INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE ANALIZA POLUARII PENTRU DIFERITE PROCESE TEHNOLOGICE COORDONATOR STIINTIFIC, Conf. Univ. Dr. Ing. DEMIAN… [303063]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA

DEPARTAMENTUL: [anonimizat]. Univ. Dr. Ing. DEMIAN MIHAI

ABSOLVENT: [anonimizat] ,,Analiza poluarii sonore pentru diferite procese tehnologice” este structurata pe 5 capitole :

In primul capitol sunt specificate notiuni introductive cu privire la tema abordata cum sunt : [anonimizat].

Mediul inconjurator din ziua de azi este un amestec de natura si ansamblu artificial; mai aproape de natura in mediul rural si un ansamblu artificial in mediul urban.

Acest mediu trebuie sa ne asigure toti factorii necesari vietii si supravietuirii speciei umane. [anonimizat]. Spatiul pentru noile cladiri este luat tot din natura.

Ca urmare a [anonimizat], unele produse folositoare produc si o [anonimizat]. Aerul este poluat de sistemul de incalzire a termocentralelor care arunca particule de fum in aer, a [anonimizat].

Apele sunt si ele poluate din cauza substantelor de mare toxicitate care patrund in organismul vietuitoarelor acvatice. [anonimizat], apoi in corpul vietuitoarelor acvatice si prin consumul lor la om.

Factorii de poluare principali sunt : industria, transportul, [anonimizat], incendiile, activitatile casnice.

Industria este la momentul actual principalul poluant la scara mondiala. Procesele industriale de productie elibereaza emisiile care se redepun in cazul in care nu exista filtre pentru epurarea gazelor industriale.

Transporturile , sunt o alta sursa importanta de poluare. [anonimizat].

Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi lichizi si solizi care schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor substante poate ajunge chiar la 1-2 ani .[anonimizat] a Pamantului si contribuind la accentuarea fenomenului de ,,efect de sera”,produs de cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera.

Furtunile de praf sunt si ele un important factor de poluare a aerului. [anonimizat], pot ridica de la sol o parte din particulele ce formeaza ,,scheletul mineral” [anonimizat].Incendiile naturale sunt o sursa importanta de fum si cenusa; se produc atunci cand umiditatea climatului scade sub pragul critic.

O imporanta sursa de polure sunt si activitatile casnice. [anonimizat], carbuni, petrol si gaze naturale din care rezulta substante toxice.

In capitolul 2 sunt aratati si exemplificati diferiti factori de poluare a mediului in industie si anume:

definitia poluarii

diferite tipuri de poluare

parametrii de polure apa,aer, sol si se vor arata diferite surse de poluare a acestora, influenta asupra mediului inconjurator si a omului si masuri de combatere a acestei poluari.

In capitolul 3, studiu de caz ,,Poluarea fonica si managementul deseurilor la un atelier de tamplarie” se arata ce problema importanta reprezinta acest aspect precum si efectele pe termen scurt si lung a acesteia.

Deasemenea gestionarea deseurilor lemnoase la un atelier de tamplarie reprezinta un factor important atat pentru protectia mediului cat si pentru reciclarea ulterioara a acestora si utilizarea ca materie prima in produse secundare cu o valorificare eficienta.

Acest studiu de caz se face pe un atelier de tamplarie de dimensiuni mici ,cu un colectiv de 5 angajati si cuprinde urmatoarele subcapitole:

descriere atelier

tipuri de operatii tehnologice folosite

limitele legislative privind poluarea sonora

managementul deseurilor

masuratori de poluare

In capitolul 4 se arata itinerariul tehnologic de fabricatie a piesei ,,ROLA SCRIPETE”.

Conform desenului de executie , reperul din tema este confectionat din OLC 45 ,STAS 888. La alegerea semifabricatului s-a avut in vedere:

materialul piesei

forma si dimensiunile piesei

numarul pieselor din lot

Forma si dimensiunile semifabricatului s-a ales cat mai apropiata de forma si dimensiunile finite.

Pentru intocmirea traseului tehnologic s-au facut urmatoarele recomandari:

-la inceputul procesului tehnologic se prelucreaza suprafetele care devi baza de asezare sau suprafetele de prindere(suprafete frontale, gauri de centrare, gaura pentru dorn, suprafete pentru prindere cu dorn)

-gaurile se executa catre sfarsitul procesului tehnologic cu exceptia acelora care devin baza de asezare sau suprafete de prindere.

-operatiile la care exista posibilitatea unui proces mare de rebuturi se executa la inceputul procesului tehnologic

-rectificarea se executa dupa tratamentul termic

Din desenul de executie al piesei si datele inscrise se observa ca este o piesa de rotatie, se executa prin strunjire dintr-un semifabricat laminat din OLC45.

Parametrii constructivi

Se va tine cont de necesitatea obtinerii unei rezistente ridicata la uzura si necesitatea ca materialul sa aiba un cost redus.

In capitolul 4 s-a intocmit tehnologia de executie a piesei(fisa tehnologica)

Dupa intocmirea fisei tehnologice, s-au urmat pasii de calcul ai regimului respectiv:

1.Debitarea s-a facut cu un fierastrau alternative FA 300

Caracteristici dimensionale:

-dimensiunea maxima a materialului de debitat: O 100mm

-cursa ramei:100mm

Caracteristici functionale:

-numarul treptelor de viteza: 3

-numarul curselor duble pe minut :63/88/100

-avans de taiere continuu

-motor electric

-putere 1,5kw

-turatie 1500rot/min

Alegerea sculei aschietoare

Prelucrarea se executa cu panza fierasatrau tipII STAS 10066/86 cu caracteristicile:

-lungimea:600mm

-latimea: a=50+ 2mm

-pasul:4+ 0.05mm

-grosimea: b=2,5mm

-numarul de dinti pe 25mm: z=6

-greutatea: G=0,6kg

Adoptam din gama de turatii a masinii de debitat turatia de: 80cd/min

2.Prelucrarile prin aschiere au fost facute pe SN -320.

Acest strung face parte din categoria strungurilor usoare si are caracter universal, dat fiind faptul ca pe el se poate executa o gama intinsa de prelucrari cum sunt: strunjirile obtinute cu avans longitudinal sau transversal, filetari in principalele sisteme de filet, gauriri cu burghiul,etc.

Strungul are posibilitatea sa prelucreze piese prinse in universal, intre varfuri sau sa strunjeasca direct din bara. In ultimul caz diametrul maxim al barei nu trebuie sa depaseasca diametrul axului care este 34mm.

Fiind de dimensiuni mici si avand o greutate relativ mica, strungul SN-320 este mai usor transportabil decat alte tipuri de strunguri, din care cauza este utilizat cu succes in cadrul atelierelor mobile de reparatii.

Summary

The paper titled "Sound Pollution Analysis for Different Technology Processes" is structured in 5 chapters:

In the first chapter are introduced introductory notions on the topic such as: importance of environmental protection, environmental pollution factors.

Today's environment is a mixture of nature and artificial ensemble; Closer to nature in rural areas and an artificial ensemble in the urban environment.

This environment must ensure all the factors necessary for the life and survival of the human species. The number of people is growing constantly, and the development of industia makes the villages change in the cities and the cities in the metropolis. The space for new buildings is taken from nature as well.

As a result of these actions, nature diminishes as a stretch and, with industrialization, some useful products also produce toxic residues harmful to human, plant and animal life. The air is polluted by the heating system of the smelters that blow smoke particles into the air, the plants that remove poisonous gases that can penetrate people's lungs.

Waters are also polluted because of the high toxicity substances entering the body of aquatic life. Soil can spread chemical substances under the action of rainwater, dissolve and reach rivers and oceans, then in the body of aquatic life and their consumption in humans.

The main pollution factors are: industry, transport, volcanic eruptions, dust storms, fires, domestic activities.

Industry is currently the world's main pollutant. Industrial production processes release emissions that are redeemed if there are no filters for industrial gas purification.

Transport is another important source of pollution. Fuel-motor vehicles are a polluting factor that must be taken into account more and more.

Volcanic eruptions generate liquid and solid gaseous products that locally change not only the micro and mesothelium of the area, but also exert negative influences on atmospheric purity. The atmospheric residence time of these substances can reach even 1-2 years. These powders have an influence on the thermal balance of the atmosphere, preventing the dispersion of the radiant energy of the Earth and contributing to the accentuation of the "greenhouse effect" phenomenon caused by the increase in the concentration Of CO2 in the atmosphere.

Dust storms are also an important factor in air pollution. Long lasting winds can lift some of the particles that form the "mineral skeleton" from the ground and turn them into subaeric suspensions that are retained in the atmosphere for long periods of time. Natural hazards are an important source of smoke and ash; Are produced when the humidity of the climate falls below the critical threshold.

An important source of polluters are also domestic activities. For domestic purposes, annual amounts of wood, coal, petroleum and natural gas are burnt from toxic substances.

In chapter 2 are shown and exemplified different environmental pollution factors in industry, namely:

– definition of pollution

– different types of pollution

– parameters of water, air, soil and different pollutants sources, influence on the environment and human and measures to combat this pollution.

In Chapter 3, case study "Sound Pollution and Waste Management at a Joinery Workshop", it shows how important this issue is, as well as its short and long-term effects.

Also, wood waste management at a joinery workshop is an important factor both for environmental protection and for subsequent recycling and use as a raw material in secondary products with an efficient use.

This case study is done on a small workshop with a staff of 5 employees and includes the following subchapters:

– Types of technological operations used

– the legal limits on noise pollution

-waste management

– pollution measurements

In Chapter 4 there is shown the technological route of production of the play "ROLE SCRIPETE".

According to the design drawing, the theme is made of OLC 45, STAS 888. In choosing the semi-fabric, we considered:

– piece material

– shape and size of the piece

– the number of pieces in the batch

The shape and dimensions of the blank were chosen as close as possible to the shape and size.

The following recommendations were made for the technological route:

– at the beginning of the technological process, the surfaces that deviate the settlement base or the gripping surfaces (front surfaces, centering holes, holes for holes, gripping surfaces)

– The guns are executed at the end of the technological process except for those that become the base of the settlement or gripping surfaces.

-operations at which there is the possibility of a large process of scrap being executed at the beginning of the technological process

-rectification is performed after heat treatment

From the execution drawing of the workpiece and the data entered it is observed that it is a rotating piece, it is executed by turning from a laminated blank made of OLC45.

Constructive parameters

It will take into account the need to obtain a high resistance to wear and the need for the material to have a low cost.

In chapter 4 was made the technology of execution of the piece (technological sheet)

After elaborating the technological sheet, the calculation steps of the respective regime were followed:

. The debarking was done with an alternative saw blade FA 300

Dimensional features:

-the maximum size of the cutting material: 100mm

-Frame frame: 100mm

Functional Features:

– number of gears: 3

-the number of double races per minute: 63/88/100

– continuous cutting

-electric motor

-power 1.5kw

1500ft / min

Choosing the cutting tool

The processing is executed with STAS 10066/86 firesatrau type with the following characteristics:

-length: 600mm

– width: a = 50 + 2mm

– pitch: 4+ 0.05mm

-thickness: b = 2.5mm

– 25mm teeth: z = 6

-weight: G = 0.6kg

We adopt from the speed range of the cutting machine the speed of: 80cd / min

2. Cutting work was done on SN -320.

This lathe is part of the category of lightweight lathes and has a universal character, since it can be used for a wide range of machining operations such as: longitudinal or transverse feeds, threads in the main thread systems, drill holes, etc. .

The lathe has the ability to process pieces trapped in the universal, between the peaks or turning directly from the bar. In the latter case, the maximum bar diameter must not exceed the diameter of the spindle that is 34mm.

Being small and of relatively small weight, the SN-320 lathe is easier to transport than other types of lathes, which is why it is used successfully in mobile repair shops.

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………1

Factori de poluare a mediului in industrie……………………………………………….4

Poluarea fonica si managementul deseurilor la un atelier de tamplarie………. 8

Itinerar tehnologic de fabricatie a reperului rota scripete…………………………… 12

Concluzii………………………………………………………………………………………… 58

1.INTRODUCERE

Realizarile din prezent arata ca secolul XXI este perioada celor mai mari descoperiri si transformari ale civilizatiei omenesti, dar totodata si a celor mai complexe si uneori nebanuite efecte asupra vietii.

Pana nu demult, resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. In zilele noaste ca urmare a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut enorm iar exploatarea intensa a resurselor pamantului releva, tot mai evident un dezechilibru ecologic.

Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utilizand cele mai mari cercetari stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca urmare a industializarii si cresterii productiei de bunuri, au sporit materialele ce afecteaza mediul ambiant.

Din ce in ce mai des o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe se regasesc in aer, apa si sol.

Ploile acide sunt tot mai frecvente ca urmarea a prezentei dioxidului de sulf in aer datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor conbustibili inferiori.

In atmosfera sunt evacuate importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei in general si direct sau indirect asupra omului.

In tumventul generalizat al schimbarilor se impune sa tragem o data in plus un semnal de alarma, legat de mediul inconjurator, de supravietuire a omului si a existente vietei pe planeta noastra.

Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala ce include nu numai mediul natural dar si activitatea si creatiile omului, acesta avand un cracter dinamic in continua transformare.

Pentru elaborarea unor programe privind protejarea mediului inconjurator, trebuie identificati in totalitate factorii de poluare al mediului inconjurator, zonele in care pot aparea acesti factori, evaluoarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru delurarea proiectelor de protectia mediului.

Cele mai dese intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei,poluarea solului, poluarea aerului.

Solul este un factor de mediu cu influente deosebite asupra:sanatatii. De calitatea solulului depinde formarea si protectia surselor de apa,atat celei de suprafata cat mai ales a celei subterane.

Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea indeplineste in organism multiple functii. Fara apa toate reactiile biologice devin imposibile. Lipsa de apa sau consumul de apa poluata favoreaza multiple consecinte negative aspura sanatatii omului.

Aerul este un element indispensabil vietii, cantitatea consumata de organimul uman fiind foarte mare: intr-o singura inspiratie pantrund in plamanii nostrii 0,5l de aer ceace inseamna 8l/min respectiv 14-15 m cubi pe 24/h. In lipsa aerului omul nu poate supravietui de cateva minute.

Factorii de poluare cu mediul inconjurator pot fii naturali sau artificiali.

Principalele surse naturale de poluare sunt eruptiile vulcanice, furtuniile de praf, incendile padurilor,gheizerele sau descompunerea unor substante organice.

Principalii factori de poluare sau artificiali sau cei produsi de om sunt:

-factori de poluare industriali

-factori de poluare casnici

-factori de poluare datorita mijloacelor de transport

Industria este in acest moment principalul poluant la scara mondiala. Procesele de productie industriala si productia de energie sunt principalele surse de poluare la acestea adaugandu-se orice arderi din care rezulta substante poluante

Activitatile casnice sunt, fie ca vrem sau nu o importanta sursa de poluare. Astazi in multe tari in curs de dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca si elementele, pretul sau crescand permanent. Aceasta crestere este datorita restrangeri suprafetelor impadurite.

Ca urmare a activitatilor caznice se produce o serie de reziduri cum ar fi reziduri menajere, provenita din activitatea zilnica a oamenilor in localitate,locuri pubilice, etc, reziduri agro-zotermice.

Mijloacele de transport reprezinta una din principalele surse de poluare a mediului. Efectele poluarii mijloacelor de transport asupra mediului pot fi directe (ca urmare a expunerii la diversi agenti poluanti,fenomenelor climatice deosebite) cat si indirecte din cauza agentilor poluanti asupra apei solului si vegetatiei.

Aria de dispersie a poluantilor depinde de factori geografici, de localizare.

Un relief plat caracterizat de prezenta permanenta a curentilor de aer faciliteaza dispersia substantelor poluante; in schimb dispersia si vanturile favorizeaza acumularea si persistenta poluantilor.

2. Factori de poluare a mediului in industrie

Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii si functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc).

Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale , cum ar fi eruptiile vulcanice, incendiile naturale, cea mai mare parte a substantelor poluante provin din activitatatile umane.

Se disting urmatoarele categorii:

-poluarea fizica(incluzand poluarea fonica ai poluarea radioactiva)

-poluarea chimica (produsa de diverse substante eliberate in mediu sub forma gazoasa, lichida sau de particule solide)

-poluarea biologica( cu germeni patogeni,substante organice putrescibile,etc)
Exista doua categorii de poluanti:

-poluanti biodegradabili-sunt substante cum ar fi cele continute in apa menajera, care se descompun rapid prin unele procese naturale.acesti poluanti devin o probleme cand se acumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna.

-poluanti nedegradabili- sunt substante care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu. Compusii nedegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxina, bifenilii policlorurati si materialele radioactive pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare si pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fara sa distruga aceste plante.Un peste mic care se hraneste cu aceste plante acumuleaza o cantitate mare de toxine. Un peste mai mare sau alte animale care se hranesc cu pesti mici, acumuleaza aceste toxine. Acest proces se numeste bioacumulare.

Poluarea aerului

Actiunea umana asupra atmosferei Pamantului a inceput de cand omul a inceput sa utilizeze focul pentru incalzire, gatitul alimentelor, agricultura. In timpul revolutiei indusriale (sec XVIII si XIX) poluarea aerului a inceput sa devina o problema majora.

Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub numele de ,, smog “.Smogul este in general un amestec de monoxid de carbon si compusi organici proveniti di combustia incomplete a combustibililor fosili cum ar fi carbunii si dioxid de sulf de la impuritatile de combustibili.

In timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organicisi sulfurici se condenseaza sub forma de picatiri , intretinand ceata.

Majoritatea poluantilor sunt eventual ,,spalati “ de ploaie , zapada sau ceata, dar dupa ce au parcurs distante mari, uneori chiar si continente,

In timp ce poluantii se aduna in atmosfera , oxizii de sulf si de azot sunt transformati in acizi care se combina cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri si paduri unde poate duce la moartea pestilor sau a plantelor si poate sa afecteze intregi ecosisteme.

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este ,,incalzirea globala”, o crestere a temperaturii Pamantului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon.Acesta impreuna cu alte gaze cunoscute sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamant dar nu blocheaza radiatiile Soarelui.Din cauza efectului de sers se asteapta ca temperature globala sa creasca cu pana la pana in anul 2100, acest lucru afectand productia agricola, modificand distributia plantelor si animalelor si crescand nivelul marii.

Poluarea apelor

Cererea de apa potabila este in continua crestere odata cu cresterea populatiei globului.

Din anul 1942 pana in anul 1990, prelevarea apei potabile din rauri, lacuri, rezervoare si surse subterane a crescut de patru ori.

Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite in agricultura,cum ar fi ingrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor.

Eroziunea contribuie si ea la poluarea apelor. Pamantul si namolul duse de apa de pe dealurile defrisate, pamanturile arate sau de pe terenurile de pot sa blocheze cursul apelor si sa omoare vegetatia acvatica, sa elimine unele specii de pesti.

De exemplu, cand defrisarile indeparteza invelisul de plante al versantilor dealurilor,ploaia poate sa duca pamant si namol in rauri, acoperind pietrisul din albia unui rau unde pastravi si somoni isi depun icrele. Poluarea apelor ameninta rezervele de peste care si asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv, acesta fiind o sursa de hrana pentru omenire.

Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un process foarte lung, poate dura mii de ani , este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola.

Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri ,patogeni sau materiale radioactive si metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor.

Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea.Tratarea solului cu ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide, omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi, si alte microorrganisme.

Irigatia necorespunzatoare, in zonele unde solul nu este drenat bine,poate avea ca rezulta depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei.

Combaterea poluarii

Din cauza poluarii mediului inconjurator, de la jumatatea secolului XX, multe natiuni au instituit legi cuprinzatoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluarii necontrolate si pentru a preveni viitoarele contaminari ale mediului. Dupa 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curatarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deseurilor.

Aceste legi au ajutat la limitarea poluarii, dar progresele au fost lente si au ramas multe probleme nerezolvate cu privire la zonele cu contaminari severe, din cauza lipsei fondurilor pentru curatare si din cauza problemelor ivite de aplicarea legilor.

Intelegerile internationale au jucat un rol important in reducerea poluarii globale (ex. Protocolul de cu privire la substantele care distrug stratul de ozon, Conventia de pentru controlul transporturilor internationale ale deseurilor periculoase si depozitarea lor).

Regulamentele si legislatia au dus la un considerabil progres in diminuarea poluarii aerului si apelor in tarile dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai putin oxid de azot decat cele din 1970, centralele electrice ard acum mai putin combustibil pe baza de sulf , cosurile industriale au acum filtre prin care reduc emisiile si nu se mai foloseste benzina cu plumb.

Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel mondial, national si international pentru a combate problemele legate de poluare in toata lumea. O miscare bine organizata de justitie pentru mediu este Greenpeace, care concentreaza atentia internationala asupra industriilor si guvernelor care contamineaza solul, apele si aerul cu deseuri toxice.

3.Poluarea fonica si managementul

deseurilor la un atelier de tamplarie

Poluarea fonica (sonora) reprezinta o componenta importanta a poluarii mediului inconjurator, prin caracterul nociv si prin prezenta sa in toate compartimentele vietii moderne ,ea reprezentand o problema majora pentru toate tarile.

Poluarea fonica reprezinta agresiunea continua determinata de diferite zgomote produse de masini, utilaje , aparatura industriala sau casnica in incinta constructiilor sau in afara acestora.

Pe plan mondial exista o tendinta de crestere a nivelului de zgomot si de producere a vibratiilor, ale caror surse apar odata cu dezvoltarea industriei si a transporturilor.

Unul din factorii perturbatori ai mediului, care influenteaza ambianta in care se desfasoara activitatea si viata omului este zgomotul asociat si identificat in general cu poluarea fonica.

Zgomotul se defineste ca fiind o suprapunere dezordonata a sunetelor de frecvente si intensitati diferite care produc o senzatie dezagreabila si agresiva. Apare ca o consecinta a activitatii industriale a omului, a activitatii de transport in urma careia unde mecanice reprezentate de trepidatii, sunete, infrasunete si vibratii ultrasonore au o actiune daunatoare asupra sanatatii omului.

In general cele mai inalte nivele de zgomot se intalnesc in unitatile industriale si in marile aglomeratii urbane. Pentru a nu perturba calitatea activitatii la locul de munca, au fost introduse o seri de masuri pentru prevenirea si limitarea depasirii anumitor niveluri de zgomot.

Aceste masuri pot fi sociale (norme si legi de interzicere sau limitare a nivelului sonor), tehnice (solutii silentioase, pereti fonoizolanti), organizatorice (casti de protectie, dispunerea surselor de zgomot la o distanta mai mare fata de angajati) si igienice (control medical, alimentatie cu vitamine).

In industrie apar zgomote de diferite intensitati si frecvente cu actiune continua sau intermitenta.Ciocanele pneumatice, de exemplu, produc zgomote de 110 dB, razboielor de tesut 96-100 dB etc.
Daca se depasesc 90 de dB in 8 ore de activitate este absolut necesata reducerea acestui tip de poluare. In mediu industrial, infrasunetele, sunetele si ultrasunetele se supun atat in ce priveste conponenta spectorului oscilatiilor generate de masini si utilaje, cat si in privinta actiunii lor asupra organismului lucratorului.

Infrasunetele apartin partii inaudibile a spectorului sonor avand frecventele inferioare valorii de 20 Hz. Infrasunetele sunt prezente in numeroase locuri de munca, oscilatiile acustice intalnite in mediul industrial au de obicei frecvente foarte variate.

Ultrasunetele au frecvente intre 20 Hz si un milion KHz. Sunt produse in natura, in industrie sau de aparatura electrocasnica. La om, ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, producand migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului. Masurile tehnice pentru combaterea poluarii sonore se refera la ecranarile sursei de zgomot si protectia urechi omului in mediul industrial.

Legislatia privind poluare industriala aplica Directiva 2003/10/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor din industrie la riscuri generate de agenti fizici (zgomot) stabileste parametri fizici utilizati ca elemente predictive de risc si limitele acestora.

-presiunea acustica de varf care reprezinta valoarea maxima a presiunii acustice instantanee

-nivelul de expunere zilnica la zgomot. Aceasta notiune acopera toate zgomotele prezente la locul de munca
-nivelul de expunere saptamanal la zgomot respectiv media ponderala in timp a nivelelor de expunere zilnica la zgomot intr-o saptamana nominala de 5 zile de lucru de 8 ore.

Normele admise de zgomote in Romania sunt:
-90 dB (in halele neprotejate)
-80 dB (locurile de munca cu solicitare medie a atentiei)
-75 dB (locuri de munca cu solicitare mare a atentiei-centre de calcul, centrale telefonice, etc)
-60 dB (locuri de munca cu solicitare deosebita a concentratiei- laboratoarele de proiectare si cercetare).

Masurile ce se impun pentru reducere si prevenirea poluarii sonore in mediu industrial sunt:
-izolarea sunetului: prin prevenirea sau reducerea transmisiei sunetelor prin ridicarea unor bariere din materiale cu o densitate mare cum sunt caramizile, cimentul
-absortia sunetelor: pereti alcatuiti dintr-un material poros cum ar fi fibra de sticla, cauciuc spongios, acesta absorbind undele sonore in interiorul materialului si transformandu-le in caldura
-amortizarea vibratiilor: materiale aplicabile suprafetelor mari, de tip sandwich alcatuit din doua foite de otel la exterior si la interior un strat de polimer elastic
-izolarea vibratiilor: amortizeaza vibratiile prin introducerea unor elemente flexibile ca arcurile, montaje de cauciuc, etc.
Pentru combaterea poluarii sonore si inlaturarea efectelor negative exista preocupari permanente, fapt demonstrat si prin crearea de numeroase centre si institute, de exemplu de protectia muncii, de igiena si sanatate publica, organisme insarcinate cu controlul aplicarii legii privind reducerea zgomutului.

Gestionarea deseurilor la un atelier de tamplarie cunoscuta si ca managementul deseurilor, se refera la educatia privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea si depozitarea deseurilor. De obicei, termenul se refera la materiale rezultate din activitati umane si la reducerea efectului lor asupra sanatatii oamenilor, a mediului sau aspectului unui habitat.

Gestionarea deseurilor are ca scop si economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea partilor recuperabile.
Deseurile gestionate pot fi solide, cat si lichide sau gazoase, precum si cu diverse proprietati necesitand metode de tratare specifice fiecarora.

In Romania activitatea de gestionare a deseurilor este fundamentata pe legea 211/2011 care implementeaza o serie de directive ale Consiliului European. Coordonarea acestei activitati cade in sarcina Ministerul Mediului si Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM).

Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deseurilor in Romania produce 10 miliarde de euro.

In continuare vom face descrierea unui atelier de tamplarie cu o capacitate mica de productie, desfasurandu-si activitatea cu un numar mic de personal (2-3 persoane).

Atelierul se va aproviziona cu materie prima de la distribuitorii autorizati.

Fluxurile tehnologice existente pentru asigurarea utilitatilor in sistem propriu:

-alimentare cu apa curenta
-sistem propriu epurare ape uzate menajere
-alimentare cu energie electrica, termica

Alimentare cu apa se face din reteaua de apa a localitatii. Alimentarea cu apa calda se va face utilizand un boiler electric.

Pentru alimentarea cu energie termica a spatiilor se vor utiliza aeroterme si radiatoare electrice.
Deseurile menajere se vor colecta selectiv in pubele.
In cadrul procesului de productie se vor executa lucrari de debitare, finisaj si mantaj, tamplarie lemn folosind utilaje specifice activitatii propuse: abricht, circular, masini combinate de rindeluit, indreptat si finisat, masini de planat si grosime, strunjit, aspiratoare rumegus, etc.

Materiile prime utilizate pentru tamplarie (scandura, placi din pal, materiale din lemn) vor fi achizitionate de la furnizorii autorizati.

Deseurile, material lemnos, resturi din debitare, se vor colecta in containere metalice in vedere predarii acestora firmelor specializate in recoltarea deseurilor din lemn.

Praful, rumegusul, talajul rezultat se va depozita in saci si vor fi predati firmelor care au obiecat de activitate brichetarea acestora.

4.Tehnologia de executie a piesei

Sa se efectueze analiza materialului si a procesului tehnologic de realizare a reperului rola scripete, numarul preselor din lot n=10buc

Alegerea semifabricatului

Conform desenului de executie, reperul din tema este confectionat din: OLC45 STAS880 cu urmatoarele caracteristici:

Cele mai folosite semifabricate sunt:

-semifabricate laminate

-semifabricate turnate

-semifabricate forjate liber

-semifabricate forjate in matrita

-semifabricate sintetizate, etc.

La alegerea semifabricatui se au in vedere urmatoarele:

-materialul piesei

-formele si dimensiunile piesei

-numarul pieselor din lot

Piesa din tema fiind executata din OLC45 putem adopta un semifabricat laminat, forjat, sau matifiat.

Forma si dimensiunile semifabricatului trebuie sa fie cat mai apropiate de forma si dimensiunile finite. Avand in vedere ca presa din tema are forma unei arbore alegem un semifabricat laminat cu sectiune rotunda STAS333.

Stabilirea traseului tehnologic

Pentru intocmirea unui traseu tehnologic se pot face urmatoarele recomandari:

-la inceputul procesului tehnologic se prelucreaza suprafetele care devin baza de asezare sau suprafetele de prindere (suprafete frontale, gauri de centrare, gaura pentru dorn, suprafete pentru prindere cu dorn)
-gaurile se executa catre sfarsitul procesului tehnologic cu exceptia acelor care devin baza de asezare sau suprafetele de prindere
-operatiuniile la care exista posibilitatea unui proces mare de rebuturi, se executa la inceputul procesului tehnologic
-rectificarea se executa dupa tratamentul termic

Debitarea

Debitarea se debiteaza din bara laminata cu diametrul de D=120 le lungimea L=80

Alegerea masinii unelte

Debitarea se face cu un ferestrau alternativ FA300

Caracteristici dimensionale:
-dimensiunea maxima a materialului de debitat Ø220
-cursa ramei 200 mm

Caracteristici functionale:
-numarul treptelor de viteza: 3;
-numarul curselor duble pe minut 63/88/100;
-avans de taiere continuu;
-motor electrtic: putere (1,5 kw), turatie (1500 rot/min).

Caracteristici de gabarit:
-lungimea: 1576 mm
-latimea: 611 mm
-inaltimea: 1080 mm
-greutate: 860/g

Alegerea sculei aschietoare
Prelucrarea se executa cu panza fierastrata tip II STAS 1066/86 cu caracteristicile:
-lungimea: 600 mm
-latimea: a= 4 ± 0,05 mm
-pasul: 4 ± 0,05 mm
-grosimea b = 2,5 mm
– numarul de dinti pe 25 mm: z=6
-greutatea G= 0,6/g
-material otel RpS STATS 7382-80
-duritatea dupa tratamentul termic
-partea taietoare 60-64 HRC
-partea nataietoare 45 HRC maxim

Adaptam din gama de turatie a masinii de debitat turatia de 80 Ø/min

Strunjire frontala (transversala)

Prelucratiile prin aschiere vor fi executate pe masina unealta SN320.

Acest strung face parte din categoria strungurilor usoare si are un caracter universal dat fiind faptul ca pe el se poate executa o gama intinsa de prelucrari cum sunt: strunjirile obtinute cu avans longitudional sau transversal, filetari in principalele sisteme de flet, gauriri cu burghiul, etc.

Strungul are posibilitatea sa prelucreze piese prinse in universal, intre varfuri sau sa strunjeasca direct din baza. In ultimul caz, diametrul mexim al bazei nu trebuie sa depaseasca diametrul gaurii axului care este mai usor transportabil decat alte tipuri, de exemplu decat strungul SN 400, din care cauza el este utilizat cu succes in cadrul etelierelor de mobila de reparatii.

Caracteristici generale:
-distanta intre varf: 750 mm
-diametrul maxim de strunjire deaspura ghidajelor: 320 mm
-diametrul alezajului axului principal: 36 mm
-lungimea maxim de prelucrare: 750 mm
-motorul electric al actionarii principale
-putere: 3kw
-turatia: 1420 rot/min
-numarul total al turatiilor axului principal:18
-cutia de avansuri si ….
-numarul avansurilor longitudionale: 36
-numarul avansurilor transversale: 36
-caruciorul si saniile
-cursa maxima a caruciorlui: 750 mm
-cursa maxima a saniei transversale: 200 mm
-cursa saniei …… :170 mm
-papusa mobila
-cursa maxima a pinolei: 130 mm

Avansul transversal [mm/rot]:

Avans normal:

0,01; 0,013; 0,017; 0,02; 0,023; 0,027; 0,03; 0,033; 0,037; 0,04; 0,047; 0,053; 0,06; 0,067; 0,073; 0,093; 0,12; 0,147.

2. Avans mărit:

0,88; 0,107; 0,133; 0,16; 0,187; 0,215; 0,24; 0,287; 0,20; 0,30; 0,373; 0,480; 0,533; 0,58; 0,74; 0,96; 1,17.

Tabel nr.3.

Valorile exponenților x1 , x2 , y1 , y2.

Tabel nr.4.

Valorile exponenților n1 , n2.

Tabel nr.5.

S-a ales din tabelele 2, 3, 4 pentru cuțit normal pentru prelucrarea oțelului:

S-a ales din tabelul de avans

,-exponenți ai rugozității;

-rugozitatea;

-raza la vârf[mm];

Valorile ,, : sunt date în tabelul 5

Tabel nr.6.

Determinarea vitezei de aschiere :

În cazul strunjirii longitudinale, viteza de așchiere se calculează cu relația :

…

unde;

– coeficient ce depinde de caracteristicile materialului de prelucrat;

T- durabilitatea sculei așchietoare[min];

m- exponentul durabilității(tab.6);

t- adâncimea de așchiere[mm];

S- avansul de așchiere[];

HB- duritatea materialului de prelucrat;

,- exponenții adancimii de așchiere;

…- coeficienți.

Tabel nr.7. Valorile exponentului durabilității "m":

Tabel nr.8. Valorile coeficientului și ale exponenților și :

Din tabelele 6 și 7 s-a ales:

m=0,125

Cv=285

T=60 min

ap=t=5mm

xv=0,18

HB=220

F=s=1,58[mm/rot]

yv=0,20

H=1,75

Calculăm coeficienții k1 , k2 , k3 ,…,k9

=

unde: – suprafața secțiunii transversale 500

– coeficientul (pentru oțel =0,08)

unde :

exponent în funcție de natura materialului de prelucrat pentru oțel :

unde:

unghiul tăișului secundar

– coefficient

K5 se alege din tabelul 8. k5=1

Tabel nr.9.

K6 se alege din tabelul 9.

→k6=1,0

Tabel nr.10.

k7 = coeficient care ține seama de tipul semifabricatului, adică semifabricatul poate fi laminat la cald, la rece, matrițat, turnat etc. În cazul nostru semifabricatul este laminat la cald și avem:

k7 = 1

k8 = coeficient de corecție care ține seama de starea stratului superficial:

– cu crustă k8 = 0,9

– fără crustă k8 = 1

k8 = 1

k9 = acest coeficient de corecție ține seama de forma suprafeței de degajare iar în situația noastră este (T).

k9 = 1,15

Viteza de așchiere :

…

– se alege din tab.8

0,650,65

Strunjirea longitudinala (Ø100×40)

Prelucrarile prin aschiere vor fi executate pe masina unealta SN320

Strunjirea longitudinala are 2 etape:

Aceasta aperatie se executa cu un cutit frontal 20×25 STAS 358-67/Rp3

Ap=17

t=mm

Fz==8333,3N

L=40mm

[mm/rot]

→t=3,03mm

X1=1 ; y1=0,75 ; n1=0,35 ; =35,7-coeficient

3,03mm/rot

⇒

S-a ales din tabelul de avans s=0,96

…

2Ap=61,5

t=mm

Fz==11111,1N

L=30mm

[mm/rot]

→t=3,03mm

X1=1 ; y1=0,75 ; n1=0,35 ; =35,7-coeficient

3,03mm/rot

⇒

S-a ales din tabelul de avans s=0,96

…

Strunjire longitudinala + racordare (Ø90×20)

In aceasta faza se strunjeste piesa cilindric exterior Ø90×20, impreuna cu cele doua racorduri R=5mm, folosindu-se un cutit strunjit canal respectand R=5mm

Gaurirea

Operatile de gaurire se realizeaza pe masini de gaurit cu burghie din otel rapid Rp3 de diferite diametre.

Se va exemplifica stabilirea sistemului tehnologic si modul de calcul a regimului de aschiere in cazul executarii gaurii de Ø10mm

1. Stabilirea sistemului tehnologic

Operația se realizează cu ajutorul unui burghiu de Ø 50 mm.

Adaosul de prelucrare care urmează a fi îndepărtat în cadrul acestei operații este egal cu diametrul găurii ce urmează a fi realizată, deci:Ap=25mm, 2Ap=50

Ținând cont de materialul prelucrat, uzura ce apare pe fața de așezare a sculei așchietoare este cuprinsă între 60-90 mm.

Pe baza materialului prelucrat, al sculei așchietoare și al diametrului sculei se stabilește durabilitatea sculei așchietoare de 70 min.

Stabilirea parametrilor regimului de așchiere

Stabilirea adâncimii de așchiere și a numărului de treceri

Adaosul de prelucrare va fi îndepărtat dintr-o singură trecere, iar adâncimea de așchierea la găurire se calculează cu relația:

(2.12)

în care: D- diametrul burghiului.

Stabilirea avansului de așchiere

Avansul reprezintă deplasarea burghiului de-a lungul axei, la o rotație a arborelui principal al mașinii. Calcului acestuia se face cu relația:

(2.13)

în care: – coeficient de corecție în funcție de lungimea găurii;

– coeficientul de avans;

– diametrul burghiului.

= 1 = 0,047 D= 50 mm

Stabilirea vitezei de așchiere

Viteza de așchiere poate fi exprimată cu relația:

[

In care: – coeficientul vitezei de așchiere;

D- diametrul burghiului;

T- durabilitatea sculei așchietoare;

s- avansul de așchiere;

– exponenții diametrului, durabilității și avansului;

– coeficient de corecție.

= 5 = 0,4 m= 0,2

T= 70 min D= 50 mm

în care: – coeficienți care țin seama de factorii ce influențează procesul de găurire.

în care:

– rezistența la rupere a materialului prelucrat.

Stabilirea turației semifabricatului sau a sculei așchietoare

Turația sculei așchietoare se calculează conform relației:

Stabilirea vitezei de avans

Viteza de avans se stabilește utilizând următoarea relație de calcul:

Tabel nr.11. Regimul de așchiere pentru operațiile de găurire

Debitarea

Debitarea finala se realizeaza pe o masina unealta SN320, folosind un cutit de canelat si retezat din otel Rp3

Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere

PREVEDERI GENERALE

Continut.Scop

Art. 1. – (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru preluari manuale.

(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

Domeniu de aplicare

Art. 2. – Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.

Art. 3. – (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii.

(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.

Revizuirea normelor

Art. 4. – Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national sau proceselor de munca.

. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE

Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere

Realizarea sarcinii de munca

Art. 5. – (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti special pentru acest scop.

(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului.

Art. 6. – Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara ( desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model.

Art. 7. – Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.

Art. 8. – Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.

Deservirea masinilor-unelte

Art. 9. – Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn.

Art. 10. – Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Art. 11. – Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau instalatii electrice.

Art. 12. – In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie.

Art. 13. – In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. – In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.

Art. 15. – Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina.

Art. 16. – Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

Art. 17. – Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb.

Art. 18. – Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.

Art. 19. – (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.

Art. 20. – Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjire

Fixarea si demontarea sculelor

Art. 21. – (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa corespunda procesului de aschiere.

(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului pentru strunjirea normala.

(3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscula.

Art. 22. – La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.

Fixarea si demontarea pieselor

Art. 23. – (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect centrate, pentru a nu fi smulse.

(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii.

Art. 24. – La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.

Art. 25. – La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.

Art. 26. – La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de strangere.

Art. 27. – Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului.

Art. 28. – Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sau platoul vor fi inlocuite.

Art. 29. – Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si materialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special pentru sfaramarea aschiei continue.

Art. 30. – La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.

Pornirea si exploatarea strungului

Art. 31. – (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.

(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.

Art. 32. – La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tip protejat sau saibe de antrenare protejate.

Art. 33. – La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.

Art. 34. – (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat la reteaua de alimentare.

(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteaua electrica de alimentare.

Art. 35. – Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.

2.3. Prelucrarea metalelor prin frezare

Fixarea sculei

Art. 36. – Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.

Art. 37. – Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.

Art. 38. – Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.

Fixarea pieselor

Art. 39. – (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau in menghina.

(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.

Art. 40. – La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate.

Art. 41. – In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.

Pornirea si exploatarea frezelor

Art. 42. – (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei.

(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.

Art. 43. – In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca scule sau piese nefixate.

Art. 44. – In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea.

Art. 45. – Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

2.4. . Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare si brosare

Art. 46. – Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in planul de operatii.

Art. 47. – (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop.

(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.

Fixarea pieselor

Art. 48. – Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare.

Pornirea si exploatarea masinii

Art. 49. – Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.

Art. 50. – Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii.

Art. 51. – In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.

Art. 52. – In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva.

Art. 53. – Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.

2.5. Prelucrarea metalelor prin gaurire, alezare si honuire

Fixarea si demontarea sculelor

Art. 54. – Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.

Art. 55. – Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.

Art. 56. – Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.

Art. 57. – Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.

Art. 58. – Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.

Art. 59. – Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.

Art. 60. – Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.

Art. 61. – Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.

Art. 62. – Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea sau desprinderea piesei.

Fixarea pieselor

Art. 63. – Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.

Art. 64. – Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce scula s-a oprit complet.

Art. 65. – Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.

Pornirea si exploatarea masinii.

Art. 66. – Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.

Art. 67. – La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire.

Art. 68. – In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.

Masina de gaurit portative

Art. 69. – Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.

Art. 70. – Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea burghiului.

2.6. Preluarea metalelor prin rectificare si polizare

Fixarea sculelor

Art. 71. – Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si starea, masinii de felul operatiei de prelucrare.

Art. 72. – Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.

Art. 73. – La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs.

Art. 74. – Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie.

Art. 75. – (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc.

(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc.

Art. 76. – Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare; flansa mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS 9092/1-1983.

Art. 77. – Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc, respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind cele indicate in STAS 9092/1-83.

Art. 78. – Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt cele indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.

Art. 79. – (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora, gaura va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masina care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice).

(2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta.

(3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.

Art. 80. – La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri din carton presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.

Art. 81. – Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aerului comprimat sau periei.

Art. 82. – (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel, pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui.

(2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului.

Art. 83. – (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii in gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil, se echilibreaza dinamic.

(2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator.

(3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata acestora.

Art. 84. – Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai pentru masini dotate cu acasta posibilitate.

Art. 85. – Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica, respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe eticheta de fabricatie.

Art. 86. – Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze periferice nu sunt inscriptionate.

Art. 87. – Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care a trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.

Art. 88. – La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.

Art. 89. – Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.

Art. 90. – Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.

Art. 91. – (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator, ca lungime si diametru in raport cu partea de prindere.

(2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat dinamic).

Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizat

Art. 92. – Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in contact cu piesa de prelucrat.

Art. 93. – (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau solicitarile prin soc.

(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.

Art. 94. – La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.).

Art. 95. – In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.

Art. 96. – Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari.

Art. 97. – (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire.

(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.

(3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.

Art. 98. – (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul abraziv pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid.

(2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru prelucrare in mediul umed.

Art. 99. – Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor abrazive cu liant organic.

Art. 100. – La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase.

Art. 101. – Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la care se prelucraza aliaje de magneziu.

Art. 102. – Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.

Art. 103. – Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale.

Art. 104. – Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazive vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.

Art. 105. – Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv in stare de repaus.

Art. 106. – Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare de lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive.

Art. 107. – Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat la viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut.

Art. 108. – Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se depoziteaza in vederea unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi.

Art. 109. – Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.

Art. 110. – Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.

Art. 111. – Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utilizare sau reutilizare.

Art. 112. – Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87.

Art. 113. – Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile abrazive vor fi incercate la rotirea in gol.

Polizarea manuala

Art. 114. – (1) Polizorul manual nu se va lasa din mana la intreruperea lucrului decat dupa oprirea completa a corpului abraziv.

(2) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la intreruperea lucrului, polizoarele manuale se vor aseza in suporti special executati. Suportii orizontali nu vor fi folositi in stare uzata.

Art. 115. – Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioara numai daca corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie corespunzatoare.

Art. 116. – Polizoarele manuale vor fi pornite numai daca corpul abraziv nu este in contact cu un corp care sa impiedice rotirea lui libera.

Art. 117. – La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depasita turatia maxima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si turatia maxima a polizorului.

Marcarea corpurilor abrasive

Art. 118. – Viteza periferica maxima de lucru a corpurilor abrasive este cea care se afla inscriptionata pe suprafata, eticheta, garniture corpului abraziv sau este indicate de producator.

Art. 119. – Este interzisa utilizarea corpurilor abrasive fara marcaj sau cu marcaj neclar, din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferica de lucru sau turatia de lucru.

Art. 120. – Marcarea corpurilor abrasive este facute pe acestea sip e eticheta de control. Marcajul pe eticheta de control va contine cel putin urmatoarele date:

a) Marca de fabrica a unitatii producatoare;

b) Numarul standardului de forma si dimensiuni;

c) Simbolul materialului abraziv;

d) Granulatia;

e) Gradul de duritate;

f) Simbolul liantului;

g) Structura;

h) Turatia maxima de lucru in rotatii pe minut;

i) Viza controlului C.T.C.;

j) Data fabricatiei pentru corpurile abrasive cu liant magnezic.

Art. 121. – Marcajul de pe corpurile abrasive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va contine obligatoriu turatia maxima de lucru sau viteza periferica maxima de lucru.

Polizarea cu pila disc

Art. 122. – Lucratorii care executa operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aliminiu, cu polizorul cu pila disc, vor fi instruiti si autorizati pentru aceasta activitate.

Art. 123. – Inainte de inceperea lucrului, se controleaza starea tehnica a pilelor disc, suportii de sprijin, carcasa de protectie si instalatia electrica de alimentare.

Art. 124. – Suourtul de sprijin va fi astfel reglat, incat punctual superior de contact al piesei cu corpul abraziv sa se gaseasca pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm, iar distanta dintre suport si pila disc sa nu depaseasca 3 mm.

Art. 125. – Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau incarcati cu aluminiu.

Art. 126. – (1) Pila disc va fi montata correct, astfel incat san u aiba joc radial.

(2) Dupa montarea, inainte de inceperea lucrului, polizorul va fi incercat prin functionare in gol la turatie de regim.

Art. 127. – Se interzice introducerea brusca a pieselor in pila disc.

Art. 128. – Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte materiale decat aliajele de aluminiu.

Art. 129. – Se interzice ajustarea pieselor fara ca acestea sa fie sprijinite pe support.

Slefuirea mecanica

Art. 130. – Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supun acelorasi reguli ca si corpurile abrasive.

Art. 131. – (1) la exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire, schimbarea saibelor, periilor sau benzilor abrasive se va axecuta de catre personal instruit special si autorizat intern in acest scop.

(2) Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dupa oprirea acestora.

2.7. . Prelucrarea metalelor prin aschiere printr-o succesiune de prelucrari (masini-unelte agregat si masini automate)

Fixarea sculelor

Art. 132. – Inainte de fixarea sculelor in port-scule se vor verifica unghiurile de ascutire, profilul precum si daca acestea corespund materialului care se prelucreaza.

Fixarea pieselor

Art. 133. – Piesele ce urmeaza a se prelucra se vor fixa rigid pe masa agregatului cu ajutorul dispozitivului de fixare.

Exploatarea masinilor-unelte agregat si liniilor automate

Art. 134. – Inainte de inceperea lucrului, masina-unelta agregat va fi reglata pentru regimul de prelucrare prescris in documentatia tehnica.

Art. 135. – La orice zgomot suspect in timpul functionarii agregatului, se va actiona butonul "STOP".

Art. 136. – Se interzice reglarea supapelor de siguranta peste limitele prescrise pentru a evita deteriorarea unor elemente din instalatie.

Art. 137. – Se interzice blocarea releelor de presiune.

Art. 138. – In cazul aparitiei unor scurgeri de lichid la conducte sau racorduri, va fi oprita masina agregat si remediata defectiunea.

Art. 139. – Se interzice racirea sculelor cu bumbac sau carpe ude; racirea sculelor se face numai cu instalatii speciale destinate acestui scop.

Art. 140. – Este interzis accesul in spatiile de deplasare a port-sculelor automate.

Art. 141. – Este interzis accesul in spatiile de deplasare a pieselor in timpul transportarii acestora intre posturile de lucru sau punctele de depozitare.

Art. 142. – In cazul in care sistemul de masini este prevazut cu mecanisme pentru schimbarea pieselor la posturile de lucru, de tip roboti sau maini mecanice, este interzis accesul in zona de manevra a acestor mecanisme in perioada cat sunt in functiune.

Art. 143. – Curatirea de aschii se face de la distanta si numai cand linia automata este oprita.

Art. 144. – Reparatiile si reglajele se vor executa numai de personal calificat si instruit pentru aceste operatii, numai dupa deconectarea masinii de sub tensiune si inchiderea aerului de la instalatiile pneumatice.

Art. 145. – Repararea instalatiilor pneumatice este permisa numai dupa inchiderea aerului de la retea si scoaterea de sub tensiune a liniei automate.

Art. 146. – Umplerea cu petrol a buteliilor de suflat si de uns tarozi se va face numai dupa inchiderea aerului de la retea si descarcarea completa a presiunii din butelii.

Art. 147. – Este interzis a se aseza scula, instrumentela de masurare si control etc., pe elementele liniei automate. Acestea se vor aseza pe rastele sau mese special amenajate.

Art. 148. – Este interzisa cu desavarsire apropierea de uneltele de lucru dupa cuplarea liniei automate la retea.

Art. 149. – Operatorul principal este obligat sa avertizeze, prin intermediul dispozitivelor acustice si optice, cuplarea liniei automate la retea.

Art. 150. – Actionarea organelor de comanda se va face numai de la pupitrul de comanda.

Art. 151. – Este interzisa traversarea liniei automate prin alte locuri decat pe culoarele prevazute in acest scop.

Art. 152. – Controlul pieselor intre operatii este permis numai dupa scoaterea liniei automate de sub tensiune.

2.8. Debitarea materialelor prin taiere cu ferastraie

Fixarea sculelor

Art. 153. – Fixarea discului taietor pe axul ferastraului circular se face cu doua flanse de acelasi diametru.

Art. 154. – Inaintea montarii discului taietor al ferastraielor circulare se vor curata cu grija suprafetele de contact ale flanselor si discului.

Art. 155. – (1) Diametru flanselor de fixare a discului taietor va fi de cel putin 1/3 din diametru discului.

(2) La viteze periferice ale discului taietor mai mari de 12 m/sec, diametru flanselor de stragere va fi egal cu 1 din diametrul discului.

Art. 156. – La montarea discului taietor se va realiza centrarea si echilibrarea corecta a acestuia.

Fixarea materialului

Art. 157. – Asezarea materialului de debitat pe masa ferastraului circular se va face astfel incat inaltimea de taiere sa fie cat mai redusa, adica numarul dintilor care taie concimitent sa fie cat mai redus.

Art. 158. – La ferastraiele circulare prevazute cu dispozitive de fixare a piesei in plan orizontal si vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive.

Art. 159. – Fixarea materialului de debitat si sustinerea semifabricatelor debitate se vor realiza astfel incat sa se evite caderea neprevazuta a acestora.

Art. 160. – Fixarea materialului la debitarea cu ferastraul alternativ se va face cu ajutorul menghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite pe un suport cu role.

Art. 161. – La asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat, precum si la desprinderea si scoaterea materialului de pe masa, masina va fi oprita, iar rama cu panze va fi in pozitie ridicata si asigurata in aceasta pozitie.

Exploatarea masinilor de debitat

Art. 162. – (1) La exploatarea masinilor de debitat se vor respecta intocmai indicatiile unitatii constructoare privind dimensiunile si calitatea materialului care se debiteaza, precum si vitezele periferice admise.

(2) Se vor respecta intocmai instructiunile de exploatare ale constructorului masinii si ale producatorului de discuri taietoare.

Art. 163. – Pe ferastraiele circulare obisnuite nu se vor debita materialele la care lungimea zonei de contact dintre piesa si discul taietor depaseste 50 mm.

Art. 164. – Se interzice utilizarea discurilor taietoare cu dinti tociti, adica avand muchiile taietoare rotunjite, respectiv daca inaltimea dintilor este mai mica decat 70% din inaltimea dintilor discului nou.

Art. 165. – (1) Discurile taietoare la care au aderat particule din materialul debitat pot fi utilizate daca este posibila curatirea lor si daca in procesul de taiere nu a avut loc o incalzire excesiva.

(2) Desprinderea materialui de pe discurile taietoare se face cu ajutorul unei scule cu muchii neascutite.

Art. 166. – Se interzice utilizarea discurilor taietoare care prezinta crapaturi, au trei dinti lipsa pe toata circumferinta, au doi dinti alaturati lipsa sau la care s-a rupt un dinte de sub cercul bazei dintilor.

Art. 167. – Se interzice solicitarea la incovoiere prin presare laterala a discului taietor, atat in timpul lucrului, cat si dupa deconectarea masinii de la retea.

Art. 168. – Se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii.

Art. 169. – Inaintea inceperii lucrului la ferastraul alternativ, se vor alege ritmuri de taiere si panza corespunzatoare materialului de taiat.

Art. 170. – Dupa fixarea panzei se va porni ferastraul alternativ in gol, verificandu-se functionarea tuturor comenzilor.

Art. 171. – In timpul lucrului lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul panzei de ferastrau.

Art. 172. – Se interzice utilizarea panzei de ferastru panglica la care lipsesc mai mult de trei dinti pe metru sau doi dinti consecutivi.

Art. 173. – Dupa coborarea ramei cu panze in pozitia de lucru si inceperea taierii se va deschide imediat robinetul pentru lichidul de racire.

Art. 174. – Se interzice utilizarea la ferastraul alternativ a panzelor care au pe toata lungimea lor cinci dinti lipsa sau trei dinti alaturati lipsa.

Art. 175. – Ungerea si curatirea masinii de debitat, respectiv scoaterea jgheabului de colectare a aschiilor, se vor face numai dupa oprirea masinii si cu rama in pozitie superioara.

2.9. .Prelucrarea manuala a metalelor prin aschiere

Art. 176. – La operatiile de prelucrare manuala a pieselor prinse pe strung, cu pila, sabarul sau pinza abraziva se vor respecta urmatoarele :

a) operatiile se vor executa numai atunci cand sunt prevazute in planul de operatii;

b) se va indeparta caruciorul port-cutit cat mai mult de piesa;

c) la pilirea pieselor se va tine manerul pilei cu mana stanga, iar capatul pilei cu mana dreapta;

d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu sabarul sau panza abraziva, acestea se vor aplica pe partea piesei care se roteste dinspre lucrator;

e) La prelucrarea interioara a pieselor cu panza abraziva, aceasta se va infasura pe o bucata de lemn cu sectiunea rotunda.

5.Activitatea industrială și poluarea mediului

Industria poluează absolut toate mediile (aer, apă, sol), provocând prejudicii

sănătății oamenilor, viețuitoarelor, agriculturii, transporturilor, construcțiilor, culturii și

chiar ei însăși.

S-au efectuat și se efectuează numeroase studii referitoare la agenții poluanți

emiși din diferite domenii industriale, la efectele imediate și pe termen îndelungat ale

poluării, la efectele măsurilor de diminuare a emisiilor poluante. Studiile se realizează

la nivel național, dar și prin cooperări internaționale. Tabelul 5.1. prezintă câteva

substanțe emise de ramurile industriale, la nivelul anului 1990, pe glob. Cantitățile

emise în aer sunt considerabile, uneori de zeci de milioane de tone, ceea ce impune

stricta reducere a lor pentru a asigura dezvoltarea durabilă a omenirii.

In afara emisiilor prezentate în tabelul 5.1, fiecare domeniu industrial

înregistrează și alte forme de poluare.

Industria poluează prin emisii în atmosferă, în efluenți, prin depozitare de

materiale nocive pe sol, în subsol, contaminări biologice, radioactive, riscuri atât în

exploatare, cât și prin posibilitatea producerii unor accidente. De exemplu, în 1976, în

Italia s-a eliminat dioxină, substanță foarte periculoasă, în urma unei explozii la o

fabrică de produse chimice; în 1984, explozie foarte puternică datorită gazului metan

în Mexic; eliminări de substanțe chimice în mediu în 1984, în India, la o fabrică chimică; în 1995, la Kosice o explozie foarte puternică, datorită scăpărilor de gaz

metan etc. Toate aceste evenimente au provocat în zonă serioase modificări, pe timp

destul de mare.

Tabelul 5.1. Emisii de agenți poluanți industriali (mil.tone).

a) Industria extractivă poluează mediul atât în faza de extracție, cât și în fazele de

preparare, respectiv la mărunțire, clasare, concentrare, preparare termică ș.a.

Pe durata extracțiilor în subteran sau la suprafață se elimină praf cu conținut de

silicați, cărbune etc., vegetația este distrusă pe mari suprafețe, pot apărea surpări,

alunecări de teren. La încheierea excavațiilor se fac uneori rambleieri, iar la suprafață

se recopertează în ordinea inversă decopertării, astfel încât stratul de sol să ajungă la

deasupra (în cazul unei excavații de scurtă durată). Uneori se aduce sol din alte zone,

deci cheltuielile vor fi mari pentru fertilizarea zonei.

Din operațiile de preparare rezultă halde de steril, ape poluate, praf. Haldele scot

teren din circuitul agricol, îl contaminează cu metale grele, praf de cărbune, îi schimbă

pH-ul, alcătuiesc elemente inestetice în decor. Ele constituie un pericol și prin

revărsarea lor peste terenuri, locuințe, datorită infiltrării apelor de precipitații și

tendinței de mărirea ariei bazei. Apele poluate deversate în cele naturale produc

creșterea conținutului în metale grele, praf de cărbune, diferite substanțe chimice

anorganice și organice și trebuie tratate pentru reducerea agenților poluanți sub limitele

admise de lege. Prafurile se îndepărtează din hale prin ventilație, sunt eliminate în

atmosferă, de unde poluează apa și solul, sau sunt captate cu utilaje adecvate.

b) Industria de extracție și prelucrare a țițeiului afectează mediul prin

hidrocarburile gazoase și lichide "pierdute" în timpul extracției, transportului și

depozitării țițeiului și produselor petroliere. Din procesele de prelucrare în rafinării

rezultă carburanți, combustibil, lubrifianți și materii prime petrochimice. Toate

produsele sunt inflamabile, au grade diferite de toxicitate, unele sunt explozive, sau

cancerigene, deci necesită condiții speciale, sigure la prelucrare, transport și

depozitare.

De exemplu, rezervoarele de mare capacitate de benzină se răcesc vara cu apă, se

înconjoară cu valuri de pământ, sau cu un zid de beton pentru a micșora împrăștierea în

CAPITOLUL VII – Poluarea industrială

caz de explozie, conducta de aducțiune pătrunde până la fundul rezervorului, pentru a

nu se produce o încărcare electrostatică în timpul umplerii, prin frecarea dintre

straturile de lichid etc.

In petrochimie se utilizează produse petroliere inflamabile, uneori explozive,

gaze la presiuni mari și foarte mari (2.000 atm pentru polimerizarea etenei la

polietilenă), deci riscurile sunt mari. Instalațiile se construiesc din materiale rezistente

la coroziune, au grosimea pereților proiectată să reziste la presiune, sunt automatizate

și uneori întreg procesul este condus de calculator.

c) Industria energetică poluează termic, fonic, electromagnetic, chimic și estetic

mediul. Astăzi energia electrică se obține din sursele convenționale astfel: 40% prin

arderea țițeiului, 27% din cărbuni, 23% din gaze naturale, 7% din procese nucleare și

3% din apă. Procesele de combustie au așadar o mare pondere, atât pentru obținerea

energiei electrice, cât și a celei termice.

Termocentralele elimină cenușă, pulberi, gaze, aer cald și abur. Cenușa poate

reprezenta 40-50% la lignit, cărbune brun, turbă, sau chiar peste 80% în cazul arderii

șisturilor bituminoase.

Din ardere rezultă gaze care conțin CO2, SO2, SO3 (1-3% din cantitatea de SO2),

oxizi de azot, compuși cu arsen, fluor. Energetica contribuie cu 57% la efectul de seră,

deoarece emite 55% din totalul CO2, 15% din CH4, 6% din N2O, 7% din CFC. Deține

primul loc la emisiile de oxizi de sulf și de azot și locul al doilea, după materialele de

construcții, la emisiile de pulberi. Numai termocentralele emit 60% din SO2 total și

30% din NOx total. Pulberile se regăsesc aruncate la 10-20 km distanță, iar oxizii de

sulf și de carbon la peste 1.000 km, față de locul emisiei.

Termocentralele emit cele mai mari cantități de dioxid de carbon pentru obținerea

unei unități de energie electrică, iar dintre acestea, emisiile cele mai mari le au cele pe

cărbune. In tabelul 5.2 sunt prezentate emisiile unor poluanți din diverși combustibili.

Tabelul 5.2. Poluanți emiși din diferiți combustibili la 0 °C, în mg/m3.

Numai o centrală de 2000 MW elimină anual 1,3 mil t cenușă la sol și în aer:

42.000 t CO2, 600 t SO2 și 10 t praf de cenușă. La acestea se adaugă și aburul evacuat

prin turnul de răcire, care modifică umiditatea și temperatura atmosferică în zonă.

Hidrocentralele modifică peisajul, ecosistemele, varietatea și numărul de specii

(reduc numărul peștilor), calitatea apei (prin concentrarea în săruri), apa nemaiputând

fi utilizată pentru băut. Afectează agricultura prin infiltrațiile de apă, producând băltiri

și apoi, după evaporarea apei, sărăturarea solului.

Alteori, prin asanarea zonelor mlăștinoase, sau izolarea luncilor de fluvii prin

îndiguiri s-a produs scăderea nivelului pânzei freatice, curgerea fluviilor mai rapidă și

creșterea puterii distructive a inundațiilor. La hidrocentralele mari, lacurile de

acumulare preiau volumul mare de apă în caz de viituri, evitând astfel producerea

inundațiilor.

Construcția unei hidrocentrale necesită eliberarea unei suprafețe mari de teren,

defrișări masive, deplasarea populației spre alte zone. In zonă, datorită excesului de

umiditate atmosferică se produc perturbații climatice: scăderea temperaturii medii,

ceață. Lacul de acumulare crează presiuni mari în straturi, generatoare de cutremure.

Barajele sunt bariere în calea migrației peștilor, cei mai afectați fiind somonii și

păstrăvii. De asemenea sunt bariere pentru circuitul natural al sedimentelor, acestea

depunându-se în amonte de baraj, colmatând în timp lacul de acumulare.

In lac crește temperatura apei, deci pot dispărea unele specii de scoici, pești. Dacă

o specie dispare, întreg echilibrul ecologic este afectat, prin lanțul trofic. Scăderea

producției piscicole este și o consecință a creșterii concentrației în săruri a apei, iar în

unele situații, a dispariției unor zone inundabile de-a lungul cursului apei, ca urmare a

lucrărilor de asanare și îndiguire. In aceste zone inundate, unele specii de pești își

depuneau icrele.

Alt efect al construcțiilor hidrotehnice pe fluvii este posibilitatea scufundării

(retragerii) unor delte, situație semnalată pe Nil și Mississippi.

Apa acumulată în lacuri și legată prin canale de irigații a fost uneori cauza

răspândirii unor boli, datorită dezvoltării unor paraziți. Astfel, hidrocentrala de la

Assuan, de pe Nil a favorizat dezvoltarea unor viermi paraziți, care au migrat prin

sistemul de irigații și au pătruns în organismele vii, producând boala denumită

"hematurie de Egipt", ce afectează aparatul urinar. Tot în Africa, hidrocentrala de la

Kariba, prin apă a contribuit la dezvoltarea unei muște, ce a produs daune agriculturii

în zonele învecinate.

Astăzi, pe glob există peste 3800 baraje mari și alte numeroase stăvilare mai mici,

dintre care peste jumătate sunt în China.

Pentru reducerea impactului asupra mediului, hidrocentralele și alte construcții de

hidroameliorare prezentând totuși foarte multe avantaje, acestea trebuie: întreținute

permanent, supravegheată calitatea apei, refăcute ecosistemele prin repopulări cu

specii de pești, acolo unde este posibil refăcute sistemele de lunci inundabile și să se

administreze bazinele fluviale ca un ecosistem. Efectele se vor materializa în special

prin scăderea frecvenței inundațiilor catastrofale, restaurare viații acvatice și creșterea

producției piscicole.

Centralele nuclearo-electrice poluează mediul prin debitul mare de apă necesar în

sistemul de răcire și prin conținutul în radionuclizi al gazelor, lichidelor și materialelor

solide evacuate.

Apa caldă provenită din sistemul de răcire poate provoca poluarea termică în

zona de evacuare, deci o înmulțire a algelor, dispariția unor specii. Reintrodusă în

circuit, apa va necesita un sistem mai eficient de îndepărtarea plantelor. La CNE

Cernavodă s-a calculat debitul apei de răcire din circuitul secundar, astfel încât apa să

se încălzească numai cu 3 grade, evitând poluarea termică în zonă.

Deșeurile gazoase radioactive sunt alcătuite din aerul evacuat din incinta clădirii

CAPITOLUL VII – Poluarea industrială

reactorului și din eventualele gaze pierdute din sistemul primar de răcire, la reactoarele

răcite cu gaze (CO2, He).

Deșeurile lichide radioactive conțin apa din circuitul primar și ape reziduale.

Deșeurile solide radioactive sunt alcătuite atât din întreaga instalație (reactor

nuclear, pompe, rezervoare, schimbătoare de căldură, conducte etc.), dar și din

reziduurile procesului de fisiune nucleară, îmbrăcămintea de protecție, hârtia

utilizată etc.

Toate aceste deșeuri se tratează înainte de evacuarea în mediu și se depozitează în

condiții de strictă siguranță, cu supraveghere permanentă.

Centralele eoliene ocupă o mare suprafață de teren și prin zgomotul turbinelor

produc poluare fonică.

Centralele solare blochează o suprafață mare de teren pentru captatoare, în

special.

Centralele geotermale aduc la suprafață H2S, NH3 (gaze neplăcute, iar la

concentrații mai mari chiar toxice), apă salinizată. Construcția lor trebuie să nu

producă în zonă tasări de teren, iar în cazul utilizării căldurii acumulate în roci, să nu

producă erupții vulcanice, sau cutremure.

d) Industria siderurgică elimină pulberi metalice (oxizi de fier), cancerigene,

precum și pulberi nemetalice de SiO2, calcar, cărbune, cu alte efecte asupra aparatului

respirator, ochilor, pielii.

Uzinele cocsochimice elimină compuși toxici cu fluor, arsen, hidrocarburi

policiclice condensate, cu efecte cancerigene, fenoli caustici, gaze cu SO2, CO, H2S, cu

efecte acide și axfisiante.

Emisiile în atmosferă (pulberi și gaze)se regăsesc la distanțe de câțiva kilometri

de combinatele siderurgice. In tabelul 5.3 sunt prezentate emisii de praf înregistrate în

siderurgie și în metalurgia neferoasă, procesul de obținere a aluminiului înregistrând

valorile cele mai mari.

Tabelul 5.3. Emisii de pulberi în metalurgie.

e) Metalurgia neferoasă elimină o serie de produși toxici, ca de exemplu: As, Cd,

Cr, Pb, Hg, Ni, V, Mn, Ba, F, SO2 etc. Efectele negative ale acestor produși asupra

organismului uman sunt prezentate în tabelul 5.4.

Dioxidul de sulf emis din procesul de fabricație al cuprului poate fi și de

8 t SO2/tona Cu. Prin caracterul lui acid distruge clorofila, afectează construcțiile, căile

respiratorii ale viețuitoarelor ș.a.

Pulberile astupă ostiolele plantelor, împiedicând respirația și transpirația, deci

însuși procesul de fotosinteză. Aerosolii pot fi transportați la 5-10 km distanță, iar cei

T E H N O L O G I I I N D U S T R I A L E

de metale neferoase se pot atrage electric, aglomerându-se și depunându-se astfel în

timp mai scurt.

Tabelul .5.4. Efectele provocate de poluanți din metalurgia neferoasă asupra

sănătății oamenilor

Praful poate produce îmbolnăviri profesionale. Asupra pieselor în mișcare, praful

provoacă uzura lor accelerată, iar între contactele electrice are fie efect izolator, fie

scurtcircuitează, producând în primul caz întreruperea alimentării cu curent electric, iar

în al doilea caz, electrocutări, scoaterea din uz a unor aparate, mașini, topirea unor

rezistențe etc.

f) Industria chimică emite o multitudine de substanțe, cu diferite toxicități pentru

oameni și mediu. Se elimină în atmosferă compuși cu sulf, ca: dioxid și trioxid de sulf

din industria acidului sulfuric, mercaptani din rafinării și petrochimie, hidrogen

sulfurat, sulfură de carbon.

Compușii cu azot, ca oxizi și amoniac se elimină din industria acidului azotic și a

fertilizanților cu azot. Din producția de clorosodice se elimină clor, acid clorhidric în

atmosferă, clorură de calciu în ape etc. Din diferite procese de sinteză se elimină

compuși cu fluor, clor, pesticide, produși intermediari de sinteză, negru de fum. Din

procesele de valorificare a țițeiului și a gazului metan se elimină fenoli, alcooli, cetone,

eteri, diferite hidrocarburi. Produsele reziduale se elimină ca atare în aer, apă, sau pe

sol, se ambalează și depozitează, sau se ard, fiecare variantă prezentând forme

specifice de poluare a mediului. In tabelul 5.5 sunt prezentate efectele unor substanțe

chimice organice asupra sănătății oamenilor.

Tabelul 5.5. Efecte produse asupra sănătății oamenilor de unii compuși organici

Efectele substanțelor chimice asupra mediului biotic și abiotic sunt multiple. Ele

acționează prin aciditatea sau bazicitatea lor, prin hidroliza cu umiditatea atmosferică,

producând ceață (oxizii de sulf, clorura de aluminiu), sau compuși toxici (clorul, oxizii

de sulf, azot), prin potențialul inflamabil chiar la temperaturi relativ scăzute al unor

compuși (benzinele ușoare), prin potențialul exploziv al altora (azotatul de amoniu),

prin toxicitatea lor chiar la concentrații extrem de scăzute în aer, sau apă (dioxina).

Efectele sunt multiple, amplificate de cele mai multe ori de prezența în mediu a unui

amestec de poluanți. Se observă uscarea plantelor, deci scăderea producției agricole,

uscarea pădurilor, coroziunea metalelor, degradarea materialelor de construcții,

îmbolnăviri ale oamenilor și animalelor, uneori chiar decese. In industria chimică se

lucrează la temperaturi și presiuni ridicate uneori, deci pericolul unor accidente există

permanent. Instalațiile trebuie corect proiectate, realizate pentru a rezista condițiilor de

exploatare și conduse de personal competent, dublat de sisteme corespunzătoare de

automatizare.

g) Industria materialelor de construcții poluează mediul în special prin cantitățile

mari de pulberi, ce pot ajunge și la 200 g/m2·24 ore. Aceste pulberi afectează respirația

plantelor și modifică pH-ul mediului pe câțiva kilometri, diminuând masa vegetală,

deci producția de cereale, iarbă pentru fân, fructe. Anual se elimină mii de tone pe

kilometru pătrat, deoarece procesele tehnologice au pierderi de 0,3-0,5% din producție

sub formă de praf. Prafurile conțin oxizi de calciu, de magneziu, de siliciu, azbest etc.,

producând îmbolnăviri profesionale (pneumoconioze); azbestul are proprietăți

cancerigene și radioactive.

h) Industria celulozei și hârtiei utilizează compuși cu sulf (sulfură de carbon,

dioxid de sulf), iar din procesele tehnologice rezultă H2S, mercaptani, împreună cu

produșii volatili utilizați în proces. Albirea celulozei se poate face și cu clor, în care

caz rezultă combinații organoclorurate deosebit de toxice, printre care și dioxină. Din

proces rezultă și ape reziduale cu conținut ridicat de reactivi și fibre celulozice

putrescibile, ce produc pe lângă disconfort și iritații, îmbolnăviri ale ochilor, aparatului

respirator etc.

i) Industria alimentară poluează aerul, apa, solul cu resturile vegetale și animale

rezultate din procesele tehnologice, cu detergenții utilizați la spălări, sau cu alte

materiale și produse reziduale. Freonii utilizați ca agenți frigorifici, eliberați în

atmosferă, contribuie la distrugerea stratului de ozon.

Sursele industriale de poluare sunt diverse, complexe și contribuie cu ponderea

cea mai mare la poluarea globală a Terrei. Reducerea emisiilor de poluanți industriali

are efecte imediate, dar și pe termen lung, prin reducerea efectului de seră, refacerea

ozonului, diminuarea ploilor acide etc.

Bibiografie