Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii 1 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz CUPRINS… [602600]
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
1 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
CUPRINS
1. Istoric conceptual al dezvoltării reț elelor publice de alimentare cu apă și canalizare în
zonele urbane ……………………………………………………………………………3
Introducere ……………………………………………………………………….4
Starea actual ă a sectorului serviciilor de publice de alimentare cu apă și
canaliza re…………………………………………………………………………………4
Situația actual ă a infrastructurii ………………………………………………….7
Calitatea servicilor de alimentare cu apă și canalizare …………………………10
2. Aplicaț ii ale conceptului de regenerare urban ă în zone istorice protejate în mari centre
urbane din Romania …………………………………………………………………….12
Conceptul de regenerare urbană …………………………………………………13
Alba Iulia ………………………………………………………………………..15
Arad ……………………………………………………………………………..17
Sighiso ara ……………………………………………………………………….25
3. Elemente de calcul pentru alimentarea cu ap ă și canalizare ……………………………..30
Sistemul de alimntare cu apă ……………………………………………………31
Scheme și sisteme generale de canalizare ………………………………………40
4. Compara ții din punct de vedere al managementul ui proiectului pentru un proiect de re țele
pentru o zon ă nou construit ă și o zon ă istoric ă ………………………………………… .49
Generalități …………………………………………………………………… …50
Schema tehnologică a ali mentării cu apă a comunei Moeciu ……………………53
Zona Peninsula …………………………………………………………………..58
Riscurile reabilitării zonelor istorice protejate …………………………………..60
5. Studiu de caz – Peninsula ……………………………………………………………….62
Date generale ……………………………………………………………………63
Memoriu tehnic al rețelei de canalizare …………………………………………67
Memoriu tehnic al rețelei de apă …………………………………………………78
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
2 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Analiza Swot …………………………………………………………………….82
Indicatori tehn ico economice pentru estimarea costurilor de realizare a
proiectelor……………………………………………………………………….. 83
6. Concluzii – Elemente particulare …………………………………… …………………..89
Evaluarea impactului. Managementul traficului …………………………………90
Managementul traficului pentru refacerea rețelei de canalizare …………………97
Regenerare urbană în zone istorice protejate. Concluzii ………………………105
7. Bibliografie …………………………………………………………………………….108
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
3 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
CAPITOLUL 1
ISTORIC CONCEPTUAL AL DEZVOLTĂRII REȚELELOR PUBLICE DE
ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE ÎN ZONELE URBANE
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
4 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Introducere
Sectorul serviciil or publice de alimentare cu apă ș i canalizarea a suferit transformări
majore î n ultimii 10 ani, at ât din punct de vedere tehnic cât și organizatoric.
Programul de Guvernare evidențiază importa nța serviciilor publice de alimentare cu apă
și canalizare și rolul lor în procesul de ridicare a calității vieț ii.
Serviciile publice de alimentare cu apă ș i canalizare joacă un rol cap ital pentru
îmbunătățirea calită ții vieții tuturor cetăț enilor și pentru lupta î mpotriva excluderii sociale și
izolă rii. Tinând cont de importan ța lor pentru economie și pentru produc erea de alte bunuri și
servicii, eficiența ș i calitatea acestora constit uie un factor de competivitate ș i de cea mai mare
coeziune , în special datori tă faptului că permit atragerea investițiilor în re giuni mai puț in
favorizate. Furnizarea de servicii public e de alimentare cu apă și canalizare într-o manieră
performantă și nediscriminatorie constituie, la rândul său, o condiție pentru mai bună integrare
economic ă în Uniunea Europeană. În plus, aceste servicii alcătuiesc un stâlp al cetățeniei
europene, deoarece se numără printre drepturile cetățenilor europeni și oferă o posibilitate de
dialog cu autoritățile publice, în cadrul unei bune administrări.
Evoluția ac tuală a serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare poate fi
caracterizată astfel:
Sectorul trece printr -o perioadă de schimbări majore în întreaga Europă;
Deschiderea pieței și globalizarea sunt două provocări de mare actualitate, la care fieca re
țară membră sau in curs de aderare, trebuie să dea un răspuns;
Se conștientizează tot mai mult dimensiunea social ă a rețelelor publice de alimentare cu
apă și canalizare și impactul pe care acesta îl au asupra coeziunii teritoriale și sociale;
În țările unde a fost deschisă piața și s -a trecut la privatizarea serviciilor publice de
alimentare cu apă și canalizare a fost necesara înființarea unor autorități de reglementare;
Serviciile publice de alimentar e cu apă și canalizare trebuie organizate regional.
Starea actual ă a sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare
Resursele de apă ale României
Teritoriul Rom âniei di spune de toate tipurile de resurse de apă dulce (râuri, lacuri și din
straturile subterane). Cea mai mare resursă de apă dulce provine din Dunăre și din râurile
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
5 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
interioare. Lacurile natural e, deși numeroase (3450) au o contribuție nesemnificativă la volumul
resurselor de apă ale României.
Apele interioare sunt cele mai accesibile , mai bine repartizate pe teritoriu și cu o pondere
mare în privința valorificării economice.
Cel mai important parametru ce caracterizează resursele de apă din râuri îl constituie
stocul mediu multia nual, exprimat fie s ub for ma de volum scurs, fie sub formă de debit. Romania
este împărț ită în 11 bazine hidrografice, conform fig. 1.
Din punct de vedere absolut cel mai mare aport de apă îl are bazinul Siret (224 m³/s, 7083
mil.³ ) reprezentând 17% din volumul total al resurselor de apă ale țării. Urmează Mureșul (186
m³/s, 5870 mil.³) cu 13%, cele trei bazine furnizând, împreună, aproape jumătate din volumul
resurselor de apă ale țării. Există însă și bazine care deși au suprafețe aproape identice, din cauza
condițiilor diferite de altitudine, relief și climă prezintă resurse total diferite.
Se poate remarca faptul că:
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
6 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
o Resursele de apă ale României sunt neuniform distribuite în spațiu. Cele mai bogate în
resurse de apă sunt bazine le cu suprafețe relative mic i dar cu altitudini mari: Nera, Cerna
și Tisa superioară, urmate de Jiu, Someș și Olt. Cele mai sărace în resurse de apă sunt
bazinele Dunării și Litoralului;
o Resursele de apă ale râurilor României sunt neuniform distribuite în timp, având mari
variații se zoniere . La nivel de țară, în sezonul de primăvară se produce 39.7% din totalul
scurgerii anuale, în timp ce în sezonul de toamnă, cel mai secetos sezon din România,
scurgerea nu reprezintă decât 14.2% din cea anuală, comparativ cu sezonul de vară când
scurgerea atinge 26.7% din cea anuală și chiar cu cel de iarnă când se scurge 19.4% din
stocul mediu multianual.
Totalul resurselor hidrologice de apă al apelor de suprafață interio are în condiții climatic e
normale însumează 42.089 km³/an iar cele provenite din Dunăre 170 km³/an (la intrarea în țară).
Cele mai însemnate cantitativ ape descendente constituite în resurse permanente, sunt
cele freatice, situate în primul oriz ont acvifer. În funcție regiuni, acestea se caracterizează în
funcție de condițiile morfo -structurale.
Apele freatice sunt cantonate la adâncimi de 10 – 30 m, capabile să debiteze 1 – 10 l/s
km² și consti tuie sursa de apă principală în z onele rurale unde nu există sisteme centralizate de
alimentare cu apă. Din punct de vedere calitativ acestea nu îndeplinesc condițiile de potabilitate
datorită depășirii indicatorilor specifici fizico -chimici și microbiologici.
Apele subterane de adâncime sunt situate sub nivelul zonei schimbului activ și sunt
influențate de apele superficial e și în acelaș timp ele depi nd în mai mică măsură de condițiile
climatice.
În concluzie, potențialul t eoretic al resurselor de apă ale României este de 140 490 m³/an,
din care Dunărea contribuie cu 87800 m³/an, râuri le interioare cu 42089 m³/an , iar resursele
subterane cu 10 800 m³/an. Raportat la numărul locuitorilor, potențialul resurselor de apă ale
României reprezintă 6450 m³/an/loc, cifră superioară mediei europene care este de 4000
m³/an/loc. România ocupă din ac est punct de vedere locul al nouălea printer țările europene.
Potențialul resurselor de apă utilizate este evaluat la 41 000 – 51000 m³/an, ceea ce
înseamnă 1800 ÷ 2250 m³/an/loc. În aceste condiții unii specialiști consider ă că România este o
țară săracă î n resurse de apă.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
7 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Deși apa este o resursă natural ă regenerabilă, este totuși limitată în ceea ce privește
volumul anual disponibil, manifestând chiar tendințe de scădere în unele bazine hidrografice sau
imposibilitatea utilizării în caz de poluare accentua tă.
Situația actuală a infrastructurii locale
Alimentarea cu apă a localităților
La recesământul din 18 martie 2002, populația României a fost de 21.680.974 locuitori,
din care: 11.435.080 locuitori în mediul urban ( 52.7%) și 10.245.894 locuitori în mediul rural
(47.3%).
România are 42 județe, 268 municipii și orașe și 2686 comune.
În prezent dispun de sisteme centralizate de distrubuție a apei potabile 2.915 de localități,
din care:
268 municipii și orașe (100%)
2647 localități rurale, repre zentând c ca. 17% din numărul total al acestora
Rețelele de distribuție a apei potabile au o lungime totală de 40.267 km, asigurând o
echipare în mediul urban de 71% din lungimea totală a străzilor.
Capacitatea actual ă a sistemelor centralizate de alimentare cu apă pentru centrele
populate este de 120 mc/s, din care 48 mc/s îl furnizează sursele subterane, iar 72 mc/s sursele de
suprafață, inclusiv Dunărea.
Cantitatea actuală de apă potabilă distribuită consumatorilor însumează cca. 1.350
milioane mc, din care pentru uz casnic 811 milioane mc.
În ultimii 10 ani se constată o scădere a cantității totale de apă distribuită în rețea datorată
în principal contorizării și a reducerii activităților industriale.
Repartizarea neuniformă a resurselor de apă pe teritoriul tării , gradul insuficient de
regularizare a debitelor pe cursurile de apa, poluarea semnificativă a unor râuri interioara, face ca
zone importante ale țării sa nu dispună de surse suficiente de alimentare cu apă în tot cursul
anului, mai ales în perioadele de secetă sau în iernile cu temperature scăzute , când yile întregi
este întreruptă alimentarea cu apă sau se reduc drastic debitele.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
8 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Canalizarea și epurarea apelor uzate
În prezent, dispun de rețele de canalizare public un număr de 644 localități, din care:
266 de municipii și orașe;
378 de localități rurale.
Rețeaua de canalizare are o lungime totală de 16.812 km, din care, în mediul urban
15.736 km. lungimea străzilor echipate cu rețele de canalizare ăn mediul urban este de 51.8%
din lungimea totală a străzilor .
În comparație cu străzile echipate cu conducte de alimentare cu apă, numai 73% din
acestea sunt echipate și cu rețele de canalizare.
În cele 206 stații de apurare a apelor uzate municipal existente în România se e pureayă
numai 77% din debitul total evacuate prin rețelele publice de canalizare: 47 de localități urbane
(printre care: București, Craiova, Drobeta -Turnu -Severin, Brăila, Galați, Tulcea), deversează
apele uzate în emisari fără o epurare prealabilă.
Accesibilitatea serviciilor
Alimentarea cu apă potabilă
Din totalul de cca. 21.7 mil. locuitori, în România beneficiază de apă potabilă din rețeaua
public 14.7 mil. persoane (68%), din care 11.3 mil. în mediul urban (ceea ce reprezintă 77% din
populația al imentată cu apă) .
Din comparația acestor date cu nivelel e existente în anul 1976, rezultă o dinamică a
numărului de locuitori care beneficiază de apă potabilă din rețeaua public ă prezentată în fig. 2.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
9 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Într-un interval de 25 de ani s -a realizat o creștere a numărului de u tilizatori racordați la
rețele de apă curentă de la 29% din populația țării la 68% (fig. 2).
Canalizarea apelor uzate
Populația care beneficiază de serviciul de canalizare este de cca. 11.45 mil.
Ca și in cazul alimentării cu apă potabilă , populația care beneficiază de serviciul de
canalizare public este mult mai mare in mediul urba n: 10.3 mil. locuitori (ceea ce înseamnă 90%
din populația care beneficiază de acest serviciu și 90% din populația urbană).
Comparativ cu situația anului 1976, evolutia acestui indicator este prezentată în fig. 3.
Corelâ nd cele două echpări hidroedilitare se poate grupa populația țării în trei mari
categorii:
Populația care beneficiază de ambele servicii – 52%
Populația care beneficiază numai de alimentare cu apă, dar nu și de canalizare –
16%
Populația care nu beneficiază nici de alimentare cu apă și nici de canalizare –
32%.
Conform recesământului din anul 2002, la nivel național, gradul de dotare al locuințelor
cu instalații de alimen tare cu apă este de 53.2% (în mediul urban 87.6%). Repartiția pe județe a
echipării locuințelor cu instalații de alimentare cu apă față de numarul total de locu ințe este
reprezentată în fig. 4 .
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
10 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Fig. 4 Situa ția dotării locuințelor cu instalații de alim entare cu apă
În ceea ce privește canalizarea, locuințele dotate cu astfel de instalații reprezintă 51.1%
din total la nivel național (în mediul urban 85.6%)
Calitatea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare
Calitatea apei potabile
Conform datelor din Raportul Național privind monitorizarea calității apei de băut în
mediul urban rez ultă următoarele:
Calitatea apei distribuite prin sisteme publice este permanent controlată prin p relevarea
de probe. În anul 2012 au fost analizate un număr de 103.553 probe recoltate din zone
reprezentative ale rețelei de distribuție.
Din punct de vedere microbiologic apa distribuită populației a fost sigură.
Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare a putut fi
caracterizată doa r prin indicatorii generali de potabilitate, nefiind analizate substanțele toxice
precum: plumbul, trihalomet anii sau pesticidele. Au fost efectuate analiz e pentru determinarea
substantelor toxice din apă (4% având valori mai mari decât concentrațiile admi se), a consumului
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
11 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
chimic de oxigen (5%), a amoniacului (5% valori necorespunzătoare) și a azotaților (3%
rezultate necorespunzătoare).
În concluzie, supravegherea apei potabile a fost eficientă, siguranța microbiologică fiind
asigurată pentru majoritatea p opulației aprovizionate.
Calitatea apei deversate
O influență majoră asupra calității apelor natural o au evacuările de ape uzate neepurate
sau insufficient epurate, care sunt descărcate în receptorii naturali. Cele mai defavorabile situații
din acest pun ct de vedere se semnalează în bazinele hidrografice Prut, Argeș -Vedea și Litoral.
Cele mai mari volume de ape uzate neepurate provin de la sistemele de canalizare ale
localităților (peste 89%) , prelucrări chimice (3%), producerea energiei electrice și term ice (8%).
Se constată că în ultimi i ani situația funcționării staț iilor de epurare și preepurare nu a cunoscut o
îmbunătățire semnificativă.
Cei mai mari poluatori ai apelor de suprafață cu substanțe organice, suspensii, substanțe
minerale, amoniu, grăsimi , cianuri, fenoli, detergenți, metale grele sunt marile agolemerări
urbane: București, Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc, Brașov, Sibiu, Râmnicu Sărat, Slatina,
Târgoviște, Ploiești, Slobozia, Bacău, Bârlad, Vaslui, Botoșani, Iași și Timișoara.
Capacitatea profesionala de analiză la nivelul laboratoarelor de process
Trebuie menționat că la nivelul operatorilor apă/canal se constată rămâneri în urmă în
domeniul activ ității laboratoarelor de proces din stațiile de tratare sau stațiile de epurare.
Acestea se manifestea la nivelul:
Dotărilor cu echpamente
Nivelului professional
Managementul de asigurare și control a calității datelor de laborator
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
12 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
CAPITOLUL 2
APLICAȚII ALE CONCEPTULUI DE REGENERARE URBANĂ ÎN ZONE ISTORICE
PROTEJATE ÎN MARI C ENTRE URBANE DIN ROMANIA
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
13 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Conceptul de regenerare urbană
În definiția curentă în practica și literatura urbanistică, regenerarea urbană este o acțiune
care conduce la soluționarea problemelor urbane și găsirea unei îmbunătățiri de lungă durată
pentru condițiile economice, fizice, sociale și de mediu într -o zonă care trebuie schimbată.
Printre principiile general e acceptate de regenerare urbană se regăsesc:
o Regenerarea se bazează pe analiza adecvată a condițiilor locale.
o Regenerarea trebuie să țintească către o schimb are simultană a stării fizice a
clădirilor, structurii sociale, a bazei economice și condițiilor de mediu.
o Regenerarea es te în concordanță cu obiectivele dezvoltării durabile.
o Regenerarea trebuie să stabilească obiective clare și cuantificabile.
o Regenerarea trebuie să utilizeze eficient resursele naturale, economice și umane
disponibile.
o Regenerarea se bazează pe participare și consens între actorii implicați, care
lucrează ca parteneri .
Regenerarea urbană sustenabilă este unul din obiectivele politicii de coeziune a Unuinii
Europene . În general, regenerarea urbană nu se bazează pe princi pii stabilite la niveluri înalte, ci
sunt mai degrabă programe naționale.
Dezvoltare durabilă, sustenabilă, implică satisfacerea nevoilor prezentului fără a
compromite abilitatea generațiilor viitoare de a -și satisface propriile nevoi; pentru ca dezvoltar ea
să fie durabilă, trebuie să țină seama de factorii sociali și de mediu, să evalueze consecințele pe
termen lung. Metodologiile de evaluare integrată a propunerilor de dezvoltare urbană sunt
ghidate de convingerea că sustenabilitatea presupune satisfacer ea simultană a celor trei criterii –
ecologic, social, economic.
Regenerarea urbană este definită în general după cum urmează :
“ Aducerea la viață a zonelor urbane cu ef ortul cooperativ al municipalităților,
proprietarilor și a altor actori implicați cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai, de a creș te
calitatea mediului și a climatului social și de a întări economia locală .“
Orașele din România, de la cele mai mici și până la capitala țării, București, se confruntă
cu probleme legate de degradarea s pațiului construit, o calitate a vieții nu întotdeauna la
standardele sau așteptările majorității cetățenilor și probleme legate de calitatea mediului.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
14 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Cartiere de blocuri de locuințe care nu au cunoscut renovări substanțiale de la darea în
folosință, cen tre istorice adeseori în paragină, zone industriale abandonate în ultimii ani din
cauza încetării activităților, spații publice neîntreținute, infrastructura inexistentă uneori, servicii
urbane nesatisfăcătoare, transport public ineficient, spații verzi in suficiente sau pe cale de
dispariție, toate aceste probleme au devenit din ce în ce mai vizibile în perioada de profunde
transformări ce a caracterizat România ultimilor 17 ani.
De câțiva ani, se vorbește din ce în ce mai mult, printre specialiști dar și printre politicieni
despre necesitatea regenerării orașelor, despre reabilitarea patrimoniului reprezentat de cartierele
istorice, despre necesitatea îmbunătățirii condițiilor de locuire în cartierele de blocuri, despre
reamenajarea și înfrumusețarea spați ului public – piețe, scuaruri, parcuri, despre modernizarea
infrastructurii urbane – de la rețele de apă, gaz și electricitate până la drumuri și rețele de
transport în comun.
Aceste acțiuni au ajuns să facă parte din prioritățile agendei politice actuale în România,
ele fiind asociate obiectivelor formulate generic în politicile publice cu numele de regenerare
urbană și dezvoltare urbană durabilă – obiective susținute de către Uniunea Europeană, prin
politici și programe specifice.
Începând cu data de 1 i anuarie 2007, România este membru al Uniunii Europene și
beneficiar al programelor dedicate țărilor membre. Interesul autorității publice în România este
focalizat asupra problematicii regenerării urbane.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
15 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Alba Iulia
Alba Iulia (cunoscută pe vremuri sub numele Bălgrad) este un municipiu situat pe malul
râului Mureș, reședința județului Alba (Transilvania).
Orașul propriu -zis este așezat pe prima terasa a Mureșului, care formează spre est un șes
lung de 8 -10 km ș i lat d e 2-4 km.
Orașului îi aparț in 10.365 ha teren, format din 3500 h a teren arabil, restul fiind pășuni,
fânețe, vii, livezi ș i pepiniere pomicole.
Cetatea și construcțiile ridicate î n ultimii ani pe vatra vechilor așezări se află pe a doua
terasă, cu cca. 18-25 m mai sus. Î mprejurimile sunt deosebit de atră gatoare, ia r clima se
caracterizează prin veri că lduroase, toamne lungi și ierni blânde, cu o temperatură medie anuală
de +100 C și precipitații care ating o medie anuală de 650 mm.
Partea de vest a orașu lui este străjuită de înălțimile împădurite ale Munț ilor Metali ci cu
Vârful Mamut (630m).
Spre est, peste Mureș , se disting de alurile argiloase de culoare roșiatică ale podiș ului
ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș si Secaș, acestea formând un șir d e râpe cu forme
interesante și vegetație rară .
Spre sud, î n zilele senine, se văd culmile munților Sebeșului.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
16 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Orașul este străbătut de șoseaua E80, care face legătura între Deva și Cluj Napoca la o
distanță de 380 km. de București, 100 km. de Cluj ș i la 2 41 km de Arad.
Aceasta este ambianța orașului Alba Iulia, unde bogația pământului se împleteș te
armonios cu peisajele variate ș i odihnitoare.
Reabilitarea centrului istoric Alba Iulia influențează creșterea economiei locale și
regionale reale, precum și d ezvoltarea comunitară. Prin valorificarea resurselor turistice, orașul
va deveni o cetate iubită de locuitorii săi, admirată de turiști, atractivă pentu activități economice
competitive și creatoare de locuri de muncă durabile și motivante.
Punerea în val oare a Cetății Simbol a Marii Uniri a românilor semnifică un important
demers pentru valorizarea acestei bijuterii de patrimoniu la cele mai înalte standarde.
Obiectivul general al proiectului îl constituie reconversia căilor de acces, resturarea,
protecti a și conservarea patrimoniului cu potential turistic. În acest sens lucrările vor viza
amenajarea și modernizarea sistemului și a sistemului rutier pietonal/auto, respectiv parcaje și
piste de biciclete. De -asemenea se va realiza dotarea cu mobilier urban specific și se vor extinde
și moderniza rețelele electrice (stâlpi ornamentali metalici, lampadare, borne luminoase). Se vor
amenaja fântâni arteziene în piaț eta din jurul monumentelor Losenau și Custozza si se vor
remodela spatiile verzi din interiorul cetătii.
Ansamblul pietonal și carosabil va avea 6.5 km și urmează a fi amplasat în zona traseelor
de vizitare estic, sudic și nordic.
Porțiunea pietonală va fi formată din trotuare, piste pentru biciclete, platforme de odignă
și terase.
Porțiunea de caros abil va fi format ă din parcaje, carosabil si stații bus.
Utilarea cu mobilier urban va fi c ompus din banchete, jardiniere, coșuri de gunoi, ceasuri
urbane, 2 opere de artă urbană, module stații de așteptare, sisteme de semnalizare a celor 3 trasee
de vizit are.
Se vor realiza elemente de securizare a traseelor de vizitare și vor fi amenajate zone verzi.
Sistemul de iluminat public și architectural va fi compus din stâlpi metalici și corpuri de
iluminat de tip lampadar, proiectoare și corpuri de iluminat deco rative montate pe sol.
Se reabilitează și conductele de canalizare existente, în lungime de 2011 ml, astfel
asigurându -se legătura cu cele din partea de jos a orașului.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
17 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Arad
Municipiul Arad este reședința și cel mai mare oraș al județului Arad, situat pe cursul
inferior al râului Mureș. Localitatea constituie pentru România un punct de importanță major în
ceea ce privește industria, dar și din punct de vedere al transporturilor, fiind un mare ora ș de
graniță spre Europa de Vest.
Orașul Arad este un oraș încărcat de monumente și atracții turistice. Actuala cetate a
Aradului este unul din cele mai importante monumente istorice existente, în momentul de față, în
zona de vest a țării .
Pentru toți ce i 172.000 de cetățeni ai Aradului centrul i storic repre zintă un factor de
identitate locală, pentru locuitorii zonei istorice el este mediul de viață de zi cu zi. Aceștia
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
18 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
locuiesc și muncesc în aceleași clădiri în care noi, ceilalți, vedem valor i de patrim oniu și mărturii
culturale demne de a fi păstrate. Întreaga zonă cunoaște încă probleme variate ce necesită un
efort susținut de rezolvare:
• Lipsa intervențiilor de întreținere sau intervențiile nesupravegheate cu materiale
neprotrivite din ultimii ani au generat un stadiu avansat de degradare nu doar a fațadelor și
elementelor decorative, dar și a instalațiilor, rețelelor, structurii de rezi stență și implicit a calității
vieții în aceste imobile.
• Piața imobiliară a generat presiune speculativă asupra proprietăților în zone istorice
blocând astfel demersuri de reabilitare consistente
• Resursele financiare ale marii părți a locuitorilor su nt insuficiente
• Creșterea traficului individual a generat supraîncărcarea domeniului public cu
automobile staționate și o creștere a traficului, diminuând capacitatea de găzduire a spațiilor
publice
• Apariția unor centre tip shopping mall a generat o scădere de atractivitate a centrului
istoric pentru locuitori și comercianți punând în pericol și aprovizionarea de proximitate a zonei
istorice
• Atractivitatea și accesibilitatea domeniului public și a instituțiilor publice trebuie
extinsă și întărită.
Municipiul Arad a demarat o seri e de programe și proiecte în ve derea reabilitării și
revitalizării centrului istoric .
Analiza situației existente
Parcuri, squaruri și spații verzi
Un rol însemnat îl ocupă falezele Mureșului cu parcurile adiacente. Acestea reprezintă
majoritatea covârșitoare din întreaga suprafață verde a zonei și deservește locuitorii din întregul
oraș, cei din zona centrală reprezentând circa 8 % dintre aceștia. Adiacent acestora se află cele
mai importante instituții ale orașului. La sud , în zona carti erului Drăgășani accesul către Mureș
este limitat de Fabrica de Zahăr și Teba prin suprafețele mari ale acestora ce blochează trama
strada lă mărunțită. De asemenea traseul în lungul Mureșului către această zonă este actual greu
accesibil ș i parțial impracticabil.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
19 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Trama stradală neregulată oferă numeroase scuaruri de calitate am bientală și de ședere
deosebită. Majoritatea acestora sunt actual ne amenajate corespunzător și pot fi valorificate prin
intervenții minime pentru locuitorii din zo nă.
Bulevardul Revoluției este prin aliniamentele de arbori și suprafețele verzi, pe zona de
mijloc, unul din principalele spații cu caracter verde din oraș. Momentan zonele de mijloc sunt
puțin accesibile și utilizate. La capetele bulevardului se află Piața Avram Iancu și parcul
Pădurice. Piața Avram Iancu în mod special necesită o restructurare prudentă cu restructurarea
traseelor carosabile.
Aliniamentele stradale sunt un factor decisiv pentru calitatea cli mei și caracterul străzilor.
Îngrijirea nea decvată prin tăiere excesivă a unora dintre copaci a dăunat acestora și calității
spațiului urban. Întreținerea aliniamentelor trebuie să garanteze durata de viață a ar borilor și o
bună geometrie a acestora față de spațiul public.
În zona studiată parcur ile, scuarurile verzi, locurile de joacă și te renurile de sport sunt in
general bine amenajate. Prezența cursu lui Mureșului și a unor vaste suprafețe adiacente acestuia,
în afara suprafeței fortificației, pune încă probleme de accesibilitate și utili zare. Prin amenajarea
acestor suprafețe, cu mijloace simple în pri mele faze se poate obține un plus de valoare deosebit
pentru zonele rezidențiale învecinate și o atracție pentru vizitatorii Aradului.
Străzi și piețe, scuaruri urbane
Zona istorică are un po tențial deosebit dat de trama stradală și alini amentele construite.
Străzile și piețele de aici sunt atracția turistică principală a orașului. De calitatea lor depinde
atractivitatea pentru antreprenoriat, gastronomie, turiști și în primul rând pentru locu itorii
Aradului. Măsuri de diminuare a traficului, asigurarea locurilor de parcare în paralel cu creșterea
atractivității mijloacelor de trans port în comun și a mijloacelor de mobilitate alternativă,
integrarea infrastructurii și rețelelor în imag inea de a nsamblu sunt câteva mă suri necesare pentru
a crește decisiv calitatea spațiilor publice ară dene și a încurajării utilizării acestora de către
locuitori. În special micile scuaruri în zone ca Biserica Sârbească sau Biserica Reformată, str.
Dreseanu sau Cozia pot aduce un plus calității locuirii în zonele de vecinătate și pot deveni
nodurile unei rețele co ntinue și calitative de spații publice. Rolul unor intervenții atente și
calitative de mici di mensiuni nu trebuie subestimat ca factor de coeziune a vecinătăților de
cartier.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
20 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
O mare parte a spațiilor publice necesită încă investiții din punct de vedere al pavajelor,
iluminatului public, dotărilor și în mod special din punct de vedere al accesibilității pentru
persoane în vârstă, persoane c u disabilități și copii. A u fost realizate lucrări de pietoniza re și se
intenționează continuarea acestora pe tronsonul dinspre str. Mețianu (acum pietonală) către piața
Avram Iancu și Mureș. Calitatea investițiilor trebuie să fie un subiect de permanentă
îmbunătățire.
O mare parte dintre străzile zonei studiate și -au păstrat caracterul de străzi rezidențiale
liniștite, c u fronturi un itare și cu plantații de alinia ment intacte, toaletate corespunzător. Alte
străzi au fost sărăcite de vegetație, arborii de aliniament fiind toaletați brutal, și ale căror fâșii
verzi au fost ulterior sigilate cu asfalt pentru a ușura parcarea autove hiculelor. Cu toate acestea,
în afara străzilor de preponderent interes public, atmosfera zonei este una liniștită și calmă,
nederanjată de traficul auto, care nu a fost perceput ca un factor major de conflict.
În partea centrală a zonei studiate t rama stradală neregulată, cu intersecții la unghiuri și
direcții libere are ca rezul tat mici spații publi ce, lărgiri ale trotuarelor sau chiar sc uaruri urbane.
Aceste spații as cund un potențial deosebit pentru creșterea calității spațiului public și a ofer tei
acestuia pentru viața cotidiană a rezidenților sau pentru evenimente temporare potrivite cu s cara
si caracterul zonei respec tive.
O zonă aparte este zona cartierului Drăgășan la sud de strada Prepa randiei prin trama
stradală, regimul de înălțime la or igine pe P, P+1, alternând cu regim de înălțime de P+4 și P+8.
Zona a cunoscut o serie de reparcelări în vederea implementării unor investiții majore (locuințe,
industrie) după și înainte de 1989. Stratul de uzură a străzi lor este deficitară (străzi neasfa ltate).
Caracterul străzilor adesea lip sit de aliniament stradal sau spații pentru pietoni. Aici se găsesc un
număr relativ mare de spații neamenajate la intersecția unor străzi (de ex. Str. Veronica Micle/str.
Bârsei). Această zonă necesită ate nție sporit ă în vederea stabili zării cartierului și evitării unei
fluctuații de populație majore.
Un potențial major îl au piețele agroalimentare Piața Mare și Piața Mică prin poziția în
cadru structurii urbane și gradul de atractivitate pentru toate grupele de interes, inclusiv turiști.
Reamenajarea aces tora poate aduce un plus valoros zonei istorice pe r ansamblu. Ele sunt
percepute ca elemente identitare puternice încă din momentul prezent, ale căror funcționalitate și
stare poate fi îmbunătățită fără a li se afecta caracterul și rolul. Oferta lor este și acum foarte
diversi ficată, de la produsele consu mate cotidian la cele dedicate turiștilor ca specialități locale.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
21 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Patrimoniu construit și locuire
Locuire în patrimoniu imobil
Zona studiată cuprinde un număr mare de monumente istorice des tinate parțial sau
exclusiv locuirii. A avea un patrimoniu construit viu înseamnă păstrarea locuirii în zonele
istorice și evitarea transformării acestora în așa numite mall -uri în aer liber cu funcțiuni exclusive
comerciale sau de servicii. După o perioadă de investiții minime înainte de 1989 aproape întreg
fond locativ aflat în proprietatea statului a fost privatizat printr -o serie de legi ce aveau în vedere
diminuarea costurilor de întreținere pentru autorități și satisfacerea dorinței de proprietate a
locuitorilor. Acest lu cru combinat cu nesiguranț a asu pra proprietății datorate cererilor d e
retrocedare au dus la întreru perea măsurilor de întreținere, în special pe suprafețele proprietate
comună, cum sunt acoperișuri, curți, casa de scară. fațade, structura de rezistență, ce presupuneau
un ef ort comu n a proprietarilor. Lip sa asociațiilor de proprietari și funcționarea deficitară a
acestora a agravat situația ducând la acumularea unor degradări ce periclitează patrimoniul
construit.
Chiar și degradări ale unor elemente decorative ale unor clădiri altf el în stare bună pot
duce la periclitarea spațiului public prin desprinderi de tencuială sau ornamente și produc daune
de imagine însemnate întregului oraș. O problemă în acest s ens este și integrarea defectoa să a
rețelelor edilitare, de comunicație ș.a. î n zona istorică. Creșterea confortului câștigat prin
introducerea acestor utilități este diminuată de efectul vizual și distrugerea parțială a unor
elemente decorative, tâmplării sau a zidăriei de rezistență. O mare parte din infrastructura tehnică
din sub sol este de asemenea deficitară și produce daune da torate infiltrațiilor de apă.
Implementarea planului de reabilitare va depinde de alocare de suficiente fonduri publice
și private în scopul declanșării procesul de finanțare a utilităților publice și de a tragere și
implicare a sectorului privat în realizarea de investiții. Cheltuielile publice și private ating
următoarele domenii de investiții:
1. asigurarea infrastructurii esențiale conținând drumuri, utilități publice;
2. asigurarea de lucrări pentru îmb unătățirea infrastructurii sociale (elemente atractive de
reper pentru comunitate);
3. asigurarea suportului pentru investiții ancoră, cu rol de catalizator în revitalizarea
anumitor zone/clădiri din centrul istoric;
4. creșterea percepției de piață asupra zonei istorice;
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
22 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
5. asigurarea investițiilor comerciale (cafenele, restaurante, soft -hoteluri săli audio -video,
și anumite elemente de infrastructură legate de informații precum circuitele turistice și
evenimente culturale/artistice din centru istoric).
Eficientizarea Infrastructurii tehnice și a mobilității
Măsurile impuse vizează în principal creșterea calității de ședere și petrecere a timpului a
timpului liber p recum și creșterea calității lo cuirii în zona de de intervenție. Arad beneficiază
deja de un studiu de trafic și de un masterplan cu orizont 2025 realizat în conformitate cu
principiile abordării integrate de management a traficului și de revitalizare a zonelor istorice.
Este de subliniat și necesitatea prevederii unor măsuri de racordare a cetăț ii la structura urbană a
orașului în viitor, malurilor Mureșului revenindu -le un rol semnificativ și în acest sens.
Situația locurilor de parcare necesită atenție deosebită. Momentan automobilele parcate
ocupă suprafețe foarte mari ale domeniului public ș i prejudiciind calitatea ac estuia în mare
măsură. De aseme nea lipsa unui sistem de evidență și ghidaj electronic a locurilor de parcare în
combinație cu parcaje sub sau supraterane fac ca accesul auto în zona istorică să fie dificil și
neplăcut. Amenajarea precisă a locurilor de parcare și realizarea uno r parcări sunt necesare
pentru decongestionarea spațiilor urbane și redarea lor oamenilor. De asemenea este necesară
introducerea unui sistem de management a traficului automatizat, cu accent pe prioritizare a
transportului pu blic. Accesul facil la instituțiile și atracțiile publice din zona centrală prin
transportul public ca alternativ ă l automobil poate duce la scă deri semnficative a traficului
individual și implicit la creșterea calității locuirii și spați ului public în zona vizată.
Este esențială creșterea siguranței pen tru pietoni. În acest sens o im portanță deosebită o
are asigurarea perimetrelor școlilor și a tra seelor către școli, introducerea de zone cu limită de
viteză 30km/h.
Infrastructura edilitară are momentan un caracter intruziv în spațiul public și af ectează
negativ imobilele istorice din zona de intervenție. Acest lucru se datorează abordării fragmentate
atunci când se iau măsuri de modernizare sau extindere a rețelelor, ce nu țin cont de calitatea de
ședere a spațiului public s au de calitatea spațiilor în ge neral, la nivel de oraș sau de imobil (rețele
de gaze naturale etc). Iluminatului public îi revine un rol important pentru definirea unui spațiu
urban coerent, sigur și calitativ, se impune așadar relizarea unui concept de iluminare unitar și
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
23 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
diferențiat (iluminat rutier, ilumi nat zone pietonale, iluminarea intersecțiilor, iluminat ambiental
sau arhitectural) pe zona de interes.
Reamenajarea străzilor pentru prioritiza rea traficului pietonal, creșterea siguranței,
creșterea accesibilității pentru toate grupele de vîrstă și persoane cu handicap presupune:
• Campanii de conștientizare a conducătorilor auto cu privire la drepturile pietonilor
• Proiecte de accesibilizare a Cetății în perspectiva deschiderii acesteia publicului
• Modernizarea stațiilor de transport public
• Realizarea unei infrastructuri unitare pentru bicicliști, inclusiv puncte de trecere la
transportul public
• Conectarea orașului la cetate prin podu ri pietonale provocări actuale privind eficiența
infrastructurii tehnice și a mobilității
• Lipsa abordării integrate a modernizărilor/extinderilor de rețele în raport cu patrimoniul
și spațiul public
• Eficiența scăzută a sistemului de termoficare (este însă pozitiv demersul administrației
în vedere remedierii acestui aspect)
• Lipsa unui concept de iluminare publică eficient și diferențiat
• Starea carosabilului și trotuarelor
• Existența unor străzi neasfaltate în zona centrală
• Volum de trafic individual mare și invaziv raportat la spațiul public, calitatea acestuia și
calitatea locuirii în zona istorică
• Proporția redusă de utilizare a bicicletelor ca mijloc de transport la nivelul municipiului
• Utilizarea excesivă a spați ului stradal pentru parcare
• Gradul de accesibilitate a sistemului de transport public pentru persoane cu handicap
• Gradul mic de inteconectivitate a transportului public și individual la nivel regional
• Lipsa unei infrastructuri pentru utilizatorii de biciclete
Prin evoluție centrul istoric al Arad ului este o zonă mixtă cu un pu ternic fond locativ ce
asigură atractivitatea și vitalitatea sa. În același timp aici se află cele mai multe monumente
istorice sau ansambluri protejate. Păstrarea patrimoniul ui construit este de importanță pri oritară
pentru identitatea orașului și pentru dezvoltarea sa ulterioa ră. În aceeași măsură încurajarea unui
centru istoric caracterizat de vitalitate este esențială. Pentru ca acest lucru să se întâmple este
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
24 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
obligatorie î ncurajarea și păstrarea locuirii în zonele istorice, luând în considerare aspectele
evoluției demografice previzionate.
Transformarea străzilor, scuarurilor și a piețelor
Strategia presupune rebalansarea intereselor, între traficul pietonal și cel motori zat.
Prioritatea acordată diferițilo r utilizatori ai spațiului stra dal, în momentul planificării, în această
ordine:
• pietoni
• cicliști
• utilizatori ai transportului în comun
• servicii urbane (urgențe, salubritate)
• alt trafic motorizat
Această categorie este un pachet consi stent, care identifică diferite le caractere ale
străzilor din zona de studiu cu un grad diferit de reprezentativitate. Unele străzi si -au păstrat
calitățile, conferind un caracter propice pentru locuire, prin plantații de aliniament corect
îngrijite, prin trotuare doar pentru pietoni și cu locuri de parcare integrate în profilul străzii fără a
elimina fâșiile verzi tradiționale.
Utilizarea spațiilor publice
Caracterul și calitatea vieții oferită de spațiile publice „v ii” este oferită în mare parte de
gradul de flexibilitate în găzdui rea de activități tem porare.
Nu numai evenimente importante sunt avute în vedere, ci și activități de anvergură mai
mică, în spațiile mai puțin importante, dar care con tribuie decisiv la î ncurajarea vieții publice a
vecinătăților rezidențiale. Activitățile temporare trebuie să acope re printr -un bun echilibru
spectrul comercial, artistic, sportiv.
Târgurile, competițiile, spectacolele ar tistice sunt deja o parte indis pensabilă a vieții
urbane intense, specifice unui oraș de dimensiunea și diversitatea Aradului. Locul acestora nu
este doar în spațiile specia lizate, ci ele caută contactul direct cu locuitorii și vizitatorii orașului în
spațiul public, cel care trebuie folosit democratic și fle xibil.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
25 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Sighi șoara
Sighișoara este un oraș situat în județul Mureș, Transilvania, România. Municipiul are o
populație de 28.102 locuitori .
Proces ul de dezvoltare urbană integrată se realizează pentru menținerea caracterului și
identității istorice a Centrului Istoric – centru care și -a păstrat în cea mai mare parte nealterată
organizarea spațiului urban și calitatea construcțiilor ce o compun .
Cetatea păstrează în afară de valorile istorice și arhitecturale, valori urbanistice
reprezentate de fragment e de țesut urban (trame stradale, parcelar) și elemente ale unor
importante operațiuni urbane în epoci istorice succesive.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
26 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Zona cuprinde cea mai mare parte a siturilor, monumentelor și ansamblurilor înscrise în
Lista Monumentelor Istorice pentru Municipiului Sighișoara, în primul rând având funcțiunea de
locuire cât și elemente reprezentative pentru funcțiuni de cult, cultura, învățământ, administrație .
Interventiile sunt permise cu condiția respectării regulilor ce au determinat construirea
inițială. E ste interzisă comasarea parcelelor/proprietăților, pentru a nu crea rupturi de
scară/gabarit la clădiri/fronturi de strada, valoare ce a permis înscrierea în L.P.M. a Cetății. S e
vor utiliza spațiile podurilor prin amenajarea , în volumul existe nt, a unor spații utile/lo cuire. S e
vor menține toate elementele originale ale acoperișurilor (a 5 -a fațada a caselor cu valoare pentru
imaginea urbana a Cetății) și nu vor fi modificate sau dezafectate lucarnele existente; intervenții
noi în acest sens se vor realiza cu respectarea tipologiei existente la fiecare tip de casă.
Renovarea urbana a zonei se va realiza prin punerea în valoare a spațiilor curților interioare,
vizibile din spațiul public, refacerea/restaurarea împrejmuirilor degradate, refacerea pavimentelor
tradiționale – în interiorul curților și în spațiile publice – (străzi, piețe), amenajarea grădinilor și a
vegetației din interiorul curților.
În Cetate se recomandă păstrarea caracterul predominant rezidențial și vor trebui
încurajate amenajă rile de spații restaurate pentru exercitarea de funcțiuni tradiționale:
meșteșuguri, artizanat.
Vor fi menținute (conservate/ restaurate / puse în valoare) imobilele sau părți componente
ale imobilelor înregistrate ca monumente pe Lista Monumentelor Istori ce, pasajele de trece re
(gangurile) pe sub i mobile, elemente arhitecturale și decorative (sistemul de acoperire: pante,
învelitoare, coșuri de f um, copertine, balcoane, elemente de decor ale fațadei: arcade, frontoane,
profile decorative) , elemente de sep arare/ împrejmuire ale parcelelor, elemente de mobilier
urban /sculpturi, amenajări ale spațiilor publice (pavimente, spații verzi) aferente imobilelor.
Pentru imobilele înregistrate ca monument istoric, măsurile de conservare și
protejare inc lud și elemen tele de arhitectură interioare (inventariate ca elemente
valoroase): bolț i, plafoane din grinzi de lemn, scări, profile decorative, picturi interioare,
lambriuri, pardoseli și toate elementele f uncționale cu valoare decorativă/istorică (ex.
sobe) aparținân d imobilului. Menținerea în situația originală și restaurarea lor vor trebui
asigurate în aceleași condiții ca și pentru elementele exterioare.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
27 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitecturală sunt premise lucrările de
reconversie funcțională și modificări interioare cu condiția păstrării aspectului exterior, inclusiv
forma acoperișului original) și refacerii elementelor valoroase.
Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise – se pot face cu condiția ca
noile construcții sa fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural.
Sunt interzise lucrările de îmbunătățire asupra construcțiilor incompatibile din punct de
vedere funcțional sau arhitectural cu z ona, altele decât cele menite să contribuie la schimbarea cu
o funcțiune compatibila cu zona și armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei istorice.
Protejarea cadrului construit si a vestigiilor istorice
Intervenția asupra clădirilor monument și a altor construcții protejate precum și în
parcelele acesto ra, se vor face în conformitate cu legislația în vigoare. În cazul executării uno r
lucrări noi de construcție sau a înlocuirii unor construcții existente este obligatorie descărcarea
terenului de sarcina arheologică. Descoperirea în cursul lucrărilor a uno r fragmente de
arhitectur ă veche (bolți, sculpturi, decorații) necunoscute în momentul autorizării trebuie
declarată imediat emitentului conform prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate
decât în măsura în care ele nu vor prejudicia cerceta rea, conservarea sau punerea în valoare a
vestigiilor descoperite. Adâncirea solu lui, legată de punerea în valoare a situației inițiale, este
posibilă cu condiț ia de a nu aduce prejudicii sit ului în ansamblu și de a nu împiedica scurgerea
apelor meteorice.
Condiții de acces si circulații
1. Accese
Pentru a fi construibil, un teren trebuie să aibă acces la un drum (stradă), fie direct, fie
prin intermediul unui pasaj amenajat prin proprietatea vecină de min. 3.0m lățime.
Caracteristicile acceselor în toate cazurile, inclusiv circulațiile pietonale, trebuie să permită
satisfacerea regulilor minimale privind asigurarea accesului mijloacelor de stingere a incendiilor,
de protecție civilă , salvare, circulația persoanelor cu dizabilități locomotorii. Parcările co lective,
necesare locuitorilor Cetății sau funcțiunilor prezente în zonă vor trebui să dispună de accese
proprii fără să aducă nici o impietate circulației generale și vor trebui amplasate în zone cu
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
28 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
vizibilitate redusa pentru turiști . Este interzisă ampla sarea garajelor individuale (izolate) chiar și
în construcții provizorii în interiorul parcelelor acestor zone istorice de referință.
2. Circulații
Se păstrează traficul auto pentru riverani numai pe străzile perimetrale către zone de
parcare . Se va desființa separarea prin bordură între spațiul pentru pietoni și cel pentru mașini,
realizându -se demarcări vizuale între spații la nivel de textura și culoare a pavimentelor, se vor
face amenajări prin mobilier urban (iluminat general și local, bănci, jardiniere, etc.), arborii sau
spațiile verzi vor fi menținute în zonele existente.
Staționarea autovehiculelor
Parcajele aferente locuirii cât și oricăror funcțiuni se vor asigura în afara spațiului
drumului public și în zone lipsite de vizibilitate din domeniul public/trasee turistice. Pentru
funcțiuni necesitând mai mult de 10 locuri de parcare, acestea se vor realiza într -un parcaj sau
garaj colectiv realizat în afara zonei. Calculul capacității de parcare în funcție de obiectiv, modul
de amplasare și detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu « Normativul
departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localități urbane » (indicativ P 132
– 93) și anexa nr. 5 a Regulamentului General de Urbanism. Pentru clădirile cu front l a străzile cu
interdicție pentru traficul auto, numărul de locuri de parcare se va asigura strict pentru locatarii
permanenți și pentru autovehiculele din dotarea unităților river ane la interiorul parcelei, dacă
spațiul liber o permite și nu dăunează veder ilor asupra Cetății din punctele – reper ale acesteia:
Turnul cu ceas, Biserica Evanghelica din Deal, Primăria SIGHIȘOARA.
Aspectul exterior al clădirilor
Reguli generale
Orice construcție nouă care va completa părți dispărute sau degradate ale unei clădi ri
existente trebuie sa se înscrie armonios în zonă, urmând să pună în valoare clădirea originală. În
acest sens proiectele pentru construcțiile noi vor trebui – prin proporții și compoziția fațadei – să
pună în valoare ritmul parcelarului tradițional și s ă asigure, prin înălțime, forma și dimensiunile
golurilor – o continuitate în peisajul străzii sau al curților interioare, în special pentru zonele
vizibile din traseele turistice de parcurgere a Cetății sau din zonele de belvedere. Sunt interzise
imitațiile de materiale ca : piatra falsa, cărămidă falsa, lemn fals, folosirea în exterior a unor
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
29 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
materiale fabricate pentru interior și materialele de construcție precare (de tip azbociment, tabla
ondulata, plastic drept sau ondulat, etc.) utilizarea improprie a materialelor (placaje
ceramice,suprafețe metalice strălucitoare, suprafețe vitrate de mari dimensiuni, tâmplărie din
PVC culori stridente) atât la clădiri cât și la elementele minore (ex. copertine) . Pentru toate
construcțiile, fața dele spre curte, spre strada și spre vecini, vor fi de aceeași calitate arhitecturală
ca și fațada principală chiar și atunci când rezultă un calcan.
Spații libere
Suprafețele marcate în planșa de reglementări anexă ca spații verzi existente, sunt
interzise a primi o altă destinație. Grădinile din curți propr ietate privată vor fi amenajate
corespunzător culoarelor de vizibilitate de care beneficiază. Spațiile libere din față construcțiilor
în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuita te cu spațiul public, chiar atunci
când frontul este retras de la aliniament și nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de
parcare. Parcajele în aer liber cu mai mult de 8 locuri vor trebui dispuse cu grija spre a nu fi
vizibile din domeniul publi c .
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
30 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
CAPITOLUL 3
ELEMENTE DE CALCUL PENTRU ALIMENTAREA CU APĂ ȘI
CANALIZARE
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
31 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Sistemul de alimentare cu apă
Generalități
Necesarul de apă potabilă pentru localități cuprinde total sau parțial, conform STAS
1343/1 -95, următoarele categorii de apă:
– apă pentru nevoi gospodărești: băut, preparare hrană, spălatul corpului, spălatul
vaselor, curățenia locuinței, utilizarea WC -ului, precum și pentru creșterea animalelor de pe
lângă gospodăriile proprii ale locuitorilor;
– apă pentru nevoi publice, unități de învățământ de toate gradele, creșe, spitale,
policlinici, băi publice, cantine, cămine, hoteluri, restaurante, magazine, cofetării, unități pentru
distribuirea locală a băuturilor răcoritoare, fântâni de băut apă, compl etare la fântânile
ornamentale, dacă nu sunt alte surse etc.;
– apă pentru stropitul spațiilor verzi;
– apă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, când nu se poate altfel, apa
va fi luată din rețeaua de apă potabilă, total sau parțial;
– apă necesară pentru unități industriale: apă pentru nevoile igienicosanitare și apă
pentru procesele tehnologice ce necesită apă potabilă, când aceasta nu poate fi asigurată din surse
proprii;
– apă pentru nevoi proprii ale sistemului de alimentare cu apă (preparare reactivi,
evacuare nămol, spălare filtre, spălar e aducțiuni, rezervoare, etc.);
– apă pentru spălarea periodică a rețelei de canalizare: de regulă apa nu va fi potabilă
decât în cazuri bi ne justificate;
– apă necesară pentru combaterea incendiului.
Sistemul de alimentare cu apă reprezintă totalitatea construcțiilor și instalațiilor utilizate
pentru satisfacerea necesarului de apă al centrelor populate și industriale și se compune din:
captarea apei, instalațiile pentru corectarea calității sau tratarea apei, transportul (aducțiunea),
înmagazinarea, pomparea și distribuția apei.
Sistemul de alimentare cu apă cuprinde : instalațiile exterioare și instalaț iile interioare de
alimentare cu apă .
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
32 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Elemente componente
Sursa de alimentare
Sistemul de c aptarea a apei
Stații de pompare
Stații de tratare
Rezervoare de î nmagazinarea apei
Rețele de distribuț ie
Schema generală a unei alimentări cu apă potabilă
1. sursa de apă
2. Instalaț ii de captare
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
33 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
3. Instalaț ii de tratare
4. Apeducte
5. stații de pompare
6. rezervoare de î nmagazinare
7. rețele de distribț ie
Schema rețelelor ține cont de rețeaua de străzi , repartiț ia pu nctelor de consum , rel ieful
terenului . Se compun din urmă toarele conducte :
conducte principale –care transportă apa de la rezervoare sau staț ii de pompare în
sectoarele de consum ;
conducte de serviciu sau conducte publice –care transportă apa de la conductele
principale la punctele d e branș ament ale staților de hidrofor sau a clă dirilor. De asemenea se pot
monta hidranți exteriori sau hidranți pentru stropit spaț ii verzi.
După forma î n plan se disting:
• rețele ramificate – prin care apa circulă într -o singură direcț ie
• rețele inelare – alcătuite din bucle sau ochiuri î nchise, la care apa poate ajunge din
cel puțin două direcț ii
• rețele mixte – cu porțiuni inelare și porț iuni ramificate
După numă rul de conducte de transport se disting :
• Rețele cu o singură conductă de distribuț ie a apei pentru uz menajer și combaterea
incendiilor.
• Rețele cu conducte separate pentru fiecare fel de consum : menajer industrial combaterea
incendiilor.
• Retele cu conducte comune pentru anumite categorii de consum a apei.
Rețeaua de distribuție cu apă este format ă din bare (conducte), noduri și o sursă de
alimentare a rețelei (rezervor, stație de pompare).
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
34 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Conform Normativ I 22 -99 la realizarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de
alimentare cu apă și de canalizare ale localităților se top utilize tuburi din:
Fonta ductile
Polietilenă de înaltă densitate
Poliester armat cu fibre de sticlă și inserție de nisip
Beton precomprimat
Beton armat
Beton simplu
Gresie ceramic
La proiectarea rețelelor de alimentare cu apă se r espect prevederile SR 4163 -1, SR 4163 –
2 și STAS 6819. Proiectarea rețelelor exterioare de canalizare se va face conform STAS 3051.
La proiectarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă se prevăd:
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
35 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Armături de închidere (robinete) ventile de aerisire -dezaerisire -golire, hidranți de
incendiu, fântâni publice, cișmele cu jet;
Cămine pentru armături și branșamente;
Compensatoatoare de montaj sau pentru preluarea dilatării;
Masive de ancoraje și massive pentru probe de presiune necesare pentru preluarea
eforturilor axiale;
Dispositive de măsură și control
Pentru rețelele de canalizare exterioare se prevăd următoarele construcții accesorii:
Cămine de vizitare
Camera de intersecții
Guri de scurgere
Guri de zăpadă
Cămine de spălare
Proiecta rea unei rețele de alimentare constă în:
Memoriu explicativ
Piese desenate
Memorial explicativ trebuie să conțină:
Datele necesare proiectării
Amplasamentul localității cu datele referitoare la cotele terenului
Amplasamentul tuturor consumatorilor cu consumurile lor
Calculul consumului de apă al populației, consumuri concentrate și al
întreprinderilor industrial
Calculul consumului de apă pentru combaterea incendiilor
Determinmarea debitului de calcul pentru fiecare tronson al rețelei de distribuție a
apei
Dimensionarea rețelei de distribuție a apei
Verificarea rețelei de distribuție la incendiu în ora consumului maxim și la avarie
Determinarea sarcinilor de funcționare a rețelei
Determinarea capacității rezervorului sau castelului de apă
Calculul condu ctelor de aducțiune
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
36 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Detalierea rețelei de alimentare și a conductelor de aducțiune
La întocmirea proiectului rețelei de alimentare, după determinarea diametrelor și alegerea
pieselor fasonate și a armăturilor, se realizează detelierea acesteia.
Detalierea se face pe desene de execuție, unde, prin semne convenționale, se indică
armătura și piesele fasonate din care trebuie sa se compună diferitele noduri ale rețelei.
Pentru proiectarea unei rețele de alimentare nu este suficient să se determine valorile
debitelor orare, ci trebuie să se cunoască variațile debitelor pe ore. Cunoscând coeficientul de
neuniformitate orară se pot stabili graficele caracteristice de variație ale debitului în timpul unei
zile.
Prima operație în calculul unei rețele constă în deter minarea debitelor de calcul pentru
fiecare conductă a acesteia.
Pentru conductele de apă ale localităților, se folosește o schemă teoretică simplificată a
distribuției apei, admițându -se, în mod convențional, că apa debitată în rețea se consumă în mod
uniform pe întreaga lungime a rețelei. Cantitatea de apă cu care se alimenteaăză fiecare tronson
este proporțională cu lungimea acesteia.
Alimentarea rețelei în orele de consum maxim de apă se face din două direcții opuse: de
la stația de pompare și din reze rvor (castel). În acest caz trebuie să se determine, în primul rând,
debitul de apă care intră în rețea de la stația de pompare și de la rezervorul de apă. Acest lucru se
face cu ajutorul graficului consumului de apă și cel de alimentare, care dau relația dintre
cantitatea de apă consumată și cantitatea de apă furnizată de pompe.
Diferențele dintre debitul în ora consumului maxim și debitul furnizat de pompe,
reprezintă debitul care este furnizat în rețea de la rezervor. Când toate debitele de pe bare sunt
reduse la cele din noduri, limita zonei de alimentare a rețelei de la stația de pompare și de la
castel poate trece poate trece numai prin punctele nodale.
Calculul rețelei de alimentare constă în stabilirea diametrelor conductelor și a valorilor
pierder ilor de sarcină la un consum dat.
Diametrele conductelor sunt necesare pentru construcția rețelei, iar pierderile de sarcină
pentru calculul celorlalte elemente legate de rețea (stații de pompare, castel de apă, etc).
În calculul reț elei de alimentare trebuie luate în considerare momentele cele mai
nefavorabile ale funcționării acesteia, când prin rețea trece debitul maxim de apă care provoacă
pierderile de sarcină maxime.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
37 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
La rețelele de distribuție noi (sub 5 ani) se apreciază că pierderile nu vor fi m ai mari de
15% din volumul de apă distribuită (Kp = 1.15); acestea pot apărea din execuîia
necorespunzătoare, variațiile zilnice de presiune, material cu defecțiuni.
La rețelele de dist ribuție existente, la care se e fectuează retehnologizări și/sau extinde ri,
pierderile pot fi până la 30% (Kp = 1.30). procentele mai mari de 30% ale pierderilor de apă sunt
considerate anormale și impugn adoptarea unor măsuri de reabilitare.
Rețeaua de distribuție trebuie ca lculată pentru următoarele cazu ri de funcționare:
1) Pentru sistemele cu rezervor la începutul rețelei – la debitul menajer maxim
2) Pentru sistemele cu contrarezervor (castel de apă)
a) La debitul menajer maxim
b) La tranzitul maxim în contrarezervor
În ambele cazuri rețeaua calculată se verifică la debitul de incen diu pentru o distribuție
maximă de apă și la avarie. Pentru verificarea rețelei la trecerea debitului de incendiu, pe
teritoriul localității se fixează punctele cele mai nefavorabile ale incendiilor.
La rețelele importante (rețele inelare pentru localități cu peste 50 000 locuitori) trebuie
analizată și siguranța în funcționare a rețelei în cazul unor avarii pe arterele importante.
La rețele foarte dezvoltate (localități cu peste 300 000 locuitori) , acestea trebuie să fie
verificate, în ipote zele de dimensionare luate în calcul și prin determinarea timpului real de
curgere (vârsta apei) a apei în rețea corelată cu calitatea apei (clorul rezidual).
Calculul rețetei de alimentare se bazează pe folosirea unei scheme simplificate de
distribuție a apei pri n care se consider ă că apa transportată prin rețea este consumată în mod
uniform pe întreaga lungime a conductelor. Cantitatea de apă cu care se alimentează fiecare
tronson este proporțională cu lungimea acestuia.
În suma lungimilor conductelor care debite ază apă, intra numai lungimile conductelor
principale, fără a se include lungimea conductelor care trec prin zone neconstruite.
În localitățile în care densitatea populației diferă pe cartiere, debitele specifice se
calculează separate pentru fiecare carti er în parte.
Stații de tratare a calităț ii apei
Corectarea calităț ii apei se r ealizează prin procese specifice :
Sedimentarea – depunerea s uspensiilor mai mari de 0,2 mm î n deznisipatoare
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
38 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Decantarea – depunerea suspensiilor mai mici de 0,2mm î n decantoare .
Tratarea cu coagulant – neutralizarea unor substanț e cu sulfat de Al.
Filtrarea – în bazine î nchise sau deschise cu strat de filtrare din nisip. Apa circulă
de sus î n jos. După viteza de filtrare sunt filtre lente si filtre rapide .P entru curățarea filtrelor se
introduce apă curată de jos î n sus .
Dezinfectarea –cu clor , fluor . – aparate numite cloratoare sau clorizatoare .
Clorare a se face cu Cl în stare gazoasă .
Reducerea durităț ii apei
Corectarea proprietăț ilor organoleptice
Rezervoare de î nmagazinare
Rezervoare le – asigură o rezerv ă de apă pentru compensa ția variaț iei de consum , p entru
cazuri de avarii și pentru stingerea incendii lor. Pot fi din beton armat , cilindrice , cu 1sau 2
compartimente , cu camera de vane. Sunt amplasate îngropat sau semiîngropat – asigurând
protecția termică a apei la variațiile de temperatură .
Instalaț iile aferente unui rezervor:
instalaț ie de alimentare – cu robinet cu plutitor , care comandă printr -o tijă deschidere ,
închiderea robinetu lui în funcț ie de nivelul apei din rezervor.
instalaț ie de preplin – preluarea excesului de apă , î n cazuri de avarie .
instalaț ie de golire
instalație de distribuț ie spre consumatori
conductă de aerisire.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
39 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Rezervor simplu ,parțial îngropat î n sol , cu acope riș placă
1. conductă de alimentare cu apă
2. robinet cu plutitor
3. conductă de distribuț ie a apei din rezervor
4. sorb
5. conductă de racord la pompe mobile pentru alimentarea cu apă necesară combaterii
incendiilor
6. conductă pentru dezamorsare
7. condu ctă de preaplin
8. conductă de golire a rezervorului
9. vane
10. piesă de trecere a conductelor prin peretele rezervorului
11. nivelul rezervei de apă pentru combaterea incendiilor
12. conductă de ocolire a rezervorului de acumulare a apei
13. conductă de aerisire
Rezervoare de inaltime
– Castelul de apă – rezerva de apă , asigură debitul și presiunea in rețeaua publică :
instalaț ie de alimentare , de preaplin , golire , distribuț ie ,incendiu
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
40 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
instalație de iluminat, scă ri de acces , paratraznet.
Cuvă din beton , turn din beton , zidărie de cărămidă sau piatră , funda ie .
-Rezervor de înălț ime p entru alimentarea instalațiilor interioare din clă diri
instalații de alimentare, distribuț ie , preaplin, golire
se izolează împotriva înghețului – cutie de lemn, rumeguș
se montează pe postament din lemn , be ton , profile metalice
Scheme și sisteme generale de canalizare
Sistemul de canalizare al unui centru populat sau industrial este ansamblul de construcții
și instalații, destinat colectării controlate a apelor de can alizare din ansamblul deservit (de la
populație, industrie, apele meteorice, din desecări , etc), transportului acestora până la punctele de
deversare în mediu receptor, epurării până la nivelul de acceptabilitate al mediului și deversării
în mediul recepto r sau returnării circuitului de valorificare.
În general, un sistem de canalizare are în componența sa următoarele grupuri de
construcții și instalații:
a) instalația interioară;
b) racordul instalației interioare la rețeaua exterioară
c) rețeaua exterioar ă;
d) instalații de pompare
e) stația de epurare;
f) construcții de evacuare.
Structura unui sistem de canalizare poate include sau nu toate construcțiile și instalațiile
indicate mai sus (de exemplu: instalațiile de pompare nu sunt necesare la sistemele gravitaționale
de canalizare; stațiile de epurare nu sunt necesare la o mare pa rte dintre sistemele de canalizare a
apelor meteorice).
Racordul instalației interioare la rețeaua exterioară
Instalația interioară a clădirilor se racordează în general la o rețea de incintă, numită rețea
interioară, rețea care descarcă în rețeaua exteri oară printr -un canal de racord și un cămin de
vizitare, numit cămin de racord, ce servește pentru control și intervenții.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
41 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Rețeaua exterioară
Rețeaua exterioară se compune din colectoarele de canalizare (canale subterane și de
suprafață), și din alte construcții auxiliare amplasate între punctele de colectare și stația de
epurare sau gurile de vărsare în emisar.
Colectoarele de canalizare pot fi fata de emisar:
paralele ,
perpendiculare ,
radiale ,
ramificate.
Lucrările auxiliare pe rețeaua de canaliza re sunt:
guri de scurgere care primesc apele meteorice de pe străzi,
cămine de vizitare,
camere de legătură,
cămine de rupere de pantă,
cămine de spălare,
deversoare,
bazine de retenție,
deznisipatoare,
treceri pe sub depresiuni și căi de comunicație.
Stațiile de pompare se construiesc în punctele joase ale teritoriului ce se canalizează,
atunci când – din cauza configurației terenului – nu este posibil ca apele de canalizare să curgă
gravitațional sau viteza de curgere nu este suficientă.
Stația de epur are este alcătuită din totalitatea construcțiilor și instalațiilor prin care se
corectează parametrii de calitate ai apelor uzate influente astfel încât caracteristicele apelor uzate
epurate să corespundă normativelor în vigoare funcție de caracteristicile receptorului.
Construcții pentru evacuare
Construcțiile pentru evacuare trebuie să asigure vărsarea apelor în receptori în condiții de
siguranță pentru sistemul de canalizare și receptor.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
42 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Schema unui sistem de canalizare
1– canale de serviciu (secundare);
2 – colectoare secundare;
3 – colectoare principale;
4 – sifon invers;
5 – cameră de intersecție;
6 – camera deversorului;
7 – canal deversor;
8 – stație de epurare;
9 – colector de descărcare;
10 – gură de vărsare;
11 – sisteme pentru valorificarea nămolurilor rezultate din SE.
Alegerea schemei sistemului de canalizare are la bază:
configurației amplasamentului (topografică, poziție emisari naturali, soluții
sistematizare
ansamblu…) și
elementele funcționale ale utiliza torului.
Rețeaua de canalizare este obiectul tehnologic din sistemul de canalizare, cu rol de
colectare și evacuare a apelor uzate sau/și meteorice în receptorul natural (situat în general în
afara localității, dar nu este obligatoriu în toate situațiile) în condițiile de siguranță pentru
sănătatea utilizatorilor și mediului.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
43 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Natura apelor de canalizare evacuate prin rețeaua de canalizare poate fi diferită: ape uzate
de la folosințe casnice; ape uzate industriale pre – epurate; ape uzate de la folosințe pub lice și
ape provenite din precipitațiile căzute pe suprafața deservită de rețea.
Rețeaua de canalizare evacuează apele de canalizare de pe o suprafață delimitată numită
bazin de colectare. Bazinul de colectare poate fi diferit pentru diversele categorii de ape de
canalizare.
În cazuri justificate rețeaua va fi protejată contra afluxului de ape meteorice de pe
suprafețele vecine localității.
Lucrările rețelei de canalizare
Rețeaua de canalizare este alcătuită din:
colectoarele care asigură transportul apei colectate;
construcțiile accesorii care asigură buna funcționare a rețelei:
racorduri,
cămine de vizitare
guri de scurgere,
deversoare,
stații de pompare,
bazine de retenție,
sisteme de control a calității apei și de măsurare a debitului de apă
transportată.
Apele preluate în rețeaua de canalizare pot proveni de la:
instalațiile interioare ale locuințelor: apă uzată menajeră, sau ape meteorice,
preluate direct sau prin cămine de racord în rețele unitare sau separative;
instalațiile interioare ale c lădirilor cu destinație publică (școli, spitale, unități de
activitate publică, complexe sportive);
apa uzată menajeră provenită de la grupurile sanitare ale unităților industriale;
apa uzată industrială colectată direct sau provenind de la stații de pre – epurare
atunci când condițiile de calitate sunt diferite de cele ale apei admise în rețeaua public;
apa din precipitații, introdusă în canalizare prin gurile de scurgere (apa din ploi,
apa
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
44 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
din topirea zăpezii, gheții);
apa subterană infiltrată prin defecțiunile colectoarelor sau construcțiilor anexe.
Rețeaua de canalizare trebuie să asigure evacuarea apei uzate comunitare în condiții
sanitare adecvate protecției sănătății publice și a apei meteorice în condiții de siguranță stabilite
în prealabil.
Preluarea oricărei categorii de calitate de ape uzate în rețeaua publică va fi condiționată
de:
asigurarea funcționării rețelei publice fără deteriorări, influențe asupra materialului,
pericole sau limitări ale exploatării în sigur anță;
limitarea oricăror influențe negative asupra proceselor biologice din stația de epurare;
cunoașterea permanentă a volumelor de ape uzate și cantităților de poluanți
Alcătuirea rețelei de canalizare
În configurarea rețelei se va lua în considerație:
trama stradală actuală și în perspectivă (minim 25 ani) conform P.U.G.;
situația topografică a amplasamentului pentru asigurarea curgerii gravitaționale;
poziția stației de epurare și a receptorului;
asigurarea evacuării apei pe dr umul cel mai scurt;
abordarea punctuală a zonelor critice: depresiuni, contrapante, subtraversări;
un plan de dezvoltare etapizată în concordanță cu dezvoltarea comunității deservite;
posibilitatea prevederii galeriilor edilitare în zone cu densitate mare de rețele, în zone
centrale, cu trafic intens și terenuri dificile privind pozarea;
soluționarea rațională a rețelei în zonele inundabile; rețeaua va fi astfel alcătuită încât în
cazul inundației să se poată asigura pomparea apei uzate (sau epurate).
Proiectarea rețelei de canalizare
Pentru dimensionare se consideră debitul uzat orar maxim provenit din utilizarea apei pe
tipuri de consum (casnic, public, agenți economici ș.a.) . Debitul reprezintă o valoare de
dimensionare hidraulică a rețelei de canalizare și nu va fi utilizat în calculul de bilanț de ape
uzate .
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
45 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Debitele de ape uzate de la agenți economici se pot determina pe baza de studii, proiecte
similare dar ele trebuie comunic ate de către agenții economici prin protocoale scrise.
Diametre minime
Diametrul minim pentru colectoarele de ape uzate cu curgere gravitațională se consideră
Dn 250 mm; pentru alte sisteme se adoptă diametre speciale.
Pot fi adoptate pentru rețele noi DN= 200mm și DN=150mm în următoarele situații:
colectoarele stradale cu Lmax ≤ 500m, nr. racorduri ≤ 100;
gradul de umplere a ≤ 0,5;
diferența între diametrul colectorului de canalizare și diametrul racordului
min.50mm;
Adâncimi minime și maxime de pozare
Adâncimea minimă deasupra extradosului bolții superioare a canalului, cea mai
mare valoare dintre:
hmin= 0,80 m;
hmin ≥ hîngheț pentru evitarea solicitării materialului tuburilor la ciclurile îngheț
-dezgheț, conform normelor în vigoare;
pentru solicitare a din trafic vor fi făcute calcule speciale;
Adâncimea minimă este impusă și de preluarea racordurilor de la utilizatori; pentru
clădiri fără subsol se impune adâncimea de 1,0 m (la cotă radier), pentru clădiri cu subsol
adâncimea min. – 2,0 m; pentru cons trucțiile cu mai multe subsoluri, în raport cu cotele
subsolurilor și cota rețelei publice exterioare se poate întâlni situația în care apele pot fi preluate
gravitațional sau situația în care toată cantitatea de apă uzată din subsol se pompează în rețeaua
de canalizare.
Adâncimea maximă; pentru diametre cu DN ≤ 400 mm adâncimea maximă s e va limita la
6,0 m (diferența de cotă radier și cotă teren); limitarea este impusă de posibilitatea e fectuării unor
intervenții prin executarea de săpături. La adâncimi p este 2 m racordurile cl ădirilor vor avea
cămin pe colector.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
46 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Dimensionarea hidraulică
Stabilirea debitelor de calcul pe tronsoane
Tronsonul de colector se consideră lungimea între două intersecții sau un tronson de
maxim 250m în aliniament.
Debitul de calcul este debitul din secțiunea aval a tronsonului dimensionat.
Aplicarea calculului este condiționată de:
repartiția uniformă a racordurilor și debitului colectat în canalizare; același tip de
locuințe, cu dotări de instalații tehnico – sanitare similare;
pentru fiecare zonă cu densități și dotări similare va exista și se va utiliza o valoare
pentru qsp,uz. .
Pentru situații având:
racorduri la distanțe mari cu debite concentrate;
regimuri diferite de dotări;
în cazul unor debite cu valori mari (peste 5% sau 10% din debitul transportat), secțiunea
de intersecție se consideră nod de calcul.
Calculul debitelor se va determina prin preluări de debite concentrate, fi ecare tronson
fiind calculat pe baza însumării deb itelor pe tronsoanele amonte.
Rețea de ape meteorice în procedeu separativ
Debite de dimensionare
Cantitățile de ape meteorice, pentru bazine mici (sub 10 km2 = 1.000 ha) se determină
prin metoda rațională care se bazează pe conceptul: o ploaie de frecvență normată va conduce la
realizarea debitului maxim într – o secțiune a unui bazin când timpul de ploaie este egal cu timpul
maxim de curgere din punctul cel mai îndepărtat până în secțiunea considerată; pe această bază
pentru fiecare secțiune de cal cul va exista o singură ploaie cu frecvența normată a teritoriului din
care rezultă debitul de dimensionare.
Frecvența normată a ploii de calcul : notat f; pentru calcule preliminare se stabilește
conform STAS 4273/1983 și SR EN 752/2008 sau după studii s peciale.
Pentru localități cu populație ≥ 100.000 locuitori, frecvența normată a ploii de calcul se
va adopta f = 1/10.
Pentru localități urbane/rurale sub 100.000 loc. proiectantul va lua în considerație:
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
47 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
decizia autorității locale din punct de vedere al protecției zonei total sau parțial; aceasta
va stabilii frecvența normată f = 1/1, 1/2, 1/3, 1/5.
proiectantul va stabili pe baza cerințelor autorității locale debitele și secțiunile
colectoarelor pentru min. 2 frecvențe ale ploii de calcul; pe acest ă bază vor fi evaluate costurile
ambelor opțiuni și pagubele (daunele) determinate de depășirea capacității de preluare a ploii de
către rețea;
se va adopta varianta (opțiunea) având costurile însumate minime și care ține seama de
efectele sociale minime din punct de vedere al protecției bunurilor și persoanelor.
Se vor lua în considerație criteriile de performanță și frecvențele recomandate pentru
proiectare conform SR EN 752/2008.
viteza apreciată,(m/s);
La intersecția a 2 colectoare la primul tronson aval se va lua în calcul valoarea cea mai
mică a timpului ploii de calcul pentru cele 2 colectoare.
Viteza apreciată se estimează pe baza pantei terenului și experienței proiectantului;
valoarea rezultată pr in calculul efectiv nu trebuie să difere cu mai mult de 20% de valoarea
apreciată. Calculul este iterativ.
Pentru bazine mari (> 10 km2) cf. SR 1846 – 2/2007 proiectantul va avea la bază studii
meteorologice (elaborate de Administrația Națională de Meter eologie -ANM) pe baza cărora se
vor stabili hidrografele ploilor de calcul pentru secțiunile caracteristice ale colectoarelor.
Intensitatea ploii de calcul se determină pe baza timpului de ploaie ( tp) și pe baza curbelor IDF
cf. STAS 9470/1973 sau studiilo r de actualizare elaborate de ANM; pentru rețele care deservesc
un teritoriu > 1.000ha proiectantul va comanda la Administrația Națională de Meteorologie studii
statistice pentru amplasament; acestea vor indica ploile maxime istorice ca durată și intensita te și
vor actualiza curbele IDF corespunzătoare zonei amplasamentului.
Intensitatea ploii de calcul se va determina pe zone din sub –sistemul canalizării apelor
meteorice pe baza frecvenței normate adoptate.
Elemente componente pe rețeaua de canalizare
Tuburi pentru realizarea tronsoanelor
DN (mm) al secțiunii rezultă cf. calculului rețelei de canalizare. În general se adoptă
forma circulară ca fiind secțiunea optimă din punct de vedere hidraulic.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
48 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Pentru situații determinate de: spații înguste de pozare , debite minime reduse, debite
mari, se aplică secțiunea ovoid care asigură la aceeași înălțime de apă o viteză de curgere mai
mare.
Pentru colectoare mari (debite de ordinul m3/s) unde se urmărește economisirea spațiului
pe verticală se poate aplica secț iunea clopot.
Alegerea materialului tuburilor pentru realizarea tronsoanelor de canalizare se va face cu
luarea în considerare a următoarelor elemente:
caracteristici și proprietăți fizico – mecanice și constructiv – dimensionale;
rezistențe structurale și procedee de îmbinare;
cerințe impuse la instalare, întreținere și reparații;
rezistența la agresivitatea apei uzate și solurilor cu/fără apă subterană;
durata de viață și siguranța în exploatare;
compatibilitatea materialului la calitatea apelo r uzate transportate;
costul de investiție.
Pentru lungimi de rețele > 5 km se va efectua un studiu preliminar privind raportul cost /
performanță pe baza căruia se va adopta materialul pentru execuția tronsoanelor. Studiul trebuie
să cuprindă:
costurile tuburilor (inclusiv montaj, probe);
factori de compatibilitate privind adaptarea la situația particulară în care se propun a fi
utilizate: natura teren, sarcini permanente și din circulație, calitatea apelor uzate inclusiv
comportarea la risc ( descărcări necontrolate sau accidentale de ape uzate);
garanția duratei de viață; aceasta nu poate fi mai mică de 50 ani;
soluții pentru intervenții necesare obiectiv în exploatare (refacere tub/ mufă spartă,
pierdere etanșeitate, comportare la sarcini seismice și soluții de remediere);
Decizia privind alegerea materialului se va adopta de comun acord: proiectant, operator,
autoritatea locală ca proprietar al rețelei.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
49 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
CAPITOLUL 4
COMPARAȚII DIN PUNCT DE VEDERE AL MANAGEMENTULUI
PROIECTULUI PENTRU UN PROIECT DE REȚELE PENTRU O ZONĂ NOU
CONSTRUITĂ ȘI O ZONĂ ISTORICĂ
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
50 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Generalități
O zon ă nou construită nu beneficiază de nici o structură tehnico -edilitară, reprezentată de
un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă și sistem de gospodărire a apelor uzate. Din
perspectiva consumurilor de apă actuale, dar și prin corelarea cu cantitat ea resurselor existente,
managementul calității apelor reprezintă o componentă principală a managementului factorilor
de mediu și o condiție absolut esențială pentru a asigura dezvoltarea durabilă a societății
omenești, datorită atât aspectelor legate de t ratarea apelor, cât și a celor privind generarea și
posibilitățile de epurare a apelor uzate, ape care, prin deversarea ulterioară, au un impact negativ
asupra calității apelor de suprafață și subterane.
În acest context, realizarea unei rețele de ca nalizare ape menajere și a unei stații de
epurare care să conducă la reducerea poluării, capătă o importanță primordială pentru protecția
sănătății și bunăstarea populației.
Astfel, am analizat comuna Moeciu care nu beneficiază de niciun sistem centraliz at de
alimentare cu apă potabilă și canalizare.
Descrierea investiției
a) Necesitatea și oportunitatea promovării investiției
Analiza potențialului comunității, materializată în lucrarea "Program de dezvoltare
durabilă a comunei Moieciu, județul Brașov în perioada 2007 -2013", concepută prin abordarea
sistemică a fiecărui domeniu de interes, formulează principalele probleme critice cu care se
confruntă comunitatea locală.S -a reușit astfel, o identificare corectă a problemelor critice cu care
se con fruntă comuna, relevând dintr -o perspectivă nouă și solidă, nu doar percepția comunității
asupra problemelor cu care se confruntă, ci și recomandările pe care aceasta le formulează.
Astfel, adunând toate informațiile necesare acestei strategii, s -a contura t ca un important
factor intern ce trebuie rezolvat, de maximă importanță pentru dezvoltarea durabilă a localității,
"Infrastructura tehnico -edilitară, accesul populației și agenților economici la servicii de utilitate
publică".
Necesitatea si oportunitate a investitiei unei rețele de canalizare menajere și implicit a
unei stații de epurare se impune din urmatoarele considerente:
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
51 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
– după realizarea sistemului de alimentare centralizat toate locuințele vor fi alimentate cu
apă potabilă prin branșamente individ uale, drept consecință problema evacuării apelor uzate
menajere va deveni foarte importantă atât privind gradul de confort, dar și în ceea ce privește
sănătatea populației;
– colectarea și evacuarea acestor ape, printr -o rețea de canalizare, și tratarea în instalații
speciale de epurare, la un grad pînă la care numai sunt periculoase pentru cursul de apă(emisar),
reprezintă procedeul cel mai rațional pentru evitarea tuturor inconvenientelor pe care le pot
produce aceste ape.
– reducerea discrepanțelor d intre regiuni prin îmbunătățirea accesului populației la
serviciile publice ;
– nivelul scăzut al investițiilor în sectorul de gospodărire a apei uzate, comparativ cu
cerințele de aliniere la standardele europene.
De asemenea prin impactul pozitiv pe car e îl are realizarea acestui proiect se facilitează
dezvoltarea economică a zonei și se crează premise favorabile pentru extinderea activităților de
valorificare a produselor animaliere specifice zonei.
Nu în ultimul rând se rezolvă o importantă problemă de mediu prin colectarea și
epurarea apelor uzate menajere.
Așadar, putem afirma faptul că, proiectul în sine reprezintă un răspuns la nevoile și
constrângerile identificate la nivelul Consiliului Local al comunei Moieciu, cu impact asupra
nevoilor region ale.Implementarea acestuia va conduce astfel la diminuarea sau ameliorarea
acestor constringeri.
Realizarea unei rețele de canalizare în localitatea Moieciu de sus, cu posibilitatea
joncțiunii cu rețeaua prevăzută în master planul regional pentru satele Mo ieciu de jos și Cheia,
având ca finalitate asigurarea sănătății populației și protecția mediului va conduce la
concretizarea obiectivelor identificate la nivelul Consil iului local al comunei Moieciu.
b) Scenariile tehnico -economice
Un sistem de canalizare reprezintă un ansamblu de construcții și instalații necesare pentru
îndepărtarea apelor uzate de orice natură din centrele populate.Sistemul de canalizare a unui
centru populat, cuprinde ca părți componente, construcții și instalați i pentru :
– colectarea apelor uzate ;
– transportul apelor uzate ;
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
52 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
– stații de pompare ;
– stații de tratare.
Aceste componente sunt interdependente având în vedere satisfacerea confortului igienic
și a sănătății populației. Funcție de factori geografi ci, mărimea localității sau a localităților,
situația economică, etc se stabilește schema sistemului de canalizare a centrului populat.La
alegerea schemei de canalizare s -a examinat, în mod special :
o posibilitatea de evacuare a apelor uzate pe drumul cel mai scurt spre stația de tratare, în
scopul reducerii secțiunii conductelor ;
o posibilitatea evacuării gravitaționale a apelor de canalizare ;
o adoptarea unei adâncimi minime de pozare a conductelor, în funcție de cotele obligatorii
ale obiectelor ce se canalizează, de adâncimile minime de îngheț și de condițiile de rezistență ale
conductelor ;
o reducerea secțiunilor și lungimilor canalelor de ape meteorice pe străzile unde se pot
evacua aceste ape prin rigole ;
o posibilitățile de extindere a canalizăr ii peste limitele cunoscute în momentul proiectului ;
o posibilitatea de realizare a unei etanșeități cât mai bune a rețelei de canalizare ;
o asigurarea, în condițiile cele mai avantajoase, a calității apei evacuate în mediul acvatic,
conform NTPA -001/2005 și NTPA – 002/2005.
În cazul proiectului nostru de canalizare, având în vedere că apele meteorice pot fi
evacuate prin rigole existente și care sunt întreținute foarte bine, s -a adoptat un sistem de
canalizare separativ.
În stabilirea scenariil or tehnico – economice s -a ținut seama de faptul că cea mai mare
pondere din punct de vedere a investiției este cuprinsă de rețeua de canalizare.Executarea rețelei
de canalizare reprezintă una din operațiile dificile din cadrul construcțiilor edilitare, ne cesitând
volume mari de lucrări, a căror realizare angajează importante cantități de materiale și forță de
muncă cu calificare deosebită.
In cazul unei zone istorice rețeaua de canalizare pluvială se află într -o stare avansată de
degradare, prezentând spar turi și colmatări. Această situație conduce la infiltrații în rețeaua de
canalizare menajeră existent, în timpul precipitațiilor. Având în vedere situația prezentată, se vor
efectua lucrări asupra rețelelor de apă potabilă și canalizare menajeră, se asupra rețelelor de
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
53 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
canalizare pluvial, pentru a se avita viitoarele deterio rări ale acestei zone cu o bogată încărcătură
istorică și arhitecturală.
Principalele deficiențe ale sistemului de alimentare cu apă sunt pre zentate mai jos:
Grad mare de uzură al obiect elor aferente sistemului de alimentare cu apă
Producerea unui volum de apă mult mai mare decît necesarul real al consumatorilor
Afectarea stabilității terenului și integritatea funcțională a celorlalte utilități subterane
Infiltrații în rețeaua de canaliz are, având ca effect creșterea debitului de apă intrată în
stația de epurare
Infiltrarea apei din avarii în subsolul clădirilor producând pagube
Materialele necorespunzătoare (azbociment), pierderi mari din cauza neetanșeităților
Funcționarea necorpun zătoare a sistemelor de închidere (a vanelor) în rețeaua de
distribuție ceea ce conduce de asemenea, la pierderi mari de apă în rețea la remedierea
avariilor.
Schema tehnologică a alimentării cu apă a comunei Mo eciu
La stabilirea schemei tehnologice de alimentare cu apa s -a tinut seama de urmatoarele:
amplasarea geografica si altimetrica a localitătilor;
marimea localitatii, gradul actual cunoscut de dotare privind fondul de locuinte , scoli,
dispensare, spitale, societăți economice;
configuratia general a geodezica a intravilanului localitatilor si a zonelor limitrofe in care se
află amplasamentul sursei de apa, statiilor de pompare, aductiunei, statiei de tratare si
rezervorului de înmagazinare;
capacitatea surselor de apa existente;
cerința de apă la su rsă;
presiunile de apă în rețeaua de distribuție;
cerintele de asigurare a prevenirii și stingerii incendiilor conform normelor în vigoare;
Schema tehnologica propusă pentru alim entarea cu apă a localității Mo eciu de Sus,
este urmatoarea :
1. Sursa de a pă (captare prin pu țuri săpate );
2. Aduc țiunea ;
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
54 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
3. Rezervorul de înmagazinare (include rezerva intangibilă de incendiu și volumul de
compensare orară) ;
4. Stația de clorinare, pentru tratarea apei (obiectiv amplasat în incinta rezervorului de
înmagazinare);
5. Rețeaua de distribuție apă potabilă.
1. Sursa de apă (captarea apei)
Tematica prospectării hidrologice o reprezintă găsirea unei noi surse de alimentare cu apă
subterană, care să asigure cantitatea și calitatea apei necesare consumului locuitorilor din
localitatea Moieciu de sus, unde există mai multe posibilități de amenajare a unor fronturi de
captare cu un debit cumulat de 7 l/s, care asigură debitul n ecesar realizării investiției.
În scopul asigurarii debitului de apă necesar satului Moieciu de sus, sursa de apă o
constituie un front de captare format din 3 puțuri săpate având fiecare un debit potential de
aproximativ 3,0 l/s, adâncimea H = 6,00 m, iar echidistanța dintre puturi de 25,00 m.Fiecare puț
este echipat cu câte o electropompa submersibila, fiecare cu urmatoarele caracteristici : Q = 5,00
l/s, H = 20 mCA, P = 4 KW. Exploatarea sursei se va face numai dupa instituirea zonei de
protectie sanitar a cu regim sever si dupa efectuarea repetata a analizelor fizico -chimice si
bacteriologice.
Puțurile sunt echipate cu pompe submersibile astfel :
3 pompe (3 în funcțiune + 1 de rezervă) cu caracteristicile :
Q = 5,00 l/s, H = 20,0 mCA, P = 4 kW, Dn 50mm , echipate cu cablu
de alimentare cu energie electrică de 20m lungime ;
Pompele vor funcționa automat, contolate dintr -un panou de automatizare montat în
interiorul stației de tratare.
Pentru asigurarea debitului și presiunii pe întreaga durată de interven ție în caz de
incendiu (conform P118/99, art.2.10.), în incinta zonei de protecție cu regim sever, se va amplasa
un electrogenerator de 100kVA, care va alimenta cu energie electrică pompele submersibile, în
cazul în care rețeaua electrică din zonă are o av arie.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
55 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
2.Aducțiunea
Dimensionarea aducțiunii s -a facut in ipoteza în care apa se distribuie 100% prin instalații
interioare de alimentare cu apă, considerindu -se debitul specific pentru nevoile gospodaresti de
120 l/om,zi, conform (SR 1343 – 1/2006) .Solutia aleasă pentru aductiune este cea sub presiune,
fiind pe un singur fir și dimensionată la debitul maxim al cerintei de apa însumat cu debitul de
refacere a rezervei intangibile Q szimax = 584,04 mc/zi = 6,76 l/s.
Conducta de aductiune între frontul de captare și rezervorul de 300 mc va fi realizata din
tuburi PEID, Dn 140 mm, PN 10, în lungime de 125 m.
Adincimea de pozare va fi la minim 1,10m, respectând prevederile STAS 6054.
Alimentarea cu apa a oricaror obiective din conducta de aductiune, este interzisa .
3. Re zervorul de înmagazinare
În general rezervoarele pentru înmagazinarea apei au rolul de a acumula apa în
următoarele scopuri principale :
compensarea variațiilor orare de debit ;
stingerea incendiilor ;
alimentarea rețe lei în cazul unei nefuncționări de câteva ore a conductei de aducțiune,
datorită unei avarii.
Solutia constructiva, în cazul alimentării cu apă a localităților din comuna Moieciu este cea a
unui rezervor suprateran de capacitate 750 mc.Asigurarea presiuni lor de serviciu la consumatori
se va realiza gravitational, poziția rezervorului fiind aleasă la o cotă dominantă față de
amplasarea localităților, +1098,00m
4. Stația de dezinfectare a apei (clorinare).
Statia de tratare a apei se va amplasa in incinta rezervorului de înmagazinare.Aceasta este
o constructie din cărămidă cu stâlpișori din beton armat, având dimensiunile de 2,50 x 6,00 x
2,40m.
În urma analizelor fizico – chimice și bacteriologice, prezentate în buletinul d e analiză nr.
1039 T eliberat de laboratorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Brașov, a probei de apă
recoltată din pârâul Merez, s -a constatat că singurul parametru ce nu corespunde potabilității
(conform legii 458/2002 privind calitatea apei potabile) este de natură bacteriologică.Conform
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
56 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Normativelor în vigoare și a literaturii de specialitate se impune dezinfectarea apei.Astfel, s -a
ales ca dezinfectarea apei să se realizeze cu clor gazos, având în în vedere avantajul unei
instalații relativ simple de dezinfecție și a costurilor reduse de investiție și exploatare în raport cu
toate celelalte metode.
Constructia statiei de clorare are doua compartimente – una in care se afla buteliile de Cl 2
si aparatul de dozare, iar cealalta in care se afla pompa p entru ejectorul de clor si instalatiile
anexe.Constructia va fi încălzita electric pe timp de iarnă pentru a asigura temperatura de 200
conform normativelor.
Timpul de contact între clor și apă se va realiza pe traseul conductei de distribuție până la
consumator.
5. Rețeaua de distribuție apă potabilă
La stabilirea configurației rețelei de distribuție s -au avut în vedere următoarele criterii:
– desfășurarea tramei stradale existente, cu amplasarea consumatorilor individuali și
determinarea zonelor aglo merate;
– amplasarea instituțiilor principale din localitate (primărie, biserică, școală, grădiniță,
etc.);
– prevederile PUG și ale CU, precum și analiza făcută pe teren cu delegații Consiliului
Local;
– posibilitățile de dezvoltare ulterioară a localităților și a extinderii lungimilor și
capacităților de transport a rețelelor de distribuție prin închiderea unor inele.
Lungimea cumulata a conductelor este de 8961 m cuprizind tuburi din PEHD 80
(polietilenă de înaltă den sitate) cu diametre diametre cuprinse între
De 125mm ÷ De 140mm, presiuni nominale de 6 și 10 bari. Pozarea conductelor se va realiza la
adincimea minima de inghet – 1,10 m – și în conformitate cu Normativul P66 -2001 privind
proiectarea si executarea lu crarilor de alimentare cu apa si canalizare a localităților din mediu
rural. Pe diametre lungimile sunt urmatoarele
Material și diametre
(mm) Lungimi
(m)
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
57 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
PEHD80 140 PN10 5129
PEHD80 125 PN10 1055
PEHD80 125 PN6 2777
TOTAL 8961
Dimensionarea hidralică a sistemului s -a realizat în ipoteza că toți locuitorii comunei să
se racordeze la rețeaua de alimentare cu apă.
Caminele de vizitare se amplaseaza pe traseul conductelor sau la intersectii de conducte,
când este cazul, la distanta de minim 1m fata de limita propietatii sau a dreptului de folosinta in
raport cu strada pe care se afla conducta de distributie.
Caminele se execută folosindu -se următoarele materiale:
– pentru radier: beton simplu Bc 7,5;
– pentru pereti : beton armat monolit;
– pentru placa de acoperire: beton armat monolit Bc10
Radierul caminelor se tencuieste si se scliviseste cu mortar M100.
Trecerea conductei bransamentului prin peretii caminului se etanseaza cu
mastic bituminos.
Pentru accesul în camin se prevad trepte din otel 20mm asezate din 30 in 30cm.
Golul de acces în cămin se acopera cu capac conform STAS 2308.
Fața superioara a capacelor caminelor se monteaza cu 10cm deasupra nivelului terenului
inconjurator, tinind cont ca in zonele rurale nu exista intotdeauna o imbracaminte asfaltica.
Pe traseul rețelei de distributie vor exista un numar de 32 cămine de vizitare.
Hidranții de incendiu se vor monta supraterani și vor fi conform STAS 3479, cu
diametrul nominal de 80mm și 2 guri de evacuare cu racorduri fixe C STAS 701, pentru
imbinare cu racorduri de refulare C STAS 703 și vor fi în numar de 25, amplasati pe diametrul
de minim 110mm al conductelor de distributie.
La pozarea conductelor se va tine seama de celelalte retele edilitare existente (telefonice,
electrice, etc.), amplasarea acestora urmind a fi determinate de catre proprietarii acestora, pe
planul coordonator.La definitivarea amplasarii retelelor de apa se vor avea in vedere prevederile
STAS 8591 -97 privind retelele edilitare subterane.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
58 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
După pozarea conductelor și compactarea celui de -al doilea strat de pământ, în tranșee se
va așeza o bandă de polietilenă de avertizare, cu scopul protejării rețelei în c azul intervențiilor.
Subtraversarile drumurilor județene și comunale cu conducte ale retelei de distributie
se va realiza prin amplasarea lor, prin simpla asezare fara suporti, in conducte de protectie din
metal, etanse la capete, prevazute la unul din ca pete cu o coloana de observatie cu diametrul de
maxim 300 mm, prevazuta cu capac de protectie.Diametrul conductei de protectie se alege astfel
incit sa permita introducerea sau scoaterea prin simpla tragere a conductelor.
Zona Peninsula din Constanța se a flă într -o zonă protejată conform listei zonelor
protejate ”lista monumentelor istorice” anexată Ordinului 2.314/08.07.2004 a Ministerului
Culturii și Patrimoniului Național.
Principalele deficiențe ale sistemului de alimentare cu apă din zona Peninsulă sunt
prezentate mai jos :
grad mare de uzură al obiectelor aferente sistemului de alimentare cu apă
producerea unui volum de apă mult mai mare decât necesarul real al consumatorilor
afectarea stabilității terenului și integritatea funcțională a celorlalte utilități subterane
infiltrații în rețeaua de canalizare, având ca efect creșterea debitului de apă intrată în
stația de epurare
infiltrarea apei din avarii în subsolul clădirilor producând pagube
materiale necorespunzătoare (azbociment), pierderi mari din cauza neetanșeităților
funcționarea necorespunzătoare a sistemelor de închidere (a vanelor) în rețeaua de
distribuție ceea ce conduce de asemenea, la pierderi mari de apă în rețea la remedierea avariilor.
Reteaua de canalizare apă menajeră reabilitata cu curgere gravitațională se realizează din
conducte din PVC -KG și PP corugat având diametre Dn 250 mm + Dn 600 mm. Pentru diametre
mici se folosesc conducte din PVC -KG care sunt avanjoase pentru că nu prezintă o rugozitate
mare și o durată mare de exploatare .
Adâncimea de pozare a colectoarelor realizate din PVC -KG variază în funcție de panta
colectorului dată astfel încât să îndeplinească viteza de autospălare minimă de 0.7 m/s și
adâncimea branșamentelor existente.
Dimensionarea rețelei de apă și canalizar e se face conform STAS 1846 -1/2006 pentru un
grad maxim de umplere a conductelor de 70%.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
59 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Căminele de formă circulară sunt executate din elemente prefabricate din beton,
prevăzute cu gură de acces închisă cu un capac metalic de carosabil tip IIB, montat pe o ramă
încastrată în beton, iar în interior sunt trepte metalice fixate în peretele lateral. Căminele de
vizitare și intersecție sunt realizate în conformitate cu STAS 2448 -82, din elemente prefabricate.
Racordarea tubului din PVC la căminul de vizitare di n beton se fac numai prin intermediul unei
piese special de trecere care asigură etanșarea corespunzătoare.
Căminele de capăt sunt cămine normale conform descrierii anterioare, fără cameră de
lucru, cu o singură ieșire.
După terminarea lucrărilor de montaj , înainte de execuția umpluturilor, se execută proba
de etanșeitate a canalui din PVC -KG, pe porțiuni.
În vederea probei de etanșeitate, se execută următoarele lucr4ări pregătitoare:
Umpluturi de pământ partiale, lăsând îmbinările libere
Închiderea etanșă a tuturor orificiilor
Izolarea tronsonului de canalizare supusă verificărilor
Săpăturile necesare pentru execuția rețelei de canalizare s -au executat în tranșee deschise,
mecanizat sau manual. S+au asigurat sprijiniri. Acestea depășesc 15 cm merginea super ioară a
tranșeei, pentru a avita căderea peste muncitori a pământului sau materialelor și s -au realizat pe
tronsoane unde adâncimea a depășit 1.50m.
În timpul execuției lucrarilor s -au luat măasuri pentru securitatea și stabilirea
construcțiilor și a insta lațiilor învecinate sau intersectate, precum și pentru protecția muncitorilor,
a pietonilor și muncitorilor.
De asemeneaîn zonele unde conductele proiectate s -au intersectat cu conducte existente
(canale, linii telefonice sau electrice și cabluri) săparea s-a executat numai manual cu luarea de
măsuri pentru păstrarea acestor utilități în condiți bune și funționale pe toată perioada execuției.
Tuburile din PVC -KG se montează pe un pat din nisip cu granulometria 1…7mm
compactat manual 95% și grosimea de 10cm, sun un unghi de 120ș, pe toată lungimea, iar
umplutura pana la 30 cm deasuprageneratoarei superioare se executa din nisip cu granulometria
1…7mm compactat manual 95%.
În rest umplutura se execută manual în straturi de max. 15 cm (straturi successive din
pământ curățat de elemente cu diametrul≥10cm și de fragmente vegetale și animale), umplutură
compactată 95%.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
60 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Pentru zona Peninsula se reabilitează conductele de canalizare pe o lungime totală de
5.672 m, având următoarele diametre:
Dn 250mm: 2890 m
Dn 315mm : 399 m
Dn 400mm: 1124 m
Dn 600mm: 1259 m
Pentru desfășurarea lucrărilor de reabilitare a alimentării cu apă , dacă amplasamentele
sunt situate în trafic se iau măsuri pentru asigurarea fluenței traficului și măsuri de protecție a
locuitorilor din zonă.
Metoda de execuție propusă pentru această zonă este în tranșee deschise, având în vedere
numărul mare de branșamente existente pe rețea. În cazul în care nu este posibil acest lucru,
ținând cont de specificul zonei se aplică metode moderne de reabilitare (f oraje orizontale) acolo
unde schimbarea conductelor o necesita.
Se reabilitează rețelele de distribuție din zona Peninsula, inclusiv căinele aferente (de
vane, de golire, de branșament, etc), hidranți de incendiu, căminele de branșament, inclusiv
instalația hidraulică aferentă (robinet, apometru), conductele de branșa ment (De 32, De 25,
Lmed=7 m) până în căminul apometric. Căminele reabilitate sunt din: materiale clasice (beton
prefabricat sau turnat monolit) sau din materiale moderne, cu condiția ca producătorul să asigure
integritatea și funcționalitatea în condițiil e specifice din proiect (POLSTIF, polipropilenă,
PEHD). Capacele sunt din fontă sau materiale moderne, funcție de amplasamentul căminului. Se
montează contoare din clasa de precizie “C”.
Se asigură preluarea legăturilor aferente tronsoanelor propuse spre reabilitarea prin
intermediul căminelor de vane, dotate corespunzător. Căminele existente aferente tronsoanelor
propuse spre reabilitare vor fi reechipate hidraulic. Pentru o sectorizare eficientă în cazul
avariilor s -au prevăzut vane de izolare.
Riscur ile reabilitarii zonelor istorice protejate
În reabilitarea zonelor istorice protejate, demersul are ca obiectiv principal tocmai
conservarea și valorizarea caracteristicilor de irepetabilitate, de raritate, de originalitate. Chiar și
în ceea ce privește riscul seismic, în cazul clădirilor istorice se observă în practica internațională
o atitudine nuanțată. Din acest punct de vedere, abordările recente în lume corelează verificarea
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
61 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
siguranței în starea actuală cu cunoașterea caracteristicilor tehnologice care au permis, la un
moment dat , satisfacerea exigențelor de siguranță.
Intervențiile structurale de reducere a riscului seismic sunt de obicei cele ce marchează
cel mai mult construcția, prin implicațiile directe asupra materiei obiectului construit, cu rol
decisiv în ceea ce privește costul intervenției și posibilitățile practice de realizare a acesteia.
Măsurile de intervenție urmăresc să elimine sau să reducă semnificativ deficiențele de
diferite nature ale structurii și dintre acestea să se obțină c ondiția de sigurantă ≤ capacitatea
construcției.
Obiectivele de bază ale performanței seismic sunt siguranța vieții și limitarea
degradărilor.
În Peninsulă rețeaua de canalizare pluvială se află într -o stare avansată de degradare,
prezentând sparturi sau colmatări. Această situație conduce la infiltrații în rețeaua de canalizare
menajeră existentă, în timpul precipitațiilor. Considerând situația de mai sus și având în vedere
că în această zonă se vor efectua lucrări asupra rețelelor de apă pot abilă și canalizare menajeră,
se consideră oportună intervenția și asupra rețelelor de canalizare pluvială, pentru a se evita
viitoare deteriorări ale acestei zone cu o bogată încărcătură istorică și arhitecturală .
Marea majoritate a colectoarelor de mici dimensiuni sunt făcut din tuburi de bazalt, beton
și azbo și au durata de vi ață depășită (an de execuție 1907), au fost semnalate un număr mare de
avarii, implicând infiltrații și exfiltrații mari de apă și intervenții în condiții dificile.
Cum multă vreme îmbinările au fost făcute doar din mort ar de ciment și cum tuburile au
fost solicitate la sarcini variabile este de presupus ca foarte multe îmbinări sunt defecte. Aceasts
se traduce prin pierderi de apă în subsol (în perioada de secetă) sau drenarea de apă din subsol, în
perioadele de ploi put ernice sau pierderi masive din rețeaua potabilă.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
62 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
CAPITOLUL 5
STUDIU DE CAZ – PENINSULA CONSTANȚA
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
63 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Date generale
Amplasarea lucrărilor
Municipiul Constanța este reședință de județ și al doilea ca mărime, dupa București. De
asemenea , constituirea Zonei Metropolitane, declarată pol de creștere la nivelul regiunii de sud –
est, având populație de cca. 500.000 de locuitori , a avut ca scop realizarea primei structure
administrative de acest tip din Români a, alcatuită din 14 localități: Constanța, Năvodari, Eforie,
Ovidiu, Murfatlar, Techirghiol, Mihail Kogălniceanu, Cumpăna, Valul lui Traian, Lumina,
Tuzla, Agigea, Corbu și Poarta Albă. Zona Metropolitană Constanța se dorește a fi un instrument
administrative efficient in scopul promovării unor proiecte comune de dezvoltare integrată a
zonei și de atenuare a discrepanțelor de dezvoltare dintre localități , un instrument privind
atragerea investițiilor și a Fondurilor Structurale, o platform de colaborare între unitățile
administrativ -teritoria le component și un nucleu de dez voltare al serviciilor publice.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
64 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Clima
Amplasamentul cercetat se inscrie într -o zonă cu climat temperat continenta l cu nuanță
excesivă. La acestea se poate adauga și faptul că în zona litorală, climatul prezintă o influență
marină. Această trăsătură a climatului e pusă în evidență printr -o temperatură medie de 11 grade
și a unei umidități foarte redusă.
Topografia
Lucrarea a fost executată în veder ea determinării punctelor de interes pentru o bună
geometrizare a terenului pe traseul rețelei de alimentare cu apă și canalizare menajeră proiectată.
Toate detaliile culese în teren au fost transpuse pe planul de situa ție scara 1:1000, ridicarea
topografi că realizandu -se în sistemul de coordinate STEREO 70.
Cotele vor fi absolute, referențiate la Nivelul “0” Marea Neagră.
Constanța se află în județul cu acelaș i nume, în partea de S -E a României. Se situeayă pe
coasta Mării Negre, într -o zonă lagunară la E, deluroasă la N și în partea centrală și de câmpie la
S și V. Orașul posedă o plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de N a municipiului, Mamaia,
cea mai populată stațiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7
km lungi me, plajă care se continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.
Ape
O mare parte din suprafața municipiului este amplasată într -o arie lagunară, având lacul
Sutghiol (lacul laptos în turcește, cunoscut ca “Ghiolul Mare ” printre constănțeni și “ lacul
Mamaia ” în limbaj turistic) în N și lacul Tăbăcăriei ( “Ghiolul Mic”) în N -E. constanța se află
practice pe o insulă, municipiul fiind mărginit la N și N -V de Canalul Poarta Albă – Midia
Năvodari, la E de Marea Neagră, iar la S și V de Canalul Dunăre – Marea Neagră.
Toată apa potabil ă furnizată populației Constanței este extrasă prin căteva zeci de puțuri
din acest fluviu subteran și numai consumul industrial se face din sursa de suprafață “ Galeșu ”
aflată pe Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari. Din acest motiv municipiul nu s+a aflat
niciodată in situația de a restricționa consumul de apă potabilă, chiar și în vârf de seyon turistic,
pe caniculă sau secetă prelungită.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
65 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Geologia
Conform studiului geotehnic efectuat pentru stabilirea litologiei și car acteristicilor fiyico
mecanice ale terenului de pe traseul rețelelor de apă și canalizare din zona Peninsula, precum și
condi țiile în care s -au executat excavațiile s -a urmărit să se precizeze conform normativului NP
074/2007, următoarele elemente:
Natura geologică a terenului la cota de fundare
Condițiile hidrogeologice
Încadrarea amplasamentului din punct de vedere alș seismicității
Sensibilitatea la îngheț și adâncimea maximă de îngheț
Încadrarea terenului în categoriile prevăzute în reglementările tehni ce
Alte condiții special
Din punct de vedere geologic, Municipiul Constanța este situate în Platforma Dobrogei
de Sud, ce se întinde în sudul unei dislocații tectonice profunde (falia Topalu + Palayu Mare), cu
un fundament alcatuit din formațiuni granitice și cristaline, fracturat și scufundat la adâncimi de
peste 1000 m.
Sondajele și forajele executate în arealul Peninsulei, pe traseul conductelor de alimentare
cu apă și canalizare, care fac obiectul prezentei documentații de reabilitare, au pus în evidenț ă
următoarea litologie:
Un covor asfaltic cu grosime variabilă (9-22 cm), așternut în etape diferite, sub care se
găsește un strat de piatră spart cu nisip, cu grosimi de 14 -48 cm;
Piatră cubică (Bd. Tomis parțial, Bd. Elisabeta, Str. N. Titulescu, Str. Tr aian parțial) sub
stratul subțire de asphalt, urmată de un strat de nisip cu grosime între 11 -22 cm;
Beton (Str. Revoluției, Str. Ovidiu), urmat de piatră spartă cu nisip cu grosimi de 29 -36
cm;
În toate forajele urmează umpluturi minerale neomogene (praf uri argiloase , argile
prăfoase, cu piatra spartă, fragmente de cărămidă, uneori fragmente de oase de animale, strate de
sol vegetal îngropat, bolovani și blocuri de calcar de la fundațiile vechilor construcții).
Umplutura heterogenă se gasește cel puțin pâ na la adâncimea de poyare a conductelor,
adâncime care variază intre 2.00 și 5.00 m.
Spre partea de nord a zonei, grosimea depozitelor antropice scade și apare formațiunea de
bază, loessul galben ma croporic, cu intercalații subțiri cafeni de sol fosil, ume d.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
66 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Zona peninsulară este acoperită de depozite antropice provenind din vechiul Tomis,
având grosimi apreciabile, peste care s -a construit. Majoritatea cladirilor din Peninsulă datează
de la începutul secolului 20.
Scopul general al lucrărilor
Municipiul Constanța dispune în prezent de un sistem centralizat de alimentare cu apă,
integrat în sistemul interconectat “Litoralul ”, cuprinzând conform schemei tehnologice,
următoarele obiecte:
Surse
I. Surse subterane
a) Sursa Caragea Dermen
b) Sursa Cișmea I A,B,C
c) Sursa Cișmea II
d) Sursa Constanța Nord
e) Sursa Medgidia
II. Surse de suprafață – Priza Gălescu, amplasată pe canalul Poarta Alba – Midia –
Navodari
Conducte de aducțiune
Complexe de tratare – înmagazinare pompare
a) Constanța Nord
b) Calarași
c) Palas
d) Constanța Sud
Rețea de distribuție cu lungimea totală de 540.32 km și diametre cuprinse între Dn
50 mm și Dn 100 mm
De asemenea municipiul Constanța dispune de un sistem de colectare a apelor uzate,
alcătuit din:
Conducte de canalizare menajeră și colectoare prinxipale cu lungimea de 315.96
km, alcătuite din Azbo, beton, basalt, PVC -KG, GRP, PREMO, PEHD
Stații de pompare
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
67 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Conducte de refulare având lungimea de 42.54 km alcătuite din PEHD, PREMO,
oțel, GRP
Guri de descărcare
Stații de epurare:
a) Constanța Nord
b) Constanța Sud
Pentru îmbunătățirea funcționării și exploatării sistemului d alimentare cu apă și
canalizare din zona Peninsula, prin creșterea calității serviciilor oferite populației și acoperirea
mai mare a serviciilor sunt necesare lucrări de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare.
Prezentul proiect are ca obiectiv reabilitarea conductelor de alimentare cu apă și a
conductelor de canalizare, amplasate în Municipiul Constanța – Zona Peninsula.
Memoriu tehnic al rețelei de canalizare
Descrierea constructivă, funcțională și tehnologia
Sistemul de canalizare – Situația existentă
Sistemul de canalizare a orașului Constanța este un sistem mixt fiind alcătuit din
colectoare unitare în zona industrial și de S -V a orașului, iar zonele de locuit din Tomis Nord,
Centru și Peninsulă este alcătuit în system divisor.
Evacuarea apelor uzate menajere din zona Peninsula se face prin intermediul unei stații
de pompare aflată în zona hotelului “ Palace ”. Aceasta preia apa uzată și o pompeaZă în chesorul
SP Poarta 3. Capacitatea maximă instalată a stației de pompare este de Q = 386.66 l/s.
Modernizarea și reabilitarea stației s -a realizat prin măsura ISPA în 2006.
Obiectele componente ale stației sunt:
Gratare
Vana stavilar acționată electric
Cheson prevăzut cu 4 pompe tip SEWABLOC, având un debit de Q = 348 mc/h;
înălțimea de pompare de H = 20 m și puterea nominală de P = 38 kw
Conducta de descărcare Dn 300, care deversează apele din Marea Neagră
(utilizată în caz de avarie).
Sistemul de canalizare prezintă următoarele deficențe:
Stare avansată de uzură, din cauza vechimii conductelor
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
68 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Neetanșeități ale sistemului de colectare (cămine și îmbinări conducte)
Subdimensionarea conductelor existente, datorată deyvoltării urbane a
municipiului
Afectarea stabilității construcțiilor adiacente din cauza avariilor frecvente
Prăbușiri de cămine și colectoare, care pun în pericol siguranța circulației
Poluarea pânzei freatice
Costuri de întreținere și exploatare ridicate.
Sistemul de canalizare – Situa ția propusă
Reteaua de canalizare apă menajeră reabilitata cu curgere gravitațională se realiz ează din
conducte din PVC -KG și PP corugat având diametre Dn 250 mm + Dn 600 mm. Pentru diametre
mici s e folosesc conducte din PVC -KG care sunt avanjoase pentru c ă nu prezintă o rugozitate
mare și o durată mare de exploatare.
Adâncimea de pozare a colectoarelor realizate din PVC -KG variază în funcție de panta
colectorului dată a stfel încât să îndeplinească viteza de autospălare minimă de 0.7 m/s și
adâncimea branșamentelor existente.
Dimensionarea rețelei de apă și canalizare s e face conform STAS 1846 -1/2006 pentru un
grad maxim de umplere a conductelor de 70%.
Căminele de formă circulară sunt executate din elemente prefabricate din beton,
prevăzute cu gură de acces închisă cu un capac metal ic de carosabil tip II B, montat pe o ramă
încastrată în beton, iar în interior sunt trepte metalice fixate în peretele lateral. Căminele de
vizitare și intersecție sunt realizate în conformitate cu STAS 2448 -82, din elemente prefabricate.
Racordarea tubului din PVC la căminul de vizitare din beton s e fac numai prin intermediul unei
piese special de trecere care asigură etanșarea corespunzătoare.
Căminele de capăt sunt cămine normale conform descrierii anterioare, fără cameră de
lucru, cu o singură ieșire.
După terminarea lucrărilor de montaj, înainte de execuția umpluturilor, se execută proba
de etanșeitate a canalui din PVC -KG, pe porțiuni.
În vederea probei de etanșeitate, se execută următoarele lucr4ări pregătitoare:
Umpluturi de pământ partiale, lăsând îmbinările libere
Închiderea etanșă a tuturor orificiilor
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
69 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Izolarea tronsonului de canalizare supusă verificărilor
Săpăturile necesare pentru execu ția rețelei de canalizare s -au executat în tranșee deschise,
mecanizat sa u manual. S+au asigurat sprijiniri. Acestea depășesc 15 cm merginea superioară a
tranșeei, pentru a avita căderea peste muncitori a pământului sau materialelor și s -au realizat pe
tronsoane unde adâncimea a depășit 1.50m.
În timpul execuției lucrarilor s -au luat măasuri pentru securitatea și stabilirea
construcțiilor și a instalațiilor învecinate sau intersectate, precum și pentru protecția muncitorilor,
a pietonilor și muncitorilor.
De asemeneaîn zonele unde conductele proiectate s -au intersectat cu conduc te existente
(canale, linii telefonice sau electrice și cabluri) săparea s -a executat numai manual cu luarea de
măsuri pentru păstrarea acestor utilități în condiți bune și funționale pe toată perioada execuției.
Tuburile din PVC -KG se montează pe un pat d in nisip cu granulometria 1…7mm
compactat manual 95% și grosimea de 10cm, sun un unghi de 120 ș, pe toată lungimea, iar
umplutura pana la 30 cm deasupra generatoarei superioare se executa din nisip cu granulometria
1…7mm compactat manual 95%.
În rest umplutu ra se execută manual în straturi de max. 15 cm (straturi successive din
pământ curățat de elemente cu diametrul≥10cm și de fragmente vegetale și animale), umplutură
compactată 95%.
Pentru zona Peninsula se reabilitează conductele de canalizare pe o lungime totală de
5.672 m, având următoarele diametre:
Dn 250mm: 2890 m
Dn 315mm: 399 m
Dn 400mm: 1124 m
Dn 600mm: 1259 m
Numărul și categoria consumatorilor actuali și viitori avuți în vedere, cu preciyarea
consumurilor specifice
Date de proiecte sistem de canalizare conform caietului de carcini:
Qs zi med = 679.69 mc/zi = 7.67 l/s
Qs zi max = 883.60 mc/zi = 10.23 l/s
Qs orar max = 92.04 mc/h = 25.57 l/s
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
70 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Stația de pompare ape uzate este situată în Municipiul Constanța, în zona hotelului
“Palace”. Aceasta preia apa uzată din zonă și o pompează în chesonul SP Poarta 3. Capaciatea
max instalată este de Q = 386.66 l/s.
În urma analizei rețelelor de canalizare existente și aplicarea criterilor de performanță și
funcționalitate menționate mai s us, s-a proiectat o nouă rețea de canalizare. S -au păstrat
dimensiunile rețelelor de canalizare existente. Diametrul minim al conductelor de canalizare este
de 250 mm.
Conexiunile rețelelor de canalizare cu rețeaua de canalizare existantă se face în
următo arele puncte:
Str. Mircea cel Batrân: debit de calcul 136 l/s
Str. Aristide Karat zah: debit de calcul 10.88 l/s
Str. Traian: debit de calcul 175 l/s
Colector 8 – str. Traian: debit de calcul 15.55 l/s.
Proiectarea sistemului nou de canalizare și soluțile propuse
Criteriul principal ales pentru proiectarea rețelei se bazeaza pe necesitatea creșterii
gradului de colectare a apelor uzate menajere prin realizarea de noi colectoare principale cât și a
rețelelor secundare, in conformitate cu legile și normativele existente.
S-au stabilit următoarele obiective pentru execuția proiectului:
Creșterea capacității de colectare a apelor uzate menajere prin realizarea de noi
colectoare principal e și a rețelelor exterioare:
În prezent, rețeaua de canalizare pr incipală se află la o adâncime semnificativă. Din
acestă cauză, s -a analizat posibilitatea de a ridica cota de amplasare a rețelei pentru a obține
avantaje semnificative atât la înlocuirea rețelei cât și o exploatare cât mai ușoară a rețelei.
Prin adoptare a acestei soluții a rezultat o executare mai ușoară a proiectului, precum și
reducerea intersecțiilor cu celelalte rețele existente.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
71 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Modificarea cotelor de racord de la conductele secundare la colector:
În urma studierii cotelor de primire a conductelor secundare și a cotelor de avacuare în
colectorul principal, s -a stabilit c ă în anumite zone se poate crește cota de montaj a rețelei de
canalizare.
În strada Marcus Aurelius prin modificarea căminului de deversare nr 9069 și a caminului
9463, e ste posibila modificarea cotei de pozare a rețelei de canalizare.
Modificarea tuturor branșamentelor existente:
În urma informațiilor obținute de la deținătorul rețelelor de canalizare cât și a datelor de
pe teren, nu se cunosc branșamentele existente la o adâncime mai mare de 2 metri. Unde a fost
posibil, s -a proiectat o rețea de canalizare secundară avân d cota minimă de 2 metri.
Colectoare principale – Colector 33 și colector 34:
Punctele de deversare a rețelei de canalizare se face în strada Cristea Georgescu și Str.
Calatis. În aceste străzi există câte o stație de pompare a apelor uzate menajere. Colectoarele
principale au fost proiectate astfel încât sa poata prelua întreg debitul de apă proiectat.
Înlocuirea colectoarelor principale se face prin săpătură deschisă cu adâncime maxima de
4 m. În zona colectorului C34, pe strada Mircea cel Batrân, înlocuirea colectorului principal se
face cu ajutorul forajelor orizontale acolo unde adâncimea săpăturii este între 5 -7m.
Rețeaua de canalizare secundara:
Rețeaua de canalizare secundară realizează conectarea tuturor consumatorilor la
colectoarele principale de canalizare. În general re țeaua de canalizare secundară are diametrul de
250mm, dar există tronsoane cu diametrul de 315 si 400mm, în funcție de poziționare și debitul
de apă colectat. În general adâncimea rețel elor exterioare are valoare cuprinsă între 2 și 3 metri.
În str. Calati s există un tronson de canalizare (C29) unde adâncimea de montaj depășește
4 m.
Particularitățile rețelelor proiectate
1. Colectorul C16 (str. Marc Aurelius) se afla într -o zonă cu pantă abruptă așa cum
rezultă din plan. Acest plan permite împărțirea colectorului în doua C16 A și C16 B, având
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
72 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
lungimile de 206m și 99m. Adâncimea colectorului C16B este mai mică, ceea ce cauzeaz ă o
interferență cu colectorul C35. Prin schimbarea pantei colectorului C16 se reduce adâncimea de
montaj a colectorului C35.
2. În S-E orașului Constanța, s -a proiectat o rețea de canalizare, unde s -a schimbat
sensul de c urgere.
Acestă optimizare se face împreună cu schinbarea înălțimii căminelor de canalizare. În
concluzie, evacuarea acestei zone se face prin intermediul conductelor C17, C12, C04, C07, la
stația de pompare proprie.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
73 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
3. În zona portului pentru evitarea blocării traficului și intersecția cu celelalte rețele
se optează pentru înlocuirea unei porțiuni din colector prin intermediul forajului orizontal.
Aceiași tehnologie se folosește și pentru înlocuirea colectorului de pe strada Mircea cel
Bătrân, în zona în care avem adâncimi mai mari de 5 ml.
Lista Materiale Folosite
În proiectarea sistemului de canalizare au fost luate în calcul următoarele materiale:
Pentru conducte cu diametru maxim de 400 mm se folosesc conducte din PVC -KG cu
mufa;
Diametre nominale (Dn, mm): 250, 315, 400, 600
Lungimea tuburilor: 1, 2, 3, 4, 6 metri
Materialele au următoarele proprietăți fizice:
Modul de elasticitate: E ≥ 3200 Mpa
Densitatea medie: ~ 1.5 g/ cm³
Coeficientul mediu de dilatare: ~ 0.08 mm/m x K
Conductivitatea termică: ~ 0.16 W/K x m
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
74 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Conductele cu diametre mai mari de 500 mm sunt executate din țeavă de PP corugată
pentru canalizări.
Căminele de canalizare se execută din tuburi prefabricate de beton cu diametru de
1000mm.
Capacele de cămin sunt executate din fontă, pentru trafic intens și sunt echipa te cu
dispozitive de blocare.
Calculul mecanic al conductelor de canalizare
S-au făcut calcule de rigiditate a conductelor astfel încât să se poată selecta materiale cu
caracteristici optime. S -au executat calcule de rigiditate și presiune asupra tuburilo r de
canalizare.
S-au considerat următoarele:
Presiunea apei interioare Pi = 0.03 bar
Presiunea apei exterioare Pe = 0.03 bar
Caracteristica geometrică a canalizării:
Lungimea tubului: 4 m
Presiunea concentrată: Pc = 100 Kn
Din probe le care s -au efectuat pentru conductele de canalizare din PVC cu SN4 și SN8 au
rezultat următoarele materiale:
Dn < 600mm PVC SN4
Dn = 600mm PVC SN8
Trasarea șanțurilor și executarea săpăturilor
Trasarea pe teren a conductelor se face conform prevederilor STAS 9824+5.
Execuția tranșeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea prevederilor
proiectului, normelor de protecție a muncii în construcții, a condițiilor locale de teren, precum și
a datelor producătorilor. Săparea la tranșee se execută exclusiv manual sau mecanizat cu pușin
timp înainte de montarea tuburilor, pentru a evita surparea terenului de la apele pluviale sau
infiltrate. Patul de pozare, precum și gradul de compactare al acestuia se stabilesc pe baza datelor
producătorilor.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
75 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Pentru pozarea tuburilor, în vederea respectării pantei longitudinale, se poate adopta una
din următoarele metode:
Jaloane de nivel
Nivele cu luneta
Aparate cu laser
Tranșeele se execută pe traseul, lățimea, panta și adâncimea indicate în proiect.
Sprijinirea pereților tranșeei se face conform prevederilor din proiect cu recomandarea ca
elementele de sprijinire să fie astfel fixateîncât să permită montarea tronsoanelor de conductă,
fără pericolul de prăbușire a malurilor.
Fundul tranșeei trebuie să respecte panta și adâncimea indicate in proiect. În cazul
terenurilor instabile, prin proiect se specifică lucrările suplimentare pentru realizarea unei
fundații stabile.
La fundul tranșeei se realizează un pat de pozare cu o grosime conform datelor
producătorului. În solul nisipos, se poate profila fundul tranșeei fără a mai fi nevoie să se
realizeze un pat de pozare. Se recomandă ca cca 2 cm din patul de pozare să rămână
necompactat, astfel încât tubul să se așeze pe pat.
Materialul pentru patul de pozare se selectează cu grijă, astfel încât să răspundă cerințelor
din proiect, recomandându -se folosirea numai de material granular.
Suprafața trebuie să fie continuă, netedă și să nu conțină particule mari care pot produce
încărcări punctiforme asupra tubului.
Respectarea unghi ului de rezemare a conductei pe patul de pozare și realizarea umpluturii
în zona specială, sunt obligatorii la conductele din PEHD, PAFSIN și beton simplu.
Se asigură rezemarea conductei pe toată lungimea acesteia, respectându -se panta de
montaj proiectată și se iau măsuri împotriva alunecării în cazul pantelor pronunțate.
Executarea patului și montarea conductelor se fac numai în absența apei.
Se evită inundarea accidentală a tranșeelor când conductă este montată și neacoperită,
situație care poate conduce la ridicarea conductei. Până la efectuarea probei de presiune, se face
o umplutură parțială lăsând îmbinările libere pentru a se controla etanșeitatea acestora.
Schimbările de direcție se execută în funcție de materialul conductei și de sistemul de îmbina re,
prin:
Montarea curbelor prevăzute în proiect;
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
76 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Montarea tuburilor înclinate în mufe până la unghiul maxim admis de producător
Pentru adâncimea șanțului până la 5.00 m, în care se pozează tuburile din beton sau beton
armat, se recomandă următoarele lățimi de șanț:
La săpături cu taluz, lățimea fundului va fi: Dexterior +50 cm
La săpături verticale, lățimea fundului va fi: Dexterior +80 cm, exclusiv grosimea
sprijinirilor
Pentru tuburile din alte materiale, lățimea șanțului se determină pe baza datelo r
producătorilor.
Pentru adâncimea șanțului mai mare de 5.00 m, lățimea șanțului se determină pe baza
tehnologiei adoptate pentru execuție.
În dreptul mufelor se adâncește săpătura, realizându -se groapa cu lungimea și adâncimea
calculată în funcție de dime nsiunile mufei.
În terenuri stâncoase sau cu portanță redusă, la montarea tuburilor, se prevede executarea
unei săpături mai adânci, sub cota de pozare care se umple cu nisip sau balast compactat,
respectându -se condițiilor de pozare prevăzute de SR 4163 -4.
Ultimul strat de săpătură a tranșeii, de aproximativ 25 cm în cazul terenurilor argiloase, se
execută cu puțin timp înaintea de montarea tuburilor, pentru a se evita umezirea acestuia cu apă
de ploaie sau de la infiltrații.
În cazul terenurilor cu apă su bterană, ultimul strat de săpătură se execută obligatoriu
concomitent cu evacuarea apelor sub cota de pozare a tuburilor.
Pe durata execuției, conductele trebuie protejate împotriva pătrunderii corpurilor străine,
prin dopuri, panouri, flanșe oarbe.
Armăturile grele se vor sprijini, de regulă, pe suporți, iar montarea acestora se face fără a
supune conductele la eforturi.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
77 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
78 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Memoriul tehnic al rețelei de apa
Descrierea constructivă, funcțională și tehnologia
Situația existentă a sistemului de alimentare cu apă
Municipiul Constanța este reședință de județ și al doilea municipiu al României, ca
mărime după București , cu o populație, la nivelul anului 2007, de 304.914 locuitori.
Sistemul de alimentare cu apă al muniucipiului Constanța face parte din sistemul
interconectat “Litoral”.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
79 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Principalele deficiențe ale sistemului de alimentare cu apă din zona Peninsula sunt
prezentate mai jos:
Grad mare de uzură al obiectelor aferente sis temului de alimentare cu apă
Producerea unui volum de apă mult mai mare decât necesarul real al
consumatorilor
Afectarea stabilității terenului și integritatea funcțională a celorlalte utilități
subterane
Infiltrații în rețeaua de canalizare, având ca efect creșterea debitului de apă intrată
în stația de epurare
Infiltrarea apei din avarii în subsolul clădirilor producând pagube
Materiale necorespunzătoare (azbociment), pierderi mari din cauza neetanșeității
Funcționarea necorespunzătoare a sistemului d e închidere (a vanelor) în reț eaua
de distribuție ceea ce conduce de asemenea, la pierderi mari de apă în rețea la remedierea
avariilor.
Situația propusă a sistemului de alimentare cu apă
Pentru desfășurarea lucrărilor de reabilitare, dacă amplasamentele sunt situate în trafic se
iau măsuri pentru asigurarea fluenței traficului și măsuri de protecție a locuitorilor din zonă.
Metoda de execuție propusă pentru această zonă este în tranșee deschise, având în vedere
numărul mare de branșamente existente pe rețea. În cazul în care nu este posibil acest lucru,
ținând cont de specificul zonei se aplică metode moderne de reabilitare (foraje orizontale) acolo
unde schimbarea conductelor o necesit a.
Se reabilitează rețelele de distribuție din zona Peninsula, inclusiv căinele aferente (de
vane, de golire, de branșament, etc), hidranți de incendiu, căminele de branșament, inclusiv
instalația hidraulică aferentă (robinet, apometru), conductele de bra nșament (De 32, De 25,
Lmed=7 m) până în căminul apometric. Căminele reabilitate sunt din: materiale clasice (beton
prefabricat sau turnat monolit) sau din materiale moderne, cu condiția ca producătorul să asigure
integritatea și funcționalitatea în condiț iile specifice din proiect (POLS TIF, polipropilenă,
PEHD). Capacele sunt din fontă sau materiale moderne, funcție de amplasamentul căminului. Se
montează contoare din clasa de precizie “C”.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
80 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Se asigură preluarea legăturilor aferente tronsoanelor propuse sp re reabilitarea prin
intermediul căminelor de vane, dotate corespunzător. Căminele existente aferente tronsoanelor
propuse spre reabilitare vor fi reechipate hidraulic. Pentru o sectorizare eficientă în cazul
avariilor s -au prevăzut vane de izolare.
Număr ul și categoria consumatorilor actuali și perspective avută în vedere, cu
precizarea consumurilor specific
Debite de calcul
La proiectarea sistemului de alimentare cu apă pentru municipiul Constanța s -au avut în
vedere prevederile P.U.G elaborate pentru localitatea Constanța, jud Constanța.
Baza pentru calcularea debitului este standardul românesc revizuit STAS 1343 -1/2006, cu
un consum specific de apă de 140 l/om/zi.
Proiectarea sistemului de alimentare cu apă și stabilirea soluțiilor propuse
Pentru dimensionarea rețelei de alimentare cu apă a zonei Peninsula s -au luat în
considerare cerințele impuse prin caietul de sarcini și solicitările verificatorilor de proiect:
Alim entarea cu apă a zonei Peninsula să fie făcută pentru debitul de 51.35 l/s
Viteza de curgere a apei în conducte să fie între 0.3 – 0.8 m/s
Asigurarea presiunii se serviciu de mi9n 12 mCA la consummator (pt Q orar max)
Distanșa max dintre hidranții exterior să fie max 100 m
Alimentarea cu apă a zonei Peninsula se realizează din conductele: Dn 500 Port, Dn 200,
150 Mircea, Dn 200 Rascoalei, Dn 200 Tomis.
Rețeaua de distribuție cu apă potabilă și stingerea incendiilor ce se reabilitează și extinde
se execută d in țevi din PEHD, pe o lungime de 10786 ml.
Rețeaua de distribuție ap ă potabilă
Pentru evitarea funcționării instalației de distribuție a apei aproape de limita max
admisibilă a materialelor și fitingurilor, s -a propus proiectarea unei soluții, care scad e riscul unor
eventuale avarii și reglează presiunile de funcționare a instalației.
La realizarea căminelor de golire, de sectorizare și de aerisire s -au propus pentru
funcționarea corespunzătoare a rețelei de distribuție mai exact pentru a se asigura posi bilitatea de
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
81 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
intervenție în caz de avarie pe rețea. Aceste cămine sunt realizate din beton armat, dimensiunile
acestora variază in funcție de echiparea fiecărui cămin în parte și sunt prevăzute cu capace
carosabile conform STAS 2308/80 tip IIA.
Pentru asig urarea posibiliutății de intervenție în caz de incendiu sunt prevăzuți un număr
de 61 de hidranți subterani cu Dn 80 mm și racorduri tip B. Amplasarea hidranților de -alungul
rețelelor de distribuție se face la o distanță max de 100 m conform prevederilor S TAS 4163 -1 din
1995. Racordarea hidranților la conducta de apă se face prin intermediul unei conducte de
PEHD, pozată cu generatoarea superioară la limita adâncimii de îngheț.
La montarea hidranților trebuie respectate următoarele condiții:
Evitarea introd ucerii de pământ sau pietre
Asezarea tălpii cotului pe o suprafașă plană realizată din beton
Constituirea unei zone de drenaj cu material concasate pentru evacuarea apelor de
golire.
Conductele din PEHD se pozează pe un pat din material necoeziv (nisip) av ând
granulometria ≤ 10 mm și grosimea de 15 cm. peste generatoarea superioară se realizează un
strat de umplutură cu grosime de 15 cm din același material necoeziv (nisip) cu aceeași
granulometrie. În rest, umplutura se realizeazăîn straturi de max 15 cm (straturi successive din
pământ curățat de elemente cu diametrul ≥10 cm și de fragmente vegetale și animale), umplutură
compactată 95%. Adâncimea de pozare până la cresta conductei este de 0.9m, iar lățimea
tranșeei de 0.7m pt conductele cu diametrul până în 250mm și 0.8m pentru condsuctele cu
De250mm conform SR4163 -3/1996. Deasupra generatoarei superioare a conductei la o înălțime
de 50cm s -a montat o grilă de avertizare din polietilenă de culoare albă.
La pozarea conductei se respect ă prevederile SR 4163 -2006 . Rețelele de distribuție STAS
8591/91 – “Amplasarea în localități a rețelelor subterane ”.
Proba de presiune se realizează, pe cât posibil, înainte de umplerea completă a tranșeei,
pentru a putea examina efectiv tronsonul de conductă supusă probei și î n special, toate îmbinările
care trebuie să rămână descoperite. Prob a hidraulică de presiune a unei rețele constituie
examenul final: ea permite, in special, să se verifice dacă montajul îmbinărilor a fost bine făcut și
în mod correct. Ea este realizată de antreprenor pe măsura avansării lucrărilor. Lungimea
tronsoanelor supuse probei depinde de configurarea șantierului (traseu, profil al tronsonului
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
82 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
supus probei). Cu cât tronsonul supus probei este mai mare, cu atât este mai dificilă depistarea
eventualelo r pierderi de apa, astfel încât nu s -a depășit lungimea de 500m.
Înainte de punerea difinitivă în funcțiune a rețelei de apă potabilă, ca și după orice
reparație efectuată pe o condută de apă, se dezinfecteză rețeaua . Ea se face imediat după ce se
spală, p e tronsoane separate de restul rețelei.
Spălarea se consider terminată în momentul în care mirosul de clor dispare, iar clorul
residual se încadrează în limitele admise.
După terminarea spălării este obligatoriu să se efectueze analize fizico -chimice și
bacterologice.
Se recomandă ca evacuarea apei provenite de la dezinfectarea rețelei în rețeaua de
canalizare să se facă cu luarea măsurilor necesare de neutralizarea clorului.
În cazul în care între dezinfectarea și darea în exploatare a rețelei trece o peri oadă de timp
mai mare de 3 zile sau în cazul în care, după dezinfectare, apa transportată prin tronsonul
respective nu îndeplinește condițiile bacterologice și biologice de calitate, dezinfecția se repetă.
Lista Materiale Folosite
În proiectarea sistemului de alimentare cu apă au fost luate în calcul următoarele
materiale:
Pentru conducte se folosesc PEHD, PE100, PN10:
Diametre (mm): 32, 110, 160, 200, 225, 315, 400
Lungimea tuburilor: 1, 2, 3, 4, 6 metri
Căminele de canalizare se execută din tubur i prefabricate de beton cu diametru de
1000mm.
Analiza Swot
Puncte forte
Certificarea companiei conform standardelor inter naționale de calitate, mediu și
securitate;
Epurarea apelor cu tehnologie avansată înaintea deversării în emisar ;
Modernizarea stațiilor de pompare ape uzate.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
83 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Puncte slabe
Starea de uzură avansată a rețelei de canalizare;
Supraexploatarea rețelei de canalizare în sezonul estival datorită numărului mare
de turiști.
Oportunit ăți
Accesarea unor finanțǎri nerambursabile în vederea reabilitǎrii și redimensionǎrii
rețelei de canalizare;
Amenin țări
Imposibilitatea autoritǎților locale de a asigura provizioanele financiare necesare
accesǎrii fondurilor europene;
Rețelele învechite determină creșterea avariilor.
Indicatori te hnico -economici pentru estimarea costurilor de realizare a proiectelor
Proiectul va fi monitorizat pe baza următorilor indicatori:
Indicatori de realizat – Apă
Lungime/
Număr
Aprox
Puțuri noi și reabilitate nr 33
Extindere și reabilitare conducte de aducțiune km 69
Extindere și reabilitare rețele de distribuție km 197.8
Rezervoare noi și reabilitate nr 4
Stații clorare noi nr 1
Reabilitare stații de tratare nr 1
Stații de pompare noi și reabilitate nr 7
Sisteme SCADA nr 14
Indicatori de realizat – Apă uzată
Lungime/
Număr
Aprox
Extindere și lucrări noi rețea de canalizare km 301
Reabilitare rețea de canalizare nr 24.4
Stații de pompare ape uzate noi și reabilitate km 47
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
84 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Conducte de refulare noi și reabilitate nr 61.9
Stații de epurare noi și modernizare nr 12
PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI AI INVESTIȚIEI
„Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare pentru
regiunea Constanta si Ialomița"
UAT Constanta (Constanta, Mamaia si Palazu Mare)
cursul 1 EURO = 4.2775 LEI, curs BNR, la data de 31.01.2009 (Preturi
constante)
Sistem de alimentare cu apă U.M. Cantitatea
0 1 2
Valoarea investiției EURO 16,469,870
RON 70,449,869
Din care C+M EURO 13,261,446
RON 56,725,834
Durata de realizare a investiției luni 48
Capacități
1. Stație de tratare PALAS Q=1100 l/s* buc. 1
2. Aducțiune – extindere Mamaia m 10,000
– conductă PEIID De 500 mm, PN 6: m 10,000
3. Rețea de distribuție, din care:
Extindere rețele Constanta m 9,355
– conductă PEHD De 110 mm, PN 6: m 7,138
– conductă PEHD De 160 mm, PN 6: m 2,187
– conductă PEHD De 250 mm, PN 6: m 30
Extindere Palazu Marc m 10,195
conductă PEHD De 110 mm, PN 6: m 8,495
conductă PEHD De 160 mm, PN 6: m 1,700
Reabilitare rețele Constanta m 38,275
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
85 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
– conductă PEHD De 110 mm, PN 6: m 16,610
– conductă PEHD De 160 mm, PN 6: m 6,110
– conductă PEHD De 200 mm, PN 6: rn 1,080
– conductă PEHD De 225 mm, PN 6: m 1,330
– conductă PEHD De 250 mm, PN 6: m 840
– conductă PEHD De 300 mm, PN 6: m 1,405
– conductă PEHD De 400 mm, PN 6: m 970
– conductă PEHD De 500 mm, PN 6: m 5,330
– conductă PEHD Dc 700 mm, PN 6: m 4,600
Reabilitare rețele Palazu Mare m 1,980
– conductă PEHD De 110 mm, PN 6: m 1,980
Volum anual de apa livrata mii m/an 44,405
Volum anual de apa facturata mii m3/an 25,122
Cost anual de producție mii
EURO/an 11,643
Consum anual de energie electrica MWh/an 18,120
Costul apel potabile EURO/mc 0.463
Consum de energie electrica pe mc apa livrat kwh/mc 0.408
Sistern de canalizare U.M. Cantltatea
0 1 2
Valoarea Investltlel EURO 30,893,378
RON 132,146,426
Din care C+M EURO 21,554,841
RON 92,200,833
Durata de realizare a Investiției luni 48 luni 48
Capacitați
Stații de pompare buc 8
Prelungirea Tulcei
Stație pompare 1 Prelungirea Tulcei, Q=19 J/s,H -24mCA buc 1
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
86 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
(1+1)
Palazu Mare
Stație pompare 2 Palazu Mare, Q=12J1s,H=12mCA (1+1) buc 1
Stație pompare 3 Palazu Mare, Q=12 Jls,H=14mCA (1+1) buc 1
Stație pompare 4 Palazu Mare, Q=25 Jls,H=26mCA (1+1) buc 1
Mamaia
Stație pompare 5 Mamaia, Q=21 Jls,H=15mCA (1+1) buc 1
Stație pompare 6 Mamaia, Q=12 Jls,H=12mCA (1+1) buc 1
Stație pompare 7 Mamaia, Q=15 Jls,H=11mCA (1+1) buc 1
Stație pompare 8 Mamaia, Q=21 Jls,H=8mCA (1+1) buc 1
2.Rețea de canalizare menajera, din care:
Extindere retele Constanta m 24.25
conductă Dn 250 mm, PVC – KG m 20.075
conductă Dn 300 mm, PVC – KG m 1.841
conductă Dn 350 mm, PVC – KG m 205
conductă Dn 400 mm, PVC – KG m 951
conductă Dn 500 mm, PVC – KG m 368
conductă De 200 mm, PEHD m 810
Extindere retele Mamaia m 5.677
conductă De 315 mm, PEHD m 1.133
conductă De 355 mm, PEHD m 558
conductă De 400 mm, PEHD m 1.526
conductă De 450 mm, PEHD m 2.46
Extindere retele Palazu Mare m 26.247
conductă Dn 250 mm, PVC – KG m 23.86
conductă De 160 mm, PEHD m 1.315
conductă De 225 mm, PEHD m 1.072
Reabilitare rețele de canalizare menajeră + unitară Constanța m 17.793
conductă Dn 250 mm, PVC – KG m 11.136
conductă Dn 300 mm, PVC – KG m 890
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
87 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
conductă Dn 400 mm, PVC – KG m 1.247
conductă Dn 500 mm, PVC – KG m 190
conductă Dn 600 mm, PVC – KG m 1.26
conductă Dn 800 mm, PVC – KG m 780
conductă Dn 1250 mm, PVC – KG m 400
conductă Dn 1350 mm, PVC – KG m 1.02
conductă Dn 1400 mm, PVC – KG m
3. Epurare
Constanța Sud
Introducerea treptei de epurare avansată buc 1
Constanța Nord
Instalație pentru îndepărtarea mirosului buc 1
Volum anual de apă tratată mii mc/an 42.343
Volum anual de apă colectată mii mc/an 25.052
Costul anual pentru colectarea apei uzate mii
EURO/an 10.671
Consum anual de energie electrică MWh/an 25.101
Costul pentru colectarea apei uzate EURO/mc 0.426
Consum de energie electrică pe mc apă uzată kwh/mc 0.593
Valoarea totală a proiectului pe surse de finanțare
Valoarea totală a proiectului fără TVA = 821.094.918
Valoarea totală a proiectului aferentă categoriilor de cheltuieli eligibile, fără TVA =
821.094.918
Valoare proiect, eligibilă conform POS mediu (Fondul de Coeziune, Bugetul de Stat și
Bugetul Local) = 7 26.402.675
Finanțare nerambursabilă, FC = 617.442.277
Finanțare nerambursabilă, din bugetul de stat = 94.432.344
Contribuție beneficiar, din bugetul local = 14.528.054
Valoarea proiectului, alta decât cea eligibilă conform POS Mediu = 94.692.243
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
88 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Valoarea proiectului, alta decât cea eligibilă conform POS care cuprinde cheltuieli
eligibile = 94.692.243
Valoarea proiect aferentă categoriilor de cheltuieli altele decât cele eligibile:
Total = 0
Buget local = 0
Surse proprii / împrumut = 0
TVA total = 196.225.649
TVA aferent valorilor eligibile ale proiectului, conform POS = 173.499.510
TVA aferent alor valori decât celor eligibile ale proiectului, conform POS = 22.726.139
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
89 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
CAPITOLUL 6
CONCLUZII – ELEMENTE PARTICULARE
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
90 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Evaluarea impactului
Managementul traficului
Obligațiile responsabilului cu organizarea și supravegherea traficului
Responsabilul cu Managementul Traficului, indicat de antreprenor este respunzător cu
montarea și întreținerea în condiții bune a semnalizării rutiere temporare a lucrărilor pe toată
perioada aprobată pentru închiderea circulației și introducerea de restricții ale traficului.
Responsabilul trebuie să aibă în permanență la dispoziție un autovehicul, echipat
corespunzător cu mijloace de comunicare, supraveghere și intervenț ii, ca să verifice și să asigure
existența semnalizării rutiere.
Acesta pe toata durata executării lucrărilor trebuie să :
a) Instruiască agenții de trafic de 2 ori pe săptămână (timp de o oră) și în fiecare zi
(înainte de începerea programului de lucru)
b) Verifice în permanență organizarea semnalizării temporare a traficului, atât în
zonele de semnalizare premergătoare, cât și în zonele de semnalizare a poziționării lucrărilor,
ținând seama de „schema de semnaliza re” aprobată și informează șeful punctului de lucru despre
toate discordanțele și neconcordanțele constatate.
c) Stabilească sarcinile de lucru pentru agen ții de trafic și pentru personalul
traficului în timpul dar și după orele de program
d) Coopereze cu poliția pentru a asigura respectarea restricțiilor traficului
e) Verifice dacă personalul angajat din șantier poartă echipament de protecție
Semnalizarea rutieră temporară
Organizarea desfășurării circulației
Pentru planificarea lucrărilor se vor avea in vedere următoarele :
– Constructorul planifică și monitoriyeayă lucrările pentru optimiyarea eficienței acestora
și a reducerii pe cât posibil a situațiilor de congestionare a traficului în zonă
– Controlul și intervențiile asupra semnalizării rutiere temporar e a lucrărilor vor fi realzate
în așa manieră încât să nu apară situașii care să genereye riscuri suplimentare sau să afecteze
desfășurarea flunetă și în siguranță a circulației.
– Constructorul va asigura spații de lucru și yone de siguranță pentru personal ul preyent iar
materialele, utilșajele si echipamentele nu vor fi amplasate în zona de siguranță. Pe yona de
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
91 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
siguranță se va intra numai în situația montării/demontării și intreținerii semnaliyării rutiere
temporare.
Principiul valorificării
Semnalizarea rutieră temporară va informa participanții la trafic asupra situaței exacte pe
care o vor întâlni și trebuie aplicată de o asemenea manieră încât să fie credibilă. Se va avea în
vedere ca situația in zona lucrarilor să fie efectiv cea la care se așteapta p articipanții la trafic, în
urma perceperii mesajului presemnalizării și semnalizării temporare.
Aspecte de îndeplinit în acest scop :
– Semnalizarea să respecte prevederile legislației tehnice in vigoare
– Semnificația indicatoarelor să corespundă într+adevăr necesităților impuse de lucrare
– Semnalizarea să urmărească în timp și spațiu desfășutatea lucrărilor
– Semnalizarea temporară să nu restricționeze mai mult decât strictul necesar
– Semnalizarea temporară să fie demontată la terminarea lucrărilor
– Semnalizarea curentă să fie restabilită și după caz, completată îm conformitate cu noile
condiții apărute în urma execuției lucrării respective.
Principiil de percepere a senificației semnalizării
Pentru perceperea în timp util a semnificației rutiere temporare de că tre participanții la
trafic și asigurarea timpului necesar efectuării manevrelor ce se impun, indicatoarele vor
îndeplini urmatoarele condiții
– Să fie realzate in conformitate cu prevederile standardelor în vigoare ( dimensiuni,
simboluri, înscrisuri, retroreflexiei)
– Să fie judicios amplasate
– Să fie grupate în numar limitat maximum două indicatoare pe același suport sau alăturate
– Să fie curate si în bună stare
Mijloace de semnalizare rutieră temporară
Clasificarea indicatoarelor rutiere și a mijloacelor auxiliare de semnalizare a lucrarilor
Pentru semnalizarea rutieră temporară și protecția personalului ce utilizează:
– Indicatoare specifice semnalizării rutiere temporare
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
92 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
– Mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor
– Echipamente de protecție
Indicatroarele rutiere sunt clasificate funcție de culoare și dimensiuni
Indicatoarele utiliyate la semnalizarea rutieră trebuie să fie solid fixate pe suporți și să
aibă stabilitate. Suporții pot fi construiți din stâlpi cu secțiune circulară ori de altă fo rmă sau
dispozitive mobile.
Culoarea:
Indicatoarele specifice semnalizării rutiere temporare sunt realizate pe fond GALBEN, cu
următoarele excepții
– Indicatoarele de interyicere a opririi și staționării
– Indicatoarele de obligație
– Indicatoarele de orientare și informare : drum fără ieșire, trecere pentru pietoni, sens unic
– Indicatoare de reglementare a prioritaților „ Prioritate față de circulația din sens invers”
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
93 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Mijloacele auxiliare de semnalizare a lucrărilor sunt realizate în combinația galben –
roșu, cu excepția parapetului din material plastic, a paletei și a fanionului.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
94 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Instalarea semnalizării rutiere temporare
Din punct de vedere al amplasării, semnalizarea rutieră temporară cuprinde:
– Semnalizarea premergătoare lucrărilor – instalată înainte de zona lucrărilor în sensul de
mers,
– Semnalizarea de poziționare a lucrărilor ( bariere, balize, conuri de dirijare, etc. )
– Semnalizarea de terminare a sectorului restricționat – instalată după sfârșitul sectorului de
drum ocupat de lucrări
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
95 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
– Indicatoarele care preced zona lucrărilor, precum și cele de terminare a sectorului
restricționat, vor fi astfel amplasate încât să asigure un spațiu liber de minim 50 cm în afara părții
carosabile.
Instalarea indicatoarelor se face în următoarea ordine :
– Semnalizarea premergătoare lucrărilor
– Semnalizarea de poziționare a lucrărilor
– Semnalizarea de terminare a sectorului restricționat
Instalarea comportă două faze:
1. Indicatoarele se așează la nivelul so lului, pe acostament sau trotuar, fără a fi fixate pe
suporți. Se verifică dacă acestea îndeplinesc condițiile de vizibilitate pentru a fi percepute de
către cei cărora și se adreseză. Fără a fi mascate ( vegetație, stâlpi, curbe lipsite de vizibilitate,
vizibilitate redusă în profil longitudinal, etc. )
2. Instalarea stabilă a indicatoarelor. Fixarea pe suport se face numai după constatarea că
sunt asigurate toate condițiile pentru perceperea semnificației indicatoarelor în timp util.
Semnalizarea rutieră te mporară pe timpul nopții
Pe timpul nopții, indiferent dacă se execută sau nu lucrări, zona de drum afectată de
acestea, prezintă un risc sporit pentru participanții la trafic și eventual pentru personalul
muncitor. Din acest motiv, condițiile impuse semna lizării rutiere sunt mai exigente.
Caracteristicile semnalizării rutiere temporare trebuie corelate cu cele ale semnalizării curente de
pe sectorul respectiv de drum.
Din acest punct de vedere semnalizarea temporară a lucrărilor va fi retroreflectorizantă și
completată cu dispozitive cu lumină galbenă, inermitentă sau care se succede în cascadă.
Semnaliz area rutieră temporară a lucrărilor executate pe artere magistrale și de legătură
din mediul urban se realizează cu indicatoare retroreflectorizante, comp letate cu lămpi cu lumină
galbenă intermitentă.
Protecția personalului
Personalul care lucreayă pe drumuri trebuie să fie astfel încât să iasă în evidență față de
mediul înconjurător, iar prezența acestuia să poată fi ușor remarcată de utilizatorii drumu lui ,
precum și de conducătorii vehiculelor care circulă în șantier.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
96 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Echipamentul de protecție -avertizare folosit, trebuie să fie de culoare galbenă portocalui.
Pentru o mai buna percepție culoarea trebuie să fie fluorescentă.
În situația în care se lucr eză pe timpul nopții echipamentul va avea elemente
retroreflectorizante de culoare portocalie sau albă.
Utilizarea acestor echipamente de protecție -averizare constituie un element indispensabil
securității muncii la lucrările executate în zona drumului.
Schemele de semnalizare rutieră temporară respectă prevederile „ Normelor metodologice
referitoare la condițiile pentru închiderea traficului și pentru instalarea restricțiilor de trefic în
vederea executării de lucrări în zona drumurilor publice și/sau pen tru protejarea drumului
adaptate la fiecare situație separate –aprobat prin Ordinul dat de Ministerul Administrației și a
Internelor și de la Ministerul Transporturilor nr.1112/411 (publicat în Monitorul Oficial nr.
397/24.08.2000), respectiv.
Semnalizarea vehiculelor de la punctual de lucru:
Vehivulele ce paricipă la lucrările de drumuri să fie echipate cu:
– Un dispozitiv special cu lumini galbene girogar
– Un semn de trafic „lucrări “ realizat din foiță de metal refloctorizantă
– Panou cu săgeți de ocolire luminoase intermitente.
Marcaje temporare
Demontarea semnalizării rutiere temporare
Semnalizarea rutieră temporară trebuie demontată la terminarea lucrărilor. Dacă este
numai o întzreripere a execuției lucrărilor, semnalizarea temporară poate fi acoperi tă cu o mască
pe durata întreruperii cu condiția asigurării semnalizării pentru desfășutatrea circulației în
condiții de siguranță.
In general semnalizarea rutieră temporară este demontată sau mascată în ordinea inversă
instalării.
Principiul coerenței
Este posibil ca semnaliyarea rutieră temporară să contrazică semnalizarea curentă
existentă pe drum.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
97 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
În această situație este oblogatoriu să se demonteze indicatoarele cu caracter permanent
care contrazic semnalizarea temporară sau să se acopere fețele ac estora cu o mască pe toată
durata insituirii restricțiilor temporare de circulație.
Controlul și intreținerea operativă
Atunci când orice indicator sau alt dispozitiv care a fost afectat necesită curățirea sau
înlocuirea lui, aceste operații se vor efect ua imediat prin grija responsabilului cu organizarea și
supravegherea traficului.
Conformitatea semnaliyării rutiere temporare cu planul de întreținere și control al
traficului aprobat trebuie evaluată zilnic prin inspecșie vizuală.
Acolo unde semnalizare a nu este conformă, se vor aplica măsuri imediate de remediere a
acestuia.
Cea mai frecventa modificare sau completare se referă la distanțele de amplasare a
indicatoarelor rutiere, care de cele mai multe ori trebuie readaptate în timp util a semnificației
acestora de către participanșii în trafic.
Datorită manipulărilor frecvente, a unor accidente, acte de vandalism sau altor cauze,
unele mijloace de semnalizare rutieră temporară se deteriorează sau chiar dispar.
In vederea înlocuirii lor operative, execut antul va asigura în permanentă un stoc de
rezervă.
Personalul aflat în zona lucrărilor trebuie să poarte echipamentul de protecție – averizare.
Aceasta obligație revine și personalului de supraveghere și control.
Managementul traficului pentru refacerea retelei de canalizare
Se stabilesc, în mod detaliat, soluțiile propuse pentru devierea traficului provocată de
execuția lucrărilor aferente rețelei de canalizare și devierile rețelelor societăților furnizoare de
utilități care vor fi afec tate, estimându -se valoric soluțiile.
Devierea traficului
Circulația in zona lucrărilor se caracterizează prin existența mai multor artere principale,
printre care se numără :
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
98 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Circulația pe Bld. Ferdinand, care este calea de acces și ieșire din zona de su d ( pe
drumul E -81)
Fluxul de intrare și ieșire din zona de nord, pe Bld. Tomis și respectiv Str. Mircea cel
Bătrân
Accesul în Peninsulă, pe Bld. Tomis și str. Arhipescopiei
Circulația până la Poarta 1 a Portului Constanța.
S-e face împărțirea studiului de deviere a traficului în două zone care vor fi denumite în
continuare Peninsula de Nord și Peninsula de Sud. Va fi considerată Peninsula de Sud zona
cuprinsă între Piața Ovidiu , în direcția sud, până la faleză , în apropierea Cazinoului. Peninsula
Nord începe de la Piata Ovidiu până la Bld. Carol.
În continuare se descrie fiecare dintre fazele de realizare a lucrărilor și devierii traficului
acolo unde este necesar.
În toate cazurile în care este nevoie de o deviere a traficului, se vor poziționa semne le de
circulație corespunzătoare.
Un exemplu de schemă de presemnalizare a lucrărilor poate fi următorul :
Trafic strada traian și acces poarta 1 a portului
Strada Traian, situată în zona parcului Primăriei Constanței are o lățime de 4 benz i, câte 2
benzi pe fiecare sens, str. Traian se intersectează cu bld. Marinarilor, acesta de urmă ducând la
Poarta 1 de acces în Portul Constanța.
Datorită importanței sporite a acestei zone, am luat in considerare o deviere a conductei
colectoare, apropiindu -ne de tr otuarul de est al strazii Traian. Deoarece excavațiile din această
zona variază în jurul adâncimii de 4 metri și se dorește o afectare cât mai redusă în acest nod, s -a
prevăzut executarea lucrărilor dintre strada Traian și bulevardul Marinarilor fără șanț. Prin
intermediul forajului orizontal.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
99 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Zona veche a peninsulei
Accesul vehiculelor în partea de nord a peninsulei se realizează prin intermediul bld.
Tomis și str. Arhiepiscopiei, în timp ce accesul principal pentru ieșirea din aceasta zonă se va
aface pe strada Mircea cel Bătrân.
Zona cea mai complicată în ceea ce privește traficul este zona de sud a Peninsulei, asupra
căreia ne vom concentra. Problema cu care ne confruntăm este aceea că cele două bulevarde
menționate anterior converg în Piata Ovidiu, unde se produce o îngustare. Aceasta va pune într+o
oarecare dificultate încercările de deviere a traficului care vor fi executate.
S-a pornit de la premiza că lucrările la rețeaua de canalizare vor începe de jos în sus așa
cum se va realiza în multe sit uații. În orice caz, va trebui studiat în detaliu managementul
traficului odată începute lucrările și anunțate autoritățile de fiecare activitate și propunere, pentru
fiecare stradă în parte.
Lucră ri pe strada Arhiepiscopiei și străzile stașiei de pompare
Lucrările pe strada Arhiepiscopiei vor necesita realizarea unei devieri a traficului
principal pe strada Doctorului I. Cantacuzino. Exista posibilitatea eliminării temporare a parcarii
pe strada Doctorului I. Cantacuzino în vederea facilitării fluxului de vehicule, în caz de
necesitate. Altă posibilitate care se poate lua în calcul este limitarea la sens unic a strazii
Revoluția din 22 Decembrie înspre Bld. Regina Elisabeta, de la intersecția cu str. Doctor I.
Cantacuzino.
Străzile din imprejmuirile stație i de pompare unde se afla conductele colectoare ale
rețelei de canalizare sunt străzi mici, cu trahic riveran, pentru acces la locuințe. Nu este valabilă
posibilitatea propunerii unui drum alternative, fiindcă aceste strazi sunt drumuri închise. În urma
obținerii avizelor necesare se vor elimina temporar parcările de pe aceste strazi și se vor
desfășura lucrările corespunzătoare.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
100 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Lucrările pe strada Doctorului I. Cantacuzino și str.Cristea Georgescu
Acestea sunt stră zi secundare, pe care se vor elimina temporar parcările pentru execuția
lucrărilor și se va închide traficul. Locatarii de pe strada Doctorului I. Cantacuzino vor putea
avea acces la locuințe pe strada Ovidiu, strada Nicolae Titulescu, str. Arhiepiscopiei si str.
Gheorghe Sonțu.
Pe de altă pa rte, locuitorii care locuiesc la finalul strazii Cristea Georgescu și strada
Doctor Reiner vor putea obține o reducere parțială a strazii Cristea Georgescu și devierea pe
strada Luntrei.
Lucrări pe Str. Luntrei
Ne este prevăzută o deviere a traficului pe această stradă fiind una secundară.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
101 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Lucrări pe strada Remus Opreanu
Această stradă reprezintă una dintre ieșirile din zona peninsulei. Pe durata lucrărilor se
recomandă diminuarea traficului. Aceasta ne va oblige să redirecționăm circulația pe bulevardul
Regina Elisabeta, permițând circulația pe dublu sens de la Clădirea comandamentului Marinei
până pe str. Revoluției din 22 Decembrie.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
102 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Lucrări pe strada Revoluției din 22 Decembriiie, între Piața Ovidiu și strada Remus
Opreanu
În această situație există două posibilități. Una dintre acestea este închiderea intrării în
Piața Ovidiu din Sudul Peninsulei și devierea traficului către bulevardul Regina Elisabeta și
strada Termele Romane. Altă variantă este re prezentată de reorganizarea strazii Arhiepiscopiei,
eliminarea parcării pe această stradă și stabilirea dublului sens de circulație. În această situație
avem zone cu lățime variabilă cu un minim de 5,5 metri. Aceasta va permite o lățime a benyii de
2,7 met ri; lățime minimă pentru o bandă cu limită redusă de viteză.
Lucrări pe strada Arhiepiscopiei, între Piața Ovidiu și strada 9 Mai
În această situație avem, din nou, aceleași două posibilități ca mai înainte. Mutarea
traficului de ieșire către bulevardul Regina Elisabeta și strada Termele Romane. O altă
posibilitate de reorganizare a traficului pe strada Remus opreanu și strada Revoluția din 22
Decembrie, o repreyintă eliminarea parcării pe această stradă și stabilirea sensului dublu de
circulație. În ace astă zona impunerea sensului dublu este mai puțin problematică deoarece există
mai mult de 6 metri de carosabil, ceea ce ne conferă benzi mai late de 3 metri.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
103 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Lucrări în Piața Ovidiu
În Piața Ovidiu o posibilitate o reprezintă lucrările alternative de o parte și de cealaltă a
pieții, deviind traficul după cum se desfășoară lucrările de o parte sau de cealaltă. Există
suficientă lățime pentru a putea permite utilizarea unui sens de mers cu două benzi pe fiecare
parte.se va semnaliza și se vor anunța în pr ealiabil conducătorii auto, iar traficul ca putea fi
direcționat cu ajutorul unor bariere de plastic pline cu apă care să canalizeze traficul, să evite
accesul mașinilor către zona lucrărilor și să evite posibilele accidente.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
104 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Restul străzilor din peninsulă, la nord de Piața Ovidiu
Limitările se vor face în aceeași modalitate ca și propunerile anterioare. Dacă este vorba
de o stradă secundară se va închide traficul pe acea stradă. În situația în care avem un drum
colector se va propune o posibilita te de deviere a traficului și se va studia oportunitatea acesteia
de la caz la caz.
La nord de Piața Ovidiu situația se simplifică deoarece dispunem de o rețea de strazi care
ne permit devierea traficului fără nicio problemă. Lățimea străzilor este de ase menea suficientă
pentru a permite circulația corespunzătoare.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
105 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Regenerare urbană în zonele istorice protejate
Concluzii
Conceptul de regenerare urbană poate fi interpretat în mai multe moduri, în funcție de
gradul de dezvoltare al unei țări. În cele mai dezvoltate economii, scopul regenerării urbane este
promovarea „întoarcerii la oraș”, revitalizarea centrului orașului, restaurarea activităților și
creșterea competitivității în context internațional și implementarea inițiativelor de îmbunătățire a
calității mediului care sunt orientate către î creștere „inteligentă”.
În economiile în tranziție, trebuie luate în considerare inițiativele calitative, dar proiectele
trebuie să ia în considerare în mod imperativ și cerințele de ordin cantitativ.
În general, p ot fi trei mari rațiuni pentru care se realizează regenerarea urbană:
Regenerarea urbană impusă , după o lungă perioadă de abandon a unui teren neglijat,
sau o degradare severă a condițiilor de trai în zonă;
Regenerarea urbană ca oportunitate , în care inves titorii din sectoarele public și privat
caută un teren pentru realizarea unui mare proiect.
Regenerarea urbană preventivă sau prospectivă în zone în care mediul social și cel
economic sau deteriorat.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
106 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Obiective prioritare ale regenerării urbane sunt:
Obiect ive economice : pentru atragerea investitorilor, crearea de locuri de muncă,
înnoirea economiei urbane (ca de exemplu în cazul orașe industriale din lumea anglosaxonă);
Obiective sociale : pentru creșterea numărului de locuințe urbane și dezvoltarea
infrastructurii locale;
Obiective de mediu : îmbunătățirea condițiilor de viață, combaterea poluării (Agenda
Locală 21), cu considerarea preferințelor și valorilor societății, precum și a fiecărui grup țintă;
Obiective culturale : susținerea moștenirii arhi tecturale (a centrului istoric) și a
turismului urban, sau pentru atragerea cercetării și a instituțiilor academice.
Regenerarea urbană urmărește revitalizarea zonelor urbane aflate în dificultate:
• reabilitarea patrimon iului reprezentat de cartierele istorice,
• îmbunătățirea condițiilor de locuire în cartierele deblocuri,
• amenajarea și înfrumusețarea spațiului public – piețe, scuaruri, parcuri, mobilier urban,
• modernizarea infrastructurii urbane – rețele de apă, gaz și electricitate, drumuri și rețele
de transport în comun.
Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea infrastructurii urbane din centrul
istoric al orasului Constanța care să asigure atât conservarea si perpetuarea moștenirii cultural –
istorice si arhitecturale a orașulu i, cât ș i creșterea calității vieții și atractivității zonei atât pentru
populația locală, cât și pentru persoanele aflate in tranzit pe teritoriul orașului.
Proiectul își propune următoarele obiective specifice, ce vor fi atinse prin activitățile si
lucră rile propuse in cadrul proiectului, respectiv:
• Îmbunătățirea infrastructurii urbane in curs de degradare din Centrul istoric al
polului de creștere prin modernizarea spatii lor publice urbane (străzi, trotuare) ;
Într-un plan mai larg, i mplementare a proiec tului ce constă în reabilitarea zonei istorice
Peninsula va conduce de asemenea la:
– Creșterea numărului de vizitatori/tur iști prin atractivitatea sporită dobândită în urma
realizării activităților propuse prin proiect;
– Reducerea gradului d e poluare generat de traficul auto prezent, prin transformarea
Centrului Istoric in zona pietonala;
– Conservarea clădirilor istorice și a obiectivelor turistice prezente în zona Centrului
istoric prin reducerea gradului de poluare generat de traficu l rutier;
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
107 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
– Creșterea rolului economic, social și cultural ce îl joaca Centrul istoric in viața și
identitatea locuitorilor polului de creștere C onstanța .
Controlul arheologic pe durata lucrărilor
Principalul obiectiv al activității arheologice este de a preveni, diagnostica și combate
efectele agresive ale proiectului asupra patrimoniului arheologic care ar putea aparea pe durata
desfășurării lucrărilor.
Ținând cont că pe durata epocii contemporare s -au realizat numeroase lucrări de
canalizare în to t orașul Constanța și că excavațiile propuse pe întreg treaseul canalizărilor și
alimentărilor cu apă sunt de maxim 4.5 m, nu se așteaptă noi descoperiri arheologice.
Pentru a avea un control arheologic pe durata desfășurării lucrărilor se propune realizar ea
unei suprave gheri arheologice prin realizarea unor săpături, controlate cu un arheolog.
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
108 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
CAPITOLUL 7
BIBLIOGRAFIE
Popescu Alexandra Georgiana
Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii
109 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz
Colecția “Reglementări tehnice pentru proiectarea și execuția lucrărilor de
instalații” : Apa și Canalizare Volum 3, ed. Matrix Rom septembrie 2007
Rețele de distribuție a apei de Sergiu Calos, Mihaela Anca Contasel, Lilian
Balmuș, ed. Chișinau 2004
NP 133/2011: “ Normativ privind proiectarea, execuț ia și exploatarea sistemelor
de alimentare cu apă și canalizare a localităților. ”
http://www.regenerareurbana.ro/
http://www.apulum.ro/
ro.wikipedia.org
http://www.primariaarad.ro/
http://www.haisitu.ro/
Sisteme de alimentare cu apă de Gheorghe Constantin Ionescu, George Lucian
Ionescu, ed. Matrix Rom Bucuresti, 2010
Alimentări cu apă de Ovidiu Ianculescu, Gheorghe Ionescu, ed. Matrix Rom
Bucuresti, 2002
Canalizări de Ovidiu Ianculescu, Gheorghe Ionescu, Raluca Racovițeanu, ed.
Matrix Rom Bucuresti, 2001
Sisteme de canalizare de Gheorghe Constantin Ionescu, , ed. Matrix Rom
Bucures ti, 2010
Repararea și consolidarea construcțiilor de Ana Maria Grămescu și A. M. Daniela
Barbu, ed. Agir Bucuresti, 2008
Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de alimentare cu apă și
canalizare “ românia 2025 ”
Reabilitare rețele apă/canal Peninsulă – localitatea Constanța
Construcții și instalații hidroedilitare de Pof. dr. ing. MIHAI GIURCONIU , Pof.
dr. ing. ION MIREL , Conf. dr. ing. ADRIAN CARABEȚ , Șef lucr. dr. ing. DUMITRU
CHIVEREANU , As. ing. CONSTANTIN FLORESCU , As. ing. CRISTIAN STĂNILOIU ,
EDITURA DE VEST , TIMIȘOARA, 2002
Normativ I22 – 99
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Ingineria și Mana gemetul Proiectelor de Construcț ii 1 Managementul proiectului de reabilitare a unei zone istorice protejate. Studiu de caz CUPRINS… [602600] (ID: 602600)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.