INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ PROIECT DE DIPLOMĂ STUDIU PRIVIND IMPORTANȚA ASIGURĂRILOR PRIVATE DE VIAȚĂ DIN ROMÂNIA Absolvent: Diana-Andreia… [303841]

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA:

INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

STUDIU PRIVIND IMPORTANȚA ASIGURĂRILOR PRIVATE DE VIAȚĂ DIN ROMÂNIA

Absolvent: [anonimizat]-Andreia CÎRLAN

Conducător Științific:

Prof. Dr. Ionel-[anonimizat]

2019

[anonimizat], Ionel-[anonimizat]. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România; [anonimizat]; [anonimizat]

REZUMAT

Prin studiile și cercetările efectuate în cadrul prezentei lucrări s-a încercat să se evidențieze importanța încheierii unei asigurări private de viață. [anonimizat]. În plus se va demonstra eficiența unei astfel de asigurări cu ajutorul a [anonimizat].

Chestionarele au fost aplicate firmelor din județul Cluj și persoanelor fizice din județul Cluj și împrejurimi. În urma primului chestionar s-a ajuns la concluzia că firmele privesc majorarea salarială ca fiind cea mai utilă formă de motivare și reținere a angajaților, în detrimentul asigurărilor. În al doilea chestionar s-a [anonimizat]-le o [anonimizat].

[anonimizat] o asigurare privată viață este benefică și recomandată.

[anonimizat]-Țiriac, angajator, angajat, protecție.

[anonimizat], 3-5 Manastur St., 400372, Cluj-Napoca, Romania; [anonimizat]; mjitea@usamvcluj.[anonimizat]-insurance policies. The objective is to identify how important such an investment is and what are the factors which may influence the public to either buy or hold back on a life-insurance. [anonimizat], this paper shows just how efficient such an acquisition is.

The questionnaires were given to companies and individuals within Cluj county and its surroundings. [anonimizat], [anonimizat]. The second questionnaire shows that most individuals come to the conclusions that an insurance will benefit them as a safety measure and will insure quality medical treatment in case of an unfortunate accident which falls under the regulation provided by their policy.

The conclusion drawn from this study show that a [anonimizat] a lot of benefits for the individual.

[anonimizat], Allianz-Tiriac, employer, employee, safety.

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]. Existența acestora este o certitudine, întrebarea este doar când acest eveniment va avea loc.

Cu toate acestea oamenii au găsit resursele necesare încă din cele mai îndepărtate timpuri pentru a reface prejudiciul adus, căutând forme eficiente de apărare împotriva pericolelor, pentru a limita sau elimina efectele negative – boli, accidente, pagube morale, materiale etc.

Sănătatea este unul dintre cele mai importante lucruri, în condițiile neajunsurilor din sistemul public de sănătate, multe persoane se reorientează către sistemul medical privat. Pentru a beneficia de asemenea servicii de sănătate, pacienții au la dispoziție două alternative: asigurare privată sau abonament încheiat cu o clinică medicală.

Prezenta lucrare a avut ca scop principal punerea în evidență a importanței și necesității unei asigurări private de viață.

Obiectivele acestei teme sunt de a identifica gradul de importanță a unei asigurări private, care sunt factorii care influențează apetitul unui solicitant și dacă un angajator oferă sau intenționează să apeleze la această formă de beneficiu contractual pentru angajați.

Astfel, s-a dorit efectuarea unei cercetări pe bază de chestionar pentru a afla existența sau disponibilitatea achiziționării acestui tip de asigurare, precum și barierele ce intervin în decizia de a o încheia.

Lucrarea este structurată în trei părți, și anume:

Prima parte cuprinde aspecte teoretice cu privire la asigurările generale, respectiv asigurările private de viață. Prin intermediul acestora s-a dorit înțelegerea conceptului de asigurare, evoluția lor din trecut și până-n prezent, definirea elementelor componente, funcții și clasificare.

În cea de-a doua parte a lucrării este prezentată societatea Allianz-Țiriac, cu ajutorul căreia s-au studiat două polițe de asigurare, indiviadulă și de grup, precum și rezultatul în urma depuneri dosarului de daună.

Chestionarul pentru persoane juridice a fost aplicat unui eșantion de 20 de companii din județul Cluj, cuprinzând în structura acestuia 8 întrebări, atât deschise cât și închise. Cel de al doilea chestionar a fost destinat persoanelor fizice având un eșantion de 128 de persoane din județul Cluj și împrejurimi, având în componența sa 16 întrebări închise.

Metodele de cercetare aplicate în lucrare sunt studiu documentar, studiu bibliografic, anchetă pe bază de chestionar, interviu și analiză statistică.

În a treia parte a lucrării este prezentată situația actuală a pieței asigurărilor din România, analiza rezultatelor obținute în urma aplicării celor două chestionare, rezultatele fiind expuse grafic, precum și interviul realizat cu un agent economic Allianz.

La finalul lucrării se regăsesc concluziile și recomandările făcute în urma studiului efectuat.

PARTEA I-STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ASIGURĂRILE

1.1 SCURT ISTORIC

Asigurarea s-a născut din nevoia de protecție a omului în fața unor pericole și pentru găsirea soluțiilor adecvate de prevenire sau de înlăturare a lor.

Chiar din antichitate, în China, mileniul III î.Hr. sau în Babilon mileniul II î.Hr. când aveau mărfuri de transportat pe râuri, negustorii chinezi le încărcau pe mai multe vase mai mici, în ideea că dacă se scufundă un vas pierderea va fi mai mică. Dacă marfa era încărcată pe un singur vas, în eventualitatea scufundării, pierderea era totală. Babilonienii aveau un sistem de protecție al negustorilor, de evidență pentru schimburile comerciale si plăți cuprins în „Codul lui Hammurabi‟, 1750 î.Hr. (Popescu, 2010)

Cel mai vechi document scris, cunoscut până acum despre asigurări datează de circa 6500 de ani. Meșteșugarii tăietori de piatră din Egiptul de Jos au construit un fond de întrajutorare, format anticipat, prin contribuția tuturor, pentru acoperirea pagubelor provocate de diverse nenorociri ce loveau membrii colectivității. (Jitea, 2019)

Marele incendiu ce a cuprins Londra în anul 1666, unde peste 13.000 de case și atracții turistice s-au transformat în cenușă, îl determină întreprinzătorul Nicholas Barbon să deschidă un birou de asigurări. În 1680 biroul devine prima agenție de asigurări imobiliare contra incendiilor, numită „The Fire Office‟. (Popescu, 2010)

În SUA prima agenție de asigurări este pentru riscul focului, deschisă în anul 1732 în orașul Charles (azi Charleston, South Carolina). Benjamin Franklin înființează în anul 1752 „Philadelphia Contribution for the Insurance of Houses from Loss by Fire‟, acesta militează pentru folosirea materialelor de construcție mai puțin expuse incendiilor, neasigurând casele de lemn construite în mijlocul orașului. „Reinsurance Company of America‟ a luat ființă în anul 1880, fiind prima societate de reasigurări din SUA. (Popescu, 2010)

Asigurările moderne în domeniul transporturilor maritime își găsește începutul în Anglia 1780, unde Edward Lloyd a deschis o cafenea în port, aici se strângeau negustori de încărcături sau proprietari de nave, toți cei interesați să aștepte navele sau doritori de asociere în acest domeniu. Astăzi Lloydʼs este cea mai mare societate de asigurări și reasigurări maritime, de asemenea încheie asigurări în toate domeniile.

Primele forme de asigurări în România apar în secolul al XIV-lea în Transilvania, sub forma breslelor. Toți membrii aveau obligativitatea de a plăti o taxă de înscriere și o taxă periodică ce se strângea într-un fond mutual, fiind utilizat în caz de deces al membrilor și ajutorarea copiilor și soției.

Odată cu dezvoltarea capitalistă în economie apare nevoia unor forme de prevenire a riscurilor și combaterea daunelor. Cele mai reprezentative societăți de asigurări sunt: „Transilvania‟ 1868, „Dacia‟ 1871 – care are un capital de trei milioane de lei pe atunci, „România‟ 1873 – care are un capital de două milioane lei. Numărul societăților de asigurare se înmulțesc, încât a fost necesară o reglementare cerând verificarea activității acestora, multe au fost desființate, totuși între 1930-1940 existau 24 de societăți de asigurări. (Popescu, 2010)

Dupa 1948 toate societățile sunt preluate de către stat cu toate activele, din 1952 se înființează „Administrația Asigurărilor de Stat‟ care instituie monopolul în domeniul asigurărilor și reasigurărilor. După 1989 din nou piața este deschisă pentru pătrunderea capitalului privat în asigurări. (Popescu, 2010)

1.2 CONCEPTUL DE ASIGURARE

Dacă ar fi după mine aș scrie cuvântul „asigurare‟ pe ușa fiecarei case și pe fruntea fiecărui om pentru că sunt convins că pentru sacrificii neconceput de mici, familii întregi pot fi protejate împotriva catastrofelor care le-ar putea distruge pentru totdeauna… Abia atunci aș putea fi mulțumit, căci asigurarea protejează familia în cazul ivirii unei nenorociri și a unor pagube ireparabile. (Winston Churchill)

Prima definiție a fost formulată de Raiher, punând baza celorlalte definiții apărute mai târziu, acesta afirmă că „asigurarea poate fi formulată ca o formă de organizare a unui fond bănesc centralizat din contul unor mijloace descentralizate: din alocațiile făcute de participanții la acest fond.‟ (Țugulschi și Fotescu, 2006)

Juriștii Văcărel și Bercea afirmă că „Asigurarea exprimă relații de distribuire și redistribuire a produsului intern brut, relații care apar în procesul constituirii și utilizării fondului de asigurare în vederea desfășurării neîntrerupte a activității economice, păstrării integrității bunurilor asigurate, protejării persoanelor fizice împotriva anumitor evenimente care le-ar putea afecta viața ori integritatea corporală, precum și onorării obligațiilor de răspundere civilă ce revin persoanelor fizice și juridice față de terți.‟ (Țugulschi și Fotescu, 2006)

Badera consideră că asigurarea este o formă organizată de către colectivele de persoane sau diferite grupe ale rezervelor financiare care se bazează pe principii benevole sau obligatorii, create pentru acoperirea necesităților ce apar în urma unor evenimente întâmplătoare. (Țugulschi și Fotescu, 2006)

Asigurarea este considerată ca fiind operațiunea prin care un asigurător constituie, pe principiul mutualității, un fond de asigurare, prin contribuția unui număr de asigurați, expuși la producerea anumitor riscuri, și îi indemnizează pe cei care suferă un prejudiciu pe seama fondului alcătuit din primele încasate, precum și pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activităților desfășurate. (Legea 32/2000)

Activitatea de asigurare este acea prestație, care desemnează, în principal oferirea, intermedierea, negocierea, închiderea de contracte de asigurare și reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres și de recuperare, precum și investirea sau fructificarea fondurilor proprii și atrase prin activitatea desfășurată. (Kicsi și Cozorici, 2007)

1.3 ELEMENTE TEHNICE ALE UNEI ASIGURĂRI

1.3.1 Asigurătorul, asiguratul, beneficiarul și contractantul asigurării

Noțiuni cuprinse în actele normative care reglementează asigurările: (Negru, 2010)

Asigurătorul este persoana juridică care, în schimbul primei de asigurare încasate de la asigurat, se obligă: să acopere pagubele produse bunurilor asigurate de anumite evenimente asigurate, să plătească suma asigurată în cazul asigurărilor de viață sau să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde (legal) față de terțe persoane.

Asiguratul este persoana fizică sau juridică care, în schimbul primei de asigurare plătite asigurătorului poate să încheie o asigurare prin care să-și asigure bunurile, respectiv, propria persoană sau să se asigure pentru prejudiciul pe care îl poate aduce unor terțe persoane. Asiguratul este persoana purtătoare a asigurării, respectiv, titularul interesului asigurat, deoarece riscurile la care este supus vizează patrimoniul sau persoana sa.

Beneficiarul asigurării este persoana care are dreptul să încaseze despăgubirea sau suma asigurată, fără însă ca acesta să fie parte la contractul de asigurare.

Contractul asigurării este persoana fizică și juridică care încheie o asigurare fără a avea însă neapărat și calitatea de asigurat, ca urmare, contractul asigurării este titularul interesului asigurat și purtător al asigurării, în sensul că riscurile vizează patrimoniul sau persoana sa.

1.3.2 Intermedierea în asigurări și reasigurări

Reasigurarea este definită ca operațiunea de asigurare a unui asigurător de către alt asigurător, primul fiind reasigurat, iar al doilea, reasigurător. (Legea 32/2000)

Coasigurarea este operațiunea prin care doi sau mai mulți asigurători subscriu același risc, fiecare asumându-și o cotă-parte din acesta. (Legea 32/2000)

Autoasigurarea este o altă formă de protecție, ea constă în crearea de către o persoană fizică sau juridică a unui fond, a unor rezerve proprii având ca destinație numai acoperirea pagubelor create din orice motiv (calamități, incendii, furt și altele). (Kicsi și Cozorici, 2007)

Conform legii agentul de asigurare este persoana fizică sau juridică abilitată, în baza autorizării unui asigurător, să negocieze sau să încheie în numele și în contul asiguratului contracte de asigurare cu terții, conform condițiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fără să aibă calitate de asigurător sau de broker de asigurare. (Legea 32/2000)

Brokerul de asigurare este persoana juridică română sau străină, autorizată în condițiile prezentei legi, care, pentru clienții săi, negociază sau încheie contracte de asigurare și acordă alte servicii în legătură cu protecția împotriva riscurilor sau cu regularizarea daunelor. (Legea 32/2000)

1.3.3 Riscul

Riscul este un element obligatoriu deoarece fără el nu poate exista un raport de asigurare valabil. Pentru ca riscul să fie considerat asigurabil, acesta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: (Negru, 2010)

Producerea ricului să fie posibilă;

Riscul trebuie să aibă un caracter întâmplător;

Acțiunea riscului să poată fi înregistrată în evidența statistică;

Producerea riscului să nu depindă de voința asiguratului sau a beneficiarului.

Pentru a încheia orice tip de asigurare trebuie îndeplinite condiții subiective care țin de asigurat și condiții obiective ce nu țin de sfera asiguratului.

Condițiile obiective fac referire la caracteristicile impuse evenimentelor pentru a intra în sfera asigurărilor: să fie sporadice, să aibă o anumită regularitate, să aibă o extensie teritorială, să se producă în viitor.

Condițiile subiective au în vedere următoarele aspecte: necesitatea de a identifica, preveni și preîntâmpina evenimentele și riscurile generate de pagube; posibilitățile financiare ale persoanelor de a suporta plata primelor de asigurare.

1.3.4 Managementul riscului

Conceptul de management al riscului constă atât în prevenirea și minimizarea producerii unor evenimente cât și în procesul de identificare, evaluare și cuantificare al acestora. Cuantificarea riscului sau evaluarea acestuia exprimă determinarea probabilității de a se produce, precum și impactul financiar pe care îl poate avea în cazul producerii. (Negru, 2008)

1.3.5 Suma asigurată, norma de asigurare, prima de asigurare

Suma asigurată reprezintă partea din valoarea de asigurare (supusă riscului) pe care asigurătorul urmează să o plătească în cazul producerii evenimentului și pentru care asigurătorul își asumă răspunderea în cazul producerii riscului asigurat, în condițiile în care s-a încheiat asigurarea. (Negru, 2008)

Norma de asigurare reprezintă suma asigurată, stabilită prin lege, pe unitatea de obiect asigurat. (Negru, 2008)

Prima de asigurare reprezintă suma de bani dinainte stabilită pe care asiguratul o plătește asigurătorului pentru ca acesta să-și poată constitui fondul de asigurare necesar achitării despăgubirii la producerea riscului asigurat. (Negru, 2008)

Prima de asigurare cu care se operează în practica operațiilor de asigurare are caracterul unei prime brute, tarifare sau comerciale. (Jitea, 2019)

Cota tarifară este prima de asigurare stabilită pentru o unitate de calcul (o fracțiune din suma asigurată; o unitate de bun asigurat), pe o perioadă de un an. (Jitea, 2019)

Tariful de asigurare este alcătuit din sistemul cotelor tarifare, fiind stabilită în mod diferențiat în funcție de forma de asigurare. (Jitea, 2019)

Prima netă sau prima tehnică este determinată creării fondului de asigurare, din care se plătesc despăgubirile, respectiv sumele asigurate, reprezentând baza plății despăgubirilor. (Jitea, 2019)

Adaosul la prima netă este destinat acoperirii cheltuielilor de administrare a asigurărilor, constituirii rezervei de siguranță pentru acoperirea eventualelor diferențe între plățile de asigurare preliminare și cele efectuate în perioade defavorabile, pentru finanțarea măsurilor de prevenire sau limitare a unor calamități și pentru asigurarea profitului asigurătorului. (Jitea, 2019)

Prima netă împreună cu adaosul de primă poartă denumirea de primă brută sau primă tarifară. (Negru, 2008)

Prima brută = Prima netă + Adaosul de primă (1.1);

Plata primelor de asigurare poate avea lor prin unul din următoarele procedee: (Jitea, 2019)

Procedeul primei cherabile impune ca asigurătorul să se implice în încasarea primelor de asigurare la scadență, prin organe proprii, la domiciliul asiguratului ori la locul de muncă;

Procedeul primei portabile presupune ca grija plății la scadență a primelor de asigurare să revină asiguratului care, la scadență, efectuează plata directă sau virarea în cont.

1.3.6 Paguba

Paguba sau dauna reprezintă pierderea evaluabilă în bani, intervenită la un bun asigurat, ca urmare a producerii fenomenului împotriva căruia s-a încheiat asigurarea. (Negru, 2008)

Volumul daunelor nu se poate cunoaște înainte, dar se poate aproxima prin calcule bazate pe teoria probabilităților.

Pagubă totală în cazul în care bunul a fost distrus în întregime;

Pagubă parțială atunci când pierderea intervenită este mai mică decât valoarea bunului.

1.3.7. Despăgubirea

Despăgubirea de asigurare, plătită de asigurător, este suma de bani pe care asigurătorul o datorează asiguratului în vederea compensării pagubei produse de riscul asigurat. Despăgubirea de asigurare poate fi în limita sumei asigurate, egale sau mai mică decât paguba în funcție de principiul de răspundere al asigurătorului. (Negru, 2008)

1.4 CADRU LEGISLATIV

Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări;

Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, ultima modificare în 19 ianuarie 2015;

Legea nr. 32/3 aprilie 2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor.

Prin adoptarea legilor s-a urmărit stabilirea unor standarde recunoscute pe plan internațional în domeniul asigurărilor. Respectarea dispozițiilor legale, în România, se exercită de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).

1.5 CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR

Figura 1.5.1 Interdependența cadru legislativ – asigurări

Sursa: P. Tănăsescu, S. Lăzărescu, M. Dragotă, C. Șerbănescu, Asigurări moderne de bunuri și persoane, Ed. ASE, București, Biblioteca digitală

Clasificarea asigurărilor are în vedere mai multe criterii de clasificare și anume: (Negru, 2010)

1. După domeniul de asigurare:

Asigurări de bunuri;

Asigurări de persoane;

Asigurări de răspundere civilă

2. După forma juridică de realizare a asigurărilor:

Asigurări obligatorii;

Asigurări facultative.

3. După riscurile cuprinse în asigurare:

Asigurări împotriva incendiului, trăsnetului, exploziei, mișcărilor seismice etc., caracteristice anumitor bunuri;

Asigurări contra grindinii, furtunii, uraganului, ploilor torențiale, inundațiilor, prăbușirii sau alunecărilor de teren etc., în cazul culturilor agricole și rodului viilor;

Asigurări pentru boli, epizootii și accidente, în cazul animalelor;

Asigurări împotriva avariilor și altor riscuri specifice mijloacelor de transport și mărfurilor transportate de acestea în traficul intern și internațional;

Asigurări împotriva unor evenimente ce apar în viața oamenilor: deces, boli, accidente, în cazul asigurărilor de persoane;

Asigurări împotriva prejudiciilor cauzate unor terțe persoane.

În categoria riscurilor valutare sau economice sunt incluse:

Riscul de curs valutar;

Riscul fluctuației ratei dobânzii;

Riscul creșterii costurilor de fabricație.

4. După sfera de cuprindere în profil teritorial:

Asigurări interne;

Asigurări externe.

5. După natura raporturilor stabilite între asigurător și asigurat:

Asigurări directe;

Reasigurări (asigurări indirecte).

Criterii de clasificare invocate pe plan internațional: (Negru, 2010)

1. După modul lor de administrare, asigurările moderne se pot grupa în:

Asigurări de repartiție – asigurătorul se limitează să repartizeze între asigurații sinistrați suma primelor achitate de către toți membrii comunității la risc. La aceste asigurări, a căror durată este, în general, de un an frecvența riscurilor este aproximativ constantă, având o variație mică de la un an la altul. (asigurări de bunuri și de răspundere civilă)

Asigurări cu capitalizare – se încheie pe durate mari și comportă un aspect de economisire, riscul asigurat nu are o manifestare constantă. (asigurări de viață)

Datorită modalităților specifice de gestiune, în multe țări acționează principiul specializării societăților de asigurări, în sensul că cele două tipuri de asigurare nu pot fi practicate de aceeași societate de asigurări.

2. După obiectul lor și după anumite criterii tehnice:

Asigurări de daune – au drept scop repararea consecințelor unui eveniment cauzator de pagube asupra patrimoniului. Aceste asigurări vizează protejarea patrimoniului și se clasifică, la rândul lor, în:

-asigurări de bunuri care acoperă pagubele prodese bunurilor asiguratului (garanția directă a patrimoniului asiguratului);

-asigurări de răspundere care acoperă pagubele produse de asigurat unei terțe persoane, ceea ce constituie o garanție indirectă a patrimoniului asiguratului, deoarece acesta nu va mai plăti sumele necesare acoperirii prejudiciului produs din vina sa.

Asigurări de persoane – au drept finalitate plata unor sume forfetare (cuantum fix) în cazul producerii unor evenimente care afectează însăși persoana asiguratului. Acestea se clasifică în:

-asigurări de viață;

-asigurări de persoane altele decât cele de viață (asigurări de accidente și de boală).

3. O altă clasificare, de o mare importanță practică este aceea care împarte asigurările în două mari categorii, pe criteriul diferențierilor în gestionarea contractelor, a fondurilor de asigurare și a rezervelor specifice din asigurări și anume:

Asigurări de viață;

Asigurări non-viață.

Sfera asigurărilor non-viață este mai largă decât cea a asigurărilor de daune, ea cuprinzând și asigurările de accidente, de boală, precum și pe cele de asistență.

4. În literatura de specialitate sunt evocate și alte clasificări ale asigurărilor.

După criteriul modului de subscriere:

Asigurări individuale;

Asigurări de grup.

După natura riscului acoperit:

Asigurări ale riscurilor în masă;

Asigurări ale marilor riscuri (riscurilor majore).

1.6 FUNCȚIILE ASIGURĂRILOR

Funcțiile pe care asigurările le îndeplinesc în plan economico-social: (Negru, 2010)

Funcția de repartiție. Reprezintă funcția principală a asigurării și se manifestă, în primul rând, în procesul de formare a fondului de asigurare, constituit la dispoziția organizației de asigurare, pe seama primei de asigurare suportate de persoanele fizice și juridice cuprinse în asigurare.

Funcția de control, ca funcție complementară a asigurării, urmărește modul cum se încasează primele de asigurare, precum și alte venituri ale organizației de asigurare, cum se efectuează plățile cu titlu de indemnizație de asigurare, cum se efectuează cheltuielile de prevenire a riscurilor, cheltuieli administrative și gospodărești etc. și care sunt drepturile cuvenite asiguraților.

Funcția de compensare a pagubelor provocate de calamități naturale și de accidente (la asigurările generale) și plata sumelor asigurate (la asigurările de viață) prezintă interes atât pentru asigurat, cât și pentru economia unei țări.

Funcția de prevenire a riscurilor și a daunelor se realizează pe două căi: prin finanțarea unor activități de protecție împotriva calamităților și accidentelor; prin formularea unor condiții de asigurare de asemenea manieră încât să îi constrângă pe asigurători să promoveze acțiuni de prevenire a evenimentelor și să îi cointereseze pe asigurați în menținerea corespunzătoare a bunurilor asigurate.

Funcția financiară rezidă în aceea că asigurarea este considerată ca fiind una dintre componentele sistemului financiar. Încasarea primelor de asigurare are loc pe parcursul exercițiului financiar, iar scadența este fixată la începutul anului de referință.

CAPITOLUL II. ASIGURĂRI PRIVATE DE VIAȚĂ

2.1 ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA

Starea de sănătate a populației este un fenomen complex, social și biologic, care exprimă nivelul și caracteristicile sănătății membrilor unei colectivități privite în ansamblu. Starea de sănătate are o strânsă legătură cu nivelul de trai al populației, consecințele modului de viață, ale condițiilor de muncă, ale sistemului social-economic în care trăiește populația fiind puternic reflectate în starea de sănătate. (Văidea, 2010)

Clasificarea sistemelor de sănătate se face în funcție de modalitățile de colectare a fondurilor de la populație. Astfel, avem: (Văidean, 2010)

Sisteme naționale de sănătate, unde predomină finanțarea prin impozite globale;

Sisteme de asigurări sociale de sănătate, bazate pe contribuțiile obligatorii de asigurare dependente de venituri;

Sisteme de asigurări private, bazate pe prime de asigurare voluntare.

2.2 TEORII ASUPRA CAUZELOR PRODUCERII ACCIDENTELOR ȘI BOLILOR

Oamenii au căutat de-a lungul timpului să identifice cauzele producerii accidentelor și bolilor pentru a încerca, într-o oarecare măsură, să controleze, să reducă, rata de apariție a evenimentelor nedorite. Cele mai cunoscute teorii de acest gen sunt: (Coană și colab., 2007)

1) Teoria „Dominoului‟ – emisă în anul 1920 de către Heinrich și are ca și punct de pornire studii efectuate asupra bolilor profesionale. Această teorie pleacă de la premiza că accidentele sunt rezultatul unui șir de cinci evenimente înlănțuite: mediul social, greșeala unei persoane, un act periculos și/sau un risc mecanic sau fizic, accidentul în sine și accidentul rezultat.

Teoria nu are aplicabilitate în cazul pierderilor generate de dezastre naturale, cauzale și condițiile de producere ale acestora neputând fi influențate de acțiunea umană.

2) Teoria „Metodei generale de control‟ – se focusează pe controlul condițiilor fizice de nesiguranță, decât asupra erorilor umane, fiind specificate metode concrete pentru controlul accidentelor industriale și bolilor profesionale: pregătirea și educarea personalului în vederea reducerii riscurilor de producere a accidentelor, utilizarea de materiale mai puțin periculoase în procesul tehnologic, înlocuirea sau izolarea operațiunilor cu grad ridicat de periculozitate, folosirea echipamentelor de protecție, etc.

3) Teoria „Eliberării energiei‟ – emisă în anul 1970 de către William Haddon, potrivit căreia accidentele pot fi privite ca o activitate scăpată de sub control și care afectează obiectele și ființele vii la un nivel ce nu poate fi suportate de către aceștia. (ex: interzicerea construirii armelor nucleare, reducerea substanțială a numărului de permise de conducere acordate șoferilor cu antecedente negative, activarea automată a sistemelor de stingere în cazul izbugnirii unui incendiu).

4) Teoria „Revenirii operațiilor‟ – conform acestei teorii, managerul este cauza esențială a producerii evenimentului: supervizare neadecvată, planificare și organizare necorespunzătoare, structură organizațională inadecvată, etc.

5) Teoria „Siguranței sistemului‟ – se bazează pe conceptul de sistem unui al universului, un accident apare în momentul în care o componentă mecanică sau umană a unui sistem nu funcționează la parametrii optimi.

6) Teoria privind „Abordarea din punct de vedere managerial al crizei‟ – se impune conceperea și punerea în practică a unui management al crizei având drept scop reducerea pierderilor pe care anumite crize le pot produce organizației.

Punerea în practică a acestor teorii a condus la reducerea ratelor de apariție a evenimentelor nedorite, însă omul continuă să rămână neputincios în ceea ce privește controlarea apariției riscului care îi afectează viața sau patrimoniul.

2.3 CLASIFICAREA RISCURILOR ACOPERITE DE CĂTRE ASIGURĂTORI

Numărul ridicat al riscurilor existente, precum si diversitatea și complexitatea evenimentelor care pot afecta viața sau bunurile unei anumite persoane impun o clasificare a acestora. (Coană și colab., 2007)

a) Riscuri asigurabile – sunt cele acceptate de către companiile de profil și care, la râdul lor, se împart în:

riscuri generale – evenimente pentru care se oferă protecție financiară: furt, incendiu, furtună, cutremur, deces cauzat de accident sau boală, etc;

riscuri speciale – se oferă protecție la solicitarea asiguratului, prin atașarea la condițiile generale de asigurare a unor clauze suplimentare.

b) Riscuri neasigurabile – riscuri pentru care asigurătorii nu îș asumă responsabilitatea suportării pagubelor în cazul producerii lor: evenimente cauzate intenționat, evenimente a căror producere este certă sau fenomene care țin de ciclul normal de viață.

Fiecare companie de asigurări are libertatea de a-și concepe produsele de asigurare așa cum consideră că este benefic atât pentru client cât și pentru asigurător.

Procesul de elaborare a unui produs este complex și pornește, întotdeauna, de la nevoile și cerințele clienților.

2.4 INTERDEPENDENȚA ÎNTRE RISC ȘI ASIGURARE

În cazul asigurărilor de persoane, există o serie de riscuri care, odată apărute vor genera probleme financiare deoarece presupun atât pierderea unui venit cât și crearea unui nivel mai ridicat de cheltuieli. (Coană și colab., 2007)

Premergător operației de preluare sub protecție, companiile de asigurări vor evalua fiecare individ în parte pentru a stabili gradul de risc pe care potențialul asigurat îl are. În cadrul acestei evaluări, asigurătorii țin cont de două categorii de riscuri care pot interveni, riscuri fizice și riscuri morale. (Coană și colab., 2007)

Riscuri fizice – vârsta (probabilitatea de îmbolnăvire crește odată cu vârsta), starea de sănătate (eventuale afecțiuni și boli care au existat în trecut sau persistă și în prezent), sexul (există rate diferite de apariție a anumitor riscuri la bărbați și la femei), ocupația (influențează probabilitatea de producere a accidentelor), obiceiurile (consum de alcool, fumat, regim alimentar) etc;

Riscuri morale – țin de caracterul moral al clientului, posibilitatea ca o anumită persoană să acționeze ilegal sau să intenționeze să fraudeze compania de asigurări prin efectuarea unor declarații false sau incomplete, în scopul de a induce în eroare asigurătorul în procesul de evaluare a riscurilor.

Societățile de asigurări de viață își împart potențialii clienți în patru mari categorii de riscuri:

Risc standard – probabilitate de apariție a riscurilor se situează în jurul mediei înregistrate în evidențele statistice ale asigurătorului, aceștia vor plăti o primă standard;

Risc substandard – probabilitatea de producere a anumitor evenimente este mai mare decât media, iar acești asigurați vor achita prime de asigurare mai mari decât cei din clasa precedentă pentru a putea fi luați sub protecție;

Risc preferat – probabilitatea de ivire a riscului este sub acea medie, aceștia vor plăti prime mai mici chiar decât cei din prima categorie (aici pot intră persoanele foarte tinere cu un stil de viață sănătos și echilibrat, care nu au avut o boală);

Risc respins – prezintă un risc mult prea mare pentru a putea fi asigurat, drept urmare, le sunt respinse cererile de preluare sub protecție (persoane cu boli grave, într-un stadiu avansat).

2.5 CONȚINUTUL UNUI DOSAR DE DAUNĂ

În caz de daună asiguratul este obligat să notifice societatea de asigurare cu privire la producerea evenimentului.

Dacă se vor accesa servicii medicale în rețeaua partenerilor medicali, asiguratul nu va afectua plata, Allianz-Țiriac va achita direct partenerului medical serviciile accesate și vor fi incluse în asigurare.

Accesarea serviciilor medicale în afara rețelei presupune plata serviciilor și ulterior recuperarea cheltuielilor prin avizarea unui dosar de rambursare.

Pentru rambursarea costurilor trebuiesc furnizate următoarele documente:

Raportul de constatare eveniment medical (completat de medic, semnat și parafat);

Cererea de despăgubire;

Copia actului de identificare;

Chitanțele fiscale și facturile care atestă plata serviciilor medicale (în original);

Documentele medicale care atestă diagnosticul, serviciile medicale pentru care ai plătit și s-au eliberat documente fiscale. Acestea trebuie să conțină detalii despre tratamentul și inestigațiile efectuate, precum și data la care acestea s-au efectuat (în original);

Valabil doar pentru planul Spitalizare – bilet de ieșire din spital (în original). (www.allianztiriac.ro)

Considerații în urma studiului bibliografic

Informațiile prezentate în partea întâi conturează imaginea de ansamblu a domeniului asigurărilor.

Asigurările nu sunt „moda“ ultimelor decenii, putem afirma că sunt la fel de vechi precum banii, odată cu apariția banilor, au apărut și riscurile.

Conceptul de asigurare poate fi privit ca pe o formă de ajutorare între indivizii unei societăți. Oricât de mult a evoluat umanitatea, economia, digitalizarea nu putem controla tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, aici intervine piața asigurărilor, ei fiind cei care preiau riscul în schimbul unei sume de bani.

Nevoia de siguranță este imediat următoare nevoilor de bază, nevoia de asigurare pornește de la efectele pe care riscurile le au asupra vieții și/sau a bunurilor asiguraților (risc de îmbolnăvire, accident, deces, îmbătrânire). Această nevoie se activează prin prezentarea efectelor negative potențiale ale apariției riscului.

Termeni cheie de reținut: asigurat, asigurător, contractant, beneficiar, suma asigurată și prima de asigurare.

În momentul de față există numeroase publicații, studii, rapoarte ASF care pun la dispoziție cele mai recente analize. Dispunem de nenumărate informații despre piața asigurărilor la o simplă căutare, informații despre firmele de asigurare existente – evoluția și stabilitatea lor pe piața asigurărilor.

PARTEA a II-a MATERIAL ȘI METODĂ

CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII

Scopul acestei lucrări este de a evidenția importanța asigurărilor private și rolul pe care-l au în activitatea umană și activitatea unei întreprinderi.

Documentarea este activitatea de căutare, culegere, sortare și verificare într-un anumit domeniu. Instrumentul cu care se realizează documentarea este cercetarea bibliografică (cărți, tratate, monografii, articole în reviste sau buletine).

Analiza documentelor. Un document este o entitate materială care conține o anumită informație. Există documente statistice (datele din „Anuarul statistic” sau rezultatele unui recensământ), documente oficiale nestatistice (legile), documente de natură științifică, publicistică sau documente personale. (Cucerzan, 2010)

Studiul bibliografic presupune trecerea în revistă a altor cercetări care au avut ca obiect aceeași problematică, metodologie sau rezultate. (Cucerzan, 2010)

3.1. STABILIREA OBIECTIVELOR

Principalele obiective ale acestei lucrări au fost:

identificarea nivelului de existență a unei asigurări private oferite de către angajator;

ce i-ar determina să opteze pentru acest tip de asigurare;

necesitatea unei asigurări private în rândul persoanelor fizice;

motivele pentru care au/nu au încheiat o asigurare sau au renunțat la aceasta;

3.2. METODA DE CERCETARE

Pentru îndeplinirea obiectivelor s-a ales ca metodă de cercetare ancheta sociologică, având ca instrument principal chestionarul și interviul.

Ancheta sociologică presupune o investigare sistematică a unei populații definită prin obiectul anchetei, populație restrânsă la un eșantion calculat. Ancheta este o metodă de strângere a informației de la o masă de indivizi umani cu ajutorul unui instrument specific: chestionarul. (Cucerzan, 2010)

Chestionarul – poate fi înțeles ca o mulțime de întrebări, de regulă scrise, adresate subiecților în forme variate, într-o anumită succesiune, pe baza unor considerente logice și psihologice. (Cucerzan, 2010)

Clasificare după tipul întrebărilor puse:

Întrebări factuale (folosite pentru a identifica vârsta, sexul, mediul de proveniență, studiile, etc.);

Întrebări de opinie (date de ordin subiectiv precum apetitul unei solicitant pentru încheierea unei asigurări);

Întrebări închise multidihotomice, unde respondentul poate alege o singură variantă din lista de răspunsuri care îi este dată;

Întrebări închise dihotomice, unde respondentul poate alege din două variante de răspuns;

Întrebări închise cu răspunsuri multiple;

Întrebări deschise, acestea solicită exprimări persoanale, subiective, în funcție de realitatea fiecărui respondent (postcodificate).

Tipuri de scale de măsurare utilizate în cercetarea sociologică:

Scala nominală, care împarte populația studiată în clase sau categorii disjuncte, fiecărei clase fiindu-i atribuită o etichetă sau un nume.

Exemplu: Statutul dumneavoastră socio-profesional?

•Student/ă •Salariat •Liber profesionist •Casnic/ă •Șomer

Scala dihotomică reprezintă un caz particular al scalei nominale, având doar două răspunsuri posibile: „da” și „nu”.

Exemplu: Considerați utilă o asigurare privată de sănătate?

•Da •Nu

Scala de interval, exprimă numeric variabilele calitative supuse studiului.

a) Scala bipolară (sau Osgood)

Exemplu: Cum apreciați prețurile practicate de companiile de asigurări din România?

•Mici •Medii •Ridicate •Nu știu

b) Scala Likert (a acordului și dezacordului)

Exemplu: Este important să ai o asigurare de sănătate?

1. Dezacord total … 5. Acord total

c) Scala graduală

Exemplu: Cum apreciați serviciile prestate?

1. Foarte nemulțumit … 5. Foarte mulțumit

Interviul – este o metodă de cercetare care presupune legătura directă a cercetătorului cu subiectul și constă într-o conversație în cadrul căreia celui intervievat îi sunt adresate o serie de întrebări cu scopul de a fi obținute unele informații. Specific interviului este dialogul „față în față‟. (Cucerzan, 2010)

Metodă statistică utilizată – Testul 

Studiul s-a bazat pe două chestionare (persoane juridice și persoane fizice) în care fiecare coloană reprezintă parametrii (Anexa ?). Pentru a investiga dacă între acești parametrii există o relație semnificativ statistică a fost utilizat testul  „Chi-Squared‟.

În secțiunea următoare acest test este parcurs pentru doi parametrii A și B. În scop pur exemplificativ, ne asumăm că acești doi parametrii sunt întrebări la care răspunsul poate fi DA (A/B) sau NU(). Înainte de a începe testul 2 următoarea ipoteză (ipoteză nulă) a fost făcută: între A și B nu există nici o legătură, cei doi parametrii fiind independenți.

Testul 2 se bazează pe așa numitele tabele de contingență: Tabelul de contingență observat, unde valorile din tabel sunt cele observate în chestionar () și tabelul de contingență teoretic. Numerele ce apar în tabele reprezintă numărul total de măsurători de pe o coloană/rând.

Tabel 3.2.1

Tabel de contingență (To) observat

Sursa: Prelucrare personală

Tabel 3.2.2

Tabel de contingență (Tt) teoretic

Sursa: Prelucrare personală

Tabel 3.2.3

Calcule To și Tt

Sursa: Prelucrare personală

Având cele două tabele de contingență următorii pași trebuie făcuți pentru a determina dacă există vreo semnificație statistică între variabilele A și B:

Ipoteza nulă trebuie aleasă (A și B sunt complet independente);

Prag de semnificație ales α = 0.05;

În funcție de gradele de libertate, parametrul este determinat astfel încat după test, ipoteza nulă să fie respinsă cu o certitudine de 95%. Gradele de libertate sunt calculate prin urmatoarea formulă: (L-1)*(C-1), unde L și C sunt numărul de linii, respectiv coloane.

Se calculează diferența dintre valorile prezise teoretic și valorile observate în experiment, după urmatoarea formulă:

(3.1);

unde X2 respectă distribuția cu gradele de libertate calculate mai sus.

Dacă X2 este mai mare ca atunci se poate spune că ipoteza nulă poate fi respinsă cu o certitudine de 95%.

În alte cuvinte putem spune despre cei doi parametrii, A și B, cu o certitudine de 95% că nu sunt independenți, parametrul A este influențat de parametrul B și viceversa.

În caz că una din valorile prezente în tabele, , este 5 metoda utilizată va fi Fisher Exact, însă pașii sunt similari cu cei prezentați mai sus.

Pentru o citire mai usoară, în loc de comparația X2, se va determina valoarea p(X2) care va fi comparată cu α = 0,05. Dacă p este mai mică decat α atunci ipoteza nulă este respinsă. (www.stat.yale.edu)

3.3. POPULAȚIA INVESTIGATĂ

Topurile firmelor din județe și municipiul București, numite în continuare topurile județene de firme, sunt organizate de Camerele de Comerț și Industrie Județene în conformitate cu prevederile art. 4 lit. M din Legea nr. 335/2007 a Camerelor de Comerț și Industrie din România, modificată și completată.

Topurile județene de firme se obțin din clasamentele județene de firme, determinate de către Camerele de Comerț și Industrie Județene.

Sursele de informații utilizate pentru realizarea clasamentului firmelor supuse primului chestionar sunt:

Informații din situațiile financiare ale societăților pentru anul anterior, conforme cu Directivele Europene, furnizate de Ministerul Finanțelor Publice;

Informații despre firmele legal înregistrate în județul Cluj, furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Clasificarea întreprinderilor pe clase de mărime se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu completările și modificările ulterioare, care stabilește criteriile de încadrare a firmelor după cum urmează:

Tabel 3.3.1

Clasificare întreprinderi

Sursă:Metodologia de realizare a Topurilor de Firme organizate de Camerele de Comerț și Industrie din România Ediția a XXI-a

Pentru aplicarea chestionarului s-au ales întreprinderile mici și mijlocii, definite în tabelul 3.3.1. S-a stabilit cât la sută din raza județului va fi acoperită calculând numărul de firme țintă în raport cu numărul total de firme din județul Cluj.

(3.2);

Rata de răspuns – numărul de chestionare completate împărțit la numărul de chestionare trimise:
(3.3);

(3.4);

Chestionarul acoperă doar 3% din numărul total de firme din judetul Cluj, dat fiind faptul că pentru studiul de față chestionarul a fost trimis doar la un număr de 385 de întreprinderi și 20 din aceștia au răspuns.

Aplicarea acestui chestionar s-a făcut atât online (email), cât și offline (abordare telefonică și personală).

Chestionarul destinat persoanelor fizice a fost aplicat unui număr de 128 de persoane din raza județului Cluj și împrejurimi.

Redactarea și completarea formularelor s-a realizat online în aplicația „Google Forms‟, în perioada noiembrie 2018 – mai 2019.

3.4. PREZENTAREA SOCIETĂȚII ALLIANZ-ȚIRIAC ASIGURĂRI

Grupul Allianz, deservește 94 de milioane de clienți în peste 70 de țări.

SC Allianz-Țiriac Asigurări SA este o societate înregistrată în România în august 1994 sub denumirea „Asigurări Ion Țiriac‟. În anul 2000 Grupul Allianz a preluat pachetul majoritar de acțiuni, iar compania a fost redenumită „SC Allianz-Țiriac Asigurări SA‟.

În funcție de volumul primelor brute subscrise în anul 2018 (asigurări generale și asigurări de viață), primele 10 județe sunt: București (43%), Ilfov, Cluj, Timiș, Sibiu, Brașov, Alba, Prahova, Constanța, Arad.

Structura acționariatului:

Allianz New Europe Holding GmbH (persoană juridică, Austria) – sediul social în Germania, în proporție de 52,16%

Tiriac Holding Limited (persoană juridică, Cipru) în proporție de 44,79%

Alți 2 acționari (persoane fizice, România), care au împreună 3,05%

Compania acoperă un sistem complex de riscuri, mai exact, riscuri de subscriere, riscuri de piață, riscuri de credit, riscuri de lichiditate, riscuri operaționale, riscuri reputaționale, etc. Acesta are implementat un sistem de gestionare a riscurilor capabil să identifice, evalueze, gestioneze, monitorizeze și să raporteze riscurile.

Principalul obiectiv al managementului capitalului este să asigure un nivel de capitalizare adecvat pentru a îndeplini cerințele prudențiale de solvabilitate și lichiditate într-o manieră eficientă și adecvată.

Allianz oferă la ora actuală o gamă completă de produse și servicii de protecție și planificare financiară, pe toate segmentele de asigurări: auto, bunuri, răspundere, viață, sănătate. (www.allianztiriac.ro)

În domeniul asigurărilor de viață, Allianz-Țiriac, oferă:

A. Asigurări persoane fizice

Asigurări de sănătate – Asigurare de sănătate SanaPro;

Asigurări de viață – Asigurarea de viață Dinamic Invest;

Asigurarea temporară de viață Life Plan;

Asigurările de viață Optimum și Garantis Optim;

Asigurarea de viață Partener;

Asigurarea de viață Smart Plan;

Best Doctors, Clauza de afecțiuni medicale grave;

Clauze suplimentare asigurarea de viață;

Planul de economisire Zâmbet.

B. Asigurări pentru angajați

Asigurare de accidente pentru angajați;

Asigurarea de sănătate pentru angajați;

Asigurarea de viață a angajaților.

Pentru a putea observa concret ce presupune o asigurare privată de sănătate s-au studiat polițe încheiate de Allianz-Țiriac, firmă pe care o voi lua ca model în această lucrare:

3.4.1 Poliță de asigurare individuală de sănătate SanaPro

Încheiată în data 23.03.2018 pe o perioadă de 12 luni, prima de asigurare 1,770 RON, asiguratul a optat pentru ambulatoriu (amb. 10) și spitalizare (SA 15 000 RON). (Anexa 2)

Risc acoperit: accident și îmbolnăvire.

Beneficii asigurate: Plan Ambulatoriu

Consultații de specialitate – 10 consulații/an de asigurare;

Explorări funcționale (orice tip de investigație din categoria EKG, EEG etc.) – 2 investigații/an de asigurare;

Investigații de diagnosticare (ecografie și/sau radiografie) – 2 investigații/an de asigurare;

Imagistică medicală avansată (RMN, CT, mamografie, osteodensitometrie) – 2 investigații/an de asigurare;

Servicii de ambulanță în cazut urgențelor medicale – 2 solicitări/an de asigurare.

Beneficii asigurate: Plan Spitalizare

Cazare pentru o perioadă de maxim 21 de zile pe an de asigurare – 100% din costuri la spitale private din rețeaua de parteneri medicali prin decontare directă, 100% din costuri spitale din afara rețelei de parteneri prin rambursare de costuri, 100% spitale de stat din România prin rambursare de costuri;

Consultații diverse specialități; investigații medicale, analize de laborator în scop de disgnosticare; medicamente și consumabile medicale furnizate în regim de spitalizare; intervenții chirurgicale – 100% din costuri la spitale private din rețeaua de parteneri medicali prin decontare directă, 75% din costuri spitale din afara rețelei de parteneri prin rambursare de costuri, 75% spitale de stat din România prin rambursare de costuri;

Costuri acoperite de asigurător în limita a 15.000 RON/an de asigurare. (Anexa 3)

Conform dosarului de daună din 20 martie 2019, deschis în baza poliței x emisă de Agenția Cluj – Specializat, dosarul a fost respins deoarece:

Asiguratul a fost internat în perioada 07.12 – 21.12.2018, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, deoarece a suferit  un “Accident vascular cerebral hemoragic”, a cărei simptomatologie a debutat “pe fondul unor valori tensionale ridicate”.

Din biletul de externare rezultă ca asiguratul este “hipertensiv cu tratament inconstant la domiciliu” iar din fisa de la medicul de familie reiese că este diagnosticata înca din 2004 cu HTA (afectiune pre-existentă).

Având în vedere faptul ca accidentul vascular s-a produs pe fondul unui puseu hipertensiv (complicatie a unei afectiuni pre-existente), internarea din perioada mai sus mentionată nu reprezintă un risc acoperit de polița SanaPro. (Anexa 4)

3.4.2 Asigurare de grup Protect Grup EXTRA

Încheiat în data 27.01.2017 pe o perioadă de 12 luni, prima contractuală totală conform frecvenței de plată (plată trimestrială) este 1025,01 RON, angajatorul a optat pentru o asigurare de grup pentru un număr de 41 persoane stipulate în Lista asiguraților conform prevederilor condițiilor de asigurare.

Riscuri acoperite: deces ca urmare a unei boli, deces din accident, invaliditate permanentă totală sau parțială din accident, intervenții chirurgicale din accident, spitalizare din accident, fracturi din accident, incapacitate temporară de muncă din accident. (Anexa 6)

Conform dosarului de daună din 29.11.2017, deschis în baza poliței y emisă de Agenția Cluj – Specializat, solicitarea de despăgubire a fost aprobată – fractură ca urmare a unui accident + incapacitate temporară de muncă din accident. Asiguratul urmând să primească 1700 RON. (Anexa 7)

PARTEA A III-A. REZULTATE ȘI DISCUȚII

CAPITOLUL IV. PIAȚA ASIGURĂRILOR DIN ROMÂNIA

Ponderea activității de asigurări de viață în totalul sectorului de asigurări din România din perspectiva volumului de prime brute subscrise se află la un nivel scăzut în perioada 2013-2016 comparativ cu celelalte state analizate ale UE. Cu toate acestea, în perioada 2017-2018 s-a remarcat creșterea sectorului de asigurări de viață din România, ceea ce indică un interes mai mare al românilor față de produsele de asigurări de viață. În anul 2018, ponderea activității de asigurări de viață în total piață de asigurări s-a menținut la nivelul de 21%. (www.asfromania.ro)

Tabel 4.1

Dinamica repartizării pe segmente de asigurare în perioada 2014-2018 (LEI)

Sursa: ASF, Evoluția pieței asigurărilor – reasigurărilor 2018, pag. 12

Asigurările de sănătate au cumulat la finalul anului 2018 prime brute subscrise în valoare de 335 milioane lei, în creștere cu aproximativ 60% față de aceeași perioadă a anului precedent. Numărul de contracte în vigoare la sfârșitul perioadei de raportare a crescut cu 33%, iar cea mai ridicată pondere este deținută de asigurările de sănătate de la nivelul pieței de asigurări generale. (www.asfromania.ro)

La 31 decembrie 2018 activau pe piața asigurărilor 29 de societăți de asigurare, autorizate și reglementate de ASF, dintre care 16 au practicat numai activitate de asigurări generale, 7 au practicat numai activitate de asigurări de viață și 6 au practicat activitate compozită. (www.asfromania.ro)

Tabel 4.2

Societățile cu cele mai mari volume de prime brute subscrise și ponderea lor în total piață (asigurări generale și asigurări de viață) în anul 2018

Sursa: ASF, Evoluția pieței asigurărilor – reasigurărilor 2018, pag. 14

Tabel 4.3

Clasamentul societăților de asigurare în funcție de volumul de prime brute subscrise pentru asigurările de sănătate aferente activității de asigurări generale în anul 2018

Sursa: ASF, Evoluția pieței asigurărilor – reasigurărilor 2018, pag. 33

Din cele 31 de societăți care desfășurau activități de asigurare și reasigurare la 31 decembrie 2018, cea mai mare parte din volumul primelor brute subscrise pentru asigurările de sănătate au fost înregistrate de către 10 societăți, Allianz-Țiriac Asigurări situându-se pe prima poziție cu o cotă de piață de 38,82%.

CAPITOLUL V. ANALIZA PERCEPȚIEI PERSOANELOR JURIDICE ASUPRA ASIGURĂRILOR PRIVATE DE VIAȚĂ

Prin intermediul acestui chestionar se dorește observarea și înțelegerea mediului antreprenorial și deschiderea angajatorilor pentru oferirea unui beneficiu suplimentar angajaților în domeniul privat de sănătate.

Figura 5.1. Asigurare privată de sănătate

Sursa: Prelucrare proprie Excel

La întrebarea „Angajații dumneavoastră beneficiază de o asigurare de sănătate oferită de către angajator?‟ putem observa că 75% (15 companii) nu oferă protecție angajaților, fiind plătită doar contribuția către stat. Asigurarea privată de sănătate reprezentând un real avantaj și stimulent pentru angajați, având acces la servicii medicale de calitate create special pe cerințele companiei, siguranță atât pentru asigurat cât și pentru membrii familiei în cazul producerii unui eveniment nefericit.

Figura 5.2. Caracterizare sistem privat de sănătate

Sursa: Prelucrare proprie Excel

La întrebarea „Ce părere aveți despre sistemul privat de sănătate?‟ doar 7 din 20 de firme au ales să răspundă la aceasta, caracterizându-l ca fiind unul sigur (4 din 7 răspunsuri), competitiv, necesar și o afirmație negativă – inutil.

Figura 5.2. Introducere asigurare privată de sănătate pentru angajați

Sursa: Prelucrare proprie Excel

La întrebarea „Intenționați să oferiți în următoarele 6 luni un asemenea beneficiu salariaților dumneavoastră?‟ preponderent este un răspuns negativ din varii motive: neconstientizare, preț, nu este considerat un beneficiu pentru angajator – cheltuieli suplimentare.

Figura 5.3. Companii de asigurări preferate de respondenți

Sursa: Prelucrare proprie Excel

La întrebarea „Ce companie de asigurări o considerați adecvată pentru acordarea acestor beneficii?‟ putea observa că Allianz-Țiriac Asigurări deține un procent de 66,7%, fiind urmat de Groupama cu un procent de 20%. Putem afirma că Allianz și-a construit un renume puternic în piața asigurărilor din România, înregistrând anual creșteri ale profitului și a bazei de clienți.

Cu privire la întrebarea „În ce condiții ați fi dispuși să acordați acest beneficiu angajaților dumneavoastră?‟ 7 din 20 de angajatori sunt dispuși să acorde angajaților o asigurare privată de sănătate în următoarele condiții:

mediu de lucru periculos;

facilități fiscale;

raport calitate/preț;

cost mediu și arie de evenimente asigurate largă.

Figura 5.4. Întâlnire informativă

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Dintre angajatorii chestionați, doar o întreprindere și-a manifestat acordul unei întâlniri informative; 12 întreprinderi au refuzat, iar 4 nu au oferit un răspuns ferm. O întâlnire informativă este diferită de o întâlnire de vânzare, fiind premergătoare întâlnirii de vânzare. Această întâlnire are ca scop prezentarea companiei, identificarea nevoilor clientului, prezentarea produselor, obținerea datelor pentru construirea unei soluții, obținerea de recomandări și fixarea următoarei întâlnire.

Analiză statistică între:

Angajații dumneavoastră beneficiază de o asigurare privată de sănătate oferită de către angajator? (D) – Intenționați să oferiți în următoarele 6 luni un asemenea beneficiu salariaților dumneavoastră? (G)

Prin testul Fisher Exact o valoare p = 0,1078 a fost găsită. Deoarece valoarea p este mai mare decât α = 0,05, între D și G nu există nici o legătură statistică, cei doi parametri fiind independenți.

Având o bază statistică putem afirma că pentru angajator asigurarea privată de sănătate nu reprezintă o prioritate. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) suportată de angajator în anul 2019 fiind de 2,25% spre deosebire de anul 2017 când acest procent era 5,2%. Contribuția de asigurări sociale de sănătate suportată de angajat în anul 2019 este de 10% spre deosebire de anul 2017 când era în procent de 5,5%. Acordarea unei asigurări facultative angajaților implică cheltuieli suplimentare, deși este soluția optimă prin care își pot motiva personalul.

Asigurații au dreptul la un pachet de servicii de bază, în conformitate cu legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Titlul VIII Asigurări sociale de sănătate. Pachetul de bază este stabilit prin contractul-cadru elaborat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. (www.cnas.ro)

CAPITOLUL VI. INTERVIU AGENT ECONOMIC ALLIANZ-ȚIRIAC

Cum descrieți piața asigurărilor de viață?

Dinamica și efervescența par să caracterizeze evoluția asigurărilor de viață, dar mai ales a celor de sănătate.

La o scurtă privire a celor mai recente cifre oficiale date publicității, de departe, se evidențiează ratele de creștere raportate de cele două segmente de piață mentionate anterior: +30% (asigurări de viață), respectiv +52% (segmentul de asigurări de sănătate).

Desi la o primă vedere pare impresionant, nu ar trebui sa fim captați de procentele de creștere, baza fiind una mică, cel puțin în ceea ce privește segmentul de asigurări de sănătate. Astfel, în pofida unor rate de creștere considerabile, România continuă să aibă unul dintre cele mai scăzute grade de penetrare a asigurărilor de viață și sănătate din Europa, chiar și în comparație cu alte piețe Central și Est-Europene precum Polonia, Cehia, Slovacia sau Ungaria.

Piața asigurărilor din România este dominată de segmentul asigurărilor generale, în timp ce la nivelul Uniunii Europene predomină asigurările de viață. Astfel, primele de asigurări de viață reprezintă doar 20% din totalul primelor de asigurări colectate de asigurătorii din România, comparativ cu o pondere medie de 60% a asigurărilor de viață.

La nivelul Uniunii Europene acest lucru face ca România să fie țara cu a doua cea mai mică penetrare a asigurărilor de viață și țara cu cel mai scăzut nivel al densității asigurărilor de viață din Uniunea Europeană.

Românii alocă cel mai puțin pentru polițele de asigurări de viață dintre toți europenii, respectiv 18€ în medie pe an, de 10 ori mai puțin decât cehii și slovacii și de aproximativ 100 de ori mai puțin decât francezii și italienii. În ciuda creșterii economice susținute din ultimii ani, penetrarea asigurărilor de viață a rămas sub nivelul de 0,3% din PIB, cu mult sub media Uniunii Europene de 4,4%. Un sector al asigurărilor mai puțin dezvoltat, dominat de asigurările generale, este tipic pentru economiile în tranziție, cu toate acestea România se situează în urma tuturor celorlalte țări din Europa Centrală și de Est, cu excepția Letoniei.

Piața asigurărilor de viață și sănătate din România va continua să se dezvolte, în contextul în care există încă suficient loc de crestere. Segmentul bancassurance va rămâne unul dintre canalele cu cea mai rapidă creștere și este de așteptat ca asigurătorii să integreze din ce în ce mai mult digitalizarea în strategiile lor, cu obiectivul de a oferi clienților produse și servicii îmbunătățite și o experiență excelentă. Tendințe cheie, precum analiza datelor, digitalizarea și automatizarea, vor fi din ce în ce mai vizibile, definind viitorul industriei.

Ce părere aveți despre numărul scăzut de respondenți în rândul firmelor din județul Cluj? Cum poate fi soluționat acest lucru?

Consider că numărul scăzut de respondenți se datorează faptului că nu se cunosc beneficiile acestor servicii. Acest lucru ar putea fi soluționat prin campanii de informare și o prezență mai vizibilă la evenimetele organizate persoanelor juridice (conferinte, seminarii etc.)

Ce dificultăți întâmpinați în încheierea unei asigurări în rândul persoanelor juridice? Care sunt cele mai frecvente obiecții?

În rândul persoanelor juridice cel mai dificil este să te întâlnești cu factorul de decizie pentru a putea prezenta beneficiile asigurărilor private de sănătate. Angajatorii înca sunt reticenți la această formă de beneficiu oferit angajaților. Din păcate marea majoritate consideră că majorarea salarială reprezintă cea mai utilă formă de motivare și reținere a angajaților.

Ce dificultăți întâmpinați în încheierea unei polițe în rândul persoanelor fizice? Care sunt cele mai frecvente obiecții?

În rândul persoanelor fizice apar obiecții precum: „Pot renunța la contribuția de sănătate la stat și să-mi fac o asigurare privată?‟, „Nu mai am suficienți bani ca să plătesc și o asigurare privată în plus‟, „Dacă am o problemă de sănătate am cunoștințe în sistemul medical și mă descurc.‟.

Pentru o mai bună înțelegere a acestui domeniu, s-a realizat un interviu cu Botond Bartha, agent manager la Allianz-Țiriac Asigurări/Agenția Cluj – Specializat. Scopul acestuia a fost susținea chestionarului destinat persoanelor juridice, unde se poate observa reticența angajatorilor de a oferi un beneficiu suplimentar.

Cu toate acestea nu putem generaliza mediul antreprenorial prin prisma celor 20 de companii intervievate. Pentru a putea face acest lucru este necesară implementarea unui sondaj de opinie realizat de o companie specializată sau un departament al statului, care are deschidere către persoanele aflate în funcții de conducere.

CAPITOLUL VII. ANALIZA PERCEPȚIEI PERSOANELOR FIZICE ASUPRA ASIGURĂRILOR PRIVATE DE VIAȚĂ

Prin intermediul acestui chestionar s-au identificat factorii care influențează apetitul unui solicitant pentru încheierea unei asigurări, nivelul de importanță și constientizare a unui eveniment neprevăzut și efectele pe care aceste riscuri le au asupra vieții.

Vârsta, nivelul de educație, statutul socio-profesional, sursa veniturilor, venitul lunar, mediul de proveniență și genul – sunt întrebări care urmăresc profilul unui potențial sau actual asigurat. Cu ajutorul acestora se vor realiza comparații pentru a determina dacă o parte sau toți acești factori influențează decizia și nivelul de conștientizare a unui eveniment viitor, incert, dar probabil. (de la figura 7.1 la figura 7.6)

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Figura 7.1. Vârstă

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Figura7.2. Nivel de educație

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Figura 7.3. Statut socio-profesional

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Sursa: Prelucrare proprie în SPSP

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Figura 7.4. Venitul net lunar (LEI)

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Figura 7.5. Mediul de proveniență

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Figura 7.6. Gen

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Figura 7.7. Sistem de sănătate preferat

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Figura 7.8. Utillitate asigurare privată de sănătate

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Conform figurilor 7.7 și 7.8 sunt utilizate ambele sisteme medicale, stat și privat, însă 76,6% privesc asigurarea privată de sănătate fiind importantă și utilă, oferind o formă suplimentară de protecție atât pentru asigurat cât și pentru persoanele stipulate în contract.

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Achiziționarea unui pachet minimal de servicii medicale oferite de Allianz-Țiriac Asigurări este Asigurarea de sănătate SanaPro, Amb6, care poate ajunge la un cost de 400-500 lei/an în funcție de gradul de risc pe care potențialul asigurat îl are. (beneficiile și costurile acoperite de asigurător se găsesc la Anexa 3)

Figura 7.9. Disponibilitate lei/an

Sursa: Prelucrare proprie Excel

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Figura 7.10. Apreciere prețuri companii private

Sursa: Prelucrare proprie Excel

40 din 128 de respondenți, 31,3%, reprezintă numărul de persoane care nu au studiat/nu au o părere despre piața asigurărilor private de sănătate, mai exact, acest lucru indică că nu pot avea o părere obiectivă legată de acest subiect. 49,2% dintre aceștia apreciază costul unei asigurări private fiind medie și 18% sunt de părere că aceste prețuri sunt ridicate pentru nivelul nostru de trai. Conform tabelului 7.5 18,8% obțin între 2000-3000 lei net/lună și doar 22,7% obțin venituri peste 3000 lei, nivelul salarial fiind influențat de domeniul în care activează, vârstă, studii, experiență.

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Riscurile preponderent selectate sunt boală și accident, urmat de invaliditate și deces. Unul din cele mai frecvente bariere în încheierea unei polițe private este constientizarea clientului „Ce se întâmplă dacă eu voi păți ceva?‟, „Unde și din ce bani voi face demersurile necesare?‟, fiind un subiect delicat, sunt necesare 2-3 sedințe până la încheierea unei asigurări care să fie pe cerințele și necesitățile asiguratului.

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Abordarea telefonică este primul pas pentru stabilirea unei întâlniri informative, acestă cale de comunicare fiind considerată piață rece, de multe ori broker-ul și/sau consultantul financiar se confruntă cu un răspuns negativ. Acest refuz se datorează unei preconcepții greșite despre rolul unui agent financiar, el fiind mediatorul între client și companie.

Figura 7.11. Companii de asigurări preferate de respondenți

Sursa: Prelucrare proprie Excel

„Ce companie considerați adecvată pentru acordarea unei asigurări private?‟. Pentru furnizarea serviciilor de protecție 34,5% dintre respondenți au ales compania Allianz-Țiriac, urmată de companiile BCR Asigurări (actuala OMNIASIG VIG) și GROUPAMA cu un procent de 16,96%. NN Asigurări deși înregistrează anual creșteri în domeniul asigurărilor, în prezentul chestionar a înregistrat un procent de 9,36%, de asemenea, acest aspect se poate datora faptului că în aprilie 2015 compania trece printr-un proces de rebranding ce presupune schimbarea numelui și a identității vizuale, astfel „ING devine NN‟.

Companiile situate pe primele poziții se regăsesc în „Clasamentul societăților de asigurare în funcție de volumul de prime brute subscrise pentru asigurările de sănătate în anul 2018“ (Tabel 4.3).

Sursa: Prelucrare proprie în SPSS

Cele patru afirmații au fost concepute pentru a observa pe o scală de la 1 la 5, nivelul de dezacord respectiv acord față de domeniul asigurărilor private. Trebuie specificat că această scală este bipolară, în sensul că măsoară atitudinea sau aprecierea față de acest subiect atât printr-un răspuns pozitiv cât și negativ, în funcție de realitatea și prioritatea fiecarui individ în parte.

„Este important să ai o asigurare de sănătate‟ se clasează între indiferent și acord total, acord total având aproximativ jumătate din răspunsuri.

În antiteză cu prima afirmație, afirmația „Am asigurare pentru că este obligatorie‟, o putem utiliza pentru a împărți respondenții în trei categorii, și anume: cei care au încheiat o asigurare fiind constrânși de reglementările statului, cei care au încheiat o asigurare pentru că observă utilitatea ei și nu în ultimul rând cei care oscilează între cele două categorii, obligativitate și utilitate.

Cea mai reprezentativă afirmație, care conturează scopul prezentului chestionar este: „Voi avea asigurare pentru a-mi acoperi potențialele riscuri.‟. De la postura de „indiferent‟ la „acord total‟ se poate observa o creștere 28 – 32 – 54, numărul răspunsurilor negative fiind scăzut, respectiv 5 și 9.

Analiză statistică între:

Nivel de educație (C) – Statut socio-profesional (D)

Prin testul Fischer Exact o valoare p = 3,963*105 a fost găsită. Deoarece această valoare este mai mică decât α = 0,05 ipoteza nulă poate fi respinsă, deci o relație statistic semnificantă există între cele două variabile.

Statut socio-profesional (D) – Sursă venituri (E) p 2,2*1016 α = 0,05 există o relație statistic semnificantă între cele două variabile.

Când întâmpinați o problemă la ce sistem de sănătate apelați? (J) – Apreciere serviciile medicale oferite de stat (I) p = 0,007388 α = 0,05 există o relație statistic semnificantă între cele două variabile.

Venit net/lună (F) – Cât sunteți dispus să plătiți pentru o astfel de asigurare/an? (L) p = 0,02092 α = 0,05 există o relație statistic semnificantă între cele două variabile.

Utilitate (K) – Prețuri practicate calitate/preț (M) p = 0,0004557 α = 0,05 există o relație statistic semnificantă între cele două variabile.

Utilitate (K) – Cât sunteți dispus să plătiți pentru o astfel de asigurare/an? (L) p = 0,7812 α = 0,05 există o relație statistic semnificantă între cele două variabile.

Este important să ai o asigurare de sănătate (R) – Am asigurare pentru că este obligatorie (S) p = 0,01478 α = 0,05 există o relație statistic semnificantă între cele două variabile.

Voi avea asigurare pentru că este obligatorie (T) – Voi avea asigurare pentru a-mi acoperi potențialele riscuri (U) p = 0,0001471 α = 0,05 există o relație statistic semnificantă între cele două variabile.

Am asigurare pentru că este obligatorie (S) – Voi avea asigurare pentru că este obligatorie (T) p = 1*107 α = 0,05 există o relație statistic semnificantă între cele două variabile.

Am asigurare pentru că este obligatorie (S) – Voi avea asigurare pentru a-mi acoperi potențialele riscuri (U) p = 0,02095 α = 0,05 există o relație statistic semnificantă între cele două variabile.

Vârstă (B) – Care sunt cele mai frecvente riscuri la care sunteți expus? (N)

Prin testul Fisher Exact o valoare p = 0,07192 a fost găsită. Deoarece valoarea p este mai mare decât α = 0,05, între B și N nu există nici o legătură statistică, cei doi parametri fiind independenți.

Având o bază statistică putem afirma că o persoană, indiferent de gen, până la achiziționarea unei asigurări private de sănătate, trece ideea achiziționării prin anumite filtre, de ordin subiectiv și economic.

Cel mai reprezentativ indicator, care influențează în mare parte decizia achiziționării, este venitul. Venitul fiind strâns legat de nivelul de educație și statutul socio-economic.

Se subînțelege că o persoană cu posibilități materiale limitate va utiliza serviciile medicale oferite de stat sau deloc, din nefericire, având alte priorități (întreținere, familie, prioritari vor fi copii și în cele din urmă propria persoană).

Persoanele cu venituri medii spre ridicate dispun de resursele necesare pentru a încheia o asigurare facultativă, însă și aici putem observa prezența unor factori subiectivi, cum ar fi: „Sunt tânăr și încă nu este momentul să mă gândesc la asta, o voi face la 30-40 de ani“, „Ce pot păți atât de grav?“, „Plătesc taxe, statul trebuie să se ocupe de asta“.

Cei care dețin o asigurare și sunt familiarizați cu piața asigurărilor private utilizează în mare parte servicii medicale private și oferă un feedback pozitiv cunoștințelor, stârnindu-le curiozitatea, fiind cei care ulterior vor cere o întâlnire consultativă.

Înainte de a încheia o asigurare, de orice tip, trebuie să avem în vedere:

persoana interesată trebuie să fie sigură că prețul este adecvat nevoilor și disponibilității financiare;

este indicat să poată beneficia de asigurare întreaga familie, astfel se poate opta pentru o asigurare de grup personalizată;

alegerea firmei cu resurse financiare îndestulătoare și echilibrate financiar, pentru a putea onora eventualele daune;

studierea ofertei și a sferei de acoperire;

citirea și înțelegerea contractului înainte de semnare.

După încheierea unei asigurări este important să nu se întârzie plățile și să se întrețină relația cu consultantul. Foarte important într-o asigurare privată de viață este declararea în totalitate a problemelor medicale pentru o evaluare cât mai corectă a riscului asigurabil.

RECOMANDĂRI ȘI CONTRIBUȚII PROPRII

Concluzii și recomandări

În lucrarea de cercetare intitulată „Studiu privind importanța asigurărilor private de sănătate din România‟ s-a încercat să se evidențieze importanța și rolul pe care-l au în activitatea umană și activitatea unei întreprinderi.

În activitatea noastră zilnică se pot produce anumite evenimente, independe de voia umană (boală, accident, efectul de îmbătrânire, deces), care ne pot periclita desfășurarea firească a lucrurilor. Cu toate acestea pentru a preveni, reface sau elimina efectele negative, firmele de asigurare oferă protecția necesară. În momentul de față pe piața asigurărilor private de viața din România se găsesc numeroase produse care permit potrivirea nevoilor fiecărui client, dezvoltate de către diferite firme de asigurări.

Asigurarea privată de sănătate acoperă o gamă largă de evenimente, oferă acces la servicii medicale superioare, flexibilitatea de a trece de la un furnizor de servicii medicale la altul indiferent de sistemul utilizat, public sau privat.

Eficiența asigurărilor sociale de sănătate, precum atragerea și satisfacerea clienților, ar fi posibilă, dacă cele două sisteme, privat și public, ar funcționa împreună, solidar, precum funcționau în antichitate. Conform teoriei lui Maslow, sănătatea este una din nevoile de bază ale piramidei, ceea ce ne arată că această nevoie nu este facultativă, ci obligatorie.

Datorită faptului că în România nivelul de impozitare este ridicat, 40,62% merge către stat, din care 10% revine CASS-ului, pentru o persoană cu minimul pe economie, achiziționarea unei asigurări private de sănătate nu reprezintă o prioritate. Cu toate acestea, persoanele care cunosc oferta asigurătorilor, dar nu beneficiază în momentul de fața, consideră asigurarea fiind necesară, oferindu-le siguranța necesară și convingerea că vor avea servicii medicale de calitate în cazul producerii unui eveniment asigurat.

Costul unei polițe de asigurare poate reprezenta un eform minor pentru familiile înstărite, dar o povară pentru cele nevoiașe.

În urma implementării chestionarelor s-au identificat măsuri eficiente pentru a stârni interesul asiguratului cât și a asigurătorului, pentru o dezvoltare durabilă și eficientă a ambelor părți interesate:

sprijin financiar și gratuitate pentru familiile defavorizate, obținute dintr-un fond de întrajutorare;

obligația angajatorilor de a oferi polițe de grup salariaților;

înrolarea tinerilor în scheme de asigurare – populația ar putea fi stimulată de prețul scăzut al unei asigurări la vârste cât mai mici, când starea de sănătate este fără cusur, preț care devine din ce în ce mai costisitor odată cu trecerea anilor;

creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate;

clarificarea și informarea tuturor aspectelor tehnice cu privire la calcularea deductibilităților fiscale;

campanii de informare pentru toate vârstele. Prezentarea situației actuale a sistemului public și privat pentru ca fiecare cetățean să decidă în cunoștință de cauză. La momentul actual avem acces la aceste informații, dar pot fi interpretate greșit datorită limbajului utilizaj. Persoanele cu un nivel de educație scăzut nu vor avea capacitatea să asimileze informația fără ajutorul persoanelor specializate.

Conform Autorității de Supraveghere Financiară extinderea asigurărilor private către unitățile sanitare publice a întâmpinat dificultăți, existând motive pentru care ea nu se regăsește în practică, se vor prezenta câteva dintre acestea:

nu sunt definite modalitățile operaționale de decontare între spitalele publice și asigurătorii privați;

nu există responsabilitățile clare pentru cine se ocupă de aceste demersuri;

există activități și cerințe legale care blochează demersul. Experții trebuie să verifice calitatea serviciilor furnizate, dar din perspectiva contractului încheiat cu privatul;

personalul medical nu este cointeresat pentru prestarea unor astfel de servicii decontate prin asigurări private;

nu pot fi fixate tarife diferențiate pe unități medicale: unele spitale sunt la autoritățile centrale, altele la autoritățile locale.

Deși are un grad de dezvoltare redus în raport cu alte țări europene, piața asigurărilor are un potențial de dezvoltare ridicat care ar aduce beneficii multiple tuturor celor implicați: sistem de sănătate, asigurați, sistem asigurări private.

Contribuții proprii

Însumând cele prezentate mai sus, se vor prezenta principalele contribuții personale la elaborarea acestei lucrări:

Studiu bibliografic cu privire la domeniul asigurărilor;

Documentarea cu privire la asigurările private de sănătate în România, precum și evoluția acestora în anul 2018;

Documentare privind societatea Allianz-Țiriac;

Solicitare asigurări de sănătate încheiate în anii precedenți de Allianz-Țiriac Asigurări, Agenția Cluj;

Realizare chestionare și aplicarea lor: chestionar persoane juridice și chestionar persoane fizice;

Realizare interviu cu manager Botond Bartha, Allianz-Țiriac Asigurări/Agenția Cluj –Specializat;

Rezultatul analizei a două asigurări: asigurare individuală și asigurare de grup;

Rezultate chestionare cu ajutorul tabelelor și graficelor;

Interpretare statistică în urma chestionarelor aplicate;

BIBLIOGRAFIE

Ciumaș Cristina, 2009, “Asigurări generale”, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Coană F. I., Rodica-Viorica Coană, Iudit M. Fodor, 2007, “Asigurări comerciale private de viață”, Editura Gutenberg Univers

Cucerzan V. M., 2010, “Introducere în sociologie”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca

Jitea I. M., 2019, “Asigurări – Suport de curs”, USAMV Cluj-Napoca

Negru T., 2008, “Asigurările și reasigurările în economie”, Editura C.H. Beck, București

Negru T., 2010, “Economia asigurărilor Metode, tehnici, soluții”, Editura Wolters Kluwer România

Popescu Doinița, 2010, “Asigurări și reasigurări”, Editura PRO Universitaria, București

Țugulschi A., S. Fotescu, 2006, “Asigurări și reasigurări”, Chișinău

Văidean Viorela-Ligia, 2010, “Asigurările sociale de sănătate în România – Realități și Perspective”, Cluj-Napoca

www.legislatie.just.ro, Legea 32/2000, ultima accesare 21.03.2019

www.academia.edu, ultima accesare 14.05.2019

www.stat.yale.edu, ultima accesare 30.05.2019

www.asfromania.ro, ultima accesare 15.06.2019

www.cnas.ro, ultima accesare 15.06.2019

www.allianztiriac.ro, ultima accesare 15.06.2019

www.asigurări-sanatate.ro, ultima accesare 21.06.2019

ANEXE

Anexa 1

Chestionar persoane juridice

1. Angajații dumneavoastră beneficiază de o asigurare privată de sănătate oferită de către angajator?

*dacă răspunsul este „Nu‟ se va trece la întrebarea numărul 3

Da

Nu

2. Angajații dumneavoastră sunt mulțumiți de serviciile medicale prestate?

Da

Nu

3. Ce părere aveți despre sistemul privat de sănătate?

Sigur

Competitiv

Inutil

Altele

4. Intenționați să oferiți în următoarele 6 luni un asemenea beneficiu salariaților dumneavoastră?

Da

Nu

5. Ce companie de asigurări o considerați adecvată pentru acordarea acestor beneficii?

ALLIANZ-ȚIRIAC

BCR ASIGURĂRI

OMNIASIG

GROUPAMA

ASIROM

NN ASIGURĂRI

Altele

6. În ce condiții ați fi dispuși să acordați acest beneficiu angajaților dumneavoastră?

7. Ați fi interesat de o întâlnire informativă despre beneficiile unei asigurări private de sănătate pentru dumneavoastră, cât și pentru angajați?

Da

Nu

Nu știu

8. Ce ați vrea să aflați de la un consultant în legătură cu produsele și serviciile de asigurare?

Chestionar persoane fizice

Vârsta dumneavoastră:

18 – 25

25 – 35

35 – 45

45

Nivel de educație (ultima absolvită)

Studii primare

Studii gimnaziale

Studii liceale

Studii superioare

Studii post-universitare

Statutul dumneavoastră socio-profesional:

Student/ă

Salariat

Liber profesionist

Casnic/ă

Șomer

Care este sursa veniturilor dumneavoastră:

Bursă

Ajutor social

Persoană fizică autorizată

Persoană juridică (SRL, SA etc.)

Activități agricole

Loc de muncă

Job-uri ocazionale

Familie

Altele

Indicați venitul net/lună (Lei)

1000

1000 – 2000

2000 – 3000

3000

Nu doresc să precizez

Mediul de proveniență:

Urban

Rural

Genul dumneavoastră:

Feminin

Masculin

1. Cum apreciați serviciile medicale oferite de stat?

1 – foarte nemulțumit

2 – nemulțumit

3 – indiferent

4 – mulțumit

5 – foarte mulțumit

2. Când întâmpinați o problemă, la ce sistem de sănătate apelați?

Public

Privat

3. Considerați utilă o asigurare privată de sănătate?

Da

Nu

4. Cât sunteți dispus să plătiți pentru o astfel de asigurare/an? (Lei)

100 – 300

300 – 600

Altele

5. Cum apreciați prețurile practicate de companiile de asigurări din România? (calitate/preț)

Mici

Medii

Ridicate

Nu știu

6. Care sunt cele mai frecvente riscuri la care sunteți expus?

Accident

Boală

Invaliditate

Deces

Cutremur

Incendiu

Altele

7. Ați fost contactat de un broker/consultant financiar?

Da

Nu

8. Ce companie considerați că este adecvată pentru acordarea unei asigurări private?

ALLIANZ-ȚIRIAC

BCR ASIGURĂRI

OMNIASIG

GROUPAMA

ASIROM

NN ASIGURĂRI

Nu știu

9. Apreciați următoarele afirmații cu privire la domeniul asigurărilor:

9.1. Este important să ai o asigurare de sănătate.

1 – dezacord total

2 – dezacord parțial

3 – indiferent

4 – acord parțial

5 – acord total

9.2. Am asigurare pentru că este obligatorie.

9.3. Voi avea asigurare pentru că este obligatorie.

9.4. Voi avea asigurare pentru a-mi acoperi potențialele riscuri.

Anexa 2

Anexa 3

Anexa 4

Anexa 5

Anexa 6

Anexa 7