INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI [303301]

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE

INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI

PROIECT DE LICENȚĂ

COORDONATOR ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

Cap.1 Aspecte generale privind transportul rutier internațional.

[anonimizat] a bunurilor cu ajutorul autovehiculelor. Este cea mai veche și cea mai folosită metodă de transport de mărfuri.

Sistemul de transport auto sau sistemul rutier de transport aflat în plină dezvoltare se compune din: autovehiculul rutier și drumul.

În țara noastră conform H.G. 223/1992 se stabilește că în domeniul transporturilor rutiere calitatea serviciului să fie asigurată și controlată prin sistemul „ licenței de transport” și a „licenței de execuție” prin care se atestă capacitatea agentului economic de a efectua transporturi în condiții de calitate și siguranță.

Sunt supuse obligației de a dobândi o licență de transport următoarele categorii de agenți economici:

agenții economici deținători de mijloace de transport care au ca scop transportul de mărfuri în trafic intern și internațional;

agenții economici care realizează transportul de personae în trafic intern și internațional;

[anonimizat] a efectua transporturile internaționale de călători;

transporturi agabaritice;

transporturi de substanțe periculoase.

Evoluția crescatoare obținută de transporturile auto atât ca volumul transporturilor (tone-km), [anonimizat], este datorată următoarelor calități:

o bună mobilitate în comparație cu celelalte moduri de transport;

[anonimizat] a fi nevoie de investiții mari pentru punerea in aplicare;

o mare capacitate de a completa celelalte moduri de transport care fara ajutorul transporturilor auto pentru transportul marfii de la locul de producție la stația de încărcare și de la stația de descărcare la ultima destinație nu ar putea realiza singure întreg lanțul de transport.

o [anonimizat]( de la locul producerii mărfii la destinația finală) fără ajutorul altor moduri de transport;

[anonimizat].

Organizarea activității de transport auto are urmatoarele elemente componente: [anonimizat].

[anonimizat]:

în funcție de zona de acțiune a serviciului de transport oferit (urban, suburban, interurban și internațional);

în funcție de drumul folosit;

în funcție de consumatorul de servicii de transport (firmă, companie etc.)

în funcție de marfa transportată ( [anonimizat], perisabile, [anonimizat], cisterne)

în funcție de capacitatea de transport.

Avantajele transportului auto:

[anonimizat], pierderea sau avarierea mărfurilor;

viteze comerciale mai mari decât in alte moduri de transport;

[anonimizat]ece nu necesită sisteme și instalații speciale(porturi, aeroporturi etc.);

gamă largă de produse transportate;

cheltuieli reduse ;

la transportul multimodal sunt folosite aproape întotdeauna;

o bună mobilitate, deoarece permit incărcarea mărfii de la locul de producție, având acces în orice loc.

Datorită avantajelor prezentate , acestea au dus la o creștere a importanței si contribuției transporturilor auto în trafic intern și internațional.

Reglementări internaționale privind transportul rutier.

Transportul internațional conform OG 37/2011, care ne trimite la regulamentul 1072/2009 este:

o cursă efectuată de un vehicul încărcat cu marfă, unde punctul de plecare și punctul de destinație se află în două state membre diferite ale UE;

o cursă efectuată de un vehicul încărcat cu marfă dintr-un stat membru UE către o țară țerță sau invers;

o cursă efectuată între mai multe țări terțe, cu trecerea prin una sau mai multe state membre UE;

o cursă fără încărcătură conform transporturilor menționate la literele a,b,c.

În fiecare țară au apărut reglementări care stabilesc condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească camioanele străine pentru a fi admise să circule pe drumurile naționale.

Transportul internațional dintre România și alte state din afara UE este reglementat de OG 37/2011, de alte reglementări naționale, acorduri și convențiile la care România este parte.

Pentru efectuarea transportului internațional de marfă, un operator trebuie să îndeplinească condițiile generale de licențiere și unele condiții specifice acestui domeniu.

Pentru transportul internațional care implică țări din afara UE, compartimentul de marfă al vehiculului respectiv trebuie sa fie prevăzut cu dispozitive de sigilare.

Vehiculele implicate în transportul internațional trebuie să dețină un certificat internațional de verificare tehnică. Transportatorii din România fac verificarea stării tehnice sau ITP obligatorie. Pentru țările care cer ITP internațional, pe baza Acordului de la Viena din 1997, transportatorii trebuie să obțină un certificat care să ateste ITP-ul făcut conform acestui acord.

În cazul preocupărilor internaționale pentru unificarea normelor privind transporturile rutiere, au fost elaborate mai multe convenții care facilitează dezvoltarea transporturilor rutiere, existând însă și acorduri multilaterale și bilaterale în acest sens.

Cele mai importante reglementări de care trebuie să se țină seama la efectuarea transporturilor internaționale sunt:

Convenția referitoare la contractul de transport internațional rutier(CMR);

Cenvenția vamală referitoare la transporturile internaționale de mărfuri;

Convenția internațională referitoare la transportul mărfurilor perisabile;

Privind semnalizarea rutieră;

Pentru asigurarea împotriva răspunderii civile(cartea verde);

Convenția vamală pentru importul temporar al autovehiculelor rutiere;

Convenția vamală pentru importul temporar al autovehiculelor rutiere;

Acordul European privind transportul internațional de mărfuri periculoase.

Contractul de transport internațional (C.M.R)

Convenția referitoare la contractul de transport internațional – CMR a fost semnată la Geneva 19 mai 1956. Prin această convenție sunt reglementate în mod uniform condițiile generale în care se încheie și se execută contractul de transport rutier de mărfuri, reprezentat prin „Scrisoarea de trăsură tip CMR” vezi Anexa 1.

CMR-ul se încheie în cazul transportului rutier de mărfuri între două țări diferite.

Conform Art. 1. – (4) CMR nu se aplică :

transporturilor funerare;

transporturilor efectuate de strămutare;

transporturilor efectuate pe baza convențiilor poștale internaționale.

Țara noastră a aderat la această convenție în baza Decretului 451/20.11.1972, convenție intrând în vigoare pentru Romînia la data de 23.04.1973, la 90 zile după depunerea instrumentelor de ratificare la ONU.

Scrisoarea de trăsură este întocmită în trei exemplare originale, semnate de expeditor și de transportator. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea însoțește marfa, iar al treilea se reține de transportator.

Scrisoarea de trăsură trebuie să conțină următoarele date:

locul și data întocmirii sale;

numele și adresa expeditorului;

numele și adresa transportatorului;

locul și data primirii mărfii și locul prevăzut pentru eliberarea acesteia;

numele și adresa destinatarului;

denumirea curentă a naturii mărfii și felul ambalajului;

numărul coletelor, marcajele speciale și numele lor;

greutatea brută sau cantitatea altfel exprimată a mărfii;

cheltuielile aferente transportului;

instrucțiunile necesare pentru formalitățile de vamă și altele;

indicația că transportul este supus regimului stabilit prin prezenta convenție și nici unei alte clauze contrare;

termenul în care transportul trebuie efectuat. În majoritatea contractelor de transport CMR, se precizează și termenul maxim de executare a transportului. În unele situații se prevăd penalizări pentru fiecare zi întârziată față de termenul fixat;

valoarea declarată a mărfii;

instrucțiunile expeditorului către transportator cu privire la conservarea calității mărfii în timpul transportului și manipulărilor;

lista documentelor remise transportatorului pentru ca acesta să răspundă în caz de rătăcire sau deteriorare a lor;

menținerea expresă de întârziere a transbordării mărfii în cazul când în contractul de vânzare-cumpărare se stipulează acest lucru.

Răspunderea expeditorului.

Conform Art. 7. Paragraful (1) din prezenta convenție, expeditorul este obligat să raspundă pentru toate cheltuielile și daunele suferite de transportator, din cauza lipsei anumitor date din scrisoarea de trasură cum ar fi: numele și adresa expeditorului și a destinatarului, denumirea mărfii, cantitatea mărfii, numarul coletelor etc.

De asemenea, expeditorul răspunde de proasta ambalare a mărfii sau defecțiunile acesteia care ar produce avarierea mărfii sau a autovehiculului.

Încărcătorul răspunde de insuficienta, lipsa sau proasta completare a documentelor necesare tranzitării, îndeplinirii formalităților de vămuire la frontierele țărilor de tranzit sau în țara de destinație. De asemenea, încărcătorul trebuie să furnizeze toate informațiile pentru ca transportul să se poată executa în bune condiții, cărăușul nefiind obligat să examineze toate documentele predate de încărcător dacă sunt suficiente, dacă conțin toate datele sau dacă sunt corect întocmite.

Pentru a evita staționarea autovehiculului pe parcurs sau imposibilitatea predării mărfii destinatarului nominat din culpa sa, expeditorului (încărcătorul) este obligat să cunoască ce fel de documente să furnizeze cărăușului și să le anexeze la scrisoarea de trăsură, menționându-le pe fiecare în parte într-o rubrică a acesteia.

Răspunderea transportatorului

La primirea mărfii, transportatorul trebuie să verifice datele din scrisoarea de trăsură care să coincidă cu marfa transportată: numarul paleților sau coletelor, marcajul, starea și ambalajul mărfii.

Conform Art. 17. din convenția CMR, transportatorul răspunde pentru pierderea totală sau parțială sau pentru avarierea mărfii, dar și pentru întârzierea în eliberare. Poate fi exonerat de această răspundere dacă pierderea sau avarierea mărfii sau produs în urma unor circumstanțe pe care transportatorul nu putea să le evite și ale căror consecințe nu le putea preveni. Transportatorul nu poate aduce ca argument pentru a fi exonerat, defecțiunea vehiculului cu care efectuează transportul, nici culpa persoanei de la care a închiriat vehiculul.

Sunt situații în care cărăușul nu răspunde de pierderea sau avarierea mărfii:

– s-au folosit autocamioane descoperite (fără prelate), dacă acest lucru a fost convenit cu predătorul și a fost menționat expres în scrisoarea de trăsură;

– avarierea sau pierderea ca urmare a unui ambalaj defectuos sau necorespunzător specificului mărfii;

– încărcarea, descărcarea și stivuirea s-au făcut de către expeditor, destinatar sau persoana împuternicită dea ceștia;

– avarierea, pierderea totală sau parțială s-au produs ca urmare a însăși natura mărfurilor(în special ruginire, scurgere evaporare, uscare)

– rătăcirea și pierderea s-au datorat insuficienței sau imperfecțiunii marcajelor făcute de expeditor pe colete;

– transportul animalelor vii.

Modificarea contractului de transport

Contractul de transport tip CMR poate fi modificat și după semnare, la cererea expeditorului, însă numai în anumite condiții. De asemenea, în unele situații, acest drept îl are și destinatarul.

Expeditorul poate cere transpotatorului următoarele:

a) Oprirea transportului pe parcurs pentru a clarifica cu cumpărătorul sau destinatarul mărfii anumite aspecte nou apărute după expediere;

b) Schimbarea locului de eliberare prevăzut inițial în contractul de transport;

c) Eliberarea mărfii unui alt destinatar decât cel indicat în scrisoarea de trăsură.

Acest drept al expeditorului, de a modifica ulterior contractul de transport internațional, nu mai poate fi folosit în cazurile în care:

– marfa a fost deja eliberată destinatarului;

– camionul care execută transportul interoperațional nu mai poate fi interceptat;

– destinatarul a obținut cel de-al doilea exemplar al scrisorii de trăsură.

Exercitarea dreptului de modificare ulterioară a contractului de transport se poate face în baza prezentării primului exemplar al scrisorii de trăsură în care se înscriu noile instrucțiuni ce se dau transportatorului. Cărăușul este obligat să execute aceste dispoziții ulterioare numai dacă expeditorul acceptă să-l despăgubească pe acesta cu contravaloarea cheltuielilor suplimentare ce pot apărea în urma acestor modificări, precum și a eventualelor prejudicii ce ar putea decurge. Dacă, din anumite motive, cărăușul nu poate executa contractul de transport în condițiile stipulate, fiind împiedicat de diverse motive să ajungă la locul de destinație nominat sau să efectueze transportul pe ruta stabilită, acesta este obligat să solicite instrucțiuni expeditorului sau altei persoane care are dreptul să dispună de marfă.

Dacă circumstanțele permit, totuși, efectuarea în continuare a transportului, dar în alte condiții decât cele prevăzute în scrisoarea de trăsură, iar cărăușul n-a putut obține la timp instrucțiunile de la persoana îndreptățită a dispune de marfă, atunci acesta va continua cursa în condițiile apreciate ca cele mai bune pentru predător. Pentru modificările prevederilor inițiale ale contractului, ca urmare a greutăților ce au avut loc pe parcursul executării acestuia, cărăușul are dreptul la despăgubiri.

Predarea mărfurilor la destinație

Mărfurile înscrise în scrisoarea de trăsură se eliberează destinatarului în cantitatea și calitatea prevăzute în acest document. Dacă la eliberare destinatarul nu face nici o observație cu privire al cantitatea sau calitatea mărfii, se presupune, până la proba contrarie, că transportorul a predat-o conform celor înscrise în momentul eliberării, în cazul în care pierderea sau avaria este aparentă. Dacă pierderea sau avaria nu poate fi observată la eliberarea, atunci contestarea se face în maximum 7 zile. În termenul menționat nu se includ duminicile și sărbătorile legale.

Dificultăți de eliberare a mărfurilor la destinație

Cărăușul rutier este obligat să predea mărfurile la destinație destinatarului nominat, în calitatea și cantitatea prevăzute în contractul de transport. În practică, apar situații frecvente când cărăușul nu poate preda marfa destinatarului prevăzut în contract – fie că acesta refuză preluarea, fie că nu poate fi identificat. În cazul în care destinatarul refuză primirea mărfii, expeditorul poate să dispună de aceasta fără să mai fie necesar să prezinte cărăușului al doilea exemplar al scrisorii de trăsură. Dacă destinatarul revine după refuzul inițial și solicită cărăușului să-i elibereze, totuși marfa, atunci acesta din urmă se va conforma numai în cazul în care între timp nu a primit de la încărcător răspuns cu instrucțiuni contrare. Dacă, după refuzul de primire a mărfii de către destinatar, nu se dispune de către încărcător asupra procedeului de urmat, cărăușul poate să descarce marfa la un antrepozitar sau în magaziile proprii. În caz că transportatorul descarcă marfa în magaziile proprii, atunci își asumă și răspunderea cu privire la conservarea mărfii.

Deci, întreaga răspundere pentru greutățile produse de eliberare cade asupra încărcătorului, care va suporta cheltuielile legate de descărcare / încărcare, antrepozitare, precum și altele legate de conservarea calitativă și cantitativă a mărfii. Mai mult, în cazul mărfurilor perisabile, transportatorul, în caz de lipsa de instrucțiuni din partea expeditorului (încărcătorului) poate să procedeze și la vânzarea mărfii și atunci când apreciază că cheltuielile cu depozitarea ar depăși sau ar fi disproporționate față de valoarea mărfii. Suma obținută din vânzarea mărfii, după scăderea tuturor cheltuielilor care o grevează, se pune la dispoziția expeditorului.

În situația în care cheltuielile care grevează marfa depășesc suma obținută din vânzare, transportatorul are dreptul să recupereze diferența de la expeditor.

Documente asupra conducătorului auto

Pentru ca un transport să se deruleze în trafic rutier internațional, trebuie ca încărcătura să fie însoțită, în afara scrisorii de trăsură, și de alte documente care privesc organele veterinar-sanitare, de poliție și grănicerești, financiare, precum și alte organisme guvernamentale.

Aceste documente sunt prevăzute în reglementările internaționale multilaterale sau bilaterale, precum și în legislația internă a țărilor de expediție, a țărilor de tranzit și a țărilor de destinație. Sunt de menționat:

1) Documente referitoare la conducătorul auto:

– Permis de conducere;

– Pașaport;

– Carnet BUCH privind perioadele de lucru și de odihnă.

2) Documente referitoare la autovehicul:

– Foaie de parcurs;

– Diagrama tahograf (Anexa 2);

– Certificat de agreere (Anexa 3);

– Carnet de trecere prin vămi CPD (Anexa 4);

– Autorizația de transport internațional.

3) Documente referitoare la marfă:

– Scrisoare de transport internațional tip CMR;

– Carnet TIR;

– Certificat ATP pentru mărfuri perisabile;

– Documente și instrucțiuni privind transportul mărfurilor periculoase.

Convenția vamală referitoare la transportul internațional sub acoperirea carnetelor TIR

Convenția vamală relativă la transportul internațional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. a fost întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975.

În interiorul Uniunii Europene nu mai sunt necesare carnetele TIR, folosindu-se procedura Tranzitului Comun.

TIR presupune transportarea mărfurilor fără contracte vamale la vămile de tranzit, scurtâdu-se durata de transport ceea ce atrage după sine o reducere a cheltuielilor de staționare a autovehiculului și echipajului în străinătate și eliminarea garanțiilor vamale în valută.

Conform Art. 4. din Convenția T.I.R. mărfurile transportate sub regim T.I.R. nu vor fi supuse la plata taxelor de import sau export la birourile vamale de trecere.

Carnetele TIR sunt disponibile cu 4, 6, 14 respectiv 20 voleți, cu o singură pereche de voucher ( 1 alb și 1 verde) fiind folosit pentru fiecare operație TIR. La fiecare trecere drintr-o țară in alta, se va completa un volet.

Pentru fiecare vehicul rutier se întocmește un carnet TIR, valabil pentru o singură călătorie.

Organele vamale din țara de expediție, după controlul vamal al autocamionului respectiv, aplică acestuia sigiliile TIR.

Organele vamale din țările de tranzit controlează camioanele numai sumar verificând în special sigiliile. În cazuri extreme pot ordona desfacerea unor sigilii care apoi vor fi înlocuite cu altele a căror serie va fi menționată în carnetul TIR purtat de conducătorul auto respectiv.

Carnetul TIR este eliberat de asociațiile garante autorizate, atâta timp cât respectă condițiile și cerințele minime prevăzute.

La emitere, Asociația garantă stabilește și perioada de valabilitate a carnetului TIR, specificând o ultimă zi de valabilitate după care carnetul TIR nu mai poate fi prezentat la biroul vamal de plecare pentru luarea în evidență.

Fig. 1.1 Carnet TIR Coperta.

Carnetul TIR este imprimat în limba franceză, cu excepția Manifestului galben (pagina non-vamală) unde este imprimată și în limba națională.

Primele 4 câmpuri sunt completate de Asociația garantă, iar restul câmpurilor sunt completate de deținător înainte de cursă.

Fig. 1.2 Foaia volantă nr.1/nr.2

Pagina numărul 2 este completată de către deținător înainte de a porni în cursă cu date referitoare la marfă( greutate, numărul paleților,cod), CMR, factură,biroul vamal de unde pleacă și unde trebuie să ajungă, numele organizației internaționale.

Fig. 1.3 Volet nr.1

Este completat de către biroul vamal al țării de tranzit înainte de a porni în cursă.

Acțiuni:

Verificarea mărfii ( să corespundă cu datele trecute în foaia volantă nr.1/nr.2);

Verificarea valabilității carnetului TIR și a certificatului de omologare;

Verificarea placuțelor TIR dacă sunt fixate;

Sigilarea camionului;

Ștampilarea tuturor paginilor din documentele atașate;

Completarea și eliminarea Volet nr.1;

Returnarea carnetului TIR soferului.

Fig. 1.4 Volet nr.2

Voletul nr.2 este completat de către biroul vamal de la ieșire. Trebuie verificat daca sigiliul este intact și că nu există semne de intrare forțată in camion. Se mai verifică dacă este ștampilată contramarca nr.1 de la prima pagină a voletului 1.

Fig. 1.5 Proces verbal.

Acest proces verbal este completat de autoritățile competente în cazul unu accident sau a unor neregularități în timpul transportului.

Convenția privind regimul de tranzit comun.

A fost încheiată la 20 mai 1987, la Interlaken. Prezenta convenție se referă la transportul mărfurilor în tranzit între Comunitate și țările AELS, precum și între țările AELS, incluzând, după caz, mărfurile transbordate, reespediate sau antrepozitate și introduce în acest scop un regim de tranzit comun, indiferent de natura și originea mărfurilor.

În cazul mărfurilor care circulă îm interiorul Comunității se consideră ca fiind încadrate în regim de tranzit comunitar.

Regimul de tranzit comun este împărțit în două proceduri:

Procedura T1;

Procedura T2.

Mărfurile comunitare se referă la mărfurile care au fost obținute pe teritoriul vamal al Comunității la care nu sau adăugat mărfuri provenite din alte țări sau din teritorii care nu fac p arte din teritoriul vamal al Comunitații.

Prin „tranzit” se înțelege un regim de circulație prin care mărfurile sunt transportate, sub controlul autorităților competente, de la un birou vamal al țării contractante la un birou al aceleiași părți contractante, sau al altei părți contractante, cu traversarea cel puțin a unei frontiere.

Prin „țară terță ” se înțelege orice stat care nu este parte contractantă la prezenta convenție.

Conform articolului 5 din prezenta convenție, daca nu există un acord între părțile contractante și o țară terță făcând referire la aplicarea procedurii T1 sau T2 la traversarea acesteia, această procedură nu se aplică transporturilor pe teritoriul țării terțe, doar atunci când traversarea acesteia se efectuează sub acoperirea unui document unic întocmit pe teritoriul unei părți contractante.

Țările contractante au posibilitatea să stabilească intre ele, în cadrul procedurii T1 sau T2, proceduri simplificate.

Mărfurile care sunt expediate utilizând una din proceduri, nu li se mai pot face înlocuiri sau sustrageri, mai ales atunci când expedierile sunt fracționate, transbordate sau grupate.

Regula generală în această procedură este că identificarea mărfurilor se face prin sigilare. Sigilarea se face:

spațiului care conține mărfurile;

fiecare colet în parte în alte cazuri.

Regimul de tranzit comun nu se aplică transporturilor prin poștă (inclusiv coletele poștale), atunci când mărfurile sunt transportate de titularii drepturilor sau pe cont propriu.

Mai jos am explicat câțiva tin termenii utilizați în prezenta convenție:

„declarația de tranzit”;

Actul prin care o persoană își arată interesul, după modalitățile prescrise, de a transporta marfa sub regimul de tranzit comun;

„principal obligat”;

Persoana sub numele căreia se face declarația de trazit comun;

„birou de plecare”;

Biroul vamal unde sa efectuat și acceptat declarația de tranzit;

„birou de tranzit”;

Biroul vamal la un punct de intrare pe teritoriul unei țări contractante, sau biroul vamal de ieșire al unei părți contractante;

„birou de destinație”;

Biroul vamal final unde trebuie prezentate mărfurile pentru a încheia regimul;

Transportul și documentele de însoțire a tranzitului sunt prezentate la fiecare birou de tranzit. Fiecare birou de tranzit controlează mărfurile în cazul în care consideră acest lucru necesar.

Cap.2 Analiza rutei de transport

Transportul de marfă se realizează intre PJSC „Nizhnekamskneftekhim”, Russian Fed., Nizhekamsk și Pirelli Tyre S.p.A., Str. Draganesti nr.35 230150 Slatina – Olt (RO).

Cauciucul transportat este necesar fabrici Pirelli, cu un necesar de 1000 tone/lună, care este furnizat de PJSC „Nizhnekamskneftekhim”.

Date despre compania furnizoare și beneficiar.

Transportul de marfă se realizează intre PJSC „Nizhnekamskneftekhim”, Russian Fed., Nizhekamsk și Pirelli Tyre S.p.A., Str. Draganesti nr.35 230150 Slatina – Olt (RO).

PJSC „Nizhnekamskneftekhim” este una dintre cele mai mari companii petrochimice din Europa, lider în productia de cauciuc sintetic și materiale plastice din Federația Rusă fiind fondată in 1967.

Gama de produse de ieșire cuprinde mai mult de o sută de articole. Principalele produse sunt:

– cauciuc sintetic de uz general și de specialitate;

– material plastic: polistiren, polipropilenă, polietilenă și ABS-plastic;

– monomer folosit pentru a produce cauciucuri și materiale plastice;

– alte produse petrochimice (oxid de etilenă, oxid de propilenă etc.).

Pirelli Tyre S.p.A. fondată în 1872, se numără printre principalii producători de anvelope la nivel global. Pirelli este un important producător de anvelope premium, fiind în prezent furnizorul exclusiv al campionatului de Formula 1, Superbike și a altor campionate din întreaga lume.

Pirelli este recunoscută ca o societate conștientă din punct de vedere social, oferind un mediu sănătos pentru lucrătorii săi.

Compania este dedicată cercetării și dezvoltării, unde investește aproximativ 3% din veniturile sale totale și 7% din veniturile sale din produse vârf de gamă ceea ce duce la o dezvoltare constantă a campaniei.

Pirelli a venit în Romania în anul 2005, investind peste 740 milioane de euro. Fabrica de anvelope Pirelli de la Slatina, este una dintre cele mai moderne fabrici de anvelope pentru autoturisme, fiind echipată cu tehnologie de producție non-robotizată de ultima generație.

Date despre marfa transportată

Marfa transportată este cauciuc sintetic SKDN.

Fig. 2.1. SKD N în saci de plastic

Marfa este împărțită în saci de plastic, prezentați în Fig. 2.1, care sunt așezați pe paleți cu carcasă din plastic Fig. 2.2.

Fig. 2.2. Paleți cu care se transportă marfa

Materialul din care sunt confecționați paleții este plastic. Greutatea unui palet este de 572 kg.

Formalități vamale.

Federația Rusă

Pe teritoriul Federației Ruse sunt necesare următoarele documente:

Pentru transportator:

Autorizație CEMT, sau autorizație de transport bilaterală sau de tranzit;

Pentru șofer:

Pașaport cu viză;

Permis de conducere;

Fișe de înregistrare AETR (diagrame tahograf);

Adeverință de salariat emisă de către unitatea angajatoare;

Pentru vehicul:

Certificat de înmatriculare;

Vignetă;

Asigurarea de răspundere civilă (încheiată la frontiera rusă);

Certificat de inspecție tehnică;

Indicativ care să arate țara de origine a vehiculului;

Dacă vehiculul este închiriat, copia contractului sau dovada închirierii.

Pentru operațiunea de transport:

Scrisoarea de transport CMR;

Carnetul TIR, sau, în lipsa acestuia, se poate utiliza un document de tranzit intern (document DCD);

Certificat care atestă verificarea de către vama rusă a încărcării mărfurilor (acesta fiind necesar când autovehiculul părăsește teritoriul țării).

Ucraina

Sunt necesare următoarele documente:

Pentru transportator:

Autorizație CEMT, sau autorizație de transport bilaterală sau de tranzit;

Pentru șofer:

Pașaport cu viză;

Permis de conducere internațional;

Dacă nu este prevăzut altfel în acordul bilateral privind asigurarea gratuită a asitenței medicale de urgență, sau a unui acord de recunoaștere, cetățenii de naționalitate străină trebuie să încheie o asigurare medicală cu Ukrinmedstrakh la sosirea la punctul de frontieră. În anumite țări, aceste polițe de asigurare sunt emise de către ambasada ucraineană.

Pentru vehicul:

Certificat de înmatriculare a vehiculului;

Asigurarea de răspundere civilă;

Certificat de inspecție tehnică;

Vignetă;

Certificat de agreare pentru transportul în regim TIR;

Indicativ care să arate țara de origine a vehiculului;

În cazul unui vehicul închiriat, copie după contract sau dovada închirierii.

Pentru operațiunea de transport:

Carnet TIR;

CMR.

Moldova

Sunt necesare următoarele documente:

Pentru transportator:

Autorizație CEMT, sau autorizație de transport bilaterală sau de tranzit;

Pentru șofer:

Pașaport cu viză;

Permis de conducere;

Pentru vehicul:

Certificat de înmatriculare a vehiculului;

Asigurarea de răspundere civilă;

Certificat de inspecție tehnică;

Vignetă;

Certificat de agreare pentru transportul în regim TIR;

Indicativ care să arate țara de origine a vehiculului;

În cazul unui vehicul închiriat, copie după contract sau dovada închirierii.

Pentru operațiunea de transport:

Carnet TIR;

CMR.

Romania

Sunt necesare următoarele documente:

Pentru transportator:

Autorizație CEMT, sau autorizație de transport bilaterală sau de tranzit;

Pentru șofer:

Pașaport cu viză;

Permis de conducere;

Pentru vehicul:

Certificat de înmatriculare a vehiculului;

Asigurarea de răspundere civilă;

Certificat de inspecție tehnică;

Vignetă;

Certificat de agreare pentru transportul în regim TIR;

Indicativ care să arate țara de origine a vehiculului;

În cazul unui vehicul închiriat, copie după contract sau dovada închirierii.

Pentru operațiunea de transport:

Carnet TIR;

CMR.

Formalități vamale – Import definitiv.

Sosirea camionului la Biroul vamal Olt;

Prezentarea documentelor însoțitoare ale mărfii comisionarului vamal contractat de compania importatoare;

Verificare existenței camionului la Biroul Vamal Olt și corectitudinea sigiliului vamal, prezentat în Fig. 2.3. aplicat de ultiumul birou vamal de frontiera pana la sosirea camionului la biroul vamal de destinație;

Introducerea datelor din Factura comercială, lista coletelor, CMR, T1 în Sistemul Român de Procesare a Declarației Vamale RCDPS (SIIV) prezentate în figura 2.4. respectiv 2.5.;

Fig. 2.4. Introducere date în program, pag.1

Fig. 2.5. Introducere date în program, pag.2

Comisionarul vamal depune documentele împreună cu declarația vamală de import (Anexa 5);

Înregistrare declarație vamală import;

Aplicarea controalelor specifice mărfii și țării de export, control documentar și control fizic;

Întocmirea controlului documentar prin verificarea corectitudinii datelor introduse de comisionrul vamal în DVI, de catre personalul abilitat pentru verificarea acestor date (încadrare tarifară dupa taric.ro, greutate brută, netă, valoarea declarată și datele legate de transport );

Efectuarea controlului fizc prin verificarea mărfi;

Fig. 2.6. Verificare marfă

Plata drepturilor vamale de import – TVA;

Efectuarea validări contabile a departamentului contabilitate a B.V Olt

Primirea liberului de vamă și punerea în liberă circulație a mărfi;

Finaliazare formalităților vamale și primirea documentelor de la comisionarul vamal;

Deplasarea camionului la fabrică;

Prezentarea camionului la locul de descărcare și confirmarea CMR de către importator (Fig. 2.7.).

Fig. 2.7. Descărcare marfă

Descrierea mijlocului de transport

Aleg cap-tractor : Volvo FH42 T3HA

Fig 2.8. Dimensiuni cap-tractor

Sursa http://www.volvotrucks.ro/ro-ro/trucks/volvo-fh-series/specifications/data-sheets.html accesat la data de 19.06.2017

Tab. 2.1. Dimensiuni cap-tractor

Tab. 2.2. Mase

Tab. 2.3. Caracteristici motor

Fig. 2.9. Volvo FH42 T3HA

Sursa:http://www.truck-expo.com/ko/d/ci%C4%85gniki-siod%C5%82owe/volvo-fh-42-t3ha-01-332563041 accesat la data de 19.06.2017

Fig. 2.10. Semiremorcă cu prelată tip perdea

Sursa:https://www.cargobull.com/files/ro/filemanager_files/Neufahrzeuge/Curtainsider/Datenbl__tter/Tilt_trailer_S_CS-UNIVERSAL_in_brief_RO.pdf accesat la data de 19.06.2017

Fig. 2.11. Date tehnice

Sursa:https://www.cargobull.com/files/ro/filemanager_files/Neufahrzeuge/Curtainsider/Datenbl__tter/Tilt_trailer_S_CS-UNIVERSAL_in_brief_RO.pdf accesat la data de 19.06.2017

Ruta propusă:

Varianta 1

Nizhnekamsk, Russian Fed. – Slatina, Olt(RO).

Fig. 2.12. Ruta Nizhnekamsk-Slatina

Transportul se realizeză exclusiv pe cale rutieră cu un total de 3085,8 km de unde avem:

1602,3 km în Rusia;

718,5 km în Ucraina;

171 km în Moldova;

594 km în Romania.

În Rusia, din cei 1602,3 km:

Între Nizhnekamsk și Shali se parcurg 196 km pe un drum județean P239

Fig. 2.13. Nizhnekamsk-Shali

Între Shali și Moscova se parcurg 904 km pe autostrada M7;

Fig. 2.14. Shali-Moscova

Iar restul de 496 km pana la granița cu Ucraina sunt realizați pe autostrada M3.

Pe teritoriul Ucrainei toți cei 718,5 km sunt parcursi pe drumuri cu clasa tehnică III.

Fig. 2.15. Traseu Ucraina

În Moldova, întregul traseu este realizat pe drumuri cu clasa tehnică III respectiv IV.

În România traseul este fragmentat pe mai multe porțiuni de drum:

Sculeni-Iași E58/Iași-Podeni DJ248/Podeni-Vaslui DN15D/Vaslui-Crasna DN24/Crasna-Tișița E581/Tișița-București E85/București-Pitești A1/Pitești-Slatina E574

Ruta are urmatoarele opriri:

Nizhekamsk, Rusia – locul unde are loc încărcarea mărfii;

Troebortnoe, Rusia (Троебортное);

Bachevsk, Ucraina (Bachivs’k);

Mohyliv-Podilskyi,Ucraina;

Otaci, Moldova;

Sculeni – tranzit Moldova;

Slatina, România – descărcare marfă;

Viteze pe porțiunile de drum și timpul necesar parcurgerii lor.

Formula utilizată pentru calculul vitezei:

v = (2.1.)

unde :

= viteza maximă cu care poate să circule pe drumul respectiv;

I = intensitatea traficului;

= densitatea maximă.

Considerăm ca pe distanța de 1km, 40% sunt vehicule destinate transportului de marfă, autobuze, autocare etc. iar 60% sunt autoturisme.

= 14 m

= 5 m.

Distanța dintre autovehicule fiind de 1 m.

Așadar = 126 autovehicule pe 1 km.

Intensitatea o alegem din tabelul urmator:

Tab. 2.4. Intensitatea drumului

Sursa : http://www.mdrap.ro/userfiles/reglementari/Domeniul_XXVI/26_24.pdf accesat la data 14.06.2017

Nizhnekamsk, Rusia – Shali, Rusia

Tab. 2.5. Date drum Nizhnekamsk-Shali

Am ales pentru traversarea unui oraș, o lungime de 4 km iar pentru sate 2km.

= 54,2 km/h (2.2.)

= 84,4 km/h (2.3.)

Tab. 2.6. Timp parcurs Nizhnekamsk-Shali

Shali, Rusia – Moscova,Rusia

Tab. 2.7. Date drum Shali-Moscova

=80 km/h (2.4.)

Tab. 2.8. Timp parcurs Shali-Moscova

Moscova, Rusia – Troebortnoe, Rusia

Tab. 2.9. Date drum Moscova-Troebortnoe

= 80,4 km/h (2.5.)

Tab. 2.10. Timp parcurs Moscova-Troebortnoe

Troebortnoe, Rusia – Bachivs’k, Ucraina – Frontieră

Tab. 2.11. Date drum Troebortnoe-Bachivs’k

= 35,4 km/h (2.6.)

Tab. 2.12. Timp parcurs Troebortnoe-Bachivs’k

Bachivs’k, Ucraina – Kipti, Ucraina

Tab. 2.13. Date drum Bachivs’k-Kipti

87,2 km/h (2.7.)

Tab. 2.14. Timp parcurs Bachivs’k-Kipti

Kipti, Ucraina – Skybyn, Ucraina

Tab. 2.15. Kipti-Skybyn

= 87,2 km/h (2.8.)

Tab. 2.16. Timp parcurs Kipti-Skybyn

Skybyn, Ucraina – Zhytomyr, Ucraina

Tab. 2.17. Date parcurs Skybyn-Zhytomir

= 27,4 km/h (2.9.)

= 73,5 km/h (2.10.)

Tab. 2.18. Timp parcurs Skybyn-Zhytomir

Zhytomyr, Ucraina – Mohyliv-Podilskyi, Ucraina

Tab. 2.19. Date parcurs Zhytomir-Podilskyi

= 81,4 km/h (2.11.)

Tab. 2.20. Timp parcurs Zhytomir-Podilskyi

Mohyliv-Podilskyi, Ucraina – Otaci,Moldova- Frontieră.

Tab. 2.21. Date parcurs Podilsyi-Otaci

= 48,2 km/h (2.12.)

Tab. 2.22. Timp parcurs Podilsyi-Otaci

Otaci, Moldova – Sculeni

Tab. 2.23. Date parcurs Otaci-Sculeni

= 31,2 km/h (2.13.)

= 76,15 km/h (2.14.)

Tab. 2.24. Timp parcurs Otaci-Sculeni

Sculeni – Iași

Tab. 2.25. Date parcurs Sculeni-Iași

= 42,5 km/h (2.15.)

= 83,12 km/h (2.16.)

Tab. 2.26. Timp parcurs Sculeni-Iași

Iași – Podeni;

Tab. 2.27. Date parcurs Iași-Podeni

= 42,3 km/h (2.17.)

= 83 km/h (2.18.)

Tab. 2.28. Timp parcurs Iași-Podeni

Podeni – Crasna;

Tab. 2.29. Date parcurs Podeni-Crasna

= 37,6 km/h (2.19.)

= 79,4 km/h (2.20.)

Tab.2.30. Timp parcurs Podeni-Crasna

Crasna – Tișița;

Tab. 2.31. Date parcurs Crasna-Tișița

= 43,6 km/h (2.21.)

= 84 km/h (2.22.)

Tab. 2.32. Timp parcurs Crasna-Tișița

Tișița – București;

Tab. 2.33. Date parcurs Tișișa-București

= 38 km/h (2.23.)

= 79,7 km/h (2.24.)

Tab. 2.34. Timp parcurs Tișița-București

Tab. 2.34. Timp parcurs Tișița-București

București – Pitești;

Tab. 2.35. Date parcurs București-Pitești

= 80,8 km/h (2.25.)

Tab. 2.36. Timp parcurs București-Pitești

Pitești – Slatina.

Tab. 2.37. Date parcurs Pitești-Slatina

= 48,5 km/h (2.26.)

= 88,5 km/h (2.27.)

Tab. 2.38. Timp parcurs Pitești-Slatina

Timp total parcurs: 40h 25min.

= 40,08 km/h

= 81,9 km/h

= 78,75 km/h

Km parcurși prin localități: 236,3

Tab. 2.39. Total ore parcurse în fiecare țară

Timpii de condus ai șoferului

La cele 40h mai adaugăm 8h petrecute prin vămile de tranzit din Rusia, Ucraina, Moldova respectiv prin vama finală din România.

Rezultând un total de: 48h 25min.

Dacă știm totalul de ore parcurse, putem afla timpi de conducere pentru un singur șofer, pauzele și pauzele de odihnă, așadar putem afla în cate zile se poate efectua un transport.

Aplicăm următoarele reguli pentru timpi de conducere:

Un șofer poate să conducă maxim 4h 30min fără pauză, maxim 9h pe zi de condus care pot crește până la 10h de 2 ori pe saptămână. După 4h 30min, șoferul este oblicat să facă o pauză de 45min.

Totalul de ore pe săptămână este de 56. Dar în 2 săptămâni consecutive maxim 90h, adică prima saptămână 56h iar cea de-a doua 34h.

La fiecare 24h este necesară o perioadă de odihnă zilnică de 11h, care poate fi reduă la 9h de cel mult 3 ori pe saptămână.

Start Luni, Ora 07:00.

Tab. 2.40. Timpi de conducere în Rusia

Sosire frontieră orea 23:14, timp de asteptare 3h.

Reluare traseu ora 02:14, timp parcurs trecere frontieră 21min.

Sosire vamă Ucraina ora 02:35, timp de așteptare 1h.

Reluare traseu Miercuri ora 03:35.

Tab. 2.41. Timpi de conducere Ucraina

Sosire frontieră ora 01:07, timp de așteptare vamă 2h, reluare traseu 03:07

Sosire vamă moldova 03:15, timp de asteptare 1h.

Reluare traseu Joi ora 04:15.

Tab. 2.42. Timpi de conducere Moldova

Sosire vamă 07:48, timp de așteptare la vamă 1h, reluare traseu 08:48.

Tab. 2.43. Timpi de conducere România

Sosire vamă Vineri ora 01:25, formalitățile vamale se vor face începând cu ora 07:00.

Realizarea traseului se face în 5 zile.

Varianta 2

Fig. 2.16. Ruta 2

Transportul se realizeză exclusiv pe cale rutieră cu un total de 2877,3 km de unde avem:

1519,9 km în Rusia;

686,5 km în Ucraina;

153,3 km în Moldova;

514,8 km în Romania.

Ruta are urmatoarele opriri:

Nizhnekamsk, Rusia – locul unde are loc încărcarea mărfii;

Hoptivka – Nehoteevka, tranzit Rusia-Ucraina;

Krasni Okny, Ucraina;

Criuleni, Moldova;

Leușeni, Moldova;

Albița;

Slatina, România – vamă finală, import.

Viteze pe porțiunile de drum și timpul necesar parcurgerii lor.

Aplicăm aceeași formulă:

v = (2.28.)

Traseu în Rusia

Fig. 2.17. Traseu Rusia

Tab. 2.44. Date parcurs Rusia

= 83,7 km/h (2.29.)

= 53,5 km/h (2.30.)

Tab. 2.45. Timp parcurs Rusia

Traseu în Ucraina

Fig. 2.18. Porțiune traseu Ucraina

Tab. 2.46. Date traseu Ucraina

= 46,3 km/h (2.31.)

= 76 km/h (2.32.)

Tab. 2.47. Timp traseu Ucraina

Fig. 2.19. Porțiuni din drum înclinat

Fig. 2.20. Drum deteriorat

Traseu în Moldova

Fig. 2.21. Traseu Moldova

Tab. 2.48. Date traseu Moldova

= 81,2 km/h (2.33.)

= 40,1 km/h (2.34.)

Tab. 2.49. Timp traseu Moldova

Albița – Bârlad

Tab. 2.50. Date traseu Albița-Bârlad

= 40,7 km/h (2.35.)

= 81,7 km/h (2.36.)

Tab. 2.51. Timp traseu Albița-Bârlad

Bârlad-Onești

Tab. 2.52. Date traseu Bârlad-Onești

= 48,8 km/h (2.37.)

= 88,9 km/h (2.38.)

Tab. 2.53. Timp traseu Bârlad-Onești

Onești – Brașov

Tab. 2.54. Date traseu Onești-Brașov

= 43,8 km/h (2.39.)

= 84 km/h (2.40.)

Tab. 2.55. Timp traseu Onești-Brașov

Brașov-Slatina

Tab. 2.56. Date traseu Brașov-Slatina

= 42,3 km/h (2.41.)

= 83 km/h (2.42.)

Tab. 2.57. Timp parcursBrațov-Slatina

Km parcurși prin localități: 339

= 45,07 km/h

= 82,6 km/h

= 78,17 km/h

Timp total parcurs: 39h 22min

Față de prima variantă, se observă o îmbunătățire a timpului parcurgerii rutei de aproximativ 1h.

Calculul numărului de curse într-un an.

Zilele în care un șofer termină cursa : 5 zile.

Dacă știm numărul de zile, putem calcula mai departe numărul de curse desfășurate într-un an:

/ 5 [zile/cursă] = 227/5 = 45 [curse/an] (2.43.)

Aflăm din următoarea formulă:

= – ( + + ) (2.44.)

unde: – numărul de zile calendaristice = 365;

– numărul de zile nelucrătoare (52 * 2 = 104 zile);

– sărbători legale (În 2017 sunt 12 zile de sărbatori);

– zile de concediu în numar de 22.

= 365 – (104+12+22) = 227 [zile] (2.45.)

Mai departe putem calcula câte tone se pot transporta într-un an, știind că un autocamion este încărcat cu 20 tone:

45 [curse/an] * 20 [tone] = 900 tone/an (pentru un autocamion)

În continuare o să determin câte curse pe zi și câte curse pe an se pot efectua pentru un necesar de 12000 tone/an:

12000 [tone] / 20 [tone/autocamion] = 600 [curse/an] (2.46.)

1000 [tone] / 20 [tone/autocamion] = 50 [curse/lună] (2.47.)

Cap.3 Calculul economic și alegerea rutei optime

Calculul consumului de combustibil.

Varianta 1

Cursa se efectuează cu un singur șofer.

Rusia-> Ucraina->Moldova->România

Tab. 3.1. Consum motorină Varianta 1

Calculele sau efectuat la o rată de schimb 1 euro = 4,58 lei

Calculul consumului de combustibil s-a efectuat cu valoarea de 35 l/100km, deoarece comsumul autocamionului fără încărcătură este 25 l/100km iar pentru 20t încărcătură se mai adaugă 0,5 l/100km la tona încărcată:

0,5 * 20 + 25 = 10+25 = 35 l/100km

Tab. 3.2. Total consum motorină

Tab. 3.3 Preț motorină

Se observă un consum total: 1852 l motorină.

Total cheltuieli motorină:

900*0,488+980*0,624 = 1050 € dus/întors

Varianta 2

Cursa se efectuează cu un singur șofer

Tab. 3.4. Consum motorina Varianta 2

Tab. 3.5. Total consum motorină

Se observă un consum total: 1725 l motorină.

Total cheltuieli motorină: 900*0,488+853*0,624 = 972 € dus/întors

Cheltuieli pentru taxe de drum și diurna.

În Rusia se parcurg 1602 km.

Taxa pentru drum în Rusia, pentru traficul greu este de 0,03 euro/km:

În România taxa pentru autostradă este de 1,75 euro/100km.

Varianta 1

Tab. 3.6. Taxe de drum și viniete

Diurna șofer în țară: 10€ și extern 40€

10+ 40*4 = 170€/cursă

Cost total pe cursă:

170+48+1,75 = 220€/cursă = 440€ dus/întors

Varianta 2

Tab. 3.7. Taxe de drum si viniete

Diurna șofer = 170€/cursă

Cost total pe cursă :

170+45,6 = 216€ = 432€ dus/întors.

Cheltuieli generate de transport

Reparații inerente: 150€/cursă

Există forțe care se opun deplasării unui vehicul. Pentru deplasarea vehiculului este nevoie de energie. Pentru a reduce consumul de carburant trebuie sa reducem impactul fortelor care se opun deplasarii vehiculelor (gravitatia creata de masa vehiculului, rezistenta aerului, frecarile mecanice). Rezistenta anvelopelor la rulare, un element adeseori subestimat, este responabila, totusi, pentru o treime din consumul de carburant.

Fig. 3.1. Rezistența aerului

Fig. 3.2. Frecări mecanice

Fig. 3.3 Rezistența anvelopelor

Sursa:http://camion.michelin.ro/RECOMAND%C4%82RI/Ghidul-anvelopei accesat la data de 22.06.2017

Durabilitatea unei anvelope este de 150000 km, astfel ele vor trebuii schimbate dupa:

150000 km/(2877*2) km/cursă = 26 curse

Întreținere/reparație = 0,05 €/km

Compararea rezultatelor si alegerea rutei optime

Tab. 3.8. Total costuri dus/întors

Conform calculelor efectuate, Varianta 2 este mai optimă deoarece costurile sunt mai mici față de Varianta 1, la fel este și consumul total de motorină precum și km totali.

Diferența este de 367€ pe cursă.

Se poate observa o diferență de 18365 €/lună.

Cap.4 Transport multimodal (rutier-cale ferată)

Este acel transport care se realizează între cel puțin două moduri de transport diferite, de la locul de origine până la locul de destinație în urma unui singur document, pe baza căruia se plătește un singur cost de transport.

Transportul multimodal este transportul de mărfuri efectuat în trafic internațional, între cel puțin două țari, efectuat în unități tehnice de încărcătură sub întreaga responsabilitate a operatorului de transport multimodal.

Deoarece la acest transport participă mai mulți transportatori, fiecare răspunde de partea sa de transport pe care o realizeză în baza unui contract de transport internațional CMR pentru transportul rutier și CIM pentru transportul feroviar.

Avantajele transportului multimodal:

4.1. Prezentarea rutei

Transportul se realizeză între țările Rusia-România, cu tranzit prin Ucraina și Moldova.

Prima porțiune a rutei este pe cale rutieră, între:

Nizhnekamsk – Kazan prezentat în imaginea de jos.

Lungimea traseului: 233.2 km

Viteza medie de rulare: 75 km/h

Durata de parcurgere: 3h 6min

Fig. 4.1. Traseul Nizhnekamsk-Kazan

Kazan-Ungheni

Tipul de transport: feroviar

Lungimea traseului: 2265,1 km

Viteza medie de rulare: 50 km/h

Durata de parcurgere: 35h 18min

Fig. 4.2. Traseu prin Ucraina și Moldova

Ungheni-Brașov

Tipul de transport: feroviar

Lungimea traseului: 477 km

Viteza medie de rulare: 50 km/h

Durata de parcurgere: 9h 32min

Fig. 4.3. Harta căilor ferate din România

Brașov-Slatina

Tipul de transport: rutier

Lungimea traseului: 208,3 km

Viteza medie de rulare: 75 km/h

Durata de parcurgere: 2h 46min

Fig. 4.4. Traseu Brașov-Slatina