INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE [618954]
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI
FACULTATEA DE MINE
INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE
CONSIDERA ȚII PRIVIND
STABILITATEA HALDELOR DE
STERIL DIN VALEA JIULUI ÎN
CONTEXTUL PROTECȚIEI
MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Coordonator Științific:
Prof. Univ. Dr. Ing. Lazăr Maria
Absolvent: [anonimizat] – Maria
– 2014 –
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
2
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 4
CAPITOLUL 1
IMPORTANȚA STABILITĂȚII HALDELOR DE STERIL ………………………….. …………. 6
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALĂ A VĂII JIULUI ………………………….. ……………………….. 11
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA HALDELOR DE STERIL DIN VALEA JIULUI …………………………. 14
3.1 Descrierea generală a haldelor de steril active din Valea Jiului ………………………… 14
3.1.1 Halda Lonea 1 – E.M. Lonea ………………………….. ………………………….. ……. 15
3.1.2 Halda de steril Jieț – E.M. Lonea ………………………….. ………………………….. 17
3.1.3 Halda de steril Ramura R -V – E.M. Petrila ………………………….. …………….. 19
3.1.4 Halda de steril P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia – E.M. Livezeni …………………… 24
3.1.5 Halda de steril Preparaț ie Livezeni – E.M. Livezeni ………………………….. … 27
3.1.7 Halda de steril Ramura 2 – E.P.C.V.J. ………………………….. …………………… 30
3.1.8 Halda de steril Ramura 3 – E.M. Lupeni ………………………….. ………………… 32
3.1.9 Halda de steril Funicular Nou – E.M. Uricani ………………………….. ………… 36
3.2 Caracteristici geometrice ………………………….. ………………………….. ……………………. 38
3.3 Caracteristici fizice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 40
3.4 Caracteristicile mecanice ………………………….. ………………………….. ……………………. 40
3.5 Obiectivele existente în zona de influență a haldelor și caract eristicile mediului
înconjurător ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
CAPITOLUL 4
PRELUCRAREA STATISTICĂ A VALORILOR CARACTERISTICILOR FIZICO –
MECANICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 45
CAPITOLUL 5
EVALUAREA STABILITĂȚII PRIN METODE CLASICE ………………………….. ………. 47
5.1 Alunecări după suprafețe cilindrico -circulare ………………………….. ……………………. 47
5.1.1 Metoda fâșiilor verticale (W. Fellenius) ………………………….. …………………. 48
5.2 Rezultatele analizelor de stabilitate ………………………….. ………………………….. ……… 49
CAPITOLUL 6
EVALUAREA STABILITĂȚII TALUZURILOR UTILIZÂND METODE
PROBABILISTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 53
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
3
6.1 Metoda Rosemblueth ………………………….. ………………………….. …………………………. 54
6.2 Analiza calitativă a gradului de stabilitate a unui taluz cu metoda fuzzy …………… 56
6.3 Evaluarea riscului de alunecare ………………………….. ………………………….. …………… 59
CAPITOLUL 7
MĂSURI DE STABILIZARE A HALDELOR ………………………….. ………………………….. 62
7.1 Măsuri pentru asigurarea stabilită ții haldelor ………………………….. …………………….. 63
7.2 Măsuri pentru protecția mediului înconjurător ………………………….. …………………… 64
7.3 Măsuri de stabilizare a haldelor de steril active din Valea Jiului în funcție de riscul
de alunecare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 64
7.3.1 Măsuri de stabilizare a haldelor cu risc redus de alunecare ………………….. 64
7.3.2 M ăsuri de stabilizare a haldelor cu risc mediu de alunecare …………………. 65
7.3.3 Măsuri de stabilizare a haldelor cu ri sc ridicat de alunecare ………………… 65
CAPITOLUL 8
VARIANTE DE RECUPERARE ȘI REABILITARE A HALDELOR DE STERIL DIN
VALEA JIULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 67
8.1 Scopul și obiectivele recuperării și reabilitării ecologice ………………………….. …….. 67
8.2 Direcții de reabilitare a haldelor de steril din Valea Jiului ………………………….. …… 68
CONCLUZII, CONTRIBUȚII ȘI PROPUNERI FINALE ………………………….. …………… 70
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 74
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 76
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
4
INTRODUCERE
Problemele privind protecția mediului înconjurător prezintă o importanță deosebită la
nivel global, având în vedere diversele forme de degradare care amenință factorii de mediu.
Cauzele, fiind și ele numeroase ne obligă la găsirea unor soluții pentru stoparea propagării
problemelor legate de poluare.
Industria minieră din întreaga lume are un impact negativ major asupra mediului
înconjurător, contribuind la poluarea fac torilor de mediu prin eliminarea unor cantități mari de
reziduuri miniere (solide, lichide, gazoase). În categoria reziduurilor miniere solide intră
materialul steril rez ultat din exploatările miniere care necesită a fi depozitat pe halde de steril.
Halde le de steril sunt construcții inginerești și reprezintă acumulări de roci sterile
rezultate din exploatările miniere ca urmare a descopertării complexului productiv. Problemele și
pericolele asociate haldelor de roci sterile generate de exploatările minier e, include, printre
altele, instabilitatea taluzurilor, generarea de ape acide și descărcarea de substanțe toxice,
conducând la contaminarea apelor de suprafață și subterane din aval, poluarea cu praf , eroziunea
și degradarea terenurilor .
Instabilitatea depozitelor de steril r ămâne principala problemă care reclamă atenția
specialiștilor .
Alunecările de teren sunt fenomene geodinamice de modificare a reliefului prin care se
restabilește echilibrul natural al taluzului. Acestea apar sub forma unei deplasă ri de material,
atunci când forțele de rezistență sunt învinse de eforturile tangențiale, fiind anunțate de cele mai
multe ori de o serie de modificări ale formei și poziției în spațiu ale taluzului.
Aluncările de teren sunt cauzate de o serie de factori care influen țează modificarea
raportului dintre forțele de alunecare și cele de rezistență, precum: prezența unor suprasarcini
(utilaje, construcții), presiunea hidrostatică a apei din porii rocii, variația umidității, acțiunea
înghețului, factorul seismi c, etc. Pentru a reduce la minim influențele negative pe care le -ar putea
avea alunecările de teren asupra mediului înconjurător, se impune o analiză detaliată a stabilității
taluzurilor.
Un taluz instabil poate provoca pierderi de vieți omenești și daun e materiale, iar prezența
haldelor de steril, fie ele și stabile, poate avea efecte negative asupra mediului înconjurător
determinând poluarea aerului atmosferic, a apelor și a solului.
Pe teritoriul j udețului Hunedoara se află cel mai important bazin car bonifer al țării
noastre, bazinul carbonifer al Văii Jiului, substanța utilă din zăcământ fiind constituită din
cărbuni humici (huile). Materialul steril rezultat în urma lucrărilor de exploatare este depozitat pe
halde de ste ril, pe întregul teritoriu al Văii Jiului existând astăzi un număr de 64 halde de steril.
Huila exploat ată în b azinul Văii Jiului a fost de mare utilitate pentru industrie, însă rocile
sterile aduse la suprafață au determinat apariția unor adevărați munți artificiali. Astăzi, în
perimetrele miniere active se monitorizează în mod constant stabilitatea haldelor de steril și
calitatea factorilor de mediu, în timp ce în perimetrele miniere închise s -au realizat deja sau se
vor realiza lucrări de reabilitare și ecologizare.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
5
Lucrarea de f ață are drept scop prezentarea situației reale a haldelor de steril active din
bazinul Văii Jiului și stabilirea riscului asociat alunecărilor de taluzuri, urmărind să facă
cunoscute posibilele probleme ce pot fi cauzate de existența haldelor de steril pe suprafața
terenurilor și să diminueze sau să chiar să elimine influențele lor negative asupra mediului.
Lucrarea este structurată pe 8 capitole precedate de introducere și se încheie cu anexele.
În capitolul 1 se prezintă importanța stabilității depozitel or de steril, făcând referire la un
eveniment petrecut în satul Aberfan din Țara Galilor, unde pe halda nr. 7, aparținând Exploatării
Miniere Merthyr Vale, a avut loc o alunecare catastrofală ce s -a soldat cu pierderi de vieți
omenești și pierderi material e.
Prezentarea generală a Văii Jiului din punct de vedere geografic, morfologic și
geomorfologic, climatic și hidrografic are loc în capitolul 2, urmând ca în capitolul 3 să se
prezinte haldele de steril active la care se va face referire de -a lungul aces tei lucrări. În descrierea
haldelor sunt cuprinse informații legate de scopul construirii, amplasare, geometria terenului de
bază și a haldei, hidrologia și hidrogeologia zonei, tehnologia de transport și depunere a
sterilului, caracteristicile fizico -meca nice ale materialului și, nu în ultimul rând, obiectivele
naturale și antropice existente în zonele adiacente perimetrului de haldare.
În capitolul 4 sunt prezentate informații privind importanța realizării unei prelucrări
statistice și alegerii unor valo ri reprezentative pentru parametri fizico -mecani ci ce caracterizează
haldele de steril. Tot aici sunt prezentate rezultatele obținute în urma prelucrării statistice ale
datelor culese.
Evaluarea stabilității haldelor de steril reprezintă obiectul de studi u al capitolelor 5 și 6.
În capitolul 5 se utilizează una dintre metodele clasice de determinare a coeficientului de
stabilitate și anume, metoda lui W. Fellenius, iar în capitolul 6 se abordează metode
probabilistice, metoda Rosemblueth și metoda fuzzy, c are permit o evaluare mai riguroasă a
gradului de stabilitate. Tot în capitolul 6 este evaluat riscul de alunecare al haldelor de steril
avute în vedere.
Măsurile de stabilizare a haldelor sunt cuprinse în capitolul 7, iar în capitolul 8 sunt
propuse 2 variante de recuperare și reabilitare a acestora.
Lucrarea de față se încheie cu o serie de concluzii generale , contribu ții personale și
propuneri finale privind stabilitatea haldelor active din Valea Jiului în contextul protecției
mediului înconjurător.
Bibliografia utilizată la elaborarea lucrării de licență cuprinde un număr de 28 note
bibliografice.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
6
CAPITOLUL 1
IMPORTANȚA STABILITĂȚII HALDELOR DE STERIL
Industria minieră se numără printre principalele surse de poluare a mediului. Atât
activitățile de prospectare și explorare, cât și cele de exploatare propriu -zisă și de preparare a
minereului au o influență negativă majoră asupra factorilor de mediu, fapt ce conduce la un
dezechilibru ecologic care afectează viața organismelor vii.
Din procesele tehnolog ice ce se desfășoară în cadrul activităților miniere rezultă
întotdeauna un material util, care merge spre producție și unul steril, care necesită a fi depozitat
în halde de steril.
Haldele de steril sunt construcții inginerești și repr ezintă acumulări de roci sterile
rezultate din exploatările miniere ca urmare a descopertării comp lexului productiv. În funcție de
poziția haldelor față de perimetrul de exploatare minieră, acestea pot fi interioare sau exterioare.
În vederea construirii unei halde se asigură:
– alegerea unor supr afețe cat mai puțin productive ;
– depozitarea întregului vo lum de steril;
– securitatea lucrărilor, oamenilor și utilajelor ;
– productivitate ridicată a muncii;
– cost redus a lucrărilor de haldare.
Prezența haldelor de steril la suprafața terenului reprezintă o problemă majoră în
contextul protecției mediului înconjurător , atât prin impactul vizual negativ, cât și prin
fenomenele de instabilitate care se pot produce ca urmare a diminuării rezistenței rocilor din
terenul de bază și din halda de steril sub influența anumitor factori, și care, deseori, conduc la
pierderi materiale și umane.
La amplasarea haldelor se asigură scurgerea apelor de infiltrație, o pantă corespunzătoare
în vederea asigurării căilor de acces și o înălțime optimă a treptelor de haldă în funcție de
proprietățile fizico -mecanice ale rocilor sterile și ale terenului de bază , astfel încât să se evite
alunecările de halde și odată cu acestea pierderile de orice natură.
Stabilitatea haldelor de steril pr ezintă o importanță deosebită deoarece amplasarea
acestora se face de cele mai multe ori la suprafața terenului și uneori în apropierea construcțiilo r
industriale sau chiar civile, rezultatul unui fenomen de alunecare putând fi catastrofal.
Pentru a demo nstra cât este de importantă st abilitatea haldelor de steril se prezint ă un
exemplu elocvent de alunecare a unui astfel de depozit. Un astfel de eveniment, cu urmări
tragice, a avut loc în satul Aberfan din Țara Galilor (fig. nr. 1.1 .), pe o haldă aparținâ nd
Exploatării Miniere Merthyr Vale, și anume halda nr. 7 .
Ca urmare a desfășurării activității miniere de la Merthyr Vale, sterilul rezultat din
exploatarea cărbunelui a fost depozitat pe halde de steril amplasate pe un teren periculos, instabil
având în vedere lucrările miniere subterane, deși un raport din 1927 avertiza asupra pericolului
amplasării haldelor pe asemenea terenuri. Terenul era format parțial din gresii poroase. Aceste
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
7
formațiuni geologice erau brăzdate de mai multe izvoare, iar o parte di n halde erau amplasate
direct pe pâraiele formate.
Fig. nr. 1.1. Amplasarea minei Merthyr Vale
Construcția haldelor a început încă din primul deceniu al secolului XX.
Au avut loc mai multe alunecări de teren în 1939, 1944 și 1963, însă cea mai devastatoare
a fost cea din 1966. Infiltrarea și acumularea apei în corpul haldei a dus la suprasaturarea
sterilului cu apă, lucru ce a determinat curgerea acestuia.
Alunecarea de teren a apărut la halda nr. 7 la data de 21 octombrie 1966, în jurul orelor
9:15-9:30.
Halda avea o înălțime impresionantă, de 244 m. Ca urmare a umidității ridicate a
materialului haldat și a ploilor abundente, ce au depășit media lunii, din această haldă s -a format
un torent de noroi (apă și steril fin) care s -a deplasat pe o distanță de 183 m cu o viteză de
aproximativ 30 km/h. Grosimea torentului la bază a fost de 14 m. Volumul antrenat a fost de
aproximativ 100.000 m3 de steril, cu o masă de cca. 2 milioane tone (fig. nr. 1.2.).
Principalele cauze ce au influențat alunecar ea taluzului haldei au fost:
amplasarea haldei pe un teren instabil;
înălțimea foarte mare a haldei ;
ploile abundente;
existența mai multor pâraie și izvoare sub haldele de steril.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
8
Fig. nr. 1.2. Suprafața de teren afec tată de alunecarea haldei nr. 7
Efectele acestei alunec ări au fost devastatoare:
o torentul a acoperit strada Moy Road;
o au fost distruse 8 cl ădiri;
o Școala Pantglas Junior a rămas aproape intactă, dar săli le au fost umplute cu noroi;
o 147 morți dintre care 116 au fost copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani.
Oamenii au murit și ca urmare a impactului, dar mai ales prin sufocare. Ultima persoană
decedată a fost descoperită la o săptămână de la producerea dezastrului.
În final, ster ilul a fost îndepărtat, iar mina a fost închisă în anul 1989.
Acest exemplu pune în evidență necesitatea și importanța asigurării haldelor de steril,
astfel încât să nu mai existe cazuri de acest gen, cu pierderi materiale și umane majore și cu alte
urmăr i pe termen lung .
De-a lungul timpului a tât în țara noastră, cît și în celelalte țări ale lumii, s -au produs
adevărate catastrofe, de mai mare sau mai mică amploare, prin apariția unor astfel de fenomene
de alunecare a unor masive de roci care au afectat localități, căi de transport, construcții
rezidențiale și industriale, baraje hidrotehnice și hidroenergetice.
Haldele de steril din Valea Jiului reprezintă acumulări de roci sterile rezultate din
exploatarea cărbunelui (huilei) din bazinul Văii Jiului. T oate haldele din această zonă sunt halde
exterioare, astfel că a fost necesară ocuparea unor suprafețe mari de teren în vederea depozitării
sterilului.
Pentru amplasarea depozitelor de steril s -au ales terenuri din apropierea perimetrelor de
exploat are minieră, cu valoare economică cât mai redusă și astfel încât cheltuielile de haldare să
fie cât mai mici, iar întregul proces să aibă un impact negativ asupra mediului cât mai redus.
Principalele probleme provocate de construcția depozitelor de steril asupra mediului
înconjurăror sunt următoarele:
impactul vizual n egativ;
ocuparea terenului, distrugerea și îndepărtarea vegetației, florei și faunei;
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
9
poluarea apelor de l a suprafață și din subteran cu substanțe chimice provenite de la
vehicularea utilajelor de lucru sau suspensii de particule solide antrenate din halde de
către apele pluviale sau de apele de infiltrație;
poluarea aerului cu praf ca urmare a depunerii sterilului de diferite dimensiuni în halde și
gaze rezultate de la utilaje ;
riscul pierderi i stabilității haldelor și amenințarea zonelor învecinate.
Eroziunile, tasările normale și anormale de stabilizare, tasările terenului de bază,
refulările, subsidențele miniere și alunecările superficiale, de profunzime, plastice, pe/în terenul
de bază su nt principalele fenomene geo -miniere care determină reducerea stabilității haldelor de
steril.
Gradul de asigurare al stabilității taluzurilor și versanților este exprimat matematic printr-
un "coeficient de siguranță ", sau "factor de stabilitate" , care ilustrează diferența dintre condițiile
reale în care se află rocile și condițiile limită, corespunzătoare ruperii acestora.
Coeficientul de stabilitate (F s) poate î nregistra următoarele valori:
Fs<1 → taluzul haldei își pierde stabilitatea;
1≤Fs<1,3 → taluzul haldei este relativ stabil, trebuie monitorizat;
Fs≥1,3→ taluzul haldei este stabil.
Se impune, așadar, o analiză amănunțită în vederea determinării stabilității taluzurilor
haldelor de steril, iar în cazul în care coeficientul de stabilitate are o valoare mai mică decât
valoarea recomandată a factorului de stabilitate, Fs≥1,3, se recurge la o serie de măsuri și lucrări
pentru diminuarea riscului de alunecare a taluzului. Acestea includ lucrări de regeometrizare,
retaluzare și terasare, nivelare ș i compactare, executarea unor sisteme de drenaj și a unor lucrări
de împădurire, înierbare acolo unde acestea lipsesc.
Evoluția haldelor de steril a fost marcată de elaborarea unei strategii pe termen lung în
ceea ce privește amplasarea haldelor, integrarea în peisaj, minimalizarea impactului asupra
mediului, renaturarea și acoperirea cu vegetație. Forma haldei poate fi modificată, de la cea
conică cu taluzuri abrupte (generația I), la cele terasate (generația II), mai stabile și apoi la halde
care devin adevărate construcții peisagistice (generația III), integrate în mediul ambiental, în care
au fost amenajate deseori noi biotopuri secundare, umede sau uscate, care contribuie la
asigurarea mediului de viață și protecția multor spe cii de plante și a nimale (f ig. nr. 1.3.).
Măsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative ale fenomenelor geo -miniere:
drenarea corespunzătoare a vetrei haldei;
asigurarea unei pante corespunzătoare pe platforma superioară a haldei pentru scurgerea
naturală a a pelor pluviale ;
eliminarea eventualelor acumulări de apă de pe platforma superioară a haldei;
construirea canalelor de drenaj pentru evitarea acumulării apelor superficiale ;
îndepărtarea apei de la baza haldei și din corpul acesteia ;
compactarea rocilor din haldă ;
eliminarea sarcinilor suplimentare de pe platforma superioară ;
reducerea înălțimii treptelor;
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
10
reducerea unghiului de taluz;
amenajarea corespunzătoare a terenului de bază.
Fig. nr. 1.3. Evoluția haldelor (Schultz, 1996)
Făcând referire la importanț a și necesit atea stabilizării haldelor de steril, se impune o
atenție deosebită asupra tuturor factorilor ce pot cauza alunecări de halde, o monitorizare
continuă și o analiză detaliată a caracteristicilor geometrice și fizico – mecanice ale rocil or ce
alcătuiesc materialul haldat și ale rocilor din terenul de bază pe care e ste amplasată halda de
steril, în vederea evitării apariției fenomenelor de alunecare care pot avea urmări devastatoare și
pe termen lung asupra mediului înconjurător.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
11
CAPITOLU L 2
PREZENTAREA GENERALĂ A VĂII JIULUI
Depresiunea Valea Jiului se află în sud -sud-estul județului Hunedoara, județ situat în
partea central -vestică a României , intersectat de paralela 46 ˚ latitudine sudică și meridianul 23 ˚
longitudine estică (fig. nr. 2.1.) .
Fig. nr. 2.1. Localizarea pe glob a Văii Jiului
Depresiunea Valea Jiului este mărginită de masivele muntoase Parâng – Șureanu la est,
Vîlcan la sud și Retezat la nord și nord – vest, cu piscuri ce depășesc 2000 m .
Geomorfologic, baz inului minier Valea Jiului prezintă caracterele unei depresiuni
intramontane, cu o lungime de 45,6 km și o lățime vari înd între 2 ÷10 km, având o suprafață
totală de 137,6 km2.
Structural, bazinul corespunde unui sinclinal, cu axul longitudinal orientat 6 1˚ E -NE.
Complexul sedimentar are o grosime de 2400 m și s -a format în condițiile unui accentuat
dezechilibru litostatic, tradus prin mișcări ondulatorii ale fundamentului, cu efecte negative
asupra dispoziției generale a zăcământului.
Vatra depresiunii atrage mulț i vizitato ri. Aici se poate observa cum sunt valorificate
bogăț iile natura le. Cărbunele este resursa economică de bază . Minele de aici cont ribuie cu cele
mai mari cantități la producția de huilă a ță rii. În anii socialismului, procesul de urbani zare a
cunoscut o mare dezvoltare în această depresiune. Municipiul Petroșani este, astăzi, un puternic
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
12
centru industrial ș i cultural. Muzeul mineritului ne arată fazele prin care a trecut exploatarea
“pâinii industriei”.
Orașele Petrila, Vulcan ș i Lupeni, prov enite din sate, s -au dezvoltat î ntr-un ritm
vertiginos. Pretutindeni î n depresiune au ap ărut î ntreprinderi cu profil nou, formînd o grupare
industrială de prim ordin, cu caracteristici proprii .
Localitățile Lonea, Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani, sedii ale
exploatărilor miniere, se extind de -a lungul celor două ramuri ale Jiului, situate la peste 600 m
deasupra nivelului mării (fig. nr. 2.2.) .
Din punct de vedere hidro grafic Valea Jiului este brăzdată de numeroase izvoa re și pâraie
care con stitui e bazinul hidrografic al râului Jiu.
Fig. nr. 2.2 . Valea Jiului, localizare prin satelit (Wikimapia, 2014)
Din punct de vedere climatic b azinul minier prezintă un microclimat alpin, umed și
răcoros , cu precipitații semnifi cative din punct de vedere cantitativ, sub formă de ploi și zăpezi.
Precipitațiile medii anuale au valor i cuprinse între 700 -800 mm.
Zilele cu nebulozitate ridicată ajung la peste 200 pe an. Datorită faptului că activitatea
industrială este intensă și atm osfera m ai poluată, ploile au o frecvenț ă mare. Particulele de praf și
fum funcționează ca nuclee de condensare, astfel că toamna cețurile și burnițele sunt deosebit de
frecvente.
Forma alungită a Văii Jiului și izolarea acesteia de către munții înalți au o mare influență
asupra aspectelor climatice, deoarece circulația maselor de aer se face de la nord la sud, prin
spărturile transversale Bănița -Merișor și Surduc -Lainici.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
13
În vale are loc un fenomen termic interesant, cel de invesiune termică. Acest proces poate
fi descris ca niște stagnări și răciri ale aerului alunecat de pe înălțimile munților spre orașe. Sub
influe nța acerstor stagnări și răciri , cele mai coborâte temperaturi depășesc -30 °C ( -31,4 °C la 14
Ianuarie 1893), în timp ce la stația Par âng situată cu 900 -1000 m mai sus, cele mai cobor âte
temperaturi nu au depășit -24 °C. Astfel gerurile sunt mai puternice în Vale decât pe înălțimile
din jur, dar nu și mai lungi.
Tot datorită adunării aerului rece, se pot întâlni în luna mai brume și zile cu înghețuri de
primăvară.
Flora și fauna Văii Jiului prezintă elemente care fac din ea un centru de atracție turistică.
În munți predomină pădurile de rășinoase (molid, pin, jneapăn, tisa, zîmbrul etc.). Pădurile de
stejar și fag sunt și ele ospit aliere ; ele adăpostesc numeroase specii de păsări și dau sălaș unor
animale ca : iepurele, lupul, vulpea, mistrețul, căprioara, ursul, capra neagră , etc.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
14
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA HALDELOR DE STERIL
DIN VALEA JIULUI
Primele lucrări de exploatare a zăc ămintelor de cărbuni din Valea Jiului au fost efectuate
în jurul anului 1840 de către frații Hoffmann și Carol Madersbach. De -a lungul timpului, micii
proprietari care s -au implicat în exploatarea cărbunelui, s -au unit și au format societăți .
Începând cu anul 1840, și continuând exploatarea cărbunelui chiar și la ora actuală, au
rezultat volume impresionante de material steril care au fost depozitate în halde exterioare, în
apropierea incintelor miniere.
3.1 Descrierea generală a haldelor de steril acti ve din Valea Jiului
În Bazinul Minier Valea Jiului se înregistrează la ora actuală un număr de 64 halde de
steril, dintre care 9 sunt încă active, iar restul fie sunt în curs de ecologizare, fie au fost
abandonate. Haldele din Valea Jiului înmagazinează u n tot al de aproximativ 37 milioane m3
steril și ocupă o suprafață de peste 250 ha.
În tabelul nr. 3 .1. sunt prezentate halde le de steril active, la care se face referire în
lucrarea de față, tabel ce include și date privind suprafața ocupată de halde, capacitatea proiectată
și utilizată a acestora, dar și anul în care s -au început lucrările de depunere a sterilului.
Tabelul nr. 3.1. Haldele de steril active din Valea Jiului (CNH -2005)
Nr. crt. Denumirea haldei Locația Suprafața
ocupată de
haldă
(m2) Capacitatea
proiectată
(m3) Capacitatea
utilizată
(m3) Dată început
depozitare
1. Lonea 1 E.M. Lonea 23.000 4.000.000 426.119 1949
2. Jieț 10.400 90.500 65.122 1980
3. U.P. Petrila ramura
R-V E.M. Petrila 195.900 3.755.454 336.231 1973
4. P.A. nr. 2 -3 incinta
Maleia
E.M. Livezeni 23.000 380.000 318.758 1985
5. Preparației Livezeni 36.000 144.000 468.115 1970
6. Valea Arsului E.M. Vulcan 17.500 1.200.000 367.918 1993
7. Ramura 2 E.P.C.V.J. 112.000 2.000.000 2.573.889 1981
8. Ramura 3 E.M. Lupeni 62.700 2.387.800 1.360.108 1961
9. Funicular Nou E.M. Uricani 27.000 700.000 547.329 1979
Alegerea suprafețelor de haldare s -a făcut astfel încât:
– distanța față de lucrările miniere să fie cât mai mică;
– suprafața terenului să aibă o valoare economică redusă;
– cheltuielile de haldare să fie cât mai reduse;
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
15
– în zona de influență să nu existe obiective de interes major.
În haldele din Valea Jiului materialul haldat este, în general, un amestec heterogen de roci
tari încorporate într -o masă de roci moi. Natura petrografică a acestuia evidențiază prezența unor
roci argiloase, marne, gresii argiloase, șisturi cărbunoase și fragmente de cărbune (fig. nr. 3.1.).
Fig. nr. 3 .1. Fragmente de cărbune (Halda Petrila , R-V)
3.1.1 Halda Lonea 1 – E.M. Lonea
Halda de steril Lonea 1 aparține Exploatării Miniere Lonea și s -a construit în scopul
depozitării sterilului rezultat în urma executării lucrărilor minie re și din procesul de claubaj.
Este amplasată în zona fostei incinte miniere Lonea 1, unde construcțiile de incintă au
fost dezafectate. Este localizată pe teritoriul orașului Petrila, strada Cimpa , la aprox. 370 m de
râul Jiul de Est și la cca. 300 m de șoseaua Petroșani – Lonea (fig. nr. 3.2.).
Suprafața terenului de bază ocupat de halda Lonea 1 este de 2,3 ha, aparține unei zone
deluroase cu relief puțin accidentat, cu cote cuprinse între 694÷742,5 m și cu înclinări reduse ale
versanților de cca. 16÷21 ˚. Parametri geometrici ai haldei sunt redați în tabelul nr. 3.2.
Halda este formată din 3 corpuri de haldă : haldele vechi, H1 și H3, și halda nouă, H2.
Zona de amplasare nu este brăzdată de cursuri de apă și de torenți, însă se remarcă
existența unor acumulări de apă la baza haldei și de -a lungul traseului benzii transportoare, pe o
distanță de 30 -50 m.
Transportul sterilului se realizează cu ajutorul u nor benzi transportoare montate la baza
solului în forma literei “Z” , însă, în prezent, mai funcționează o singură bandă. La depunerea
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
16
materialului se formează un con de depunere de unde sterilul este împins și nivelat cu ajutorul
buldozerului.
Fig. nr. 3.2 . Localizarea haldei Lonea 1 prin satelit (Wikimapia.org, Cnes/Spot Image,
DigitalGlobe, 2013)
Tabelul nr. 3.2. Parametri geometrici ai haldei Lonea 1 (CNH -2005)
Lungime
(m) Lățime
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚) la partea
inferioară la partea
superioară la partea
inferioară la partea
superioară
45÷145 30÷135 29÷90 5÷40 3,4÷17 30÷55
Caracteristicile fizico -mecanice ale materialului haldat sunt redate în tabelul nr. 3.3. ,
respectiv tabelul nr. 3.4.
Tabelul nr. 3.3. Caracteristicile fizice ale materialului haldat (CNH -2005)
Tipul rocii după
granulometrie Indici ai stării naturale
Greutate
aparentă γ a
(kN/cm3) Greutate
specifică γ s
(kN/cm3) Porozitate
n
(%) Umiditate
w
(%) Grad de
saturație
Sr
Pietriș cu nisip și
bolovăniș 18,05 26,68 43,11 18,93 0,67
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
17
Tabelul nr. 3.4. Caracteristicile mecanice ale materialului haldat (CNH -2005)
Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
0,24 20 0,61 1 1,25
În zonele adiacente perimetrului de haldare se pot întâlni gospodării individuale și Școala
Generală nr. 3 la aprox. 200 m de haldă (fig. nr. 3.3.) . Circulația persoanelor în apropierea haldei
este restrânsă.
Conform analizelor de stabilitate realizate în anul 2005 și după natura obiectivelor
existente în acel moment în zona de influență , halda a fost încadrată în grupa de periclitate 3.2.
Halda este considerată a fi relativ stabilă, dar aceasta poate intra în mișcare periculoasă datorită
anumitor factori (infiltrarea apelor în corpul haldei, acumulări de ape la baza taluzurilor,
fenomene seismice, explozii subterane, etc.).
Fig. nr. 3. 3. Obiectivele din zonele adiacente perimetrului de haldare (Imagery @2014
DigitalGlobe, Map data @2014 Google)
3.1.2 Halda de steril Jieț – E.M. Lonea
Halda de steril Jieț aparține Exploatării Miniere Lonea și s -a construit în vederea
depozitării steri lului provenit din procesele tehnologice de săpare a direcționalei din culcușul
stratului 3, a transversalelor și a suitoarelor executate la nivelul acestui orizont .
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
18
Halda este amplasată în apropierea puțului auxiliar de materiale Jieț, pe fosta platformă
de expediere a cărbunelui din cariera Jieț – Defor și este orientată pe direcția SE -NV. Este
localizată pe teritoriul orașului Petrila, strada Jieț, la apro ximativ 300 m de râul Jiul de Est și la
240 m de ș oseaua Lonea – Jieț (fig. nr. 3.4 .).
Terenul de bază al haldei Jieț prezintă un relief accidentat, cu cote cuprinse între 715÷735
m, pante cu înclinări de 4÷8˚ de -a lungul secțiunii longitudinale și de 2÷9˚ de -a lungul secțiunii
transversale și o suprafață de 1,04 ha. Parametri geometrici ai haldei sun t redați în tabelul nr. 3.5.
Zona de amplasare nu este afectată de cursuri de apă.
Transportul și depunerea se realizează cu ajutorul unei benzi transportoare montată pe o
estacadă cu trei piloni de susținere, prevăzută cu o parte în consolă pentru forma rea conului de
depunere, de unde sterilul este împins și nivelat cu ajutorul buldozerului.
Fig. nr. 3.4 . Localizarea haldei Jieț prin satelit (Imagery @2014 DigitalGlobe, Map data @2014
Google)
Tabelul nr. 3.5. Parametri geometrici ai haldei Jieț (CNH -2005)
Lungime medie
(m) Lățime medie
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚)
160 35 2,3-12,56 11-36
Caracteristicile fizico -mecanice ale materialului haldat sunt redate în tabelul nr. 3.6.,
respectiv tabelul nr. 3.7.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
19
Tabelul nr. 3.6. Caracteristicile fizice ale materialului haldat (CNH -2005)
Tipul rocii după
granulometrie Indici ai stării naturale
Greutate
aparentă γ a
(kN/cm3) Greutate
specifică γ s
(kN/cm3) Porozitate n
(%) Umiditate w
(%) Grad de
saturație
Sr
Pietriș cu nisip și
bolovăniș 20,6 26,67 31,08 12,08 0,72
Tabelul nr. 3.7. Caracteristicile mecanice ale materialului haldat (CNH -2005)
Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
0,3 24 0,94 1,25 1,75
În zonele adiacente perimetrului de haldare există câteva gospodării individuale, căi de
comunicație cu trafic restrâns și circulație restrânsă de persoane .
După natura obiectivelor din zona de influență și gradul de stabilitate determinat în
studiile realizate în anul 2005 halda a fost încadrată în grupa de periclitat e 3.4 . Halda este stabilă
și nu riscă să întâmpine fenomene de alunecare.
3.1.3 Halda de steril Ramura R -V – E.M. Petrila
Halda de steril Ramura R -V aparține Exploatării Miniere Petrila. Deținătorul inițial al
haldei a fost Uzina de Preparare Petrila. Halda s -a construit în scopul depozitării sterilului
rezultat în urma executării lucrărilor miniere și a spălării cărbunelui în cadrul preparației Petrila.
Halda este amplasată în imediata apropiere a incintei miniere, se prezintă sub forma unui
evantai cu 5 ramuri de haldare, ramura R -V fiind singura activă. Este localizată pe teritoriul
orașului Petrila, la cca. 2 km înspre SSE de oraș (fig. nr. 3.5 .).
Halda U.P. Petrila este așezată pe un vechi platou de cca. 86 ha, din care ramura R -V
ocupă o suprafață de 195.900 m2, iar cotele terenului ocupat de această ramură variază între
670÷745,46 m. Parametri geometrici ai haldei sunt redați în tabelul nr. 3.8.
Din punct de vedere hidrografic perimetrul de haldare este cuprins între pâraiele Rusalin,
Fântâni și Dracului la Nord și Maleia la Sud.
Se remarcă existența unor acumulări de ape, 2 lacuri în partea nordică a ramurii R -V (fig.
nr. 3.6. a, b) și existența unei zone mlaștinoase în partea sudică a acestei ramuri (fig. nr. 3.6. c) și
a unor izvoare cu debite mici. Suprafața lacurilor este influențată de precipitațiile din zonă și de
schimbările determinate de succesiunea anotimpurilor.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
20
Fig. nr. 3.5. Localizarea haldei Ramura R -V prin satelit (Imagery @2014 DigitalGlobe, Map
data @2014 Google)
Tabelul nr. 3.8 . Parametri geometrici ai haldei R -V (CNH -2005)
Lungime
(m) Lățime
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚)
la partea
inferioară la partea
superioară la partea
inferioară la partea
superioară
1560 1535 50-137 35-64 16-25 20-50
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
21
Fig. nr. 3.6. a), b) Lacuri formate în partea nordică a ramurii R -V ca urmare a acumulării apelor
pluviale și a celor provenite din izvoare subterane ;
c) Zona mlăștinoasă din partea sudică a ramurii R -V;
Transportul și depunerea sterilului se realizează cu ajutorul funicularului (fig. nr. 3.7.a.) .
Sterilul este adus înspre stația unghiulară (fig. nr. 3.7.b.) de unde este dirijat spre halda activă R –
V (fig. nr. 3.7.c.) . Materialul este depus pe haldă sub forma unui con de depunere (fig. nr. 3.7.d.) ,
iar acesta este împins și nivelat cu buldozerul, lucru ce asigură totodată și o oarecare compactare
a materialu lui.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
22
Fig. nr. 3.7. a) Transportul materialului steril pe haldă cu funicularul pornind din incinta minieră ;
b) Stația unghiulară care dirijează corfele cu steril spre halda activă ;
c) Transportul și depunerea sterilului pe halda activă R -V;
d) Depunere a sterilului sub forma unor conuri de depunere ;
Caracteristicile fizico -mecanice ale materialului haldat sunt redate în tabelul nr. 3.9.,
respectiv tabelul nr. 3.10.
Tabelul nr. 3.9. Caracteristicile fizice ale materialului haldat (CNH -2005)
Tipul rocii după
granulometrie Indici ai stării naturale
Greutate
aparentă γ a
(kN/cm3) Greutate
specifică γ s
(kN/cm3) Porozitate n
(%) Umiditate w
(%) Grad de
saturație
Sr
Bolovăniș cu
pietriș și nisip 17,8 24,87 37,18 13,95 0,58
Tabelul nr. 3.10. Caracteristicile mecanice ale materialului haldat (CNH -2005)
Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
0,4 16 0,72 0,97 1,27
În zonele adiacente perimetrului de haldare întâlnim gospodării individuale și drumul
național DN7A la aproximativ 500 m de haldă, lacul Știurț din partea sudică a haldei, lacul din
partea nordică aparținând Asociației Pro Pescarii și căi de comunicație cu trafic restrâns și
circulație restrânsă de persoane.
Conform analizelor de stabilitate realizate în anul 2005 și după natura obiectivelor din
zona de influență halda a fost încadrată în grupa de periclitate 3.4., ceea ce înseamnă că halda
este stabilă ș i nu ar pune în pericol obiectivele din zonă. Totuși halda poate intra în mișcare
periculoasă datorită anumitor factori (prezența apei în corpul haldei, fenomene seismice,
explozii, etc.) astfel că se recomandă amenajarea corespunzătoare a haldei în vedere a reducerii
riscului de apariție a fenomenelor de acest fel.
De pe halda R -V au fost prelevate probe de steril care au fost supuse unor determinări în
Laboratorul de Mecanica Pământurilor (fig. nr. 3.8.) din cadrul Facultății de Mine, în vederea
definirii parametrilor fizico -mecanici care caracterizează starea actuală a haldei (tabel nr. 3.11.) .
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
23
Fig. nr. 3.8. a) Determinarea umidității (probele după uscare în etuvă) ;
b) Pregătirea materialului pentru încercare de compresibilitate în edometru;
c) Determinarea rezistenței de rupere la forfecare în casete de forfecare ;
d) Proba de material din caseta de forfecare supusă unei sarcini de 1 daN ;
Tabelul nr. 3.11. Caracteristicile fizico -mecanice ale rocilor haldate
Caracteristici fizice Caracteristici mecanice
Greutate
aparentă
γa
(g/cm3) Umiditate
w
(%) Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
1,50 2,455 0,239 28,74 0,75 1,17 1,66
Cu ajutorul datelor obținute din determinarea rezistenței de rupere la forfecare s-au
stabilit valorile coeziunii și a unghiului de frecare interioară utilizând programul de calcul tabelar
Microsoft Excel 2010 care a permis și construirea graficelor necesare .
Probel e au fost prelevate pe data de 04.04.2014 din jurul pilonului P4 (fig. nr. 3.9 .), în
saci groși de plastic pentru a păstra umiditatea materialului .
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
24
Ca urmare a unei perioade mai uscate și a adâncimii de prelevare valoarea umidității a
fost foarte scăzută .
Determinările au fost realizate în perioada 24.03 -03.04.2014 în Laboratorul de Mecanica
Pământurilor, respectând STAS -urile în vigoare, iar rezultatele obținute se găsesc în Anexa 1.
Fig. nr. 3.9 . Punct prelevare probă (zona pilonului P4)
Aceste determinări au stat la baza stabilirii coeficientului de stabilitate a haldei și a
probabilității de rupere.
3.1.4 Halda de steril P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia – E.M. Livezeni
Halda de steril P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia apar ține Exploatării Miniere Livezeni. Halda
s-a construit odată cu începerea lucrărilor de săpare a puțului auxiliar nr. 2, iar sterilul provine
din lucrările miniere de deschidere a puțurilor auxiliare nr. 2 și nr. 3.
Halda este amplasată în nord – estul perimetrului minier Livezeni. Este localizată pe
teritoriul orașului Petroșani, pe partea dreaptă a drumului de legătură dintre Petroșani – Cabana
Rusu și pe partea stângă a văii pârâului Maleia (fig. nr. 3.10.).
Suprafața terenului de bază ocupat de hald a P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia are cote cuprinse
între 743÷768 m, o suprafață de 2,3 ha și înlinări de 10÷15˚ ce converg spre pârâul Maleia.
Parametri geometrici ai haldei sunt redați în tabelul nr. 3.12.
În apropierea haldei trece pârâul Maleia, însă acesta nu afectează sub nicio formă halda
de steril.Aceasta nu este afectată nici de alte cursuri de apă, însă pe versanți se formeaz ă ape de
șiroire care au ca efect erodarea taluzurilor haldei sub formă de rigole și ravene (fig. nr. 3.11.) .
Cercetările atestă prezența apelor subterane care constituie sursa unor exfiltrații ce se manifestă
pe partea nordică a haldei.
Transportul și depunerea sterilului se realizează cu ajutorul unei benzi transportoare (fig.
nr. 3.12.). La depunerea acestuia se formează un con de depunere de unde materialul este împins
pe versant cu ajutorul buldozerului. Construcția haldei se face prin extensie laterală.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
25
Fig. nr . 3.10 . Localizarea haldei P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia prin satelit (Imagery @2014
DigitalGlobe, Map data @2014 Google)
Tabelul nr. 3.1 2. Parametri geometrici ai halde i P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia
Lungime la partea
superioară
(m) Lățime la partea
superioară
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚)
120 100 3-12 20-45
În zonele adiacente perimetrului de haldare întâlnim gospodării individuale, drumul
național DN7A, pârâul Maleia și hala de prelucrare a lemnului S.C. ALPIN S.R.L. Traficul auto
și circulația persoanelor sunt intense.
Conform a nalizelor de stabilitate re alizate în anul 2005 și după natura obiectivelor din
zona de influență s-a stabilit că halda se încadrează în grupa de periclitate 2.3. Halda poate intra
în mișcare, dar acesta poate fi limitată prin lucrări de amenajare corespunzătoare și prin
îmbunătățir ea tehnologiei de haldare.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
26
Fig. nr. 3.11 . Forme de eroziune – rigole
Fig. nr. 3 .12. Transportul și depunerea materialului steril pe haldă
Caracteristicile fizico -mecanice ale materialului haldat sunt redate în tabelul nr. 3.13.,
respectiv tabelul nr. 3.14.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
27
Tabelul nr. 3.13 . Caracteristicile fizice ale materialului haldat (CNH -2005)
Tipul rocii după
granulometrie Indici ai stării naturale
Greutate
aparentă γ a
(kN/cm3) Greutate
specifică γ s
(kN/cm3) Porozitate n
(%) Umiditate w
(%) Grad de
saturați e
Sr
Pietriș cu nisip 18,9 25,9 37,97 17,7 0,75
Tabelul nr. 3.14 . Caracteristicile mecanice ale materialului haldat (CNH -2005)
Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
0,18 20 0,58 0,97 1,38
3.1.5 Halda de steril Preparație Livezeni – E.M. Livezeni
Halda de steril Preparație Livezeni aparține Exploatării Miniere Livezeni. Aceasta s -a
construit în scopul depozitării materialului steril rezultat din lucrările de săpare de la E.M.
Livezeni și de la Uzina de Prepararea a huilei extrase.
Halda este amplasată în apropierea fostei Uzine de Preparare a Cărbunelui Livezeni. Este
localizată pe teritoriul ora șului Petroșani, pe malul drept al râului Jiul de Est și la Vest de drum ul
național DN66 (fig. nr. 3.13 .).
Fig. nr. 3.13 . Localizarea haldei Preparației Livezeni prin satelit (Wikimapia.org, Cnes/Spot
Image, DigitalGlobe, 2013)
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
28
Terenul de bază al haldei Preparației Livezeni este relativ plan, de forma unei chiuvete
alungite pe direcția Nord – Sud, direcție pe care avansează halda. Acesta are cote cuprinse între
582÷600 m, fiind situat între 2 zone cu altitudini de cca. 600÷610 m și ocup ă o suprafață de 3,6
ha. Astfel halda a căpătat forma unui trapez. Parametri geometrici ai haldei sunt redați în tabelul
nr. 3.15.
Tabelul nr. 3.15. Parametri geometrici ai haldei Preparației Liv ezeni
Lungime
(m) Lățime
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚)
la partea
inferioară la partea
superioară la partea
inferioară la partea
superioară
282,5 231 114-132 76,5-87,5 9,2-20,1 25-43,5
Din punct de vedere hidrografic, perimetrul de haldare nu este afectat de cursuri sau
acumulări de apă.
Transportul și depunerea sterilului se realizează cu ajutorul unei benzi transportoare
amplasată peste râul Jiul de Est. La depunere se formează un con de depunere de unde materialul
steril este împins și nive lat cu buldozerul.
Caracteristicile fizico -mecanice ale materialului haldat sunt redate în tabelul nr. 3.16.,
respectiv tabelul nr. 3.17.
Tabelul nr. 3.16. Caracteristicile fizice ale materialului haldat (CNH -2005)
Tipul rocii după
granulometrie Indici a i stării naturale
Greutate
aparentă γ a
(kN/cm3) Greutate
specifică γ s
(kN/cm3) Porozitate n
(%) Umiditate w
(%) Grad de
saturație
Sr
Pietriș cu nisip și
bolovăniș 15,98 23,1 37,05 9,91 0,39
Tabelul nr. 3.17. Caracteristicile mecanice ale materialului haldat (CNH -2005)
Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
0,39 23 0,97 1,25 1,8
În zonele adiacente perimetrului de haldare întâlnim râul Jiul de Est și câteva gospodării
individuale. Traficul auto și circulația persoanelor sunt restrânse.
Analizele de stabilitate realizate în anul 2005 și natura obiectivelor din zona de influență
au stabilit că halda se încadrează în grupa de periclitate 4.4., astfel că halda este considerată
stabilă și nu prezintă probabile fenomene de alunecare.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
29
3.1.6 Halda de steril Valea Arsului – E.M. Vulcan
Halda de steril Valea Arsului aparține Exploatări i Miniere Vulcan și s -a construit în
scopul depozitării materialului steril rezultat din lucrările miniere realizate la E.M. Vulcan.
Halda este amplasată pe teritoriul orașului Vulcan, pe val ea pârâului Valea Arsului între
dealurile Ț arina Chiciorii în Ve st și Dealul Arsului în Est, la 15 m față de galeria de coastă pe
unde era evacuat s terilul (fig. nr. 3.14 .).
Fig. nr. 3.14 . Localizarea haldei Valea Arsului prin satelit (Wikimapia.org, Cnes/Spot Image,
DigitalGlobe, 2013)
Halda Valea Arsului este a mplasată pe un teren având cote cuprinse între 635÷655 m și o
înclinare de 7÷18˚ pe direcția NV -SE. Suprafața de teren ocupată de haldă are 1,75 ha.
Geometria haldei este neuniformă. Se evidențiază 2 corpuri: unul în nord -vest cu înălțimi
variabile, cuprinse între 2,5÷6,5 m și altul în sud, cu în ălțimi cuprinse între 3÷8,7 m. Parametri
geometrici ai haldei sunt redați în tabelul nr. 3.18 .
Tabelul nr. 3.18 . Parametri geometrici ai haldei Valea Arsului
Lungime
(m) Lățime
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚)
la partea
inferioară la partea
superioară la partea
inferioară la partea
superioară
220-228 150-157 104-106 78-83 3-8,7 16-24
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
30
Din punct de vedere hidrografic halda este afectată de pârâul Valea Arsului, de ploile
torențiale și, nu în ultimul rând, de lacul format ca urmare a scufundării albiei terenului. Prezența
lacului poate crea probleme în realizarea unei geometrii a haldei, ca urmare a tendinței de
curgere plastică a rocilor. De aceea se urmărește asanarea a cestuia prin umplere cu steril.
Transportul și depunerea materialului steril se făcea, la început, cu ajutorul vagonetelor
până la locul de deversare, de unde era împins și nivelat cu buldozerul. Mai apoi, ca urmare a
formării lacului, sterilul depozitat în haldă era împins cu buldozer ul în lac pentru eliminarea
definitivă a acestuia. În prezent sterilul este adus cu autobasculantele de la claubaj, fiind deversat
și împins în lac.
Caracteristicile fizico -mecanice ale materialului haldat sunt redate în tabelul nr. 3.19.,
respectiv tabel ul nr. 3.20 .
Tabelul nr. 3.1 9. Caracteristicile fizice ale materialului haldat (CNH -2005)
Tipul rocii după
granulometrie Indici ai stării naturale
Greutate
aparentă γ a
(kN/cm3) Greutate
specifică γ s
(kN/cm3) Porozitate n
(%) Umiditate w
(%) Grad de
saturație
Sr
Bolovăniș cu
pietriș 17,6 25,3 41,23 13,87 0,5
Tabelul nr. 3. 20. Caracteristicile mecanice ale materialului haldat (CNH -2005)
Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
0,32 19 0,72 1,16 1,55
În zonele adiacente perimetrului de haldare se află galeria de coastă și pârâul Valea
Arsului. În aval de haldă se află câteva gospodării individuale. Circulația persoanelor în această
zonă este restrânsă.
Conform a nalizelor de stabilitate realizate în anul 2005 și în baza obiectivelor existente î n
zona de influență s-a stabilit că halda se încadrează în grupa de periclitate 3.4. Halda este stabilă
și nu poate intra în mișcare periculoasă, însă poate prezenta mici fenomene de instabilitate care
pot fi limitate prin amenajări corespunzătoare sau prin îmbunătățirea tehnologiei de haldare.
3.1.7 Halda de steril Ramura 2 – E.P.C.V.J.
Halda de steril Ramur a 2 apar ține Uzinei de Preparare Coroiești și s-a construit în
vedere a depozitării sterilului rezultat în urma procesului de spălare – preparare a cărbunelui.
Halda este amplasată la cca. 1,5 km de incinta preparației. Este localizată pe teritoriul
orașul ui Vulcan la cca. 1 km de râul Jiul de Vest și 1,5 km de zona rezide nțială (fig. nr. 3.15 .).
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
31
Fig. nr. 3.15 . Localizarea haldei Ramura 2 prin satelit (Wikimapia.org, Cnes/Spot Image,
DigitalGlobe, 2013)
Halda Ramura 2 ocupă o suprafață specifică zonelor colinare, cu pante cuprinse între 7 –
14˚. Aria terenului de bază are 11,2 ha. Parametri geometrici ai haldei sunt redați în tabelul nr.
3.21.
Tabelul nr. 3.2 1. Parametri geometrici ai haldei Ramura 2
Lungime
(m) Lățime
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚) la partea
inferioară la partea
superioară la partea
inferioară la partea
superioară
465 410 120-240 60-115 10-50 21-48
Din punct de vedere hidrografic halda este afectată de două acumulări de apă, formate ca
urmare a barării pârâului Priboi, dar și de scurgerea superficială a apelor pluviale.
Transportul și depunerea sterilului se realizează cu funicularul. La depunere se formează
un con de depunere de unde, materialul steril, este împins și nivelat cu buldozerul. Pe halda
Ramura 2 s -au depus peste 2,3 milioane m3 de steril.
Caracteristicile fizico -mecanice ale materialului haldat sunt redate în tabelul nr. 3.22.,
respectiv tabelul nr. 3.23 .
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
32
Tabelul nr. 3.22 . Caracteristicile fizice ale materialului haldat (CNH -2005)
Tipul rocii du pă
granulometrie Indici ai stării naturale
Greutate
aparentă γ a
(kN/cm3) Greutate
specifică γ s
(kN/cm3) Porozitate n
(%) Umiditate w
(%) Grad de
saturație
Sr
Bolovăniș cu
pietriș 17,60 24,40 33,80 9,28 0,51
Tabelul nr. 3.23 . Caracteristicile mecanice ale materialului haldat (CNH -2005)
Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
0,41 26 0,72 1,00 1,38
În zonele alăturate perimetrului de haldare se află pârâul Priboi, râul Jiul de Vest,
gospodării individuale și incinta minieră la cca 1 km depărtare. La 1,5 km depărtare se află zona
rezidențială a orașului Vulcan. Circulația persoanelor în zona haldei es te restrânsă.
Conform a nalizelor de stabilitate realizate în anii anteriori și în baza obiectivelor
existente î n zona de influență s-a stabilit că halda se încadrează în grupa de periclitate 4.2. Halda
este relativ stabilă, dar poate fi influențată de an umiți factori (prezența apelor în corpul haldei,
acumulări de ape la baza haldei, fenomene seismice, explozii subterane, etc.) care pot determina
apariția fenomenelor de alunecare.
3.1.8 Halda de steril Ramura 3 – E.M. Lupeni
Halda de steril Ramura 3 a a parținut inițial Uzinei de Preparare Lupeni, astăzi fiind
deținută de Exploatarea Minieră Lupeni. Aceasta s -a construit în vederea depozitării materialului
steril provenit din exploatarea și prepararea cărbunelui.
Halda este amplasată între valea pârâului Ferejele și zona pârâului Boncii, între dealurile
Renghii și Boncii. Este localizată pe teritoriul orașului Lupeni la 1,5 km de incinta minieră (fig.
nr. 3.16 .).
Fundamentul haldei Ramura 3 are cote ce variază între 780÷980 m, pante cuprinse între
6-35˚ și o suprafață de 6,27 ha. Ramura 3 este alcătuită din 2 corpuri de haldă: una prismatică și
una conică. Parametri geometrici ai haldei sunt redați în tabelul nr. 3.24.
Din punct de vedere hidrografic halda este afectată de apele de șiroire și de torenți i ce se
formează pe versanții din zonă și care prezintă posibilități de infiltrare în haldă, dar și în terenul
de bază. Se remarcă prezența unor acumulări de apă, lacuri la baza versantului nordic, sudic și în
amonte de corpurile de haldă în zona stației u nghiulare (fig. nr. 3.17.), izvoare și pâraie, dar și a
unor exfiltrații în aval de corpurile de haldă.
Transportul și depunerea se realizează cu ajutorul funicularului. În prezent se haldează pe
corpul de haldă conic.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
33
Fig. nr. 3.16 . Localizarea haldei Ramura 3 prin satelit (Wikimapia.org, Cnes/Spot Image,
DigitalGlobe, 2013)
Tabelul nr. 3.24 . Parametri geometrici ai haldei Ramura 3 (CNH -2005)
Corp de haldă Dimensiuni
la bază
(m) Lungime
(m) Lățime
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚)
la partea
inferioară la partea
superioară la partea
inferioară la partea
superioară
– corp
prismatic
– corp conic –
110 445
– 430
– 85-155
75 35-70
– 5-26
15-30 25-35
35-38
Fig. nr. 3.17 . Acumulări de ape î n jurul haldei Ramura 3
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
34
Caracteristicile fizico -mecanice ale materialului haldat sunt redate în tabelul nr. 3 .25.,
respectiv tabelul nr. 3.26 .
Tabelul nr. 3.25 . Caracteristicile fizice ale materialului haldat (CNH -2005)
Tipul rocii după
granulometrie Indici ai stării naturale
Greutate
aparentă γ a
(kN/cm3) Greutate
specifică γ s
(kN/cm3) Porozitate n
(%) Umiditate w
(%) Grad de
saturație
Sr
Pietriș cu
bolovăniș 16,60 23,00 33,50 8,44 0,38
Tabelul nr. 3.26 . Caracteristicile mecanice ale materialului haldat (CNH -2005)
Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
0,42 22 0,83 1,25 1,66
În zona perimetrului de haldare circulația persoanelor este restrânsă. La aproximativ 1,5
km depărtare de haldă se află râul Jiul de Vest, incinta minieră și zona rezidențială a orașului
Lupeni.
Conform a nalizelor de stabilitate realizate în anul 2005 și după natura obiectivelor din
zona de influență s-a stabilit că halda se încadrează în grupa de periclitate 3.3. , adică grupa
haldelor cu deplasări care se pot reduce aplicând metode de amenajare, măsuri hidrotehnice
pentru curgerea c ontrolată a apelor de suprafață și, nu în ultimul rând, îmbunătățind tehnologia
de haldare.
De pe halda Ramura 3 au fost prelevate probe de steril care au fost supuse unor
determinări în Laboratorul de Mecanica Pământurilor (fig. nr. 3.18 .) din cadrul Facultății de
Mine, în ve derea definirii parametrilor fizico -mecanici care caracterizează starea actua lă a haldei
(tabel nr. 3.27.).
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
35
Fig. nr. 3.18 . a) Determinarea umidității materialului ;
b) Determinarea rezistenței de rupere la forfecare ;
c) Analiza granulometrică prin cernere ;
d) Repartiția materialului pe clase granulometrice ;
e) Încercarea de compresibilitate în edometru;
Tabelul nr. 3.27. Caracteristicile fizico -mecanice ale rocilor haldate
Caracteristici fizice Caracteristici mecanice
Greutate aparentă
γa
(g/cm3) Umiditate
w
(%) Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
pentru material
cu dimensiuni
<20 mm pentru material
cu dimensiuni
<2 mm σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
1.47 1.44 8,2075 0,598 24,0608 1,00 1,28 1,72
Probele au fost prelevate pe data de 21.03 .2014 de la baza haldei Ramura 3 (fig. nr.
3.19.), în saci groși de plastic pentru a păstra umiditatea materialului.
Fig. nr. 3. 19. Punct prelevare probă
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
36
Determinările au fost realizate în perioada 06 -11.04.2014 în Laboratorul de Mecanica
Pământurilor, respectând STAS -urile în vigoare, iar rezultatele obținute se găsesc în Anexa 1.
Aceste determinări au stat la baza stabilirii coeficientului de stabilitate a haldei și a
probab ilității de rupere.
3.1.9 Halda de steril Funicular Nou – E.M. Uricani
Halda de steril Funicular Nou aparține Exploatării Miniere Uricani și a fost construită în
scopul depozitării materialului steril provenit în urma executării lucărilor miniere.
Halda este amplasată în dreptul incintei miniere, peste râul Jiul de Vest. Este localizată pe
teritoriul orașului Uricani la 100 m de Jiul de Vest și la cca. 4 km de oraș (fig. nr. 3.20 .).
Fig. nr. 3.20 . Localizarea haldei Funicular Nou prin satelit (Wikimapia.org, Cnes/Spot Image,
DigitalGlobe, 2013)
Halda Funicular Nou este amplasată într -o zonă colinară de pe partea dreaptă a Jiului de
Vest. Este orientată pe direcția SE -NV, se dezvoltă de -a lungul versantului drept al văii Gădăvruț
și ocupă o 2, 7 ha. Halda este format ă din 3 corpuri de haldă : dou ă conice și una prismatică .
Parametri geometrici ai haldei sunt redați în tabelul nr. 3.28.
Configurația terenului permite apelor pluviale și izvoarelor să modeleze văile unde sunt
colectate. Prin depozi tarea sterilului, ambele ramuri ale văii au fost barate. Astfel apele se
infiltrează fie prin zona centrală, fie pe lângă haldă.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
37
Tabelul nr. 3.28 . Parametri geometrici ai haldei Funicular Nou (CNH -2005)
Corp de haldă Dimensiuni la
bază
(m) Lungime la par tea
superioară
(m) Lățime
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚)
la partea
inferioară la partea
superioară
-corp conic (P6)
-corp conic (P7)
-corp prismatic 60-80
70-95
– 120
–
– –
–
25-90 –
–
5-40 11-36
8-10
– –
–
–
Transportul și depunerea sterilului se realizează cu funicularul. Halda este format ă din 3
corpuri de haldă : dou ă conice și una prismatică pe care, după formarea conului de depunere
materialul haldat a fost împins și nivelat cu buldozerul.
Caracteristicile fizico -mecanice ale mat erialului haldat sunt redate în tabelul nr. 3.29.,
respectiv tabelul nr. 3.30 .
Tabelul nr. 3.29. Caracteristicile fizice ale materialului haldat (CNH -2005)
Tipul rocii după
granulometrie Indici ai stării naturale
Greutate
aparentă γ a
(kN/cm3) Greutate
specifică γ s
(kN/cm3) Porozitate n
(%) Umiditate w
(%) Grad de
saturație
Sr
Pietriș cu
bolovăniș și nisip 16,45 23,70 37,70 11,37 0,45
Tabelul nr. 3.30 . Caracteristicile mecanice ale materialului haldat (CNH -2005)
Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
0,40 26 0,97 1,25 1,94
În zona perimetrului de haldare se află râul Jiul de Vest (la aproximativ 100 m de haldă).
Circulația persoanelor în această zonă este restrânsă.
În funcție de gradul de stabilitate determinat în anul 2005 și natura obiectivelor existente
în zona de influență s-a stabilit că halda se încadrează în grupa de periclitate 4.2. Halda este
considerată a fi relativ stabilă. Aceasta poate intra în mișcare periculoas datorită anumitor factori
(prezența apei în corpul haldei, fenomene seismice, explozii, acumul ări de ape la baza
taluzurilor, etc.). Totuși riscul de alunecare poate fi limitat prin lucrări corespunzătoare de
amenajare și prin îmbunătățirea metodei de haldare.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
38
3.2 Caracteristici geometrice
Caracteristicile geometrice se referă la configurația terenului de bază și a haldei și include
pantele și forma suprafețelor acestora. Înălțimea și unghiul de taluz sunt elementele geometrice
de bază care depind de tipurile de roci ce formează zona studiată.
Înălțimea taluzului (h) este definită de distanța în plan vertical între suprafețele
orizontale, numite berme, care îl delimitează.
Unghiul de taluz (α) este definit prin unghiul diedru format de suprafața înclinată a
taluzului cu suprafața orizontală care îl delimitează la partea sa inferioară
Haldele de steril active din Valea Jiului prezintă următorii parametri geometrici (vezi
tabelul nr. 3.31 .):
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
39
Tabelul 3.31 . Parametri geometrici ai haldelor de steril active din Valea Jiului (CNH -2005)
Nr.
crt. Denumirea haldei Dimensiuni la
bază
(m) Lungime
(m) Lățime
(m) Înălțime
(m) Unghi de
taluz
(˚) la partea
inferioară
medie la partea
superioară la partea
inferioară
medie la partea
superioară
1. Lonea 1 – 45÷145 – 30÷135 29÷90 – 5÷40 3,4÷17 30÷55
2. Jieț – – 160 – – 35 – 2,3÷12,56 11÷36
3. U.P. Petrila ramura R -V – 1560 – 1535 50÷137 – 35÷64 16÷25 20÷50
4. P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia – – – 120 – – 100 3÷12 20÷45
5. Preparației Livezeni – 282,5 231 114÷132 76,5÷87,5 9,2÷20,1 25÷43,5
6. Valea Arsului – 220÷228 – 150÷157 104÷106 – 78÷83 3÷8,7 16÷24
7. Ramura 2 – 465 – 410 120÷240 – 60÷115 10÷50 21÷48
8. Ramura 3
-corp prismatic
-corp conic
–
110
445
– –
430
–
85÷155
75 –
35÷70
–
5÷26
15÷30
25÷35
35÷38
9. Funicular Nou
-corp conic de la P6
-corp conic de la P7
-corp prismatic
60÷80
70÷95
– – –
120
–
–
–
–
25÷90 –
–
–
5÷40
11÷36
8÷10
– –
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
40
3.3 Caracteristici fizice
Proprietățile fizice ale rocilor caracterizează starea naturală a acestora . Principalele
caracteristici fizice necesare în calculele de stabilitate sunt greutatea aparentă și porozitatea.
Greutatea specifică aparentă (γa) exprimă greutatea unității de volum a rocilor în stare
naturală și se folosește pentru evaluarea stabilității taluzurilor.
Porozitatea (n) reprezintă raportul dintre volumul golurilor existente între particulele solide
și volumul total al materialului (inclusiv porii).
Umiditatea (w) este dată de raportul dintre masa apei conținută în pori ( mw) și masa
materialului solid ( ms).
Caracteristicile fizice ale rocilor haldate sunt redate în ta belul 3.32 .
Tabelul nr. 3.32 . Caracteristicile fizice ale haldelor de steril active din Valea Jiului (CNH -2005)
Nr.
crt. Denumirea haldei Tipul rocii după
granulometrie Indici ai stării naturale
Greutate
aparentă
γa
(kN/cm3) Porozitate
n
(%) Umiditate
w
(%)
1. Lonea 1 Pietriș cu nisip
și bolovăniș 18,05 43,11 18,93
2. Jieț Pietriș cu nisip
și bolovăniș 20,6 31,08 12,08
3. U.P.Petrila ramura
R-V Bolovăniș cu
pietriș și nisip 17,8 37,18 13,95
4. P.A. nr. 2 -3
incinta Maleia Pietriș cu nisip 18,9 37,97 17,7
5. Preparație
Livezeni Pietriș cu nisip
și bolovăniș 15,98 37,05 9,91
6. Valea Arsului Bolovăniș cu
pietriș 17,6 41,23 13,87
7. Ramura 2 Bolovăniș cu
pietriș 17,6 33,8 9,28
8. Ramura 3 Pietriș cu
bolovăniș 16,6 33,5 8,44
9. Funicular Nou Pietriș cu
bolovăniș și
nisip 16,45 37,7 11,37
3.4 Caracteristicile mecanice
Caracteristicile mecanice caracterizeaz ă comportarea rocilor la solicitările mecanice.
Coeziunea și unghiul de frecare interioară sunt principalele caracteristici mecanice ale rocilor
slab coezive și necoezive de care depinde rezistența lor la forfecare sau tăiere și implicit
stabilitatea taluzurilor și a versanților.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
41
Coeziunea (c) exprimă forța de legătură dintre particulele solide ale unor roci, pământuri
sau substanțe minerale utile, care se opune alunecării acestora sub acțiunea unor forțe exterioare.
Unghiul de frecare interioară ( φ) reprezintă unghiul a cărui tangentă trigonometrică este
coeficientul de frecare interioară dintr e particulele rocii respective.
Rezistența la forfecare ( τ) reprezintă rezistența pe care o opune o rocă la ruperea sa prin
alunecare -forfecare. Aceasta este o caracteristică a rocilor care depinde de natura lo r coezivă,
necoezivă, compoziția granulometrică și mineralogică, structură, textură, etc.
Caracteristicile mecanice ale rocilor hal date sunt redate în tabelul nr. 3.33.
Tabelul nr. 3.33 . Caracteristicile mecanice ale haldelor de steril active din Valea J iului (CNH –
2005)
Nr.
crt. Denumirea haldei Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de
frecare
interioară
φ
(˚) Rezistența de rupere la forfecare
τ
(daN/cm2)
σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2
1. Lonea 1 0,24 20 0,61 1 1,25
2. Jieț 0,3 24 0,94 1,25 1,75
3. U.P.Petrila ramura
R-V 0,4 16 0,72 0,97 1,27
4. P.A. nr. 2 -3 incinta
Maleia 0,18 20 0,58 0,97 1,38
5. Preparație Livezeni 0,39 23 0,97 1,25 1,8
6. Valea Arsului 0,32 19 0,72 1,16 1,55
7. Ramura 2 0,41 26 0,72 1 1,38
8. Ramura 3 0,42 22 0,83 1,25 1,66
9. Funicular Nou 0,4 26 0,97 1,25 1,94
3.5 Obiectivele existente în zona de influență a haldelor și caracteristicile mediului
înconjurător
Asigurarea stabilit ății haldelor de steril este necesară, în primul rând, din punct de vedere
al siguranței obiectivelor și oamenilor din zona de influență, dar și al protecției mediului
încon jurător.
În literatura de specialitate există o clasificare pe grupe de periculozita te a depozitelor de
reziduuri solide în funcție de natura obiectivelor din zona de influență și de gradul de stabilitate
(tabelul nr. 3.34.).
Având în vedere faptul că, în lucrarea de față, se face referire la stabilitatea haldelor de
steril în contextul protecției mediului înconjurător s -a realizat o clasificare a depozitelor de
reziduuri solide din acest punct de vedere, și anume, în funcție de gradul de stabilitate și
caracteristicile mediului înconjurător (tabelul nr. 3.35.).
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
42
Tabel ul nr. 3.34. Clasificarea depozitelor de reziduuri solide în funcție de natura obiectivelor din
zona de influență
Gradul de
stabilitate
Natura
obiectivelor din zona
de influență 1. Depozite cu
volum important
și deplasări active. 2. Depozite ce pot
intra în mișcări
periculoase datorită
unor factori. 3. Depozite cu
deplasări ce pot fi
limitate prin
amenajări sau prin
tehnologia de
exploatare. 4. Depozite
stabilizate, la care
nu apar ca probabile
fenomene de
aluneca re.
1. Locuințe și
construcții cu caracter
social.
1.1. 1.2. 1.3. 1.4.
2. Construcții și
instalații industriale,
căi de comunicație cu
trafic intens, cursuri
de apă. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4.
3. Căi de comunicație
cu trafic restrâns sau
circulație restrânsă de
persoane 3.1. 3.2. 3.3. 3.4.
4. Zone fără
construcții, cu acces
sporadic de persoane 4.1. 4.2. 4.3. 4.4.
Tabel ul nr. 3.35. Clasificarea depozitelor de reziduuri solide în funcție de caracteristicile
mediului
Gradul de
stabilitate
Caracteristicile
mediului 1. Depozite cu
volum important
și deplasări active. 2. Depozite ce pot
intra în mișcări
periculoase datorită
unor factori. 3. Depozite cu
deplasări ce pot fi
limitate prin
amenajări sau prin
tehnologia de
exploatare. 4. Depozite
stabilizate, la care
nu apar ca probabile
fenomene de
alunecare.
1. Zone împădurite,
cursuri importante de
ape curgătoare și/sau
stătătoare, teren cu
valoare ridicată 1.1. 1.2. 1.3. 1.4.
2. Zone arabile ,
cursuri de apă, teren
productiv 2.1. 2.2. 2.3. 2.4.
3. Pășuni împădurite
cu diferite grade de
consistență, resurse
de apă restrânse ,
terenuri cu valoare
scăzută 3.1. 3.2. 3.3. 3.4.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
43
4. Terenuri virane,
neproductive, pășuni
cu tufărișuri 4.1. 4.2. 4.3. 4.4.
Ținând seama de cele două criterii de clasificare, s -au stabilit natura obiectivelor din
zonele adiacente și caracteristicile mediului înconjurător, pentru fiecare dintre haldele avute în
vedere (tabelul nr. 3.36.) .
Tabel 3.36. Natura obiectivelor din zonele adiacente și caracteristicile mediului înconjurător
Nr.
crt. Denumirea haldei Obiectivele din zona de influență și caracteristicile mediului
1. Lonea 1 Gospodării individuale și Școala Generală nr. 3 la aprox. 200 m de haldă,
circulație restrânsă de persoane , râul Jiul de Est, teren cu vegetație restrânsă
2. Jieț Gospodării individuale , căi de comunicație cu trafic restrâns și circulație
restrânsă de persoane , lacul din SV haldei, râul Jieț, păduri de foioase,
terenuri agricole
3. U.P. Petrila
ramura R -V Gospodării individuale și drumul național DN7A la aprox. 500 m de haldă, ,
căi de comunicație cu trafic restrâns și c irculație restrânsă de persoane, lacul
din partea nordică aparținând Asociației Pro Pescarii, lacul Știurț din partea
sudică , teren cu vegetație restrânsă și anume pășuni sărace, arboret, în
special mesteacăn, salcie și salcâm
4. P.A. nr. 2 -3
incinta Maleia Gospodării individuale, drumul național DN7A, hala de prelucrare a
lemnului S.C. ALPIN S.R.L., căi de comunicație cu trafic intens și circulație
intensă de persoane , pârâul Maleia , păduri de foioase
5. Preparației
Livezeni Câteva gospodării induviduale , căi de comunicație cu tr afic restrâns și
circulație restrânsă de persoane, râul Jiul de Est , teren cu vegetație restrânsă
(foioase)
6. Valea Arsului Galeria de coastă, gospodării individuale, căi de comunicație cu trafic
restrâns și c irculație restrânsă de persoane, pârâul Valea Arsului , lacul
format ca urmare a scufundării albiei terenului , teren cu vegetație intensă,
păduri de foioase
7. Ramura 2 Circulație restrânsă de persoane, incinta minieră la cca. 1 km de haldă, zona
rezidențială a orașului Vulcan la aprox. 1,5 km depărtare, câteva gospodării
individuale, râul Jiul de Vest, pârâul Priboi, două acumulări de apă formate
ca urmare a barării pârâului Priboi , teren cu vegetație intensă, păduri de
foioase
8. Ramura 3 Circulație restrânsă de persoane, zona rezidențială a orașului Lupeni și
incinta minieră la cca. 1,5 km de haldă , râul Jiul de Vest, pârâurile Ferejele
și Boncii , acumulări de ape (lacuri, bălți), teren cu vegetație intensă, păduri
mixte în care predomină pădurile de foioase și mai puțin cele de conifere
9. Funicular Nou Circulație restrânsă de persoane, râul Jiul de Vest la cca. 100 m de haldă ,
acumulare de apă (lac) , izvoare, teren cu vegetație intensă, păduri mixte
(foioase și conifere)
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
44
Având în vedere problematica ridicată de acestă lucrare, s -a ales să se lucreze atât pe
clasificare a existent ă în literat ura de specialitate, cât și pe cea elaborată în cadrul acestei lucrări,
bazată pe caracteristicile mediului înconjurător (tabelul nr. 3.37.) .
În funcție de grupele de periculozitate s -a stabilit vulnerabilitate a taluzurilor la alunecări
de teren , (V), obiectivelor naturale și antropice din jurul haldelor de steril în funcție de
stabilitatea acestora (tabelul nr. 3.7.).
S-au fixat trei categorii de vulnerabilitate , cărora li s -a acordat următorul punctaj :
vulnerabilitate redusă – V = 1;
vulnerabilitate medie – V = 2;
vulnerabilitate ridicată – V = 3.
Tabelul nr. 3.37. Clasificarea depozitelor de reziduuri solide în funcție de natura obiectivelor din
zona de influență și de caracteristicile mediului și stabilirea vulnerabilității
Gradul de
stabilitate
– Natura
obiectivelor din zona de influență
-Caracteristicile mediului 1. Depozite cu
volum
important și
deplasări
active. 2. Depoz ite ce
pot intra în
mișcări
periculoase
datorită unor
factori. 3. Depozite cu
deplasări ce
pot fi limitate
prin amenajări
sau prin
tehnologia de
exploatare. 4. Depozite
stabilizate, la
care nu apar ca
probabile
fenomene de
alunecare.
1.-Locuințe și construcții cu caracter social.
– Zone împădurite, ape curgătoare și/sau
stătătoare, teren cu valoare ridicată 1.1. 1.2. 1.3. 1.4.
2.-Construcții și instalații industriale, căi de
comunicație cu trafic intens, cursuri de apă.
– Zone arabile, zone împădurite, cursuri de
apă, teren productiv 2.1. 2.2. 2.3. 2.4.
3. – Căi de comunicație cu trafic restrâns sau
circulație restrânsă de persoane
– Pășuni împădurite cu diferite grade de
consistență, resurse de apă restrânse, terenuri
cu valoare scăzută 3.1. 3.2. 3.3. 3.4.
4. -Zone fără construcții, cu acces sporadic
de persoane
– Terenuri virane, neproductive, pășuni cu
tufărișuri 4.1. 4.2. 4.3. 4.4.
unde : V = 1 – vulnerabilitate redusă ; V = 2 – vulnerabilitate medie ; V = 3 – vulnerabilitate
ridicată .
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
45
CAPITOLUL 4
PRELUCRAREA STATISTICĂ
A VALORILOR CARACTERISTICILOR FIZICO -MECANICE
De-a lungul timpului s-au efectuat numeroase determinări privind parametri ce
caracterizează haldele de steri l din Valea Jiului. Acestea au fost făcute în scopul realizări i
studiilor de stabilitate pentru haldele în cauză.
În prezent stabilitatea taluzurilor și a versanților e ste estimată teoretic, folosind
diferite metode și procedee de calcul din mecanica pământurilor, pentru diferite tipuri de roci
și ipoteze de calcul, sau practic, prin măs urarea deformațiilor de teren.
Caracteristicile geotehnice ale rocilor determina te corect, permit interpretarea
proceselor de deformare care pot fi întâlnite în teren, iar calculele d e rezistență și stabilitate
ale taluzurilor și versanților, permit adoptarea soluțiilor de proiecta re, de asigurare a
stabilității lor și de conducere efecti vă a proceselor tehnologice de excavare, haldare și
rambleiere.
Prelucrarea statistică a datelor este o metodologie în cercetarea statistică, care
cuprinde operații cu ajutorul c ărora se realizează trecerea de la datel e individuale la indicatori
derivați, sintetici, care reflectă esența din manifestarea fen omenelor.
Prin prelucrarea datelor observării se asigură trecerea de la datele individuale la date
și informații care permit caracterizarea întregii colectivități cercetate. Prelucrarea statistică
presu pune sintetizarea și compararea datelor, astfel încât să se elimine ceea ce este
întâmplător și neesențial în producerea și manifestarea fenomenului studiat.
Orice demers statistic presupune parcurgerea mai multo r etape:
– culegerea datelor;
– centralizarea și gruparea datelor statistice;
– prelucrarea datelor și calcularea sistemului de indicatori cu care se caracterizează
colectivitatea cercetată;
– prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de serii, tabele și/sau grafice.
În cazul de față, prelucrarea st atistică are rolul de a stabili valori le reprezentative
pentru caracteristicile fizico -mecanice ale rocilor haldate și de a urmări felul distribuției
acestora.
Având în vedere faptul că materialul steril de la nivelul Bazinului Carbonifer Valea
Jiului este, în general, un amestec heterogen de roci tari înco rporate într -o masă de roci moi și
că natura petrografică a acestuia evidențiază același tip de rocă, s -a considerat că materialul
haldat este similar, diferențe le care pun în pericol stabilitatea fii nd zona de amplasare și
forma terenului de bază, forma geometrică a haldei, prezența apelor, etc.
În prima etap ă s-au cules datele necesare realizării acestei prelucrări . Acestea au fost
puse la dispoziție de Societatea Națională a Huilei , fosta Compani e Națională a Huilei care
deținea aceste informații ca urmare a realiz ării studiilor de stabilitate pentru hal dele active din
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
46
cadrul subunit ăților miniere ale CNH – Petroș ani. Aceste studii au fost realizate în cadrul
Universității din Petroșani, în diferi ți ani, începând cu anul 1981, ultimele studii fiind cele din
2005.
S-au luat în considerare datele referitoare la haldele din Valea Jiului, în special cele
active, studiate în cadrul acestei lucrări. Pe lângă acestea au fost incluse și câteva halde
inactive la acest moment, și anume: halda Preparației Petrila, halda de la puțul auxiliar nr. 1
din cadrul E.M. Dâlja, halda Ramura 1 aferentă Uzinei de Preparare Coroești și halda
Mierlașu aparținând E.M. Bărbăteni.
În anul 2014 s -au determinat caracteristic ile fizico -mecanice necesare, pentru haldele
Ramura 5 aparținând E.M. Petrila și Ramura 3 aparținând E.M. Lupeni. Valorile p arametri lor
fizico -mecanici au fost utilizate în prelucrarea statistică.
Prelucrarea statistică reprezintă cea de -a doua etapă a ce rcetării statistice în care se
centralizează și sistematizează datele culese în prima etapă, se calculează sistemul de
indicatori statistici cu care se caracterizează numeric fenomenele și procesele studiate. }n
lucrarea de față rezultatele vor fi prezenta te sub formă de tabel.
Cele mai importante caracteristici fizico -mecanice necesare în vederea determinării
coeficientului de stabilitate sunt : greutatea volumetrică, porozitatea, coeziunea și unghiul de
frecare interioară.
Astfel, după culegerea datelor, acestea au fost centralizate într-un fișier Microso ft
Excel 2010, șirul de date fiind prezentat în Anexa 2.
În scopul determinări i unor valori specifice , datele au fost supuse unei prelucrări
statistice, prin care s -au dete rminat valorile minime, maxime, me dia și abaterea medie
pătratică pentru fiecare dintre parametri fizico -mecanici analizați (tabelul nr. 4.1.).
Tabelul nr. 4.1 . Rezultatele obținute în urma prelucrării statistice a valorilor caracteristicilor
fizico -mecanice
Greutate
volumetrică
γV
[cN/cm3] Porozitate
n
[%] Coeziune
c
[daN/cm2] Unghi de frecare
interioar ă
φ
[˚]
Min 1.3600 23.9000 0.0400 6.0000
Max 2.1000 53.0000 0.9000 33.0000
Med 1.7684 35.0814 0.2781 19.7460
Ϭ 0.1668 5.3644 0.1526 6.6965
Med+ Ϭ 1.9353 40.4458 0.4307 26.4426
Med- Ϭ 1.6016 29.7170 0.1255 13.0495
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
47
CAPITOLUL 5
EVALUAREA STABILITĂȚII PRIN METODE CLASICE
Analiza stabilității taluzurilor și versanților este o problemă complexă care presupune
cercetarea amănunțită a fenomenelor de alunecare prin studierea condițiilor de echilibru și a
ipotezelor de alunecare ale acestora, ținând cont de numărul mare de factori ce intervin și
influențează procesele de alunecare.
De cele mai multe ori, în scopul analizării stabilității, se utilizează metode de analiză
bazate pe starea de echilibru limită pe o anumită suprafață de alunecare.
Alunecările pot avea diferite mecanisme și pot fi caracterizate de o suprafață de
alunecare bine definită. Formele cele mai frecvente ale acestora , care pot fi analizate după
metoda echilibrului limită, sunt cele plane, cilindrico -circulare și poligonale.
Cartarea geotehnică de teren și studiile anterioare au arătat că cele mai probabile
suprafețe de alunecare sunt suprafețele cilindro -circulare, care se formează în haldă și se
transmit prin fundamentul direct și suprafețele de contac t ale haldei cu terenul de bază.
În consecință analizele de stabilitate pentru haldele active din Valea Jiului se vor face
în baza acestor ipoteze.
5.1 Alunecări după suprafețe cilindrico -circulare
Suprafețe le de alunecare cilindrico -circulare pot fi schematizate ca un arc de cerc.
În mod convențional se introduce factorul de siguranță F s, definit ca raportul dintre
rezistența la forfecare disponibilă și rezistența la forfecare existentă de -a lungul unei anumite
suprafețe de alunecare. Problema este considerată bidimensională și i se asociază condițiile
de deformare plană de -a lungul suprafeței; în afară de acesta se face ipoteza că ruperea se
produce ins tantaneu de -a lungul suprafeței considerate. Se presupune, deci, că întreaga
rezistență la forfecare disponibilă intră în joc în același moment. Această supoziție este în
contradicție cu observațiile frecvente, fie în câmp, fie în laborator, asupra ruperii progresive a
materialelor, și ar putea fi luată în considerare prin valori medii sau pe strate ale parametrilor
de rezistență.
Pentru determinarea stabilității taluzurilor și versanților în ipoteza alunecării după o
suprafață curbă, literatura de specialitate oferă numeroase metode calcul, fapt ce denotă că
nici una dintre ele nu este pe deplin satisfăcătoare. Dintre acestea se menționează : metoda
fâșiilor verticale (W. Fellenius), metoda forțelor orizontale (Maslov – Berer), me metoda
Goldstein, me toda Bishop, etc.
Pentru analiza de stabilitate a taluzurilor haldelor active din Valea Jiului s -a utilizat
softul specializat în geotehnică GeoTecB, un produs al firmei italiene Interstudio. GeoTecB
analizează stabilitatea taluzurilor naturale și artifi ciale cu orice geometrie, atât în condiții
statice, cât și seismice, precum și în cazul prezenței apei în porii materialului haldat sau pe
taluzul haldei.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
48
Prima etapă în utilizarea GeoTecB este introducerea elementelor geometrice și
geotehnice care carac terizează taluzul, după care urmează definirea suprafețelor de alunecare.
Programul calculează automat factorii de stabilitate, utilizând în acest scop metodele
Fellenius, Jambu și Bishop.
Deoarece, cele trei metode, au oferit valori apropiate ale coefic ienților de stabilitate,
s-a ales să se ia în considerare doar valorile rezultate în urma aplicării metodei lui Fellenius,
acestea fiind cele mai mici.
Se determină în final suprafața critică de alunecare, căreia îi corespunde valoarea
minim ă a factorului de stabilitate.
5.1.1 Metoda fâșiilor verticale (W. Fellenius )
Metoda fâșiilor verticale este o variantă a metodei grafice generale și este cunoscută
în literatura de specialitate și sub denumirea de metodă suedeză sau metoda lui W. Fellenius.
Pentru determinarea factorului de stabilitate, masa alunecătoare , delimitată de o
suprafaț ă de alunecare cilindrico -circulară, determinată prin aceeași metodă se împarte în
fâșii verticale (fig. nr. 5.1).
De regulă, lățimea unei fâșii este bi = 0,1R. Cu cât numărul de fâșii este mai mare, cu
atât calculele de stabilitate sunt mai exacte.
Fig. nr. 5.1 Principiul de calcul al coeficientului de stabiliatate dup ă Fellenius
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
49
Expresia factorului de stabilitate este dată de raportul dintre suma momentelor forțelor
care se opun alunecării și suma momentelor forțelor care tind să pună în mișcare taluzul .
MM=F
alr
s
(5.1.)
Valoarea factorul de stabilitate este dată de relația:
Tl+cN tg=
T R)l+cN R(tg=F
ii i
ii i
s
(5.2)
unde:
180R=L=l ;b h =G;sinG=T ; cos G=N
i iiv ii i i i i i
(5.3.)
Caracteristicile de rezistență ale rocii, φ și c, se iau ca valori medii de -a lungul
suprafeței de alunecare L.
Autorii metodei suedeze au semnalat pe cele doua fețe laterale ale fâșiei, considerate
pe direcția de alunecare, încă două categorii de forțe: forțele Xi care sunt forțe verticale de
forfecare și forțele orizontale Ei. Forțele Xi, fiind foarte apropiate ca mărime și de sens
contrar, au fost neglijate în echilibrul general al masei alunecătoare. Mai târziu, Bishop a luat
în considerare forțele Xi în analiza stabilității, iar diferența între cele două rezultate nu a fost
decât de 1 %. În ceea ce privește for țele orizontale Ei, Fellenius a arătat c ă, dacă ele nu sunt
considerate se produce o eroare doar de 5%.
Pentru ca taluzul să nu alunece, factorul de stabilitate calculat trebuie să fie
supraunitar, adică Fs > 1. Pentru valori subunitare, masivul își pie rde echilibrul natural și are
loc alunecarea taluzului examinat.
GeoTecB calculează valoarea factorului de stabilitate luând în considerare, dacă este
cazul, și nivelul hidrostatic al apei și factorul seisimic .
5.2 Rezultatele analizelor de stabilitate
Analizele de stabilitate a le haldelor active din Valea Jiului s-au efectuat pe baza
valorilor rezultate din prelucrarea statistică a datelor, în urma căreia s -au obținut patru seturi
de valori , respectiv valori minime, media -Ϭ, media+ Ϭ și maxime.
Valori le indicilor geotehnici folosite în calculele de stabilitate sunt cele redate în
tabelul nr. 5.1.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
50
Tabelul nr. 5.1. Valorile indicilor geotehnici utilizate în calculele de stabilitate
Greutate
volumetrică
γV
[cN/cm3] Porozitate
n
[%] Coeziune
c
[daN/cm2] Unghi de frecare
interioar ă
φ
[˚]
Min 1.3600 23.9000 0.0400 6.0000
Med- Ϭ 1.6016 29.7170 0.1255 13.0495
Med+ Ϭ 1.9353 40.4458 0.4307 26.4426
Max 2.1000 53.0000 0.9000 33.0000
Analiza de stabilitate s -a efectuat pentru trei ipoteze privind posibilitățile de alunecare
ale haldei:
a) alunecare prin corpul haldei, situație în care s -au utilizat indicii geotehnici ai rocilor
haldate;
b) alunecare pe contactul dintre haldă și fundamentul direct, în care scop s -au utilizat
caracteristicile de rezi stență ale suprafețelor aflate în contact (roci haldate pe sol
vegetal);
c) alunecare prin fundamentul direct reprezentat de solul vegetal (argilă deluvială),
situație în care s -au folosit caracteristicile de rezistență ale fundamentului direct.
Calculel e de stabilitate s -au efectuat pentru condiții normale de umiditate naturală ,
fără a se mai lua în considerare și presiunea apei din pori, considerându -se că morfologia
terenului de bază, geometria haldei, natura și granulometria materialului haldat facili tează
drenarea apelor subterane.
Elementele geometrice ale taluzurilor au fost preluate din studiile anterioare bazate pe
ultima documentație topografică , realizată în anul 2005 , iar taluzurile supuse analizei de
stabilitate au fost configurate cu ajutorul softului menționat.
S-au materializat secțiunile transversale /longitudinale de pe fiecare haldă prin zonele
mai puțin avantajoase, întrucât au elementele geometrice cele mai defavorabile, sau există
convergență între sensul de extindere al haldei și sensul de înclinare al versantului. Aceste
secțiuni au fost stabilite conform studiilor realizate în anii anteriori și ținând seama , în
general, de înălțimile și/sau unghiurile de taluz cu valorile cele mai ridicate.
În fig urile nr. 5.2. ÷5.4. se prezintă configurația unor taluzuri, iar în Anexa 3 este
prezentat modul de lucru cu softul GeoTecB pentru una din secțiunile analizate.
Se poate observa că la analiza de stabilitate dup ă suprafețe cilindrico -circulare au fost
luate în considerare în jurul a 50 de suprafețe posibile de alunecare, pentru fiecare fiind
calculat factorul de stabilitate, după care s -a realizat determinarea suprafeței critice de
alunecare.
Aceeași pași s -au urmat și în vederea determinării coeficientului de stabilitate pentru
celelalte halde de steril.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
51
Fig. nr. 5.2. Halda Ramura 3 de la E.M. Lupeni, s ecțiunea longitudinală LI-I, taluz sudic,
suprafețe de alunecare cilindrico -circulare la umiditate naturală
Fig. nr. 5.3. Halda Ramura 2 de la E.P.C.V.J, s ecțiunea transversală T 5-5, taluz vestic,
suprafețe de alunecare cilindrico -circulare la umiditate naturală
Fig. nr. 5.4. Halda Funicular Nou de la E.M. Uricani, corp 3, suprafețe de alunecare
cilindrico -circulare la umiditate naturală
În urma rulării datelor de intrare pentru fiecare din secțiunile considerate, s -au obținut
valorile factorilor de stabilitate pentru alunecări prin corpul halde lor după suprafețe curbe de
alunecare determinate prin metoda lui Fellenius (tabelul nr. 5.2.).
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
52
Tabelul nr. 5.2. Rezultate obținute pentru suprafețe de alunecare cilindrico -circulare
Halda Taluz H, [m] , [o] Coeficientul de stabilitate -Fellenius
Min, Med – Med + Max
Lonea 1 T 4-4 21 15,89 0,43 1,13 2,56 4,15
Jieț T 2-2 Vestic 11,22 36,41 0,42 1,06 2,65 4,51
Ramura V – Petrila T 4-4 Nordic 25,08 33,1 0,32 0,76 1,82 2,65
P.A. nr. 2 -3 incinta
Maleia T2-2 Nordic 8,4 29,78 0,42 0,98 2,22 3,26
Preparație Livezeni LI-I Sudic 20,1 26,58 0,38 0,93 2,21 3,29
Valea Arsului T 3-3 Vestic 6,8 37 0,61 1,52 3,67 4,61
Ramura 2 – Coroești T 5-5 Vestic 39,32 33,55 0,27 0,64 1,27 1,77
Ramura 3 – Lupeni LI-I Stânga 53,62 36,35 0,22 0,52 1,21 1,86
Funicular Nou Corp 3 54,15 47,73 0,22 0,52 1,22 1,74
Din analiza datelor se constată că c ele mai mici valori ale factorului de stabilitate s -au
obținut pentru primele două seturi de valori, minim și media -Ϭ. În aceste cazuri factorul de
stabilitate este subunitar, cu excepția haldelor Lonea 1, Jieț și Valea Arsului, însemnând că la
aceste valori ale indicilor geotehnici se pierde echilibrul natural și are loc alunecarea taluzului
examinat.
Factorul de stabilitate devine supraunitar pentru celelalte două seturi de valori,
media+ Ϭ și maxim, depășind aproape în toate cazurile valoarea factorului de siguranță (Fs
=1,3).
În consecință trebuie adoptate soluții geotehnice sau de geometrizare și de
gospodărire a ape lor încât stabilitatea taluzurilor respectiv e să fie asigurată în orice condiții.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
53
CAPITOLUL 6
EVALUAREA STABILITĂȚII TALUZURILOR UTILIZÂND METODE
PROBABILISTICE
La verificarea stabilității unui taluz, acesta este în echilibru, când dintre forțele active (R)
și cele pasive (S) este eg al cu unitar:
R/S=1 (6.1.)
Raportul R/S este numit coeficient de stabilitate (Fs). Pentru a ține seama de posibilele
erori introduce în calcule, pentru gradul de încredere și respectarea legii, se impune un coeficient
de stabilitate de referință supraunitar, de regulă egal cu 1,3.
Spre deosebire de analizele de stabilitate de tip determinist, care prezint ă erori precum
imprecizia, aproximarea, simplificările introduse de modelul terenului și cele privind
neomogenitatea acestuia, o ab ordare de tip probabilistic, permite examinarea erorilor cu
instrumente ale teoriei probabilităților și abordarea problemei surselor de incertitudine într -o
manieră mai riguroasă și rațională.
Analiza probabilistică abandonează conceptul de coeficient de stabilitate, preferându -l pe
acela de limită de stabilitate (LS), definit ca diferența dintre forțele pasive și cele active (LS=R –
S).
Deoarece aplicarea riguroasă a acestei definiții nu permite utilizarea unor metode de
calcul, cum sunt cele ale lui Sarma și Spencer, limita de stabilitate se redefinește prin relația:
11sRLS FS
(6.2.)
În practică, această definiție a limitei de stabilitate se obține, împărțind cei doi membri la
S și furnizând o LS normalizată.
La echi libru LS trebuie să fie egală cu zero (S=R); astfel:
LS<0 – taluz instabil;
LS=0 – taluz la limita de stabilitate;
LS>0 – taluz stabil.
Sursele de incertitudine conduc la generarea unui interval de valori ale LS posibil
distribuite după o lege de densitate a probabilității (de exemplu, distribuție Gauss). Se definește
ca probabilitate de rupere (pr) probabilitatea ca valoarea lui LS să fie mai mică de 0 (condiție de
echilibru).
Indicele de încredere este legat de probabilitatea de rupere prin rela ția:
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
54
I = 1 – pr (6.3.)
6.1 Metoda Rosemblueth
Metoda Rosemblueth, aplicată la verificarea stabilității unui taluz în roci moi, permite
obținerea valorii cele mai probabile a limitei de stabilitate LS (valoarea medie LS m) și a unei
indicații privind dispersia sa (abaterea medie pătratică S LS).
În acest caz s-au folosit ca variabile cazuale parametrii γV, n, c și φ, presupunând că
acestea au o distribuție gaussiană simetrică .
S-au respectat următorii pași :
– pe baza datelor su puse prelucrării statistice s -au calculat valoarile minime, maxime ,
medii pentru γ V, n, c și φ și abate rile pătratice medii respective ;
– cu ajutorul softului GeoTecB, folosind metoda lui Fellenius, s -au determinat coeficienții
de stabilitate pentru cele 9 halde de steril active (vezi tabelul nr. 5.2.) ;
– se calculează limitele de stabilitate corespunzătoare cu relația (6.2.):
o LS1=Fs min-1;
o LS2=Fs med-Ϭ-1;
o LS3=Fs med+Ϭ -1;
o LS4=Fs max-1;
– se calculează valorile medii ale limitelor de stabilitate cu relația:
4/4 3 2 1 LS LS LS LS LSm
(6.4.)
și abaterile medii pătratice cu formula:
2
42
32
22
1 5,0 LS LS LS LS SLS
(6.5.)
Scopul unei analize realizată pe criterii probabilistice este acela de identificare a
probabilității de rupere (p r) a taluzului examinat.
Metoda Rosenblueth permit e obținerea unor evaluări corecte a valorii medii LS m și a
abaterii medii pătratice S LS ale limitei de stabilitate.
Aceste mărimi permit obținerea directă a valorii lui LS asociată unei anumite probabilități
de alunecare (valoarea cara cteristică a lui LS) cu ajutorul relației:
LS m k K LS LS 1
(6.6.)
unde:
LSk = valoarea caracteristică a limitei de stabilitate;
LSm = valoarea medie a limitei de stabilitate;
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
55
KLS = coeficient de variație a LS, definit ca raportul dintre abaterea medie pătratică SLS și
media valorilor lui LS;
KLS=SLS/LS m (6.7.)
χ= parametru dependent de legea de distribuție a probabilității și de probabilitatea de
nedepășire adoptată.
Parametrul χdepinde exclusiv de legea de densitate a probabilității aleasă. În cazul unei
distribuții gaussiene, valorile lui χ se pot obține direct din tabelul nr. 6.1. sau din graficul
reprezentat în figura nr. 6.1. :
Tabelul nr. 6.1. Probabilitatea de alunecare în funcție de parametrul χ
Probabilitatea de
alunecare (%) χ Probabilitatea de
rupere (%) χ
1 -2,326 60 0,253
5 -1,645 70 0,524
10 -1,282 80 0,842
20 -0,842 90 1,282
30 -0,524 95 1,645
40 -0,253 99 2,326
50 0 – –
Fig. nr. 6.1. Reprezentarea grafică a probabilității de rupere în funcție de parametrului χ
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
56
Parametrul χ s -a obținut atribuind lui LS k valoarea zero. Astfel valoarea lui χ s-a
determină cu ajutorul relației :
χ= -1/K LS (6.8.)
Metoda Rosemblueth s -a utilizat în scopul estimării riscului de alunecare. C u ajutorul
acesteia s-a determinat probabilitatea de rupere a taluzurilor, luând în considerare pentru
caracteristicile fizico -mecanice ale rocilor aceleași perechi de valori utilizate anterior și
determinând mai întâi limita de stabilitate, calculată cu relația (6.2.). Pe baza relațiilor de calcul
(6.4.), (6.5.), (6.7.) , (6.8.) au fost determinate elementele necesare determinării probabilității de
alunecare a taluzurilor haldelor . Utilizând tabelul nr . 6.1. , pentru fiecare valoare a lui χ rezultă o
probabilitate de alunecare, ceea ce permite reprezentarea și evaluarea riscului de alunecare.
Rezultatele obținute se regăsesc în tabelul nr. 6. 2.
Tabelul nr. 6.2. Valorile elementelor necesare în vederea determinării probabilității de alunecare
a taluzurilor
Halda LS 1 LS2 LS3 LS4 LS m SLS KLS χ Pr, %
Lonea 1 -0,57 0,13 1,57 3,15 1,068 1,782 1,669 -0,599 28
Jieț -0,58 0,06 1,65 3,51 1,160 1,961 1,691 -0,592 28
Petrila – ramura V -0,68 -0,24 0,82 1,65 0,388 0,989 2,553 -0,392 35
P.A. nr. 2 -3
incinta Maleia -0,58 -0,02 1,22 2,26 0,72 1.535 2,132 -0,469 31
Preparație
Livezeni -0,62 -0,07 1,21 2,29 0,703 1,332 1,896 -0,527 30
Valea Arsului -0,39 0,52 2,67 3,61 1,603 2,268 1,416 -0,706 24
Ramura 2 –
Coroești -0,73 -0,36 0,27 0,77 -0,013 0,576 -46,101 0,022 50
Ramura 3 –
Lupeni -0,78 -0,48 0,21 0,86 -0,048 0,637 -13,408 0,075 51
Funicular Nou -0,78 -0,48 0,22 0,74 -0,075 0,599 -7,986 0,125 53
S-a considerat următoarea scară pentru definirea probabilității de alunecare :
Pr = 1 pentru P r = 0÷24.99% → probabilitate de alunecare redus ă;
Pr = 2 pentru P r = 25÷49.99% → probabilitate de alunecare medie ;
Pr = 3 pentru P r = 50÷99.99% → probabilitate de alunecare ridicat ă.
6.2 Analiza calitativă a gradului de stabilitate a unui taluz cu metoda fuzzy
Instrumentele logicii fuzzy permit tratarea riguroasă a problemelor pentru care se impune
o evaluare de tip calitativ, pornind de la o serie de date cu un grad mare de aproximare.
Printre numeroasele aplica ții posibile este cea referitoare la evaluarea gradului de
stabilitate a unui taluz.
Procedura de calcul prevede trei etape importante.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
57
Definirea funcțiilor de aparte nență a celor doi parametri de rezistență ai rocilor, respectiv
coeziunea și unghiul de frecare interioară. Funcția de apartenență este instrumentul de
bază al logicii fuzzy și indică gradul de apartenență al unei serii de date la un anumit
ansamblu. În c azul de față, reprezintă gradul de apartenență a parametrilor de rezistență la
forfecare c, φ la terenul luat în considerare. Acele valori ale lui c, φ care aparțin sigur
terenului considerat vor avea un grad de apartenență egal cu 1. Valorile lui c, φ care nu
aparțin sigur terenului au un grad de apartenență egal cu 0. Valorile intermediare au grade
de apartenență intermediare.
Generarea funcției de apartenență a coeficientului de stabilitate. Combinând perechile de
valori c, φ disponibile și utilizând o metodă de calcul determinist (Fellenius, Bishop,
Janbu etc.) se obțin valorile corespunzătoare ale coeficientului de stabilitate (una pentru
fiecare pereche de valori). Suprafața de alunecare posibilă poate fi stabilită printr -o
verificare preliminară cu o pereche de valori medii ale lui c și φ. Cu valorile lui Fs
determinate se construiește funcția de apartenență a coeficientului de stabilitate.
Evaluarea calitativă a stabilității taluzului. Pe baza funcției de apartenență a coeficientului
de stabilitate c u valoarea Fs = 1 (condiția de echilibru) este posibilă obținerea unei
indicații calitative privind gradul de stabilitate a taluzului analizat, utilizând schema
propusă de Sakurai și Shimizu (fig. nr. 6.2.).
Fig. nr. 6.2. Schema de estimare a gradului de stabilitate
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
58
Utilitatea metodei fuzzy aplicată analizelor de stabilitate a taluzurilor constă în
capacitatea sa de a oferi indicații calitative asupra gradului de stabilitate a taluzului cu ajutorul
unui procedeu riguros. Metoda nu substituie metodele cantitative, deterministe și probabiliste,
dar poate reprezenta un prolog, capabil să ofere proiectantului, înainte de realizarea cercetărilor
geotehnice și de interpretarea acestora, o imagine privind eventualele lucrări de consolidare.
Modelarea geometriei și analizele de stabilitate ale treptelor de haldă s -au realizat cu
ajutorul softului specializat în probleme de geotehnică GeoTecB, metoda utilizată pentru calculul
factorului de stabilitate fiind metoda lui Fellenius.
În acest scop, caracteristicile fizico -mecanice ale rocilor au fost supuse unei prelucrări
statistice, prin care s -au determinat valorile minime și maxime, media și abaterea medie
pătratică. S -a acordat gradul de apartenență la ansamblul haldei 1 pentru va lorile cuprinse între
med – σ și med + σ, respectiv gradul de apartenență zero valorilor minime și maxime, obținându –
se astfel patru perechi de valori de lucru.
Rezultatele obținute pentru halda Lonea 1 cu taluzuri cu înălțimea de 21 m și înclinarea
de 15,89o sunt prezentate în tabelul nr. 6.3. , iar interpretarea acestora se poate urmări în figura nr.
6.3.
Tabelul nr. 6.3. Factorul de stabilitate
Valoarea Greutate
volumetrică
γV
[cN/cm3] Porozitate
n
[%] Coeziune
c
[daN/cm2] Unghi de
frecare
interioar ă
φ
[˚] Factorul de
stabilitate
Fs
Min. 1,36 23,9 0,04 6,00 0,43
Med – σ 1,60 29,72 0,13 13,05 1,13
Med + σ 1,94 40,45 0,43 26,44 2,56
Max. 2,10 53,00 0,90 33,00 4,15
Fig. nr. 6.2. Estimarea calitativă a stabilității haldei Lonea 1
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
59
Potrivit acestor rezultate, treptele de haldă cu geometria luată în considerare, alcătuite d in
rocile sterile provenite de la E.M. Lonea, au un grad mediu de stabilitate, iar posibilele deplasări
pot fi limitate prin amenajări sau prin tehnologia de exploatare.
Pentru a d etermina gradul de stabilitate pentru celelalte halde active din Valea Jiului s -au
respectat aceeași pași . Astfel s -a obținut :
depozite cu stabilitate medie , cu deplasări ce pot fi limitate prin amenajări sa u prin
tehnologia de exploatare : haldele Lonea 1, Jieț, Valea Arsului, P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia
și Preparație Livezeni (dintre care ultimele dou ă se află la limita de stabilitate) ;
depozite cu stabilitate redusă, ce pot intra în mișcări pe riculoase datorită unor factori :
haldele Ramura 5 – Petrila, Ramura 2 – Coroești, Ramura 3 – Lupeni și Funicular Nou.
6.3 Evaluarea riscului de alunecare
Riscul asociat alunecărilor de teren reprezintă evaluarea cantitativă exprimată valoric în
unități monetare, a pierderilor materiale sau numeric, a victim elor omenești înregistrate în urma
catastrofelor cauzate de alunecări.
Riscul este definit ca fiind produsul dintre vulnerabilitatea taluzurilor la alunecări de
teren și probabilitatea de alunecare a acestora :
R=Pr*V (6.9.)
unde:
R – riscul de alunec are;
V – vulnerabilitatea taluzurilor la alunec ări de teren;
Pr – probabilitatea de alunecare.
Conform tabelelor nr. 3.36. și 3.37. și scalei alese pentru repreze ntarea vulnerabilității,
haldele au fost încadrate în categoriile de vulnerabilitate ținându -se cont atât de mediul construit,
cât și de cel natural (tabelul nr. 6.4.).
Tabelul nr. 6.4. Stabilirea vulnerabilității taluzurilor la alunecări de teren
Denumirea haldei Mediul antropic Mediul natural Vm = (V 1+V 2)/2
Încadrarea în
grupele de
periculozitate V1 Încadrarea în
grupele de
periculozitate V2
Lonea 1 3.3. 2 3.3. 2 2
Jieț 3.4. 1 2.3. 2 1,5
Ramura V – Petrila 3.2. 2 2.2. 3 2,5
P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia 2.3. 2 3.3. 2 2
Preparație Livezeni 4.3. 1 4.3. 1 1
Valea Arsului 3.4. 1 2.3. 2 1,5
Ramura 2 – Coroești 3.2. 2 1.2. 3 2,5
Ramura 3 – Lupeni 3.2. 2 1.2. 3 2,5
Funicular Nou 4.2. 2 1.2. 3 2,5
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
60
Având în vedere faptul că elementele antropice și naturale, care caracterizează
împrejurimile haldelor de steril, diferă de la o haldă la alta, a fost necesară determinarea unei
valori medii pentru vulnerabilitatea acestora la alunecare. Astfel s-au obținut ca rezultate atât
numere întregi, cît și numere zecimale și s-a stabilit că pentru valorile 1,5 și 2,5 haldele vor
prezenta o v ulnerabilitate medie, respectiv ridicată.
Respectând scara de definire a probabilității de alunecare fiecărei halde i s -a acordat
punctajul corespunzător (tabelul nr. 6.5.).
Tabelul nr. 6.5. Stabilirea probabilității de alunecare
Denumirea haldei Pr, % Pr
Lonea 1 28 2
Jieț 28 2
Ramura V – Petrila 35 2
P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia 31 2
Preparație Livezeni 30 2
Valea Arsului 24 1
Ramura 2 – Coroești 50 3
Ramura 3 – Lupeni 51 3
Funicular Nou 53 3
Cu ajutorul rela ției (6.9.) s -a determinat riscul de alunecare pentru haldele de steril active
din Valea Jiului (tabelul nr. 6.6 .).
Tabelul nr. 6.6. Stabilirea riscului de alunecare a taluzurilor
Denumirea haldei Vm Pr R
Lonea 1 2 2 4
Jieț 1,5 2 3
Ramura V – Petrila 2,5 2 5
P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia 2 2 4
Preparație Livezeni 1 2 2
Valea Arsului 1,5 1 1,5
Ramura 2 – Coroești 2,5 3 7,5
Ramura 3 – Lupeni 2,5 3 7,5
Funicular Nou 2,5 3 7,5
S-a stabilit următoare scară care să reprezinte riscul de alunecare a taluzurilor :
Pentru R = 1÷3 → risc redus de alunecare ;
Pentru R = 4÷5 → risc mediu de alunecare;
Pentru R = 6÷8 → risc ridicat de alunecare;
Pentr R = 9 → risc extrem de alunecare.
Se observă că haldele de steril Ramura 2 – Coroești, Ramura 3 – Lupeni și Funicular Nou
prezintă riscur i ridicate de alunecare, apropiindu -se foarte tare de extrem. Cauzele principale sunt
reprezentate de :
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
61
– construirea haldelor în zone deluroase cu diferite grade de înclinare ale versanților ;
– prezența pâraielor la suprafața terenului de bază și a izvoarelor subterane care afectează
fundamentul haldei ;
– acumularea apelor și formarea lacurilor la baza taluzurilor ;
– cantitate a mare de steril depusă în halde ;
– lipsa lucrărilor de stabilizare a haldelor, etc.
Celelalte halde se încadrează la risc mediu (P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia, Lonea 1, Ramura
V – Petrila) și redus (Valea Arsului, Preparație Livezeni, Jieț).
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
62
CAPITOLUL 7
MĂSURI DE STABILIZARE A HALDELOR
Măsurile luate pentru asigurarea stabilității haldelor trebuie sa aibă în vedere reducerea
acțiunii fact orilor perturbatori și prevenirea alunecărilor. Este necesar ă asigurarea condițiilor de
siguranță pentru a împiedica posibilele fenomene de alunecare a haldelor de steril care provoacă
importante pierderi materile, omenești, dar care determină și distruger ea ecosistemelor din jurul
acestora.
Problema stabilității haldelor este mult mai complexă decât pare , fiind necesară
cunoașterea detaliată a cauzelor care provoacă alunecarea și a factorilor care influențează acest
proces. D in acest motiv s -au stabilit măsuri pentru menținerea și mărirea stabilității haldelor.
Dintre acestea se vor aminti doar cele care sunt necesare a fi respectate în cazul haldelor
prezentate în lucrarea de față .
drenarea apelor de suprafa ță și a apelor subterane – apa este principala cauză care
determină alunecările de teren, fiind astfel foarte importantă drenarea acesteia. Ca urmare
a drenării apei se reduce sau chiar se elimină procesul de înmuiere a rocilor, se evită
pătrunderea apei în zona alunecărilor, se previn fenomenele de er oziune, se coboară
nivelul apei subterane etc. Pentru drenarea apelor de suprafață este necesară nivelarea
suprafeței de alunecare și construirea drenurilor de scurgere a apei, iar pentru drenarea
apelor subterane se folosesc foraje de drenare de mare diam etru.
reducerea pantelor taluzurilor – se realizează prin aplicarea măsurilor de retaluzare (fig.
nr. 7.1.).
Fig. nr. 7.1. Reducerea pantei taluzurilor prin retaluzare
acoperirea taluzurilor – se referă la acoperirea zonelor cu tendință de alunecare sau a
crăpăturilor prin care pot pătrunde apele și care oferă posibilitatea creării suprafețelor de
desprindere. Acoperirea se poate face cu argilă, bitum sau folii de materiale plastice
(polietilenă, polisobutilenă, poliviclorid, etc.) care sunt și cele mai s igure deoarece nu
depind de condițiile meteorologice sau de mărimea suprafeței necesare a fi acoperită.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
63
Înainte de așezarea foliei suprafața corespunzătoare va fi acoperită cu strate de protecție
(nisip fin).
înierbarea și împădurirea – efectul pozitiv al plantațiilor este reprezentat de acțiunea de
armare a rădăcinilor în corpul haldei . În acet fel rezultă o creștere a rezervei de stabilitate,
uscarea suprafeței terenurilor și formarea crăpăturilor sunt împiedicate, se reduc
fenomenele de eroziune și se re duce și umiditatea materialului haldat ca urmare a
consumului apei de către vegetație.
îmbunătățirea proprietăți lor fizico -mecanice ale rocilor – se realizează prin
electroosmoză, arderea rocilor, congelarea rocilor și injectarea acestora cu lapte de
cimen t, rășini, silicat de sodiu, ș.a. Acesteau au ca rezultat creșterea rezistenței la
forfecare.
7.1 Măsuri pentru asigurarea stabilității haldelor
Ținând seama de caracteristicile terenurilor de bază, de forma haldelor și de factorii care
influențează stabilitatea acestora, analizele de stabilitate s -au realizat considerând că, cel mai
probabil, alunecarea se produce după suprafețe cilindrico -circulare, aceste fenomene riscând să
afecteze zonele naturale din aval, dar și obiectivele antropice existente.
Pentru secțiunile analizate a rezultat că haldele, în actuala lor formă și în condiții normale
de umiditate naturală, prezintă stabilitate medie, dar unele și redusă. Având în vedere faptul că
secțiunile s -au ales în funcție de elementele geometrice cele mai defavorabile (înălțimi și/sau
unghiuri de taluz cu valorile cele mai ridicate ) se poate considera că haldele, în ansamblu, sunt
mai stabile decât arată rezultatele acestui studiu.
Probleme de instabilitate pot să apară în condițiile creșterii umidit ății rocilor, la limita de
saturație, prin înrăutățirea caracteristicilor de rezistență ale materialului haldat. Acest lucru se
poate întâmpla acolo unde zona de amplasare este brăzdată de cursuri de apă, de torenți, unde
există izvoare sau lacuri. Totuși, având în vedere configurația haldelor și a zonelor limitrofe care
favorizează scurgerea apelor și posibilitatea de infiltrare și drenare a apei din hald ă ca urmare a
permeabilității ridicate și a capacității mari de cedare a apei de către rocile haldat e, este puțin
probabil să apară fenomene de alunecare în condițiile creșterii umidității sterilului haldat.
Pentru asigurarea în continuare a stabilității haldelor, în baza literaturii de specia litate, a
documentării în teren și a studiilor efectuate se recomandă următoarele măsuri:
I. respectarea condiției ca unghiul de taluz al rocilor haldate (α) să fie mai mic decât
unghiul de taluz natural al rocilor hald ate (α o);
II. corelarea unghiului de taluz (α) cu înălțimea taluzului (h) pentru asigurarea stabilității ;
III. reducerea influenței negative a apei asupra caracteristicilor de rezistență ale rocilor prin
nivelarea platforme lor de depunere și asigurarea unor pante corespunzătoare pentru
scurgere a naturală a apelor de pe haldă ;
IV. anularea ravenelor existente pe taluzuri, prin umplerea lor cu material;
V. anularea zonelor de ruptură și a crăpăturilor apărute în halde;
VI. respectarea elementelor geometrice propuse și a tehnolo giei de haldare ;
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
64
VII. nivelarea și compactarea permanentă a zonelor de depunere cu ajutorul buldozerelor
pentru consolidarea rocilor haldate și reducerea posibilităților de infiltrare a apei în haldă;
VIII. supravegherea geometriei haldei pentru observarea apariției eventualelor deformații,
crăpături, exfiltrații, etc.
IX. urmărirea permanentă a stării tehnice a haldelor și a lucrărilor de haldare ;
X. executarea periodică de studii geotehnice.
7.2 Măsuri pentru protecția mediului înconjurător
Haldele de steril influențează în mod negativ mediul înconjurător prin ocuparea
suprafețelor de teren, modificarea morfologiei zonei, afectarea calității apelor de suprafață și
subterane, a calității aerului, a vegetației și a aspectului general al zonei și al confortului.
Pentru protecția factorilor de mediu din zonele afectate de prezența haldelor se
recomandă respectarea următoarelor măsuri :
I. împiedicarea poluării apelor subterane și de suprafață cu substanțe nocive;
II. evitarea antrenării materialului haldat de către apele curgătoare, apele pluviale;
III. evitarea antrenării particulelor de praf de către vânt și implicit reducerea poluării aerului.
În cazul haldelor din Valea Jiului nu se pune problema poluării apelor cu substanțe
nocive, deoarece materialul haldat nu conține astfel de substanțe. Totuși, posibilitatea antrenării
materialului haldat de vânt și ape există , iar reducerea acestora este necesară în contextul
protecției sănătății mediului și populației.
7.3 Măsuri de stabilizare a haldelor de steril active din Val ea Jiului în funcție de
riscul de alunecare
Din analizele de stabilitate efectuat e – în ipoteza că alunecările se produc după suprafețe
cilindrico -circulare – și în funcție de natura obiectivelor din zonele adiacente și caracteristicile
mediului înconjură tor a rezultat că hald ele, în actuala lor formă și în condiții de umiditate
normală, sunt stabile, însă unele au o rezervă de stabilitate destul de redusă, iar sub influența
anumitor factori pot intra în mișcare periculoasă.
Ținând cont de nivelul riscului de alunecare s -au stabilit măsurile necesare în vederea
stabilizării fiecărei halde în parte.
7.3.1 Măsuri de stabilizare a haldelor cu risc redus de alunecare
Pentru haldele cu risc redus de alunecare, și anume : halda Jie ț, Preparație Livezeni și
Valea Arsului, s -au propus următoarele măsuri :
– nivelarea și compactarea permanentă a zonelor de depunere cu ajutorul buldozerului ;
– construirea unor canale de drenaj pentru colectarea și dirijarea apelor ;
– asigurarea unei pante corespunzătoare (2 -3˚) a pl atformei superioare pentru scurgerea
naturală a apelor pluviale înspre canalele de drenaj ;
– monitorizarea periodică a stării tehnice a haldelor ;
– respectarea elementelor geometrice ale haldei și a prescripțiilor tehnice.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
65
7.3.2 M ăsuri de stabilizare a haldel or cu risc mediu de alunecare
Din categoria haldelor cu risc mediu de alunecare fac parte haldele : Lonea 1, Ramura V –
Petrila, și P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia.
În vederea stabilizării acestora s -au propus următoarele măsuri :
pentru h alda Lonea 1:
– regeometrizarea haldei și respectarea geometriei acesteia ;
– crearea unor berme intermediare pe taluzul N -E al haldei ;
– asigurarea unei pante corespunzătoare a platformei superioare pentru scurgerea naturală a
apelor pluviale ;
– construirea canalelor de drenaj pentru colectarea și dirijarea apelor în afara perimetrului
de haldare ;
– umplerea cu material haldat a ravenelor și compactarea acestuia ;
pentru halda Ramura V:
– anularea ravenelor prin umplerea acestora cu material haldat ;
– reducerea influenței negative a ap ei asupra caracteristicilor de rezistență ale rocilor ;
– nivelarea și compactarea permanentă a platformei superioare ;
– împingerea materialului steril pe taluzul sudic al ramurii V, între ramurile V și IV, ceea
ce conduce la extinderea ramurii V și la lățirea platformei superioare ;
– asanarea zonei mlăștinoase de la baza taluzului sudic ;
– asigurarea unei pante corespunzătoare a platformei superioare pentru scurgerea naturală a
apelor pluviale ;
– construirea canalelor de drenaj pentru colectarea și dirijarea apelor î n afara perimetrului
de haldare ;
pentru halda P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia:
– nivelarea și compactarea haldei ;
– asigurarea unei pante corespunzătoare a platformei superioare pentru scurgerea naturală a
apelor pluviale ;
– construirea canalelor de drenaj pentru co lectarea și dirijarea apelor în afara perimetrului
de haldare ;
– umplerea ravenelor și rigolelor cu material haldat și compactarea acestuia ;
– extinderea laterală a haldei prin împingerea materialului pe taluzul N -NE;
– eliminarea sursei exfiltrațiilor ce se man ifestă pe partea nordică a haldei.
7.3.3 Măsuri de stabilizare a haldelor cu risc ridicat de alunecare
În această categorie intră haldele Ramura 2 – Coroești, Ramura 3 – Lupeni și Funicular
Nou. Probabilitatea de alunecare a haldelor fiind de aproximativ 50% se impun o serie de măsuri
ce au scopul de a asigura stabilitatea acestora.
S-au propus următoarel e măsuri:
pentru halda Ramura 2:
– respectarea condiției ca unghiul de taluz al rocilor haldate (α) să fie mai mic decât
unghiul de taluz natural al rocilor haldate (αo);
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
66
– asigurarea unei pante corespunzătoare a platformei superioare pentru scurgerea naturală a
apelor pluviale ;
– construirea canalelor de drenaj pentru colectarea și dirijarea apelor în afara perimetrului
de haldare ;
– umplerea ravenelor cu material haldat ;
– nivelarea și compactarea haldei ;
– monitorizarea permanentă a stării tehnice a haldelor ;
– efect uarea studiilor geotehnice ;
– executarea lucrărilor de împădurire și înierbare , pe taluzurile pe care nu se mai depune
material steril, în vedere a creșterii rezervei de stabilitate ;
pentru halda Ramura 3:
– reducerea posibilităților de infiltrare a apelor în c orpul haldei ;
– asanarea lacurilor de mici dimensiuni de la baza taluzurilor ;
– respectarea condiției ca unghiul de taluz al rocilor haldate (α) să fie mai mic decât
unghiul de taluz natural al rocilor haldate (αo);
– asigurarea unei pante corespunzătoare a plat formei superioare pentru scurgerea naturală a
apelor pluviale ;
– construirea canalelor de drenaj pentru colectarea și dirijarea apelor spre galeria
hidrotehnică ;
– nivelarea și compactarea haldei ;
– umplerea ravenelor cu material haldat ;
– monitorizarea permanentă a stării tehnice a haldelor ;
– efectuarea studiilor geotehnice ;
– executarea lucrărilor de împădurire și înierbare, pe taluzurile pe care nu se mai depune
material steril, în vedere creșterii rezervei de stabilitate ;
pentru halda Funicular Nou:
– respectarea condiției ca unghiul de taluz al rocilor haldate (α) să fie mai mic decât
unghiul de taluz natural al rocilor haldate (αo);
– asigurarea unei pante corespunzătoare a platformei superioare pentru scurgerea naturală a
apelor pluviale ;
– construirea canalelor de drenaj pentru colectarea și dirijarea apelor în afara perimetrului
de haldare ;
– regeometrizarea haldei prin executarea unor berme intermediare ;
– reducerea înălțimii pentru corpul 3 de haldă ;
– anularea ravenelor ;
– nivelarea și compactarea haldei ;
– monitorizarea permanentă a stării tehnice a haldelor ;
– efectuarea studiilor geotehnice ;
– executarea lucrărilor de împădurire și înierbare, pe taluzurile pe care nu se mai depune
material steril, în vedere creșterii rezervei de stabilitate .
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
67
CAPITOLUL 8
VARIANTE DE RECUPE RARE ȘI REABILITARE A HALDELOR DE
STERIL DIN VALEA JIULUI
Terenurile care au stat la baza desfășurării unor activități antropice suferă numeroase
transformări, multe dintre ele necesitând un timp îndelungat pentru a reveni la starea inițială, în
timp ce altele vor rămâne sub noua lor formă pentru totdeauna. Tocmai din acest motiv a apărut
necesitatea recuperării și reabilitării terenurilor și chiar a remodelării acestora în vederea
reintegrării în peisajul natural.
8.1 Scopul și obiectivele recuperării și reabilitării ecologice
Recuperarea terenurilor degra date presupune stabilirea și aplicarea măsurilor necesare
reamenajării zonei , pentru a -i oferi terenului o nouă destinație compatibilă cu mediul
înconjurător.
Remedierea in situ a unei halde de roci sterile implică următoarele etape:
– degajarea suprafeței haldei,
– reprofilarea,
– amenajarea stratului de sol vegetal acoperitor,
– însămânțarea (controlul eroziunii) ,
– construcția traseelor de drenaj și circulație,
– împădurire.
Copertele trebuie însămânțate cu iarbă în vederea obținerii unei protecții imediate
împotriva eroziunii, putând fi plantați ulterior arbori sau arbuști, în vederea stabilizării.
Scopul central al activității de remediere trebuie determinat în funcție de obiectivul
specific supus remedierii și trebuie să țină seama de potențialul contam inant și de condițiile
specifice ale amplasamentului.
În scopul recuperării depozitelor de steril este necesară a sigurarea stabilității fizice,
chimice și biologice a terenurilor.
Haldele de steril din Valea Jiului sunt stabile din punct de vedere chimi c și biologic, însă
nu același lucru se poate spune despre stabilitatea fizică. S -a observat din analizele de stabilitate
că, dintre haldele active, unele sunt stabile, altele nu. Pentru a le asigura această stabilitate se
recomandă respectarea măsurilor p rezentate în capitolul anterior (Cap. 5 – Măsuri de stabilizare a
haldelor) .
În perspectiva pericolelor legate de mediu, măsurile de reabilitare urmăresc:
• îmbunătățirea stabilității haldelor,
• asigurarea stabilității împotriva eroziunii,
• minimizar ea gradului de infiltrație.
Astăzi, oamenii depind de ecosistemele degradate. Necesitatea exploatării cărbunelui în
Valea Jiului a determi nat apariția haldelor de steril.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
68
Restaurarea ecologică a haldelor trebuie să abordeze patru elemente pentru un
management corect al ecosistemelor, cum ar fi:
– să îmbunătățească și să conserve biodiversitatea ;
– să asigure creșterea nivelului de trai al populației ;
– să responsabilizeze populația locală ;
– să îmbunătățeasca productivitatea ecosistemului .
8.2 Direcții de reabilitare a haldelor de steril din Valea Jiului
Ținând cont de amplasarea geografică a Văii Jiului, de morfologia, clima, vegetația
specifică zonei, de calitatea solurilor, hidrografia și, nu în ultimul rând, de activitățile antropice
desfășurate aici, s-au propus urm ătoarele variante de re abilitare :
I. reabilitare naturalistică ;
II. reabilitare recreativă și pentru agrement.
În vederea recultivării terenur ilor din Valea Jiului, afectate ca urmare a apariției haldelor
de steril, și în baza variantelor de recup erare, s -a optat pentru următoarele două tipuri de
recultivare :
înierbarea – presupune studierea și copierea proceselor naturale care duc la apariția unui
covor vegetal pe suprafețele degradate , integrându -le astfel în peisajul înconjurător ;
renaturaliza rea are drept scop, accelerarea procesului de recuperare a suprafețelor
degradate și obținerea unui echilibru natural mai stabil ; rezultatele vor fi atinse într -un
timp mult mai scurt, iar costurile sunt relativ reduse ;
revegetare silvică – presupune împăd urirea terenurilor degradate, fie în scopul exploatării
lemnului, fie pentru agrement.
În cadrul re abilitării naturalistice se recreează aspectul natural al peisajului. Această etapă
cuprinde toate operațiile de reînverzire, restaurare și crearea de oglin zi de apă, care presupun, în
esență, lucrări de nivelare și ameliorare a terenului și plantarea vegetației.
Reabilitarea recreativă și pentru agrement este asemănătoare recuperării naturalistice,
însă aceasta presupune îndeplinirea mai multor condiții :
– absența surselor de poluare de orice fel;
– existența căilor de acces;
– climă favorabilă;
– prezența apei și a zonelor verzi și împădurite;
– prezența formelor de relief pozitive și a elementelor caracteristice zonei (stânci, văi,
arbori specifici, etc.).
Având în vedere că Valea Jiului este situată într -o zonă montană, recuperarea
naturalistică este mai mult decât adecvată , însă aceasta poate fi combinată cu cea recreativă și de
agrement .
Cele 9 h aldele de steril active se află, aproximativ, la nivelul e tajului pădurilor de foioase,
în partea vestică a văii putându -se întâlni și câteva specii de conifere răspândite printre foioase.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
69
Ținând cont de toate acestea, se recomandă ca zonele să fie recultivate cu specii diferite
de plante : mesteac ăn (care are u n rol important în creșterea rezervei de stabilitate), salcâm, fag,
stejar, pin , brad, arboret și vegetație ierboasă, astfel încât acele zone străbătute de cursuri de apă
sau unde există ori s -au format oglinzi de apă ca urmare a desfășurării activității a ntropice, să fie
amenajate pentru reutilizarea în scop de recreere și agrement . Aici se pot încadra haldele Jieț,
care poate fi utilizat cel mai bine ca loc de recreere, lacul din apropierea acestuia putând servi ca
lac pentru înot și Ramura V – Petrila , care poate fi amenajat atât pentru recreere, cât și pentru
agrement, lacul din partea nordică a ramurii aparținând, pentru moment, Asociației ProPescarii .
Pentru celelalte halde se propune recuperarea naturalistică, deoarece fie nu îndeplinesc
condițiile puse de recuperarea recreativă, fie sunt amplasate la distanțe relativ mari de centrele
urbane. Astfel se va recrea mediul înconjurător prin adaptarea și integrarea zonei la ecosistemul
cel mai general.
După finalizarea lucrărilor de retaluzare și nivelar e a haldelor se trece la depunerea unui
strat de sol vegetal care are rolul de a asigura stabilirea vegetației și de a susține dezvoltarea
acesteia, reprezentând o etapă importantă în reabilitarea ecologică a terenurilor.
În vederea recultivării silvice a haldelor, literatura germană recomandă depunerea unui
strat de 4 m de “pietriș forestier” (amestec de pietriș, sol vegetal și materiale argiloase) sau a
unui strat de 2 m de loess. În România se optează des pentru plantarea puieților în gropi,
deoarece s e reduce considerabil consumul de sol vegetal.
Înainte de recultivarea terenurilor se impune ameliorarea și amendarea solului vegetal .
Ameliorarea se execută în scopul îmbunătățirii acidității solului haldat și se poate realiza cu
cenușă de cărbune infer ios, calciu sau cu fenolii conținuți în apele industriale. Amendarea se
efectuează pentru creșterea rezervelor de nutrienți, pentru îmbunătățirea caracteristicilor fizico –
chimice ale solului și pentru creșterea capacității de reținere a apei.
În final, rămân monitorizarea și evaluarea proceselor de restaurare și executarea lucrărilor
de întreținere și gestionare a vegetației nou instalate pentru reușita operațiilor de reabilitare a
terenurilor degradate.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
70
CONCLUZII, CONTRIBUȚII ȘI PROPUNERI FINALE
Scopu l lucrării a fost acela de a prezenta situația haldelor de steril active din bazinul Văii
Jiului, de a stabili riscul asociat alunecărilor de taluzuri și de a propune măsuri de stabilizare,
recuperare și reabilitare a acestora în contextul protecției mediu lui înconjurător. Analizele de
stabilitate s -au realizat cu ajutorul unor metode clasice și probabilistice, acestea din urmă
permițând examinarea erorilor și abordarea problemei surselor de incertitudine într -o manieră
mai riguroasă și rațională.
Pe terito riul județului Hunedoara se află cel mai important bazin carbonifer al țării
noastre, bazinul carbonifer al Văii Jiului, substanța utilă din zăcământ fiind constituită din huilă.
Materialul steril rezultat în urma lucrărilor de exploatare este depozitat în halde de steril, pe
întregul teritoriu al Văii Jiului existând astăzi un număr de 64 halde de steril.
Prezența haldelor de steril pe suprafața terenului reprezintă o problemă majoră în
contextul protecției mediului înconjurător, atât prin impactul vizual negativ, cât și prin riscul de
producere a fenomenelor de alunecare.
Depresiunea Valea Jiului se află în S -SE județului Hunedoara, județ situat în partea
central -vestică a României. Localitățile Lonea, Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni ș i
Uricani sunt sedii ale exploatărilor miniere și se extind de -a lungul celor două ramuri ale Jiului,
situate la peste 600 m deasupra nivelului mării.
Din punct de vedere hidrografic Valea Jiului este brăzdată de numeroase izvoare și pâraie
care constitu ie bazinul hidrografic al râului Jiu. Depresiunea prezintă un microclimat alpin, umed
și răcoros, cu precipitații semnificative din punct de vedere cantitativ, sub formă de ploi și
zăpezi. Această zonă adăpostește numeroase specii de plante și animale.
Cercetările de teren, analizele de laborator, ridicările topografice și analizele și
interpretările efectuate în cadrul prezentei lucrări conduc la următoarele concluzii:
Haldele s -au construit în scopul depozitării materialului steril provenit din
lucrările de exploatare sau din diferite procese desfășurate în perimetrele miniere;
Toate haldele din această zonă sunt halde exterioare, astfel că a fost necesară
ocuparea unor suprafețe relativ mari de teren în vederea depozitării sterilului (250 ha);
Pentru am plasarea depozitelor de steril s -au ales terenuri din apropierea
perimetrelor de exploatare minieră, cu valoare economică cât mai redusă și astfel încât
cheltuielile de haldare să fie cât mai mici;
Principalele probleme provocate de construcția depozitelor de steril asupra
mediului înconjurăror sunt: impactul vizual negativ, ocuparea terenului, distrugerea și
îndepărtarea vegetației și faunei, riscul pierderii stabilității haldelor;
Materialul haldat este, în general, un amestec heterogen de roci tari încor porate
într-o masă de roci moi;
Natura petrografică a acestuia evidențiază prezența unor roci argiloase, marne,
gresii argiloase, șisturi cărbunoase și fragmente de cărbune;
Dintre caracteristicile geometrice și fizico -mecanice, cele care stau la baza
realizării analizei de stabilitate, sunt: înălțimea și unghiul de taluz al haldei, greutatea
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
71
volumetrică, porozitatea, coeziunea, unghiul de frecare interioară și rezistența la forfecare a
rocilor haldate și a rocilor din fundamentul haldei;
Având în vedere p roblematica ridicată de acestă lucrare, am încadrat haldele de steril din
punct de vedere al periculozității atât în clasificarea existentă în literatura de specialitate, cât și în
cea elaborată în cadrul acestei lucrări, bazată pe caracteristicile mediulu i înconjurător.
Scopul realizării acestei clasificări a fost acela de a stabili vulnerabilitatea taluzurilor la
alunecare.
Prelucrarea statistică a caracteristicile fizico -mecanice ale rocilor haldate a fost efectuată
în scopul stabiliriii valorilor re prezentative ale acestora pentru utilizarea lor în analizele de
stabilitate.
În sensul determinării unor valori specifice pentru caracteristicile fizico -mecanice –
greutatea volumetrică, porozitatea, coeziunea și unghiul de frecare interioară – acestea au fost
supuse unei prelucrări statistice, prin care s -au determinat valorile minime, maxime, media și
abaterea medie pătratică.
Cartarea geotehnică de teren și studiile anterioare au arătat că cele mai probabile
suprafețe de alunecare sunt suprafețele cili ndro-circulare. În consecință analizele de stabilitate s –
au făcut pe baza acestor ipoteze.
Pentru analiza de stabilitate a taluzurilor haldelor active din Valea Jiului s -a utilizat softul
specializat în geotehnică GeoTecB. Astfel, s -au calculat coeficienț ii de stabilitate utilizând
metodele Fellenius, Jambu și Bishop, însă, ținând cont de faptul că cele trei metodeau oferit
valori apropiate ale coeficienților de stabilitate, am ales să iau în considerare doar valorile
rezultate în urma aplicării metodei lu i Fellenius, acestea fiind cele mai mici.
La analiza de stabilitate au fost luate în considerare în jur de 50 de suprafețe posibile de
alunecare determinându -se în final suprafața critică de alunecare, căreia îi corespunde valoarea
minimă a factorului de stabilitate.
Analizele de stabilitate ale haldelor active din Valea Jiului s -au efectuat pe baza valorilor
rezultate din prelucrarea statistică a datelor, în urma căreia s -au obținut patru seturi de valori,
respectiv valori minime, media -Ϭ, media+Ϭ și ma xime.
S-au materializat secțiunile transversale și/sau longitudinale, având la bază studiile
realizate în anii anteriori și ținând seama, în general, de înălțimile și/sau unghiurile de taluz cu
valorile cele mai ridicate.
Din analiza rezultatelor se con stată că cele mai mici valori ale factorului de stabilitate s –
au obținut pentru primele două seturi de valori, minim și media -Ϭ. În aceste cazuri factorul de
stabilitate este subunitar, cu excepția haldelor Lonea 1, Jieț și Valea Arsului, însemnând că la
aceste valori ale indicilor geotehnici se pierde echilibrul natural și are loc alunecarea taluzului
examinat.
Factorul de stabilitate devine supraunitar pentru celelalte două seturi de valori, media+Ϭ
și maxim, depășind aproape în toate cazurile valoarea f actorului de siguranță (Fs =1,3).
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
72
Scopul unei analize realizată pe criterii probabilistice este acela de identificare a
probabilității de rupere (p r) a taluzului examinat. Cu ajutorul metodei Rosemblueth s -a estimat
riscul de alunecare.
Instrumentele log icii fuzzy permit tratarea riguroasă a problemelor pentru care se impune
o evaluare de tip calitativ, pornind de la o serie de date cu un grad mare de aproximare. Logica
fuzzy a stat la baza evaluării gradului de stabilitate a taluzurilor haldelor.
Confor m abordării probabilistice am stabilit că întâlnim:
• depozite cu stabilitate medie, cu deplasări ce pot fi limitate prin amenajări sau
prin tehnologia de exploatare: haldele Lonea 1, Jieț, Valea Arsului, P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia și
Preparație Livezeni (dintre care ultimele două se află la limita de stabilitate);
• depozite cu stabilitate redusă, ce pot intra în mișcări periculoase datorită unor
factori: haldele Ramura 5 – Petrila, Ramura 2 – Coroești, Ramura 3 – Lupeni și Funicular Nou;
Ținând cont de fa ctorul de stabilitate rezultat pentru taluzurile analizate și de
caracteristicile mediului înconjurător, haldele au fost încadrate în categoriile de vulnerabilitate
astfel:
vulnerabilitate redusă (V=1): halda Preparației Livezeni;
vulnerabilitate medie (V =1,5; 2): haldele Lonea 1, Jieț, P.A. nr. 2 -3 incinta
Maleia, Valea Arsului;
vulnerabilitate ridicată (V=2,5; 3): haldele Ramura V – Petrila, Ramura 2 –
Coroești, Ramura 3 – Lupeni.
Din rezultatele obținute după aplicarea metodei Rosemblueth s -a determina t
probabilitatea de rupere după cum urmează:
probabilitate redusă: halda Valea Arsului;
probabilitate medie: haldele Lonea 1, Jieț, Ramura V – Petrila, P.A. nr. 2 -3 incinta
Maleia, Preparație Livezeni;
probabilitate ridicată:haldele Ramura 2 – Coroești, Ra mura 3 – Lupeni, Funicular
Nou.
Pe baza tuturor determinătorilor s -a stabilit că haldele de steril Ramura 2 – Coroești,
Ramura 3 – Lupeni și Funicular Nou prezintă riscuri ridicate de alunecare, celelalte halde se
încadrează la risc mediu (P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia, Lonea 1, Ramura V – Petrila) și redus
(Valea Arsului, Preparație Livezeni, Jieț).
Pentru reducerea și eliminarea eventualelor riscuri geotehnice și pentru stabilizarea
haldelor cu risc mediu și ridicat de alunecare propun adoptarea și respect ectarea următoarelor
măsuri:
regeometrizarea haldelor cu risc ridicat de alunecare;
crearea unor berme intermediare pe taluzurile cu risc mediu și ridicat de
alunecare;
umplerea canalelor, de orice adâncime, rezultate în urma manifestării
fenomenelor de er oziune, cu material steril și compactarea acestora;
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
73
extinderea haldelor în lățime acolo unde este posibil, evitând astfel înălțarea peste
limită a acestora;
respectarea condiției ca unghiul de taluz al rocilor haldate (α) să fie mai mic decât
unghiul de ta luz natural al rocilor haldate (αo);
executarea lucrărilor de împădurire și înierbare pe taluzurile pe care nu se mai
depune material steril;
nivelarea și compactarea permanentă a materialului haldat;
asigurarea unei pante corespunzătoare a platformei superioare pentru scurgerea
naturală a apelor;
construirea canalelor de drenaj pentru colectarea și dirijarea apelor în afara
perimetrului de haldare;
drenarea și asanarea lacurilor existente și care influențează stabilitatea haldelor
monitorizarea permane ntă a stării tehnice a haldelor;
efectuarea periodică a studiilor geotehnice care să evidențieze modificările
intervenite în geometria haldelor și în starea tehnică a acestora;
respectarea prescripțiilor tehnice privind proiectarea, realizarea și conservar ea
haldelor.
Contribuții personale
Cercetări în teren pe haldele Ramura V – Petrila, P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia,
Ramura 3 – Lupeni.
Prelevare probe de material steril de pe haldele Ramura V – Petrila și Ramura 3 –
Lupeni.
Realizarea determinărilor nec esare în Laboratorul de Mecanica Pământurilor
(determinarea umidității, determinarea rezistenței la forfecare, determinarea greutății
volumetrice, determinarea coeziunii și a unghiului de frecare interioară, analiza granulometrică a
materialului).
Elaborar ea unei clasificări pe grupe de periculozitate a depozitelor de reziduuri
solide în funcție de caracteristicile mediului și de gradul de stabilitate a acestora.
Stabilirea scalei de evaluare a vulnerabilității, probabilității și riscului de
alunecare a tal uzurilor.
Realizarea unei prelucrări statistice a datelor în vederea obținerii unor valori
reprezentative pentru caracteristicile fizico -mecanice ale rocilor.
Evaluarea stabilității taluzurilor pe secțiunile alese.
Evaluarea vulnerabilității, probabilități i și a riscului de alunecare a taluzurilor.
Propunerea a două variante de recuperare și reabilitare a haldelor, în funcție de
condițiile impuse de mediul înconjurător.
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
74
BIBLIOGRAFIE
1. Băncilă, I. ș.a. – Geologie inginerească, Vol I si II, Ed. Tehnică, București, 1980 -1981;
2. Florea, M. N. – Alunecări de teren, Ed. Tehnică, București, 1979;
3. Giuclea, Gh., ș.a. – Centenarul exploatăr ii industriale a cărbunelui în B azinul Carbonifer
Valea Jiului, 1968;
4. Lazăr, M., Rotunjeanu, I., Fodor, D. – Geotechnical issue s regarding the exterior sterile
dumps of Roșiuța q uarry ;
5. Lazăr, M. –Reabilitarea terenurilor degradate, Ed. Universitas, Petroșani, 2010;
6. Rotunjanu, I. – Stabilitatea versanților și taluzurilor, Ed. INFOMIN Deva, 2005;
7. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere ale CNH – Petroșani, Halda Funicular Nou, E.M. Uricani, Petroșani,
2005;
8. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere ale CNH – Petroșani, Halda Jieț, E.M. Lonea, Petroșani, 2005;
9. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere ale CNH – Petroșani, Halda Lonea I, E.M. Lonea, Petroșani, 2005;
10. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere ale CNH – Petroșani, Halda P.A. nr. 2 -3 incinta Maleia, E.M.
Livezeni, Petroșani, 2005;
11. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere ale CNH – Petroșani, Halda Preparației, E.M. Livezeni, Petroșani,
2005;
12. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere ale CNH – Petroșani, Halda U.P. Coroești Ramur a a II -a, E.P.C.V.J.
Vulcan, Petroșani, 2005;
13. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere ale CNH – Petroșani, Halda Ramura 3, E.M. Lupeni, Petroșani,
2005;
14. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere ale CNH – Petroșani, Halda Ramura R -V, E.M. Petrila, Petroșani,
2005;
15. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere a le CNH – Petroșani, Halda U.P. Coroești Ramura a II -a, E.P.C.V.J.
Vulcan, Petroșani, 2005;
16. Rotunjanu, I., Lazăr, M., ș.a. – Studii de stabilitate pentru haldele active din cadrul
subunităților miniere ale CNH – Petroșani, Halda Valea Arsului, E.M. Vulcan, Pe troșani,
2005;
17. http://en.wikipedia.org/wiki/Slope_stability_analysis ;
18. http://greenly.ro/deseuri/haldele -de-steril -un-pericol -pentru -mediu ;
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
75
19. http://journals.usamvcluj.ro/index.php/agricultura/article/viewFile/3523/3236 ;
20. http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=761:impact ;
21. http://ro.sc ribd.com/doc/72471615/Impact -Activitati -Miniere ;
22. http://www.agir.ro/buletine/199.pdf ;
23. http://www.ase.md/~cspe/oriol/pdf/31.pdf ;
24. http://www.minind.ro/domenii_sectoare/minerit/Mine_Anexa_9.pdf ;
25. http://www .revistaconstructiilor.eu/wp –
content/uploads/2013/08/RC_nr_95_august_2013.pdf ;
26. http://www.scritub.com/geografie/PRIN -DEPRESIUNEA -PETROSANI -SI-32885.php ;
27. http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Valea%20Jiului/strategie%20valea%20jiului.pd
f ;
28. http://www.upet.ro/doctorat/resource/doc/sustineri/2013%2003%2029%201000/Rezumat
%20la%2025.03.2013%20Drescher%20Adrian.pdf .
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
76
ANEXE
ANEXA 1
VALORILE REZULTATE PENTRU PARAMETRI FIZIC O-MECANICI
Umiditatea naturală
Denumirea
haldei Nr.
probă Nr.
cutie Masa
materialului
umed
mum
[g] Masa
materialului
uscat
mus
[g] Masa tarei
[g] Umiditatea
w
[%] Umiditatea
medie
wmed
[%]
Ramura 5
E.M. Petrila
1. 14. 97,8290 95,9574 15,2206 2,32
2,455 20. 85,3675 83,3749 15,2950 2,93
18. 90,2557 88,5340 15,4850 2,36
12. 87,4023 85,8372 15,1095 2,21
Ramura 3
E.M. Lupeni 1. 20. 80,7522 76,0765 15,2948 7,69
8,2075 18. 80,2322 73,8819 15,4851 10,87
15. 80,3691 74,5895 15,1602 6,12
16. 81,3126 76,3530 15,5362 8,15
Rezistența de rupere la forfecare
Denumirea haldei σ=1
daN/cm2 σ=2
daN/cm2 σ=3
daN/cm2 Viteza
[mm/min ]
Ramura 5
E.M. Petrila
0,22 0,25 0,28
0,1 0,30 0,50 0,60
0,35 0,60 0,80
0,40 0,70 1,00
0,46 0,82 1,25
0,50 0,90 1,40
0,60 0,96 1,52
0,66 1,06 1,60
0,71 1,14 1,65
0,75 1,17 1,66
Ramura 3
E.M. Lupeni 0,15 0,19 0,27
0,2 0,25 0,36 0,46
0,30 0,50 0,72
0,50 0,60 0,90
0,65 0,80 1,24
1,00 1,28 1,72
Determinarea greutății volumetrice pe materialul supus forfecării
Denumire
haldă Nr.
casetă Latură
casetă
[cm] Greutate
material
[g] Înălțime
material după
forfecare
[cm] Volum
material
[cm3] Greutate
volumestrică
[g/cm3]
Ramura 5
E.M. Petrila
C1
6 115 1,8 64,8 1,77
C2 108 1,6 57,6 1,875
C3 107 1,5 54,0 1,98
Ramura 3 C1 105 1,75 63 1,67
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
77
E.M. Lupeni C2 95 1,7 61,2 1,55
C3 102 1,65 59,4 1,72
Determinare coeziunii și a unghiului de frecare interioară în programul Microsoft Office Excel 2010
Inel 1
0 2.11
0 83
Inel 2
0 2.04
0 80
y = 39.336x
R² = 1
0102030405060708090
0 0.5 1 1.5 2 2.5
y = 39.216x
R² = 1
0102030405060708090
0 0.5 1 1.5 2 2.5
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
78
Inel 3
0 2.31
0 96
Petrila Ramura V
Inel1 Inel 2 Inel 3 Inel1 Inel 2 Inel 3
1 0.75 1.17 1.66 29.50 45.88 68.99
Nr. Crt. Nr.probei l l A FN FT σN τT
[cm] [cm] [cm2] [daN] [daN]
[daN/cm2]
[daN/cm2]
1 1 6 6 36 36 29.5 1.000 0.819
2 6 6 36 72 45.88 2.000 1.274
3 6 6 36 108 68.99 3.000 1.916
y = 41.558x
R² = 1
020406080100120
0 0.5 1 1.5 2 2.5
0.0000.5001.0001.5002.0002.500
1.000 2.000 3.000Series2
Linear (Series2)
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
79
σN τT C ϕ
[daN/cm2]
[daN/cm2]
[daN/cm2] [°]
1.000 0.819 0.23933333 0.5485
2.000 1.274 28.74477
3.000 1.916
Lupeni Ramura 3
Inel1 Inel 2 Inel 3 Inel1 Inel 2 Inel 3
1 1 1.28 1.72 39.34 50.20 71.48
Nr. Crt. Nr.probei l l A FN FT σN τT
[cm] [cm] [cm2] [daN] [daN]
[daN/cm2]
[daN/cm2]
1 1 6 6 36 36 39.34 1.000 1.093
2 6 6 36 72 50.2 2.000 1.394
3 6 6 36 108 71.48 3.000 1.986
σN τT C ϕ
[daN/cm2]
[daN/cm2]
[daN/cm2] [°]
1.000 1.093 0.598 0.4465
2.000 1.394 24.06076
3.000 1.986
0.0000.5001.0001.5002.0002.500
0.000 1.000 2.000 3.000 4.000Series1
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
80
Denumire haldă Coeziune
c
(daN/cm2) Unghi de frecare interioară
φ
(˚)
Ramura 5
E.M. Petrila
0,239 28,7448
Ramura 3
E.M. Lupeni 0,598 24,0608
Compresiune -tasare
Denumire haldă Ramura 5
E.M. Petrila Ramura 3
E.M. Lupeni
Nr. probă 1. 1. 2.
Granulometrie material < 2 mm < 20 mm < 2 mm
Înălțime ștanță
hcil
[cm] 12
Diametru ștanță
dcil
[cm] 10
Volum cilindru
Vcil
[cm3] 942
Greutate ștanță fără
material
Gcil.gol
[g] 3510
Greutate
ștanță cu material
Gcil.plin
[g] 4850 4840 4692
Greutate material
Gmat
[g] 1340 1330 1273
Greutate aparentă înainte
de tasare
γa
[g/cm3] 1,42 1,41 1,35
Tasare
[mm] 6 7 4,5
Volumul materialului după
tasare
Vʹmat
[cm3] 894,9 906,675 887,05
Greutate aparentă după
tasare
γʹv
[g/cm3] 1,50 1,47 1,44
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
81
Analiza granulometrică
Diametrul
grăunțelor
d
[mm] Ramura 5
E.M. Petrila Ramura 3
E.M. Lupeni
Cantitatea rămasă pe
sită % din cantitatea
totală având
diametrul mai mic
decât “d” Cantitatea rămasă pe sită % din cantitatea
totală având
diametrul mai mic
decât “d” [g] [%] [g] [%]
40 107 3.57 96.43 597 11.94 88.06
20 367 12.23 84.2 1202 24.04 64.02
10 428 14.27 69.93 777 15.54 48.48
6,3 409 13.63 56.3 157 3.14 45.34
4 293 9.77 46.53 406 8.12 37.22
2 406 13.53 33 559 11.18 26.04
1 353 11.77 21.23 550 11 15.04
0,5 262 8.73 12.5 370 7.4 7.64
0,25 126 4.21 8.29 181 3.62 4.02
0,1 112 3.73 4.56 112 2.24 1.78
0,063 94 3.13 1.43 24 0.48 1.3
pe talger 42 1.4 0.03 25 0.5 0.8
suma 2999 99.97 – 4960 99.2 –
pierdere prin
cernere 1 0.03 – 40 0.8 –
cantitatea
totală
analizată prin
cernere 3000 100 0 5000 100 0
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
82
ANEXA 2
PRELUCRARAREA STATISTICĂ A DATELOR ÎN PROGRAMUL MICROSOFT
OFFICE EXCEL 2010
γV n c φ
1.52 31.28 0.42 26
1.99 40.13 0.18 20
1.805 43.11 0.26 23
1.67 44.64 0.12 10
2.06 31.08 0.12 17
1.95 34.64 0.08 10
1.48 25 0.24 20
1.9 35 0.22 16
1.65 32.08 0.14 15
1.84 37.55 0.18 20
1.725 37.55 0.45 14
1.84 32.08 0.21 18
1.65 36.71 0.3 24
1.69 34.52 0.22 19
1.75 29.22 0.18 16
1.78 37.18 0.32 26
1.84 36.53 0.21 21
1.9 35.53 0.14 18
1.91 35.85 0.28 32
1.896 34.1 0.23 27
1.86 37.64 0.2 24
1.89 37.97 0.21 27
1.775 45 0.29 16
1.68 36.33 0.09 14
1.83 37.89 0.14 12
1.598 37.05 0.07 10
1.624 38.33 0.1 7
1.45 28 0.48 21
1.94 43 0.28 20
1.7 28.45 0.05 21
1.89 45.5 0.2 13
1.64 30 0.18 11
1.99 38 0.05 10
1.82 27.6 0.42 22
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
83
1.89 36.01 0.5 23
1.72 36.5 0.21 12
1.78 39.4 0.19 12
1.72 36.5 0.12 12
1.64 38.5 0.1 6
1.78 37.2 0.1 28
1.67 39.4 0.16 27
1.76 33.8 0.4 16
1.68 28.86 0.08 11
1.36 28.12 0.19 12
1.38 29.25 0.2 7
1.5 36.78 0.48 22
1.55 36.78 0.42 21
1.45 39 0.28 20
1.6 34.38 0.21 12
1.91 42.88 0.29 16
1.74 27.97 0.09 14
2.1 40.63 0.4 16
1.77 36.87 0.14 20
1.91 34.57 0.18 15
1.98 38.5 0.72 23
1.94 25.6 0.12 28
2.1 23.9 0.5 30
1.89 28.8 0.19 27
1.79 26.4 0.86 16
1.98 24.3 0.09 26
1.94 33.5 0.72 21
1.66 36.17 0.04 25
1.624 31 0.28 19
1.87 35.48 0.32 11
1.754 28.9 0.16 14
1.88 32.8 0.18 20
1.86 24 0.2 12
1.78 53 0.1 10
2.08 37.14 0.28 20
1.77 33.79 0.18 18
1.95 35.29 0.12 16
1.845 36.1 0.18 19
1.87 36.55 0.32 20
1.82 37.41 0.16 10
1.845 33.02 0.2 14
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
84
1.95 37.7 0.1 10
1.645 36.77 0.18 18
1.805 42.06 0.18 21
1.6 35.31 0.28 27
1.745 0.27 17
1.67 0.35 21
1.55 0.14 15
1.72 0.16 18
1.77 0.39 23
1.875 0.25 20
1.98 0.19 18
1.47 0.52 15
1.44 0.41 14
1.5 0.21 13
0.3 27
0.35 32
0.59 30
0.38 24
0.38 17
0.2 14
0.4 12
0.1 10
0.12 31
0.2 26
0.1 25
0.08 15
0.25 10
0.1 8
0.38 27
0.32 23
0.28 21
0.11 14
0.29 9
0.18 6
0.4 28
0.6 25
0.27 22
0.14 14
0.24 11
0.12 10
0.3 30
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
85
0.4 31
0.3 26
0.4 33
0.26 14
0.4 30
0.34 13
0.16 14
0.18 12
0.06 12
0.2 33
0.08 30
0.16 14
0.22 10
0.11 10
0.52 26
0.3 23
0.4 18
0.15 16
0.29 10
0.18 8
0.37 30
0.48 20
0.22 15
0.22 13
0.25 15
0.19 10
0.57 29
0.34 18
0.26 14
0.28 15
0.2 14
0.3 7
0.57 27
0.32 22
0.18 18
0.18 17
0.21 16
0.11 12
0.4 25
0.28 19
0.22 14
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
86
0.3 20
0.2 18
0.18 14
0.41 26
0.28 23
0.25 18
0.102 27.52
0.39 22
0.2 18
0.1 12
0.42 26
0.29 19
0.18 16
0.33 29
0.22 20
0.04 15
0.4 23
0.51 28
0.2 23
0.9 16
0.72 18
0.33 14
0.51 21
0.2 26
0.22 14
0.04 19
0.12 19
0.38 28
0.21 23
0.58 29
0.2 20
0.52 23
0.18 15
0.61 16
0.14 30
0.58 14
0.2 23
0.62 15
0.12 29
0.2 16
0.22 25
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
87
0.26 11
0.2 16
0.4 11
0.29 25
0.32 17
0.46 25
0.26 11
0.42 23
0.46 27
0.38 26
0.42 31
0.4 27
0.32 33
0.25 27
0.18 31
0.26 27
0.24 26
0.23 22
0.48 20
0.56 23
0.45 26
0.3 30
0.18 32
0.45 27
0.29 31
0.18 28
0.28 18
0.5 9
0.26 25
0.48 22
0.29 12
0.24 32
0.23 25
0.4 27
0.1 21
0.45 28
0.48 20
0.18 21
0.31 26
0.31 27
0.4 27
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
88
0.12 20
0.598 24
0.239 16
26
30
24
29
γV n c φ
Min 1.3600 23.9000 0.0400 6.0000
Max 2.1000 53.0000 0.9000 33.0000
Med 1.7684 35.0814 0.2781 19.7460
Ϭ 0.1668 5.3644 0.1526 6.6965
Med+ Ϭ 1.9353 40.4458 0.4307 26.4426
Med- Ϭ 1.6016 29.7170 0.1255 13.0495
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
89
ANEXA 3
MODEL DE CALCUL AL STABILITĂȚII CU SOFT -UL GEO TEC B, PENTRU
SUPRAFEȚE DE ALUNECARE CILINDRICO -CIRCULARE
VERIFICA STABILITA' DEI PENDII Lupeni
––––––––––-
RISULTATI
Calcolo effettuato con il metodo di janbu
RIEPILOGO CERCHI
–––––––––––––––––-
num X centro Y centro Raggio F
–––––––––––––––––-
1 1023.76 933.31 143.39 1.919
2 1039.83 828.16 37.33 8.770
3 1024.92 925.78 135.78 1.919
4 1025.95 919.01 128.93 1.935
5 1026.88 912.89 122.75 1.970
6 1027.73 907.33 117.13 2.029
7 1028.51 902.25 112.00 2.120
8 1029.22 897.61 107.30 2.223
9 1029.87 893.33 102.99 2.291
10 1030.47 889.39 99.01 2.362
11 1031.03 885.74 95.32 2.434
12 1031.55 882.35 91.90 2.509
13 1032.03 879.20 88.72 2.585
14 1032.48 876.26 85.75 2.663
15 1032.90 873.51 82.97 2.743
16 1033.29 870.93 80.37 2.826
17 1033.66 868.51 77.93 2.911
18 1034.01 866.23 75.63 2.998
19 1034.34 864.09 73.46 3.087
20 1034.65 862.06 71.42 3.180
21 1034.94 860.14 69.49 3.274
22 1035.22 858.33 67.65 3.372
23 1035.48 856.60 65.92 3.472
24 1035.73 854.97 64.27 3.575
25 1035.97 853.41 62.70 3.681
26 1036.20 851 .93 61.21 3.791
27 1036.41 850.52 59.78 3.904
28 1036.62 849.17 58.42 4.020
29 1036.82 847.88 57.13 4.140
30 1037.00 846.65 55.89 4.264
31 1037.18 845.47 54.70 4.392
32 1037.36 844.33 53.56 4.524
33 1037.52 843.25 52.47 4.660
34 1037.68 842.21 51.42 4.801
35 1037.83 841.21 50.42 4.947
36 1037.98 840.25 49.45 5.098
37 1038.12 839.32 48.52 5.254
38 1038.26 838.43 47.62 5.416
39 1038.39 837.57 46.76 5.583
40 1038.52 836.74 45.93 5.757
41 1038.64 835.94 45.13 5.937
42 1038.76 835.17 44.35 6.124
43 1038.87 834.43 43.60 6.318
44 1038.98 833.71 42.88 6.520
45 1039.09 833.01 42.18 6.730
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
90
46 1039.19 832.34 41.51 6.949
47 1039.29 831.68 40.85 7.177
48 1039.39 831.05 40.22 7.414
49 1039.48 830.44 39.60 7.662
50 1039.57 829.84 39.01 7.921
51 1039.66 829.26 38.43 8.192
52 1039.74 828.70 37.87 8.474
––––––––––––––––––-
CERCHIO CRITICO N° 3
Larghezza del conc io……..=0.528
Coefficiente di sicurezza F =1.919
Coefficiente di forma =0.08848
Coefficiente F/Fo =1.04087
Numero iterazioni = 2
Precisione =0.00289
–––––––––––––––––––- ––
Concio Alfa L CU FI W WS
n° ° ml kg/cm2 ° kg/ml kg/ml
–––––––––––––––––––––
1 11.84 0.540 0.900 33.0 158.6 0.0
2 12.07 0.540 0.900 33.0 473.8 0.0
3 12.29 0.540 0.900 33.0 786.5 0.0
4 12.52 0.541 0.900 33.0 1096.8 0.0
5 12.75 0.541 0.900 33.0 1404.7 0.0
6 12.98 0.542 0.900 33.0 1710.1 0.0
7 13.21 0.542 0.900 33.0 2013.0 0.0
8 13.44 0.543 0.900 33.0 2313.5 0.0
9 13.67 0.543 0.900 33.0 2611.5 0.0
10 13.90 0.544 0.900 33.0 2907.1 0.0
11 14.12 0.544 0.900 33.0 3200.1 0.0
12 14.36 0.545 0.900 33.0 3490.7 0.0
13 14.59 0.546 0.900 33.0 3778.7 0.0
14 14.81 0.546 0.900 33.0 4064.3 0.0
15 15.05 0.547 0.900 33.0 4347.3 0.0
16 15.28 0.547 0.900 33.0 4627.8 0.0
17 15.50 0.548 0.900 33.0 4905.8 0.0
18 15.74 0.549 0.900 33.0 5181.1 0.0
19 15.98 0.549 0.900 33.0 5454.0 0.0
20 16.20 0.550 0.900 33.0 5724.3 0.0
21 16.43 0.551 0.900 33.0 5991.9 0.0
22 16.67 0.551 0.900 33.0 6257.1 0.0
23 16.90 0.552 0.900 33.0 6519.6 0.0
24 17.13 0.553 0.900 33.0 6779.6 0.0
25 17.37 0.553 0.900 33.0 7036.9 0.0
26 17.60 0.554 0.900 33.0 7291.7 0.0
27 17.83 0.555 0.900 33.0 7543.7 0.0
28 18.07 0.555 0.900 33.0 7793.2 0.0
29 18.30 0.556 0.900 33.0 8040.0 0.0
30 18.54 0.557 0.900 33.0 8284.1 0.0
31 18.77 0.558 0.900 33.0 8525.6 0.0
32 19.01 0.559 0.900 33.0 8764.4 0.0
33 19.25 0.559 0.900 33.0 9000.4 0.0
34 19.48 0.560 0.900 33.0 9233.9 0.0
35 19.72 0.561 0.900 33.0 9464.5 0.0
36 19.95 0.562 0.900 33.0 9692.5 0.0
37 20.19 0.563 0.900 33.0 9917.6 0.0
38 20.43 0.563 0.900 33.0 10140.1 0.0
39 20.67 0.564 0.900 33.0 10359.7 0.0
40 20.90 0.565 0.900 33.0 10576.7 0.0
41 21.14 0.566 0.900 33.0 10790.8 0.0
42 21.38 0.567 0.900 33.0 11002.1 0.0
43 21.62 0.568 0.900 33.0 11210.6 0.0
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
91
44 21.87 0.569 0.900 33.0 11416.2 0.0
45 22.10 0.570 0.900 33.0 11618.9 0.0
46 22.34 0.571 0.900 33.0 11818.9 0.0
47 22.59 0.572 0.900 33.0 12015.9 0.0
48 22.82 0.573 0.900 33.0 12210.1 0.0
49 23.07 0.574 0.900 33.0 12401.4 0.0
50 23.31 0.575 0.900 33.0 12589.7 0.0
51 23.56 0.576 0.900 33.0 12775.0 0.0
52 23.79 0.577 0.900 33.0 12957.5 0.0
53 24.04 0.578 0.900 33.0 13137.0 0.0
54 24.29 0.579 0.900 33.0 13313.4 0.0
55 24.53 0.580 0.900 33.0 13486.9 0.0
56 24.77 0.582 0.900 33.0 13657.4 0.0
57 25.02 0.583 0.900 33.0 13824.7 0.0
58 25.27 0.584 0.900 33.0 13989.1 0.0
59 25.51 0.585 0.900 33.0 14150.3 0.0
60 25.76 0.586 0.900 33.0 14308.5 0.0
61 26.01 0.587 0.900 33.0 14463.5 0.0
62 26.25 0.589 0.900 33.0 14615.4 0.0
63 26.51 0.590 0.900 33.0 14764.2 0.0
64 26.76 0.591 0.900 33.0 14909.7 0.0
65 27.00 0.593 0.900 33.0 15052.2 0.0
66 27.25 0.594 0.900 33.0 15191.3 0.0
67 27.51 0.595 0.900 33.0 15327.3 0.0
68 27.76 0.597 0.900 33.0 15459.9 0.0
69 28.01 0.598 0.900 33.0 15589.2 0.0
70 28.26 0.599 0.900 33.0 15715.3 0.0
71 28.51 0.601 0.900 33.0 15838.0 0.0
72 28.77 0.602 0.900 33.0 15957.4 0.0
73 29.03 0.604 0.900 33.0 16073.4 0.0
74 29.28 0.605 0.900 33.0 16186.0 0.0
75 29.53 0.607 0.900 33.0 16295.1 0.0
76 29.79 0.609 0.900 33.0 16400.8 0.0
77 30.04 0.610 0.900 33.0 16503.0 0.0
78 30.31 0.612 0.900 33.0 16601.7 0.0
79 30.56 0.613 0.900 33.0 16696.9 0.0
80 30.82 0.615 0.900 33.0 16788.5 0.0
81 31.08 0.617 0.900 33.0 16876.5 0.0
82 31.34 0.618 0.900 33.0 16960.9 0.0
83 31.61 0.620 0.900 33.0 17041.6 0.0
84 31.86 0.622 0.900 33.0 17118.6 0.0
85 32.13 0.624 0.900 33.0 17191.9 0.0
86 32.39 0.625 0.900 33.0 17261.5 0.0
87 32.66 0.627 0.900 33.0 17327.3 0.0
88 32.92 0.629 0.900 33.0 17389.3 0.0
89 33.19 0.631 0.900 33.0 17447.4 0.0
90 33.46 0.633 0.900 33.0 17501.7 0.0
91 33.72 0.635 0.900 33.0 17551.9 0.0
92 33.99 0.637 0.900 33.0 17598.3 0.0
93 34.26 0.639 0.900 33.0 17640.6 0.0
94 34.53 0.641 0.900 33.0 17679.0 0.0
95 34.80 0.643 0.900 33.0 17713.3 0.0
96 35.07 0.645 0.900 33.0 17743.4 0.0
97 35.34 0.647 0.900 33.0 17769.4 0.0
98 35.62 0.650 0.900 33.0 17791.2 0.0
99 35.90 0.652 0.900 33.0 17808.8 0.0
100 36.17 0.654 0.900 33.0 17822.0 0.0
101 36.44 0.656 0.900 33.0 17831.0 0.0
102 36.72 0.659 0.900 33.0 17835.6 0.0
103 37.00 0.661 0.900 33.0 17835.7 0.0
104 37.28 0.664 0.900 33.0 17831.4 0.0
105 37.56 0.666 0.900 33.0 17822.6 0.0
106 37.84 0.669 0.900 33.0 17809.2 0.0
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
92
107 38.13 0.671 0.900 33.0 17791.2 0.0
108 38.41 0.674 0.900 33.0 17768.4 0.0
109 38.69 0.677 0.900 33.0 17741.0 0.0
110 38.98 0.679 0.900 33.0 17708.7 0.0
111 39.27 0.682 0.900 33.0 17671.7 0.0
112 39.55 0.685 0.900 33.0 17629.7 0.0
113 39.85 0.688 0.900 33.0 17582.8 0.0
114 40.14 0.691 0.900 33.0 17530.7 0.0
115 40.43 0.694 0.900 33.0 17473.6 0.0
116 40.72 0.697 0.900 33.0 17411.4 0.0
117 41.02 0.700 0.900 33.0 17344.0 0.0
118 41.31 0.703 0.900 33.0 17271.2 0.0
119 41.61 0.706 0.900 33.0 17193.1 0.0
120 41.91 0.709 0.900 33.0 17109.4 0.0
121 42.21 0.713 0.900 33.0 17020.4 0.0
122 42.51 0.716 0.900 33.0 16925.6 0.0
123 42.81 0.720 0.900 33.0 16825.3 0.0
124 43.12 0.723 0.900 33.0 16719.0 0.0
125 43.43 0.727 0.900 33.0 16607.1 0.0
126 43.73 0.731 0.900 33.0 16489.0 0.0
127 44.04 0.734 0.900 33.0 16365.0 0.0
128 44.35 0.738 0.900 33.0 16234.9 0.0
129 44.66 0.742 0.900 33.0 16098.5 0.0
130 44.98 0.747 0.900 33.0 15955.9 0.0
131 45.29 0.751 0.900 33.0 15806.8 0.0
132 45.61 0.755 0.900 33.0 15651.0 0.0
133 45.93 0.759 0.900 33.0 15488.7 0.0
134 46.25 0.764 0.900 33.0 15319.7 0.0
135 46.57 0.768 0.900 33.0 15143.7 0.0
136 46.90 0.773 0.900 33.0 14960.8 0.0
137 47.23 0.778 0.900 33.0 14770.6 0.0
138 47.55 0.782 0.900 33.0 13935.9 0.0
139 47.89 0.787 0.900 33.0 12867.6 0.0
140 48.22 0.793 0.900 33.0 11791.8 0.0
141 48.55 0.798 0.900 33.0 10708.5 0.0
142 48.89 0.803 0.900 33.0 9617.1 0.0
143 49.24 0.809 0.900 33.0 8518.0 0.0
144 49.57 0.814 0.900 33.0 7410.5 0.0
145 49.92 0.820 0.900 33.0 6294.9 0.0
146 50.27 0.826 0.900 33.0 5170.4 0.0
147 50.62 0.832 0.900 33.0 4037.2 0.0
148 50.97 0.839 0.900 33.0 2895.4 0.0
149 51.33 0.845 0.900 33.0 1744.1 0.0
150 51.68 0.852 0.900 33.0 583.8 0.0
–––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––– –
Concio Taglio E Tau Stabilizzante Destabilizzante
n° kg/ml kg/ml Kg/cm2 Kg/ml Kg/ml
––––––––––––––––––––––
1 -2539.6 4484.4 1.15 4913.4 33.2
2 -3968.0 7048.7 1.06 5122.1 101.3
3 -6007.7 9650.9 1.16 5329.6 171.4
4 -8312.8 12288.2 1.23 5535.9 243.6
5 -10883.7 14957.8 1.29 5740.8 317.9
6 -13722.1 17657.1 1.35 5944.6 394.3
7 -16827.8 20383.5 1.42 6147.1 472.5
8 -20201.9 23134.4 1.48 6348.3 552.7
9 -23846.3 25907.1 1.54 6548.4 635.1
10 -27758.7 28699.0 1.60 6747.3 719.4
11 -31940.1 31508.1 1.67 6944.9 805.0
12 -36385.8 34331.0 1.73 7141.6 893.6
13 -41101.3 37165.7 1.79 7336.9 983.3
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
93
14 -46070.1 40010.1 1.85 7531.1 1074.8
15 -51307.3 42861.2 1.91 7724.4 1168.7
16 -56802.6 45716.4 1.96 7916.5 1264.5
17 -62550.6 48574.6 2.02 8107.1 1360.8
18 -68561.4 51432.1 2.08 8297.1 1460.3
19 -74804.6 54286.7 2.13 8486.0 1561.4
20 -81304.5 57137.4 2.19 8673.4 1663.0
21 -88029.5 59980.7 2.24 8860.1 1767.4
22 -94998.9 62814.4 2.29 9045.9 1873.8
23 -102195.8 65636.8 2.35 9230.3 1981.1
24 -109616.6 68445.9 2.40 9413.8 2089.8
25 -117258.4 71238.9 2.45 9596.3 2200.9
26 -125109.8 74014.7 2.49 9777.7 2312.6
27 -133192.0 76769.9 2.54 9958.3 24 27.1
28 -141430.2 79502.9 2.59 10138.0 2542.8
29 -149904.2 82212.3 2.64 10316.4 2659.2
30 -158518.4 84895.0 2.67 10494.3 2778.6
31 -167332.5 87550.8 2.72 10670.4 2897.1
32 -176318.8 90176.4 2.76 10846.2 3018.7
33 -185466.8 92769.2 2.80 11021.3 3142.7
34 -194765.8 95328.3 2.84 11195.2 3266.9
35 -204208.6 97851.9 2.88 11367.9 3392.2
36 -213824.1 100338.7 2.92 11539.6 3518.4
37 -223496.5 102785.6 2.94 11711.0 3647.5
38 -233360.8 105191.5 2.98 11881.1 3777.0
39 -243253.1 107554.3 3.01 12050.5 3908.2
40 -253281.6 109873.7 3.04 12218.3 4039.0
41 -263402.7 112146.3 3.07 12386.1 4173.1
42 -273599.0 114370.6 3.10 12553.0 4308.3
43 -283912.2 116546.3 3.13 12718.2 4442.8
44 -294188.7 118669.7 3.14 12883.7 4581.2
45 -304603.5 120740.9 3.17 13047.5 4718.8
46 -314954.4 122758.0 3.18 13210.6 4857.6
47 -325378.5 124719.0 3.21 13373.1 4998.3
48 -335815.3 126623.7 3.23 13534.0 5138.4
49 -346253.1 128468.8 3.24 13695.2 5281.9
50 -356678.9 130254.1 3.26 13854.7 5424.7
51 -367080.8 131977.4 3.27 14014.0 5569.5
52 -377517.7 133638.9 3.29 14171.4 5713.3
53 -387769.0 135235.1 3.28 14329.5 5860.9
54 -398102.4 136766.2 3.30 14485.6 6007.2
55 -408217.4 138231.1 3.29 14641.0 6154.2
56 -418327.3 139627.8 3.31 14795.9 6303.0
57 -428330.3 140955.5 3.31 14949.8 64 52.2
58 -438231.8 142212.0 3.31 15103.5 6603.3
59 -448006.7 143397.9 3.31 15255.3 6753.0
60 -457645.7 144511.1 3.31 15406.9 6904.5
61 -467223.1 145549.7 3.31 15558.3 7057.9
62 -476464.1 146515.5 3.29 15706.8 7208.0
63 -485710.9 147404.1 3.30 15857.0 7363.3
64 -494582.6 148216.2 3.27 16005.1 7516.9
65 -503346.5 148951.3 3.27 16152.2 7670.5
66 -511897.1 149607.6 3.25 16299.0 7825.7
67 -520218.6 150184.7 3.24 16444.8 7980.7
68 -528404.0 150682.1 3.23 16589.4 8135.7
69 -536129.4 151098.4 3.19 16733.7 8291.9
70 -543795.8 151433.0 3.19 16877.0 8448.1
71 -550977.7 151686.0 3.15 17018.9 8603.6
72 -557960.4 151854.4 3.14 17161.8 8762.6
73 -564637.4 151939.4 3.11 17302.4 8919.1
74 -570995.5 151940.8 3.09 17441.7 9075.1
75 -577026.4 151858.8 3.06 17579.7 9230.5
76 -582701.7 151689.3 3.03 17719.8 9390.8
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
94
77 -588143.2 151436.1 3.01 17855.3 9545.1
78 -592976.0 151095.8 2.95 17992.5 9703.5
79 -597661.9 150669.6 2.94 18127.6 9859.8
80 -601713.9 150156.7 2.88 18262.1 10016.4
81 -605476.6 149556.0 2.86 18396.6 10174.3
82 -608813.5 148869.1 2.82 18528.3 10329.0
83 -611721.9 148093.7 2.78 18661.1 104 86.5
84 -614180.1 147231.8 2.73 18791.0 10640.8
85 -616185.7 146281.2 2.69 18922.0 10797.6
86 -617847.3 145244.7 2.66 19049.0 10949.6
87 -618778.5 144118.5 2.58 19179.1 11106.9
88 -619475.4 142906.6 2.56 19304.2 11257.8
89 -619414.8 141606.5 2.49 19430.8 11411.8
90 -618965.7 140218.9 2.45 19556.1 11564.6
91 -617998.8 138744.6 2.40 19679.5 11715.5
92 -616504.6 137184.6 2.35 19801.1 11864.4
93 -614586.6 135537.0 2.30 19924.1 12016.0
94 -611870.9 133804.0 2.22 20044.2 12164.0
95 -608847.7 131985.7 2.19 20163.4 12311.3
96 -605011.4 130083.2 2.11 20280.7 12456.5
97 -600726.2 128096.2 2.06 20398.0 12602.1
98 -595858.5 126026.2 2.00 20513.1 12745.0
99 -590390.7 123872.2 1.94 20629.1 12889.3
100 -584336.8 121637.1 1.88 20741.1 13028.7
101 -577681.0 119321.5 1.82 20852.3 13167.1
102 -570532.7 116925.3 1.77 20963.5 13305.5
103 -562537.9 114450.5 1.68 21072.0 13440.7
104 -554160.5 111897.8 1.64 21179.7 13574.6
105 -544929.1 109268.3 1.55 21286.1 13706.8
106 -535200.5 106564.6 1.50 21389.0 13834.4
107 -524832.8 103785.7 1.43 21494.0 13964.4
108 -513857.4 100936.3 1.37 21592.5 14086.2
109 -502244.3 98015.3 1.30 21693.2 142 10.0
110 -490011.4 95025.6 1.24 21790.6 14329.5
111 -477240.9 91968.0 1.18 21887.6 14447.9
112 -463658.0 88845.7 1.09 21980.6 14561.0
113 -449634.8 85659.1 1.04 22074.2 14674.0
114 -434815.9 82411.7 0.96 22163.5 14781.2
115 -419482.8 79106.2 0.90 22250.1 14884.5
116 -403537.1 75743.6 0.84 22336.5 14986.5
117 -386978.7 72325.5 0.77 22422.5 15086.8
118 -369926.0 68856.7 0.71 22501.9 15178.7
119 -352119.5 65338.6 0.63 22581.5 15269.5
120 -333889.0 61773.6 0.58 22659.4 15357.0
121 -314963.0 58166. 3 0.51 22731.5 15436.8
122 -295553.7 54518.3 0.45 22804.0 15515.2
123 -275605.8 50833.0 0.39 22873.2 15588.4
124 -255155.5 47115.2 0.33 22937.0 15654.3
125 -234189.7 43366.7 0.28 23001.3 15718.4
126 -212753.4 39592.5 0.22 23059.6 15774.3
127 -190899.6 35796.1 0.17 23115.8 15825.8
128 -168521.4 31981.7 0.11 23167.9 15870.9
129 -145809.4 28153.4 0.06 23217.3 15910.5
130 -122643.9 24316.0 0.01 23261.9 15942.9
131 -99154.9 20473.7 -0.03 23303.5 15969.4
132 -75347.2 16632.1 -0.08 23339.6 15987.5
133 -51235.8 12795.2 -0.12 23374.1 16000.7
134 -26871.6 8968.9 -0.16 23402.5 16004.9
135 -2297.3 5159.5 -0.19 23424.6 15999.6
136 22452.4 1372.4 -0.22 23 442.3 15986.4
137 46641.7 -2387.3 -0.19 23458.2 15967.3
138 61686.8 -5770.2 0.56 22780.2 15237.7
139 70254.2 -8638.1 1.04 21841.8 14234.4
Lucrare de licen ță
Considerații privind stabilitatea haldelor de steril din
Valea Jiului în contextul protecției mediului înconjurător
95
140 73935.5 -10971.1 1.38 20878.9 13198.3
141 73357.8 -12748.1 1.65 19888.6 12126.9
142 69199.0 -13948.2 1.87 18874.1 11022.1
143 62175.9 -14549.5 2.02 17831.6 9880.9
144 52993.6 -14529.1 2.10 16756.2 8699.5
145 42486.1 -13864.2 2.12 15653.5 7481.1
146 31437.1 -12530.3 2.06 14517.3 6220.9
147 20736.5 -10502.9 1.92 13346.6 4918.1
148 11287.0 -7756.6 1.71 12140.7 3571.7
149 4040.9 -4264.6 1.41 10897.8 2179.2
150 0.0 0.0 1.03 9614.5 738.8
––––––––––––––––––––– –
Totale 2402062.2 1251990.4
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE [618954] (ID: 618954)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.