere a lor.
Riscurile profesionale vor fi evidențiate pe faze de lucru în proiectele tehnologice,
care vor conține mijloace de prevenire a lor, cum ar fi: dispozitive de protecție, metode de
lucru, instructaj sau recomandări speciale.
6.7 Manipularea materialelor și utilajelor
Conform HG 300/2006 [23] evitarea accidentelor de muncă care ar putea fi
provocate în timpul destivuirii manuale a materialelor se va face respectându- se
următoar ele reguli:
– înainte de începerea destivuirii se va verifica stabilitatea stivei.
– desfacerea stivei se va face de sus în jos, pe rânduri complete, smulgerea
materialelor din stivă sau răsturnarea acesteia fiind interzise.
Prevenirea accidentelor în timpul î ncărcării și descărcării din mijloacele de
transport se va face respectând următoarele reguli:
– se vor folosi grinzi sau șine înclinate de dimensiuni care să poată susține sarcina
manipulată.
– grinzile sau șinele vor fi bine fixate la partea inferioară iar la partea superioară nu
vor depăși nivelul platformei din care se descarcă.
– este interzisă rostogolirea liberă a materialelor, precum și descărcarea lor
simultană pe același plan înclinat.
Accidentele posibile în timpul transportului manual al materialelor pot fi evitate
respectând următoarele reguli:
– se vor folosi unelte adecvate și rezistente pentru susținerea greutății.
– la transportul sarcinii pe umăr, muncitorii vor folosi același umăr, vor avea aceeași
înălțime și se vor deplasa în pas cadentat.
Accide ntele posibile în timpul stivuirii materialelor vor fi evitate respectându- se
următoarele reguli:
– stivele vor fi asigurate împotriva răsturnării sau a rostogolirii materialelor.
– nu se vor stivui decât materialele care au aceleași forme geometrice regulate.
– materialele ambalate nu vor fi stivuite când ambalajele sunt deteriorate.
6.8 Depozitarea materialelor de construcții
Depozitele de materiale combustibile solide ( materiale lemnos, carton asfaltat,
pânză bituminată, polistiren, etc ) precum și depozitele de lichide combustibile cu excepția
carburanților, amenajate pe platforme deschise, se vor amplasa la o distanță de minimum
16m față de construcțiile de organizare de șantier cu grad scăzut de rezistentă la foc
potrivit NSSM 57 [24].
Materialele combustibil e necesare procesului de execuție a lucrărilor de bază, în
cantitățile minime necesare fluxului tehnologic, pot fi depozitate temporar în exteriorul construcției în curs de execuție sau în interiorul acesteia fără a împiedica accesul pe căile de acces – evacuare și de intervenție. În ambele situații și de la caz la caz se asigură
măsurile necesare pentru prevenirea și stingerea incendiilor. Pentru stingerea incendiilor
la depozitele pentru materiale combustibile de construcții se va utiliza :
• apă sau spumă pentru materialele din lemn, produse de cauciuc, PVC, PE, etc.
• apă sub formă de jeturi puternice pentru materiale solide.
• apă pulverizată, spumă și pulberi stingătoare pentru produse din plută.
Pag
108

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

• pulberi stingătoare, gaze inerte, nisip și spumă pentru bitum.
• nisip uscat pentru pulberea de aluminiu.
• apă pulverizată, spumele din mase plastice ( polistiren, poliuretan, etc ).
Personalul de intervenție, în caz de incendiu, va fi echipat cu mijloace de protecție
a căilor respiratorii și după caz împotriva temperaturii.
6.9 Mijloace independente de protecție
1. Îmbrăcămintea de protecție
Măsurile de protecție colectivă luate la locurile de muncă vor fi completate cu
echipamente și materiale de protecție individuală, care sunt prevăzute în normative.
Folosirea echipamentului de protecție individuală se ia în considerare numai atunci când
se constată că este imposibilă sau insuficientă aplicarea măsurilor de protecție colectivă.
Echipamentele individuale sunt destinate să asigure protecția muncitorilor în condiții de
muncă sau mediu care trebuie aduse la cunoștință și aplicate cu strictețe.
Conducătorii locurilor de muncă și șefii de echipă nu vor permite executarea
lucrărilor înainte de a verifica dacă fiecare muncitor este dotat cu echipamentul de
protecție și materialele de protecție necesare, precum și dacă muncitorii cunosc modul de
utilizare a acestora. Îmbrăcămintea de protecție va fi aleasă în funcție de condițiile de
lucru, fiind utilizate acele echipamente car e asigură maximum de securitate a muncii și
care asigură de asemenea confortul în timpul execuției.
2. Centura de siguranță
Centura de siguranță se va utiliza în mod obligatoriu la locurile de muncă unde
exista pericolul de cădere de la înălțime și numai pen tru lucrările la care nu se poate
utiliza schela.
Înlocuirea schelei cu centura de siguranță este strict interzisă. Înainte de utilizarea
centurii de siguranță, se va verifica amănunțit starea cusăturilor, cordonul, părțile
metalice, frânghia sau lanțul ș i cârligele de siguranță.
Toate accesoriile și întăriturile centurii de siguranță trebuie să suporte o greutate
cel puțin egală cu rezistența de rupere specificată pentru centura respectivă. La utilizarea
centurilor de siguranță se va ține seama atât de r ezistența centurii cât și de rezistența
frânghiei și modul de prindere. Se va acorda toată atenția punctelor de care se prinde
frânghia, pentru ca acestea să fie rezistente. Alegerea punctelor de legare constituie
principala dificultate la utilizarea centurii de siguranță. Șefii de echipă și maiștrii vor supraveghea cu cea mai mare atenție această operație.
3. Casca de protecție
Datorită vulnerabilității capului și a urmărilor grave pe care le cauzează asupra sa
căderile de obiecte și ciocnirile întâmplătoare , casca de protecție este o componentă
foarte importantă a echipamentului de protecție pentru constructori.
Importanța căștii de protecție este deosebită și datorită gradului de siguranță pe
care îl conferă pentru persoanele care o poartă permanent. Purtatul căștii de protecție
este obligatoriu pentru toate persoanele care lucreză pe șantierele de construcții, precum
și pentru persoanele care vizitează ocazional șantierele.
Casca de protecție trebuie să fie prevăzută cu o căptușeală confecționată din
țesătură textilă sau dintr -un material plastic care trebuie să se regizeze după forma
capului și care are rolul de a amortiza șocul obiectelor cauzate de la înălțime sau al
căderii muncitorilor de la înălțime. Sistemul de amortizare trebuie astfel reglat încât între
el și fundul calotei să rămână o distanță de cel puțin 3 cm. Este strict interzisă purtarea
Pag
109

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

căștii de protecție fără căptușeală de amortizare. Rostul căștii de protecție trebuie să fie
foarte bine explicat la instructajul de protecție a muncii în toate fazele de instruire și trebuie de asemenea foarte bine înțeles de muncitori.
4. Protecția ochilor
Sticlele sau materialele plastice transparente pentru lentilele sau vizierele de
protecție vor avea următoarele caracteristici:
– vor avea rezistența necesară scopului pentru care sunt întrebuințate.
– nu vor avea dungi, bule de aer sau alte defecte.
– calitatea optică va fi deosebită.
Ochelarii de protecție care se folosesc pentru sudură vor avea sticlă mată.
Ochelarii de protecție și vizierele vor fi controlate l a intervale regulate, iar părțile defecte
vor fi imediat remediate sau înlocuite.
5. Protecția auzului
La locurile de muncă unde zgomotul depășește nivelurile maxime admise este
obligatoriu să fie căutate soluții tehnice pentru reducerea acestuia. În cazul î n care nu se
pot realiza măsuri satisfăcătoare de reducere a zgomotului, personalul expus va fi dotat obligatoriu cu dispozitive de protecție a auzului, cum ar fi: dopuri din vată parafinată,
antifoane interne, căști antifoane, etc.
În funcție de condiții le de muncă și cerințele fiziologice ale activității vor fi alese
dispozitive de protecție a auzului adecvate locului de muncă. Muncitorii care lucrează în medii zgomotoase vor fi examinați medical la cel mult 12 luni de la utilizarea unui
dispozitiv de pr otecție a auzului pentru a se verifica eficacitatea acestuia.
Când dispozitivele de protecție a auzului au fost folosite, ele vor fi bine curățate și
sterilizate înainte de a fi acordate altor persoane.
6. Protecția respirației
Muncitorii care lucrează în c ondiții de toxicitate vor fi dotați cu măști de protecție.
Alegerea echipamentului pentru protecția respirației se va face în funcție de următoarele condiții:
– procesul de muncă și condițiile de expunere.
– proprietățile fizice, chimice și toxice ale substanț elor contra cărora trebuie realizată
protecția.
– natura sarcinilor de serviciu pe care le îndeplinește persoana care poartă
echipamentul.
Masca de praf va fi aleasă în funcție de mărimea granulelor de praf din zona de
lucru.
7. Protecția mâinilor și a brațelor
Când se aleg mănuși pentru lucru, este necesar să se țină seama de pericolele la
care este expus muncitorul care le poartă, precum și de necesitatea de mișcare liberă a
degetelor. Nu se vor folosi mănuși pentru lucru la mașini și aparate la care mâinile ar
putea fi apucate de piesele în mișcare.
Mănușile obișnuite, mănușile cu un deget, palmarele, trebuie să fie confecționate
din materiale rezistente și, când este cazul, să fie prevăzute cu întărituri speciale. Mănușile folosite pentru manipularea sau lucrul cu materialele iritante sau corozive vor fi
purtate cu manșeta introdusă sub mâneca hainei astfel încât să impiedice pătrunderea
substanțelor în interiorul mănușilor.
Pag
110

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

8. Protecția picioarelor
Jambierele de protecție trebuie să fie astfel confecționat e încât să poată fi scoase
rapid în caz de necesitate. Echipamentul pentru protecția picioarelor ( cizme, bocanci ) va
fi ales în funcție de condițiile de lucru și de natura operațiilor executate. Pantalonii de
protecție și cizmele de protecție vor fi astf el confecționate încât să permită purtarea
pantalonilor peste cizme spre a nu permite pătrunderea materialelor iritante sau toxice în
cizme.
6.10 Lucrări executate pe timp friguros
Executarea lucrărilor de construcții și instalații pe timp friguros, reclamă luarea
unor măsuri suplimentare de organizare, în scopul prevenirii accidentelor de muncă și
îmbolnăvirii profesionale. Proiectul de organizare al lucrărilor pe timp friguros, le va
cuprinde pe lângă prevederile organizatorice și tehnologice și pe cele speci fice de
protecție a muncii.
Perioada convențională de timp friguros se consideră intervalul 15 noiembrie – 15
martie. Pentru șantierele situate la altitudini mai mari de 500 m, perioada conventională
de timp friguros va putea fi prelungită pe baza de date statistice, specifice locului unde se
află amplasat șantierul, cât și pe baza aprobării beneficiarului. În vederea aplicării
măsurilor de siguranță sau a metodelor specifice lucrărilor pe timp friguros, se consideră zile friguroase, zilele în care temperat ura aerului exterior la ora 8:00, în aer liber, la umbra
și la înaltimea de 2 m de la sol și la depărtare de cel puțin 5 m de clădiri încălzite, coboară
sub + 5
0 C.
Zilele friguroase se iau în considerare numai la lucrările la care, din motive
obiective, nu au fost luate măsuri de protecție corespunzătoare, care să asigure la locurile
de muncă, o temperatură de minimum + 50 C. În vederea executării lucrărilor pe timp
friguros, se vor lua din timp următoarele măsuri pregătitoare:
– asigurarea posibilității de îndepărtare a apelor de suprafață de lângă construcții,
drumuri și în general de pe teritoriul șantierului, prin executarea de șanțuri de scurgere sau prin curățirea celor existente, prin gropi de colectare, diguri de protecție, etc.
– executarea umpluturil or la fundațiile terminate, amenajându -se pantele necesare
pentru îndepărtarea apelor.
– pregătirea căilor de transport din interiorul șantierului pentru asigurarea circulației
pe timp ploios.
– curățarea șantierului de resturi de materiale.
– izolarea conductel or existente și montarea de robinete de golire la punctele joase
ale rețelelor.
– pregătirea utilajelor necesare pentru lucrările pe timp friguros, repararea și
adăpostirea lor.
– amenajarea centralelor de betoane și mortare în vederea funcționării pe timp
friguros ( montarea instalațiilor pentru încălzirea apei și agregatelor ).
– amenajarea sau revizuirea construcțiilor provizorii, ce urmează a fi folosite în
perioada de timp friguros, proiectarea și executarea construcțiilor și instalațiilor necesare,
cu respe ctarea dispozițiilor legale, prevăzute in normative.
– curățarea de zăpadă și presărarea cu nisip sau zgură, a căilor de circulație, a
planurilor înclinate, scărilor și podinilor de lucru.
– se vor instrui paznicii de noapte, asupra măsurilor imediate de alarm ă.
– se va organiza un control riguros al focurilor, în special în timpul nopții.
Pag
111

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

– personalul muncitor al șantierului va fi instruit în vederea respectării condițiilor de
lucru, a aplicării metodelor speciale și a m ăsurilor de tehnică a securității pe timp friguros.
– în timp de înghet, se vor lua măsuri pentru golirea de apă a mașinilor și utilajelor
de construcții, pe timpul cât acestea nu funcționează, precum și a conductelor de apă
neîngropate și se va organiza un sistem de control pentru respectarea acest ei dispoziții.
La începutul perioadelor de dezghet, se vor ține sub supraveghere terasamentele,
căile de rulare ale macaralelor, precum și schelele și eșafodajele, la care stabilitatea ar putea fi afectată de tasări.
Executarea săpăturilor pe timp friguros, nu se face în terenuri pentru care nu s -au
luat măsuri de protecție contra înghețului, în terenuri înghețate sau în terenuri dezghețate
artificial. Nu se recomandă folosirea metodei de lucru prin hidromecanizare la săpăturile
de terasamente, pe timp fri guros. Când se execută săpături în terenuri înghețate,
afânarea manuală a terenului este admisă numai la lucrări de volum redus, la adâncimi mici. Lucrările în terenul înghețat, se vor executa cu atenție, dislocându- se blocuri de
mărimi potrivite, pentru a nu pune în pericol siguranța personalului muncitor. Nu este
permisă săparea sub taluz a terenului dezghețat și dislocarea ulterioară a stratului înghețat de deasupra. Nu se recomandă folosirea excavatoarelor cu capacitatea cupei sub 0.5 m
3 și nici a screp erelor sau buldozerelor, la lucrările de terasamente în terenuri
înghețate.
La prepararea și turnarea betoanelor pe timp friguros, se vor considera
următoarele măsuri:
– se interzice încălzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va înc ălzi numai în
rezervoare prevăzute cu capace, țevi de preaplin și aerisire.
– ventilele conductelor de abur pentru încăzirea apei, a agregatelor sau a betonului,
vor fi amplasate în locuri ușor accesibile, pentru a se putea efectua oprirea ușoară a aburului.
– se interzice utilizarea încălzirii cu coșuri cu cărbune sau cu gaze, fără a se fi luat în
prealabil măsuri de ventilare corespunzătoare a spațiului de lucru.
– se interzice udarea betonului încălzit cu curent electric, fără a se întrerupe curentul
electric.
La executar ea lucrărilor de beton și beton armat se vor avea în vedere
următoarele:
– în cazul când pe cofraje sau pe armături există zăpadă sau gheață, acestea vor
trebui îndepărtate. Dacă dezghețarea se face cu abur sau apă fierbinte, betonul va trebui turnat imediat ca să nu se formeze din nou pojghița de gheață.
– pentru accelerarea întăririi betonului se poate folosi clorura de calciu.
– persoanele care prepară și utilizează soluțiile clorurate, vor fi prevăzute cu
echipamente de protecție în bună stare și cu mijloace individuale de protecție.
– încăperile care servesc la păstrarea clorurii de var și la prepararea apei clorurate,
vor fi întreținute în stare de curățenie.
Decofrarea construcțiilor executate pe timp friguros, se poate face când betonul
pus în operă a atins rezistențele specificate în normativele în vigoare sau în proiectul de
execuție.
6.11 Prepararea și transportul betoanelor și mortarelor
Amplasarea unităților pentru prepararea betoanelor și a instalațiilor de concasare,
sortare și prelucrare a agregatelor, cât și transportul și însilozarea acestora trebuie să
Pag
112

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

corespundă normelor de protecție a muncii și normelor de protecție a mediului
înconjurător.
În timpul funcționării, stația va fi închisă cu grilaj, pentru a nu permite accesul la
cupa de agregate. Este interzis accesul personalului muncitor străin în formația de lucru, in zona de preparare a betonului.
În timpul preparării betonului, cât și al opririi stației de preparare, cupa de
încărcare a betonierei trebuie să fie lăsată în jos și blocată. Cură țarea tobei de amestec, a
jgheabului de curgere a betonului, a buncărului de descărcare și a altor elemente componente, sunt permise numai după oprirea instalației de preparare și deconectarea acesteia de la sursa de curent electric sau sursa de acționare a motorului termic.
În cazul utilizării betonierelor mobile, acestea trebuie bine fixate pe locurile de
lucru, blocate sau prinse între saboți fixați cu buloane. Descărcarea betonului proaspăt se va face prin răsturnarea comandată a tobei sau deschiderea orificiului de evacuare din
cuvă. Se interzice ajutatul la descărcarea instalației de amestecat betoane cu lopeți sau
cu alte mijloace.
Este interzisă circulația sau staționarea persoanelor sub gurile de descărcare ale
instalației de preparare a betoanelor.

6.12 Măsuri de prevenire și stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor
de construcții
Măsurile de prevenire și stingere a incendiilor sunt obligatorii pe timpul executării
lucrărilor de construcții și a instalațiilor de bază și la executarea lucrărilor de organizare
de șantier, inclusiv la depozitarea, transportul și manipularea materialelor și substanțelor
combustibile care se pun în operă.
La activitatea de prevenire și stingere a incendiilor este obligat să participe întregul
personal încadr at, aceasta constituind o sarcină de serviciu.
Organizarea activității de prevenire și stingere a incendiilor într -o unitate de
construcții cuprinde în principal:
– constituirea comisiei de apărare împotriva incendiilor, stabilirea obligațiilor ce revin
acesteia și a metodologiei de lucru, precum și întocmirea planului de apărare împotriva incendiilor. În unitățile de construcții unde, din cauza sferei de activitate reduse și a
personalului, nu este oportună constituirea unei comisii de apărare care să îndrume și să controleze activitatea de prevenire și stingere a incendiilor, consiliul de administrație va
desemna prin dispoziție un responsabil cu prevenirea și stingerea incendiilor, stabilind
atribuțiile acestuia.
– constituirea serviciului de pompieri, încadrarea acestuia cu personal
corespunzător și dotarea cu mijloace și materiale de intervenție, întocmirea programului de instruire și stabilirea atribuțiilor ce revin membrilor acestuia.
– stabilirea atribuțiilor și răspunderilor privind prevenirea și stingerea incendiilor ce
revin personalului încadrat, serviciilor și compartimentelor funcționale, precum și altor organisme constituite în unitatea respectivă.
– organizarea activității instructiv educative pentru prevenirea incendiilor în rândul
întregului personal încadrat.
– organizarea activității de dotare a unității cu mașini, instalații, utilaje, aparatură,
echipament de protecție și substanțe chimice pentru prevenirea și stingerea incendiilor și
de întreținere în stare de funcționare a acestor mijloace.
Pag
113

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

– organizarea prevenirii și stingerii incendiilor la locurile de muncă și a evacuării
persoanelor și bunurilor în caz de incendiu.
– organizarea controlului sistematic al respectării normelor, realizarea măsurilor și
îndeplinirii obligațiilor și atribuțiilor c e revin personalului privind prevenirea și stingerea
incendiilor.
6.13 Instalații de alimentare cu apă pentru stingerea incendiilor
Asigurarea alimentării cu apă pentru stingerea incendiilor în faza de organizare de
șantier trebuie făcută, de regulă, prin executarea instalațiilor definitive de alimentare cu
apă, înaintea începerii execuției principalelor lucrări de construcții. Atunci când acest lucru
nu este posibil, se va asigura un sistem provizoriu de alimentare cu apă pentru stingerea
incendiilor în faza de organizare de șantier.
Alimentarea provizorie cu apă se poate asigura prin rețele de incendiu cu hidranți
de incendiu sau prin bazine ori rezervoare prin care apa să fie utilizată în caz de incendiu
cu pompe mobile. Organizările de șantier care au r ețele de joasă presiune sau bazine cu
apă trebuie să fie dotate cu autopompe sau cu pompe manuale de incendiu, în raport cu mărimea și vulnerabilitatea lor la incendiu. În cazul alimentării cu apă din bazine sau
rezervoare, numărul și capacitatea acestora se vor stabili în funcție de mărimea
organizării de șantier.
Rezervoarele, bazinele sau alte surse de alimetare cu apă rece, situate la distanțe
mai mici de 1000 m față de organizarea de șantier și luate în considerație pentru stingere,
vor avea asigurate posibilități de alimentare a pompelor de incendiu mobile direct din
acestea. Punctele de staționare și alimentare a punctelor mobile de incendiu la bazine,
rezervoare sau alte surse de apă, se vor stabili astfel încât radiația termică sau alte efecte
ale incendiului la obiectele învecinate să nu împiedice desfășurarea acțiunii de intervenție.
Instalațiile cu apă pentru stingerea incendiilor se execută astfel încât să fie ferite
de îngheț și să poată funcționa pe durata normată de intervenție pe timp de incendiu.
6.14 Lucrări de organizare de șantier
Lucrările de organizare de șantier se realizează conform proiectului de organizare
de șantier, parte componentă și obligatorie a documentației economice pentru orice
categorie de lucrări de construcții – montaj, in diferent de forma de proprietate a unității
care execută lucrările respective.
În organizarea șantierului se pot folosi construcții sau obiecte definitive, provizorii
sau obiecte tipizate. Obiectele ce se prevăd pentru lucrările de organizare de șantier pot fi
tipizate sau netipizate. Dintre obiectele tipizate existente, se pot folosi:
• module de clădiri spațiale.
• lucrări de plan general.
• împrejmuiri.
• obiecte social – administrative spațiale demontabile și provizorii.
• depozite pentru materialele de construc ții.
• unități demontabile de prelucrat agregate pentru betoane.
• unități de preparare a betoanelor.
• ateliere de producție secundară.
• ateliere de întreținere și reparații a mijloacelor.
• obiecte demontabile pentru utilizări diverse.

Pag
114

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

6.15 Drumurile tehnologice
Drumurile și platformele utilizate pentru transportul pe șantier pe durata execuției
lucrărilor de construcții – montaj vor fi realizate, pe cât posibil, cu prioritate în soluție
definitivă, inclusiv lucrările de canalizare și evacuare a apelor pluviale. D rumurile
interioare vor fi iluminate corespunzător pe timp de noapte.
Căile rutiere trebuie întreținute corespunzător și fără obstacole astfel încât
intervenția în caz de incendiu să se efectueze normal fiind interzisă depozitarea
materialelor și a utilaj elor pe acestea.

Pag
115

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

CAPITOLUL 7. EFICIENȚA INVESTIȚIEI
7.1. Noțiuni generale
Evaluarea proiectului de investiții reprezintă o activitate distinctă în procesul de
pregătire, de elaborare a oricărei decizii de investiții, indiferent de anvergura proiectelor.
Ea este destinată să asigure fundamentarea tehnico- economică și financiară a deciziilor
de investiții, să pună în evidență eficiența proiectului.
Evaluarea economică va trebui să arate în ce măsură va contribui proiectul la
dezvoltar ea societății în general, și dacă, sub acest aspect, se justifică resursele care se
cheltuiesc. Evaluarea proiectului oferă investitorilor și băncilor informațiile esențiale și de
detaliu necesare pentru adoptarea deciziilor în deplină cunoștință de cauză. Informațiile
privind evaluarea eficienței economice constituie suportul adoptării sau respingerii
proiectelor de investiții
Eficiența economică a devenit astăzi un criteriu de apreciere a activității în
aproape toate domeniile, deci și în domeniul investi țiilor este o problemă esențială sensul
lingvistic al noțiunii de eficiență în general (adică a produce efectul util așteptat). Așadar eficiența reprezintă atributul oricărei acțiuni de a produce efectul util dorit.
În economia de piață, investiția reprezi ntă o plasare de fonduri bănești într -o
acțiune, într -un proiect, pentru a crea un spor de avuție, un câștig la nivelul individului, dar
și pentru societate. Pentru că prin investiții se creează spor de avuție, ele sunt în atenția societății, a întreprinderilor. În acest proces apare și sensul contabil, adică alocarea unor
sume de bani disponibile pentru producerea unor bunuri de durată (achiziționarea unor active fixe, imobilizări).
Eficiența economică a investițiilor este o necesitate pregnantă, mai ales la nivelul
agenților economici, acolo unde există o idee pe deplin conturată a ceea ce trebuie realizat. Ea necesită calcule corespunzătoare care să reliefeze, nu numai dorința de
investire ci, mai ales, efectul economic și financiar prevăzut a se obține prin proiectare.
Accepțiunea cea mai des întâlnită pentru investiție: cheltuială a unor sume bănești
în momentul inițial pentru a obține efecte economice ulterioare în decursul timpului.
Orice activitate umană este în același timp consumatoare de resurse și
producătoare de efecte. Pentru a fi eficientă din punct de vedere economic, o activitate
trebuie să consume resursele cât mai rațional, cu randamente cât mai mari.
Eficiența economică reprezintă obținerea efectelor economico -sociale utile în
condițiile ch eltuirii raționale, economicoase a resurselor de toate categoriile, folosindu- se
în acest scop metode științifice de condiționare și organizare a activității productive.
Deci eficiența economică este suportul rentabilității. O firmă este rentabilă dacă
este eficientă. Firma își asigură competitivitatea și succesul pe piață dacă este eficientă.
La scara firmelor, eficiența se exprimă prin nivelul productivității muncii, nivelul
costurilor unitare, deci al rentabilității.
7.2. Caracteristici ale eficienței economice a investițiilor
În domeniul investițiilor trebuie să avem în vedere unele caracteristici ale eficienței:
– eficiența investițiilor este sub impactul timpului (cheltuielile, efortul
investitional, au loc în prezent, iar efectele se obțin în perioada viitoare);
– eficiența investițiilor este o parte a întregii activități productive, ea
depinzând de fazele și factorii procesului de producție, cât și de însuși procesul
investițional;
Pag
116

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

– eficiența investițiilor se manifestă atât în formă absolută, cât și în formă
relativă.
Calculele de eficiență economică și calculele de eficiență a investițiilor necesită
stabilirea atât a cheltuielilor cât și a efectelor, a rezultatelor.
Cheltuielile de investiții se stabilesc cu rigurozitate, pentru că din momentul
concret izării lor în construcții, ele devin ireversibile. Erorile săvârșite în privința estimării
cheltuielilor avute în vedere sunt costisitoare.
În domeniul investițiilor se operează cu informații aproape certe privind cheltuielile
de investiții, și cu valori ( mărimi) previzionate, referitoare la efectele ce se vor obține.
Primele date referitoare la cheltuieli se determină cu suficientă exactitate, în timp ce
rezultatele sunt apreciate aproximativ, previzionate, avându- se în vedere incertitudinea și
riscul lor.
7.3. Criterii de alegere a variantei de investiții
În stabilirea variantei adoptate în proiect s -au avut în vedere o serie de criterii
care, în urma analizei, s -au dovedit a conferi investiției (proiectului) eficiența m aximă, și
anume:
– perioada de construcție (analizată atît din punct de vedere al duratei de execuție d, cît
și a volumului fondurilor necesare investiției care s -au dovedit a fi minime, iar condițiile
de finanțare s -au dovedit a fi favorabile);
– perioada de atingere a parame trilor proiectați;
– durata de recuperare a investiției (din analiza efectuată rezultă durată minimă);
– durata de serviciu a clădirii.
7.4. Conținutul indicatorilor de eficiență economică a investițiilor.
Indicatorii aparțin instrumentarului folosit pentru măsura și analiza eficienței
economice a proiectelor de investiții. Ei reprezintă caracteristici cantitative, mărimi cu
ajutorul cărora se exprimă nivelul eficienței economice, în diverse modalități, aceștia exprimă
comparar ea costurilor necesare cu efectele preconizate.
Indicatorii de eficiență economică a investițiilor reprezintă o informație calitativă
nouă cu alt conținut economic față de informația inițială. Acest lucru permite investitorilor,
sau băncii care acordă creditul să cunoască și să aprecieze gradul de utilizare rațională a
resurselor într -o variantă sau alta de proiect, ținând seama de rentabilitatea financiară a
proiectului, investitorul aflând astfel durata de timp în care își recuperează capitalul
investit.
Fără prelucrarea informațiilor primare privind costurile și efectele lor, fără calculul
indicatorilor de eficiență, nu se pot analiza proiectele în mod complex, nu se poate aprecia
fiabilitatea acestora din punct de vedere economic și financiar. Orice indi cator de eficiență
economică are o anumită capacitate de informare, și exprimă un aspect al eficienței
economice.
Cele mai frecvente modele pentru formularea indicatorilor de eficiență economică
a investițiilor sunt:
– raportul matematic: efect – efort sau ef ort – efect;
– diferența între veniturile totale și costurile totale, luate în considerar e pe un interval
de timp care să cuprindă durata de investiție și durata de exploatare;
– costurile totale de investiții și exploatare;
– indicii de structură, atât pentru costuri, cât și pentru efecte.
Pag
117

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

7.5. Informații generale privind proiectul
7.5.1. Situația actuală
Tendintele generale ale locuirii in Romania pot fi mai bine intelese in contextul
intelegerii continentului european. Viziunile politice privind viitoarea evolutie economica si
sociala a Europei au fost formulate in deplina corelatie cu o serie de strategii privind
dezvoltarea spatiala a teritoriului. Premisele abordarii amenajarii teritoriului in spiritul
obiectivelor Dezvoltarii Durabile se regasesc formulate intr -un document al Consiliului
Europei din anul 1983. Carta Europeana a Amenajarii Teritoriului (Carta de la
Torremolinos) este primul dintre demersurile care vizeaza dimensiunea europeana a activitatilor orientate catre o organizare spatiala mai buna in Europa, militand pentru
gasirea solutiilor problemelor care depasesc cadrul national si tinde astfel la crearea simtamantului de identitate comuna. In noul context european, amenajarea teritoriului necesita in acelasi timp actiune la nivel local si gandire la nivel global. Un alt document semnificativ il constituie aparitia Schemei de Dezvoltare a Spatiului Comunitar (SDEC) –
spre o dezvoltare spatiala echilibrata si durabila a teritoriului Uniunii Europene, document realizat de catre Comisia Europeana, Postdam 1999. Acest document stabileste cu claritate raporturile complexe dintre politicile de dezvoltare si dimensiunea spatiala a acestora. Politicile de dezvoltare spatiala vizeaza asigurarea unei dezvoltari echilibrate si
durabile a teritoriului Uniunii Europene. Aceste politici sunt abordate in contextul celor trei
obiective fundamentale ale politicii comunitare si anume:
– coeziunea economica si sociala;
– conservarea si gestionarea bazelor naturale ale vietii si ale patrimoniului cultural;
– competitivitatea mai echilibrata a teritoriului european.
Indicele Dezvoltarii Umane calculat pentru Romania indica nivelul obiectiv pentru
tara, dar mai importanta in contextul problematicii locuirii este stabilirea unui indice sintetic al locuirii bazat pe analize din cadr ul unor studii sectoriale.
Locuirea este cel mai important element in necesitatile vietii umane si in
dezvoltarea sociala. Are un rol radical in aspectul social si economic al evolutiei.
Importanta sectorului locuirii pentru dezvoltarea teritoriala este ev identiata de o serie de
considerente care se regasesc in documentul sus amintit. Functia sectorului locuirii in
cadrul societatii este subliniata si de importanta cantitativa si de impactul major pe care il are asupra econo miei si fortei de munca conform C.E.M.A.T [25].
7.5.2. Necesitatea și oportunitatea realizării investiției
Cresterea gradului de concentrare urbana, distribuirea neuniforma a cresterii
demografice, schimbarile legislative, depasirea perioadei de serviciu pentru un numar mare de imobile de locui nte, uzura morala specifica unei parti a fondului de locuinte,
scaderea importanta a ritmului de constructie a noilor locuinte colective, ne conduc la
concluzia ca strabatem o puternica criza de locuinte, care se va accentua in urmatorii ani
[31].
Cresterea gradului de concentrare urbana in Romania determina, impreuna cu alti
factori socio -economici, cresterea complexitatii sistemului oras -teritoriu urban.
Problematica locuirii si a locuintei reprezinta un element cheie in strategia
dezvoltarii social -economice, atat la nivel national cat si la nivel local. Ea trebuie corelata
cu toate aspectele complementare si necesare locuirii in ceea ce privesc politicile de dezvoltare a retelelor de servicii si tehnico -edilitare, precum si a infrastructurilor de
transport si comunicatii din intreg teritoriul national.
7.5.3. Durata de realizare și etapele principale:
Pag
118

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Construcția se va realiza in 1,7 ani de zile ( 20 luni ) de catre o firma de specialitate
si are principalele etape:
– infrastructura 3 luni (aproximat);
– suprastructura 5 luni (calculat);
– finisaje 8 luni (aproximat);
– instalații 4 luni (aproximat);
În urma tuturor celor afirmate anterior, se poate aprecia că locuirea este
considerată din punct de vedere analitic ca fiind un domeniu al evaluarii calități i vieții,
participând prin componentele sale la definirea unor elemente de evaluare a calității
asezărilor umane.
Investitorul dorește realizarea unei clădiri P+3E cu funcțiunea de locuințe în scopul
vanzarii si inchirierii imobilului propus.
7.6. Costurile estimative ale investiției
Pentru elaborarea devizului general se vor aprecia costurile inițiale pentru
construcții și instalații pe baza devizului estimativ, calculate cu programul Doclib, iar
cheltuielile cu dotările aferente utilității clădi rii se vor efectua pe baza prețurilor din piață.
Devizul general va fi elaborat confor m HG28 din 9 ianuarie 2008 – Anexa 5.

Tabel 7 .1. Costuri construcții și instalații – punctul 4.1 din devizul general
Obiect RON (cu.
TVA) Valoare
LEI/mp Valoare
Euro/mp
REZISTENTA SUPRASTRUCTURA VAL Deviz
estimativ 520156,20 337,66 74,44
INFRASTRUCTURA 50%
Suprastructura 260078,10 168,83 37,22
TOTAL 780234,30 506,48 111,66
ARHITECTURA 120%Rezistenta 936281,16 607,78 133,99
INSTALATII ELECTRICE 35% Rezistenta 273082,01 177,27 39,08
SANITARE 20% Rezistenta 156046,86 101,30 22,33
TERMICE 10% Rezistenta 78023,43 50,65 11,17
VALOARE DEVIZ 2223667,76 1443,48 338,23

Pag
119

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabelul 7.2. Costuri aferente dotărilor – punctul 4.5 din devizul general
8 apartamente –
inchiriere Nr buc Denumire Pret/buc Total
Camera de zi 8 Canapea 1,500 lei 12000 lei
8 TV 1,000 lei 8000 lei
8 Mobilier 600 lei 4800 lei
Dormitor 8 Pat dublu 200×160 800 lei 6400 lei
8 Dulap 800 lei 6400 lei
8 Masa 200 lei 1600 lei
Bucatarie 8 Masa 0.9 x 1.80 300 lei 2400 lei
8 Aragaz 1,000 lei 8000 lei
8 Frigider 1,000 lei 8000 lei
8 Chiuveta 500 lei 4000 lei
8 Masina spalat 900 lei 7200 lei
Baie 8 Cada 160×70 700 lei 5600 lei
8 Wc 150 lei 1200 lei
8 Chiuveta 150 lei 1200 lei
Total 76800 lei

Tabel 7 .3. Deviz general 1 euro = 4,5366lei
DEVIZ GENERAL
Nr.
Art. Denumire capitol si Valoare fara TVA TVA Valoare cu TVA
subcapitol de cheltuieli Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro
1 2 3 4 5 6 7
Capitolul I
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
I.1 Obtinerea terenului 395,00 87,08 94,80 489,80 107,98
I.2 Amenjarea terenului 84,60 18,88 20,30 104,90 23,42
I.3 Amenajari pentru protectia 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
mediului si aducerea la starea initiala
Total Capitol I 479,6 105,96 115,10 594,70 131,11
Capitolul II
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
Total Capitol II 36,00 8,04 8,64 44,64 9,96
Capitolul III
Cheltuieli pentru proiectarea si asistenta tehnica
III.1 Studii de teren 8,00 1,79 1,92 9,92 2,21
III.2 Taxe pentru obtinerea de 14,00 3,13 3,36 17,36 3,88
avize, acorduri si autorizatii
III.3 Proiectare si inginerie 42,50 9,49 10,20 52,70 11,76
III.4 Organizarea procedurilor de achizitie 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
III.5 Consultanta 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
III.6 Asistenta tehnica 4,00 0,89 0,96 4,96 1,11
Total Capitol III 68,50 15,29 16,44 84,94 18,96

Pag
120

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Capitolul IV
Cheltuieli pentru investitia de baza
IV.1 Constructii si instalatii 1778,93 392,18 444,73 2223,66 490,22
IV.2 Montaj utilaje tehnologice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
IV.3 Utilaje, echipamente tehnologice 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
si functionale cu montaj 0,00 0,00 0,00 0,00
IV.4 Utilaje fara montaj si 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
echipamente de transport 0,00 0,00 0,00 0,00
IV.5 Dotari 76,8 12,69 11,15 68,75 17,18
IV.6 Active necorporale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total Capitol IV 1855,73 404,87 455,88 2292,41 507,4
Capitolul V
Alte cheltuieli
V.1 ORGANIZARE DE SANTIER
V.1.1 – Lucrari de constructii 15,00 3,35 3,60 18,60 4,46
V.1.2 – Cheltuieli conexe organizarii 3,00 0,67 0,72 3,72 0,89
santierului 0,00 0,00 0,00 0,00
V.2 Comisioane, cote, taxe, 18,30 4,08 4,39 22,69 5,45
costul creditului 0,00 0,00 0,00 0,00

V.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 6,00 1,34 1,44 7,44 1,79
Total Capitol V 42,30 9,44 10,15 52,45 12,59
Capitolul VI
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
VI.1 Pregatirea personalului de exploatare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
VI.2 Probe tehnologice si teste 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total Capitol VI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total General 2136,10 470,92 512,66 2648,76 583.53
Din care C + M 1452,10 320,11 348,50 1800,60 396,96

7.7. Estimarea cheltuielilor și a veniturilor
7.7.1. Estimarea cheltuielilor
In urma ridicării construcției P+3E vor rezulta 16 apartamente dintre care 8 sunt cu
scopul de a fi inchiriate, acestea fiind si mobilate, iar celelalte 8 au ca destinatie vanzarea.
În clădire va exista un singur angajat ce va avea responsabilitatea de
administrare a imobilului și va fi încadrat cu salariul brut de 2500 ron /lună.

Pag
121

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabel 7.4 Cheltuieli salariale
Chelt uieli LEI/luna LEI/an EURO/an
Salariu l brut 2500 30000 6613,757
CASS – 5,2% 130 1560 3439,153
Somaj – 0,5% 12,5 150 33,06878
CAS – 15,8% 395 4740 1044,974
FNUASS – 0,85% 21,25 255 56,21693
Fond de risc – 0,4% 10 120 26,45503
Fond garantare 0,25% 6,25 75 165,3439
Total cheltuieli anuale 3690 8133,85

Cheltuielile aferente blocului vor fi suportate de proprietari și chiriași.
7.7.2. Estimarea veniturilor
Se consideră că se va obtine venituri din:
– Inchirierea a 8 apartamente cu 350 euro/luna si un grad de ocupare de
65%.
– din vanzarea a 8 apartamente cu 75 000 euro.
Pag
122

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în municipiul Constanța
2016

Veniturile încasate pe an se prezintă astfel:
Tabel 7.5 Venituri din închiriere/an

Denumire
Anul 1 Total/
anual
[euro] Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4
Ian
[euro] Feb
[euro] Mar
[euro] Apr
[euro] Mai
[euro] Iun
[euro] Iul
[euro] Aug
[euro] Sept
[euro] Oct
[euro] Noi
[euro] Dec
[euro]
Nr. apartamente 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
Chirie/apartament 350 350 350 350 350 350 350 350 350 350 350 350
Venit/apartamente/luna 2800 2800 2800 2800 2800 2800 2800 2800 2800 2800 2800 2800 33600
Grad de ocupare 65% 65% 65% 65% 65% 65% 65% 65% 65% 65% 65% 65% 65%
Venit/apartamente
ocupate/luna 1820 1820 1820 1820 1820 1820 1820 1820 1820 1820 1820 1820 21840
Total euro 21840

Tabel 7.6 Venituri din vânzare apartamente
VENITURI din vanzare Euro/ apartament Nr. apartamente Total EURO
Apartament 75000 8 600000

Pag
123

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

7.8. Sursele de finanțare ale investiției
Pentru a putea vorbi de finanțarea investiției este necesar a preciza că această
investiție este de tip privat. Raportându- ne la calculele anterioare, am stabilit ca suma
investită es te de 2648760 Lei echivalentul a 583530 Euro.
Finanțarea se va raliza atât din surse proprii in proporție de 30% cât și din surse
externe, din afara organizației, în proporție de 70% din suma necesară.
Finanțarea prin intermediul creditului bancar
Împrumuturile se acordă de către băncile comerciale în cadrul negocierilor cu
întreprinderile, consemnate în contracte de creditare. Capitalul investit este constituit din 30%
aportul beneficiarului și 70% credit bancar cu o dobândă de 5 %/an, rambursabil î n 3 ani.
Documentele depuse la bancă sunt :
– cererea de credit (semnată de managerii autorizați să reprezinte firma);
– bilanțul contabil, raportul de gestiune, contul de profit și pierderi pentru ultimul an;
– bugetul de venituri și cheltuieli (conform precizăr ilor Ministerului Finanțelor);
– situația prognozată a plăților și încasărilor pentru perioada de creditare (cash- flow
previzionat) ;
– proiectul graficului de restituire a creditului și de plată a dobânzilor;
– lista garanțiilor proprii băncii;
– planul de afacer i;
– alte documente solicitate de bancă. În cazul activităților curente ori de investiții, în
afara documentelor comune de mai sus, se prezintă și documente specifice fiecăreia.
Condițiile de creditare privesc :
– rata dobânzii nominale, stabilită în funcție de rata dobânzii bancare(Rdb), prima de
risc (Pr, care este, în fapt, majorarea dobânzii funcție de ca litatea clientului),
majorarea contului (Ms, majorarea dobânzii după tipul creditului), deci Rdn = Rdb + Pr
+ Ms;
– comisioanele bancare – 0,1% ;
– nivelul credi tului acordat – 408345 EURO ;
– garanții – ipotecă asupra imobilului care face obiectul finanțării ;
– durata de creditare – 3 ÷ 10 ani ;
– rambursarea creditului – 3 ani ;
– valorificarea garanțiilor și executarea silită.
Pe baza deținerii a altor proprietăți imobiliare organizația va solicita un credit
bancar în valoare de 408345 EURO, reprezentând 70% din valoarea obținută în devizul
general de 583530 EURO, cu un termen de rambursare de 36 luni, obținut de la BRD –
Groupe Societe Generale restul de 30% reprezentând 175005 .
Suma anuală ce trebuie restituită, incluzând dobânda, se calculează astfel:
Sa = 𝐶𝐶 ∙𝑎𝑎(1+𝑎𝑎)𝑐𝑐
(1+𝑎𝑎)𝑐𝑐−1,
unde,
C – valoarea creditului – 408345 EURO ;
a – rata dobânzii – 5%;
n – perioada derulării î mprumutului ( 3ani);
Sa = 𝐶𝐶 ∙𝑎𝑎(1+𝑎𝑎)𝑐𝑐
(1+𝑎𝑎)𝑐𝑐−1 = 408345 ∙0,05 ∙(1+0,05)3
(1+0,05)3−1 =149947,78 EURO/an
Pag
124

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Astfel, suma totală restituită la bancă pe parcursul celor 3 ani va fi 449843,34 EURO.
Valoarea ce va trebui recuperată din investiția proprie este de 175005 EURO.
Costurile anuale pe perioada rambursării vor fi date de: cheltuieli anuale de creditare +
cheltuielile salariale astfel: 149947,78 + 8133,85 = 158081,63 EURO/an.
În calculul veniturilor anuale pe perioada credităr ii – 3 ani, se vor lua în considerare
veniturile obtinute din închirierea celor 8 apartamente și veniturile obținute din vânzarea
celorlalte apartamente raportate la perioada creditării astfel: 21840 + 600000/3 = 221840
EURO.
Profitul neactualizat: Veni turi anuale – Cheltuieli anuale →
→ 221840 – 158081,63 = 63758,63 EURO/an.
Impozitul pe profit este: 16% → 63758,63 ∙ 16% = 10201,34 EURO/an
63758,63 – 10201,34 = 53557,29 Euro/an
Știm că după 3 ani se încheie peri oada de rambursare a creditului la bancă, astfel că
suma rămasă de recuperat din capitalul investit este: 175005 – 53557,29 ∙ 3 = 14333,13
EURO .
Profitul dupa această perioadă este dat de încasările din închirieri mai puțin
cheltuielile salariale astfel: 21840 – 8133,85 = 13706,15 EURO/an
Impozitul pe profit este: ( 13706,15 ∙ 16%) = 2192,98 EURO/an
13706,15 – 2192,98 = 11513,17 EURO/an.
Durata de recuperare a capitalului investit este: 14333,13 /11513,17 = 1,24 ani.
Prin urmare, durata de recuperare a investiției totale este de 4,25 ani.
Durata de viață a construcției este de 75 ani.
7.9. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției
În regulamentul de exploatare și întreținere a construcției vor fi cuprinse și următoarele
categorii de lucrări:
• Inspecții preventive;
• Reparații curente planificate;
• Reparații curente pentru înlăturarea unor defecțiuni constatate;
• Măsuri specifice pentru pregătirea exploatării pe perioada de iarnă;
• Ținerea evidenței pe perioada de exploatare.
La lucrările de inspectie, revizie și reparații curente este necesară prezența
permanentă a unui dirginte de șantier care la intervale stabilite pentru efectuarea lucrărilor va fi ajutat obligatoriu de un muncitor. Persoanele desemnate de către firma de construcții vor fi
instruite corespunzător pentru a putea urmări si verifica functionarea optimă a construcției noi realizate.

Locuri de muncă
Funcție de personalul disponibil, firma de construcții decide crearea de noi locuri de
muncă atât pe perioada execuției, cât și în perioada de operare.
Necesarul de locuri de muncă estimat dupa implementarea proiectului este de 1.
7.10. Principalii indicatori tehnico – economici ai investiției
Pentru a demonstra rentabilitatea investiției a fost necesară calcularea unui număr
de indicatori de eficiență economică.
Investițiile constituie un proces complex care antrenează un volum mare de
resurse, cheltuieli, capital (imobilizat) pe o perioadă mai lungă, urmând ca efectele să se
obtină intr -o perioadă viitoare, după punerea în funcțiune a capacitătilor de producție. Se
pune problema găsirii căilor cele mai convenabile de urmat astfel încât efectele
Pag
125

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

economice să compenseze cheltuielile, să asigure un beneficiu, riscurile să fie cât mai
mici cu putință.
Indicatori tehnici
a. Gradul de ocupare al terenului – se obține prin raportarea suprafeței construite,
desfășurate la suprafața totală a terenului
G1=Sd
St=1540 ,49
716=2,153
unde, S d- suprafață construită, desfășurată
tS- suprafață teren
b. Gradul de utilizare a suprafeței construite – se calculează raportând suprafața
desfașurată la suprafața construită
G2=Sd
Sc∙100 =1540 ,49
385 ,12=4,00
unde, dS- suprafață desf ășurată
CS- suprafață construită
c. Gradul de folosire a suprafeței desfășurate – rezultă din raportarea suprafeței utile
la suprafața desfașurată:
G3=Su
Sd∙100 =1247 ,9
1540 ,49∙100 =82,95%
unde, uS- suprafață utilă
dS- suprafață desfășurată
d. Procentul de ocupare al terenului (POT) – exprimă raportul dintre suprafața
construită la sol(Sc) și suprafața terenului considerat (S), înmulțit cu 100
POT = 𝑆𝑆𝑐𝑐
𝐼𝐼 ∙ 100 = 385 ,12
716 ∙ 100 = 53,69% ,
ceea ce înseamnă ca terenul este ocupat in proporție de 54%.
e. Densitatea construcțiilor – se obține ca raport al suprafeței desfășurate față de
suprafața terenului
G4=Sd
St ∙ 100 =1540 ,49
716∙ 100 =215 ,15%
unde: dS- suprafață desfășurata
tS- suprafață teren
Indicatori economici
Valoarea investiției constituie un indicator de bază care se cuprinde în
documentația economică a lucrărilor de construcții – montaj, și în același timp o mărime
de calcul pentru stabilirea unor indicatori de eficiență economică derivați.
Valoarea investițiilor constituie un indicator de bază, fără de care calculul altor
indicatori este un non- sens.
a. Valoarea investiției
Pag
126

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Valoar ea investiției sau investiția totală I a fost calculată conform HG
28/2008 [19] în devizul general prin însumarea tuturor cheltuielilor inițiale. Astfel din
calculul devizului general a reieșit valoarea total general deviz TGD = 2648760 LEI ,
respectiv 583530 EURO .
b. Investiția specifică/mp
Valoarea investiției constituie un indicator d e bază care se cuprinde în
documentația economică a lucrărilor de construcții – montaj, și în același timp o mărime
de calcul pentru stabilirea unor indicatori de eficiență economică derivați.
Valoarea investițiilor constituie un indicator de bază, fără de care calculul altor
indicatori este un non- sens.
Luând în considerare valorea investiției și suprafața desfășurată a construcției
putem obține un cost de construție pe mp:
Is=I
Sd ∙ 100 =583530
1540 ,49=412 ,79 Euro /mp
unde, I – valoarea investiției
dS- suprafață desfășurată
c. Randamentul econo mic al investiției
Este cel mai cuprinzator indicator de eficiență economică a investițiilor și privește
procesul investițional în întregul său din momentul începerii investițiilor până în
momentul scoaterii din funcțiune:
Re = 𝑃𝑃𝑛𝑛
𝐼𝐼𝑡𝑡
unde,
Pn – profituri nete anuale;
It – investiții totale.
Re = 𝑃𝑃𝑛𝑛
𝐼𝐼𝑡𝑡 = 13348 ,44
175005 = 0,0763
Indicatorul exprimă profiturile nete obtinute la 1 EURO investit ș i este un indicator
de tipul efect net/ efort.
d. Calculul duratei de recuperare a investiției
Durata de recuperare a investiției constituie unul dintre indicatorii cei mai concludenti
și sintetici de apreciere a eficientei economice a investi ilor.El indică în cât timp investiția își va
recupera capitalul investit din efectul net obținut din funcționarea obiectivului. Efectul net este
întotdeauna profitul. Pentru obiective de investiție noi se calculează astfel:
D = 𝐼𝐼𝑡𝑡
𝑃𝑃ℎ
unde,
It – efortul t otal de investiții;
Ph – profitul anual.
D = 𝐼𝐼𝑡𝑡
𝑃𝑃ℎ = 175005
53557 ,29 = 4,25 ani
Dezavantajele acestei metode sunt:
– ignoră fluxurile de numerar de după perioada de restituire a creditului;
– nu ia în calcul gradul de risc al proiectului (ci doar acea parte de risc care este legata de timp).
Pag
127

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

e. Angajamentul de capital – actualizarea cheltuielilor și a veniturilor
Perioada de calc ul a capitalului angajat este de 20 – 25 de ani și se exprimă în
costurile inițiale ale investiției și cele ulterioare pentru punerea în funcțiune și exploatare.
Factorul de actualizare f = 1
(1+𝑎𝑎)𝑐𝑐,
unde a – rata de actualizare.
Tabel 7.7 Actualizarea costurilor și încasărilor anuale
Anul Costuri de
investitii
si
exploatare
anuale
[EURO] Factor de
actualizare Costuri de
investitii
si
exploatare
actualizate
[EURO] Valoarea
incasarilor
anuale
[EURO] Valoarea
incasarilor
anuale
actualizate
[EURO]
1 158081,63 0,90 142273,47 221840,00 199656,00
2 158081,63 0,81 128046,12 221840,00 179690,40
3 158081,63 0,73 115399,59 221840,00 161943,20
4 8133,85 0,66 5368,34 21840,00 14414,40
5 8133,85 0,59 4798,97 21840,00 12885,60
6 8133,85 0,53 4310,94 21840,00 11575,20
7 8133,85 0,48 3904,25 21840,00 10483,20
8 8133,85 0,43 3497,56 21840,00 9391,20
9 8133,85 0,39 3172,20 21840,00 8517,60
10 8133,85 0,35 2846,85 21840,00 7644,00
11 8133,85 0,32 2602,83 21840,00 6988,80
12 8133,85 0,29 2358,82 21840,00 6333,60
13 8133,85 0,26 2114,80 21840,00 5678,40
14 8133,85 0,23 1870,79 21840,00 5023,20
15 8133,85 0,21 1708,11 21840,00 4586,40
16 8133,85 0,19 1545,43 21840,00 4149,60
17 8133,85 0,17 1382,75 21840,00 3712,80
18 8133,85 0,15 1220,08 21840,00 3276,00
19 8133,85 0,14 1138,74 21840,00 3057,60
20 8133,85 0,12 976,06 21840,00 2620,80
TOTAL 430536,69 – 661628,00
f. Raportul dintre veniturile totale și cheltuielile totale
Analiza raportului venituri/cheltuieli reprezintă concepția fundamentală a evaluării
economice și financiare a proiectelor de investiții, și permite compararea veniturilor cu
cheltuielile, prin raport sau diferență.
CTAVTA=η
unde,
VTA – venituri tot ale actualizate
CTA – cheltuieli totale actualizate
Explicitare:
Pag
128

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

– dacă ,1>η proiectul este eficient; pentru o mai mare siguranță, se recomanda ca
,50,1>η întrucât s -ar putea ca pe viitor să apară conjuncturi nefavorabile (scădere a
prețurilor, concurență puternică, scumpiri la utilități)
– dacă, ,1=η proiectul de investiții nu produce beneficii, dar nici pierderi
– dacă ,1<η proiectul este ineficient, și va fi respins, situație în care nu se mai
elaborează celelalte analize bazate pe indicatori economici.

η=VTA
CTA=661628 ,00
430536 ,69=1,54

Valoarea neta actualizata reprezinta ceea ce ramâne la dispoziția solicitantului la
încheierea duratei de viață a proiectului. În cazul în care se recuperează intreaga
investiție facută inițial și ramane o anumită sumă, solicitantul va avea forța financiară
necesară inlocuirii utilajelor și echipamentelor uzat e moral și fizic, asigurând astfel o
continuitate dorită a prezentei investiții.
În cazul în care nu se poate recupera investiția facută pană la sfârșitul duratei de
viață a proiectului, solicitantul se va gasi din nou nevoit sa apeleze la diferite surse de
finanțare.
Din această perspectivă beneficiarul proiectului demonstrează ca are capacitatea
de a- și îndeplini toate obligațiile financiare ce decurg pe parcursul perioadei de referință,
adică investiția propusă este sustenabilă din punct de vedere financiar.
g. Viteza de recuperare a investiției
Viteza de recuperare a investițiilor este un indicator de eficiență economică a
investițiilor care razultă din raportul dintre durata de funcționare și durata de recuperare:
Vr = DDf
unde,
Df – durata de funcționare a investiției;
D – durata de recuperare a investiției.
Vr = 𝐷𝐷𝑓𝑓
𝐷𝐷 = 75
4,25 = 23,01
Indicatorul exprimă de câte ori s -ar putea recupera investiția în decursul
funcționării.
h. Valoarea netă actuală
Valoarea netă actuală totală caracterizează, în valoare absolută, aportul de
avantaj economic al unui proiect de investiții dat, caștigul, recompensa investitorului
pentru capitalul investit în proiectul respectiv, exprimat fie sub formă de chash – flow, fie
ca valoare netă actualizată.

Pag
129

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabel 7.8 Centralizator cheltuieli – profit

i. Indicele de profitabilitate
Reprezintă raportul dintre VNAT și capitalul investit.
Este realizat pe o perioadă de 20 de ani.
Ipr = 𝑉𝑉𝑁𝑁𝐴𝐴𝑇𝑇
𝐼𝐼 ∙100 = 661628 ,00
583350 ∙100 = 113,42%
j. Rata internă de rentabilitate (RIR)
Rata internă de rentabilitate repreprezintă rata de actualizare la care valoarea
actualizată a fluxului net de numerar al unui proiect este egală cu valoarea actualizată a
investiției de capital. RIR reflectă atât rata de recuperare a capitalului investit, cât și
rentabilitatea investiției originale, care sunt elementele de bază ce trebuie luate în
considerare de potențialii investitori. Utilizată în analiza fluxului de numerar actualizat,
pentru a determina rata rentabilității implicite sau sperate a unui proiect, RIR este rata
rentabilității la care valoarea netă actualizată (VNA) este zero.

Nr.
Crt. Venituri
anuale Cheltuieli din Cheltuieli
financiare Cheltuieli
totale Profit
[EURO] exploatare
[EURO] [EURO] [EURO] [EURO]
1 221840,00 8133,85 149947,78 158081,63 63758,37
2 221840,00 8133,85 149947,78 158081,63 63758,37
3 221840,00 8133,85 149947,78 158081,63 63758,37
4 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
5 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
6 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
7 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
8 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
9 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
10 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
11 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
12 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
13 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
14 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
15 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
16 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
17 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
18 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
19 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
20 21840,00 8133,85 0 8133,85 13706,15
Total 2073600,00 162677 449843,34 612520,34 424279,66
Pag
130

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Tabel.7.9 Rata internă de rentabilitate
Rata anuală a dobânzii 5%
Costul inițial al investiției [EURO] -583350,00
Venit Anul 1 [EURO] 221840,00
Venit Anul 2 [EURO] 221840,00
Venit Anul 3 [EURO] 221840,00
Venit Anul 4 [EURO] 21840,00
Venit Anul 5 [EURO] 21840,00
Venit Anul 6 [EURO] 21840,00
Venit Anul 7 [EURO] 21840,00
Venit Anul 8 [EURO] 21840,00
Venit Anul 9 [EURO] 21840,00
Venit Anul 10 [EURO] 21840,00
Venit Anul 11 [EURO] 21840,00
Venit Anul 12 [EURO] 21840,00
Venit Anul 13 [EURO] 21840,00
Venit Anul 14 [EURO] 21840,00
Venit Anul 15 [EURO] 21840,00
Venit Anul 16 [EURO] 21840,00
Venit Anul 17 [EURO] 21840,00
Venit Anul 18 [EURO] 21840,00
Venit Anul 19 [EURO] 21840,00
Venit Anul 20 [EURO] 21840,00
Rata rentabilitătii dupa 4 ani 10% 10%
Rata rentabilitătii dupa 20 ani 16% 16%

7.11. Concluzii
Conform devizului general a rezultat o investiție specifică de 412,79 Euro/mp,
durata de recuperare a investiției fiind de 4,25 ani.
Profitul a nual obținut la un euro investit a rezultat 0,0763.
Rata internă de rentabilitate determinată de 10% dupa 4 ani și 16% după 20 ani indică
faptul că proiectul este eficient din punct de vedere deoarece aceasta este mai mare
decât rata dobânzii în cazul în care banii ar fi fost depuși într -un depozit.
Având la bază datele analizate și prezentate în acest capitol se poate afirma că
proiectul este fez abil. Beneficiarul poate rambursa suma creditată la bancă în condiții
optime și fără constrângeri.

Pag
131

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Concluziile proiectului de diplomă
Pentru realizarea obiectivului propus, respectiv construcția cu regim de înălțime
P+3E având funcțiunea de clădire de locuit, am ales ca amplasament un teren situat in
Municipiul Constanța, dotat cu rețele edilitare ( apă, canalizare, energie electrică ).
Structura de rezistență a imobilului este realizată din cadre de beton armat
monolit cu inchideri si compartimentăr i din zidărie de BCA. La executia suprastructurii s -a
folosit beton C 20/25 si otel BST 500S.
În predimensionarea elementelor structurale s -a tinut cont de criteriile de
rigiditate si rezistență alegându -se valorile optime, iar calculul structurii la acți unea forțelor
laterale si verticale s -a realizat cu ajutorul programului SCIA Engineer.
Dimensionarea armăturilor elementelor structurale a fost facută in funcție de
valorile momentelor incovoietoare si a fortelor axiale alegându- se astfel numărul si
diametrul barelor de armătură, numărul etrierilor.
Execuția lucrărilor, controlul calității acestora precum si condițiile de recepție s -a
făcut conform indicațiilor din caietul de sarcini.
Documentația tehnico- economică a fost realizată pentru suprastructu ra clădirii
P+3E. După elaborarea devizului estimativ a rezultat o valoare totală a devizului cu TVA
de 537494,74 lei.
Devizul estimativ si listele de resurse au fost calculate cu ajutorul programului
Doclib 38, prin introducerea articolelor pentru realizarea activităților.
În urma realizării programării și organizării execuției lucrărilor selectate, durata de
executie este de 96 zile lucrătoare (suprastructurã rezistențã).
Execuția a fost structurată în 36 de activități. Din gra ficul resurse reiese faptul că
numărul maxim de resurse utilizate în șantier este de 20 muncitori.
În graficul Gantt se pot observa, la orice moment de timp, lucrările ce au sau ar
trebui să aibă loc pe șantier. Acest grafic permite verificarea continuă sau periodică a
lucrărilor de pe șantier.
La executarea lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente lor au fost
respectate toate prevederile din Norme de securitate a muncii pentru construcții și
confecț ii metalice , Hotărâ rea de Guvern 300 din 2006 privind cerin țele minime de
securitate si sănătate pentru ș antierele temporare sau mobile, Norme specifice de
securita te a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare și cu mijloace
nemecanizate ș i depozitarea materialelor .
În ceea ce priveste eficiența economică a proiectului s -a avut în vedere
oportunitatea și necesitatea realizării acestui obiectiv. S -a stabilit durata de realizare și
costurile estimative ale investiției, sursele de finanțare precum și principalii indicator i
tehnico- economici în urma cărora a rezultat faptul ca proiectul este eficient și că investiția
propusă este sustenabilă din punct de vedere financiar.
Din calculul devizului general, valoarea investiției este de 583530 euro respectiv
2648760 lei. Investiția specific este de 412,79 euro/mp, reprezentând costul de
construcție pe mp. Durata de recuperare a investiției este de 4,25 ani. Raportul dintre
veniturile totale si cheltuielile totale ( η= 1,54 ) este mai mare dec ât 1,50 astfel că proiectul
este eficient. Indicele de profitabilitate este de 113,42%.
Pentru realizarea acestui proiect am găsit căile cele mai convenabile astfel încât
efecte le economice să compenseze cheltuielile, să asigure un beneficiu iar riscurile sa fie
cat mai mici cu putință.
Totodată am urmat instrucțiunile Ghidului pentru elaborarea proiectului de
diplomă pentru ca, in final să imi ating scopul propus.
Pag
132

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

ANEXA A Diag rame de eforturi

Figura A.1 Diagrama de efort axial N – Ax 3

Pag
133

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Figura A.3 Diagrama de moment încovoietor My – Ax 3 (grinzi)
Pag
134

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Figura A.4 Diagrama de moment încovoietor My – Ax 3 [kNm] (stâlpi)

Pag
135

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Figura A2 Diagrama de efort axial N – Ax C

Pag
136

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Figura A.5 Diagrama de moment încovoietor My – Ax C (stâlpi) [kNm]

Pag
137

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

Figura A.6 Diagrama de moment încovoietor My – Ax C (grinzi)

Pag
138

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

BIBLIOGRAFIE
[1] Legea nr.114 din 11 octombrie 1996 – Legea locuinței;
[2] Hotărârea nr. 766 din 21 octombrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea in construcții;
[3] P100- 1/2013 – „Cod de proiectare seismică. Prevederi de proiectare pentru clădiri”;
[4] STAS -6054/77 – Adîncimi maxime de îngheț;
[5] Raport ANPM 2011 privind clima Dobrogei;
[6] CR 1 -1-4/2012 – „Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor”, Editura MarixRom
București 2012;
[7] CR 1 -1-3/2012 – „Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor”, Editura MatrixRom
București 2012;
[8] NE 012/1- 2007 – Pentru producerea betonului si exacutarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat;
[9] Ioan Cadâr,Tudor Clipii, Agneta Tudor „Beton armat – Ediția a -II-a” Timișoara 2004 ;
[10] CR0-2012 – „Bazele proiectării construcțiilor”, Editura MatrixRom București 2012;
[11] CR 1 -1-2012 – Cod de proiectare. Evaluarea ac țiunii zăpezii asupra construcțiilor ;
[12] SR EN 1992 -1-1/2004 – Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1- 1:
Reguli generale și reguli pentru clădiri
[13] SR EN 1991- 1-1 – „Acțiuni asupra structurilor. Acțiuni generale -Greutăți specifice,
greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri”
[14] SR EN 1992- 1-1-2004/AC 2012 – „Proiectarea structurilor din beton. Partea 1 -1:
Reguli generale și reguli pentru clădiri” ;
[15] SR EN 1991 -1-1/2004 – Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1 -1: Acțiuni
generale, greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri;
[16] SR EN 1991- 1-1-2004/AC 2009 – „Acțiuni asupra construcțiilor. Partea 1- 1: Acțiuni
generale – Greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri”;
[17] Tudor Postelnicu ,Daniel Nistorescu „Îndrumător de proiectare” , EdituraMatrixRom
,București.
[18] NE 012 -2-2010 – „Normativ pentru producerea și executarea lucrărilor di n beton,
beton armat și beton precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton”;
[19] HG 28/2008- Privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico- economice
aferente investitiilor publice si metodologiei,de elaborare a devizului general pentru
obiectivul de investit;
[20] Hotărârea de guvern nr.80 din 09.02.2012, Anexa 1 și Anexa 2 – privind cerințele
minime de securitate și sănatate pentru santietele temporare sau mobile;
[21] Ghid de securitate și sănătate în muncă privind sectorul construcții – Ghid de aplicare
a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 300/02.03.2015 privind cerințele minime de
securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile
[22] NSSM 42 – Norme de securitate a muncii pentru construcții si confecț ii metalice
[23] HG 300/2006 – Hotărâ rea de Guvern 300 din 2006 privind cerințele minime de
securitate si sănătate pentru șantierele temporare sau mobile
[24] NSSM 57 – Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea,
transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor
[25] Conferinta Europeana a Ministrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului,
C.E.M.A.T., Hanovra, 7 -8 septembrie 2000, Traducere C.D.C.A.S., 9
[26] Hîncu C.D,,Materiale de construcții’’.Note de curs, 20 13 – 2014.
Pag
139

Analiză economică și detalii de execuție privind construirea unei clădiri de apartamente P+3E în
municipiul Constanța
2016

[27] Popa Mirela. ,,Dinamica si ingineria seismica”.Note de curs , 2014 – 2015.
[28] Cosmin Filip – „Management în construcții I, II”, note de curs, 2015 – 2016.
[29] Diana Țenea – „Eficiența investițiilor”, note de curs, 2015 – 2016 .
[30] Gelmambet Sunai – Rezistenta materialelor, note de curs , 2013 – 2014.
[31] Tepes Onea Florin – Statica construcțiilor, note de curs , 2013 – 2014 .
[32] Popa Mirela – Calculul automat al structurilor, Editura MatrixRom, 2013.
[33] Agent R. ,,Construcții de beton armat’’.Institutul de Construcții,Bucuresti,1984.
[34] Caracostea A. s.a. „Manual pentru calculul construcțiilor”. Vol. I. Editura Tehnică,
București, 1977.
[35] Dumitrescu D., Agent R., Nicula I. „Îndrumător pentru proiectarea și calculul
construcț iilor din beton armat și precomprimat”. Editura Tehnică, București, 1978.
[36] „Îndrumător de proiectare a durabilității betonului în conformitate cu Anexa națională
de aplicare a SREN 206 -1/2006- –Clase de durabilitate”.Edit.Everest 2001,București.
[37] Hotărârea 273/14 iunie 1994 privind aprobarea regulamentului de recepție a lucrărilor
de construcții si instalații aferente acestora.
[38] Hotărârea 925/20 noiembrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și
expertiza tehnică de calitate a proi ectelor, a execuției lucrărilor si a construcțiilor
[39] ORDIN nr. 577 din 29 aprilie 2008 privind aprobarea reglementării tehnice
[40] Sârbu, Cătălin – Reabilitare urbană și dezvoltare – o dimensiune principală a tranziției
socio -economice. Un exemplu de abordare – Textura urbană, în: Dezvoltarea Durabilă,
volumul II – Mecanisme și instrumente, Editura Universității din București, 1999
[41] Legea numărul 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind
calitatea în construcții

Pag
140