INGINERIA RESURSELOR VEGETALE ȘI ANIMALE FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Ing. CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA TEZĂ DE DOCTORAT CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC… [613272]
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
ȘCOALA DOCTORALĂ DE
INGINERIA RESURSELOR VEGETALE ȘI ANIMALE
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
Ing. CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
TEZĂ DE DOCTORAT
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Prof.univ.dr. POPA DANIELA -VALENTINA
CRAIOVA
2018
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
1
TEZĂ DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA
TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
Doctorand: [anonimizat]. CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
Conducător de doctorat: Prof.univ.dr. POPA DANIELA -VALENTINA
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
2
LISTA DE PUBLICAȚII
Articole publicate in extenso ca rezultat al cercetării doctorale
1. CIUPUREANU(NOVAC)MIHAELA GABRIELA, CIUCIUC ELENA, PINTILIE IOAN,
DINU MARIA, POPA DANIELA, 2015, Production caracheristic of a watermelon
variety grown under the pedoclimatic condition of southern Oltenia- Journal Of
Horticulture, Forestry and Biotechnology; 1(20) ISSN 2066 -1797 pg.78 -82
2. CIUPUREANU(NOVAC) MIHAELA GABRIELA, CIUCIUC ELENA, CROITORU MIHAELA,
PINTILIE IOAN, POPA DANIELA, 2016, Aspects concerning the improving of some
tehnological sequences on watermelon crop by planting density, Analele
Universitatii Din Craiova, Seria Biol ogie, Horticultura, Tehnologia Prelucrarii
Produselor Agricole, Ingineria Mediului In Agricultura; Vol.XXI ISSN 1435 -1275
pg.155- 161
3. CIUPUREANU(NOVAC) MIHAELA GABRIELA, CIUCIUC ELENA, CROITORU MIHAELA,
PINTILIE IOAN, POPA DANIELA, 2016, Research regarding the culure of
watermelon with grafted plants -possible ecological culture, Analele Universitatii
Din Craiova, Seria Biologie, Horticultura, Tehnologia Prelucrarii Produselor
Agricole, Ingineria Mediului In Agricultura; Vol.XXI ISSN 1435 -1275 pg.161- 167
4. CIUP UREANU(NOVAC) MIHAELA GABRIELA, CIUCIUC ELENA, POPA DANIELA, 2016,
Establishing the crop assortament of watermelon (Citrullus Lanatus)depending on
the elements that define the production, Analele Universitatii Din Craiova, Seria
Biologie, Horticultura, Teh nologia Prelucrarii Produselor Agricole, Ingineria
Mediului In Agricultura; 2016 ISSN 1435- 1275 pg. 333- 338
5. CIUPUREANU(NOVAC) MIHAELA GABRIELA, CIUCIUC ELENA, DIACONU AURELIA,
POPA DANIELA, 2016, T he influence of grafting -biotechnological link of efficiency
of the water melons production on the sandy soils from the southern R omania,
Nano, Bio and Green- Technologies for a Sustainable Future;2016 61(17) ISSN
1314- 2701 pg. 1145 -1152
6. CIUPUREANU(NOVAC) MIHAELA GABRIELA, DIACONU AURELIA, CIUCĂ ALINA, POPA
DANIELA,2018, Climate Chang e̕ s Impact on Sandy Soils on the Grafted
Watermelons Adaptation,”Agriculture for Life, Life for Agriculture” Confer ence
Proceedings,1(1), pg.358- 366
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
3
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………………………………… 7
PARTEA I
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERI I
Capitolul 1
Originea, r ăspândirea și importanța pepenelui verde ………………………………………………………………… 9
1.1.Originea și răspândirea în cultură a pepenelui verde ………………………………………………………. 9
1.2. Importanța alimentară și economică a pepenelui verde ………………………………………………. 10
1.2.1.Importanța alimentar ă a pepenelui verde ………………………………………………………………… 10
1.2.2. Importanța economică a culturii de pepene v erde …………………………………………………. 13
1.2.3. Situația actuală a cultivării pepenelui verde. …………………………………………………………… 14
Capitolul 2
Particularitățile botanice, relațiile plantelor de pepene verde ………………………………………………… 20
cu factorii de mediu și tehnologia de cultur ă ……………………………………………………………………………… 20
2.1. Particularitățile botanice și biologice importante pentru practică ……………………………… 22
2.2. Cerințele față de factorii de mediu ……………………………………………………………………………………. 24
Capitolul 3
Studii privind elaborarea unor metode moderne de creștere a pr oductivității la plantele
de pepene verde ……………………………………………………………………………………………………………………………….. 34
3.1. Stadiul cercetărilor privind cultura pepenilor verzi pe solurile nisipoase ………………… 34
3.2. Altoirea pepenilor verzi ………………………………………………………………………………………………………. 37
3.2.1 Necesitatea altoirii pepenilor verzi. ……………………………………………………………………………. 38
3.2.2. Stadiul cercetărilor privind altoirea pepenilor verzi ……………………………………………… 39
3.2.3. Metode de altoire a pepenilor verzi …………………………………………………………………………… 41
3.3. Fertirigarea ca metodă de creștere a productivității la pepenii verzi ………………………… 48
3.3.1. Importanța udării prin picurare ………………………………………………………………………………… 48
3.3.2. Importanța fertirig ării …………………………………………………………………………………………………. 50
PARTEA A II -A
CONTRIBUȚIA PERS ONALĂ
Capitolul 4
Evaluarea resurselor climatice și de sol din zonele cu soluri nisipoase ………………………………… 51
4.1. Caracterizarea general ă a solurilor nisipoase din România …………………………………………. 51
4.1.1. R ăspândirea solurilor nisipoase din România …………………………………………………………. 51
4.1.2. Caracteristici generale ale solurilor nisipoase din România …………………………………. 53
4.2. Caracterizarea solurilor nisipoase din sudul Olteniei ……………………………………………………. 54
4.3. Condițiile climatice din zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei- intervalul 1987 –
2017 ……………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 57
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
4
Capitolul 5
Necesitatea și obiectivele cercetărilor metoda de lucru și materialul folosit……………………….. 82
5.1. Necesitatea și obiectivele cercetărilor ……………………………………………………………………………… 82
5.2. Metoda de lucru și materialul folosit ………………………………………………………………………………… 83
5.3.Tehnologia de producere a r ăsadurilor de plante altoite de pepene verde folosite în
experiență …………………………………………………………………………………………………………………………………….. 93
5.4. M ăsurători, observații, analize și determinări ……………………………………………………………….. 94
5.4.1.Determinarea stării de fertilitate a solului din cadrul parcelelor experimentale 94
5.4.2. Determinări morfologice și de producție la plantele de pepene verde: ……………… 97
5.4.3. Determinarea unor procese și indici fiziologici: ……………………………………………………… 97
5.4.4. Determinări biochimice efectuate la fructele de pepene verde: ………………………….. 97
Capitolul 6
Condițiile pedoclimatice ale perioadei deexperimentare 2015 -2017 …………………………………..103
6.1. Analiza condițiilor climatice din perioada de cercetare ………………………………………………103
Capitolul 7
Rezultate obținute ………………………………………………………………………………………………………………………….116
7.1. Experien ța I. Cercet ări privind modul de comportare a unor cultivaruri de pepene
verde pe solurile nisipoase din sud -vestul Olteniei (Dăbuleni) …………………………………………116
7.1.1. Valorile medii ale elementelor de creștere și fructificare la cultivarurile de
pepene verde luate în studiu înregistrate în anul 2015. …………………………………………………116
7.1.2. Rezultate obținute în anul 2016 ……………………………………………………………………………….125
7.1.3. Rezultate obținute în anul 2017 ……………………………………………………………………………….133
7.1.4. Valorile medii obținute pe cei trei ani de cercetare (2015 -2017) ……………………..140
7.2. Experiența II: Influența desimii de plantare la cultura de pepene verde în funcție de
cultivar și tipul de cultură. ………………………………………………………………………………………………………..152
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ……………………………………………………………………………………………………..251
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………………………………254
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
5
CONTENTS
INTRODUCTION
PART ONE
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
6
PART TWO
PERSONAL CONTRIBUTION
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
7
INTRODUCERE
Legumicultura este una dintre cele mai complexe și importante direcții de
specializare a producției vegetale unde putem enumera ca și trăsături specifice o mare
diversitate a plantelor cultivate și un dinamism permanent datorat apariției schimb ării
sortimentului de soiuri și hibrizi și a u nor tehnologii moderne ( CIOFU și colab., 2003 ). Una
dintre cele mai vechi ocupații ale omului a fost legumicultura, ea dezvoltându -se
concomitent cu progresul tehnologiei. În acest fel, treptat, s -a consolidat ca știință de sine
stătătoare. În alimentația oamenilor, produsele horticole ocupă un loc însemnat, deoarece
cosumate în stare proaspătă sau prelucrată, dau siguranța unui nivel nutrițional rațional.
Prin comparație cu alte produse folosite pentru hrana po pulației, legumele au un
conținut mai mic de protide, lipide și glucide având ca urmare, valoare energetică
mică, dar având cantități ridicate de săruri minerale și vitamine.
Durabilitatea legumiculturii este strâns legată de abundența, diversitatea și
îmbunătățirea calității producției, realizate cu ajutorul unor tehnologii care să răspundă atât
dezideratului de obținere a recoltelor mari pe termen lung, cât și cerințelor ecologice actuale
de protejare a mediului.
Prin plante legumicole se înțelege o grup ă de plante alimentare, de la care putem
utiliza diferite organe, care se pot consuma în stare crudă, murate sau conservate, preparate,
asigurând organismului uman cantități mari de vitamine, enzime, hormoni, substanțe
volatile, elemente minerale (INDREA , 1979).
Cultura pepenilor verzi în zonele nisipoase din sudul Olteniei este o tradiție fiind
una din principalele surse de venituri pentru producătorii agricoli din zonă. Fertilitatea
naturală scăzută, condițiile climatice caracterizate prin stres hidric și termic, creșterea
virulenței atacului unor patogeni de sol datorată practicării pe scară largă a monoculturii
sunt factorii care limitează producția de pepeni verzi. Unul din factorii principali ai
tehnologiei îl reprezintă cultivarul (soiul sau hibridu l) folosit, care, prin potențialul
productiv și gradul de adaptabilitate la condițiile naturale precum și rezistența/toleranța la
atacul unor agenți patogeni în special cei de sol, contribuie la creșterea profitului realizat. În
prezent, în condițiile unei piețe concurențiale, cultivatorii din zonă sunt tot mai tentați să
cultive soiuri și hibrizi de proveniență străină cu riscul neadaptabilității la condițiile naturale
specifice zonei. Alegerea soiurilor și hibrizilor în raport cu condițiile pedoclimatice din zonă
este posibilă numai după o prealabilă testare a acestora. Deoarece fructele de pepene verde
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
8
se consumă numai în stare proaspătă calitățile gustative ale acestora au o importanță
deosebită. Pepenele verde ( Citrullus vulgaris L.) – familia Cucurbitaceae – recunoscut ca sursă
excelentă de vitamina A și vitamina C , are valoare energetică de 26 -29 cal./100 g s.p., cu un
conținut în apă de 89 -94%, în zahăr de 7 -11%, la 100 g s.p. fructele conținând 0,2 g lipide,
0,5 g proteine, vitaminele A, complex B,vi tamina C,vitamina H,vitamina PP,12 mg fosfor, 2,5
m g p o t a s i u , 0 , 2 m g f i e r ș i 7 m g c a l c i u . Este specia care poate supraviețui și climatului
deșertic, dar cu ape subterane disponibile. Peste 1200 de genotipuri sunt cultivate în 96 de
țări din întreaga lume. Noile tehnologii trebuie să asigure optimizarea consumului de apă și
elemente fertilizante prin fertirigare și mulcirea terenului, precum și stabilirea influenței
unor tipuri de fertilizanți și a unor substanțe active biostimulatoare asupra timpurietății,
mărimii și calității producției pepenilor verzi cultivați pe solurile nisipoase. Studiul în
câmpul de colecție al unui sortiment alcătuit din soiuri și hibrizi de pepeni verzi va permite
cunoașterea acestora, astfel încât să poată fi folosite ca surse de g ermoplasmă pentru
caracterele valoroase prin care se vor remarca. Scopul cercetărilor constă în elaborarea
unor tehnologii de cultură îmbunătățite a pepenilor verzi, prin intoducerea în studiu a
unor soiuri și hibrizi extratimpurii de pepeni verzi, de prov eniență autohtonă sau din import
precum și studiul comportării plantelor altoite de pepene verde pe diferiți portaltoi și
cultivați după anumite scheme de cultură ( desimii diferite).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
9
PARTEA I
ST ADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
Capitolul 1
Originea, r ăspândirea și importanț a pepenelui verde
1.1.Originea și r ăspândirea în cultură a pepenelui verde
În ceea ce privește originea pepenelui verde există mai multe păreri. Unii cercetători
consideră că pepenele verde își are originea în deșertul Kalahari din A frica de Sud în urmă
cu 5000 de ani unde au fost descoperite diverse forme sălbatice de la dulce la amar de unde
s-a răspândit peste tot în lume. ALPHONSE de CANDOLLE (1882) consideră ca loc de origine a
pepenelui verde Africa tropicală. Citrullus colocy nthis este adesea considerat a fi un strămoș
sălbatic al pepenelui verde, care crește sălbatic în nordul și vestul Africii, iar după al ții
strămoșul comun al pepenilor este Citrullus ecirrhosus din Namibia ( FENNY și colab., 2006 ).
Cu 2000 de ani î.e.n. pe penele verde a fost cultivat și a ajuns un aliment de zi cu zi în Egiptul
antic. Primele dovezi sunt heroglifele existente pe clădirile din acea perioadă care povestesc
despre recoltarea pepenilor verzii. Descoperirile arheologice au demonstrat chiar prezenta
plantelor de pepene verde în mormintele împăraț ilor, ca ofrande. Răspandirea sa în zonele
de deșert fierbinț i este explicată de cantitatea mare de conț inută. Apare menț ionat și în Biblie
că pepenele verde era mâncarea sclavilor vechi israeliț i din Egipt. În secolul al VII -lea pepeni
verzi au fost cultivaț i în India, iar în secolul al X -lea au ajuns în China. ROSNAH și colab., ( 2010 )
susțin că pepenele verde este o cultură de sezon cald care se cultivă, de regulă, în perioadele
lungi și calde ale anului.
Din Africa pepenele verde s -a răspândit în Europa în secolul al XX -lea, la început în
țările mediteranene, apoi și în alte păr ți ale Europei. Invadatorii Moorish au introdus fructele
în Europa existând dovezi privind cultivarea acestora în Cordoba, în anul 961 și, de
asemenea, în Sevilia, în anul 1158. Fructul de pepene verde a început să apară în fitoterapia
europeană în anul 1600 și a fost plantat pe scară largă în secolul al XVII -lea ca o cultură
minoră de grădină ( MAYNARD și colab., 2012 ).
În Am erica, pepenele verde a fost adus de c ătre coloniștii europeni și de comer țul cu
sclavi din Africa. În anul 1576 coloniștii spanioli au cultivat pepeni în Florida, în 1629 au fost
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
10
cultiva ți în Massachusetts, iar în jurul anului 1600 au fost cultivaț i în Peru, Brazilia și Panama,
precum și în multe colonii britanice și olandeze. Pepenii au fost aceptaț i rapid în Hawai și
alte insule din Pacific fiind introduși de căpitanul James Cook și al ți exploratori.
MARK TWAIN crede că pepenele verde trebuie să fie foarte asemănător cu ceea ce
mănâncă îngerii. Americanii i- au dedicat pepenelui verde o întreagă pagină din calendar și
au numit luna iulie, când este atins vârful produc ției „ Luna Națională a Pepenilor Verzi ”, iar
în China, în apropiere de Beijing, există un muzeu dedicat pepenilor verzi. În anul 2007
pepenele verde a fost desemnat „ Leguma oficială a statului Oklahoma ”.
În SUA se cultiv ă pepeni în scop comercial în 44 de state Texas, Georgia, Arizona și
California sunt cei mai mari producători de pepeni din America.
România este al treilea produc ător de pepeni din Uniunea Europeană, după Spania și
Grecia.
1.2. Importan ța alimentar ă și economică a pepenelui verde
1.2.1.Importan ța alimentară a pepenelui verde
Alimentaț ia omului înc ă din cele mai vechi timpuri s -a bazat pe resurse din regnul
vegetal. Cercetările știin țifice tot mai aprofundate au demonstrat că în cadrul unei alimentaț ii
raționale, științ ifice, locul legumelor și fructelor în consum se amplifică deoarece spre
deosebire de celelalte produs e care intră în alimentaț ia omului (carne, ouă, grăsimi, dulciuri)
legumele și fructele nu au, în general contraindicaț ii din punct de vedere medical.
În unele regiuni aride ale Africii, b ăștinașii folosesc fructele de pepeni verzi ca unică
sursă de apă î n sezonul secetos, în timp ce în America de Sud fructele mature supuse
fermentării servesc la ob ținerea unor băuturi cu proprietăț i organoleptice asemănătoare
berii sau siropului. În mod tradiț ional, în Asia, seminț ele unor varietăț i locale sunt consumate
în stare prăjită, în timp ce în zona mediteraneană a Europei fructele constituie un furaj cu
pondere în hrana animalelor.
Se consider ă că dieta noastră poate fi îmbogăț ita în proteine vegetale prin consumul
de seminț e de pepene verde, contribuind la menț inerea masei musculare prin conț inutul în
grăsimi sănătoase.
Comparativ cu alte legume, fructele de pepeni verzi au capacitate mare de p ăstrare,
la temperaturi de 20 -250C se pot păstra 10 zile. Dacă temperatura se menț ine între 5 -100C
iar umiditatea aerului se situează în intervalul 80 -90%, durata păstrării fructelor se poate
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
11
prelungi până la 2 -3 săptămâni. Pot fi transportate la distanț e mari, fără să își piardă din
turgescenț ă sau din calităț ile gustative.
Fructele de pepene verde s unt fructe s ățioase, cu un con ținut ridicat de elemente
nutraceutice, precum zaharurile, antioxidanț ii, în principal licopenul, mineralele etc.
(SOUMYA și RAMANA RAO, 2014 ).
Satisfacerea organismului uman, în ceea ce privește cantitatea și diversitatea
vitaminelor și substanț elor minerale, în condiț iile unui efort mediu, este posibil ă prin
consumarea zilnică a 300 -500 g legume diverse, acestea corespunzând unei cantităț i totale
de 125- 180 kg/an/locuitor legume în stare proaspătă sau prelucrată. Un calcul estimativ
arată că, pentru populaț ia României, la un consum mediu de 145 kg/an/locuitor, sunt
necesare 3.300.000 t, la care se adaugă un necesar de aproximativ 800.000 t materie primă
necesară industrializării, rezultând că produc ția anuală de legume ar trebui să fie de
aproximativ 4,1 milioane tone. Aceste valori scot în evidenț ă însemnătatea legumelor pentru
alimentaț ia raț ională cât și importanț a lor economică comparativ cu celelalte ramuri ale
produc ției agricole.
Fructele de pepene verde se consum ă la maturitatea fiziologică, fiind foarte apreciate
de consumatori pentru suculenț a, gustul răcoritor și compoziț ia lor biochimică, care imprimă
acestora o însemnată valoare terapeutică. Fructele de pepene verde sunt o bogată sursă de
antioxidanț i precum, fenoli, vitamine, carotenoide și minerale care imprimă acestei specii
proprietăț i preventive împotriva unor boli ( RIOS DE SOUZA și colab., 2012). DRAGOVIC -UZELAC
și colab., (2007) au constatat că, în timpul maturării fructelor, se produc mai multe modificări
biochimice, fiziologice și structurale, iar calitatea fructelor de pepene verde este o
combina ție a acestor modificări care conduc la schimbarea nuanț elor de culoare a pulpei, a
texturii și a aromei. CHISARI și colab., (2010) susțin că aceste modificări biochimice conduc la
formarea de compuși fenolici și carotenoizi. Pepeni sunt bogaț i în antioxidanț i precum acidul
ascorbic, β -carotenul, acidul folic ( LESTER, 1997 ) iar fructele de pepene verde au un conț inut
destul de ridicat în licopen. Licopenul este un carotenoid de interes deosebit datorită
capacităț ii sale antioxidante care intervine în blocarea unor procese oxidative din
organismul uman, răspunzătoare de func ționarea incorectă a celulelor (TARAZONA și colab.,
2011).
Gama deosebit de larg ă de subst anțe organice și minerale, pe care le con ține pepenele
verde, conferă valoarea alimentară a acestei specii ( tabelul 1. 1).
Pepeni verzi prezintă un con ținut deosebit de imortant în săruri minerale și vitamine,
acestea jucând un rol organismului uman. Citr ulina din pepene verde este transformată de
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
12
către organismul uman în arginină aminoacidă aceasta crește nivelurile de oxid nitric, ceea
ce, la rândul său, are un efect relaxant asupra vaselor de sânge. Cercetările efectuate la
Universitatea Texas A & M arată că acest efect relaxant asupra vaselor de sânge este similar
cu cel al substan ței active din Viagra. Astfel, consumul de pepene verde poate spori libidoul.
Tabelul 1.1/Table 1. 1
Valoarea alimentar ă relativă a pepenilor verzi
(la 100 g parte comestibil ă)
Relative food value of watermelon (per 100 g edible part)
Specificare/Specification Valori/Values
Valoarea energetic ă/Energetic value 26 kcal
Apa/Water 93%
Substan țe organice/
Organic substances
proteine/protein 0,5 g la 100 g S.P.
grăsimi/fat 0,2 g la 100 g S.P.
hidra ți de
carbon/carbohydrates 6,4 mg la 100 g S.P.7 g la 100 g S.P.
Substan țe
minerale/Mineral
substances Calciu/Calcium 7 mg la 100 g S.P.7 g la 100 g S.P.
fosfor/phosphours 10 mg la 100 g S.P.7 g la 100 g S.P.
fier/iron 0,5 mg la 100 g S.P.7 g la 100 g S.P.
sodiu/sodium 1 mg la 100 g S.P.7 g la 100 g S.P.
potasiu/potassium 100 mg la 100 g S.P.7 g la 100 g S.P.
Vitamine/Vitamins A 590 Ui
B1 0,03 mg
B2 0,03 mg
niacin ă/niacin 0,3 mg
C 7 mg
Sursa – după VOICAN și colab., 1998; after după VOICAN și colab., 1998; Ui = unit ăți interna ționale (1 Ui vitamina A = 0,3 mg vitamina A.
Vitamine: A = carotină; B1 = Thiamină; B2 = Riboflavină; Niacină = Acid nicotinic (din complexul B); C = Acid ascorbic. S.P. = substan ță
proaspătă .
Un alt studiu realizat de Universitatea de Stat din Florida arată că pepene verde
îmbunătăț ește sănătatea arterială și func ția sa, arginina, care este rezultatul conversiei
citrulinei, dă acest efect benefic, deci consumul fructelor de pepene verde este recomandat
persoanelor care suferă de tensiune arterială
(https://caloriebee.com/nutrition/watermelon).
De remarcat este faptul c ă valoarea terapeutică a legumelor a fost descoperită și
folosită din vremuri străvechi, de către popoarele care au înregistrat un nivel ridicat de
dezvoltare socială. În acest sens este edificator exemplul pepenilor verzi care sunt folosiț i în
tratamentul unor afec țiuni renale, ca urmare a însușirii lor de a dizolva calculii renali. Pe
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
13
lângă efectul stimulativ asupra sistemului nervos și al organismului uman, în ansamblu,
componentele legumelor (organice, minerale, vitamine) mai prezintă marele avantaj de a se
afla în forme ușor asimilabile, fapt care face ca acestea să intre imediat și integral în circuitul
metabolic al substanț elor din organism. În afara consumului în stare proaspătă, din fructele
de pepeni verzi se pot face diferite preparate: marmelade, dulceț uri, gemuri, sucuri, iar cele
rămase în pârgă până toamna sunt folosite la muraturi ( HORGOȘ și co lab., 2015).
De asemenea seminț ele de pepene verde au multiple întrebuinț ări terapeutice.
Seminț ele de pepene verde sunt cunoscute ca "egusi", în Nigeria și sunt consumate în diverse
forme, cum ar fi supa egusi, gustări de pepene sau pepene fermentat (ACH INEWHU, 1987) .
Uleiurile din seminț ele de pepene galben și pepene verde au fost caracterizate de ORESANYA
și colab. (2000), EBUEHI și AVWOBOBE (2006) care au observat că uleiul din seminț e de pepene
galben con ține mai mul ți acizi grași nesaturaț i decât uleiurile din seminț ele de pepene verde.
Consumul de fructe de pepene verde în Nigeria a crescut enorm în ultimii ani, datorită
beneficiilor sporite pentru sănătate. Sucul de pepene verde conț ine carotenoide importante,
cum ar fi β -caroten, caroten și lico pen, care sunt importante în neutralizarea radicalilor liberi
în organism (OSENI și OKOYE, 2013; PENUEL și colab., 2013). În unele ț ări seminț ele sunt
consumate fie prăjite, fie servite ca gustări sau măcinate în făină pentru a fi încorporate în
făină de g râu și coapte în pâine ( EL-ADWAY și TAHA, 2011). Semin țele de pepene verde sunt
bogate în proteine și grăsimi și pot găsi aplicaț ii ca sursă de proteine în diverse preparate și
preparate alimentare (EL-ADWAY și TAHA, 2011). SHADRACH ȘI OYEBIODUN (1999) au raportat
că succesul final al utilizării proteinelor vegetale ca ingrediente depinde în mare măsură de
calităț ile benefice pe care le au asupra produselor alimentare care depind, de asemenea, în
mare măsură de proprietăț ile lor nutriț ionale și func ționale.
1.2.2. Importan ța economică a culturii de pepene verde
Deoarece pepenii verzi fac parte uneori din raț ia de alimentaț ie a omului, fie în stare
proasp ătă, fie prelucrată, aceștia capătă o importanț ă economică deosebită, atât pentru
cultivatorul de pepeni verzi cât și pentru consumatorul fructelor de pepeni verzi.
Pepenele verde are o importanț ă economică deosebită produc ția estimată la nivel
mondial fiind de aproximativ 93,7 miliarde de tone conform lui TARAZONA și colab., (2011).
Satisfacerea organismului uman, în ceea ce privește cantitatea și diversitatea
vitaminelor și substanț elor minerale, în condiț iile unui efort mediu, este posibil ă prin
consumarea zilnică a 300 -500 g de legume diverse, acestea corespunzând unei cantităț i
totale de 125 -180 k g/an/locuitor legume în stare proaspătă și prelucrată. La acestea se
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
14
adaugă circa 100 kg cartofi/an/locuitor și 7 -8 kg pepeni verzi și galbeni/an/locuitor (VOICAN
și colab., 2001 citat de DINU, 2004 ).
Prin practicarea unor tehnologi specifice, pe baza uno r investiț ii asupra mijloacelor
de produc ție adecvate, cultivatorul de pepeni verzi poate ob ține produc ții și în afara
sezonului natural optim, cu rezultate economice deosebite pentru el (CIUCIUC și colab., 1999;
2007; 2013 ). Producerea pepenilor verzi este o îndeletnicire foarte rentabil ă, mai ales când
timpurietatea este accentuată și se realizată prin conversia unor consumuri energetice
reduse. O sursă de diminuare a acestor consumuri o constituie valorificarea eficientă a
resurselor ecologice și biologice, ca factor de producț ie, în așa fel încât timpurietatea
produc ției să fie rezultatul acestei valorificări și nu al unor măsuri suplimentare.
În condi țiile aplic ării unei tehnologi adecvate, cultura pepenilor verzi pe solu rile
nisipoase din sudul Olteniei este profitabilă și asigură dezvoltarea economică și socială a
localită ților situate în această zonă ( TOMA și colab., 2011).
1.2.3. Situa ția actuală a cultivării pepenelui verde.
Pepenele verde este foarte r ăspândit în c ultură la ora actuală datorită fructului sau
care are la maturitatea fiziologică o valoare alimentară și economică deosebită.
Aceste aspecte au determinat o preocupare atentă a multor cercetători, în scopul
satisfacerii cerinț elor plantelor apar ținând acestei specii, în vederea realizării de produc ții
mari din punct de vedere cantitativ, dar și de o calitate cât mai bună. Atât în câmp cât și în
spații de cultură protejată și for țată, pepenele verde ocupă suprafe țe mai restrânse în
compara ție cu alte specii (tomate, castraveț i, ardei, vinete), datorită pretenț iilor deosebite
ale speciei faț ă de factorii lumină și căldură, lumina fiind factorul cel mai important și
limitativ, fiind mai greu de asigurat în asemenea condiț ii de cultură.
Datorită importanț ei alimentare a speciei a faptului că se poate îmbogă ți sortimentul
de legume proaspete în perioadele mai reci ale anului , dar și faptului că valorifică destul de
bine solurile nisipoase din România, este justificată extinderea cercetărilor cu privire la
această specie și în același timp mărirea suprafeț elor.
Din datele existente (Anuarul 2015) se constat ă că pepenele verde, la nivel mondial,
ocupă un loc important aceasta fiind dat atât de suprafeț ele cultivate cât și de consumul pe
cap de locuitor al fruct elor de pepene verde. Cea mai mare ț ară producătoare de pepeni verzi
este China cu o produc ție anuală de 8,2 milioane tone. Alte țări mari cultivatoare de pepeni
verzi sunt: Turcia cu o produc ție de 1,9 milioane tone, SUA cu o produc ție de 1,2 milioane
tone, Spania cu 1,1 mii tone și Italia cu 1,05 mii tone. România se situează pe locul 5 cu o
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
15
produc ție anuală de 940 mii tone. În România se înregistrează cea mai mare produc ție pe cap
de locuitor 42,6 kg, fiind urmată de Turcia cu 36,1 kg/locuitor, Spania c u 18,4 kg/locuitor
(Anuar FAO 2015). Suprafe țele cultivate cu pepeni în perioada 1980 -2014 au oscilat de la un
an altul, crescând continuu în perioda 1980 – 1999, de la 11,6 mi i ha la 49,5 mii ha (tabelul
1.2).
Tabelul 1.2/Table 1.2
Evoluția suprafe țelor cultivate cu pepeni verzi în România
Evolution of the areas planted with watermelons in Romania
Anul/Years Suprafa ța cultivat ă/Cultivated area
Legume total/Total
vegetables (mii ha) Pepeni verzi/Watermelons
Mii ha % din total legume
0. 1. 2. 3.
1980 309,30 11,6 3,7
1989 276,0 23,3 8,4
1990 250,6 33,6 13,4
1991 243,7 47,7 19,5
1992 270,2 46,5 17,2
1993 265,1 44,4 19,7
1994 245,8 43,3 17,6
1995 260,4 45,7 17,5
1996 265,9 48,9 18,3
1997 251,3 42,1 16,7
1998 268,9 44,4 16,5
1999 284,1 49,5 17,4
2000 281,9 46,2 16,3
2001 269,9 38,9 14,4
2002 282,0 43,8 15,5
2003 286,9 42,2 14,7
2004 308,2 37,8 12,2
2005 266,7 37,2 13,9
2006 280,1 34,7 12,3
2007 213,4 31,0 14,5
2008 268,6 29,7 11,0
2009 267,1 33,5 12,5
2010 262,7 31,5 12,0
2011 263,4 30,9 11,7
2012 258,9 31,4 12,1
2013 259,0 30,4 11,7
2014 239,6 25,8 10,7
2015 239,5 26,0 9,9
2016 228,1 24,7 10,0
Sursa- Anuarul statistic al României, 2015; (Statis tical Yearbook of Romania, 2015
Începând cu anul 2000 se constată o reducere a suprafeț elor cultivate cu pepeni,
ajungându -se în anul 2015 la 25,8 mii ha. Dacă în anul 1980, ponderea suprafeț elor cultivate
cu pepene era de 3,7% din totalul suprafeț ei cultivată cu legume, în anul 1989 s -a ajuns la
8,4%, după anul 1990 ponderea suprafeț elor cultivate cu pepeni a fost cuprinsă între 11% în
anul 2008 și 19,7% în anul 1993. Se observă că produc ția medie crește dată cu îmbunătăț irea
tehno logiei de cultivare (tabelul 1.3 ).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
16
Tabelul 1.3/Table 1.3
Producția medie la hectar la cultura de pepeni verzi în România
The average yield per hectare for the watermelon culture in Romania
Anul/Years Legume total/Total vegetables
(t/ha) Pepeni verzi/Watermelons
(t/ha)
1980 11,180 10,39
1989 15,200 9,25
1990 10,970 11,25
1991 13,321 15,55
1992 9,108 13,39
1993 15,058 13,54
1994 14,437 14,11
1995 14,855 13,99
1996 13,201 14,19
1997 14,164 14,86
1998 14,648 15,53
1999 12,355 17,23
2000 11,993 11,48
2001 14,258 14,15
2002 14,090 14,86
2003 16,427 18,11
2004 15,489 20,24
2005 13,590 18,52
2006 14,770 18,52
2007 14,600 13,16
2008 14,221 18,94
2009 14,608 19,49
2010 14,707 21,05
2011 15,855 20,86
2012 13,655 17,66
2013 15,293 20,91
2014 15,876 20,58
Sursa- Anuar statistic 2015; Statistical Yearbook 2015
În anul 1989, produc ția medie de pepeni a fost de 9,25 t/ha, cu 2 t/ha mai mult (11,25
t/ha) în anul 1990 și a crescut semnificativ în urm ătorii ani atingând maximum în anul 2010
(21,05 t/ha). În to ți anii de cultură luaț i în studiu, produc ția medie pe pepeni a depășit
produc ția medie ob ținută la plantele legumicole cultivate. Cu excep ția anului 2012, când
produc ția medie de pepeni a fost de 17,66 t/ha, în ultimii cinci ani produc ția medie s -a
men ținut în limite foarte strânse (20,58- 20,91),creșterea produc ției totale fiind urmare a
suprafe țelor alocate cultivării și a produc ției medii ob ținute (tabelul 1.4 ).
În anul 1980, produc ția total ă de pepeni la nivel de țară a fost de 120,6 mii tone,
reprezentând 3,4% din totalul produc ției de legume, iar în anul 1989 s -au realizat 215,7 mii
tone, respectiv 5,4% din total legume. După anul 1990, produc țiile de pepeni verzi au marcat
creșteri spectaculoase ajungându -se în anul 1999 la 853,2 mii tone (19,5% din total legume),
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
17
după care au u rmat scăderi ale produc ției, cea mai mică produc ție fiind înregistrată în anul
2007, respectiv 408,1 mii tone, reprezentând 13,1% din total.
Tabel 1.4/Table 1.4
Producția anual ă de pepeni verzi în România
Annual production of watermelon in Romania
Anul/Years Produc ția total ă/Total production
Legume total/Total
vegetables
(mii tone) Pepeni verzi/Watermelons
Mii tone % din total legume/ of the
total vegetables
1980 3459,3 120,6 3,4
1989 3942,3 215,7 5,4
1990 3051,2 381,6 12,5
1991 3246,4 740,5 22,8
1992 3461,2 623,0 17,9
1993 3992,1 601,4 15,0
1994 3548,7 611,1 17,2
1995 3868,5 639,4 16,5
1996 3934,4 693,9 17,6
1997 3559,6 625,7 17,5
1998 3938,9 689,6 17,5
1999 4365,6 853,2 19,5
2000 3381,1 531,1 15,7
2001 3848,3 550,6 14,3
2002 3973,4 651,3 16,3
2003 4684,5 764,6 16,3
2004 4773,9 765,1 16,0
2005 3624,6 691,8 19,0
2006 4138,9 641,8 15,5
2007 3116,8 408,1 13,1
2008 3819,2 562,3 14,7
2009 3901,9 652,8 16,7
2010 3863,6 662,9 17,1
2011 4176,3 645,5 15,4
2012 3535,3 554,6 15,6
2013 3961,0 634,8 16,0
2014 3802,5 530,7 14,0
2015 3673,5 506,1 13,8
2016 3358,4 477,5 14,2
Sursa -Anuar statistic 2015; Statistical Yearbook 2015
Cu toate c ă produc țiile medii la hectar au avut o evolu ție ascendentă, acestea sunt
inferioare celor realizate în țările mari cultivatoare de pepene verzi, unde nivelele de 60 -70
t/ha.În România, peste 50 t/ha sunt ob ținute de producătorii din zonele foarte favorabile.
Printre metodele de creștere a nivelului de produc ție se numără și cultivarea pepenilor verzi
cu plante altoite.
Interesul de care se bucur ă cultura pepenilor verzi în sudul țării și mai ales în județ ul
Dolj, este reflectat și de cele 4555 ha cultivate la nivelul anului 2015 (tabelul 1.5 ).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
18
Tabelul 1.5/Table 1.5
Suprafața cultivat ă cu pepeni verzi și pepeni galbeni și produc ția realizată
în anul 2015, în principalele jude țe cultivatoare din Romînia
The area planted with melons and melons and the production achieved
in 2015, in the main cultivating counties in Romania
Nr.
crt. Județul/County Suprafața/Area Producția/Production
Mii ha % Mii t t/ha
1. Dolj 4555 17,5 103 220 22,662
2. Ialomița 2995 11,5 57 520 19,205
3. Galați 2329 9,0 53 239 22,859
4. Buzău 2205 8,5 33 125 15,023
5. Brăila 2051 7,9 42 234 20,592
6. Iași 1380 5,3 24 623 17,843
7. Olt 1294 5,0 25 143 19,430
8. Timiș 1221 4,7 20 156 16,508
9. Mehedinți 1124 4,3 14 286 12,710
10. Arad 1008 3,8 23 301 23,116
11. Botoșani 805 3,1 17 159 21,316
12. Tulcea 803 3,1 11 912 14,834
13. Teleorman 780 3,0 16 752 21,477
14. Bihor 435 1,7 11 035 25,368
Alte județe 3025 11,6 52 333 17,074
TOTAL 26010 100 506 038 19,456
Sursa -Anuar statistic 2015; Statistical Yearbook 2015
Pe locul doi privind suprafaț a cultivată cu pepeni s -a situate județ ul Ialomi ța cu 2995
mii hectare, urmat de județ ele Gala ți cu 2329 mii hectare, Buzău cu 2205 mii hectare și Brăila
cu 2051 mii hectare. Produc ția de pepeni asigurată de județ ul Dolj în anul 2015 a fost de
103.220 mii tone rezul tând o producț ie medie de 22,6 t/ha, în județ ul Ialomi ța s-a realizat o
produc ție totală de 57.520 mii tone, respective 19,2 t/ha, iar pe locul trei s -a situat județ ul
Galați cu o producț ie totală de 53.239 mii tone și produc ția medie de 22,8 t/ha. Propor țional,
suprafa ța cultivată cu pepeni în anul 2015 în județ ul Dolj a reprezentat 17,50% din suprafaț a
cultivată la nivel de țară (figura 1.1), iar produc ția totală realizată a reprezentat 20,40% din
produc ția totală ( figura 1.2).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
19
Fig. 1.1. Suprafa ța cultivat ă cu pepeni verzi și galbeni în anul 2015, în
România, pe jude țe (Anuar statistic 2015)
Fig.1.1 The surface cultivated with green and yellow melons in 2015, in
Romania, by counties (Statistic Yearbook 2015)
Fig. 1. 2. Produc ția total ă de pepeni verzi și galben obț inută în anul 2015, în
România, pe jude țe
Fig. 1. 2. Total production of green and yellow melon obtained in 2015, in Romania,
by counties
În jude țul Ialomi ța suprafaț a cultivată cu pepeni a reprezentat 11,50% din suprafaț a
cultivată în țară, produc ția realizată reprezentând 11,40%, județ ul Gala ți cu 9% suprafa ță a
realizat 10,50% din produc ție, județ ul Brăila cu 7,90% din suprafașă și 8,30% din produc ție
și Buzău cu 8,50% suprafa ță și 6,50% produc ție. Suprafaț a cultivată c u pepeni verzi în sudul
țării și mai ales în județ ul Dolj, denotă interesul de care se bucură această cultură în zonă.
17,50%
11,50%
9,00%
8,50%7,90%45,60%Dolj
Ialomița
20,40%
11,40%
10,50%
6,50% 8,30%42,90%Dolj
Ialomoța
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
20
Capitolul 2
Particularit ățile botanice, relațiile plantelor de pepene verde
cu factorii de mediu și tehnologia de cultur ă
Pepenele verde face parte din familia Cucurbitacea , alături de castravete, pepene
galben, dovlecel și dovleacul comestibil. În limba română poartă denumiri diferite în func ție
de zonă: harbuz, lubeniț ă, lebeniț ă, boșar, dână. Denumirea științ ifică a pepen elui verde este
Citrullus vulgaris (Schrad ), având ca sinonime Citrullus lanatus (THUNB) MANSF , Citrullus
edulis pogn , Cucurbita citrullus L , Colocynthus citrullus (L) O Ktze . ROSNAH și colaboratorii
(2010) au declarat c ă există multe varietăț i de pepene verde care variază ca formă a fructului,
culoare a coji și pulpă.
Pepenele ( Citrullus vulgaris ) este un membru al familiei cucurbitacee și este
strămoșul biologic al pepenelui ( Citrullus lanatus ). Este o familie mare de plante care include
multe specii eco nomice cum ar fi pepenele galben, diverse tipuri de tiugi, dovlecei și dovleci
de copt și castraveț i (OYELEKE et al., 2012 ). Pepenele verde ( Citrullus vulgaris ) este cultivat
pe scară largă la tropice.
Speciile din genul Citrullus (Cucurbitaceae), sunt originare din Africa și au fost
cultivate din cele mai îndep ărtate timpuri. Pulpa fructelor pepenilor sălbatici este apoasă,
dar de regulă dură, de culoare deschisă, neagră și amară. Pepenele de desert cunoscut ca
având fructe dulci, Citrullus lanatus , care are pulpa non- amară, delicată și bine colorată, au o
bază genetică îngustă, sugerând că acestea au provenit printr -o serie de evenimente de
selec ție dintr -o singură popula ție ancestrală ( PARIS , 2015 ).
Citrullus (2n = 2x = 22) este un gen xerofit originar din Africa (DECKER -WALTERS,
1997) . Alți membri cultivaț i ai genului, în afar ă de pepenele verde cunoscut ca pepene de
desert, sunt pepeni verzi de citron, egusi și colocinth ( JEFFREY, 2001). Cu toate acestea,
pepenele verde de desert, dulce, are un polimorfism secvenț ial de ADN considerabil mai mic
decât celelalte varietăț i (MAGGS -KÖLLING și colab., 2000; LEVI și colab., 2000; 2001; DANE și
colab ., 2004; 2007; HWANG și colab., 2011, NIMMAKAYALA și colab., 2014 a, b), indicând faptul că
provine dintr -o singură popula ție fondatoare. Progenitorul pepenelui verde de desert dulce
a fost considerat a fi colocinth sau pepene verde citron, și, recent, sec vențierea genomică a
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
21
stimulat sugestia că progenitorul este pepenele verde egusi ( GUO și colab., 2013 ). O altă
credinț ă larg răspândită este că pepeni dulci au difuzat mai întâi în Europa, prin Spania
maurică, cu puț in înainte de anul 961, din subcontinentul indian, facilitat de cuceririle
islamice ( WATSON, 1983 ). Cu toate acestea, există multe dovezi care arată că istoricul
pepenelui verde de desert dulce nu se potrivește cu nici una dintre credinț ele de mai sus cu
privire la originile progenitoare sau geo grafice ( HARRY, 2015 ).
Cultiva ți pe scar ă largă pepenii verzi citron, egusi și de desert au fost trataț i în mod
divers ca subspecii, soiurile botanice sau grupurile de cultivare din cadrul unei specii, C.
lanatus (Thunb.) Matsum și Nakai (tabelul 2.1). No menclatura este confuză, totuși, epitetul
lanatus, ca subspecie, se aplică la citron și, ca varietate botanică, se aplică pepenilor de
desert. Și taxonomia este discutabilă.
Tabelul 2.1/Table 2.1
Numele în limba engleză și denumirile echivalente specificepentru specie,, sub –
specifice, varietă ți botanice și grupuri de cultivare (non -incluse) de Citrullus cultivat
English names and equivalent specific, sub -specific, botanical -variety, and cultivar –
group names (non -inclusive) of cultivated Citrullus
Numele
englezesc
English name Specia
Species1
Subspecia
Subspecies2 Varietatea
botanic ă
Botanical variety3 Grupul de cultur ă
Cultivar -group(s)4
Dessert
watermelon C.lanatus
(Thunb.) Matsum.
& Nakai vulgaris
(Schrad.)Fursa; cor
dophanus Ter-Avan. lanatus ;
colocynthoides
Schweinf. Dessert;
Cordophanus
Citron
watermelon C. amarus Schrad. lanatus citroides Bailey Citroides
Egusi
watermelon C. mucosospermus
(Fursa) Fursa mucosospermus Fur
sa Mucosospermus
Fursa Mucosospermus
Colocynth C. colocynthis (L.)
Schrad. – – –
Sursa – după Harry, 2015; after după Harry, 2015 1după RENNER et al. (2014) ; CHOMICKI and RENNER (2015) ; 2după Fursa (1972) .3
Există foarte multe varietă ți botanice desemnate; doar patru sunt echivalente cu cele patru subspecii enumerate aici ; 4după JEFFREY
(2001)
HARRY (2015) spune c ă diverse dovezi combinate, indică faptul că centrul de origine
al pepenelui verde de desert este Africa de nord -est și că pepeni verzi au fost domesticiț i
pentru apă și hrană acolo, cu peste 4000 de ani în urmă. De asemenea, tot în studiul lui
HARRY se men ționează că pepeni verzi d e desert au apărut în țările mediteraneene cu
aproximativ 2000 de ani în urmă. Următoarea generaț ie de secventiere ADN vechi și analiza
genomică de ultimă generaț ie oferă oportunităț i de a evalua riguros relaț iile dintre pepeni
verzi și cei sălbatici și pr imitivi din Africa de nord -est și al ți taxoni de Citrullus .
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
22
2.1. Particularit ățile botanice și biologice importante pentru
practică
Pepenele verde, dup ă durata de viaț ă, este o specie anuală, erbacee cu o perioadă de
vegetaț ie care variază între 90 și 130 de zile în func ție de soi sau hibrid.
Sistemul radicular este puternic și bine dezvoltat poate exploata circa 10 m3 de
pământ ( BĂLAȘA, 1973 ), dezvoltându -se puternic atât în adâncime (1 -1,5 m) cât și lateral pe
o rază de 3 -4 m ( CEAUȘESCU și colab., 1 980). Vigoarea acestui sistem radicular este cea care
imprimă plantei o rezistenț ă deosebită la secetă. Dacă sunt rupte sau tăiate, rădăcinile se
refac foarte greu, fapt pentru care trebuie acordată o atenț ie mare aplicării lucrărilor de
prășit. Tot datorită acestui motiv pepenele verde se cultivă în mod obișnuit prin semănat
direct, iar pentru cultura prin răsad, acesta se produce numai în ghivece.
Tulpina este erbacee, târâtoare, bine ramificată, viguroasă cu o lungă de 4 -5 m,
acoperită cu perișori cenuși impregnaț i cu carbonat de calciu. Emite ușor rădăcini adventive
în contact cu solul, fapt care favorizează dezvoltarea plantei.
Frunzele sunt mari, adânc sectată, cu lobi rotunji ți (există și descenden țe ce prezintă
frunza întreagă și care sunt fo losite în lucrările de ameliorare ca genitori marcatori),
acoperită cu un strat de perișori deși cenușii. La subsuoara frunzelor se formează florile, câte
un cârcel ce are origine caoliană și lăstarii.
Pepenele verde are flori unisexuat monoice mai rar bisexuate, actinomorfe,
pentamere care apar la subsuoara frunzelor. Pe vrejul principal predomină florile mascule,
iar pe ramificaț iile laterale predomină cele femele, r aportul fiind de 7:1 (CEAUȘESCU și colab.,
1980). Factorii de mediu influenț ează raportul dintre florile femele și cele mascule ( RUDICH
și colab., 1976 ). Florile femele sunt mai mari decât cele mascule și au un ovar inferior acoperit
cu perișori fini, format din 3 (rareori 4 -5) carpele cărnoase, un stil drept și 3 stigmate în
formă de potcoavă . Caliciul este gamosepal, 5 laciniat, iar corola este alcătuită din 5 petale
unite, rar libere (fig. 2.1). Florile mascule prezintă un receptacul plan și un androceu format
din 5 stamine, două câte două unite și a cincea liberă, toate unite sau libere, cu anterele
îndoite în formă de „S” și pliate în formă de U (fig. 2.2). Deseori prezintă și un rudiment de
gineceu. Deși pepenii verzi sunt consideraț i în principiu plante tipic alogame, se observă o
întinsă gamă de variaț ii în ceea ce privește gradul de her mafroditism al florilor femele.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
23
Fig.2.1.Floare femel ă Fig.2.2. Floare masculă
(Original) (Original)
Fig. 2.1 Flower female (Original) Fig. 2.2 Flower male (Original)
Polenul de la florile de pepene verde este mare și lipicios. El începe s ă germineze
după ½-1 or ă de la depunerea lui pe stigmat, în 2 -3 ore germinând mai mult de 90%.
Germinează în etape și în același timp pe stigmat cresc maximum 800 -1200 tuburi polinice.
Ovarele florilor con țin în medie 400 ovule. Numărul de grăunciori de polen trebuie să fie de
10 ori mai mare decât numărul de ovule pentru o fecundare completă. În primul rând se
fecundează o vulele cele mai apropiate de baza placentei, care sunt și mai bine dezvoltate, în
timp ce ovulele extreme rămân nefecundate în cazul insuficien ței polenizării și nu dau
seminț e normal dezvoltate. Receptivitatea stigmatului este maximă după 1 -2 ore de la
deschiderea florii, adică în jurul orei 8 dimineaț a.
Fructul de pepene verde este o melonid ă, cu ț esutul placentar puternic dezvoltat, care
umple cavitatea ovariană. Epicarpul este colorat în diferite nuanț e de verde. Miezul fructului
este zemos, de culoare diferită, variind de la alb -gălbui, portocaliu, roz la roșu intens. În miez
se găsesc seminț ele așezate pe mai multe linii, de la vârf spre capătul dinspre pedunculul
fructului ( MAIER , 1969 ).
Semințele sunt mari, ovoid -turtite ( CIOFU și colab., 2 003), prevăzute cu tegument tare,
gros, ceea ce face ca încol țirea lor să se facă cu greutate. Semin țele dinspre pedunculul
fructului sunt mai bine hrănite de plantă, se maturizează mai repede și dau naștere la plante
viguroase, precoce și foarte productiv e. Seminț ele mai vechi dau plante mai productive.
Facultatea germinativă a seminț elor este maximă în anul al doilea sau al treilea de la
extragerea din fructe. Aceasta este de 70 -90% și se păstrează 5 -6 ani. Greutatea a 1000 de
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
24
seminț e este de 30 -150 g. S eminț ele poartă un embrion drept, prevăzut cu rezerve
oleaginoase în cotiledoane, endospermul lipsind.
2.2. Cerințele faț ă de factorii de mediu
La plantele legumicole desf ășurarea normală a proceselor metabolice la plantele
legumicole este în strânsă dependenț ă cu factorii de mediu. Aceste particularităț i justifică
importanț a cunoașterii relaț iilor existente între specia de plante cultivată și complexul
factorilor de mediu.
Factorii de mediu pot fi împ ărțiți în două mari categorii:
a) Factorii dir ecți care ac ționeaz ă nemijlocit asupra plantelor, aceasta fiind condiț ia
lor de existenț ă. În cadrul acestor factori se disting trei grupe:
– factori climatici : căldura, lumina, apa, aerul.
– factori edafici : textura și structura solului, chimismul și troficitatea solului, apa
freatic ă, etc.;
– factori biotici: omul și organismele vii.
b) Asupra modific ărilor ce au loc asupra factorilor direc ți acționează factori indirec ți,
în această categorie fiind incluși factorii: altitudine, latitudine, expoziț ie, înclinaț ia terenului,
etc.
Fiind originar din Africa, pepenele verde este considerat planta regiunilor calde,
secetoase. Este o plant ă iubitoare de căldură care are pretenț ii ridicate faț ă de factorul
căldură. În fenofazele creșterii și dezvoltării plantele au nevoie de căldură. Sămânț a
încolț ește la 140C, iar 25- 300C este temperatura optimă pentru vegetaț ie. Cele mai slabe
brume distrug plantele. La 10 -150C pepenii verzi vegetează slab și nu mai înfloresc, iar dacă
temperaturile de 8 -100C durează timp m ai îndelungat (1 -2 zile) plantele nu mai asimilează
și mor. Plantele ajunse la maturitate pot suporta și temperaturi peste 400C. Pepenii verzi
sunt sensibili la curenț ii de aer și din acest motiv este recomandată înființ area culturiilor în
perdele de plante care au talia înaltă (floarea soarelui, porumb zaharat, sorg, etc.). LORENZ și
MAYNARD cita ți de VOICAN și colab., 1998 , susțin că pentru a germinarea seminț ele au nevoie
de o temperatuă maximă, temperatura minimă și un interval al temperaturilor optime, unde
germinaț ia decurge în cele mai bune condiț ii (tabelul 2.2).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
25
Tabelul 2.2./Table 2.2
Valorile specifice pentru temperatur ă în legătură
cu germinarea semin țelor de pepeni verzi
Specific values for the connected temperature with
the germination of the watermelon seeds
Specia legumicol ă/
Vegetables species Temperatura solului (0C)/Soil temperature
Minim ă/
Minimum Intervalul optim
/The optimal interval Optim ă/
Optimal Maxim ă/
Maximum
Pepene verde 15,6 21,1 -35,0 35,0 40,5
Sursa – Dup ă LORENZ și MAYNARD citaț i de VOICAN și colab., 1998; According to Lorenz and Maynard cited by VOICAN et al., 1998
Din punct de vedere practic o importanț ă deosebită o reprezintă cunoașterea
intervalul semănat- răsărire plantă, diferit, , după temp eratura solului de însămânț are
(tabelul 2.1), cu însemnătate deosebită pentru ob ținerea de produc ții timpurii (tabelul 2.3).
În cazul în care temperatura optim ă nu este asgurată, semin țele din sol rămân expuse
atacului de boli și dăunători, până la pieirea facultăț ii germinative.
Temperatura optim ă se referă la fiecare fază și fenofază a creșterii și dezvoltării
plantelor, dar și limite sub și supraoptime. În practică trebuie acordată o atenț ie deosebită
temperaturii minime care de multe ori poate d eveni letală, precum și temperaturilor minime
și maxime biologice.
Tabelul 2.3/Table 2.3
Num ărul de zile necesare pentru germinarea semin țelor de pepene verde
la diferite temperaturi ale solului la adâncimea de distribuire
a semințelor de 1,25 cm
Number of days required for the germination of watermelon seeds
at different soil temperatures at the seed distribution depth of 1.25 cm
Specificare/Specifi
catio Temperatura solului (0C)/Soil temperature
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Num ărul de
zile/Number of
days – – – – 12 5 4 3 –
Sursa – Dup ă LORENZ și MAYNARD cita ți de VOICAN și colab., 1998; (According to Lorenz and Maynard quoted by VOICAN et al., 1998
Un nivel coborât al temperaturii este nefavorabil plantelor. Datorită unor temperaturi
mai scăzute respiraț ia este mai mică și respectiv cantitatea asimilatelor consumate pentru
întreț inerea acesteia este mai redusă. Acestea cresc încet și își prelungesc foarte mult
perioada de vegetaț ie determinând întârzieri în atingerea maturităț ii. Cu cât temperatura
este mai ridicată cu atât procesul de respiraț ie este mai intens, fapt ce duce la un consum
propor țional de substan țe anterior asimilate. Temperatura prea ridicată determină creșterea
transpiraț iei plantelor, reducerea acumulării hidraț ilor de carbon prin intensificarea
respira ției, împiedică formarea florilor.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
26
După RUDICH și colab., (1976), zile scurte (8 ore) și o temperatură de zi de 27°C crește
tendinț a spre florile femele. Durata zilei de 16 ore și o temperatură de zi de 32°C inhibă
dezvoltarea florilor femele.
Prevenirea efectului d ăunător al temperaturilor suboptime și supraoptime constituie
o preocupare permanentă a tehnologului și se realizează printr -un complex de măsuri.
După CEAUȘESCU (1979), pentru plantele de pepeni verzi temperatura minimă este de
0-40C, temperatura minimă biologică 12 -140C, temperatura optimă noaptea 18 -210C, ziua
24-300C, temperatura maximă biologică 30 -350C.
Conform zon ării făcute de VOINEA și colab., (1977), în țara noastră se disting trei zone
de cultivare a pepenelui verde:
I. Zon ă foarte favorabilă – regiunile de stepă și silvostepă din sudul țării, vestul și
estul țării, cu suma anuală temperaturi medii zilnice egală sau mai mare de 150C
(temperaturi active) și timp senin prelungit.Ca teritoriu geogradic, această zonă cuprinde:
> Câmpia de Vest – partea joas ă de câmpie din județ ele Timiș și Arad, cu soluri zonale
de cernoziom, cu lăcoviști și soluri aluvionare, cu fertilitate ridicată;
> Câmpia Română – părțile stepice de câmpie din sudul județ elor Dolj, Olt, Teleorman,
Ilfov; jude țele Ialomi ța și Brăila cu solul predominant de tipul cernoziomului. Această zonă
este delimitată la nord de o linie ce trece pe la Pleniț a, Segarcea, Caracal, nord de Alexandria,
Vidra, Urziceni, Pogoanele, Urleasca, Brăila, iar în sud, zona îndiguită a Dunării;
> Dobrogea – partea de sud a județ ului Constanț a, de asemenea cu soluri fer tile,
cernoziomice
II. Zon ă favorabilă – se consideră districtele de silvostepă, suma anuală a
temperaturilor medii zilnice active egale sau mai mari de 150C are valori între 2500 -30000C,
iar durata de strălucire a soarelui de 900 -1200 ore. Această zonă cuprinde ca teritoriu
geografic:
> Câmpia de Vest – părțile de câmpie înaltă de silvostepă din centrul județ elor Timiș
și Arad și Câmpia Crișurilor până la nord de Oradea;
> Câmpia Română – părțile centrale și de est ale județ ului Mehedinț i, păr țile de nord
ale județ elor Dolj, Olt, până la sud de Drăgășani, partea nordică a județ elor Teleorman și Ilfov,
partea sudică a județ ului Argeș și păr țile sud -estice ale județ elor Prahova și Buzău;
> Dobrogea – Podișul Dobrogei de Nord;
> Moldova – părțile de sud -est ale județ ului Vrancea și de sud ale județ ului Gala ți,
respectiv Câmpia Siretului de jos
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
27
III. Zon ă pu țin favorabilă – cuprinde districtele din Câmpia de Vest, Câmpia Română
și Podișul Transilvaniei, districtele limitrofe cu zona subcolinară cu potenț ial termic mai
redus și cu soluri mai levigate. Se mai includ și păr țile de șes din Câmpia Transilvaniei și
podișul din central Moldovei. În aceste districte factorii pedoclimatici existenț i nu satisfac
decât în mică măsură cerinț ele faț ă de căldură ale pepenilor verzi, prin excelenț ă plante
termofile, ceea ce face ca numai în anii călduroși și mai pu țin ploioși să se ob țină produc ții
satisfăcătoare de pepeni, și numai pe solurile bogate în humus cu expoziț ie sudică, bine
protejaț i contra vânturilor.
Cerințele față de apă
Apa are un rol major pentru plantele legumicole prin participarea la alc ătuirea
organelor, ca mijloc de transport a substanț elor nutritive și metabolice.
Sistemul radicular are importanț ă deosebită pentru creșterea plantelor,dimens iune,
starea de sănătate ( VOICAN și colab., 1998 ).
Plantele de pepene verde au cerinț e ridicate faț ă de cosumul de apă, însă sistemul
radicular foarte bine dezvoltat poate asigura nevoile consumul acestora în func ție de fazele
de dezvoltare. Fructele având un conț in 92% apă, planta necesită udări permenente pe
întreaga perioada de vegetaț ie.
Pentru plantele de pepeni verzi, solulul trebuie s ă aibă 70 -80% din capacitatea de
câmp pentru apă și sub 75% umiditate relativă. Sistemul radicular deosebit de p uternic ca și
unele caracteristici xerofile ale plantei fac ca pepenii verzi să fie caracterizaț i ca rezistenț i la
secetă. Excesul de umiditate din sol este dăunător plantelor de pepene verde deoarece
rădăcinile se asfixiază, plantele se ofilesc și pier. Pentru evitarea unor astfel de situaț ii se vor
avea în vedere unele măsuri că: irigarea să se facă la capacitatea plantelor de consum a apei;
alegerea solurilor cu drenaj natural sau crearea unui sistem de drenaj artificial; mobilizarea
solului pentru asigu rarea circulaț iei apei și aerisirii ș.a.
În sudul Olteniei pe solurile nisipoase momentul aplic ării udărilor este atunci când
în sol s -a atins plafonul minim de 50% din I.U.A. la o adâncimea de 50 cm, normele de irigare
oscilând în func ție de condiț iile c limatice ale anului de cultură între 1000 -1300 m3/ha
(MARINICĂ, 1998 ).
Conținutul de ap ă al plantelor de pepene verde este de 89 -90%, coeficientul mediu de
transpiraț ie este de 600 g apă pentru 1 g substan ță uscată, productivitatea transpiraț iei este
de 1,67 g s.u/l apă ( CEAUȘESCU, 1979 ).
Raportul dintre cantitatea total ă a apei consumate de către plante în decursul
perioadei de vegetaț ie este reprezentat de coeficientul valorificării apei consumate de către
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
28
plantele legumicole și recolta utilă care la pepenii verzi are valoarea de 60-70 t apă/t produs
(CEAUȘESCU și colab., 1984 ). Mărimea coeficientului de valorifice a apei depinde de mai mul ți
factori: intensitatea transpiraț iei, capacitatea productivă, cutivar, desimea plantelor, nivelul
aprovizionării cu substan țe hrănitoare ( CEAUȘESCU,1979 ).
Umiditatea relativ ă ridicată poate determina: reducerea și blocarea transpiraț iei
plantelor influenț ând negativ intensitatea fluxului de apă și săruri minerale prelevate din sol;
hidratarea grăunciorilor de polen, făcându -i mai grei și diminuând mobilitatea acestora,
determinând polenizarea insuficientă a florilor, cauzând pierderi însemnate de produc ție;
creează condiț ii favorabile pentru apariț ia și expasiunea unor boli și dăunători.
O umiditatea relativ ă scăzută duce la intensificarea transpiraț iei, ofilire,
deshidratarea stigmatul florilor, germinarea dificilă, diminuarea produc ției ( VOICAN și colab.,
1998).
Fotosinteza este intensificată la 70 -90% umiditate relativă a aerului și scade la 35 –
40%, la orele prânzului, pe arșiț ă (MILICĂ și colab., 1982 ).
Pretenț iile speciei faț ă de lumină sunt foarte ridicate, plantele având nevoie de un
total de 1500 ore strălucire soare ( CIOFU și colab., 2003 ). Cantitatea de radiaț ie luminoasă
care ajunge la nivelul solului, reprezentată de orele strălucire a soarelui, depinde de
perioada calendaristică și de poziț ia geografică.
Fotoperiodismul este extrem de imortant- comportarea faț ă de durata zilei- existând
specii de zi lungă, zi scurtă și intermediare s au indiferente. Atunci când fotoperioada
corespunde cerinț elor stabilite în decursul evolu ției istorice a fiecărei specii legumicole,
creșterea și dezvoltarea decurg într -un ritm intens, durata perioadei de vegetaț ie fiind cea
mai redusă. Schimbarea continuă a duratei zilei lumină determină pelungirea perioadei de
vegetaț ie la pepenii verzi.
Sunt plante de zi scurtă, înfloresc la valori ale fotoperioadei egale cu „minimul trofic”
-8 ore , sau până la 12 ore (8 ore).
Cu cât razele solare ajung pe suprafaț a terestr ă sub un unghi mai apropiat de 900C cu atât
intensitatea este mai mare.
Această situaț ie apare către mijlocul zilei, în mod deosebit în lunile de vară. În
condi țiile specific României intensitatea luminii poate atinge în lunile de vară de la 30 -40
klucși până la 100 klucși, însă în lunile de iarnă valorile acesteia se reduc la 4 -10 klucși.
Pepenii verzi fac parte din grupa plantelor pretenț ioase necesitând în medie cel pu țin 8000
lucși pentru o creștere și dezvoltare optimă.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
29
Raportul dintre pl antă și lumină, ca durată și intensitate, este dat prin ritmul
procesului fotosintetic, respectiv de acumulări de substanț e complexe și apă. Radiaț ia
luminoasă este importantă în faza înfloritului și formării fructelor. Lipsa luminii prelungește
vegetaț ia, diminuează asimilările și implicit produc ția, crește gradul de atac al bolilor și
dăunătorilor ( VOICAN și colab., 1998 ). O lumină foarte puternică nu este favorabilă pentru
plante, în sensul că poate duce la inhibarea procesului de fotosintetic datorită radiaț iei
luminoase intensă. În același timp, radiaț ia luminoasă poate fi înso țită de emisie de radiaț ii
calorice foarte puternice, care provoacă o creștere a temperaturii în frunză și mediu.
Așadar, solul deține un rol complex în creșterea și dezvoltarea plantelor, ca suport
pentru înrădăcinare, pentru hrană, apă și aer. Dintre multitudinea și complexitatea factorilor
care concură la o nutriție echilibrată a unei culturi, condițiile de sol au o deosebită
importanță, acesta fiind continuu influențat d e factorii climatici și biologici. Însușirile solului
care acționează efectiv asupra disponibilității unor elemente chimice sub formă
hidrosolubilă, ușor accesibilă plantelor sunt: textura solului, reacția solului (pH -ul),
conținutul în materie organică și elemente nutritive, impermeabilitatea.
Plantele de pepene verde prefer ă soluri cu textură ușoară sau mijlocie, structurate,
profunde, afânate, bine drenate și cu o reacție cât mai aproape de neutră. Reacția ușor
alcalină a solului este favorabilă, în timp ce solurile acide sunt contraindicate ( AVRAMESCU,
1971 ). Pepenii verzi sunt foarte sensibili la carența de magneziu, molibden, mangan, fier, sunt
în schimb toleranți la săruri.
Rolul elementelor nutritive este destul de complex, cele mai multe dintre ele
participând singure sau împreună cu altele la numeroase procese enzimatice de sinteză,
transport și depunere a substanțelor, etc. Macroelementele considerate esențiale trebuie să
fie îndestulătoare, având un rol direct în procesul de nutriție, carența accentuată a acestora
ducând la tulburări citologice,histologice, anatomopatologice. Un rol important îl au și
microelementele, care sunt indispensabile pentru îndeplinirea anumitor funcții fiziologice
(ATANASIU și colab., 1988 ).
Lipsa sau insuficiența accentuată a unui element chimic provoacă stări de carență
influențând creșterea și dezvoltarea plantelor, producția realizată și respectiv eficiența
economică (tabelul 2.4.).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
30
Tabelul 2.4./Table 2.4
Clasificarea elementelor care provoacă stări de carență
Classification of elements that cause debilitating conditions
Specificare/
Specification Esen țiale/Essential Neesen țiale/Nonessential
Principale/
Main Secundare/
Secondary Însă utile/To
be useful Prezente f ără
a fi utile/Present but
display
Macroelemente/
Macronutrients N, P, K Ca, Mg, S, Fe Na, Si –
Microelemente/
Microelements Mn, B, Cu, Zn Mo, Co, Cl Al, I Ah, Ba, Be, Bi, Br, Ca, Cr,
F, Li, Pb, Rb, Pt
Sursa -după DAVIDESCU D. și colab., 1972; after DAVIDESCU D. et al., 1972
Lipsa azotului precum și excesul determină perturbarea în primul rând a procesului
de creștere, de aceea este necesar ca acest element să fie asigurat încă din primele faze ale
creșterii. Dereglarea metabolismului cu azot datorită unor condiții nefavorabil e,
sensibilizează plantele de pepeni verzi la atacul unor ciuperci ( Botrytis, Fusarium,
Alternaria ). Fosforul este util mai ales în perioada de formare a florilor și fructelor,
insuficiența lui reprezentând o lipsă de energie care perturbează creșterea și diminuează
recolta. Dacă aceasta este însoțită și de un nivel ridicat de azot, potențialul de înflorire scade
cu 70%.
Insufuciența potasiului contribuie la reducerea circulației apei, închiderea stomatelor
pentru evitarea transpirației, iar creșterea plantei încetează datorită reducerea cantității de
dioxid de carbon, accesibil în plante prin stomate. Pepenii verzi nu suportă concentrații mari
de îngrășăminte, din care cauză aplicarea acestora în mai multe reprize este foarte indicată
(AVRAMESCU și colab. , 1972 ). Efectul fertilizanților chimici se manifestă din plin pe fondul unei
bune aprovizionări a solului cu materie organică.
Calciu cimenteaz ă pereț ii celulare și menț ine integritatea membranelor celulare.
Lipsa calciului este resim țită de țesuturile aflate în dezvoltare.
Magneziul este atomul central al moleculei de clorofil ă și joacă un rol important
nespecific în procesul de transport al ionului fosfat și ca activator de reacții enzimatice.
Microelementele – deși în cantități foarte mici, au ro l metabolic, în reac țiile
enzimatice.
Sistemul radicular bine dezvoltat al plantelor de pepeni verzi permite acestora s ă
utilizeze substanțele fertilizante nefolosite și rămase de la cultura precedentă (GRECO și
colab., 1985).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
31
Având în vedere fertilitatea mai sc ăzută a solurilor pe care se cultivă pepenii verzi, la
aplicarea îngrășămintelor chimice se ține seama de consumul de elemente nutritive din sol
de către plantele de pepeni verzi (tabelul 2.4.)
Tabelul 2.5./Table 2.5
Consumul mediu de elemente nu tritive din sol de c ătre plantele de pepeni verzi
Average consumption of nutrients in soil by melon plants
Azot/
Azote
N Fosfor/
Phosphours
P Potasiu/
Potassium
K Calciu/
Calcium
Ca Magneziu/
Magnesium
Mg
2,7 1,9 3,5 1,3 0,7
Sursa -dup ă PELAGHIA CHILOM și colab., 1995; after PELAGHIA CHILOM et al., 1995
Alimentarea echilibrat ă, dublată de o irigare corespunzătoare a plantelor, sunt
esențiale pentru succesul unei culturi de pepeni verzi.
2.3. Tehnologia clasic ă a cultivării pepenilor ve rzi
În culturile de pepeni verzi înființ ate dup ă tehnologia clasică, recoltarea poate începe
din 18 – 20 iulie și se încheie la sfârșitul lunii septembrie, vârful maxim al produc ției
înregistrându -se între 5 – 25 august.
Tehnologia de producere a răsadurilor de plante de pepene verde
Sem ănatul pentru ob ținerea răsadurilor de pepeni verzi începe din data de 25 -28
martie, avându -se în vedere că vârsta răsadului la plantare trebuie să fie de 28 -30 de zile.
Răsad urile se produc în solarii cu dublă protejare, semănatul făcându -se direct în ghivece. La
o suprafa ța de 1 ha sunt necesare 6000- 8000 de plante sau cuburi nutritive, mai pot fi
utilizate însă și ghivece din folie de polietilenă, ghivece de tip Jiffy sau Strip -pot. Pentru
producerea răsadurilor pentru suprafaț ă de 1 ha trebuie 350 -600 g semin țe. O
importanț ă deosebită o prezintă stabilirea reț etei pentru umplerea ghivecelor, aceasta
depinzând de cost și de posibilită țile locale de aprovizionare. Se pot ob ține amestecuri foarte
bune folosind următoarele reț ete:30% pământ de țelină, 10% nisip, 20% mraniț ă și 40%
turbă sau în lipsa turbei putem folosi amestec format doar din 20% nisip, 50% pământ de
țelină și 30% mraniț ă. Se poate fol osi și numai turbă tratată care asigură nutriț ia și protec ția
răsadurilor până la plantare. Ghivecele umplute cu amestec sau turbă trebuiesc depozitate
în spaț iile corespunzătoare producerii răsadurilor cu un număr 5 -7 zile înainte de a fi
semănate pentru a permite răsărirea buruienilor și distrugerea acestora până la semănat și
pentru încălzirea amestecului din ghivece. Înainte cu 2 -3 zile de semănat se face un
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
32
tratament la amesecul din ghivece împotriva căderii plăntu țelor, cu o suspensie de Previcur
607 SL 0,15%+Topsin M 760 5%, pentru fiecare ghiveci folosindu -se 75 ml suspensie. Pentru
obținerea unor răsaduri de foarte bună calitate trebuie respectate mai multe etape, reglarea
luminii, dirijarea unei temperaturii optime, un regim de udare adecvat, aeris irea, o fertilizare
suplimentară a răsdurilor și călirea acestora. În vederea asigurării necesarului de lumină se
poate recurge la îndepărtarea foliilor de pe răsadniț e sau a ramelor, atunci când temperatura
ne permite sau folosirea unor folii cu o transparen ță foarte bună. Până la răsărirea
plantu țelor este nevoie de o temperatură de 26 -28 °C, iar după răsărire 20- 22 °C în primele
4-6 zile. De câte ori temperatura depășește pragul optim se face aerisrea solariilor în vederea
împrospătării aerului, ori pentru reducerea umidităț ii atmosferice. Procesului de udare a
ghivecelor trebuie să i se acorde o importanț ă deosebită, deoarece lipsa ei poate duce la o
creștere deficitară a răsadurilor, iar excesul ei poate duce la apariț ia unor boli. Până în
momentul pla ntării răsadurile se tratează de 2 -3 ori cu unul dintre produsele Captadin 0,2%
sau Folpan 0,2 %, folosind 4 -5 ml suspensie pentru fiecare ghiveci. Se poate face și o
fertilizare fazială atunci când răsadurile au o creștere slabă, folosind solu ții foliare sau
îngrășăminte cu NPK. La plantare, ghivecele nu trebuie să fie îmburuienate, de aceea
plivitul se face la nevoie. Călirea răsadurilor are drept scop adaptarea tinerelor plăntu țe la
condi țiile din câmp, aceasta făcându -se înainte de plantare cu 4 -5 zile .
Alegerea terenului. Solurile cele mai recomandate pentru cultura pepenilor verzi
sunt solurile nisipoase care au un conț inut în humus de 0,5 -1%. Expozi ția terenului trebuie
să fie sudică, pânza de apă fereatică trebuie să fie la adâncime mai mare de 2m. Atunci când
se alege terenul trebuie avută în vedere existenț a surselor de apă pentru irigarea culturilor.
Foarte bune premergătoare pentru culturile de pepeni verzi sunt mazărea, ceapa, tomatele,
cartof și fasolea. O măsură obligatorie este acea de a nu reveni pe același teren decât după
minim 3 ani.
Preg ătirea terenului. În toamnă se fac lucrări numai în vederea distrugeri culturi
premergătoare și de afânare a solului. Pe solurile expuse deflaț iei eoliene este obligatorie
înființ area unor benzi de secară pentru protec ția culturilor, aceasta semănându -se în
perioada 15 -30 septembrie. Lucrările pentru pregătire a terenului sunt efectuate în
totalitate primăvara în vederea evitării spulberării și tasării arăturii în timpul ier nii. Pentru
fertiizare se folosesc îngrășăminte chimice și gunoi de grajd bine fermentat. Terenul se
erbicidează înainte plantarii cu 5 -6 zile – STOMP 330 EC în doză de 4 l/ha sau Dual 960 EC în
doză de 1l/ha, cu 2 -3 zile înainte de plantare.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
33
Î nființ area culturii în câmp se recomand ă la stabilizarea temperaturii solului la 15 ° C
la o adâncime de 10 cm, după trecerea pericolului brumelor târzii de primăvară.
Lucrările care trebuie făcute la înființ area culturilor sunt următoarele : marcarea rândurilor,
transportul ghivevelor, distribuirea pe rând, scoaterea din ghiveci, plantarea și udarea .
Plantatul pe suprafeț e mici se poate face manual, iar pe suprafeț e mari se face mecanizat.
Lucrările de îngrijire:
– completarea golurilor cu răsad din rezerva constituită cu acest scop, la 3 -4 zile de la
plantare;
– se efectueaz ă 3 -4 prașile mecanice și 2 -3 manuale pe rând
– se face o fertilizare la începutul form ării vrejului, obținându -se rezultate foarte bune
când p e agrofondul de bază se aplică fertilizări cu bor. Îngrășămintele cu bor aduc sporuri
de producție cu până la 23%;
– în condiții climatice mai puțin favorabile leg ării fructelor și pentru o accentuare a
timpurietății recoltelor se fac 2 tratamente cu Atonik 0,05%;
– irigarea se face atât prin aspersiune cât și prin picurare. Norma de udare prin aspersiune
fiind de 350 -400 m3/ha.
Recoltarea fructelor se face eșalonat, pe măsură ce acestea ajung la maturitatea de
consum. Momentul optim de recoltare ț ine cont de următoarele aspecte:
– atunci când cârcelul care se afl ă la baza fructului se răsucește, se usucă de la vârf și
nu mai are perișori;
– când epiderma(la exterior) se zgârie u șor;
-când fructulse desprinde ușor de vrej;
– când par tea fructului în contact cu solul se albește sau îng ălbenește;
-când la ciocănirea fructelor cu degetul, nu sună a butoi gol;
– când la ap ăsare se aude un pârâit.
Fructele se recolteaz ă dimineața, pe răcoare, din 4 în 4 zile, în total făcându -se
3-5 recolt ări, cu produc ție diferită -40-80 t/ha, după cultivar.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
34
Capitolul 3
Studii privind elaborarea unor metode moderne de creștere a
productivit ății la plantele de pepene verde
3.1. Stadiul cercet ărilor privind cultura pepenilor verzi pe solurile
nisipoase
Nisipurile în stare natural ă nu oferă condiții favorabile culturilor legumicole.
Precipitațiile relativ scăzute și repartiția lor neuniformă, fertilitatea naturală scăzută,
regimul termic și eolian au fost factori care au limitat suprafețele legumicole în zona solurilor
nisipoase. Prin executarea lucrărilor de amenajare și ameliorare (nivelare, irigare, fertilizare
ameliorativă, combaterea deflației eoliene, desecarea) s -au realizat condiții necesare
practicării și pe aceste soluri a unei legumiculturi performante ( TOMA și colab., 1999 ).
Zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei se constituie într -o microzon ă în care
plantele legumicole găsesc condiții deosebite fa ță de cele întâlnite pe solurile zonale, condiții
care determină unele particularități ale cultivării plantelor legumicole. Începând cu anul
1970 în programele de cercetare ale CCDCPN Dăbuleni au fost incluși și pepenii verzi. Studiul
sortimentului de soiuri pentru cultura de pepeni verzi a constituit o preocupare permanentă
în activitatea de cercetare, fiind vizate cele mai noi realizări în domeniu obținute în țară și pe
plan mondial ( SPIRESCU, 1983; NANU, 1998; 1999 ). În perioada 1978- 1985, sortimentul de
pepeni verzi a fost studiat și pe nisipurile de la Valea lui Mih ai (Bihor) și la Rușețu (Buzău).
Rezultatele obținute au demonstrat că pe solurile nisipoase din sudul Olteniei, la aceleași
cultivaruri se obțin producții mai timpurii cu 10 -16 zile față de alte zone datorită
acumulărilor termice mai rapide în primele lun i ale anului și desprimăvării mai timpurii.
Având în vedere importanța pepenilor verzi pentru zona solurilor nisipoase,
începând cu anul 1978 au fost inițiate cercetări privind ameliorarea acestei specii. Până în
prezent au fost omologate trei soiuri de pepene verde: soiul Dulce de Dăbuleni (1986), De
Dăbuleni (1989) și soiul Oltenia (2005). Aceste sunt soiuri de mare productivitate rezistente
la fuzarioză, viguroase, care realizează producții semitârzi.
Pe solurile nisipoase vânturile pot provoca prin fenomenul de deflație eoliană pagube
însemnate culturilor legumicole, frecvența și intensitatea acestora fiind maximă în perioada
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
35
martie- mai ( BANIȚĂ, și colab., 1981; TOMA, și colab., 1997 ). Pentru combaterea deflației eoliene
la cultura de pepeni verzi s -a demonstrat că cele mai bune rezultate se obțin atunci când s –
au folosit benzi din secară cu lățimea de 1,8 -3,5 m. Distanța dintre benzi este determinată de
gradul de expunere al terenului cultivat fiind cuprinsă între 11,2 -18,0 m ( TOMA, 1984; 1985 ).
S-a demonstrat de asemenea că lucrările de pregătire a terenului destinat cultivării
pepenilor verzi trebuie efectuate în totalitate primăvara. Efectuarea arăturii din toamnă
determină amplificarea deflației eoliene pe timpul iernii până la înființarea cultur ilor și pe
solurile nisipoase nu se poate conta pe acumulările apei în stratul arabil ca urmare a arăturii
de toamnă. Afânarea adâncă prin desfundare nu s -a dovedit o măsură eficientă mai ales
acolo unde prin aducerea la suprafață a straturilor mai puțin fertile din adâncime s -a
înrăutățit starea de aprovizionare a solului cu elemente fertilizante ( TOMA și ION, 1991 ). Una
din preocupările de primă importanță a fost legată de obținerea unor producții extratimpurii
și timpurii în spații adăpostite și în câmp (SPIRESCU , 1984; 1990 ). S-a demonstrat că pe teren
modelat în brazde înălțate cu înălțimea la coronament de 94 cm recoltarea pepenilor verzi
începe mai devreme cu 2 -3 zile decât pe teren nemodelat. Înființarea culturii de pepeni verzi
prin răsad determină obținerea de producții mai timpurii cu 12 -18 zile decât pin semănare
în câmp. Atunci când cultura s -a înființat prin răsad, s -a protejat în tunele din folie de
polietilenă perforată, iar terenul s -a mulcit cu folie de polietilenă transparentă primele fru cte
obținându -se în prima decadă a lunii iunie (22 -25 iunie), cu 30 zile mai devreme decât la o
cultură clasică.
Datorită desprimăvărării mai timpurii și acumulărilor termice mai rapide, culturile
de cartof timpuriu, mazăre de grădină, varză timpurie, păr ăsesc terenul mai devreme cu 12 –
14 zile decât pe terenurile zonale. Ca urmare pepenii verzi pot fi cultivați și în cultură
succesivă putând realiza producții mari în condiții de eficiență economică ridicată ( TOMA ,
1989 ).
În ceea ce privește fertizarea, s -a demonstrat că îngrășămintele organice determină o
mai bună utilizare a fertilizanților chimici și contribuie la ameliorarea
fost stabilite dozele optime de îngr ășăminte organice și chimice, tipurile de îngrășăminte și
momentul optim de aplicare ( SPIRES CU, 1986; ALEXANDRESCU., 1994 ). Fertilizarea culturilor
legumicole pe solurile nisipoase reprezintă o măsură tehnologică de importanț ă deosebită
datorită atât faptului că plantele legumicole sunt mari consumatoare de elemente nutritive
cât și slabei aprov izionări a solurilor nisipoase.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
36
Aplicarea îngr ășămintelor foliare la culturile de pepeni verzi și galbeni determină
îmbunătăț irea nutriț iei plantelor cu NPK și contribuie la ob ținerea de produc ții ridicate și de
calitate( CIUCIUC și colab.,1998; CIUCIUC și DORNEANU, 2000; LĂCĂTUȘ, 2000 ).
S-au efectuat cercetări privind eficacitatea unui număr mare de tipuri de îngrășăminte
foliare, aplicate pe diferite agrofonduri și în număr diferit de tratamente ( CIUCIUC și colab.,
1998; 2001).
Particularitățile pedoclimatice ale zonei solurilor nisipoase dar și cele tehnologice
specifice au stat la baza cercetărilor privind desimea optimă a plantelor din cultura de pepeni
verzi în funcție de soi. Pentru soiurile de pepeni verzi cu vigoare ridicată desimea optimă a
fost de 11.000 plante/ha, iar pentru cele mai puțin viguroase 14.000 plante/ha ( SPIRESCU,
1986 ).
Solurile nisipoase cultivate cu plante legumicole au un grad mare de îmburuienare
datorită irigării prin aspersiune și folosirii gunoiului de grajd. Buruienile cu frecvența cea
mai mare sunt: Cynodon dactilon , Digitaria sanquinalis , Echinicloa crus galli , Setaria viridis ,
Chenopodium album , Amaranthus retroflexus , Portula oleracea , Solanum nigrum , Xanthium
italicum , Convolvulus sp., Poligonum sp. În lupta con tra buruienilor au fost experimentate
combaterea chimică, prașilele mecanice și prașilele manuale aplicate culturilor din
asolamentele specifice solurilor nisipoase. Condițiile pedoclimatice specifice solurilor
nisipoase impun anumite particularități în ap licarea erbicidelor. Pe solurile nisipoase este
necesar să se folosească erbicidele cele mai selective, iar pentru erbicidele a căror absorbție
se face la nivelul rădăcinilor este necesară reducerea dozelor cu circa o treime față de doza
aplicată pe solurile zonale.
Particularitățile pedoclimatice determină și o persistență mai redusă a acțiunii
erbicidelor ceea ce impune necesitatea efectuării de tratamente cu erbicide atât la înființarea
culturii cât și pe parcursul perioadei de vegetație. Remanența erb icidelor este de mai scurtă
durată pe solurile nisipoase. Datorită capacității reduse de reținere, pe solurile nisipoase se
poate vorbi chiar de levigarea erbicidelor, care poate avea consecințe nefavorabile asupra
poluării apelor freatice. Pe baza cercetărilor efectuate au fost recomandate erbicidele care
pot fi folosite la culturile legumicole pe solurile nisipoase ( TOMA, 1977; 1984; TOMA și colab.,
1994; 1995; 1997; 1998; SPIRESCU, 1984; 1989).
Identificarea principalelor boli și d ăunători la cultura de pepeni verzi precum și
stabilirea unor formule de tratament a stat de asemenea în atenț ia multor cercetători
(COSTESCU MARIA, 1974: ALEXANDRI și colab., 1978; COSTACHE ȘI COSTACHE, 1995; 1996). În
1984, MARINA Ț ÂRCOMNICU și DANIELA ION au izolat din pepenii cultivaț i pe solurile nisipoase
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
37
din zona Dăbuleni și din seminț ele acestora 23 popula ții de Fusarium spp . Din care 4 populaț ii
de Fusarium solanii , una de Fusarium poae, 5 popula ții de Fusarium oxysporum , 2 de Fusarium
equiseti, 3 de Fusarium culmorum , 4 de Fusarium graminearum și 4 popula ții de Fusarium
sambucinum. Dintre speciile identificate, Fusarium oxysporum pare a fi cea mai implicată în
patologia pepenilor verzi.
Prin folosirea tratamentelor fitosanitare scade gradul de atac la Fusarium oxysporum ,
rezultatele cele mai bune fiind ob ținute prin tratarea plantelor la cuib cu 1 litru solu ție de
Topsin 0,1% ( CIUCIUC și colab., 1998 ).
3.2. Altoirea pepenilor verzi
Ameliorarea produc ției agricole în general, este dependentă de resurse precum:
pământul, apa și energia pe de o parte și resursele de origne biologică care se pot reînoi și
care sunt reprezentate de plante cultivate sau sălbatice, pe de altă parte ( POȘTALIU., 1991 ).
În acest domeniu cercetările urmăresc ob ținerea de produc ții superioare cu valori de
nutriț ie deosebite, rezistente la intemperii și factori patogeni.
Aceste aspecte se pot realiza prin procesul de ameliorare, atât prin metodele clasice
(selec ție, hibridare, consangvinizare și încrucișarea liniilor consangvinizate pentru ob ținerea
heterozisului), muta țiile și variaț ia num ărului de cr omozomi. Folosirea uneia sau alteia
dintre metode este legată de particularităț ile biologice ale plantelor, modul de înmul țire și
posibilitatea practică de aplicare ( MARIA DINU, 2004 ).
În ultimii ani s -a acumulat un volum mare de date privind ameliorarea p lantelor prin
utilizarea culturilor de celule și țesuturi, iar rezultatele sunt spectaculoase, ob ținânduse
material biologic nevirozat și cu caracteristici de produc ție deosebite. Pu ține sunt îns ă datele
referitoare la altoirea plantelor legumicole în general și la pepenele verde în special. Metoda
altoirii la plantele legumicole, mai nou utilizată în vederea introducerii unor rezistenț e și
creșterii capacităț ii de produc ție.
Altoirea determină creșterea nivelului produc ției și a profitabilită ții în special la
culturile mulcite cu folie de polietilenă și înființ ate cu răsad sau cultura în adăposturi de tip
tunel, joase.
În țara noastr ă metoda este cunoscută de un număr limitat de specialiști ,iar
experimentarea ei s -a făcut în special la pepeni galbeni și mai pu țin la pepenii verzi ( RĂDUICĂ,
1980 la Întreprinderea de Sere Buzău, Dinu Maria la Facultatea de Horticultură din Craiova,
1998). În cadrul unui proiect internaț ional, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
38
Valorificare, Păstrare și Marchetingul p roduselor Horticole HORTING București (2010) a
efectuat studii care au vizat altoirea pepenilor verzi ca metodă de eliminare a tratamentelor
cu bromură de metil. La Centrul de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri
Dăbuleni, începând cu anul 2000 în cadrul programelor naț ionale de cercetare AGRAL și
PARTENERIATE ÎN DOMENIILE PRIORITARE se execută cercetări privind altoirea la
pepenilor verzi. Metoda este folosită de cultivatori de la Dăbuleni pe suprafeț e mici (200 ha
în 2011), dar pe măs ură ce ea va fi cunoscută, va crește și mărimea suprafeț elor cultivate cu
aceste plante. O verigă importantă în ob ținerea de pepeni verzi biologic poate fi considerată
altoirea.
3.2.1 Necesitatea altoirii pepenilor verzi.
S-a constatat c ă unii agenț i pato geni de sol ( Fusarium oxysporum ) și dăunători din
sol (Meloidogyne sp.) au devenit mai viulenț i datorită folosirii intensive a solului pentru
cultura pepenilor verzi, neraț ional . Altoirea plantelor legumicole a apărut ca o necesitate
pentru prevenirea pierderilor și deprecierilor datorate atacului produs de bolile și
dăunătorii de sol precum șifără o rotașie a culturilor. Astfel, pentru a crește calitatea
producției și pentru a crește rezistența la stresul termic și hidric, a apărut necesitatea
altoirii, prevenind pierderile și deprecierile provocate de boli și dăunători de sol. TAKAHASHI
(1984 ) apreciază că la produc ția de legume din Japonia, 68% din pierderi se datorează bolilor
solului și nematozilor; totodată, culturile nealtoite sunt private de sistemul radicular viguros
al portaltoiului, având un randament mai mic de utilizare a îngrășămintelor organice și
chimice. TOMA și colab., 2011 apreciază că altoirea poate elimina tratamentele costistoare
împotriva agenț ilor patogeni și a dăunătorilor, determinând creșterea nivelului de produc ție
și a eficienț ei economice, folosind material înființ at prin răsad, cu mulcire cu folie de
polietilenă sau prin culturi în adăposturi joase tip tunel. Aceeași echipă de cercetători
constată că sunt ob ținute fructe de calitate superioară, dar ți de greutate mai mare, apreciind
altoirea ca biotehnologie de ob ținere a pepenilor verzi biologici. Pe plan mondial, altoirea
este aplicată, în ultimul timp , o metodă alternativă pentru a trata solul cu bromură de
metil(interzis în agricultură). Altoirea plantelor a fost utilizată pentru a induce rezistenț ă
împotriva clorozei de fier în soluri calcaroase ( ROMERA și colab., 1991 ), precum și pentru a
spori absorb ția de nutrienț i (PULGAR și colab ., 2000 ; RUIZ și colab., 1997 ), creșterea sintezei
de h ormoni endogeni (PROEBST ING și colab., 1992 ), reducerea absorb ției poluanț ilor organici
persistenț i din solurile agricole ( OTANI și SEIKE, 2006 ), pentru a ridica toleranț a la salinitate și
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
39
la inundaț ii (ESTAN și colab. , 2005 ; YETISIRȘI colab., 2006 ), și pentru a limita efectul negativ al
toxicită ții cu bor și cupru (EDELSTEIN și colab. , 2005 , 2007 ).
În concluzie, altoirea prezintă următoar ele avantaje:
– imprim ă rezistența plantelor, permiț ând cultivarea în zone cu atac de agenți
patogeni din sol, fără a aplica procedee de sterilizare pentru sol cu efect favorabil asupra
siguran ței consumatorului și a mediului înconjurător;
– datorită c onsumului sporit de apă și nutrienț i, altoirea induce vigoare ridicată,
timpurietatea, toleranța la stresul termic și hidric;
– altoirea induce îmbun ătățirea calitaț ii fructelor ob ținute,inclusiv creșterea valorii
nutritive odată cu creșterea grijii c a practicile horticole să nu dăuneze mediului,altoirea
poate reprezenta o biotehnologie eficientă cu ob ținere de produc ții nepoluate;
3.2.2. Stadiul cercetărilor privind altoirea pepenilor verzi
Practica altoirii legumelor a fost utilizată încă din primele decenii ale secolului al XIX –
lea în țări din extremul Orient ( LEE , 2003 ). Primele cercetări organizate științific privind
altoirea plantelor legumicole au fost făcute la Kyusyu University în Japonia și la Korea
University în Coreea, în anul 1920 și au urmărit stabilirea tehnologiei producerii răsadurilor
altoite și a cultivării pepenilor verzi altoiți. În cercetările efectuate privind altoirea pepenilor
verzi primul portaltoi utilizat a fost Curcubita moschata Duch.
Din anul 1960, alto irea cucurbitaceelor în cele dou ă țări a intrat în practica
comercială, în prezent culturile de pepeni galbeni, castraveț i și pepeni verzi fiind realizate
într-un procent destul de mare cu plante altoite ( LEE și ODA, 2003 ). Cercetările privind
altoirea p epenilor verzi au fost efectuate în multe țări cultivatoare de pepeni verzi și au vizat
stabilirea metodelor de altoire, comportarea unor soiuri sau hibrizi de pepeni verzi altoiț i pe
diferiț i portaltoi, eficacitatea acestei metode asupra agenț ilor dăunăto ri, con ținutul chimic al
fructelor ob ținute din plante altoite, produse în diferite variante tehnolgice ( LEE și ODA, 1994
și 2003; CHOI, 2002; YETIȘIR, 2003; CORE, 2005; MEMMOT, 2006; HASSELL, 2008; HOWEL, 2008;
MIGUEL, 2004; CUSHMAN, 2009; YILMAZ, 2009 ). În firmele mari producătoare de seminț e se
lucrează la programe de creare a unor noi hibrizi și soiuri de pepeni verzi rezistenț i la cele
trei rase de Fusarium oxysporum ssp. Niveum (rasa 0, 1 și 2), dar și de portaltoi.
Cercetările întreprinse în Spania în zona de coastă din sudul Valenciei, pe soluri cu un
conținut de argilă cuprins între 16 -38%, la pepenii verzi altoiț i au arătat că s -au ob ținut fructe
cu o greutate mai mare, iar compoziț ia biochimică a miezului nu a fost afectată ( MIKEL și
colab., 20 04).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
40
La plantele de pepeni verzi altoite, fertilizate constant cu macro și micronutrienț i au
fost efectuate determin ări ale conț inutului de fier și al ți indicatori chimici din frunze, pentru
a determina dacă rezultatele ob ținute se datorează influenț ei portaltoiului ( RIVERO și colab.
2004).
Cercetările efectuate în Statele Unite ale Americii la South Central Agricultural, la
pepenii verzi altoiț i au scos în evidenț ă un con ținut mai mare de licopen, substanț a care dă
culoarea roșie și care ac ționează ca un puternic antioxidant. De asemenea altoirea nu a
afectat acumularea glucidelor în fructele de pepene verde ( BRUTON, 2005 ).
S-au întreprins cercetări cu privire la comportarea pepenilor verzi altoiț i la păstrare.
Rezultatele ob ținute au arătat că, conț inutul de zahăr din fructele altoite a fost independent
de portaltoi și a rămas constant timp de 10 zile de la recoltare. Aceste studii sugerează că,
prin altoire, portaltoiul va transmite fructelor un conț inut de zahăr și licopen asemănător cu
cel al fructelor nealtoite ( ROBERTS și colab., 2005). ALEXOPOULOS și colab. (2007 ) au arătat că,
altoirea pepenilor verzi a avut ca rezultat creșterea greutăț ii fructelor, dar coaja fructelor a
fost mai groasă și conț inutul de substanț ă uscată solubilă a fost mai mic la fructele provenite
de la plantele altoite. Cu toate acestea, consideră că aceste diferenț e nu constituie defecte
grave de calitate, această cultură fiind avantajoasă.
Cultura pepenilor verzi cu plante altoite se practic ă în prezent pe scară largă în Asia
și Europa de vest. Japonia și Coreea sunt țările cu cele mai mari suprafețe cultivate cu plante
altoite, 93 – 98% din suprafața plantată cu pepeni este cu plante ob ținute prin altoire. În
conformitate cu datele prezentate de Ministerul Agriculturii, Păd urilor și Pescuitului din
Japonia în Horticultural Reviews, vol.28, în anul 2004, aici se cultivau mai mult de 750
milioane de legume altoite , iar în Coreea nu mai pu țin de 540 milioane.
În Europa, înc ă din 1947 s -a început altoirea la castraveț i, în Olanda, pentru a ob ține
plante cu rezistenț ă mărită la agenț ii patogeni ( GRONEWEGEN, 1953). DASKALOV (1956 ), în
Bulgaria a obținut primele plante de castraveți grefate pe Cucurbita ficifolia . În Franța,
primele rezultate preliminare asupra altoirii pepenil or pe Benincasa cerifera (1959) au fost
comunicate de LOUVET și LEMAITRE în 1961 , apoi au urmat cercetări pe tomate, pepeni
galbeni și verzi, vinete, dovlecei, în Italia, Grecia, Germania. În Italia, în ultimii ani, o suprafață
de peste 40.000 ha de seră ș i solarii este cultivată cu legume la care se aplică tehnologia de
altoire a răsadurilor, tehnologie care se folosește în mare parte și la unele culturi legumicole
de câmp (pepeni verzi, pepeni galbeni, vinete).
Astfel num ărul plantelor altoite a fost de 1 4 milioane în anul 2000, 20 milioane în
2002, 25 milioane în anul 2005. Dacă în anul 2000 se obțineau în culturi comerciale
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
41
îndeosebi răsaduri de pepeni verzi și pepeni galbeni, în anul 2006 metoda s -a extins pe
suprafețe comerciale și la alte specii – tom ate și vinete – care împreună cu pepenii reprezintă
97% din totalul producției de plante altoite. Concomitent și numărul unităților producătoare
a crescut de la 10 în anul 2000 la 31 în ultimul an.
În Spania produc ția de pepeni verzi este realizată în într egime prin folosirea acestei
tehnologii iar numărul de plante altoite este de peste 45 de milioane.
Printre țările cu o pondere ridicată în cultivarea legumelor altoite se numără și Grecia
și Turcia, cu procente din total suprafața plantată de până la 100% , cum este la cultura de
pepeni verzi în Grecia.
În țara noastr ă altoirea pepenilor este mai pu țin cunoscută. Primele cercetări în
domeniu au fost efectuate în anul 1989 de către Răduică Șt. la Întreprinderea de Sere Buzău,
la Întreprinderea de Sere Ișalniț a în anul 1995 (dr.ing. POȘTALIU GH .), la USAMV București în
anul 1989 (prof. dr. CIOFU RUXANDRA ), la Facultatea de Horticultură din Craiova în anul 2004
(MARIA DINU ) și la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Industrializarea și Marketingul
Produs elor Horticole – Horting București (dr. ing. Bogoescu și colab.). Centrul de Cercetare-
Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni este sediul unde începând cu anul
2000 au fost efectuate studii care au vizat altoirea pepenilor verzi. În acest scop s -a studiat
la pepenii verzi altoiț i comportarea unor cultivare ( TOMA și colab., 2007 ), stabilirea unor
metode de creștere a timpurietăț ii produc ției la pepenii verzi altoiț i, cea mai bună fiind
protejarea solului cu mulci din polietilenă și pro tejarea plantelor cu agril ( CIUCIUC și colab.,
2010; 2011 ), influenț a diferiț ilor portaltoi ( CIUCIUC și colab., 2010).
3.2.3. Metode de altoire a pepenilor verzi
Altoirea reprezintă metoda de înmulțire vegetativă prin care altoiul și p ortaltoiul vin
în contact, se acceptă reciproc și devin o entitate nouă.
Calusarea la locul de altoire, urmată de vegetația și fructificarea normală a noului
individ, denotă existența compatibilității – cei doi parteneri se potrivesc, între ei există un fel
de acceptare reciprocă. Mecanismul interacțiunii dintre simbionți se realizează pe trei căi, și
anume: capacitatea de transport a apei și substanțelor nutritive; capacitatea de absorbție,
sinteză și utilizare a substanțelor nutritive; schimbul de subs tanțe hormonale specifice.
Compatibilitatea mai este influențată și de gradul de înrudire a partenerilor altoiți.
Rezultate bune se pot ob ține ușor, dacă: în cadrul aceleiași specii se altoiesc două soiuri,dacă
se altoiește u soi pe specia sălbatică din c are descinde, sau dacă în cadrul aceluiași gen se
altoiesc două specii. La plantele mai puțin înrudite rezultatele care se ob țin la altoire sunt
mai slabe, sunt mai lipsite de compatibilitate decât cele cu grad ridicat de rudenie la care
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
42
compatibilitatea este mai mare. De asemenea, s -a constatat că plantele fragede dau rezultate
mai bune în procesul de altoire decât plantele mature și bătrâne.
Între plantele incompatibile, nu se produce sudura și vascularizare și ca urmare, nu
are loc prinderea la altoir e. Corpul străin (altoiul) este respins de portaltoi care formează
țesutul de rană (parenchimul) în cadrul căruia apar cambiul și felogenul. Acesta din urmă
împiedică contactul celor doi parteneri printr -un strat de suber. Altfel spus, rana de altoire
se v indecă, izolând și separând partenerii. Incompatibilitatea la altoire prezintă o
multitudine de manifestări și forme sub care aceasta poate apărea, explicarea lor
presupunând studii bazate pe procese intime anatomice, fiziologice, înscrise în contextul
relației dintre altoi și portaltoi.
Cauze ale lipsei de compatibilitate la altoire au fost sesizate prin:
• deficiențe de natură morfo -anatomică de creștere;
• deregl ări de ordin fiziologic;
• deficiențe induse de dezechilibrul biochimic;
• infec ții cu virusuri.
Simptomele care demonstreaz ă o evidentă lipsă totală sau parțială de afinitate sunt:
neprinderea la altoire; umflături și îngroșări inegale la punctul de altoire; creșteri vegetative
slabe; procent mic de prindere la altoire; sudură slabă la punctul de altoire care cauzează
pieirea prematură și desprinderi sau dezbinări din acest loc.
Pe lâng ă acestea, sunt de asemenea considerate simptome interne ale lipsei de
afinitate: prezența parenchimului nediferențiat la linia de sudură; deformarea țesuturilor
vascu lare, distorsiuni; distribuirea anormală a amidonului, etc.
Portaltoiul folosit pentru altoirea pepenilor verzi apar ține speciilor: Cucurbita pepo,
Lagenaria siceraria, Cucurbita moshata, Cucurbita maxima hibrizi interspecifici Cucurbita
moshata x Cucurbi ta maxima, Citrulus lanatus, Lufa cilindrica . Alegerea portaltoiului se face
în urma unui studiu riguros privind afinitatea celor doi parteneri , interacțiunea dintre cei
doi parteneri fiind urmărită din punct de vedere al eficacității calității producției
randamentului acesteia și a atacului agenț ilor de dăunare cât și în funcție de particularitățile
ecologice ale zonei de cultură. Cercetări privind portaltoiul pepenilor verzi au fost făcute de
către LEE și ODA, 2003; YILMAZ, 2003; Howell., 2008 . Au fost evidențiați portaltoii Lagenaria
siceraria (Enphasis F1, Macis F1) hibrizi interspecifici Cucurbita moshata x Cucurbita maxima
(Strongtosa F1 Shintosa Camel F1).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
43
În literatura de specialitate se prezintă numeroase referiri în cea ce privește metodele
de altoire a pepenilor verzi ( LEE și ODA, 2003; YILMAZ și colab., 2009; CUSHMAN , 2010; HOWELL,
2008; MEMMOT, 2006 ).
Principalele metode de altoire a pepenilor verzi sunt:
„cu limb ă prin apropierea plantelor” cea mai veche folosită în Japonia, Coreea, dar
și în alte țări (fig.3.1). Semințele portaltoiului și cele ale altoiului sunt seămanate în alveole
separate(cuburi nutritive,ghivece). Când acestea prezintă 1 -2 frunze adevărate hipocotilul
se secționează la un unghi de 450 sub formă de limbă, aroximativ jumătate din grosimea lui,
în sens opus. Cele două plante se unesc prin întrepătrunderea celor două limbi formate,
punctul de unire se înfășoară cu o bandă de folie de aluminiu (fig. 3.2.). După 7 -8 zile de la
altoire, când punctul de altoire s -a calusat, se taie cu lama rădăcina altoiului și parte de sus
a portaltoiului. Această metoda poate fi practicată de cultivatorii începători fără spații
speciale de calusare. Această metodă prezintă însă dezavantaju l că implică cheltuieli ridicate
datorită forței de muncă și existenț ei unui spațiu mare de producere a plantelor.
Fig.3.1.Altoirea ,,cu limb ă prin apropierea plantelor ”(după HASSELL R.)
Fig.3.1.Grafted "with tongue by approaching plants" (after HASSELL R.)
Fig.3.2.Plante altoite prin metoda ,,cu limb ă prin apropierea plantelor”
(dup ă CUSHMAN K.)
Fig.3.2.Planters with the "near -plant language" method (after CUSHMAN K.)
Metoda de altoire prin „alipire cu un cotiledon” este una dintre cele mai folosite,
făcându -se atât manual cât și mecanizt de roboții de altoire (fig. 3.3). Semințele portaltoiului
se seamănă în ghivece, alveole sau cuburi cu substrat nutritiv. Altoiului se seamănă cu 4 -5
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
44
zile înainte de portaltoi iar când plantele por taltoiului au 1 -3 frunze adevărate se taie
epicotilul cu o lamă efectuând o tăietură oblică la 450 și îndepărtând un cotiledon. Sub
cotiledon 1 -2 cm se taie altoiul oblic, portaltoiul se alipește pe toată suprafaț a tăiată și se
prinde cu clipsul de altoire (fig. 3.4.).
Fig.3.3. Altoirea prin ,,alipire cu un cotiledon”( dup ă HASSELL R.)
Fig.3.3. Grafting by "sticking with a cotyledon" (after HASSELL R.)
Fig.3.4. Plante altoite prin ,,alipire cu un cotiledon”( dup ă CUSHMAN K.)
Fig.3.4. Grafted plants by "cotyledon " (after CUSHMAN K.)
„cu pan ă între cotiledoane”. Semințele portaltoiului și ale altoiului se seamănă la fel
ca la metoda descrisă mai sus. Se face o tăietură la portaltoi în formă de pană situată între
cotiledoane pe o lungimea de 1,0 -1,5 cm (fig. 3.5). Planta altoi sub cotiledoane la 1 -2 cm se
taie sub formă de pană (fig. 3.6), se fixează între cele două cotiledoanele ale portaltoiului și
se efectuează prinderea cu clipsul de altoire (fig. 3.7.) . Plantele altoite sunt introduse în
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
45
tunelul de calusare, unde exis tă posibilitatea de umbrire la 25-260C umiditate relativă
aproape de 100%, iar la 3 -4 zile temperatura, lumina și umiditatea se aduc cât mai aproape
de condiții normale însă treptat. Această metodă prezintă dezavantajul apariț iei de lăstari
din ț esutul meristematic al portaltoiului și a necesităț ii tunelului de calusare.
Fig.3.5. Plant ă portaltoi pregătită Fig.3.6.Plantă altoi pregăti tă
pentru altoire (original) pentru altoire (original)
Fig 3.5 ENGL Fig 3.6 ENGL
Fig.3.7. Plante imediat dup ă altoire (original)
Fig.3.7. Plants immediately after grafting (original)
Metoda de „altoire lateral ă”. Se deschide o mică fantă pe hipocotilul portaltoiului
(fig. 3.8.). Planta altoi se taie sub cotiledoane la 1 -1,5 cm sub formă de pană la 450 și se
introduce hipocotilul portaltoiului în fanta deschisă, prizându -se apoi cu clipsul de altoire
(fig.3.9.) care se fixează cu ajutorul unui bețișor și a unei cleme în pământul din alveolă, se
introduc în tunelul de calusare și mai departe se procedează precum s -a descris anterior.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
46
Fig. 3.8. Altoirea lateral ă”(după HASSELL R.)
Fig. 3.8. Lateral grafting ”(dup ă HASSELL R.)
Fig. 3.9. Plante altoite lateral (dup ă CUSHMAN K.)
Fig. 3.9. Grafted lateral plants (dup ă CUSHMAN K.)
Metoda de altoire „cu orificiu de inser ție”. Cu 5 -6 zile înaintea portaltoiului se
seamănă altoiul în alveole sau pe strat nutritiv. În momentul altoirii portaltoiul trebuie să
aibă măcar o frunză adevărată. Plantele portaltoi se sec ționează deasupra cotiledoanelor
deschizându -se orificii mici cu ajutorul unor bețișoare de bambus (scobitori), sau cu ajutorul
unui burghiu special, înlăturându -se țesutul meristematic (fig. 3.10.). Altoiul se taie oblic, se
așează în orificiul creat între cotiledoane, se prinde cu clips de altoire și se trec în tunelul
de calusare (fig. 3.11.).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
47
Fig. 3.10. Altoirea ,, cu orificiu de inser ție”( după HASSELL R.)
Fig. 3.10. Rotation with "insertion hole" (after HASSELL R.)
Fig. 3.11. Plante altoite dup ă metoda ,, cu orificiu de inserție ”(CUSHMAN K.)
Fig. 3.11. Grafted plants according to the & quot; insertion hole & quot;
method (CUSHMAN K.)
Metoda de altoire „în hipocotil”. Este cea mai nou metod ă, fiind de asemenea cel
mai ușor de realizat, însă presupune dotare tehnică corespunzătoare. Plantele pentru
portaltoi și altoi se ob țin la fel ca și la celelalte metode metode. Plăntu țele în momentul altoirii
trebuie să prezinte minimum 2 -3 frunze adevărate. Se taie oblic portaltoiul sub cotiledoane.
La fel se procedează și în c azul plantei altoi, cele două părți prinzându -se cu clema de altoire,
după care plantele altoite sunt introduse în tunelul de calusare (fig. 3.12.).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
48
Fig. 3.12. Altoirea ,, în hipocotil” ( dup ă HASSELL R.)
Fig. 3.12. Grafting in "Hypochlear" (after HASSELL R.)
3.3. Fertirigarea ca metod ă de creștere a productivității la pepenii
verzi
3.3.1. Importanța udării prin picurare
Aprovizionarea plantelor de pepene verde cu ap ă este una din măsurile de
importanț ă vitală pentru reușita unei culturi, stresul de apă constituind un factor major de
mediu care limitează produc ția de pepeni verzi. Punerea în valoare a culturilor de pepeni
verzi în regiunile aride și semiaride depinde de asigurarea cu apă a plantelor. Reducerea
creșterii plantelor și a r andamentului cauzate de stres de apă a fost demonstrată de diferiț i
autori ( HARTZ, 1997 ; JAIMEZ și colab ., 1999 ; KIRNAK și colab. , 2002 ; ȘIMȘEK și colab ., 2004 ). În
plus dac ă se reduce alimentarea cu apă este afectată structura plantelei ( ATKINSON și colab .,
1999 ; CHAVES și colab ., 2003 ). Limitarea creșterii frunzelor și o creștere a rezistenț ei
stomatelor la schimbul de gaze sunt asociate cu o sc ădere a apei și a nutriț iei minerale prin
rădăcini, ceea ce afectează asimilarea, scăzând astfel produc ția și inclusiv greutatea fructele
(ATKINSON și colab, 1999 ; SHAW și colab. , 2002 ).
Managementul apei devine un subiect foarte delicat. Pentru irigarea cultu rilor se
folosește 70% din consumul global de apa. 20% din suprafaț a total ă a terenului cultivat îl
reprezintă agricultura irigată (media glo bala), dar aduce 40% din hrana ( raport FAO pe
2012). Analizand cele menț ionate anterior, putem spune că pentru pepeni verzi culturile
irigate prezintă o eficienț ă ridicată. Apa este cel mai important element de pe planetă. Cu
ajutorul apei, planta transporta către frunze substanț ele mineralele absorbite de rădăcină
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
49
deci apa asigura derularea procesului de fotosinteza si trimiterea produsilor (materiale
organice) către tesuturi, fructe si seminte.
O perioad ă îndelungată s -a folosit ca metodă de udare irigarea prin aspersie. Această
metodă de udare prezintă unele dezavantaje: costuri energetice ridicate pentru exp loatarea
sistemului, timp prelungit de udare și folosirea unor cantităț i mari de apă, formarea de crustă
la suprafaț a solului fiind necesare lucrări suplimentare de afânare, pulverizarea apei pe
frunzele plantelor crează condiț ii favorabile apariț iei unor agenț i patogeni, repartizarea
neuniformă a apei pe suprafaț a solului în condi ții de vânt, etc.
Apa devine rapid o resurs ă rară din punct de vedere economic, în multe zone ale lumii,
în special în regiunile aride și semiaride. Competiț ia pentru apă a cresc ut în rândul
consumatorilor agricoli, industriali și urbani creându -se nevoia de îmbunătăț ire continuă a
practicilor de irigare în produc ția vegetală comercială.
În agricultura modernă irigarea prin picurare (distribuirea apei, picatură cu picatură,
numai în apropierea sistemului radicular al plantelor) câștigă tot mai mult teren în rândurile
horticulturilor și agricultorilor datorită avantajelor pe care le are:
– permite dozarea exactă a apei necesare diferitelor sisteme de cultură, eliminindu -se
astfel pierderile. Prin picurare la pepenele verde se folosește cu 40% mai pu țină apă faț ă de
irigare ( ELMSTRON și colab., 1981 );
– limitarea evaporaț iei, datorită ariei mici umezite la suprafaț a solului.
– permite aplicarea diferitelor tipuri de îngrășăminte și tratamente în timpul irigării;
– men ține textura și structura solului astfel încât rădăcnile plantelor să se dezvolte mult
în comparaț ie cu alte metode de irigare;
– irigarea prin picurare nu duce la răcirea solului eliminând astfel un st res creat plantei
în cazul în care ar fi irigată prin aspersiune;
– datorită faptului că frunzele și tulpina plantei sunt uscate în timpul irigării prin
picurare, nu există riscul deprecieri culturilor care se produc în zilele cu temperaturi
exterioare de peste 40ș C, irigarea se poate face fără a afecta plantele;
– restrânge posibilitatea dezvoltarii buruienilor datorită faptului ca se udă numai
radacinile plantelor din cultura, eliminând astfel tratamentele de combatere a buruienilor;
– se reduce posib ilitatea răspândirii în cultură a bolilor și dăunătorilor deoarece frunzele
plantelor rămân uscate;
– au timp prelungit de ac țiune nefiind sp ălat de pe frunze, reducându -se numărul de
tratamente aplicate și deci cantitatea de substanț e utilizate;
– consu m redus de energie, ap ă și for ță de muncă;
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
50
– zonele uscate dintre rândurile de plante aciliteaz ă accesul usor in interiorul culturilor
astfel încat lucrarile specifice se pot executa mai ușor si mai repede;
– preîntâmpină scurgerile de apă atât la suprafaț ă cât și în straturile adânci ale solului
protejând mediu prin faptul că se evită levigarea îngrășămintelor.
Irigarea prin picurare pezintă și unele dezavantaje:
– costuri ridicate ale instalaț iei;
– posibilitatea înfund ării dispozitivelor de picurare, fiind necesară filtrarea apei;
– acest sistem de irigare generează cheltuieli în plus și dup ă recoltare. Aceste
cheltuieli se referă la strângerea conductelor/ benzilor de picurare, transportul și
depozitarea acestora.
3.3.2. Importanța fertirig ării
Prin sistemul de irigare prin picurare se poate efectua și fertirigarea, adic ă aplicarea
fertilizanț ilor odată cu norma apei de udare a culturii. Atunci când se dorește realizarea
fertirigarii, trebuie alese îngrășăminte cu o foarte bună solubilitate în apă.
Printre factorii care influenț ează dezvoltarea unei culturi apa și azotul merită o
atenț ie deosebită. Apa trebuie folosită eficient, fără a provoca stres plantelor, iar azotul
trebuie aplicat în momentul în care este cea mai mare nevoie a plantelor ( MAUSINHO și colab.,
2003; BILIBIO și colab., 2010; SOUSA și colab., 2009; SOUSA, 2014).
Aplicate prin fertirigare, îngr ășămintele sunt folosite eficient de către plante și poate
fi permis un control adecvat privind alimentarea plantelor cu nutrienț i (PIZARRO, 1996 ).
Prin fertirigare cu azot sunt influenț ate creșterile vegetative, crește activitatea
fotosintetic ă care determină randamentul culturii ( PIZARRO, 1996 ), nu este afectat pH -ul
solului și con ținutul fructelor în substanț e solubile ( ANDRADE JUNIOR și col ab., 2009 ).
Avantajele fertirig ării:
– punerea la dispoziț ia plantelor a elementelor nutritive în momentul în care acestea sunt
necesare plantelor;
– reducerea cheltuielilor cu îngraș ămintele datorită faptului că se pot aplica localizat la
planta, prin dizolvarea în apa de udat;
– reducerea for ței de munc ă privind aplicarea îngrășămintelor.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
51
Capitolul 4
Evaluarea resurselor climatice și de sol din
zonele cu soluri nisipoase
4.1. Caracterizarea general ă a solurilor nisipoase din România
4.1.1. R ăspândirea solurilor nisipoase din România
Suprafa ța ocupat ă cu nisipuri și soluri nisipoase, controversată cifric de diferiț i autori,
reprezintă după ultimele date furnizate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și
Agrochimie, 439 mii hec tare, din care totalul suprafeț ei agricole este de 381 mii hectare. Cele
mai importante masive nisipoase se găsesc răspândite în zona de stepă și silvostepă, pe
câmpiile joase, în lunci, în Delta Dunării și pe litoralul Mării Negre. Aproape două treimi din
suprafa ța totală cu nisipuri și soluri nisipoase este localizată în Câmpia Română, cu ponderea
în partea sa vestică, descrise în literatura de specialitate sub denumirea de „nisipurile din
sudul Olteniei” (Câmpia Blahniț ei, Câmpia Băileștiului, Câmpia Rom anațului), (tabelul 4.1 .).
Circa 44 mii hectare sunt răspândite în Câmpia Română centrală și estică (Câmpia Munteniei
și Câmpia Tecuciului). Suprafe țe importante cu nisipuri se întâlnesc în Lunca Dunării, Delta
Dunării și câmpia litorală (30,2 mii hectare) , precum și în Câmpia banato -crișană (25,7 mii
hectare). Pe suprafeț e restrânse, nisipurile și solurile nisipoase se întâlnesc în Podișul
Dobrogei (3,5 mii hectare) și în Depresiunea Brașovului (2,2 mii hectare). Din enumerarea
arealelor de răspândire al e nisipurilor și solurilor nisipoase se desprinde concluzia că ele se
cantonează în cea mai mare parte a lor în zone cu pondere în agricultura țării. Pentru
exploatarea superioară a nisipurilor și solurilor este necesar să fie bine cunoscute, alături de
alți factori, aspecte privind originea și modul de formare a lor. Un factor predominant în
formarea nisipurilor și solurilor nisipoase din țara noastră a fost climatul, cu elementele lui
componente: temperatura, vântul și regimul pluviometric. Acestea, în d ecursul timpului au
variat în limite largi. Formarea zonelor cu nisipuri și soluri nisipoase este de asemenea
strâns legată de prezen ța fluviului Dunărea, a râurilor interioare precum și a Mării Negre
(OBREJANU și colab., 1972).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
52
Tabelul 4.1./Table 4.1.
Răspândirea solurilor nisipoase din România pe unităț i geomorfologice
Spread of sandy soils in Romania by geomorphological units
Unitatea geomorfologic ă și
perimetrul/
Geomorphological unit and
perimeter
Total/
Total
(mii
ha)
Pădure
/
Forest
(mii ha) Folosin ță agricolă/ Agricultural
use Total teren
agricol/
(mii ha) /
Total
agricultural
area Pășune
(mii ha)/
Pasture Arabil, livezi
(mii ha)
/Arable,
orchards Viță
de vie
(mii ha)
/Vine
I.Lunca și Delta Dun ării
Lunca Dun ării î ntre Calafat și
Corabia/ Danube meadow
between Calafat and Corabia 3,7 – 2,5 – 1,2 3,7
Delta Dun ării și Câmpia
Litorală/ The Danube
Delta and the Seashore 26,5 1,5 23,6 – 1,4 25,0
II.Câmpia Român ă de Vest
Câmpia Blahni ței (Mehedin ți)
/Blahnite Plain (Mehedinti) 44,8 9,0 – 35,8 – 35,8
Câmpia B ăileștiului/
Băileștiului Plain 42,0 11,4 4,9 22,5 3,2 30,6
Câmpia Romana ți (Stânga
Jiului)/ Romanati Plain (Left of
Jiu) 79,6 3,7 1,0 51,0 23,9 75,6
III. Câmpia Român ă, Centrală și Estică
Câmpia Munteniei/
Muntenia Plein 32,5 3,6 0,3 16,3 12,3 28,9
Câmpia Tecuciului/
Tecuciului Plein 11,5 3,0 0,1 – 0,4 8,5
IV. Câmpia Banato -Crișan ă
Câmpia Valea lui Mihai/
Valley of Mihai Plain 22,2 3,4 4,3 – 14,5 18,8
Câmpia Mureșului/
Mureșului Plein 3,5 – – – 3,5 3,5
V. Podișul Dobrogei
Podișul Dobrogei/
Dobrogea Plateau 3,5 0,1 – 3,4 – 3,4
VI. Depresiunea Brașovului
Depresiunea Rîului Negru/
Black River Depression 2,2 0,3 0,3 – 1,6 1,9
Total nisipuri și soluri nisipoase
dezvoltate pe depozite
eoliene/ Total sand and sandy
soils developed on wind farms
272,0
36,0
37,0
129,0
70,0
236,0
VII. Lunci (soluri aluviale nisipoase)
Lunci (soluri aluviale nisipose)/
Floods (sandy alluvial soils) 167,0 22,0 23,0 10,0 112,0 145,0
Total general/
Grand total 439,0 58,0 60,0 139,0 182,0 381,0
Sursa: Dup ă FLOREA și colab., 1988; Following FLOREA et al., 1988
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
53
Până nu demult se considera că nisipurile și solurile nisipoase din țara noastră au în
exclusivitate o origine fluviatilă, apele pe seama cărora s -a sus ținut teoria fluviatilă fiind
următoarele: Dunărea pentru nisipurile din sud -vestul Olteniei, Tisa pentru nisipurile din
nord -vestul țării, Ialomiț a-Buzău pentru nisipurile din Bărăgan și Bârladul pentru nisipurile
de la hanul Conachi (IONESCU, 1923; CHIRI ȚĂ și colab., 1938; COTE Ț, 1957 ). Cercetările
efectuate de TUFESCU, în 1966 au infirmat teoria prin care nisipurile sunt în exclusivitate de
natură eoliană sau fluviatilă, arătând că acestea s -au format in situ din depozite de vârstă
levantină. După FLOREA și colab., 1988 , cele mai mari suprafe țe cu terenuri nisipoase de origine
eoliană sunt amprentate în județ ele Mehedin ți (36,0 mii hectare), Dolj (104,4 mii hectare),
Brăila (16,2 mii hectare), Satu Mare (10,6 mii hectare), Tulcea (24,10 mii hectare).
4.1.2. Caracteristici generale ale solurilor nisipoase din R omânia
Evolu ția nisipurilor în decursul timpului, ca urmare a ac țiunii în complex a diverșilor
factori, face ca acestea s ă capete noi caracteristici morfologice și fizico -chimice. Intensitatea
procesului de evolu ție în timp s -a diferenț iat în raport cu zonele pedoclimatice în care s -au
format diferite formaț iuni nisipoase, cu relieful caracterizat printr -o diversitate de forme și
expozi ții ale versanț ilor, cu propor ția diferitelor particule texturale sortate de vânt, cu natura
mineralogică a rocii pe care au luat naștere, cu vegetaț ia spontană sau cu cea cultivată, cu
nivelul apelor freatice precum și în raport cu măsurile pedoameliorative aplicate.
Orientarea dunelor în Delta Dunarii este pe direc ția NE -SV, în SV -ul Olteniei VNV -ESE
iar în Câmpia Valea lui Mihai NE -NV, de aici reiese suprafaț a neuniform ă a acestora. Reac ția
alcalină a nisipurilor din Delta Dunarii este dată de conț inutul mare de carbonaț i, având
valoarea ph -ului aproximativ 8, o reacție acidă slabă spre neutră cu un ph de 6,2 -7,3 o au
terenurile din: sud -vestul Olteniei, Câmpia Româna, NV -ul țării și Câmpia Tecuciului.
Compozi ția terenurilor din dune și interdune este slabă în materie organică (potasiu, azot si
fosfor). În granol ometria solurilor nisipoase frac ția predominantă conț ine: 71 -96% nisip
grosier, având procente diferite de la o zonă la alta. Aceasta are un procent de 35 -80% în
zona de sus a Olteniei, 40 -70% în Câmpia de Nord -Vest, nedepășind 40% în Delta Dunării.
Valori le greutaț ii volumetrice se încadrează între 1,23 -1,84 g/cm3 fiind diferite pe zone.
Aera ția solului este asigurată de porizitate ce nu depășește 40 -50%. Un procent de 0,75 –
2,25 îl are gradul de ofilire, capacitatea de câmp fiind scăzută până la pragul de 4 -11%.
Datorită lucrării de nivelare- modelare a solurilor nisipoase, stratul din perimetrul pentru
iriga ții a fost puternic modificat de către om. Acestea se regăsesc local grupate în
următoarele categorii: cambisoluri, psamosoluri, molisoluri, și argiluvisoluri. Prin
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
54
modificările antropice ale majorităț ii terenurilor, au apărut terenuri de genul protosol și
erodisol ( PARICH, 1985 ). Clasificarea solurilor se face in 5 clase: psamosolu ri, soluri
nedezvoltate, cambisoluri, molisoluri și argiluvisoluri. După conț inutul în humus se pot
clasifica astfel: terenuri slab humifiate (0,75 humus), terenuri moderat humifiate (0,71 -1,2
humus), puternic humifiate (peste 1,2 humus). Argila împreună c u humusul grupează
solurile nisipoase în 5 grupe: terenuri nisipoase slab humifiate, neavând benzi, împăr țite în
două subgrupe: necarbonatice și carbonatice; terenuri moderat humifiate, neavând benzi;
terenuri nisipoase moderat humifiate, având benzi; terenuri nisipoase puternic humifiate,
neavând benzi; nisip (slab humifiat), acesta rezultând din eroziune sau decopertare.
4.2. Caracterizarea solurilor nisipoase din sudul Olteniei
Arealul vast de peste 100 mii ha de teren cu sol nisipos cuprins între Calaf at, Poiana
Mare, Sadova, Bechet, D ăbuleni și Dunăre este cunoscut sub denumirea de Sahara Olteniei
și are caracteristicile prezentate în tabelele 4.2 și 4.3 . Problemele degradării solurilor s -au
inițiat la începutul secolului XIX, odată cu vasta ac țiune de tăiere a pădurilor, menită să creeze
terenuri arabile. Terenurile nisipoase fragile din această zonă s -au degradat treptat și s -a
creat un spaț iu imens cu dune deșertice, în care în anii secetoși sub ac țiunea vântului au
apărut ,,dunele mișcătoare” . Între anii 1960 – 1970, în urma unor vaste ac țiuni de
ameliorare a terenurilor și construirea unui sistem de irigaț ii, deșertul a fost transformat
într-un areal agricol deosebit de productiv. În perioada respectivă, s -au cultivat peste 60 de
specii de plante ș i s-au realizat perdele de protec ție în calea nisipurilor și a spulberării
zăpezii în timpul iernii. După anul 1989 a fost distrus sistemul de irigaț ii, au fost distruse
perdelele de protec ție, iar astfel totul a fost readus aproape de situa ția anterioară anului
1960. Revenirea condiț iilor de deșertificare (ca fenomen complex de transformare treptată
a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat de schimbările climatice – secetă
puternică și prelungită – și activită țile umane – supraexploatarea terenurilor) a fost
determinată și de încălzirea climatică progresivă, pe lângă distrugerea amenajărilor
funciare. Localitatea Dăbuleni este singurul loc din lume unde există un muzeu al nisipului ,
amenajat special pentru a face comparaț ie între terenul nisipos cu dune mișcătoare și cel
amenajat cu sistem de irigaț ii. Solul nisipos al zonei are calităț i deosebite în ceea ce privește
condi țiile de temperatură – principal factor al topoclimatului. Astfel, datorită spaț iilor
interstiț iale, încălzirea puternică a solului se face într -un strat superficial sub țire, iar în
profunzime încălzirea este mai mică, realizând o bună izolaț ie termică pentru sistemul
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
55
radicular al plantelor. De la suprafaț a nisipoasă încinsă puternic de radiaț ia solară se
încălzește rapid și puternic aerul. În zilele călduroase, în acest areal de regulă se
înregistrează cele mai mari temperaturi ale aerului, ceea ce determină o evaporare puternică
a apei din straturile superficiale, dar și o transpiraț ie intensă a plantelor, ceea ce determină
ofilirea acestora în orele după- amiezii. Se ajunge astfel rapid la lipsa apei în sol și atingerea
rezervei de apă reduse, specifice coeficientului de ofilire. Drenarea rapidă a apei datorită
solului nisipos este încă un factor care condiț ionează rezerva d e apă din sol. Datorită
geologiei terenului care prezintă un strat impermeabil de rocă tare în adâncime, ca o
prelungire pe sub Dunăre în Câmpia Olteniei a fundamentului Podișului Prebalcanic din
nordul Bulgariei, în subteranul acestui areal se află stratu ri freatice bogate în apă capabile să
ofere debite de apă suficiente pentru irigarea culturilor din pu țurile forate. Aceste straturi
freatice sunt permanent alimentate prin infiltraț ie din fluviul Dunărea și de precipitaț iile care
cad în zonă și în arealul vast al Olteniei. Avem astfel încă un aspect important al gradului de
favorabilitate al culturilor agricole și în special al pepenului verde, care găsește aici condiț ii
deosebit de bune pentru cultivare, dezvoltare, comercializare.
În arealul comunei D ăbuleni, în locul numit "în vale" și cunoscut acum sub numele de
,,în baltă” a existat înainte de anul 1945 o zonă periodic alimentată de revărsările Dunării,
prezentând stufăriș și băl ți, unde localnicii din zonă luau papură și trestie pentru a le folosi
în gospodărie și pescuiau. Datorită desecărilor și amenajărilor arealelor mlăștinoase,
acestea au devenit propice pentru agricultură (pepeni, grâu, porumb) datorită solului bogat.
Condi țiile de deșertificare apar în anii secetoși, iar în anii ploioși nu se manifestă. Nisipurile
din Oltenia reprezintă aproximativ 209,4 mii ha (TUFESCU, 1966), regăsindu -se în Câmpiile
Mehedinț ilor, Calafat- Băilești și Romanaț ilor (stânga Jiului).
Din punct de vedere climatic, zona nisipurilor aflate în sudul Olteniei este încadrată
în provincia climatică Cfax (după Kopen), cu un caracter temperat continental, cu o influenț ă
din clima mediteraneană, caracterizându -se prin secetă în perioada lunilor iulie- septembrie
și o abundenț ă a precipitaț iilor în mai și iunie.
În acest capitol sunt prezentate principalele elemente climatice care caracterizeaz ă
zona cu psamosoluri din sudul Olteniei , pe o perioadă de 31 de ani – 1987 -2017. Au fost
analizate și prelucrate datele climatice din arhiva de date a staț iei meteorologice a
Centrului de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri
Dăbuleni (C.C.D.C.P.N. Dăbuleni) ( coordonate 43°48 ′04′′N, 24°05 ′31′′E).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
56
Tabelul 4.2./Table 4.2.
Propriet ățile fizice și hidrofizice ale nisipurilor din sudul Olteniei
Physical and hydrophysical properties of the sands in southern Oltenia
Proprietatea
cercetat ă/
Property
investigated Valori medii (%)/
Medium values
Proprietatea
Cercetat ă/
Property investigated Valori medii (%)/
Medium values (%)
Dun/
Dune Interdu/
Interdune Dun ă/
Dune Interdun ă/
Interdune
Compozi ția granulometric ă/
Granulometric composition Rezisten ța la penetrar
(kg f/cm2) 3 6
2-1 mm 1,2 1,4 Coeficient de
higroscopicitate (%) 1,3 1,9
1-0,5 mm 3,6 2,2 Coeficient de
higroscopicitate (mm) 18 26
0,5-0,2 mm 40,2 33,9 Coeficient de ofilire (%) 1,9 2,8
0,2-0,1 mm 31,0 30,4 Coeficient de ofilire
(mm) 27 39
0,1-0,05 mm 9,4 10,4 Capacitate de câmp (%) 8,4 10,6
0,20 -0,002 mm 3,5 5,2 Capacitate de câmp
(mm) 115 144
0,002 mm 5,1 6,3 Capacitate ap ă utilă (%) 6,4 7,2
0,001 mm 7,0 10,2 Capacitate ap ă utilă
(mm) 88 106
Gv (g/cm3) 1,37 1,38
Porozitate total ă/
Total porosity 49 48
Porozitate de aera ție/
Porosuty of aeration 37 35
Sursa – dup ă CANARACHE și colab., 1967; after CANARACHE et al., 1967
Tabelul 4.3./Table 4.3.
Propriet ățile fizice și chimice ale nisipurilor din sudul Olteniei
Physical and chemical properties of the sands in southern Oltenia
Specifi
-care/
Specifi
-cation
pH
SB
me/
100 g
sol
T
me/
100 g
sol
V
(%)
Humus
/humus
(%)
Azot
tota/
Azote
(%)
Fosfor
total
/Total
phospho
urs
(%) Fosfor
asimilabil
me/100 g
sol/
Assimilable
phosphorus
Potasiu
asimilabil
me/100 g
sol/
Assimi –
lable
potasium
Dun ă/
Dune 6,2 2,26 3,22 70,1 0,48 0,023 0,036 2,7 12,7
6,5 2,77 2,33 74,2 0,46 0,023 0,041 1,3 13,4
6,5 2,06 2,65 77,7 0,37 0,010 0,028 1,0 14,2
6,6 2,56 3,10 82,5 0,20 – 0,024 0,9 10,4
6,6 2,66 3,20 83,1 0,05 – 0,021 0,7 9,8
Interd
ună/
Interd
une 6,6 7,48 8,76 85,3 1,81 0,083 0,078 6,8 14,8
6,6 8,75 10,1 86,0 1,84 0,084 0,074 6,9 13,2
6,7 8,80 9,60 91,6 1,23 – – – –
6,9 9,17 9,91 62,5 0,65 – – – –
7,2 9,83 10,0
7 97,6 0,20 – – – –
Sursa -după MAXIM I., 1964; citat de TOMA V., 2011; after MAXIM I., 1964, quoted by TOMA V., 2011
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
57
4.3. Condițiile climatice din zona solurilor nisipoase din sudul
Olteniei- intervalul 1987 -2017
Unele corelaț ii au fost realizate cu datele de la staț ia meteorologic ă a Administraț iei
Naționale de Meteorologie – ANM – din Bechet (coordonate 43°47`N, 23°57`E) situată la 11,4
km (măsurată cu GPS -ul). Au fost studiate datele climatice din intervalul 1987 -2017, adică o
perioadă de 31 de ani, suficient de întinsă pentru o analiză semnificativă și concluzii corect
formulate în acest capitol, prin prelucrarea datelor din cele 372 de luni și 2232 de
înregistrări de date. A fost utilizat criteriul lui Helmann pentru determinarea tipurilor de
timp termic și pluviometric (tabelele 4.4. – 4.7.), iar ca medii climatice normale au fost
utilizate mediile măsurătorilor din cei 31 de ani, perioada fiind semnificativ de întinsă.
Tabelul 4.4./Table 4.4.
Tipuri de vreme în func ție de abaterea (∆T°C) mediilor zilnice
de temperatur ă a aerului față de valorile normale (N) (criteriu de tip Hellmann)
Weather types by deviation (ΔT ° C) of daily averages air temperature relative
to normal (N) (Hellmann criteria)
∆T°C Caracteristica vremii /
Characteristic of the weather
Abreviere/Abbreviating
>10°C Excesiv de cald ă EC*
7.0…10.0°C Foarte cald ă FC
4.0…6.9°C Cald ă C
2.1…3.9°C Ușor mai caldă UC
-2.0…+2°C Normal ă termic N
-3.9… -2.1 Ușor mai rece UR
-6.9… -4.0 Rece R
-10.0… -7 Foarte rece FR
<-10°C Excesiv de rece ER*
Sursa: MARINICĂ și colab,. 2016, prelucrare după criteriul din Standardul de stat STAS 12977- 91, pag 14 ;
Source: MARINIC Ă et all. 2016, processing according to the criterion in STAS 12977 -91, page 14 .
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
58
• Criteriul lui Hellmann pentru temperatur ă
Tabelul 4.5./Table 4.5.
Criteriul lui Hellmann pentru temperaturile medii lunare
Hellman's Criterion for Monthly Mean Temperatures
Abaterea în grade C a temperaturii
medii lunare fa ță de normală/
Deviation in degrees C of temperature
monthly averages versus normal Caracterizare/
Characterization Abreviere/
Abbreviating Colorare/
Coloring
≥ 10°C Excesiv de cald EC EC
5°C…9,9°C Foarte cald FC FC
2,0°C…4,9°C Cald C C
1,0°C …1,9°C Călduros Cl Cl
-0,9°C…+0,9°C Normal N N
-1,9°C … -1,0°C Răcoros RC RC
-4,9°C… -2,0°C Rece R R
-9,9°C… -5°C Foarte rece FR FR
≤-10°C Excesiv de rece ER ER
Sursa: Buletinul anual al observa țiilor meteorologice, IMC 1959 ; Source: Annual Meteorological Observatory, IMC 1959
Tabelul 4.6/Table 4.6.
Criteriul lui Hellmann pentru temperaturile medii anotimpuale și anuale
Hellman's Criterion for Seasonal and Annual Average Temperatures
Abaterea temperaturii medii anotimpuale
sau anuale fa ță de normală Caracterizare/
Characterization Abreviere/
Abbreviating Colorare/
Coloring
≥ 5°C Excesiv de cald EC EC
2,6°C…4,9°C Foarte cald FC FC
1,1°C…2,5°C Cald C C
0,6°C …1,0°C Călduros Cl Cl
-0,5°C…+0,5°C Normal N N
-1,0°C … -0,6°C Răcoros RC RC
-2,5°C… -1,1°C Rece R R
-4,9°C… -2,6°C Foarte rece FR FR
≤-5°C Excesiv de rece ER ER
Sursa: Buletinul anual al observa țiilor meteorologice, IMC 1959 ; Source: Annual Meteo rological Observatory, IMC 1959
• Criteriul lui Hellmann pentru precipita ții
O regul ă importantă a analizei condiț iilor climatice este aceea că o astfel de analiză
începe cu cea a regimului termic și apoi a celui pluviometric și al ți factori climatici.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
59
Tabelul 4.7./Table 4.7.
Tipurile de timp pluviometric dup ă criteriul lui Hellmann
The types of drainage time according to Hellmann's criterion
Aplicat cantit ăților lunare de precipita ții Aplicat cantit ăților anuale de precipita ții
Tipuri de timp abaterea (%) Abreviere Tipuri de timp abaterea (%) Abreviere
Excesiv de Ploios >50 EP Excesiv de Ploios >20 EP
Foarte Ploios 30.1…50.0 FP Foarte Ploios 15.1…20.0 FP
Ploios 20.1…30.0 P Ploios 10.1…15.0 P
Puțin Ploios 10.1…20.0 PP Puțin Ploios 5.1…10.0 PP
Normal -10.0…+10.0 N Normal -5.0…+ 5.0 N
Puțin Secetos -20.0… -10.1 PS Puțin Secetos -10.0… -5.1 PS
Secetos -30.0… -20.1 S Secetos -15.0… -10.1 S
Foarte Secetos -50.0… -30.1 FS Foarte Secetos -20.0… -15.1 FS
Excesiv de Secetos >-50.0 ES Excesiv de Secetos >-20.0 ES
Sursa: Buletinul anual al observa țiilor meteorologice, IMC 1959 ; Source: Annual Meteo rological Observatory, IMC 1959
Regimul temperaturii aerului în arealul D ăbuleni
Arealul D ăbuleni, situat în sudul Olteniei pe paralela de 43°48 ′04″N, face parte din
zona cu temperaturi mai ridicate și cu o influen ță mai pregnantă a climatului
submediteraneean, cu frecvente advec ții aer cald atât în sezonul rece cât și în cel cald . Iernile
de regulă sunt calde, iar verile excesiv de călduroase. Primăverile sunt timpurii cu zile de
vară și tropicale ( Ziua de vară = ziua în care temperatura maximă a aerului este ≥ 25.0°C;
Ziua tropicală = ziua în care temperatura maximă a aerului este ≥ 30.0°C), începând, în unii
ani, de la finalul lunii martie.
Întrucât datele climatice se citeaz ă obligatoriu cu data înregistrării (altfel se
consideră incerte sau ca fiind ,,luate din folclor sau imaginare ”), datele de înregistrare ale
valorilor de temperatură au fost extrase și din datele de la staț ia meteorologică Bechet (a
cărei platformă de observaț ii este situată la 11,4 km faț ă de Dăbuleni), din reț eaua de
observa ții meteorologice naț ionale a ANM. Cea mai mică minimă lunară de temperatură este
minima lunară absolută (TMinima abs) pentru intervalul analizat (1987 -2017). Cea mai
mare maximă lunară de temperatură este maxima lunară absolută (TMAX ABS).
Recordul climatic absolut al celei mai timpurii împrim ăvărări în aria Dăbuleni îl deț ine
primăvara 2016, cu indicele de împrimăvărare absolut de 583.1 (temperaturilor medii zilnice
≥ 0C din intervalul 1 februarie – 10 aprilie). Toamnele sunt lungi și secetoase. Destul de rar,
iarna se produc advec ții de aer deosebit de rece din Podișul Prebalcanic (în timpul valurilor
de frig), sau din arealul muntos din nordul Olteniei. Fenomenul de inversiune termică este
frecvent, mai ales în sezonul rece, dar se produce și în s ezonul cald. Valorile medii lunare de
temperatură (normale) în intervalul analizat (1987 -2017) sunt cuprinse între -1.0°C în luna
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
60
cea mai rece a iernii – ianuarie și 24.2°C în luna iulie, cea mai caldă lună din an, iar media
anuală este de 12.0°C ( tabelul 4. 8. Media).
Tabelul 4.8./Table 4.8.
Datele de temperatur ă a aerului (°C) pentru intervalul 1987 -2017 de la sta ția
meteorologică a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni
Air temperature data (° C) for 1987 -1987 from the meteorological station of C.C.D.C.P.N.
Dăbuleni
Luna I II III IV V VI VII
Media -1.0 1.4 6.4 12.5 18.0 22.2 24.2
CMMmedie 5.7 7.0 10.0 15.3 21.3 24.8 27.7
DCMMmedie 2007 2016 2017 2000 2007 2002 2002
Cmmmedie -5.6 -6.6 1.1 8.3 14.8 19.1 22.0
DCmmmedie 2017 2012 1996 1997 1991 1989 2008
TMinima abs -24.5 -27.0 -10.0 -3.7 1.0 6.9 8.5
DataTmin Abs 2010;26 2012;1 2011;5 2012;2 2000;5 2010;2 1987;28
CMMmin -1.9 -1.6 -1.2 4.0 10.2 16.1 17.0
DataCMMmin 1988;22 2013;5 2014;11 2004;4 2003;17 2003;22 2003;12
2004;17
medmin -14.0 -12.0 -5.2 0.1 5.7 10.4 12.2
TMAX ABS 19.6 24.3 27.4 34.7 37.5 43.3 43.5
DataTMAXABS 2007;21 2016;22 1994;26 1998;6 1993;28 2007;26 2007;24
cmmTMax 3.2 4.0 12.1 17.6 27.5 28.4 33.6
DatacmmTMax 1996;3 2003;21 1996;30 2002;30 2002;18 2011;24 2002;16
medmax 12 15.9 22.6 27.1 32.1 35.6 37.7
Media 23.6 18.1 11.7 5.3 0.5 12.0
CMMmedie 26.3 21.4 15.8 9.4 4.1 13.32
DCMMmedie 2003 1994 2012 2010 2015 2007
Cmmmedie 20.8 14.3 9.0 -0.7 -4.3 10.23
DCmmmedie 1991 2006 `10,`88 1993 1998 1993
Minimaabs 6.5 2.5 -6.7 -20.0 -22.0 -27.0
DataTminAbs 2012;29 1990;29 1988;28 1993;26 1997;18 2012;1.II
CMMmin 16.1 13 5.9 -1.0 -1.6 17.0
DataCMMmin 2016;14 1999;7 1999;18 2002;7 1987;11 1987;1.II
medmin 11.2 6.4 -0.8 -5.6 -11.4 -18.3
MAXABS 42.6 38.0 34.8 28.8 19.2 43.5
DataTmAXAbs 2012;24;26 2007;28 1991;1 1989;1 2011;5 2007;24:VII
cmmMax 23.4 25.0 20.1 2.6 5.4 33.6
DatacmmMax 2009;4 2002;8 2010;2 1998;5 1998;14 2002;16.VII
medmax 36.8 32.9 27.1 19.5 13.4 26.1
(Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. D ăbuleni);
(CMMmedie = cea mai mare valoare medie lunar ă a temperaturii; DCMMmedie = anul de înregistrare a celei mai mari medii lunare de
temperatură; Cmmmedie = cea mai mică valoare medie lunară a temperaturii; DCmmmedie = anul de înregistrare a celei mai mici medii
de temperatură; TMinima abs = minima absolută de temperatură; DataTmin Abs = data de înregistrare a temperaturii minime absol ute
lunare (anul; ziua); CMMmin = cea mai mare minimă lunară de temperatură; DataCMMmin = data de înregistrare a celei mai mari minime
de temperatură; medmin = media minimelor lunare; TMAX ABS = temperatura maximă absolută lunară; DataTMAXABS =data de
înregistrare a temperaturii maxime absolute lunare (anul; ziua); cmmTMax =cea mai mică temperatură maximă lunară; DatacmmTMax
=data de înregistrare a celei mai mici temperaturi maxime lunare (anul;ziua) ).medmax= media maximelor lunare ); (Source: Data processed
from the data archive of the C. D.Dubuleni meteorological station)
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
61
Cele mai mici valori medii lunare ale temperaturii (tabelul 4. 8., Cmmmedie) au fost
cuprinse între -5.6°C înregistrat în ianuarie 2017 și 22.0°C înregistrat în iulie 2008. Cele mai
mari valori medii lunare ale temperaturii (tabelul 4. 8 ; CMMmedie) au fost cuprinse între
5.7°C în luna ianuarie 2007 și 27.7°C în iulie 2002. Cele mai calde luni după mediile lunare de
temperatură au fost: ianuarie 2007 cu media de 5.7°C, februarie 2016 cu media de 7.0°C,
martie 2017 cu media de 10.0°C, aprilie 2000 cu media de 15.3°C, mai 20 07 cu media de
21.3°C, iunie 2002 cu media de 27.7°C, august 2003 cu media de 26.3°C, septembrie 1994 cu
media de 21.4°C, octombrie 2012 cu media de 15.8°C, noiembrie 2010 cu media de 9.4°C și
decembrie 2015 cu media de 4.1°C. Așadar cu o singură excep ție (septembrie 1994), cele mai
calde luni s -au înregistrat începând cu anul 2000, confirmând astfel accentuarea încălzirii
climatice mai ales începând cu acest an. Perioadele lungi caniculare au început cu anul 2000,
an în care s -au schimbat criteriile de evaluare a tipurilor de timp termic în conformitate cu
noile evolu ții climatice. Luna aprilie 2018 deț ine recordul climatic al celor mai mari medii de
temperatură din toată istoria observaț iilor climatice, nu doar din România ci pe o bună parte
a emisferei nordice. Luna iulie 2007 are cele mai mari medii și maxime termice din toată
istoria observaț iilor. Principala perioadă de vegeta ție a pepenelui verde este din aprilie până
în august cu un maxim de dezvoltare în lunile iulie- august. Se vor analiza în continuare mai în
detaliu aspectele climatice ale acestei perioade (aprilie- septembrie), în intervalul 1987 –
2017.
Media general ă a lunii aprilie este de 12.5°C, iar din datele de arhivă în aprilie mediile
au fost cuprinse între 8.3°C în 1997 și 15.3°C în aprilie 2000, iar recordul mediei absolute îl
deține aprilie 2018 cu media de peste 16.0°C (16.3°C la Bechet la o distanț ă de doar 11,4 km
de loca ția de cercetare).
Cele mai calde luni aprilie cu medii de temperatur ă ≥14.0°C au fost cele din anii: 1989,
1998, 2013, 2016 și 2016. Ponderea timpului cald în aprilie este de 35.5% egală cu cea a
timpului termic normal, iar celui răcoros de 29.0% ( tabelul 4. 9.). Cele mai răcoroase luni
aprilie cu medii de temperatură ≤11.0°C au fost cele din anii: 1997 cu media 8.3°C, 1988 cu
media 10.3°C și 1991 cu media 10.8°C, iar după acest an nu s -a înregistrat nici o lună aprilie
cu media ≤11.0°C. Graficele varia ției para metrilor care caracterizează regimul termic al
aerului în aprilie au trenduri crescătoare ( figura 4. 1.).
În luna mai media general ă a temperaturii aerului este de 18.0°C, iar mediile au fost
cuprinse între 14.8°C în 1991 și 21.3°C în 2007. Cele mai calde luni mai cu medii de
temperatură ≥20.0°C au fost cele din anii: 2013 cu media de 20.0°C; 1996 cu media de 20.5°C
și 2003 cu media de 20.5°C. Cele mai reci luni mai cu valori medii de temperatură ≤16.0°C au
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
62
fost cele din anii: 1991 cu media de 14.8°C și 19 87 cu media de 15.8°C, iar după anul 1987
nu s -a mai înregistrat nici o lună de acest tip. În luna mai ponderea timpului cald este de
25.8%, a timpului termic normal de 38.7% iar celui răcoros de 35.5% ( tabelul 4.9. ), ceea ce
determină condiț ii excep țional e de dezvoltare pentru cultura pepenilor verzi, având în
vedere cantităț ile importante de precipitaț ii care se înregistrează în mod normal, așa cum
vor fi prezentate în continuare.
Tabelul 4.9./Table 4.9.
Matricea tipurilor de timp termic la D ăbuleni în intervalul 1987- 2017, calculate cu
ajutorul criteriului lui Hellmann. (TC=timpul c ălduros=Cl+C+FC+EC; TR=timpul
răcoros = RC+R+FR+ER)
The Matrix of Thermal Time Types at D ăbuleni between 1987 and 2017, calculated
using the Hellmann criterion. (TC = hot we ather = Cl + C + FC + EC, TR = cool time = RC
+ R + FR + ER)
Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1987` R N FR RC R N RC R C RC N CL
1988` C N N R RC N CL N N R FR N
1989` CL C C C RC R RC RC RC N RC N
1990` R C C N RC N N RC RC N N N
1991` CL R N RC R N RC R N N N R
1992` CL N N N RC RC RC CL RC N CL R
1993` N R CL RC N N N N N CL FR N
1994` C N C CL N N N N C N N N
1995` RC C N N RC N N RC N N R N
1996` RC R FR RC C CL N N R N CL N
1997` RC CL RC R CL N RC R RC R N RC
1998` CL CL RC CL N N N N RC N RC R
1999` CL N CL CL N N N N CL N RC CL
2000` R C N C CL CL CL C N N C C
2001` CL CL C N N RC N CL N CL CL RC
2002` CL CL R R CL C C N N N N R
2003` N FR R RC C C N C N RC CL N
2004` R N CL N N N N N CL CL CL CL
2005` C R RC RC N N N R N C CL CL
2006` R R R CL N N N C R N C C
2007` FC C CL C C CL C N RC N R R
2008` R CL C CL N N R CL N N N N
2009` N N N N N N N N N N CL N
2010` R R N N RC RC RC N N R C R
2011` RC N RC N RC RC N N C RC R N
2012` CL FR N CL N CL C N CL C CL CL
2013` N C N CL C N N N N N C N
2014` C N C N RC RC RC N N N N N
2015` CL N N N CL RC N N CL N C C
2016` R FC CL C RC CL N N C N N N
2017` R N C N N CL N CL C CL CL C
TC% 45.2 38.7 38.7 35.5 25.8 25.8 16.1 22.6 29 19.4 45.2 29
TN% 12.9 35.5 32.3 35.5 38.7 51.6 58.1 54.8 45.2 61.3 29 45.2
TR% 41.9 25.8 29 29 35.5 22.6 25.8 22.6 25.8 19.3 25.8 25.8
Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. D ăbuleni
Source: Data processed in the data archive of the meteorological station a C.C.D.C.P.N. D ăbuleni
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
63
Fig. 4. 1. Variația parametrilor temperaturii aerului (minimele lunare de temperatur ă,
mediile lunare și maximele lunare) în luna aprilie în intervalul
1987- 2017 Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. D ăbuleni
Fig. 4.1. Variation of air temperature parameters (monthly temperature, monthly and
monthly maximums) in April 1987 -2017
Source: Data processed in the data archive of the C.C.D.C.P.N. D ăbuleni
De men ționat c ă în sezonul cald vorbim de timp răcoros (TR) fa ță de cel termic normal
(TN), iar în sezonul rece, de timp rece (TR) faț ă de cel normal termic (TN). Ca urmare această
notaț ie (TR) are semnificaț ii nuanț ate în func ție de sezonul climatic. Sezonul cald începe la 1
aprilie și se încheie la 30 septembrie (6 luni), iar sezonul rece este cel complementar (1.X –
31.III). Graficele varia ției parametrilor care caracterizează regimul termic al aerului în luna
mai au trenduri crescătoare pentru mediile și minimele lunare de temperatură și
descrescător pentru maximele lunare ( figura 4.2 ), aspect datorat răcirilor din ultima decadă
a lunii mai.
În luna iunie media lunar ă de temperatură este de 22.2°C, fiind prima medie lunară
multianuală care depășește 20.0°C, iar cea mai mare valoare medie lunară a fost de 24.8°C în
2002 și cea mai mică de 19.1 înregistrată în 1989. Cele mai calde luni iunie cu medii ≥23.0°C
au fost: 1996 cu media 23.2°C, 2012 cu media 23.3°C, 2016 cu media 23.6°C, 2000 cu media
23.7°C, 2017 cu m edia 24.0°C și 2003 cu media de 24.4°C. Cele mai răcoroase luni iunie cu
medii < 21.0°C au fost în anii: 1989 cu media 19.1°C, 2015 cu media de 20.5°C, 2001 cu media
de 20.6°C, 2014 cu media de 20.7°C, 1992 și 2010 cu media de 20.8°C. În luna iunie pondere a
timpului cald (TC%) este de 25.8%, a celui normal de 51.6%, iar a celui răcoros de 22.6%.
Remarcăm ponderea mare a timpului termic normal, ceea ce determină condi ții excepționale
de dezvoltare pentru cultura pepenelui verde coordonat cu precipita ții luna re îndestulătoare
pentru această cultură mare consumatoare de apă (tabelul 4.9.). Graficele varia ției
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
64
parametrilor care caracterizează regimul termic al aerului în luna iunie au trenduri
crescătoare, ( figura 4. 3).
Fig. 4.2. Varia ția parametrilor temperaturii aerului (minimele lunare de temperatur ă,
mediile lunare și maximele lunare) în luna mai în intervalul 1987 -2017 (Sursa: Date prelucrate
din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni
Fig. 4.2. Variation of air temperature parameters (monthly temperature, monthly
and monthly maximums) in May between 1987 and 2017 (Source: Data from the data archive of the
C.C.D.C.P.N. D ăbuleni meteorological station
În luna iulie media de temperatur ă este de 24.2°C fiind cea mai mare din an, iar cea mai caldă
lună după media lunară a fost iulie 2002 cu media de 27.7°C și cea mai răcoroasă iulie 2008
cu media de 22.0°C. Cele mai calde luni iulie, cu medii de temperatură ≥26.0°C au fost
înregistrate în anii: 2012 cu media de 26.8°C, 2007 cu media de 27.2°C și 2002 cu media de
27.7°C , aceasta din urmă fiind recordul climatic absolut al mediei lunare de temperatură în
acest areal. Cele mai răcoroase luni iulie , cu medii de temperatură ≤ 23.0°C au fost în anii:
2008 cu media de 22.0°C ( recordul climatic absolut al celei mai mici medii de temperatură din
iulie în acest areal), 1989 cu media de 22.5°C, 1992 cu media de 22.6°C și 1991 cu media de
22.9°C. Ponderea timpului călduros (TC) este de 16.1%, a celui normal de 58.1%, iar a celui
răcoros de 25.8% ( tabelul 4. 9.). Remarcăm din nou ponderea mare a timpului termic normal,
dar normalul de aici înseamnă mult mai cald decât în alte areale; aceasta explică de ce la
Dăbuleni este ,, patria pepenelui verde din Româ nia” și nu în altă parte a țării, având condiț ii
climatice excep ționale de dezvoltare. Graficele varia ției parametrilor care caracterizează
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
65
regimul termic al aerului în luna iulie au trenduri crescătoare, ceea ce arată că și în iulie
încălzirea climatică a continuat ( figura 4. 4).
Fig. 4.3. Varia ția parametrilor temperaturii aerului (minimele lunare de temperatur ă,
mediile lunare și maximele lunare) în luna iunie în intervalul 1987 -2017 (Sursa: Date
prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni )
Fig. 4.3. Variation of air temperature parameters (monthly temperature, monthly
and monthly maximums) in June between 1987 and 2017 (Source: Data from the data archive of the
C.C.D.C.P.N. D ăbuleni meteorological station)
Fig. 4.4. Variația parametrilor temperaturii aerului (minimele lunare de temperatur ă,
mediile lunare și maximele lunare) în luna iulie în intervalul 1987 -2017 (Sursa: Date
prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni )
Fig. 4.4. The variation of the air temperature parameters (monthly temperature,
monthly and monthly maximums) in July between 1987 and 2017 (Source: Data from the data
archive of the C.C.D.C.P.N. D ăbuleni meteorological station)
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
66
În luna august media multianual ă a temperaturii lunare (normala) este de 23.6°C (a
doua cea mai mare din tot cursul anului), iar variaț ia mediei lunare în intervalul analizat a
fost cuprinsă între cea mai mică medie de 20.8°C înregistrată în 1991 ( recordul climatic
absolut al celei mai mici i medii lunare din august în acest areal) și 26.3°C în 2003 ( recordul
climatic absolut al celei mai mari medii lunare din august în acest areal). Cele mai calde luni
august din acest areal cu medii lunare ≥ 25.0°C au fost înregistrate în anii: 2001 cu media de
25.0°C, 1992 cu media de 25.4°C, 2008 cu media de 25.5°C, 2006 cu media de 25.7°C, 2000
cu media de 25.8°C și 2003 cu media de 26.3°C. Cele mai răcoroase luni august cu medii
lunare de temperatură ≤ 22.0°C au fost înregistrate în anii: 1991 cu media d e 20.8°C, 2005
(nu întâmplător cea mai ploioasă lună din tot setul de date a fost august 2005) cu media
lunară de 21.3°C, 1987 cu media de 21.31°C, 1997 cu media de 21.4°C și 1990 cu media de
21.9°C.
Fig. 4.5. Varia ția parametrilor temperaturii aerului (minimele lunare de temperatur ă,
mediile lunare și maximele lunare) în luna august în intervalul 1987 -2017 (Sursa: Date
prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni )
Fig. 4. 5. The variation of the air temperature parameters (monthly temperature,
monthly and monthly maximums) in August 1987 -2017 (Source: Data from the data archive of the
C.C.D.C.P.N. D ăbuleni meteorological station)
Ponderea timpului cald (TC%) a fost de 22.6%, a celui termic normal de 54.8%
(tabelul 4. 9.), iar a celui r ăcoros egală cu a celui cald de 22.6%, ceea ce înseamnă o simetrie
perfectă a tipurilor de timp și remarcăm din nou ponderea mare a timpului termic normal (TN),
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
67
ceea ce arată gradul mare de favorabilitate al topoclimatului acestui areal pentru cultura
pepenelui verde, aspect nesemnalat la alte statii meteorologice din Romania.
Graficele varia ției parametrilor ce caracterizeaz ă regimul termic al aerului în august au
trenduri crescătoare, deci și în august încălzirea climatică a continuat ( figura 4. 5).
Dup ă mediile anuale de temperatură , cel mai cald an a fost 2007 cu media de 13.32°C,
an în care s -au realizat recordurile de temperatură ale aerului la foarte multe staț ii
meteorologice din România, iar în Oltenia maximele termice au înregistrat valori ≥44.0°C la
trei staț ii meteorologice, iar la Dăbuleni maxima climatică absolută de 43.5°C. Cei mai calzi
15 ani după valorile medii anuale de temperatură ≥12.0°C au fost înregistra ți, cu doar două
excep ții, începând cu anul 2000, cu mediile anuale de: 12.1°C în anul 2009, 12.2°C în anii
1999, 2003, 2005, 2008; 12.29°C în anul 2014; 12.3°C în anul 2004, 12.6°C în anii 1994, 2001,
2012; 12.7°C în anul 2013; 12.8°C în anii 2002 și 2016; 12.9°C în anii 2015 și 2017; 13.0 în
anul 2000 și 1 3.32 în anul 2007. Așadar accentuarea încălzirii climatice este evidentă
începând cu anul 1994 și deosebit de rapidă începând cu anul 2000. Începând cu anul 1990 au
fost surclasate cele mai multe din vechile recorduri climatice, iar încălzirea climatică s -a
accentuat începând cu anul 2000, proces care continuă și în prezent . Cei mai reci ani după
media anuală de temperatură cu medii ≤11.0°C au fost: 2011 cu media 10.8°C și 1991 cu
media 10.54°C. Pentru întreaga perioadă analizată (1987 -2017) graficul alternanț ei și
ponderilor procentuale de timp termic în cursul celor 12 luni ale anului este redată în
graficul din figura 4. 7. Se observă predominarea timpului cald (TC) iarna și a celui normal în
sezonul cald, normalul de aici (stabilit în comparaț ie cu normal ele din arealul Dăbuleni),
însemnând mult mai cald decât în alte areale, ceea ce înseamnă de fapt condiț ii climatice
excep țional de favorabile din punct de vedere termic pentru cultura pepenelui verde.
Valorile minime lunare absolute de temperatură (tabelu l 4.8, TMinima abs) din arealul
Dăbuleni sunt cuprinse între -27.0°C înregistrată la data de 1.II.2012 (care este și minima
anuală absolută de temperatură) și 8.5°C la data de 28.VII.1987 (care este și minima absolută
a lunii iulie ). Cele mai mari minime lunare de temperatură ( tabelul 4. 8, CMMmin) au fost
cuprinse între -1.9°C înregistrată la data de 22.I.1988 și 17.0°C la 17.VII.1987.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
68
Fig. 4.6. Varia ția medie a ponderii tipurilor de timp termic (%) în arealul D ăbuleni în
decursul celor 12 luni ale anului . (Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a staț iei meteorologice a C.C.D.C.P.N.
Dăbuleni ).
Fig. 4.6. Average variation of the heat time types (%) in the D ăbuleni area during the
12 months of the year. (Source: Data processed from the data archive of the C.C.D.C.P.N. Dăbuleni meteorological station).
În luna aprilie minimele lunare de temperatur ă au fost cuprinse între -3.7°C
înregistrată la data de 2.IV.2012 (care este și minima termică absolută a lunii aprilie ) și 4.0°C
la data de 4.IV.2004 ( tabelul 4. 8.), iar media acestora pentru întreaga perioadă a fost de 0.1°C.
Minimele lunare negative ale temperaturii aerului în aprilie au frecvenț a de 50.0%, ceea ce
arată o frecvenț ă ușor mai mare a brumelor târzii de primăvară, mai ales în prima parte a
lunii aprilie (bruma producându -se și la valori minime de temperatură în aer ușor pozitive
sau chiar la +1.0°C.).
În luna mai minimele lunare de temperatur ă au fost cuprinse între 1.0°C înregistrată
la data de 5.V.2000 (care este și minima termică absol ută a lunii mai ) și 10.2°C înregistrată
la data de 17.V.2003 ( tabelul 4. 8.), iar media acestora pentru întreaga perioadă (1987 -2017)
a fost de 5.7°C. Au fost înregistrate doar două valori minime ≤1.5°C ceea ce însemnă că în
prima pentadă a lunii mai, cu fr ecvenț a de 6.5% este posibilă brumă slabă.
În luna iunie minimele lunare de temperatur ă au fost cuprinse între 6.9°C (care este și
minima termică absolută a lunii iunie ) înregistrată la data de 2.VI.2010 și 16.1°C la data de
22.VI.2003 ( tabelul 4.8. ), iar media multianuală a acestora este de 10.4°C.
În luna iulie minimele lunare de temperatură au fost cuprinse între 8.5°C (care este și
minima termică absolută a lunii iulie ) înregistrată la data de 28.VII.1987 și 17.0°C înregistrată
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
69
în datele de 12.VII .2003 și 17.VII.2004 ( tabelul 4. 8.), iar media acestora pentru întreaga
perioadă (1987 -2017) a fost de 12.2°C
În luna august minimele lunare de temperatur ă au fost cuprinse între 6.5°C (care este
și minima termică absolută a lunii august ) înregistrată la data de 29.VIII.2012 și 16.1°C
înregistrată la data de 14.VIII.2016 ( tabelul 4. 8.), iar media acestora pentru intervalul
analizat (1987 -2017) a fost de 11.2°C.
Valorile maxime lunare absolute de temperatură (tabelul 4.8. TMAX ABS) din arealul
Dăbuleni sunt cuprinse între 19.6°C înregistrată la data de 21.I.2007 (care este maxima
termică absolută a lunii ianuarie ) și 43.5°C înregistrată la data de 24.VII. 2007 (care este
maxima termică absolută a lunii iulie dar și anuală pentru Dăb uleni). Remarcăm așadar că
ambele recorduri absolute au fost înregistrate în cel mai călduros an după media anuală
2007.
În luna aprilie maximele lunare de temperatur ă au fost cuprinse între 17.6°C
înregistrată la data de 30.IV.2002 (care este recordul cl imatic al celei mai mici maxime lunare
din aprilie) și 34.7°C înregistrată la data de 6.IV.1998 (care este maxima termică absolută a
lunii aprilie ) (tabelul 4. 8.). Așadar după valorile temperaturii maxime cea mai rece lună
aprilie din intervalul analizat ( 1987 -2017) a fost aprilie 2002, iar cea mai caldă, aprilie 1998.
Media multianuală a maximelor lunare aprilie este 27.1°C ceea ce arată poten țialul termic
mare al lunii aprilie la Dăbuleni, adică pentru cultura pepenelui verde condiț ii climatice
deosebit de bune. În 80.0% din intervaul studiat 1987 -2017, în aprilie se înregistrează zile
de vară și în 16.7% din ani, zile tropicale, timpul călduros instalându -se rapid.
În luna mai maximele lunare de temperatur ă au fost cuprinse între 27.5°C înregistrată
la data de 18.V.2002 (care este recordul climatic al celei mai mici maxime lunare din luna
mai) și 37.5°C înregistrată la data de 28.V.1993 (care este maxima termică absolută a lunii
mai) (tabelul 4. 8.). Media multianuală a maximelor lu nare în luna mai este 32.1°C, ceea ce
arată că fenomenul de arșiț ă (dacă maxima termică este ≥32.0°C spunem că am avut o zi de
arșiță) se înregistrează destul de frecvent în luna mai. În 77.4% din ani în luna mai se
înregistrează zile tropicale.
În luna iunie maximele lunare de temperatură au fost cuprinse între 28.4°C
înregistrată la data de 24.VI.2011 (care este recordul climatic al celei mai mici maxime lunare
din luna iunie) și 43.3°C înregistrată la data de 26.VI.2007 (care este maxima termică absolu tă
a lunii iunie ) (tabelul 4. 8.). Media multianuală a maximelor lunare în luna iunie este 35.6°C.
În 64.5% din ani în iunie se înregistrează fenomenul de caniculă (dacă temperatura aerului
este ≥ 35.0°C). Aceste condiț ii termice excep ționale care determină forțarea stadială a culturii
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
70
de pepene verde determină maturizarea rapidă și coacerea pepenilor, iar finalul lunii iunie
și începutul lunii iulie, la Dăbuleni se organizează Festivalul pepenelui verde.
În luna iulie maximele lunare de temperatură au fost cuprinse între 33.6°C înregistrată
la data de 16.VII.2016 (care este recordul climatic al celei mai mici maxime lunare din luna
iulie) și 43.5°C înregistrată la data de 24.VII.2007 (care este maxima termică absolută a lunii
iulie ) (tabelul 4. 8.). Media multianuală a maximelor lunare în luna iulie este 37.7°C. În 90.3%
din ani, în iulie se înregistrează fenomenul de caniculă ceea ce determină condiț ii
excep ționale pentru coacerea pepenelui verde și înregistrarea vârfului de produc ție în
intervalul 20.VI -25.VIII.
În luna august maximele lunare de temperatur ă au fost cuprinse între 23.4°C
înregistrată la data de 4.VIII.2009 (care este recordul climatic al celei mai mici maxime
lunare din luna august) și 42.6°C înregistrată la datele de 24 și 26.VIII.2012 (c are este
maxima termică absolută a lunii august ) (tabelul 4. 8.). Media multianuală a maximelor lunare
în luna august este de 36.8°C. În 87.1% din ani, în august se înregistrează fenomenul de
caniculă.
Al doilea factor climatic deosebit de important este R EGIMUL PRECIPITA ȚIILOR
ATMOSFERICE, analizat în continuare pe intervalul 1987 -2017, cu accent pentru intervalul
optim de vegetaț ie al culturii pepenelui verde – aprilie- septembrie.
În luna aprilie, pentru intervalul analizat (1987 -2017), cantită țile lunare de
precipitaț ii au fost cuprinse între 0.2 l/m2 în 2007 (aprilie 2007 de ține recordul pluviometric
al celei mai secetoase luni aprilie din arealul Dăbuleni) și 123.8 l/m2 în 2014 (aprilie 2014
deține recordul celei mai ploioase luni aprilie din arealul Dăbuleni). Măsurarea cantităț ilor
de precipitaț ii se face în l/m2 sau mm/m2, iar echivalenț a dintre acestea este: 1 l/m2 =
1mm/m2, adică un strat de apă cu grosimea de 1 mm pe o suprafa ță de 1m2 este 1 l/m2.
Media cantită ților lunare de precipitaț ii (nor mala) este de 47.7 l/m2 (tabelul 4.10. ).
Cele mai ploioase luni aprilie au fost în anii: 1987 cu 81.2 l/m2, 2001 cu 71.9 l/m2, 2008 cu
78.2 l/m2 și 2014 cu 123.8 l/m2. Cele mai secetoase luni aprilie au fost în anii: 1989 cu 21.4
l/m2, 1993 cu 23.3 l/m2, 1995 cu 18.7 l/m2, 2004 cu 11.2 l/m2, 2007 cu 0.2 l/m2, 2009 cu
21.2 l/m2 și 2011 cu 15.8 l/m2. În luna aprilie ponderea timpului excedentar pluviometric
(TE%) este de 48.4% depășind ușor pe cea a timpului deficitar pluviometric. Timpul normal
pluviometric are ponderea de (TN%) 6.5%, iar cel deficitar pluviometric (TD%) de 45.2%
(tabelul 4. 11.). În mod natural, datorită marii variabilităț i climatice, condi țiile normale (adică
apropiate de mediile multianuale) au o pondere mică. Graficul varia ției cantită ților lunare de
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
71
precipita ții în aprilie are un trend crescător, iar coeficientul de creștere este 0.3888 ( figura
4.7)
Tabelul 4.10/Table 4.10
Cantit ăți lunare de precipitaț ii (l/m2) înregistrate în arealul Dăbuleni în intervalul
1987- 2017 Monthly precipitation (l/m2) recorded in the D ăbuleni area in the period
1987- 2017
Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
1987` 96.5 17.1 46.3 81.2 59.6 7.4 47.2 10.2 15.6 21.8 86.5 54.2 543.8
1988` 17.3 29.7 72.1 27.7 69.8 76.1 26.8 75.8 42.5 64.9 82.5 35.5 552.1
1989` 0.7 9.4 25.2 21.4 48.8 90.3 9.5 20.2 39.3 67.0 61.2 56.1 449.1
1990` 6.6 22.6 8.9 63.4 66.0 75.5 28.5 17.2 18.6 17.2 144.0 91.5 430.4
1991` 5.8 37.8 20.2 57.4 113.4 55.4 156.2 64.1 1.8 28.2 31.6 28.0 600.4
1992` 4.0 22.5 19.7 60.4 46.5 69.9 45.2 11.0 12.0 13.7 17.4 8.5 331.1
1993` 18.3 30.0 32.6 23.3 64.8 15.5 7.0 17.7 10.1 15.2 73.2 22.5 330.2
1994` 43.1 6.4 16.0 61.2 36.0 26.2 129.7 12.7 11.8 37.1 16.6 44.2 441.0
1995` 46.8 16.2 57.5 18.7 104.9 77.0 29.4 37.5 39.2 9.4 51.2 51.1 538.9
1996` 18.8 48.6 22.4 42.4 57.1 84.3 12.5 15.5 107.9 17.3 40.5 68.3 535.6
1997` 11.9 13.1 68.7 60.1 67.4 34.1 27.3 72.5 19.3 70.8 22.7 53.9 521.8
1998` 55.8 13.5 43.1 25.3 28.9 28.9 107.9 73.6 125.6 47.4 76.1 24.5 649.8
1999` 47.4 9.5 15.5 46.3 54.5 135.5 113.1 7.6 5.6 63.5 24.0 58.8 616.1
2000` 18.0 26.6 10.5 53.1 26.4 20.9 22.8 0.0 71.3 1.6 26.7 9.2 286.0
2001` 17.5 45.8 71.1 71.9 67.0 75.4 93.9 10.3 84.6 6.4 24.6 24.9 593.4
2002` 12.5 0.0 37.1 45.6 23.4 49.9 88.0 74.4 83.4 68 29.4 62.6 470.1
2003` 36.9 17.3 13.3 59.8 121.0 5.7 24.5 4.3 57.8 103.1 47.3 51.2 460.9
2004` 29.4 17.4 55.0 11.2 111.3 75.1 34.2 10.2 30.1 16.4 35.1 12.5 437.9
2005` 58.0 46.1 43.3 39.4 68.1 49.9 63.6 178.6 94.8 20.5 28.1 11.2 701.5
2006` 17.4 11.6 55.0 36.2 35.4 46.0 113 98.6 54.2 26.6 15.0 39.8 518.5
2007` 87.2 38.6 33.0 0.2 33.8 53.4 0.0 107.2 52.4 100.6 95.4 39.8 641.6
2008` 31.6 2.0 7.8 78.2 21.4 52.4 36.2 0.0 – – – – 411.0
2009` 37.0 63.2 42.2 21.2 23.4 72.2 100.8 12.4 23.4 73.8 22.0 57.0 548.6
2010` 12.6 59.2 54.0 38.4 110.1 121.4 42.4 11.8 9.6 96.0 54.4 100.6 710.5
2011` 11.2 22.0 19.4 15.8 40.4 55.6 160.8 1.2 0.25 32.6 0.2 16.6 376.1
2012` 64.6 0.0 0.4 66.6 93.8 32.4 8.2 21.8 8.0 30.6 31.71 25.4 383.51
2013` 3.4 4.7 46.4 38.6 61.0 105.2 36.2 30.8 36.0 50.2 38.4 0.6 451.5
2014` 41.9 27.8 62 123.8 117.4 92.0 125.6 16.0 165.9 42.8 40.0 138.8 994.0
201 5` 45.8 31.2 52.6 67.2 52.4 134.2 11.0 48.4 84.8 93.8 87.8 26.2 735.4
2016` 81.4 40.2 113.2 60.2 104.4 53.2 31.6 1.0 37.6 118.1 66.4 11.2 718.5
2017` 75.4 23.8 54.0 62.8 78.6 17.4 120.8 28.8 18.2 120.4 67.2 74.6 742.0
Media 34.0 24.3 39.3 47.7 64.7 60.9 59.8 35.2 45.4 49.2 47.9 43.3 539.4
Min 0.7 0.0 0.4 0.2 21.4 5.7 0.0 0.0 0.25 1.6 0.2 0.6 286.0
Max 96.5 63.2 113.2 123.8 121.0 135.5 160.8 178.6 165.9 120.4 144.0 138.8 994.0
Sursa: Dat e prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni; Source: Data processed from data archive of the
meteorological station of C.C.D.C.P.Dăbuleni
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
72
Tabelul 4 .11. /Table 4.11
Matricea tipurilor de timp pluviometric la D ăbuleni în intervalul 1987 -2017
engl
Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1987` EP S PP EP N ES S ES ES ES EP P
1988` FS P EP FS N P ES EP N FP EP PS
1989` ES ES FS ES S FP ES FS PS FP P P
1990` ES N ES FP N P ES ES ES ES EP EP
1991` ES EP FS P EP N EP EP ES FS FS FS
1992` ES N FS P S PP S ES ES ES ES ES
1993` FS P PS ES N ES ES FS ES ES EP FS
1994` P ES ES P FS ES EP ES ES S ES N
1995` FP FS FP ES EP P ES N PS ES N PP
1996` FS EP FS PS PS FP ES ES EP ES PS EP
1997` ES FS EP P N FS ES EP PS FP ES P
1998` EP FS N FS ES ES EP EP EP N EP FS
1999` FP ES ES N PS EP EP ES ES P FS FP
2000` FS N ES PP ES ES ES ES EP ES FS ES
2001` FS EP EP EP N P EP ES EP ES FS FS
2002` FS ES N N ES PS FP EP EP FP FS FP
2003` N S ES P EP ES ES ES P EP N PP
2004` PS S FP ES EP P FS ES FS ES S ES
2005` EP EP PP PS N PS N EP EP ES FS ES
2006` FS ES FP S FS S EP EP PP FS ES N
2007` EP EP PS ES FS PS ES EP PP EP EP N
2008` N ES ES EP ES PS S ES – – – –
2009` N EP N ES ES PP EP ES FS FP ES FP
2010` ES EP FP PS EP EP S ES ES EP PP EP
2011` ES N ES ES FS N EP ES ES FS ES ES
2012` EP ES ES FP FP ES ES FS ES FS FS FS
2013` ES ES PP PS N EP FS PS S N PS ES
2014` P PP EP EP EP EP EP ES EP PS PS EP
2015` FP P FP FP PS EP ES FP EP EP EP FS
2016` EP EP EP P EP PS FS ES PS EP FP ES
2017` EP N FP FP P ES EP PS ES EP FP EP
TE% 38.7 38.7 45.2 48.4 29.0 45.2 35.5 29.0 36.7 40.0 36.7 43.3
TN% 9.7 16.1 9.7 6.5 25.8 6.5 3.2 3.2 3.3 6.7 6.7 10.0
TD% 51.6 45.2 45.2 45.2 45.2 48.3 61.3 67.8 60.0 53.3 56.7 46.7
(EP = excep țional de ploios; FP = foarte ploios; P = ploios; PP = pu țin ploios; N= normal pluviometric; PS=pu țin secetos; S =
secetos; FS= foarte secetos; ES = excep țional de secetos; TE = timpul excedentar pluviometric = EP+FP+P+PP; TD = timpul deficitar
pluvio metric= ES+FS+S+PS; TN = timpul normal pluviometric; TE% = ponderea temporală a timpului excedentar pluviometric; TN% =
ponderea temporală a timpului normal pluviometric; TD% = ponderea temporală a timpului deficitar pluviometric) .
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
73
Fig. 4.7. Variația cantit ăților lunare de precipita ții (l/m2) l a D ă b u l e n i î n l u n a
aprilie în intervalul 1987 -2017 (Sursa: Date prelucrate din arhiva stației meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni ).
Fig. 4.7. Variation of the monthl y precipitation quantities (l/ m2) in D ăbuleni in April
between 1987 and 2017 (Source: Data processed from the data archive of the C.C.D.C.P.N. Dăbuleni meteorological
station).
În luna mai , pentru intervalul analizat (1987 -2017) cantită țile lunare de precipita ții
au fost cuprinse între 21.4 l/m2 în aprilie 2008 (recordul climatic al cele mai mici cantităț i
de precipitaț ii în luna mai) și 121.0 l/m2 în aprilie 2003 (recordul climatic al cele mai mari
cantităț i de precipitaț ii în luna mai), iar media (normala) este de 64.7 l/m2 (cea mai mare
medie dintre toate lunile anului) (tabelul 4.10 ) suficient de mare ca să asigure dezvoltarea
culturii de pepene verde. Cele mai ploioase luni mai au fost în anii: 1991 cu 113.4 l/m2, 1995
cu 104.9 l/m2, 2003 cu 121.0 l/m2, 2004 cu 111.3 l/m2, 2010 cu 110.1 l /m2, 2014 cu 117.4
l/m2 și 2016 cu 104.4 l/m2. Cele mai secetoase luni mai au fost în anii: 1998 cu 28.9 l/m2,
2000 cu 26.4 l/m2, 2008 cu 21.4 l/m2 și 2009 cu 23.4 l/m2. Ponderea timpului excedentar
pluviometric este de 29.0%, a celui normal pluviometric de 26.8%, iar celui deficitar
pluviometric de 45.2% ( tabelul 4.11) .
Pentru luna mai, remarc ăm că normalul pluviometric are cea mai mare pondere din tot
cursul anului . Având în vedere că normala este suficient de mare, rezultă că în luna mai,
condi țiile favorabile pluviometric pentru cultura de pepene verde au o pondere de 29.0% +
26.8% = 55.8% din ani. Graficul varia ției cantită ților lunare de precipita ții în luna mai, are un
trend crescător, iar coeficientul de creștere este 0.4196 ( figura 4. 9), mai mare decât al lunii
aprilie.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
74
În luna iunie , în intervalul analizat (1987 -2017) cantită țile lunare de precipitaț ii au
fost cuprinse între 5.7 l/m2 în iunie 2003 (recordul climatic al celei mai mici cantităț i de
precipitaț ii din iunie) și 135.5 l/m2 în iunie 1999 (recordul climatic al celei mai mari cantită ți
de precipitaț ii din iunie). Media multianuală a cantităț ilor de precipita ții (normala) este de
60.9 l/m2 (tabelul 4. 10.), fiind a doua cea mai mare medie din tot cursul anului după luna
mai.
Fig. 4.8. Variația cantit ăților lunare de precipita ții (l/m2) la Dăbuleni în luna mai
în intervalul 1987 -2017. (Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a staț iei meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni ).
Fig. 4.8. Variation of monthly precipitation quantities (l/m2) in D ăbuleni in May in
the period 1987- 2017. (Source: Data processed from the data archive of the C.C.D.C.P.N. Dăbuleni meteorological station).
Fig. 4.9. Variația cantit ăților lunare de precipita ții (l/m2) la Dăbuleni în luna iunie
în intervalul 1987 -2017. (Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a staț iei meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni ).
Fig. 4.9. Variation of monthly precipitation quantities (l/m2) in D ăbuleni in June
between 1987 and 2017. (Source: Data processed from the data archive of the C.C.D.C.P.N. Dăbuleni meteorological station).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
75
Cele mai ploioase luni iunie au fost în anii: 1999 cu 135.5 l/m2, 2010 cu 121.4 l/m2,
2013 cu 105.2 l/m2, 2014 cu 92.0 l/m2 și 2015 cu 134.2 l/m2. Cele mai secetoase luni iunie au
fost în anii: 1987 cu 7.4 l/m2, 1993 cu 15.5 l/m2, 1994 cu 26.2 l/m2, 2000 cu 20.9 l/m2, 2003
cu 5.7 l/m2, 2012 cu 32.4 l/m2 și 2017 cu 17.4 l/m2. Ponderea timpului pluviometric
excedentar (TE%) este de 45.2%, a celui normal (TN%) de 6.5%, iar a celui deficitar
pluviometric (TD%) de 48.3% (tabelul 4.11. ). Așadar în 51.7% (TE%+TN%) din ani în luna
iunie sunt condi ții pluviometrice foarte bune pentru cultura pepenelui verde. Graficul varia ției
cantit ăților lunare de precipita ții în luna iunie are un trend crescător, iar coeficientul de
creștere este 0.6513 ( figura 4. 10), mai mare decât al lunilor aprilie și mai.
În luna iulie , în intervalul analizat (1987 -2017) cantită țile lunare de precipitaț ii au
fost cuprinse între 0.0 l/m2 în iulie 2007 (recordul climatic al celei mai mici cantităț i de
precipitaț ii din iulie) și 160.8 l/m2 în iulie 2011 (recordul climatic al celei mai mari cantităț i
de precipitaț ii din iulie). Iulie este a doua lună din an, după luna februarie în care s -a
înregistrat secetă atmosferică totală, cu 0.0 l/m2, iar cantitatea de 160.8 l/m2, este a treia cea
mai mare valoare lunară, în ordine descrescătoare, din tot setul de date ( tabelul 4. 10).
Fig. 4.10. Varia ția cantit ăților lunare de precipitaț ii (l/m2) la Dăbuleni în luna
iulie în intervalul 1987 -2017. (Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni ).
Fig. 4.10.Variation of monthly precipitation quantities (l/m2) in D ăbuleni in July
between 1987 and 2017. (Source: Data processed from the data archive of the C.C.D.C.P.N. Dăbuleni meteorological
station).
Media cantit ăților lunare de precipita ții în iulie (normala) este de 59.8 l/m2 (tabelul
4.10) fiind a treia valoare medie lunară în ordine descrescătoare după cele din lunile mai și
iunie. Cele mai ploioase luni iulie au fost în anii: 1991 cu 156.2 l/m2, 1994 cu 129.7 l/m2, 1998
cu 107.9 l/m2, 1999 cu 113.1 l/m2, 2001 cu 93.9 l/m2, 2006 cu 113.0 l/m2, 2009 cu 100.8
l/m2, 2011 cu 160.8 l/m2, 2014 cu 125.6 l/m2 și 2017 cu l/m2. Cele mai secetoase luni iulie au
fost în anii: 1988 cu 26.8 l/m2, 1989 cu 9.5 l/m2, 1990 cu 28.5 l/m2, 1993 cu 7.0 l/m2, 1995
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
76
cu 29.4 l/m2, 1996 cu 12.5 l/m2, 1997 cu 27.3 l/ m2, 2000 cu 22,8 l/m2, 2003 cu 24.5 l/m2,
2007 cu 0.0 l/m2, 2012 cu 8.2 l/m2 și 2015 cu 11.0 l/m2. Ponderea timpului pluviometric
excedentar (TE%) este de 35.5% din lunile iulie, a celui normal pluviometric TN% de 3.2%
egală cu cea a lunii august și cea mai mică din tot cursul anului, iar cea a timpului deficitar
pluviometric (TD%) este de 61.3% ( tabelul 4. 11), fiind a doua valoare a cestui parametru
după cea a lunii august. Timpul deficitar pluviometric asociat cu căldura lunii iulie determină
forțarea stadială a culturii de pepene ceea ce duce rapid la maturizare și coacere. Toate
acestea arată că regimul pluviometric al arealului Dăbuleni este deosebit de favorabil culturii
pepenelui verde . Graficul varia ției cantită ților lunare de precipita ții în luna iulie are un trend
crescător, iar coeficientul de creștere este 0.6784 ( figura 4. 10), mai mare decât al lunilor
aprilie, mai și iunie.
În luna august (ultima lun ă de vară), în intervalul analizat (1987 -2017) cantităț ile
lunare de precipitaț ii au f ost cuprinse între 0.0 l/m2 în august 2000 și 2008 (recordul climatic
al celei mai mici cantităț i de precipitaț ii din luna august) și 178.6 l/m2 în august 2005
(recordul climatic absolut al celei mai mari cantită ți de precipita ții lunare din august dar și
toate lunile anilor analiza ți). Media multianuală a cantităț ilor lunare de precipitaț ii (normala)
este 35.2 l/m2, fiind a treia cea mai mică în ordine crescătoare, după cea din lunile februarie
și ianuarie, din tot cursul anului ( tabelul 4. 10). Cele mai ploioase luni august au fost în anii:
1988 cu 75.8 l/m2, 1991 cu 64.1 l/m2, 1997 cu 72.5 l/m2, 1998 cu 73.6 l/m2, 2002 cu 74.4
l/m2, 2005 cu 178,6 l/m2, 2006 cu 98.6 l/m2 și 2007 cu 107,7 l/m2.
Fig. 4. 11. Variația cantit ăților lunare de precipita ții (l/m2) la Dăbuleni în luna
august în intervalul 1987 -2017. ( S u r s a : D a t e p r e l u c r a t e d i n a r h i v a d e d a t e a s t a ției meteorologice a C.C.D.C.P.N.
Dăbuleni ).
Fig. 4.11. Variation of monthly precipitation quantities (l/m2) in D ăbuleni in
August 1987- 2017. (Source: Data processed from the data archive of the C.C.D.C.P.N. Dăbuleni meteorological station).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
77
Cele mai secetoase luni august au fost în anii: 1987 cu 10.2 l/m2, 1990 cu 17.2 l/m2,
1992 cu 11.0 l/m2, 1994 cu 12.7 l/m2, 1996 cu 15.5 l/m2, 1999 cu 7.6 l/m2, 2000 cu 0.0 l/m2,
2001 cu 10.3 l/m2, 2003 cu 4.3 l/m2, 2004 cu 10.2 l/m2, 2008 cu 0,0 l/m2, 2009 cu 12.4 l/m2,
2010 cu 11.8 l/m2, 2011 cu 1.2 l/m2, 2014 cu 16.0 l/m2 și 2016 cu 1.0 l/m2.
Ponderea timpului pluviometric excedentar (TE %) este de 29.0% ( tabelul 4.11.) (egal ă
cu cea a lunii mai și cea mai mică din tot cursul anului), a celui normal de 3,2% (egală cu cea
a lunii iulie și cea mai mică din tot cursul anului), iar a celui deficitar pluviometric de 67.8%
(cea mai mare din tot cursul anului). Semnificaț ia acestor aspecte climatice este aceea că în
august, datorită condiț iilor climatice, se accentuează în mod natural for țarea stadială a
culturii pepenelui verde și maturizarea în propor ție foarte mare. Graficul varia ției cantită ților
lunare de precipita ții în luna august, are un trend descrescător, iar coeficientul de descreștere
este -0.1201 ( figura 4. 11), ceea ce confirmă tendinț a de aridizare a climatului arealului
Dăbuleni în anotimpul de vară și mai ales în luna august.
Așadar în lunile iulie și august ponderea timpului deficitar pluviometric este cea mai
mare din tot cursul anului și dep ășește 60%, ceea ce confirmă tendin ța de aridizare a climatului
zonei.
Analiza cantit ăților anuale de precipita ții în intervalul 1987 -2017 arată că media
multianuală (normala) este de 539.4 l/m2 (normala anuală). Cea mai mică valoare a fost
286.0 l/m2 (recordul climatic al celei mai mici cantităț i anuale de precipitaț ii) înregistrată în
cel mai secetos an, anul 2000, iar cea mai mare de 994.0 l/m2 (recordul climatic al celei mai
mari cantităț i de precipitaț ii anuale și prima care atinge și depășește cu mult pragul
pluviometric de 750.0 l/m2) în cel mai ploios an, anul 2014. Cei mai ploioși ani au fost: 1998
cu 649.8 l/ m2, 2005 cu 701.5 l/m2, 2010 cu 710.5 l/m2, 2014 cu 994.0 l/m2, 2015 cu 735.4
l/m2, 2016 cu 716.5 l/m2 și 2017 cu 742.0 l/m2, Cei mai secetoși ani au fost: 1990 cu 430.4
l/m2, 1992 cu 331.1 l/m2, 1993 cu 330.2 l/m2, 2000 cu 286.0 l/m2, 2008 cu 411.0 l/m2, 2011
cu 376.1 l/m2 și 2012 cu 383.5 l/m2. Ponderea anilor excedentari pluviometric este de 35.5%,
cei normal pluviometric de 22.6%, iar celor deficitari pluviometric de 41.9%. Graficul
variației cantită ților anuale de precipita ții, are un trend puternic cr escător, iar coeficientul de
creștere este deosebit de semnificativ de 6.8809 ( figura 4.3.12 ), ceea ce semnifică o tendinț ă
de creștere a cantităț ilor anuale de precipitaț ii. Aspectul se datorează procesului de încălzire
climatică, ce determină surclasarea limitelor parametrilor climatici în ambele sensuri (și
valorile mici și cele mari), atmosfera mai caldă conț inând o cantitate mai mare de vapori apă,
iar ploile torenț iale devin mai frecvente și intense, ca și perioadele caniculare și valurile de
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
78
căldură care devin mai frecvente, mai intense și mai lungi. Toate acestea arată necesitatea
iriga ției culturilor în acest areal.
Climograma Walter- Lieth pentru arealul D ăbuleni , face corela ția între cei doi factori
esenț iali ai climatului, temperatura și preci pitaț iile, fiind o adevărată sinteză grafică a
condi țiilor climatice din acest areal și punând în evidenț ă perioadele de uscăciune și secetă,
respectiv deficitare pluviometric, dar și perioadele umede din cursul anului ( figura 4.3.13 ).
După HELLMANN citat de MARINICĂ, 2005; MARINICĂ și colab., 2014 , o perioadă de uscăciune
este caracterizată prin absenț a precipitaț iilor în 5 zile consecutive timp în care nu a plouat
de loc, sau dacă a plouat precipitaț iile căzute nu au depășit media zilnică respectivă în zo nă
(calculată ca valoare a raportului dintre cantitatea medie lunară de precipitații și numărul
de zile din luna respectivă). Perioada de secetă se caracterizează prin absenț a precipitaț iilor
cel pu țin 14 zile consecutive în sezonul rece (octombrie- martie) și cel pu țin 10 zile
consecutive în sezonul cald (aprilie- septembrie), sau dacă s -au produs precipitaț ii, acestea
nu au totalizat o cantitate mai mare de 0.1 mm.
Fig. 4.12 . Variația cantit ăților anuale de precipitaț ii (l/m2) la Dăbuleni în
intervalul 1987- 2017. (Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni ).
Fig. 4.12. Variation of the annual rainfall (l /m2) in D ăbuleni between 1987 and 2017.
(Source: Data processed from the data archive of the C.C.D.C.P.N. Dăbuleni meteorological station).
Dup ă climograma Walter -Lieth (figura 4.13), în arealul Dăbuleni, perioadele de
uscăciune pot să apară mai frecvent în intervalul 20.V -10.IX, iar cele de secetă în intervalul
15.VII -18.IX, iar perioada umedă a anului este în intervalul 10.IX -20.V.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
79
Fig. 4.13 . Climograma Walter – Lieth pentru arealul D ăbuleni calculată pentru
intervalul 1987- 2017. (Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a C.C.D.C.P.N. Dăbuleni ).
Fig. 4.13. Climate Walter – Lieth for the D ăbuleni area calculated for the period 1987 –
2017. (Source: Data processed from the data archive of the C.C.D.C.P.N. Dăbuleni meteorological station).
Se poate concluziona c ă:
• Pentru desf ășurarea normală a proceselor vitale, fiecărei specii de plante, îi sunt
necesare potrivit însușirilor ereditare, anumite condiții legate de climă, sol și tehnologia de
cultură. Acești factori acționează în complex și au un rol pozitiv sau negativ asupra recoltelor
atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Fiecare dintre acești factori are un rol
determinant și lipsa unuia nu poate fi substituită de ceilalți. Uneori însă este posibil ca gradul
de intensitate al unui factor să mărească sau să micșoreze cerința față de altul.
• Resursel e hidrice existente sunt insuficiente pentru creșterea și dezvoltarea optimă
a plantelor de pepene verde predominând seceta pe tot parcursul perioadei de vegetație.
Analiza resurselor termice și hidrice au pus în evidență o tendință de accentuare a secetei în
ultimele decenii, cu efecte nefavorabile asupra agriculturii din sudul Olteniei.
• Rezultatele de cercetare ob ținute în condiții de neirigare, arată că obținerea de
producții la majoritatea plantelor cultivate pe psamosoluri este nesigură, aceasta fiind
dependentă de cantitatea de precipitații căzute și de distribuția acestora în timp. Pe
psamosoluri perioadele de secetă apar la intervale mai scurte de timp, în comparație cu
celelalte tipuri de soluri ( NICOLESCU și colab., 2008 ).
• Orele de insolaț ie din s udul Olteniei dep ășește 2000 de ore, această zonă fiind o
importantă resursă heliotermică. De asemenea, zona are valori ale evapotranspiraț iei
ridicate, vânturile fiind puternice, cu frecvan ță corespunde direc țiilor nord -est, frecvenț a
medie fiind de 36,2% și nord -vest, frecvenț a medie 23,5% ( BANI ȚĂ și colab., 1981 ).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
80
• Procesele fiziologice și biochimice trebuie să decurgă normal, creșterea respectiv
dezvoltarea plantelor se face numai în prezenț a apei.
Astfel se explic ă de ce cultura pepenilor verzi es te strâns legată de prezența apei care poate
deveni un factor limitativ, mai ales dacă se ține seamă de faptul că în condiții normale,
existența acesteia depinde în totalitate de regimul precipitațiilor dintr -o zonă.
• Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei, dinamica precipitațiilor anuale înregistrează
oscilații mai mici față de dinamica temperaturii, deosebirea dintre ele apărând mai
pregnantă în partea a II -a a verii când temperaturile ridicate sunt însoțite de precipitații
foarte slabe. Se înregistreaz ă un deficit de umiditate în sol și aer, deficit care crește
proporțional cu scăderea cantitativă a precipitațiilor. Din acest motiv cultura pepenilor verzi
nu poate fi concepută fără aplicarea rațională a irigațiilor.
• În timpul unui an apar și situații în care precipitațiile depășesc limitele normale,
creând exces de umiditate, la fel de dăunător pentru evoluția creșterii și dezvoltării plantelor,
împiedicând în plus și aplicarea lucrărilor de întreținere ( NANU și TOMA, 2005 ).
• În anii când dup ă o perioad ă caldă și secetoasă urmează o perioadă ploioasă are loc
o creștere a turgescenței celulare. E xcesul de apă imprimă o creștere în volum a țesuturilor,
care depășește elasticitatea epidermei, determinând apariția unor crăpături mai mult sau
mai puțin profu nde și care afectează calitatea fructelor ( BRAD, 1988 ). Produc țiile mari de
pepene verde se realizează pe terenurile însorite, în zonele cu perioada de peste 1500 ore de
timp senin, condi ții caracteristice și zonei cu soluri nisipoase din sudul Olteniei.
Concluzii generale
Situat în sudul Câmpiei Olteniei, la sud de paralela de 44°N (coordonate
43°48 ′04″N, 24°05 ′31″E), în zona marii întinderi de nisipuri, în partea cea mai cald ă a
României, arealul Dăbuleni, prin topoclimatul său (climă influenț ată de condiț iile geografice
locale (de relief) suprafaț e nisipoase, lacuri, suprafeț e cu vegetaț ie, păduri, lunci sau de
suprafe țele ocupate de construc ții, de la Topo + climă (climatul local) oferă condiții deosebit
de favorabile culturii pepenelui verde . Primăverile sunt timpurii și calde deseori cu precipitaț ii
abundente în lunile aprilie, mai și iunie. Verile sunt călduroase, cu maxime zilnice de
temperatură care depășesc frecvent 35.0°C. Cu excep ția lunii aprilie, timpul deficitar
pluviometric predomnină, iar pentru întregul an ponderea timpului deficitar pluviometric
este de 52.2%, a celui normal de 9.0%, iar celui excedentar pluviometric de 38.8%.
Variabilitatea climatului este deosebit mare, cu treceri rapide primăvara de la o vreme
ploioasă și răcoroasă la vremea călduroasă și uscată, iar în prima luna de toamnă sau la
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
81
finalul lunii august se instaleză în unii ani, perioade ploioase. Normalul termic aici este mult
mai mare decât în cea mai mare parte a Olteniei cu medii lunare vara cuprinse între 22.2°C
în iunie și 24.2°C în august, iar media anotimplui de vară de 23.3°C. Căldura verii produce
forțarea stadială a culturii de pepene verde, maturizarea și coacerea timpurie și masivă.
Trendul crescător al parametrilor temperaturii aerului (maxime minime, medii) a
determinat translaț ia anotimpului de vară spre toamnă și prelungirea condiț iilor favora bile
în prima lună de toamnă. Încălzirea climatică se manifestă și în arealul Dăbuleni în toate
lunile anului. Doar luna ianuarie are temperatură medie negativă, iar creșterea temperaturii
medii de la februarie la martie este de 5.0°C (în timp ce în alte păr ți ale ț ării creșterea este mai
mică), de 6.1°C de la martie la aprilie și de 5.5°C de la aprilie la mai, fiind cele mai mari creșteri
interlunare din tot cursul anului și sus ținând astfel dezvoltarea rapidă și continuă a culturii de
pepene verde.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
82
Capitolul 5
Necesitatea și obiectivele cercet ărilor metoda de lucru și materialul
folosit
5.1. Necesitatea și obiectivele cercet ărilor
Necesitatea cercetărilor rezultă din nevoia de a găsi noi solu ții și metode cu privirea
la îmbunătăț irea secven țelor tehnologice de cultivare a pepenilor verzi și creșterea eficien ței
economice a acestei culturi.
Aceste aspecte se pot realiza prin îmbunătă țirea unor secvenț e din tehnologia de
cultură și adăugarea altora noi care trebuie verificate în co ndițiile existente pe solurile
nisipoase specifice zonei Dăbuleni.
Orice aspect nou ad ăugat tehnologiei de cultură este binevenit și aplicat în special
datorită faptului că în prezent specia ocupă o suprafaț ă oarecum mare pe acest tip de soluri
și tinde să se extindă dar și datorită faptului că este principala îndeletnicire a producătorilor
particulari din această zonă care accesează fonduri europene prin Planul Naț ional de
Dezvoltare Rurală 2014 -2020.
Aspectele practice luate în studiu în cadrul acestei lu crări reprezintă etape
importante în tehnologia de cultură a acestei specii.
Obiectivul general îl reprezintă îmbunătățirea tehnologiei de cultivare a pepenilor
verzi pe solurile nisipoase din sud -vestul Olteniei și creșterea eficienț ei economice a acestei
culturi.
Pentru realizarea obiectivului general am vizat anumite obiective specifice (3
obiective specifice) care se reg ăsesc în cadrul experienț elor care fac obiectul acestei teze.
Primul obiectiv specific al acestor cercetări se referă l a studiul în culturi comparative
al unui sortiment existent de soiuri și hibrizii cei mai noi de pepeni verzi, testați pentru prima
dată în arealul Dăbuleni, care se regăsesc în cultură în unele țări mari cultivatoare de pepene
verde. Acești hibrizi, prin zestrea genetică pe care o posedă au capacitatea de a valorifica
rentabil condițiile de microclimat specific zonei solurilor nisipoase din sud -vestul Olteniei,
în care este amplasată experiența și în final creșterea eficienței economice a acestei culturi.
Cel de -al doilea obiectiv specific se referă la obținerea de producții timpuri pe seama
culturilor înființate cu plante altoite, asigurând creșterea rezistenței plantelor la factorii de
stres abiotic, termo -hidric, îmbunătățind rezistența la temperaturi s căzute, arșiță, secetă.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
83
Cel de -al treilea obiectiv specific a vizat stabilirea desimii optime de plantare a
pepenilor verzi în funcție de cultivar și tipul de cultură.
5.2. Metoda de lucru și materialul folosit
Cercetările au fost efectuate în perioada 2015 -2017 prin întocmirea unui program
de cercetare care a fost materializat în condiț iile pedoclimatice din sudul Olteniei , la Centrul
de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, cuprinzând un
număr două experienț e. Prin aces te experien țe am urmărit stabilirea unor elemente de
început care apoi au fost studiat amănunț it în vederea realizării par țiale sau totale a
obiectivelor propuse.
Primele cercetări au început în anul 2015 cu un material biologic format din 12
cultivaruri de pepene verde, pentru prima experienț ă, hibridul Romanza F1 și soiul Oltenia
cu plante altoite și nealtoite și trei desimi de plantare 5000 plante/ha, 4000 plante/ha și
3000 plante/ha la o cultură de pepene verde pentru cea de- a doua experienț ă.
Experi ența I- Cercet ări privind modul de comportare a unor cultivaruri de
pepene verde verzi pe solurile nisipoase din sud -vestul Olteniei (Dăbuleni).
Experienț a a cuprins 12 cultivaruri din care 3 autohtone, create la Centrul de
Cercetare Dezvoltare pentru Cul tura plantelor pe Nisipuri D ăbuleni și 9 hibrizi noi de
provenienț ă străină (tabelul 5.1.)
Tabelul 5.1./Table 5.1
Specificul variantelor (Experien ța I) /
Variant Specific (Experiment I)
Varianta/
Variant Specific variant ă (cultivarul)/
Variant specific(cultivar)
1 De D ăbuleni
2 Dulce de D ăbuleni
3 Oltenia
4 Susy F1
5 Baronesa F1
6 Oneida F1
7 Huelva F1
8 Carroll RZ (62-269) F1
9 Fantasy F1
10 Tarzan F1
11 Grand Baby F1
12 LF 6720 F1
Experiența a fost monofactorială și s -a amplasat în câmpul experimental după metoda
blocurilor randomizate în 4 repetiții. Suprafața unei variante a fost de 20 m2.. Cultura s -a
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
84
înființ at prin răsad produs în sera solar cu dublă protejare. În fiecare variantă s -au plantat
câte 2 rânduri de pepene verde la distanța de 2 m între rânduri și 1 m între plante pe rând.
R4
11
12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
R3
9
10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8
R2
7
8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6
R1
1
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
I________________________ 48 m__________________________________________I
SCHI ȚA EXPERIEN ȚEI
Suprafa ța variantei = 20 m2 ; Suprafa ța experien ței = 460 m2
Descrierea cultivarurilor de pepene verde utilizate în cadrul experien ței I
1.DE D ĂBULENI a fost obținut la CCDCPN Dăbuleni prin selecție individuală cu o
singură alegere din soiul Charleston Gray (fig.5.2.). Este destinat consumului în stare
proaspătă și zonat în toate regiunile favorabile culturii pepenilor verzi, cu precădere pe
solurile ni sipoase din sudul țării. Plantele au vigoare mare, cu lungimea vrejului la
dezvoltarea maximă de 2,8 m, cu frunze mari având lungimea de 18,6 cm, lățimea de 18,5
cm, pubescente, mijlociu sectate. Florile sunt unisexuate, inserate cu preponderență pe
vreju l principal începând cu nivelul nodurilor 8 -16. Fructul este de culoare verde albicios cu
nervațiuni, de formă ovală mult alungită, având lungimea de 46,9 cm, diametrul de 21,9 cm,
greutatea medie oscilând între 11 -13 kg în condiții de irigare a culturii. Pulpa este de culoare
roz închis, aromată, bine texturată, cu gust de bună calitate. Semințele sunt mari, având
lungimea de 9 -12 mm, lățimea de 7 mm, grosimea de 2 mm, de formă obișnuită, colorate în
maroniu cu pigmentații. Soiul are o comportare foarte bu nă la Pseudomonas lachrymas,
Erwinia tracheiphilia , Pseudoperonospora cubensis , Erysyphe cichoracerum și o comportare
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
85
bună la Colletotrichum lagenarium . Este un soi semitârziu, cu o capacitate de producție
cuprinsă între 30 -43t/ha.
Fig. 5.1. De Dăbuleni (Sură: Original)
Fig.5. 1. De Dă buleni (Source: Original)
2. DULCE DE DĂBULENI a fost obținut la CCDCPN Dăbuleni prin selecție individuală
pe grupe de familii din soiul Montain Stone Improved (fig. 5.2.). Rezistent fiind este destinat
pentru consum în stare proaspătă și zonat în toate regiunile favorabile culturii pepenilor
verzi. P lantele au vigoare mare, cu lungimea vrejului la dezvoltarea maximă de 3,4 -3,5 m.
Frunzele sunt mari având lungimea de 22 -25 cm, lățimea de 20 -22 cm, pubescente, mijlociu
sectate. Florile sunt de culoare galbenă unisexuate, inserate cu preponderență pe vrejul
principal la nivelul nodurilor 7 -15. Fructele sunt globuloase ușor alungite, având lungimea
de 25 -39 cm, diametrul de 20 -30 cm și greutatea medie cuprinsă între 4,8 -8,0 kg. Suprafața
fructelor este netedă, cu dungi mijlocii de culoare verde închis și c u un desen fin dantelat.
Pulpa are o culoare roșu -zmeuriu, cu consistență semifină, aromată. Semințele sunt mici,
având lungimea cuprinsă între 6 -8 mm, lățimea de 4 -5 mm și grosimea de 1,5 mm, de culoare
bej deschis cu vârful închis la culoare, fără desen, netede. Soiul are o bună comportare la
Pseudoperonospora cubensis , Colletotrichum laganarium și Fusarium oxysporum f.sp. niveum
și comportare mijlocie la Alternaria cucumerina și Spherotheca fuliginea . Este un soi
semitârziu, cu capacitatea de producție c uprinsă între 40 -68 t/ha.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
86
Fig. 5.2. Dulce de D ăbuleni (Sursă: Original)
Fig. 5.2. Dulce de D ăbuleni (Source: Original)
3.OLTENIA este un soi semitardiv creat la CCDCPN D ăbuleni, foarte viguros, tolerant
la atacul agenților patogeni (fig. 5.3). Fructele sunt mari 6 -12 Kg, vărgate cu dungi de culoare
verde închis alternând cu dungi de culoare verde deschis. Capacitatea de producție 80 -100
t/ha.
Fig. 5.3. Oltenia (Surs ă:Original)
Fig. 5. 3. Oltenia (Source: Original)
4. SUSY F 1 este un hybrid extratimpuriu de pepene verde tip Crimson (fig. 5. 4), Acest
hybrid provine de la firma Nunhems -Olanda, are vigoare medie, leag ă bine în condiț ii de
cultură timpurie. Fructul are forma rotund ovală de 6 -9 kg, p ulpa cu textură fină, conț inut
ridicat de zahăr și aromă plăcută.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
87
Fig.5.4. Susy F 1 (sursa: https://agrobro.ro/product/1125/pepene -verde -susy- f1.html)
Fig.5.4. Susy F 1 (source: https://agrobro.ro/product/1125/pepene- verde -susy- f1.html )
5. BARONESA RZ F 1 este un hibrid de pepene verde nou introdus în cultur ă tip Sugar
Baby, de la Rijk Zwaan (fig. 5.5). Fructele au un gust exceptional, cântăresc în medie 6 -8 kg,
au o formă ușor a lungită. Pulpa este de culoare roșu profund, are un conț inut ridicat de zahăr,
coaja este de culoare verde închis -negricios. Planta are o vigoare mediu -puternică, leagă
foarte bine în condiț ii de stres termic. Hibridul prezintă rezistenț ă la fuzarioză ( Fusarium
oxysporum ) rasele 0 și 1 și este recomandat pentru cultra în câmp deschis.
Fig. 5.5. Baronesa RZ F1 (sursa: https://www.pestre.ro/seminte -de-pepeni -verzi -baronesa -f1-rijk-zwaan)
Fig. 5.5. Baronesa RZ F 1 (source: https://www.pestre.ro/seminte -de-pepeni -verzi -baronesa -f1-rijk-zwaan)
6. ONEIDA RZ F 1. Pepene verde extratimpuriu, se remarc ă prin productivitate și
calitate (fig. 5.6). Plantele sunt viguroase și leagă fructe cu o greutate de 6 -8 kg. Fructul are
o formă ușor ovală, cu miez de culoare roșu intens și seminț e medii de culoare maro. In ciuda
coajei sub țiri, acest hibrid este foarte rezistent la transport și manipulare. Potrivit pentru
cultura în câmp deschis. Prezintă rezistenț ă la temperaturi scăzute și la fusarioză.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
88
Fig. 5.6. Oneida RZ F 1 (sursa: hollandfarming.ro/oneida- f1-rz/)
Fig. 5.6. Oneida RZ F 1 (source: hollandfarming.ro/oneida- f1-rz/)
7.HUELVA F 1. Hibrid de tip Sugar Baby clasic, timpuriu, cu plante viguroase,
remarcându -se prin aspectul exterior fiind unul foarte atr ăgător, foliajul fiind unul viguros
(fig. 5.7). Fructul este formă rotundă ușor ovală, având o greutate medie de 6 -8 kg. Epiderma
este de culoar e verde/negru este sub țire și nu afectează rezistenț a fructelor la manipulare și
transport . Miezul este foarte dulce de culoare roșie și suculent.
Are con ținut ridicat de zah ăr și aromă specifică foarte plăcută. Semin țele sunt de de
culoare neagră ș i mărime medie. Prezintă toleranț ă bună la temperaturi scăzute fiind un
hibrid rezistent la fuzarioză ( Fusarium oxysporum ) rasele 0 și 1.
Fig. 5.7 . Huelva F 1 (original)
Fig.5. 7. Huelva F 1 ( original)
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
89
8. CARROLL RZ F 1 (62- 269). Este un hibrid foarte timpuriu, vigoare medie, fructe
ușor ovale, coaja verde v ărgat, greutatea medie a fructelor este 9 – 10 kg pentru pepenii
altoi ți și 8 kg pentru pepenii nealtoiț i (fig. 5.8). Pulpa fructelor este de culoare roșu închis,
suculentă și are consistenț ă bună.
Fig. 5.8. Carroll RZ F 1 (Surs ă: www.hollandfarming.ro)
Fig. 5.8. Carroll RZ F 1 (Source: www.hollandfarming.ro)
9. FANTASY F 1 hibrid timpuriu, cu o perioada de vegetație cuprinsă între 75 -78 zile.
Prezintă plante viguroase, cu fructe care au greutatea medie de 7 -10 kg, de formă rotund
alungită (fig. 5.9). Coaja fructelor are o grosime medie de 2 cm asigurând astfel o bună
rezitenț ă la transport, pulpa este de culoare roșie, crocantă și foarte dulce. Acest hibrid
prezintă toleranță la fuzarioză la stresul termic și hidric având și o bună capacitate de
produc ție. Altoite plantele imprimă mărimea fructelor și un potenț ial de produc ție crescut.
Fig. 5.9. Fantasy F 1( original)
Fig. 5.9. Fantasy F 1 (original)
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
90
10.TARZAN F 1. Este un hibrid de pepene verde foarte timpuriu, cu plante de vigoare
mică spre medie (fig. 5.10). Fructele sunt de tip Sugar Baby, de mărime mică 4 -6 kg, coaja
fiind sub țire de culoare verde închis. Pulpa prezintă culoare roșu intens, cu gu st dulce.
Seminț ele sunt mici. Este recomandat pentru culturile în tunele (prin semănat direct sau
răsad) și câmp(prin răsad).
Fig. 5.10Tarzan F 1 (Surs ă :seminteplante.ro )
Fig. 5.10Tarzan F 1 (Source: seminteplante.ro)
11.GRAND BABY F 1.Dintre hibrizii noi testaț i la D ăbuleni, a fost remarcat hibridul
Grand Baby F1, în primul rând pentru că este diferit de hibrizii de tip Sugar Baby cunoscu ți
(fig. 5.11). Aspectul exterior al fructelor la acest hibrid este deosebit de atractiv, hibridul
remarcându -se și prin mărimea potrivită(6 -8 kg), dar și prin calităț ile gustative excelente.
Fig.5.11 Grand Baby F 1 (Surs ă:original)
Fig.5.11 Grand Baby F 1 (Source: original)
12. LF 6720 F 1.Este un hibrid timpuriu având perioad ă de vegetaț ie de 77 -87 de zile
de la plantare, de tip Crimson Sweet. Fructul este de formă ovală, cu o greutate cuprinsă între
6-8 kg (fig. 5.12). Coaja fructului este de culoare verde iar miezul de culoare roșie. În condiț ii
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
91
optime de temperatură se păstrează bine. Raportul dintre înăl țime și lă țime a fructului este
de 22×20 cm.
Fig.5.12 L F 6720 F 1 (Surs ă: Agrosel)
Fig.5.12 LF 6720 F 1 (Source: Agrosel)
Experien ța a II -a. Influen ța desimii de plantare la cultura de pepene verde în
func ție de cultivar și tipul de cultur ă.
Experienț a a fost amplasată conform datelor specifice din tabelul 5.2.
Tabelul 5.2./Table 5.2
Date tehnice specifice cercet ărilor/
Specific research -specific data
Specificare/Specification Anul/Year
2015 2016 2017
Data sem ănatului ptr. producerea de
răsad/ Date of sowing for. seedling
production 30.03.2015 27.03.2016 30.03.2017
Data plantatului/ Date of planting 27.04.2015 9.05.2016 28.04.2017
Num ărul de cultivaruri/
Number of cultivars 12 12 12
Num ărul de repeti ții/
Number of rehearsals 4 4 4
Suprafa ța unei variante/repeti ție (m2)/
Area of variation / rehearsal (m2)
20 m2
20 m2
20 m2
Num ăr plante variantă/repeti ție/ Number
of variant / repeat plants 20 20 20
Data primei recolt ări/
Date of the first harvest 08.07.2015 10.06.2016 13.06.2017
Data ultimei recolt ări/
Date of the last harvest 22.07.2015 10.06.2016 01.08.2017
În cadrul prezentei experienț e au fost analizaț i trei factori și anume genotipul, tipul
de cultur ă și desimea de plantare. Experien ța este trifactorial ă și s -a amplasat în câmpul
experimental după metoda blocurilor randomizate în 4 repetiț ii.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
92
Variantele experimentale
Factorul A – cultivarul
a1 – Romanza F1
a2 – Oltenia
Factorul B – tipul de cultur ă
b1 – cultur ă cu plante nealtoite
b2 – cultur ă cu p lante altoite
Factorul C – desimea culturii (nr. plante/ha)
c1 – 5000 plante/ha
c2 – 4000 plante/ha
c3 – 3000 plante/ha.
Suprafa ța unei variante a fost de 20 m2. În fiecare variantă s -au plantat câte 2 rânduri
la distanț a de 2 m în rânduri, iar între plante pe rând distanț a a fost de 1 m pentru asigurarea
desimii de 5000 plante/ha, 1,25 m pentru asigurarea desimii de 4000 plante/ha și distanț a
de 1,66 m pentru asigurarea desimii de 3000 plante/ha. Răsadurile utilizate în cadrul acestei
experienț e au fo st produse conform tehnologiei descrise în subcapitolul 6.3., iar variantele
rezultate sunt prezentate în tabelul 5.3.
SCHI ȚA EXPERIEN ȚEI
R4
A2 A1
B1 B2 B1 B2
C3 C1 C2 C3 C1 C2 C3 C1 C2 C3 C1 C2
R3
A1 A2
B2 B1 B2 B1
C3 C1 C2 C3 C1 C2 C3 C1 C2 C3 C1 C2
R2
A2 A1
B1 B2 B1 B2
C1 C2 C3 C1 C2 C3 C1 C2 C3 C1 C2 C3
R1
A1 A2
B1 B2 B1 B2
C1 C2 C3 C1 C2 C3 C1 C2 C3 C1 C2 C3
______________________________ 48 m ________________________________________
Suprafa ța experien ței = 1104 m2
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
93
Tabelul 5.3./Table 5.3.
Variantele rezultate din interac țiunea factori AxBxC
Variants resulting from the interaction of AxBxC factors
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Numãr plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/
Variant
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1
4000 a1b1c2
3000 a1b1c3
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1
4000 a1b2c2
3000 a1b2c3
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1
4000 a2b1c2
3000 a2b1c3
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1
4000 a2b2c2
3000 a2b2c3
5.3.Tehnologia de producere a r ăsadurilor de plante altoite de
pepene verde folosite în experiență
Răsadul altoit necesar înființ ării experienț ei a fost produs în sera solar cu dublă
protejare (fig. 5.13). Seminț ele altoiului s -au semănat pe strat nutritiv pe rânduri la o
distanț ă la 10 cm, adâncimea de 2 cm, iar distanț a între seminț e pe rânduri fiind de 5 -8 cm.
Ca portaltoi s -a folosi specia Lagenaria siceraria (Macis F 1). Semin țele portaltoi au fost
seamănte în tăviț e alveola re, cu 4- 5 zile mai târziu faț ă de cele altoi. Altoirea a fost efectuată
atunci când altoiul și portaltoiul au ajuns la același diametru, respectiv când plantele
portaltoi au avut prima frunză adevărată. Ca metodă de altoire s -a folosit cea prin “alipire
cu un cotiledon”. Cu o lamă s- a efectuat la portaltoi o tăietură oblică la 450 îndepărtându -se
unul din cotiledoane. Altoiul a fost tăiat oblic la 450 la 1 -2 cm sub cotiledoane, apoi s -a alipit
atoiul cu portaltoiului pe lungimea tăiată și s -a prins cu cl ipsul de altoire. Alveolele cu
plantele altoite au fost udate abundent, acoperite cu folie transparentă foarte sub țire (0,015
mm), au fost așezate în adăpostul tunel și umbrite. S -a asigurat constant temperatura de 25 –
260C și umiditate relativă cât mai apr oape de 100%. După 3 -4 zile temperature, lumina și
umiditatea au fost aduse treptat la condiț ii normale. Cumulând toate aceste operaț ii de
producere a răsadurilor rezultă o vârstă la palntare de 35 zile.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
94
Fig. 5.13. Răsad altoit la CCDCPN Dăbuleni (Sursa -Original )
Fig. 5.13. Graft seedlings at CCDCPN Dabbuleni ( Sursa -Original)
5.4. M ăsurători, observații, analize și determinări
În cadrul cercet ărilor s -a determinat starea de fertilitate a solului din parcelele
experimentale, sau efectuat măsurători biometrice, analize și determinări fiziologice,
biochimice și de produc ție, în una sau mai multe etape.
5.4.1.Determinarea stării de fertilitate a solului din cadrul parcelelor
experimentale s-a efectuat prin stabilirea conț inutului în următoarele elemente:
– conținutul în materie organic ă;
– conținutul în azot;
– conținutul în potasiu;
– conținutul în fosfor;
– pH-ul solului.
Metode de laborator folosite în experimentare
Determinarea st ării de fertilitate a solului cu aparatura specifică ( fig. 5.14- 5.18) :
– azotul total – metoda Kjeldahl;
– fosfor extractibil (P- AL) – metoda Egner – Riem Domingo, prin care fosfații se extrag din
proba de sol cu o soluție de acetat – lactat de amoniu la pH – 5,75 , iar anionul fosfat extras
se determină colorimetric cu albastru de molibden;
– potasiu schimbabil(K -AL) – metoda Egner – Riem Domingo prin care ionii de hidrogen
și amoniu ai soluției de extracție înlocuiesc prin schimb ionii de potasiu în formă schimbabilă
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
95
din proba de sol care sunt trecuți astfel în soluție. Dozarea potasiului în soluția astfel obținută
se face prin fotometrie de emisie în flacără.
– carbon organic – metoda oxid ării umede și dozării titrimetrice (după Walkley – Blak în
modificarea Gogoașă);
– pH- ul solului, metoda poten țiom etrică.
Fig. 5.14. Cânt ărirea probelor de sol la balan ța analitică Kern
(Surs ă: Original)
Fig. 5.14. Weigh the soil samples at the Kern analytical balance
(Source: Original)
Fig. 5.15. Instalaț ie distalare simpl ă folosită la determinarea azotului total din
sol (Surs ă: Original)
Fig. 5.15. Simple distal installation used to determine total nitrogen in soil (Source:
Original)
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
96
Fig.5.16. Fotocolorimetru pentru determinarea fosforului extractabil
(Surs ă:Original)
Fig.5.16. Photocolorimeter for the determination of extractable phosphorus
(Source: Original)
Fig. 5.17. Flam Fotometru – Aparatul pentru determinarea potasiului schimbabil din
sol (Surs ă:Original)
Fig. 5.17. Flam Photometer – Devices for Determining Potable Soil from Soil (Source:
Original)
Fig. 5.18. Ph – metru – aparat pentru determinarea pH -ului din sol (Surs ă:Original )
Fig. 5.18. Ph – meter – ground pH meter (Source: Original)
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
97
5.4.2. Determinări morfologice și de producție la plantele de pepene
verde :
– lungimea vrejului;
– data apariț iei primelor flori și fructe;
– evidenț ierea în dinamic ă a produc ției fiecărei variante;
– numărul de fructe pe plantă;
– determinarea greută ții medii a fructului;
– determinarea produc ției totale pe variante și experienț e.
5.4.3. Determinarea unor procese și indici fiziologici:
– rata fotosintezei;
– rata transpiraț iei;
5.4.4. Determinări biochimice efectuate la fructele de pepene verde:
– conținutul în ap ă, metoda gravimetrică;
– conținutu l în substan ță uscată totală, metoda gravimetrică;
– conținutul în substanț ă uscată solubilă, metoda refractometrică (fig 5.19);
– conținutul în vitamina C metoda iodometric ă;.
– glucide totale – metoda Fehling Soxhlet;
– aciditate titrabil ă – metoda titrimetrică.
Conținutul de ap ă și substan ță uscată totală din fructe s -a determinat prin uscare
(metoda gravimetrică), la temperatura de 105 0C, folosind o etuvă cu termoreglare. Prin
acest procedeu se măsoară pierderea de greutate, ce are loc la această temperatură.
Rezultatele se exprimă în g % apă și g % substan ță uscată totală.
Fig. 5.19. Determinarea con ținutului în substanță uscată solubilă (Sursă: Original)
Fig. 5.19. Determination of the soluble solids (Source: Original)
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
98
Glucidele totale din fructe s -au determinat prin metoda Fehling – Soxhlet, metod ă care
se bazează pe reac ția de oxidare, dintre cuprul din alcoolatul de cupru al tartratului de sodiu
și potasiu (reactivul Fehling) și gruparea aldehidică și cetonică a glucidelor reducătoar e.
Rezultatele se exprimă în g % glucide.
Vitamina C din fructele de pepene verde a fost determinată prin metoda iodometrică
(fig. 5.20). Prin această metodă, vitamina C este oxidată cu iod în mediu acid având ca
indicator amidonul. Rezultatele se exprimă în mg/100g substan ță proaspătă.
Fig. 5.20. Determinarea vitaminei C din fructe (Surs ă:Original)
Fig. 5.20. Determination of Vitamin C in Fruits (Source: Original)
Aciditatea titrabil ă din fructe s -a determinat prin metoda titrimetrică, metodă prin
care un volum de extract apos din fruct este neutralizat cu o solu ție de NaOH 0,1n, în prezenț a
fenolftaleinei ca indicator, până la coloraț ia roz. Rezultatele se exprimă în g % acid citric, la
100 g substan ță proaspătă.
Determinările privind procesele fiziologice la speciile luate în studiu s -au efectuat cu
aparatul Lcpro+Portable photosynthesis system (fig. 5.21), care este un sistem realizat
pentru determinarea activitătii de f otosinteă din plante. Stabilitatea pe timp îndelungat este
asigurată datorită punctului de zero automat ce este realizat în ciclul de func ționare
standard, iar toate măsurătorile de CO 2 sunt automat compensate cu presiunea atmosferică,
temperatura, efectel e vaporilor de apă și dilu ția.
Pentru a putea oferi date complete despre fotosintez ă, camera pentru frunzele
plantelor este prevăzută cu o serie de senzori de mediu de înaltă calitate. Doi senzori laser
pentru vaporii de apă oferă date precise despre transpiraț ie, în timp ce senzorii bine calibraț i
masoară radiaț ia activă a fotosintezei și temperatura camerei pentru proba de analizat.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
99
Fig. 5.21. Lcpro+Portable photosynthesis system (Surs ă: Original)
Pentru determinările biometrice ale plantelor de pepene verde precum creșterea în
lungime a vrejilor au fost efectuate măsurători la câte 10 plante din fiecare variantă.
Determinările de produc ție au constat în numărarea fructelor recoltate pe fiecare
variantă și repeti ție și cântărirea acestora, la fiec are recoltare .
Calculul statistic și matematic
Interpretarea rezultatelor ob ținute s -a făcut prin metoda statistică atât pentru
fiecare an de experimentare cât și pentru media acestora.
Caracterele analizate au fost prelucrate statistic ca medie a celor trei ani de
experimentare, respectiv 2015, 2016 și 2017, aceste caractere fiind:
– produc ția (t/ha)
– conținut ap ă (%)
– S.U.T. (%)
– S.U.S. (%)
– aciditate titrabil ă (g acid malic/100g s.p.)
– conținut glucide (%)
– conținut nitraț i (mg/kg fruct)
– vitamina C (mg/100g s.p.)
– nr. fructe/pl. (fructe/pl.)
– greutate fruct (kg)
– transpiraț ia (H2O/m2/s)
– fotosinteza (CO2/m2/s)
Astfel, au fost analizaț i urm ătorii indici:
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
100
• Metoda comparaț iilor multiple între variante a valorilor caracterelor pe baza
varianț ei
• Calculul coeficien ților de corela ție între caracterele analizate
• Calculul coeficien ților de regresie
• Analiza principalelor componente (PCA)
• Indici de toleranț ă la secetă precum:
• Indicele de sensibilitate la seceta SDI
• Indicele relativ de secetă RDI
• Indicele de stabilitate a produc ției YSI
• Indicele de rezistenț ă la secetă DI
Semnificaț ia diferenț elor dintre probe a fost stabilită cu ajutorul diferenț elor limită
(DL), calculate pentru cele trei praguri de semnificaț ie: 5 %, 1 %, 0,1 %, calculându -se suma
pătratelor abaterilor, gradele de libertate, varianț a, eroarea diferenț elor, diferenț ele limită.
În acest sens, s -au aplicat următoarele formule:
– suma p ătratelor abaterilor
• gradele de libertate
• varianța
• eroarea diferențelor
• diferențele limită
De asemenea, s -au mai calculat coeficientul de corelație, respectiv coeficientul de
regresie existent între principalele caractere, ca mai apoi să se traseze dreapta dată de
ecuația celor doi coeficienți.
Formula utilizată la calcului coeficientului de corelație a fost:
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
101
În care:
r – coeficientul de corelație;
x, y – valorile înregistrate pentru dou ă caractere diferite
x, y – valorile medii ale celor dou ă caractere studiate.
Referitor la interpretarea valorii coeficientului de corelaț ie, s -a considerat c ă, atunci
când r este pozitiv relația între variabilele X și Y este "pozitivă", adică o creștere a lui X
determină în general o creștere a lui X.
Când r<0 rela ția între cele două variabile este "negativă" adică o creștere a lui X are
în general ca și consecință o diminuare a lui Y.
Dup ă COLTON (1974 ) interpretarea coeficientului de corelație este următoarea:
• un coeficient de corelație de la -0,25 la 0,25 înseamnă o corelație slabă sau nulă,
• un coeficient de corelație de la 0,25 la 0,50 (sau de l a -0,25 la – 0,50) înseamnă un
grad de asociere acceptabil
• un coeficient de corelație de la 0,5 la 0,75 (sau de la -0,5 la – 0,75) înseamnă o
corelație moderată spre bună
• un coeficient de corelație mai mare decât 0,75 (sau mai mic decât -0,75) înseamnă
o foarte bună asociere sau corelație
În cazul coeficientului de regresie liniar ă simplă, s- a aplicat formula:
unde:
R – coeficientul de regresie;
x, y – valorile înregistrate pentru dou ă caractere diferite
x, y – valorile medii ale celor dou ă caractere studiate.
Coeficientul regresiei liniare simple s -a calculat în dou ă moduri și anume și anume:
– regresia caracterului „x“ față de caracterul „y“ , care exprimă cu ce cantitate
crește în medie caracterul „x“, în cazul modificării caracterului „y“ cu o unitate de măsură
;
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
102
– regresia caracterului „y“ față de caracterul „x“ , care ne arată cu ce cantitate
crește caracterul „y“, atunci când caracteru l „x“ crește sau descrește cu o unitate de măsură
.
Indicii de toleranț ă la secetă au fost calculaț i după următoarele formule:
• Indicele de sensibilitate la seceta SDI
• Indicele relativ de secetă RDI
• Indicele de stabilitate a produc ției YSI
• Indicele de rezistenț ă la secetă DI
Unde,
Yp-valoarea produc ției înregistrată într -un an considerat normal
Ys-valoarea produc ției înregistrată într -un an considerat secetos
-valoarea medie a produc țiilor înregistrată într -un an considerat normal
– valoarea medie a produc țiilor înregistrată într -un an considerat secetos
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
103
Capitolul 6
Condițiile pedocl imatice ale perioadei de
experimentare 2015- 2017
Pentru a putea fi explicate o serie de procese care au loc în plantă, precum și
rezultatele de produc ție ob ținute, a fost necesară cunoașterea condiț iilor climatice din
perioada de creștere și fructificare a plantelor. Pentru fiecare an, la staț ia meteo CCDCPN
Dăbuleni, au fost înregistrate zilnic temperaturile medii în aer, temperaturile maxime și
minime și cantitatea de precipitaț ii căzută. Cei trei ani de cercetare au fost foarte diferiț i din
punct de vedere climatic. Pentru cultura de pepeni verzi prezintă importanț ă condi țiile
climatice din perioada aprilie- august, dar, deosebit de important pen tru cultura pepenilor
verzi sunt temperaturile din ultima decadă a lunii aprilie și prima decadă a lunii mai,
perioadă ce corespunde cu epoca optimă de plantare în câmp a răsadurilor, precum și
perioada de prindere a acestora, respectiv decada I și a II -a a lunii mai.
6.1. Analiza condițiilor climatice din perioada de cercetare
Condi țiile climatice în anul 2015
După temperatura medie anuală de 12.9°C la Dăbuleni , anul 2015 a fost al treilea cel
mai călduros în ordinea descrescătoare a mediei, după anii 2007 și 2000, la egalitate cu anul
2017. La nivel global , anul 2015 a fost primul an în care temperatura medie globală a fost >
15.0°C, iar apoi și mediile globale ale anilor 2016 și 2017 au depășit acest prag climatic,
marcând continuarea încălzirii climatice. Se vor analiza în continuare principalele aspecte
climatice ale anului 2015 în arealul Dăbuleni, cu accent pe cele din perioada de vegetaț ie a
pepenelui verd e.
În luna aprilie media lunar ă a temperaturii aerului a fost de 12.53°C și s -a încadrat în
normalul termic. Pepenele verde este o plantă termofilă, cu cerin țe foarte mari față de căldură
și fa ță de lumină, având nevoie de 1.500 ore de strălucire a soarelui , sensibil la curenț ii reci de
aer. De aceea, înființ area culturii se face în intervalul 25 aprilie și 10 mai. De regulă minimele
termice ale lunii aprilie ca și răcirile importante se produc în prima parte a lunii, dar există
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
104
situaț ii când acestea se înregistrează în ultima decadă a lunii în intervalul 20 -28.IV, situa ție
numită anomalia climatică a lunii aprilie (MARINICĂ și MARINICĂ, 2016). În aprilie 2015 s –
au înregistrat două intervale de răcire a vremii și ca urmare minima termică de -0.4°C
(tabelul 6.1. ) s-a produs în data de 10.IV.2015, iar minima decadei a doua de 0.0 °C fost în
data de 11.IV și a treia răcire la finalul celei de a doua decade și începutul celei de a treia când
s-a înregistrat minima decadei a treia de 2.3 °C în data de 21.I V. Maxima termică lunară a lunii
aprilie fost de 29.4°C înregistrată în decada a doua la data de 17.IV.2015, iar maxima decadei
a treia a fost de 28.6°C în data de 27.IV.2015, ceea ce arată încălzirea rapidă a vremii după
data de 21.IV.
Tabelul 6.1./Tabl e 6.1.
Valori de temperatur ă la Dăbuleni în anul 2015
Temperatures in D ăbuleni in 2015
IANUARIE 2015
Decada TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 1.01.2015 -23.1 10.10.2015 11.4
II 17.01.2015 -6.3 11.01.2015 19.2
III 30.01.2015 0.4 31.01.2015 15.3
FEBRUARIE 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 10.02.2015 -9.4 3.02.2015 -9.8
II 11.02.2015 -10.2 20.02.2015 10.2
III 21.02.2015 -2.7 26.02.2015 14.5
MARTIE 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 4.03.2015 -2.3 2.03.2015 16.5
II 12.03.2015 -1.2 13.03.2015 12.5
III 22.03.2015 -2.3 26.03.2015 20.0
APRILIE 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 10.04.2015 -0.4 10.04.2015 18
II 11.04.2015 0 17.04.2015 29.4
III 21.04.2015 2.3 27.04.2015 28.6
MAI 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 1.05.2015 10.6 5.05.2015 29.4
II 12.05.2015 9.8 19.05.2015 30.2
III 30.05.2015 8.6 21.05.2015 29.4
IUNIE 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 2.06.2015 11.4 4.06.2015 31.8
II 20.06.2015 13.7 14.06.2015 36.1
III 22.06.2015 10.2 24.06.2015 30.2
IULIE 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 1.07.2015 14.9 7.07.2015 36.9
II 12.07.2015 12.5 19.07.2015 37.6
III 25.07.2015 14.9 30.07.2015 39.2
AUGUST 2015
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
105
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 9.08.2015 16.9 5.08.2015 36.1
II 20.08.2015 15.7 16.08.2015 37.1
III 24.08.2015 12.9 31.08.2015 36.5
SEPTEMBRIE 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 9.09.2015 7.8 5.09.2015 37.3
II 13.09.2015 12.9 18.09.2015 34.5
III 30.09.2015 10.6 21.09.2015 27.5
OCTOMBRIE 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 3.10.2015 5.9 6.10.2015 24.3
II 12.10.2015 6.3 19.10.2015 20.0
III 24.10.2015 1.6 25.10.2015 16.9
NOIEMBRIE 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 2.11.2015 -2.7 9.11.2015 22.0
II 20.11.2015 -0.8 11.11.2015 22.7
III 30.11.2015 0.4 21.11.2015 21.6
DECEMBRIE 2015
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 7.12.2015 -2.0 1.12.2015 16.1
II 15.12.2015 -3.9 14.12.2015 13.7
III 31.12.2015 11.0 23.12.2015 18.4
Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a Centrului de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri
Dăbuleni ( C.C.D.C.P.N. Dăbuleni .
Cantitatea lunar ă de precipita ții înregistrată în aprilie a fost de 67.2 l/m2, iar abaterea
procentuală faț ă de normală de 40.9% cea ce clasifică aprilie 2015 ca o lună foar te ploioasă
(FP) (tabelul 6.1. ). Așadar la finalul lunii aprilie rezerva de apă din sol era optimă, ceea ce a
creat premisele unor condiț ii climatice foarte bune pentru cultura pepenelui verde.
În luna mai media lunară a temperaturii aerului a fost de 19.2°C, iar abaterea faț ă de
normală de 1.2°C ceea ce clasifică luna mai ca lună călduroasă (CL) (tabelul 4.3.6). Minima
termică lunară de 8.6°C s -a înregistrat în penultima zi a lunii (30.V), iar maxima termică
lunară de 30.2°C în penultima zi a decadei a doua (19.V) (tabelul 6.1. ), iar maximele celorlalte
două decade au fost >19.0°C.
Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna mai a fost de 52.4 l/m2, iar
abaterea procentuală fa ță de normală de -19.0% ceea ce clasifică luna mai ca pu țin secetoasă
(PS) (tabelul 6.1. ), fiind necesare ac țiuni de irigare în unele intervale de timp.
În luna iunie media lunară a temperaturii aerului a fost de 20.7°C, iar abaterea faț ă de
normală de -1.7°C ceea ce determină clasificarea de lună răcoroasă (RC) ( tabelul 4.3.6 ).
Minima termică lunară a fost de 10.2°C s -a înregistrat în ultima decadă a lunii la data de 22.VI,
iar celelalte două decade au avut minimele de 11.4°C și 13.7°C (tabelul 6.1. ). Maxima termică
lunară a fost de 36.1°C și s- a înregistrat în decada a doua la data de 14.VI, ceea ce arată că în
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
106
unele zile s -au înregistrat fenomene de arși ță și caniculă cu toate că în ansamblul său, luna a
fost răcoroasă. În celelalte două decade maximele termice au depășit 30.0°C, înregistrându –
se zile tropicale.
Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna iunie a fost de 134.2 l/m2, iar
abaterea procentuală faț ă de normală de 120.4% ceea ce clasifică luna iunie ca excesiv de
ploioasă (EP) (tabelul 6.1. ), dar solul fiind nisipos și deosebit de permeabil nu s -au produs
băltiri ale apei, ceea a determinat condi ții foarte bune de dezvoltare a culturii având în
vedere regimul termic de care am vorbit mai sus.
În luna iulie, media lunară a temperaturii aerului a fost de 24.8°C, iar abaterea faț ă de
normală de 0.6°C, ceea ce clasifică luna iulie 2015 ca lună normală termic (N) (tabelul 4.3.6).
În arealul Dăbuleni, normalul termic, este cu temperaturi medii mai mari faț ă de alte zone
din Oltenia și România, aspect datorat solului nisipos care se încălzește rapid și de la el și
aerul dar și poziț iei geografice în sudul Câmpiei Olteniei pe direc ția advec țiilor frecvente de
aer cald tropical. Minima termică lunară s-a înregistrat în decada a doua și a fost de 12.6°C
(tabelul 6.1. ), iar în celelalte două decade minimele au fost de 14.9°C. Maxima termică lunară
s-a înregistrat în ultima decadă la data de 30.VII.2015 și a fost de 39.2°C, iar în celelalte două
decade maximele au fost de 36.9°C și 37.6°C, ceea ce arată că fenomenele de arșiț ă și caniculă
s-au înregistrat frecvent în această lună.
Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna iulie a fost de 11.0 l/m2, iar
abaterea procentuală fa ță de normală de -81.6% ceea ce clasifică iulie 2015 ca o lună excesiv
de secetoasă (ES) (tabelul 4.3.8), făcând necesară ac țiunea de irigare a culturii.
În luna august, media lunar ă a temperaturii aerului a fost de 23.34°C, iar abaterea ei
față de normală de 0.74°C , ceea ce clasifică luna august 2015 ca lună normală termic (N)
(tabelul nr. 6 ). Minima lunară de temperatură a fost de 12.9°C înregistrată în ultima decadă
la data de 24.VIII (tabelul 6.1 ), iar în celelalte decade minimele au fost de 16.9°C și 15.7°C,
ceea ce arată o scădere progresivă a temperaturii minime, aspect datorat în principal
creșterii duratei nop ților care după data de 15.VIII depășește 10 ore. Maxima lunară de
temperatură a fost de 37.1°C și s -a înregistrat în decada a doua la data de 16.VIII. Maximele
termice, în celelalte două decade au fost de 36.1 și 36.5°C, ceea ce arată că arșița și canicula
au fost fenomene frecvente în august 2015.
Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna august a f o s t d e 4 8 .4 l / m2, iar
abaterea procentuală fa ță de normală de 37.5% ceea ce arată că a fost o lună foarte ploioasă
(FP) (tabelul 4.3.8).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
107
Ca o concluzie generală pentru perioada de vegeta ție a pepenelui verde din anul 2015
constatăm că 3 luni au fost normale termic (N) – aprilie, iulie și august, normal care aici
înseamnă medii lunare mai mari decât în alte areale ale țării, o lună a fost călduro asă (CL) –
mai și o lună răcoroasă – iunie. Media temperaturilor aerului în sezonul de vegetaț ie 2015 a
fost de 20.02°C, iar cea mai mare medie lunară a fost înregistrată în iunie, 24.8°C . Din punct
de vedere pluviometric o lună a fost excesiv de ploioas ă (EP) –iunie, două luni au fost foarte
ploioase (FP) – aprilie și august, o lună pu țin secetoasă (PS) – mai și o lună excesiv de
secetoasă (ES) – iulie adică tocmai luna de vârf a produc ției, situaț ie deosebit de periculoasă
care poate compromite total cu ltura în absenț a irigaț iilor. Cantitatea totală de precipita ții
înregistrată în sezonul de vegeta ți e d i n a nu l 2 015 a fost de 398.0 l/m2, ceea ce reprezintă
54.1% din cantitatea anuală.
Condi țiile climatice în anul 2016
Dup ă temperatura medie anuală de 12.8°C la Dăbuleni , anul 2016 a fost al patrulea cel mai
călduros în ordinea descrescătoare a mediei, după anii 2007, 2000, 2015, 2017 la egalitate
cu anul 2002. La nivel global, anul 2016 a fost al doilea an în care temperatura medie globală
a fost > 15.0°C, la egalitate cu anul 2017, marcând continuarea încălzirii climatice. Anul 2016
deține recordul climatic absolut al celei mai timpurii împrimăvărări din toată istoria
observa țiilor climatice nu doar în Oltenia și România ci chiar pe o mare parte a continentului
Europa. Tot anul 2016 de ține recordul climatic absolut al celei mai calde luni februarie din
toată istoria observaț iilor climatice. Vom analiza în continuare principalele aspecte climatice
ale anului 2016 în arealul Dăbuleni, cu accent pe cele din perioada de vegetaț ie a pepenelui
verde.
În luna aprilie media lunară a temperaturii aerului a fost de 15.0°C, iar abaterea faț ă
de normală de 2.5°C, ceea ce clasifică luna aprilie ca o lună caldă (C) ( tabelul 4.3.6). Minima
lunară de temper atură a fost de 0.8°C înregistrată în ultima decadă la data 27.IV (tabelul
6.1.2), în intervalul de producere a celei de a doua anomalii climatice de primăvară (Marinică
et all 2016). Minimele termice ale celorlalte două decade au fost de 3.1°C și 4.3°C. Maxima
lunară de temperatură a fost de 31.4°C înregistrată în a doua decadă la data 18.IV ( tabelul
6.1.2), iar maximele înregistrate în celelalte două decade au fost de 29.0°C și respectiv
20.8°C, ceea ce marchează încălzirea timpurie a vremii dar și anomal ia climatică din ultima
pentadă a lunii, determinată de răcirea masivă asociată cu brumă târzie în multe areale ale
Olteniei. Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna aprilie a fost de 60.2 l/m2, iar
abaterea procentuală faț ă de normală de 26.2% ceea ce arată că a fost o lună ploioasă (P)
(tabelul 4.3.8 ), precipitaț ii care au menț inut rezerva de apă din sol la nivel optim.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
108
În luna mai media lunară a temperaturii aerului a fost de 16.8°C, iar abaterea faț ă de
normală de -1.2°C ceea ce determ ină clasificarea de lună răcoroasă (RC) ( tabelul 4.3.6 ).
Minima lunară de temperatură a fost de 5.5°C înregistrată în decada a –II- a la data de
17.V.2016, ceea ce semnifică o minimă de temperatură scăzută faț ă de cerinț ele termice ale
culturii de pepene verde. Este cunoscut din literatura de specialitate că în luna mai se
produce a treia anomalie climatică de primăvară, care co nstă în răcirea vremii ( MĂRINICĂ și
colab., 2016). În celelalte două decade minimele de temperatură au fost de 8.2°C și respectiv
9.4°C ( tabelul 6.1.2 ). Maxima lunară de temperatură a fost de 32.9°C , înregistrată în
penultima zi a lunii 30.V, iar în celelalte două decade maximele au fost de 24.3°C și respectiv
25.9°C. Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna ma i 2016 a fost de 104.4 l/m2, iar
abaterea procentuală faț ă de normală de 61.4% ceea ce arată că a fost o lună excesiv de
ploioasă (EP) (tabelul 4.11), precipitaț ii care au menț inut rezerva de apă din sol la nivel
optim în tot cursul lunii.
Tabelul 6.2./Table 6. 2
Valori de temperatur ă la Dăbuleni în anul 2016
Temperatures in Dabulleni in 2016
IANUARIE 2016
Decada TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 1.01.2016 -12.5 8.01.2016 8.6
II 20.01.2016 -20.4 13.01.2016 11.0
III 23.01.2016 -20.4 29.01.2016 14.5
FEBRUARIE 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 8.02.2016 -4.7 3.02.2016 19.6
II 14.02.2016 1.6 15.02.2016 22.0
III 21.02.2016 0.4 22.02.2016 24.3
MARTIE 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 3.03.2016 0.8 7.03.2016 23.5
II 17.03.2016 -3.1 18.03.2016 17.3
III 26.03.2016 -1.6 21.03.2016 20.8
APRILIE 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 4.04.2016 3.1 7.04.2016 29.0
II 16.04.2016 4.3 18.04.2016 31.4
III 27.04.2016 0.8 21.04.2016 20.8
MAI 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 1.05.2016 8.2 6.05.2016 24.3
II 17.05.2016 5.5 15.05.2016 25.9
III 22.05.2016 9.4 30.05.2016 32.9
IUNIE 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 9.06.2016 11.0 1.06.2016 31.4
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
109
II 15.06.2016 13.7 18.06.2016 37.3
III 30.06.2016 16.9 23.06.2016 37.3
IULIE 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 8.07.2016 11.4 1.07.2016 35.7
II 11.07.2016 14.9 14.07.2016 38.0
III 21.07.2016 16.1 31.07.2016 36.5
AUGUST 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 4.08.2016 16.1 1.08.2016 38.0
II 14.08.2016 11.0 16.08.2016 34.9
III 23.08.2016 16.1 22.08.2016 36.5
SEPTEMBRIE 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 7.09.2016 14.1 10.09.2016 32.9
II 20.09.2016 11.0 17.09.2016 34.1
III 24.09.2016 5.1 21.09.2016 18.8
OCTOMBRIE 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 9.10.2016 2.0 2.10.2016 28.2
II 20.10.2016 1.6 13.10.2016 16.5
III 29.10.2016 -0.8 22.10.2016 16.9
NOIEMBRIE 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 5.11.2016 -1.2 2.11.2016 18.4
II 15.11.2016 -3.9 11.11.2016 13.7
III 30.11.2016 -8.2 27.11.2016 8.6
DECEMBRIE 2016
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 8.12.2016 -7.8 10.12.2016 14.1
II 14.12.2016 -14.1 11.12.2016 18.0
III 22.12.2016 -6.7 27.12.2016 10.2
Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a staț iei meteorologice a Centrului de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor
pe Nisipuri D ăbuleni ( C.C.D.C.P.N. Dăbuleni ).
În luna iunie media lunară a temperaturii aerului a fost de 23.6°C, iar abaterea faț ă de
normală de 1.4°C determinând clasificarea de lună călduroasă (CL) ( tabelul 4.3.6). Minima
lunară de temperatură a fost de 11.0°C înregistrată în decada I la data de 9.VI, iar în celelalte
decade minimele au fost de 13.7°C și 16.9°C ceea ce arată creșterea progresivă a minimelor
termice aspect care stimulează procesele de fecundare și creștere a rodului. Maxima luna ră
de temperatură a fost de 37.3°C înregistrată în decadele a doua și a treia la datele de 18.VI și
23.VI, ceea ce arată că s -au înregistrat zilele tropicale, cu arșiț ă și caniculare. În decada I
maxima termică a fost de 31.4°C. Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna iunie
2016 a fost de 53.2 l/m2, iar abaterea procentuală faț ă de normală de -12.6% determinând
clasificarea de lună pu țin secetoasă (PS) (tabelul 4.3.8).
În luna iulie media lunară a temperaturii aerului a fost de 24.8°C, iar abaterea faț ă de
normală de 0.6°C, ceea ce clasifică luna iulie 2016 ca lună normală termic (N) ( tabelul 4.3.6).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
110
Minima termică lunară s-a înregistrat în decada I la data de 8.VII și a fost de 11.4°C ( tabelul
nr. 9), iar în celelalte două decade minimele au fost de 14.9°C și respectiv 16.1°C. Maxima
termică lunară s-a înregistrat în decada a doua la data de 14.VII și a fost de 38.0°C, iar
maximele termice în celelalte două decade au fost de 35.7°C și respectiv 36.5° C (tabelul nr.
10). Aceste valori arată că normalul termic al lunii iulie în arealul Dăbuleni este mult mai
mare decât în multe alte zone din Oltenia și în iulie 2016 zilele cu arșiț ă și caniculare au fost
frecvente. Cantitatea lunară de precipita ții înreg istrată în luna iuliei 2016 a fost de 31.6 l/m2,
iar abaterea procentuală faț ă de normală de -47.2% determinând clasificarea de lună foarte
secetoasă (FS) ( tabelul 4.3.8), ceea ce corelat cu temperaturile mari arată necesitatea
iriga țiilor.
În luna august media lunar ă a temperaturii aerului a fost de 23.5°C, iar abaterea faț ă
de normală de -0.1°C, ceea ce clasifică luna august 2016 ca lună normală termic (N) (tabelul
4.3.6). Minima termică lunară s-a înregistrat în decada II la data de 14.VIII a fos t de 11.0°C
(tabelul 6.1.2), iar în celelalte două decade minimele au fost de 16.1°C. Maxima lunară de
temperatură s -a înregistrat în decada I la data de 1.VIII și a fost de 38.0°C, iar în celelalate
două decade maximele au fost de 34.9°C și respectiv de 3 6.5°C, ceea arată că zile de arșiț ă și
caniculare au fost frecvente. Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna august 2016
a f o s t d e 1 . 0 l / m2, iar abaterea procentuală faț ă de normală de -97.2% determinând
clasificarea de lună excesiv de sec etoasă (ES) ( tabelul 4.3.8 ), situa ție gravă care poate
distruge total cultura iar corelaț ia cu temperaturile mari arată necesitatea irigaț iilor.
Ca o concluzie generală pentru anul 2016 , în perioada de vegetaț ie a pepenelui verde
timpul răcoros (TR) s -a realizat într -o lună – mai; timpul cald (TC) a fost două luni – aprilie,
iunie); timpul normal termic două luni – iulie și august, dar timpul normal în arealul Dăbuleni
a însemnat valori medii mult mai mari decât în alte areale și maxime de temper atură de
35…38°C asociate cu secetă. Media temperaturii aerului în perioada de vegetaț ie din anul
2016 a fost de 20.68°C, cu doar 0.66°C mai mare decât în 2015 dar cu diferen țe climatice
semnificative. Din punct de vedere pluviometric , timpul excedentar pluviometric (TE) a
predominat doar 2 luni – aprilie și mai, iar cel deficitar pluviometric (TD) 3 luni – din iunie
până în august, ceea ce a determinat apariț ia fenomenelor de aridizare, făcând necesară
aplicarea iriga țiilor . Cantitatea totală de precipit ații înregistrată în sezonul vegetaț ie a fost
de 288.0 l/m2, fiind cu o diferentă semnificativă de 110.0 l/m2 mai mică decât cea din 2015
și reprezentând 40.1% din cantitatea anuală a anului 2016.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
111
Condi țiile climatice în anul 2017
Dup ă temperatura medie anuală de 12.9°C la Dăbuleni , anul 2017 a fost al treilea cel
mai călduros în ordinea descrescătoare a mediei, după anii 2007 ș i 2000, la egalitate cu anul
2015. La nivel global, anul 2017 a fost al doilea an în care temperatura medie globală a fost
> 15.0°C și cel mai cald an înregistrat în absenț a fenomenului El Ninõ (documentele NOAA –
Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă a SUA și declaraț ia OMM – Organizaț ia
Meteorologică Mondială), la egalitate cu cea anului 2016 depășind acest prag c limatic,
marcând continuarea încălzirii climatice. Vom analiza în continuare principalele aspecte
climatice ale anului 2017 în arealul Dăbuleni, cu accent pe cele din perioada de vegetaț ie a
pepenelui verde.
În luna aprilie media lunară a temperaturii aerului a fost de 12.0°C, iar abaterea faț ă
de normală de -0.5°C, ceea ce clasifică luna aprilie ca o lună normală termic (N) (tabelul
4.3.6). Minima lunară de temperatură a fost de 0.4°C înregistrată în decada a treia la data de
22.IV, iar în celelalte do uă decade minimele au fost de 2.3°C și respectiv de 3.1°C . Maxima
lunară a temperaturii aerului a fost de 29.8°C înregistrată în ultima pentadă a lunii la data
de 28.IV, iar în celelalte două decade maximele au fost de 20.4°C și 24.3°C ( tabelul 6.1.3 ).
Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna aprilie 2017 a f o s t d e 6 2 .8 l / m2, iar
abaterea procentuală faț ă de normală de 31.7% determinând clasificarea de lună foarte
ploioasă (FP) ( tabelul 4.3.8), aspect bun pentru rezerva de apă optimă din so l determinând
condi ții foarte bune pentru înființ area culturii.
În luna mai media lunară a temperaturii aerului a fost de 17.8°C, iar abaterea faț ă de
normală de -0.2°C, ceea ce clasifică luna mai ca o lună normală termic (N) ( tabelul 4.3.6 ).
Minima lunar ă de temperatură a fost de 4.7°C înregistrată în d ecada a doua la data de 11.V,
iar în celelalte două decade minimele au fost de 7.4°C și respectiv de11.0°C . Maxima lunară
a temperaturii aerului a fost de 31.4°C înregistrată în ultima zi a lunii la data de 31.V, iar în
celelalte două decade maximele au fost de 27.8°C și 29.0°C ( tabelul 6.1.3 .).
Tabelul 6.1.3/Table 6.1.3
Valori de temperatur ă la Dăbuleni în anul 2017
Temperatures in D ăbuleni in 2017
IANUARIE 2017
Decada TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 10.01.2017 -16.9 2.01.2017 10.6
II 12.01.2017 -21.1 11.01.2017 3.6
III 22.01.2017 -17.3 31.01.2017 1.6
FEBRUARIE 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 2.02.2017 -11.4 4.02.2017 10.2
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
112
II 11.02.2017 -7.1 18.02.2017 10.2
III 21.02.2017 -3.1 24.02.2017 21.2
MARTIE 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 4.03.2017 0 1.03.2017 23.1
II 18.03.2017 0 18.03.2017 19.6
III 27.03.2017 -2 24.03.2017 23.5
APRILIE 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 8.04.2017 2.3 9.04.2017 20.4
II 13.04.2017 3.1 16.04.2017 24.3
III 22.04.2017 0.4 28.04.2017 29.8
MAI 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 10.05.2017 7.4 4.05.2017 27.8
II 11.05.2017 4.7 20.05.2017 29.0
III 28.05.2017 11.0 31.05.2017 31.4
IUNIE 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 9.06.2017 14.1 1.06.2017 33.7
II 16.06.2017 12.9 13.06.2017 34.9
III 21.06.2017 15.3 29.06.2017 41.2
IULIE 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 5.07.2017 13.3 1.07.2017 40.8
II 18.07.2017 14.9 11.07.2017 37.3
III 30.07.2017 14.5 22.07.2017 37.6
AUGUST 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 2.08.2017 16.1 5.08.2017 40.4
II 19.08.2017 14.9 12.08.2017 37.3
III 31.08.2017 11.0 27.08.2017 35.7
SEPTEMBRIE 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 6.09.2017 9.8 2.09.2017 36.5
II 14.09.2017 10.6 17.09.2017 36.9
III 29.09.2017 6.7 24.09.2017 27.0
OCTOMBRIE 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 3.10.2017 2.7 5.10.2017 29.0
II 12.10.2017 5.5 20.10.2017 29.4
III 31.10.2017 2.3 21.10.2017 27.5
NOIEMBRIE 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 6.11.2017 0 2.11.2017 18.8
II 12.11.2017 2.3 13.11.2017 20.0
III 29.11.2017 -1.6 23.11.2017 16.5
DECEMBRIE 2017
TEMPERATURA MINIM Ă (0C) TEMPERATURA MAXIM Ă (0C)
I 10.12.2017 -3.5 9.12.2017 16.9
II 20.12.2017 -3.1 16.12.2017 17.6
III 22.12.2017 -6.7 25.12.2017 18.4
(Sursa: Date prelucrate din arhiva de date a sta ției meteorologice a Centrului de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe
Nisipuri D ăbuleni ( C.C.D.C.P.N. Dăbuleni ).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
113
Cantitatea lunar ă de precipita ții înregistrată în luna mai 2017 a fost de 78.5 l/m2, iar
abaterea procentuală faț ă de normală de 21.5% determinând clasificarea de lună ploioasă
(P) (tabelul 4.3.8), aspect bun pentru rezerva de apă optimă din sol determinând condiț ii
foarte bune pentru dezvoltarea culturii.
În luna iunie media lunară a temperaturii aerului a fost de 24.0°C, iar a baterea faț ă de
normală de 1.8°C, ceea ce clasifică luna mai ca o lună călduroasă (CL) (tabelul 4.3.6). Minima
lunară de temperatură a fost de 12.9°C înregistrată în decada a doua la data de 16.VI, iar în
celelalte două decade minimele au fost de 14.1°C și respectiv de 15.3°C . Maxima lunară a
temperaturii aerului a fost de 41.2°C înregistrată în penultima zi a lunii la data de 29.VI, iar
în celelalte două decade maximele au fost de 33.7°C și 34.9°C ( tabelul 6.1.3 ) ceea ce arată că
maximele termice au crescu t cu 10°C fa ță de luna precedentă. Valoarea de 41.2°C este un
record climatic al lunii iunie 2017 pentru întreaga țară, fiind singura valoare ≥ 40.0°C din
Oltenia (dar și din ț ară) înregistrată în iunie 2017, ceea ce arată un topoclimat deosebit de cald
față de restul țării, aspect datorat solului nisipos al cărui albedou este de 35 -43% reflectând o
bună parte din radia ția solară incidentă și încălzind astfel aerul . Aceasta a determinat o
dezvoltare rapidă a culturii de pepene verde.
Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna iunie 2017 a fost de 17.4 l/m2,
iar abaterea procentuală faț ă de normală de -71.4% determinând clasificarea de lună excesiv
de secetoasă (ES) ( tabelul 4.3.8), aspect grav pentru rezerva de apă din sol care s -a redus
rapid, mai ales că și cerinț ele plantelor faț ă de apă erau maxime pentru dezvoltarea culturii
determinând necesitatea irigării.
În luna iulie media lunară a temperaturii aerului a fost de 24.8°C, iar abaterea faț ă de
normală de 0.6°C, ceea ce clasifică luna iunie ca o lună normală termic (N) ( tabelul 4.3 .6).
Minima lunară de temperatură a fost de 13.3°C înregistrată în decada I la data de 5.VII, iar în
celelalte două decade minimele au fost de 14.9°C și respectiv de 14.5°C . Maxima lunară a
temperaturii aerul ui a fost de 40.8°C înregistrată în prima zi a lunii la data de 1.VII în timpul
valului de căldură de la finalul lunii iunie și începutul lunii iulie, iar în celelalte două decade
maximele au fost de 37.3°C și 37.6°C ( tabelul 6.1.3 ). Acest fapt a determinat continuarea
dezvoltării rapide a culturii de pepene verde.
Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna iulie 2017 a fost de 120.8 l/m2,
iar abaterea procentuală faț ă de normală de 102.0% determinând clasificarea de lună
excesiv de ploioasă (EP) (tabelul 4.3.8 ), aspect deosebit de bun pentru rezerva de apă din sol
care s -a refăcut rapid, mai ales că și cerin țele plantelor faț ă de apă erau maxime pentru
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
114
dezvoltarea culturii. Cea mai mare parte a precipitaț iilor au fost înregistrate în intervalul 1 –
2.VII, imediat după valul de căldură. Valul de ploi torenț iale din intervalul 1 -2.VII.2017 ,
suvenit imdiat după valul de căldură de la finalul lunii iunie, a fost cel mai important din vara
deosebit de călduroasă 2017 determinând produc ții record la cultura de porumb, fapt care
a făcut ca România să surclaseze pe piaț a mondială a cerealelor unii producători importanț i
ca de exemplu Rusia. În aceste condiț ii de căldură și umiditate în sol dezvoltarea culturii a
fost optimă. Valul de ploi torenț iale din intervalul 1 -2.VII.2017 , survenit imediat după valul
de căldură de la finalul lunii iunie, a fost cel mai important din vara deosebit de călduroasă
2017 determinând produc ții record la cultura de porumb, fapt care a făcut ca România să
surclaseze pe piaț a mondială a cerealelor unii producători importanț i ca de exemplu Rusia.
În luna august media lunar ă a temperaturii aerului a fost de 24.8°C, iar abaterea
acesteia faț ă de normală de 1.2°C ceea ce determină clasificarea de lună călduroasă (CL)
(tabelul 4.3.6). Minima lunară de temperatură a fost de 11.0°C înregistrată în ultima zi a lunii
la data de 31.VIII, iar în celelalte două decade minimele au fost de 16.1°C și respectiv de
14.9°C, semnificând o scădere progresivă a temperaturii aerului. Maxima luna ră a
temperaturii aerului a fost de 40.4°C înregistrată în prima pentadă a lunii la data de 5.VIII în
timpul valului de căldură de la finalul lunii iulie și începutul lunii august, iar în celelalte două
decade maximele au fost de 37.3°C și 35.7°C (tabelul 6.1.3) cu aceeași semnificaț ie ca mai
sus. Acest fapt a determinat continuarea dezvoltării rapide a culturii de pepene verde.
Cantitatea lunară de precipita ții înregistrată în luna august 2017 a fost de 28.8 l/m2,
iar abaterea procentuală faț ă de normală de -18.2% determinând clasificarea de lună pu țin
secetoasă (PS) ( tabelul 4.3.8), aspect care arată necesitatea irigaț iilor, mai ales că și cerinț ele
plantelor faț ă de apă erau maxime pentru dezvoltarea culturii.
Ca o concluzie generală pentru anul 2017 , în perioada de vegetaț ie a pepenelui verde
timpul normal (TR) s -a realizat în trei luni – aprilie, mai iulie; timpul cald (TC) a fost două
luni – iunie, august); dar timpul normal în arealul Dăbuleni a însemnat valori medii mult mai
mari decât în alte areale și maxime de temperatură de 35…40°C asociate cu secetă. Media
temperaturii aerului în perioada de vegetaț ie din anul 2017 a fost de 20.60°C, cu doar 0.58°C
mai mare decât în 2015 și cu 0.08°C mai mică decât în 2016 dar cu diferenț e climatice
sem nificative. Din punct de vedere pluviometric , timpul excedentar pluviometric (TE) a
predominat 3 luni – aprilie, mai și iulie, iar cel deficitar pluviometric (TD) 2 luni – iunie,
august, ceea ce a determinat apariț ia fenomenelor de aridizare , făcând necesară aplicarea
iriga țiilor . Cantitatea totală de precipita ții înregistrată în sezonul vegetaț ie a fost de 326.6
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
115
l/m2, fiind cu o diferentă semnificativă de 71.4 l/m2 mai mică decât cea din 2015 și
reprezentând 44.0% din cantitate anuală a anului 2017.
Concluzii
În perioada desfășurării cercetării practice (2015- 2017), media generală a
temperaturii aerului a fost de 20.43°C, iar cea mai caldă perioadă de vegetaț ie după media
perioadei de vegetaț ie, a fost în anul 2016 cu media generală de 20.68°C, dar cele mai mari
temperaturi maxime lunare s -au înregistrat în 2017 în care trei luni iunie, iulie și august au
avut maxime lunare de temperatură > 40.0°C (41.2°C, 40.8°C și 40.4°C), iar valoare de 41. 2°C
este record climatic pentru anul 2017 al lunii iunie pentru întreaga țară. Zilele cu arșiț ă și
caniculă au fost frecvente. Timpul cald (TC = suma abaterilor + fata de normale) a avut
ponderea de 44.4% egală cu cea a timpului normal termic dar aici nor malul termic este cu
medii lunare mai mari decât în alte areale ale tării, iar cea a timpului răcoro s (TR = suma
abaterilor ( -) față de normal) de 11.2%. Procesele asociate aridizării climatului s -au
manifestat în cei trei ani în perioadele secetoase. Temp eraturile ridicate care determină
fenomenele de arșiț ă și caniculă au fost frecvente în 88.8% din lunile cercetării practice.
Media cantită ților de precipita ții în sezonul de vegetaț ie din cei trei ani a fost de 337.5 l/m2,
ceea ce reprezintă 46.1% din media celor trei ani – asigurând conditiile necesare pepenelui
verde. Timpul excedentar pluviometric a avut o pondere egală cu cea a timpului deficitar
pluviometric pe ansamblul celor 18 luni de cercetare experimentală, câte 9 luni din fiecare
categorie (50 .0%), iar timpul normal pluviometric 0.0 %, dar cea mai deficitară perioadă a
fost în 2016 în care cantitatea totală de precipitaț ii a fost de 288.0 l/m2 .
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
116
Capitolul 7
Rezultate obținute
7.1. Exp erien ța I. Cercet ări privind modul de comportare a unor
cultivaruri de pepene verde pe solurile nisipoase din sud -vestul
Olteniei (Dăbuleni)
Sortimentul de pepeni verzi cultivat în țara noastr ă s-a îmbogăț it în ultimii ani ca
urmare a pătrunderii pe piaț a românească a soiurilor și hibrizilor F1 care se cultivă în
Uniunea Europeană dar și a celor creaț i și omologa ți la noi.
De cele mai multe ori aceste cultivaruri sunt create pentru anumite condiț ii și de aceea
se impune efectuarea unor studii cu privire la modul de comportare al acestora în condi țiile
în care cultivatorii doresc s ă înființ eze cultura.
În perioada 2015 -2017 s -au studiat un num ăr de 12 cultivaruri de pepene verde cu
scopul de a cunoaște anumite caracteristici biologice și tehnologice ale acestora și anume:
modul de comportare în condiț iile pedo -climatice de pe nisipurile din sud -vestul României
(Dăbuleni), timpurietatea, productivitatea, calitatea fructelor și nu în ultimul rând rezistenț a
la boli și dăunători.
7.1.1. Valorile medii ale elementelor de creștere și fructificare la
cultivarurile de pepene verde luate în studiu înregistrate în anul 2015.
Cercetările prezentate se raportează la anul 2015 și au fost efectuate în cadrul SCD
Dăbuleni. Tehnologia aplicată este cea clasică, iar elementele specifice cercetărilor sunt
prez entate în tabelul 5.2.
Determin ări morfologice înregistrate în anul 2015.
Pentru o mai bună cunoaștere a caracterelor individuale ale cultivarurilor de pepene
verde luate în studiu, cu importanț ă practică în stabilirea tehnologiei de cultură, s -au efectuat
determinări cu privire la lungimea vrejilor. Aceste determinări au fost efectuate în faza de
formare a fructelor .
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
117
Lungimea vrejilor este un caracter morfologic important care carcterizeaz ă
vigurozitatea soiului (hibridului) studiat. În condiț iile specifice anului, lungimea vrejilor la
cele 12 cultivaruri a variat de la 1,33 m la Susy F1 la 1,61 m la Grand Baby F1 (figura 7.1.1.).
Fig. 7.1.1. Lungimea vrejului în func ție de cultivarul studiat/
The length of the plant according to the studied cu ltivar
S-au remarcat prin lungimea vrejului hibrizii Grand Baby F1 (1,61 m), Fantasy F1
(1,56 m), Huelva F1 (1,55 m) și Baronesa F1 ( 1,54 m) urmate de soiurile autohtone Oltenia
cu 1,48 m și Dulce de Dăbuleni cu 1,45 m. Din datele prezentate se constată că hibrizii
proveni ți din import s -au prezentat bine în condiț iile climatice ale arealului de cultură de la
Dăbuleni.
Temperaturile sc ăzute înregistrate în anul 2015 imediat după plantare au influenț at
în mod negativ creșterile vegetative ale tinerelor plante. De asemenea, trebuie remarcat
faptul că în perioada de vegetaț ie a survenit o ploaie care a fost înso țită de grindină și care a
influenț at în mod negativ dezvoltarea plantelor și evident creșterea lăstarilor. Aceștia s -au
refăcut greu, creșterile în l ungime ale vrejilor nu au mai ajuns la dimensiunile caracteristice,
lucru care s -a răsfrânt și asupra elementelor de produc ție.
Determin ări fiziologice înregistrate în anul 2015.
În faza de creștere intens ă a fructelor au fost efectuate o serie de determinări
fiziologice care au vizat intensitatea fotosintezei și a transpiraț iei plantelor de pepene verde.
Aceste observaț ii au fost efectuate în cursul aceleiași zile la orele 9 dimineaț a , 12 și 15 după
amiaza.
Fotosintez a a înregistrat valori diferite pentru fiecare cultivar în parte, dar și pentru
fiecare etap ă de înregistrare a zilei (tabelul 7.1.1.). Valorile înregistrate la ora 9 dimineaț a au
00,511,52
1,351,45 1,481,331,541,381,551,41,561,41,61
1,41Lungime vreji/Leangth of the
plant (cm)
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
118
variat de la 5,44 µmol CO 2/m2/s la Tarzan F1 la 24,71 µmol CO 2/m2/s la Fantasy F1,
evidenț iindu -se printr -o fotosinteză intensă cultivarul românesc De Dăbuleni și hibridul
provenit din import Grand Baby F1.
Variaț ia diurnă a fotosintezei este influnț ată de condiț iile de mediu, în mod special de
temperaturile din perioada înregistrărilor, cu v ariaț ii diferite de la un cultivar la altul. Cele
mai mari acumulări de substanț e organice s -au înregistrat la ora 12 la soiul De Dăbuleni
(28,25 µmoli CO 2/m2/s), la hibrizii Baronesa F 1 (25,57 µmoli CO 2/m2/s), Fantasy F 1 (24,32
µmoli CO 2/m2/s) și Huelva F 1 (24,08 µmoli CO 2/m2/s).
Pentru observaț iile efectuate la ora 12 este de remarcat faptul c ă soiul autohton Dulce
de Dăbuleni care la ora 9 a avut o valoare a fotosintezei de 11,65 µmoli CO 2/m2/s la ora 12 a
înregistrat o scădere destul de ridicată ajungând a 5,33 µmoli CO 2/m2/s ceea ce
demonstrează că acest soi este influenț at în mod negativ de creșterea temperaturilor care
are loc în mod evident în cursul zilei dar în mod special în zona nisipurilor din Oltenia.
Această scădere se păstrează pe întreaga d urată a zilei și se reliefează în valoarea mediei pe
întreaga zi care este cea mai scăzută (10,18 µmoli CO 2/m2/s) în compara ție cu ceilelalte 11
cultivaruri. De remarcat este hibridul Tarzan F1 care la ora 9 avea o valoare a fotosintezei de
5,44 µmoli CO 2/m2/s iar la ora 12 a crescut la 20,82 µmoli CO 2/m2/s ca apoi la ora 15 să
atingă cea mai mare valoare, de 22,16 µmoli CO 2/m2/s, în comparaț ie cu celelalte cultivaruri.
Aceste observaț ii recomandă hibridul Tarzan F 1 pentru valorile fotosintezei ridicate în
condi țiile de temperatură de la Dăbuleni.
Tabelul 7.1.1./Table 7.1.1
Variația diurn ă a fotosintezei în func ție de cultivarul studiat/
The diurnal variation of photosynthesis according to the studied cultivar
Cultivarul/
The cultivar Valoarea fotosintezei (µmol CO 2/m2/s)/
The value of photosynthesis (µmol CO 2/m2/s)
Ora 9/
9 o'clock Ora 12/ 12
o'clock Ora 15/15
o'clock Media/
Average
De D ăbuleni 21,47 28,25 15,28 21,66
Dulce de D ăbuleni 11,65 5,33 13,56 10,18
Oltenia 13,57 12,73 24,65 16,98
Susy F1 16,67 20,98 17,37 18,34
Baronesa F1 17,65 25,57 13,91 19,01
Oneida F1 13,50 16,20 18,79 16,17
Huelva F1 14,45 24,08 11,46 16,66
62-269 F1 15,12 21,21 18,79 18,37
Fantasy F1 24,71 24,32 21,84 23,62
Tarzan F1 5,44 20,82 22,16 16,14
Grand Baby F1 24,16 15,00 7,96 15,70
LF-6720 F1 18,15 13,69 10,17 14,00
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
119
Creșterea temperaturi la orele dup ă amiezii (1500) au determinat scăderi ale
fotosintezei la majoritatea soiurilor și hibrizilor, cele mai mari acumulării organice
înregistrându -se la soiul Oltenia (24,65 (µmoli CO 2/m2/s).
Media zilnic ă ne indică o bună comportare la condiț iile de mediu a hibridului Fantasy
F1 a cărui valoare medie zilnică a fotosintezei a fost de 23,62 µmoli CO 2/m2/s cu o acumulare
constantă pe întreaga durată a zilei urmat de soiul De Dăbuleni cu o valoare a fotosintezei de
21,66 µmoli CO 2/m2/s. Hibrizii Susy F1, Oneida F1 și 62 -269 F1 s -au comportat bine la
condi țiile de temperatură din arealul de cultură deoarece variaț ia fotosintezei nu a
înregistrat fluctuaț ii foarte mari la cele 3 ore de observaț ii, recomandând acești hibrizi
pentru adaptabilitatea lor.
O dat ă cu înregistratea valorilor fotosintezei au fost înregistrate și valorile
transpiraț iei care are efecte majore asupra acumulărilor și implicit asupra p roduc ției de
fructe la unitatea de suprafaț ă.
Principalii factori care influenț ează intensitatea transpiraț iei sunt: temperatura
aerului, umiditatea relativă a aerului și curenț ii de aer. Valoarea transpiraț iei a fost mică la
ora 9 deoarece temperatura aer ului a fost mai mică și umiditatea relativă mai ridicată, fiind
cuprinsă între 1,01 mmoli H 2O/m2/s la soiul Dulce de Dăbuleni și 3,51 mmoli H 2O/m2/s la
hibrizii Susy F1 și Fantasy F1 (tabelul 7.1.2). Soiurile autohtone au o pierdere mai mică de
apă la această oră comparativ cu hibrizii proveniț i din import.
Tabelul 7.1.2/Table 7.1.2
Variația diurn ă a transpiraț iei în funcț ie de cultivarul studiat/
The diurnal variation of perspiration according to the studied cultivar
Cultivarul/The
cultivar Valoarea transpira ției (mmoli H 2O/m2/s)/
The value of perspiration/ (mmoli H 2O/m2/s)
Ora 9/
9 o'clock Ora 12/ 12
o'clock Ora 15/15
o'clock Media/
Average
De D ăbuleni 1,02 3,74 3,53 2,76
Dulce de D ăbuleni 1,01 2,47 2,15 1,87
Oltenia 1,42 2,83 3,64 2,63
Susy F1 3,51 3,56 5,13 4,06
Baronesa F1 1,87 3,00 3,33 2,73
Oneida F1 2,32 3,27 4,09 3,22
Huelva f1 2,26 3,49 4,01 3,25
62-269 F1 1,87 3,14 3,92 2,97
Fantasy F1 3,51 3,56 5,13 4,06
Tarzan F1 2,78 4,52 4,41 3,90
Grand Baby F1 2,95 3,56 4,51 3,67
LF-6720 F1 2,47 3,00 4,06 3,17
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
120
Odat ă cu creșterea temperaturii și scăderea umidităț ii relative, a crescut și
transpiraț ia, cele mai mari pierderi de apă prin transpiraț ie înregistrându -se la ora 15 la
hibrizii Susy F1 și Fantasy F1. Se poate spune că to ți hibrizii proveniț i din import s -au
remarcat prin valorile transpiraț iei ridicate cuprinse între 3,33, – 5,13 mmoli H 2O/m2/s
comparativ cu soiurile autohtone care nu au depășit valoarea de 3,6 mmoli H 2O/m2/s.
Determinările fiziologice efectuate în anul 2015 , în condi țiile climatice specifice
acestui an recomandă soiurile românești datorită adaptabilităț ii la remperaturile ridicate din
această zonă.
Determin ări biochimice efectuate la fructele de pepene verde
Compozi ția chimică a fructelor de pepeni verz i este complexă și variată, fiind o
particularitate genetică determinată de specie și soi.
Conținutul în ap ă și în substanț ă uscată totală sprijină nu numai randamentul în
produse finite, ci și precizarea sortimentului de soiuri, care se pot cultiva pe sol urile
nisipoase. Aprecierea produc ției după acest criteriu, ar da posibilitatea stimulării
producătorilor, pentru realizarea de produc ții calitativ superioare.
Cultivarurile studiate s -au comportat bine din punct de vedere al calită ții fructelor în
condi țiile climatice ale anului 2015 (tabelul 7.1.13).
Toate cultivarurile de pepeni verzi au acumulat în fructe, un procent de substan ță
uscată totală (SUT) mai mare de 8%, (date regăsite în literatura de specialitate). Cel mai mare
conținut a fost înregistrat la cultivarele: Fantasy F1 (13,11%), LF 6720 F1 (13,08%), Huelva
F1 (12,91%), Susy F1 (12,73%), Oneida F1 (11,85%), Tarzan F1 (11,07%).
Dacă temperatura este ridicată, substanța uscată se poate pierde printr -o respirație
excesivă. Într -un sezon foarte cald, dar cu umiditate în sol, substanța uscată va rămâne mai
mare, ca urmare a reducerii în intensitate a procesului de respirație ( KELLOCK și colab., 1995;
GEREMEW și colab., 2007). Pentru a evita aceste probleme, în condiț iile climatice ale zonei s -a
asigurat necesarul de umiditate în sol, cultura fiind irigată. Asigurarea umidităț ii normale a
solului, pe fondul temperaturilor ridicate a condus la o acumulare bună a asimilatelor în
pepenii verzi.
Cu creșterea cantită ții de substanț ă uscată totală, scade procentual și cantitatea de apă
din fructe. La cultivarele de pepeni verzi studiaț i, cantitatea de apă a fost cuprinsă între 86,89
% la cultivarul Fantasy F 1 și 90,80 % la cultivarul De Dăbuleni asigurându -se astfel o
corela ție pozitivă între cele două elemente.
Apa asigur ă fructelor proaspete, frăgezime și suculență. Pe perioada păstrării, apa
liberă trebuie menținută la valorile specifice speciei și soiului de fructe, pentru a asigura
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
121
turgescența celulelor și țesuturilor și pentru a menține însușirile c alitative ale unui produs
proaspăt.
Tabelul 7.1.3/Table 7.1.3
Comportarea cultivarelor de pepeni verzi din punct de vedere a calit ății fructelor,
în anul 2015/ Behavior of watermelon cultivars in terms of fruit quality,
in 2015 year
Cultivarul/
The cultivar Apă/
Water
(%) SUT/ Total
dry matter
(%) SUS/ The
soluble
solids
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid malic/
100g s.p) Glucide/
Carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100g
s.p)
De D ăbuleni 90,80 9,20 9,0 0,12 7,47 7,92
Dulce de
Dăbuleni 90,41 9,59 9,3 0,14 7,72 8,80
Oltenia 90,25 9,75 9,5 0,14 7,90 7,04
Susy F1 87,27 12,73 9,7 0,16 8,00 8,8
Baronesa F1 90,57 9,43 9,1 0,16 7,55 10,12
Oneida F1 88,15 11,85 9,6 0,14 8,00 9,68
Huelva F1 87,09 12,91 9,6 0,18 7,97 9,24
62-269 F1 90,61 9,39 9,1 0,10 7,55 9,68
Fantasy F1 86,89 13,11 10,7 0,20 8,90 12,32
Tarzan F1 88,93 11,07 9,7 0,11 8,00 10,56
Grand baby F1 89,45 10,55 9,2 0,14 7,60 10,12
LF 6720 F1 86,92 13,08 9,9 0,18 8,21 7,92
Media/
Average 88,94 11,06 9,51 0,15 7,89 9,35
Date din
literatura de
specialitate/
Data from the
literature 92-94 6-8 8 – 12 0,5 4,5-11,3 9,00
Substanț a uscată solubilă (SUS) a prezentat valori cuprinse între 9,00 % la cultivarul De
Dăbuleni și 10,70 % la cultivarul Fantasy F 1 valori cuprinse între cele citate de literatura de
specialitate. Cultivarurile care au acumulat o cantitate mai mare de substanț ă uscată totală
au acumulat și o cantitate mai mare de substanț ă uscată solubilă.
Acizii sunt compu și chimici care dau valoarea organoleptică. În funcție de raporturile
în care se găsesc cu glucidele solubile și taninurile, determină gustul caracteristic pe care îl
au fructele. Prezența lor în compoziția chimică a fructelor ajunse la maturitatea de consum,
imprimă acestora gustul de acru sau de acid, diferențiat ca intensitate, de la un produs la
altul. Aciditatea este mai pronunțată la fructele aflate în stadiul de creștere și scade la
maturitatea de consum. Aciditatea fructelor a fost foarte scăzută, fiind cuprinsă între 0,10 –
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
122
0,20 g acid malic/ 100g s.p . Con ținutul scăzut al acidităț ii conferă acestor fructe un gust dulce,
plăcut, cu o frăgezime și suculenț ă deosebită, datorită cantităț ii mari de apă .
Glucidele existente în propor ție de 75 % din substanța uscată sunt reprezentate în
mare parte de zaharuri simple, ușor asimilabile (glucoză, galactoză, fructoză). Prezența
glucidelor simple în fructe contribuie la scurtarea perioadei de păstrare a acestora în rețeaua
comercială, deoarece zaharurile simple sunt substanțe o rganice ușor descompuse de către
enzimele proprii sau de cele ale microorganismelor, care se găsesc pe coajă, rezultând
modificări biochimice nedorite. Glucoza, fructoza și zaharoza reprezintă glucidele solubile
ale produselor horticole, sunt solubile în a pă și conferă acestora gustul dulce. Cantitatea de
glucide din fructele de pepeni verzi a prezentat valori diferenț iate în func ție de cultivarul luat
în studiu și condiț iile de climă. Conț inutul de glucide a fost cuprins între 7,47% la cultivarul
De Dăbule ni și 8,90% la cultivarul Fantasy F1. Cultivarele: Dulce de Dăbuleni, De Dăbuleni și
Oltenia ameliorate la Staț iunea Dăbuleni, au prezentat un conț inut bun de glucide și de
substan ță uscată.
Conținutul în vitamina C este un caracter de soi și poate fi influenț at de condiț iile de
cultur ă și de cele climatice. S -au evidenț iat cultivarele: Fantasy F1(12,32 mg100g s.p), Tarzan
F1 (10,56mg100g s.p), Baronesa F1 (10,12 mg100g s.p), Grand Baby F1(10,12 mg 100g s.p).
Determin ări de produc ție înregistrate în anul 2015
Produc țiile realizate de soiurile și hibrizii de pepeni verzi luaț i în studiu sunt
determinate de potenț ialul productiv al fiec ărui soi sau hibrid, dar și condiț iile climatice ale
anului de cultură și gradul de adaptabilitate al acestora la condiț iile naturale existente.
Aceste determinări au vizat: numărul mediu de fructe recoltate/plantă, greutatea medie
/fruct precum și produc ția totală pe fecare cultivar în parte. O atenț ie deosebită a fost
acordată timpurietăț ii la cultivarurile luate în stud lui.
Greutatea medie a unui fruct de pepene verde a variat de la 2,4 kg la hibridul LF -6720
F1 la 5,3 kg la Fantasy F1 (figura 7.1.2), este un caracter de soi, dar foarte variabil ă în func ție
de condi țiile climatice și etapele tehnologice asigurate.
Cele mai mari fructe s -au înregistrat la hibridul Fantasy F1 (5,3 kg/fruct), urmat de
soiul De Dăbuleni și hibridul Baronesa F1 cu 4,5 kg/ fruct și apoi hibridul Huleva F1 cu 4,4
kg/fruct. Hibizii LF 6270 F1, Grand Baby F1, Susy F1 și Tarzan F1 au realizat fruc te cu cea
mai mică greutate (2,4 – 2,9 kg/fruct) acest impediment fiind un caracter foarte important
pentru comercializare deoarece sunt și timpurii (fig. 7.1.2), iar pre țul de desfacere i- ar face
greu de comercializat dacă ar avea și fructe de dimensiuni mari.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
123
Fig. 7.1.2. Influenț a cultivarului asupra num ărului de fructe/plantă și greută ții
medii a unui fruct de pepene verde, în anul 2015/ The influence of the cultivar on the
number of fruit / plant and the average weight of a fruit of watermelon in 2015 year.
Diferenț ele dintre cultivaruri sunt apreciabile, iar valorile nu reprezintă totdeauna un
element de calitate însă poate contribui la stabilirea acesteia.
Un alt caracter de produc ție foarte important este reprezentat de numărul mediu de
fructe recoltate pe plantă. Acesta se corelează într -o oarecare măsură cu greutatea medie a
unui fruct în sensul că, la un număr mare de fructe/plantă greutatea acestora este mai mică,
și crește la un număr mic de fructe/plantă. Cel mai m are număr de fructe/plantă s -a
înregistrat la soiul Dulce de Dăbuleni și hibridul LF 6270 F1.
Recoltarea fructelor de pepene verde s -a făcut în trei etape, respectiv la data de 8 iulie,
14 iulie și 22 iulie. Produc țiile ob ținute la fiecare recoltare au fos t dependende de soiul
(hibridul) cultivat corespunzător cu gradul de timpurietate al acestora (figura 7.1.3)
La data de 8 iulie au ajuns la maturitate fructele de la to ți cei nou ă hibrizi luaț i în
studiu, produc țiile realizate la această dată fiind cuprins e între 9 -27 t/ha. S -a remarcat prin
timpurietatea produc ției hibridul Fantasy F1care a realizat 27 t/ha și Huelva cu 20,6 t/ha.
Soiurile autohtone De Dăbuleni, Dulce de Dăbuleni și Oltenia, nu au ajuns la maturitate la
această dată. La cea de -a doua etapă recoltare, respectiv la data de 14 iulie s -au efectuat
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
124
recoltări și la soiurile De Dăbuleni și Dulce de Dăbuleni, produc țiile fiind de 3,7 t/ha la De
Dăbuleni, respectiv 2,6 t/ha la Dulce de Dăbuleni.
Fig. 7.1.3. Dinamica produc ției de pepene verde în func ție de cultivar/
The dynamics of watermelon production by variety
La hibrizii de provenienț ă străină la această dată au fost realizate produc ții cuprinse
între 6,1 t/ha la LF -6720 F1 și 10,5 t/ha la 62- 269 F1. La soiul Oltenia, fructele nu au ajuns
la maturitate nici la această dată, întreaga cantitate fiind recoltată la data de 22 iulie. La
această dată s -a recoltat cea mai mare parte din produc ție la soiul Dulce de Dăbuleni (30,3
t/ha) și la De Dăbuleni (21,7), iar la ceilal ți hibrizi s -au ob ținut pro ducții mici, între 0,8 -4,8
t/ha.
Numărul de fructe/plantă și greutatea medie a unui fruct au influenț at produc ția
totală de pepene verde. În condiț iile climatice specifice anului 2015 plantele de pepene verde
nu și -au putut pune în valoare adevăratul potenț ial productiv, producț iile realizate fiind
cuprinse între 21,8 -34,7 t/ha ( tabelul 7.1.4 ). Hibridul Fantasy F1 a realizat cea mai mare
produc ție totală (34,7 t/ha), urmat de soiul Dulce de Dăbuleni cu o produc ție de 33 t/ha și
hibridul Huelva F1 cu 30,3 t/ ha.
În datele tabelului 7.1.4 sunt prezentate produc țiile înregistrate pe fecare cultivar în
parte precum și diferenț ele de produc ție între acestea având ca martor cele trei soiuri
autohtone.
Soiurile Dulce de D ăbuleni și Oltenia au înregistrat sporuri de produc ție de7,5 t/ha și
respectiv 1,7 t/ha în comparaț ie cu soiul De Dăbuleni. Sporuri de produc ție pozitive au
05101520253035
1713,3 14,620,6
12,527
14,1
9,6 9
3,7 2,66,5
9,2 7,27,6
10,56,8
6,2
6,76,121,730,3
27,21,24,82,72,1
4,30,8
2,2
5,5
3,6Producția (t/ha)/ The
production22.iul
14.iul
08.iul
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
125
înregistrat și hibrizii Fantasy F1 cu 9,2 t/ha, Huelva F1 cu 4,8 t/ha, Baronesa F1 cu 2 t/ha și
62-269 F1 cu 1,8 t/ha.
Având soiul Dulce de Dăbuleni ca martor care a realizat o produc ție de 33 t/ha acesta
a fost depășit numai de hibridul Fantasy F1, care a avut un spor de produc ție de 1,7 t/ha faț ă
de martor. Pentru soiul Oltenia- martor, cu o producț ie totală de 27,2 t/ha acesta a fost
depășit de soiul Dulce de Dăbuleni cu 5,8 t/ha și de hibrizii, Fantasy F1 cu 7,5 t/ha, Huelva
F1 cu 3,1 t/ha, Baronesa F1 cu 0,3 t/ha și 62 -269 F1 cu 0,1 t/ha.
Tabelul 7.1.4/Table 7.1.4
Producția total ă de pepeni verzi în func ție decultivar, în anul 2015/
Total production of watermelons by variety in 2015
Cultivarul/The
cultivar Produc ția/The
production
(t/ha) Diferen ța (t/ha) fa ță de/
Difference to:
De D ăbuleni Dulce de
Dăbuleni Oltenia
De D ăbuleni 25,5 Mt. -7,5 -1,7
Dulce de D ăbuleni 33,0 +7,5 Mt. +5,8
Oltenia 27,2 +1,7 -5,8 Mt.
Susy F1 24,7 -0,8 -8,3 -2,5
Baronesa F1 27,5 +2,0 -5,5 +0,3
Oneida F1 24,6 -0,9 -8,4 -2,6
Huelva F1 30,3 +4,8 -2,7 +3,1
62-269 F1 27,3 +1,8 -5,7 +0,1
Fantasy F1 34,7 +9,2 +1,7 +7,5
Tarzan F1 22,7 -2,8 -10,3 -4,5
Grand Baby F1 21,8 -3,7 -11,2 -5,4
LF-6720 F1 24,7 -0,8 -8,3 -2,5
DL 5% = 14,9 t/ha
În concluzie, hibridul Fantasy F1 a valorificat cel mai bine condiț iile mai pu țin
favorabile ale anului de cultur ă 2015 remarcându -se atât prin greutatea medie a fructului,
cât și prin timpurietate și produc ția totală realizată.
7.1.2. Rezultate obținute în anul 2016
Observa țiile și determinările au continuat și în anul 2016 pentru a vedea modul de
comportare al celor 12 cultivaruri luate în studiu.
Determin ările morfologice care au vizat lungimea vrejilor de pepene verde au fost
efectuate la 30 de zile de la plantare. Aceasta a fost cuprinsă între 1,84 -2,35 m. Cele mai mari
creșteri s -au înregistrat la cultivarurile Huelva F1 (2,35 m), Oneida F1 (2,14 m) Dul ce de
Dăbuleni (2,11 m) și Oltenia și LF 6720 F1cu creșteri de peste 2,0 m ( tabelul 7.1. 5)
Tabelul 7.1.5/Table 7.1.5
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
126
Observații și determin ări biometrice/
Biometric observations and determinations
Cultivarul/
The cultivar
Lungime vreji/ Length
of plant
(m)
Data înfloritului/
Date of flowering Data leg ării primelor
fructe/ The date of
the first fruits
De D ăbuleni 1,86 13.06 22.06
Dulce de D ăbuleni 2,11 10.06 24.06
Oltenia 2,03 10.06 20.06
Susy F1 1,91 02.06 09.06
Baronesa F1 1,98 06.06 13.06
Oneida F1 2,14 02.06 10.06
Huelva F1 2,35 02.06 10.06
62-269 F1 1,88 07.06 15.06
Fantasy F1 1,84 06.06 13.06
Tarzan F1 1,89 07.06 15.06
Grand Baby F1 1,86 03.06 10.06
LF 6720 F1 2,06 03.06 10.06
În condi țiile anului 2016, înfloritul s -a declanșat la data de 2 iunie la hihrizii Susy, Oneida
și Huelva, la data de 3 iunie la hibrizii Grand Baby și LF 6720 și în perioada 6 -7 iunie la ceilal ți
hibrizi. Soiurile autohtone au înflorit mai târziu, respectiv în perioada 10 -13 iunie (tabelul
7.1.5). Data înfloritului ne indic ă timpurietatea soiurilor și hibrizilor studiaț i în condiț iile
climatice impuse de arealul de cultură.
Legarea primelor fructe a avut loc în perioada 9 -15 iunie la cultivarurile de
provenienț ă străină și în perioada 20 -24 iunie la soiu rile autohtone. Acest element
recomandă hibrizii proveniț i din import pentru timpurietatea lor.
Determin ările fiziologice au fost efectuate, ca și în anul precedent în același interval
orar respectiv ora 9 dimineaț a, la ora 12 și la ora 15 după amiaza.
La ora 9 valorile ratei fotosintezei au fost cuprinse între 4,14 µmol CO 2/m2/s la 62 –
269 F1 și 27,57 µmol CO 2/m2/s la hibridul Oneida F1 (tabelul 7.1.6). Se constată o rată
scăzută a fotosintezei la 7 din cele 12 cultivaruri luate în studiu.
La ora 12 fotosinteza a avut valori cuprinse între 7,12 µmol CO 2/m2/s la 62 -269 F1 și
25,83 µmol CO 2/m2/s la hibridul Grand Baby F1, iar la ora 15 între 4,70 µmol CO 2/m2/s la
hibridul Grand Baby F1 și 26,03 µmol CO 2/m2/s la hibridul Fantasy F1. Acest hibrid se
remarcă printr -o creștere spectaculoasă, am putea spune, de la 7,17 µmol CO 2/m2/s la ora 9
la 7,81 µmol CO 2/m2/ s l a o r a 12 l a 26 ,0 3 µmo l C O 2/m2/s la ora 15. Tot în acest mod s -a
comportat și hibridul 62 -269 F1 cu o creștere progresivă de la 4,14 µmol CO 2/m2/s la ora 9
la 17,7 µmol CO 2/m2/s la ora 15.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
127
Tabelul 7.1.6/Table 7.1.6
Variația diurn ă a fotosintezei în func ție de cultivarul studiat/
The diurnal variation of photosynthesis according to the studied cultivar
Cultivarul/
The cultivar Valoarea fotosintezei (µmol CO 2/m2/s)/
The value of photosynthesis (µmol CO 2/m2/s)
Ora 9/
9 o'clock Ora 12/ 12
o'clock Ora 15/15 o'clock Media/
Average
De D ăbuleni 9.90 22.65 21.97 18.17
Dulce de D ăbuleni 11.13 20.70 12.53 14.78
Oltenia 17.67 21.06 18.26 18.99
Susy F1 9.05 15.09 17.95 14.03
Baronesa F1 8.32 12.76 13.63 11.57
Oneida F1 27.57 20.80 23.37 23.91
Huelva F1 3.91 13.58 20.78 12.75
62-269 F1 4.14 7.12 17.16 9.47
Fantasy F1 7.17 7.81 26.03 13.67
Tarzan F1 11.28 14.02 17.78 14.36
Grand Baby F1 5.10 25.83 4.70 11.87
LF 6720 F1 13.97 17.58 10.91 14.15
Valorile mediei zilnice au oscilat între 9,47 µmol CO 2/m2/s la linia 62 -269 F1 și 23,91
µmol CO 2/m2/s la hibridul Oneida F1.
Maximul diurn s -a înregistrat la hibridul Oneida F1. Și soiurile Oltenia, Dulce de
Dăbuleni și De Dăbuleni au înregistrat valori mari la ora 12 cuprinse între 20,70 – 22,65 µmol
CO 2/m2/s justificând gradul mare de adaptare la seceta de pe solurile nisipoase.
Tabelul 7.1.7/Table 7.1.7
Variația diurn ă a transpiraț iei în funcț ie de cultivarul studiat/
The diurnal variation of perspiration according to the studied cultivar
Cultivarul/The cultivar Valoarea transpira ției (mmoli H 2O/m2/s)/
The value of perspiration/ (mmoli H 2O/m2/s)
Ora 9/ 9 o'clock Ora 12/ 12
o'clock Ora 15/15
o'clock Media/
Average
De D ăbuleni 0.97 2.93 8.06 3.98
Dulce de D ăbuleni 1.70 2.67 5.63 3.33
Oltenia 1.31 5.50 3.64 3.48
Susy F1 1.99 4.23 7.47 4.56
Baronesa F1 1.92 4.17 4.88 3.65
Oneida F1 3.97 5.44 7.81 5.74
Huelva F1 2.46 4.71 7.11 4.76
62-269 F1 2.62 3.05 6.04 3.90
Fantasy F1 2.59 2.54 6.20 3.77
Tarzan F1 2.45 3.85 5.77 4.02
Grand Baby F1 3.04 6.89 3.40 4.44
LF 6720 F1 3.93 3.73 6.22 4.62
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
128
Rata transpirației foliare (tabelul 7.1.7) la pepenii verzi a înregistrat oscilații în
funcție de cultivarurile studiate, fiind influențată de factorii climatici existenți în momentul
determinărilor.
Valorile ratei transpirației foliare la ora 9 au oscilat între 0,97 mmoli H 2O/m2/s la De
Dăbuleni și 3,97 mmoli H 2O/m2/s la hibridul Oneida F1. Cele mai mari valori se observă la
hibrizii proveniț i din import, excep ție făcând Susy F1 și Baronesa F1.
La ora 12 valorile au oscilat între 2,54 mmoli H 2O/m2/s la Fantasy F1 și 6,89 mmoli
H2O/m2/s la hibridul Grand Baby, iar la ora 15 au oscilat între 3,40 mmoli H 2O/m2/s la Grand
Baby și 8,06 mmoli H 2O/m2/s la De Dăbuleni. Acest soi are o creștere foarte mare a ratei
transpiraț iei de la ora 9 la ora 15 (tabelul 7.1.2.3).
Valorile mediei zilnice au oscilat între 3,33 la Dulce de D ăbul eni la 5,74 mmoli
H2O/m2/s la hibridul Oneida F1. Maximul diurn s -a înregistrat la ora 15 când acțiunea
factorilor de stres este maximă la hibridul Oneida F1. Acest hibrid a înregistrat un maxim și
la rata fotosintezei, valorificând eficient apa evaporată prin transpirația foliară.
Determin ări biochimice efectuate la fructele de pepene verde în anul 2016
Maturitatea de recoltare este deosebit de importantă pentru fructele non- climacterice,
cum ar fi pepenele verde, a căror maturare fiziologică se termină la recoltare, iar calitatea
acestora scade constant după aceea. În alegerea unui sortiment de cultivaruri trebuie să se
țină cont de principalii constitu enți de calitate ai fructelor deoarece reprezintă indicatori de
calitate foarte importan ți pentru consumator.
În anul 2016, con ținutul în substanț a uscată totală (SUT) din fructele de pepene verde
a variat între 9,06% la cultivarul De Dăbuleni și 12,56% la cultivarul Fantesy F1, cu o medie
a cultivarelor de 10,55%. Cultivarul Fantesy F1 a prezentat cea mai mare cantitate de
substan ță uscată totală și în condiț iile climatice ale anului 2015 ( tabelul 7.1.8). Con ținutul
ridicat de substanț ă totală solubilă este un element foarte important deoarece cu cât acesta
este mai ridicat cu atât capacitatea de păstrare a fructelor d pepene verde este mai ridicată.
În func ție de acest constituent biochimic am putea spune că hibrizii proveniț i din import cu
excep ția lu i Huelva F1 și Grand Baby F1 au un con ținut în SUT peste media citată de literatura
de specialitate, dar și superior soiurilor De Dăbuleni și Dulce de Dăbuleni.
Cultivarele studiate s -au comportat bine din punct de vedere al calită ții fructelor în
condi țiile climatice ale anului 2016. Temperatura aerului în lunile aprilie, mai și iunie a fost
ușor mai ridicată comparativ cu media multianuală, iar umiditatea solului a fost asigurată
din precipitaț ii și irigare. În luna iunie și în acest an cantitatea de pr ecipitaț ii a fost mult mai
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
129
mare comparativ cu suma multianuală (104,4 mm), care pe fondul temperaturilor ridicate
au contribuit la acumularea intensă a asimilatelor în fructele de pepeni verzi.
Tabelul 7.1.8/Table 7.1.8
Comportarea cultivarelor de pepeni verzi din punct de vedere a calit ății fructelor,
în anul 2016/ Behavior of watermelon cultivars in terms of fruit quality,
in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Apă/
Water
(%) SUT/ Total
dry matter
(%) SUS/ The
soluble
solids
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid malic
la 100g s.p) Glucide/
carbohyd
rates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100
g s.p)
De D ăbuleni 90,94 9,06 8,6 0,15 7,20 8,80
Dulce de D ăbuleni 90,27 9,73 9,5 0,24 8,15 12,32
Oltenia 89,80 10,20 10,0 0,17 8,30 14,08
62-269 F1 89,09 10,91 10,4 0,13 8,65 12,32
Huelva F1 90,56 9,44 8,2 0,17 7,00 19,36
Oneidu F1 89,19 10,81 10,4 0,15 8,50 16,72
Baronesa F1 89,66 10,34 10,0 0,26 8,45 16,56
Fantesy F1 87,44 12,56 10,6 0,23 8,80 12,32
Tarzan F1 89,16 10,84 9,0 0,19 7,50 9,68
Grand Baby F1 90,17 9,83 9,40 0,17 7,90 15,84
LF 6720 F1 98,42 11,58 11,0 0,16 9,10 14,08
Susy F1 88,73 11,27 11,0 0,19 9,15 12,31
Media/Average 89,45 10,55 9,84 0,18 8,23 13,70
Date din literatura
de specialitate/
Data from the
literature 92-94 6-8 8 – 12 0,5 4,5-11,3 9,00
În condi țiile climatice ale anului 2016, toate cultivarurile de pepene verde au
acumulat în fructe, un procent de substanț ă uscată totală mai mare de 9 %, iar cel mai mare
conținut a fost determinat la cultivarele: Fantasy F1 (12,56%), Susy F1 (11,27%), LF 6720
F1 (11,58%) și 62- 269F1 (10,91%).
Conținutul în substanț ă uscată totală este invers propor țional cu procentul de apă din
fructe. La cultivarurile de pepeni verzi studiaț i, cantitatea de apă a fost cuprinsă între 87,44
% la Fantesy F 1 și 90,94 % la De Dăbuleni. Apa este elementul care asigură frăgezime și
suculență fructelor.
Substanț a uscată solubilă (SUS) a prezentat valori cuprinse între 8,2 % la cultivarul
Hue lva F1 și 11,0 % la cultivarele Susy F1 și LF 6720 F1. Cultivarurile, care au acumulat o
cantitate mai mare de substanț ă uscată totală au acumulat și o cantitate mai mare de
substan ță uscată solubilă.
Aciditatea fructelor a fost foarte sc ăzută, fiind cu prinsă între 0,13 – 0,26 g acid malic/
100 g s.p.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
130
Glucidele existente în propor ție de 75 % din substanța uscată sunt reprezentate în
mare parte de zaharuri simple, ușor asimilabile (glucoză, galactoză, fructoză). Cantitatea de
glucide din fructele de pepeni verzi a prezentat valori diferenț iate în func ție de cultivarul luat
în studiu și condiț iile de climă. Conț inutul de glucide a fost cuprins între 7,00% la cultivarul
Huelva F1 și 9,15% la cultivarul Susy F1.
Fructele de pepene verde sunt o surs ă bogată de vitamină C. Conț inutul în această
vitamină este un caracter de soi și poate fi influenț at de tehnologia de cultură și de condiț iile
climatice. În func ție de acest constituent s -au evidenț iat cultivarurile: Huelva F1 (19,36
mg/100g s.p), Oneidu F1(16,72 mg/100g s.p), Baronesa F1 (16,56 mg/100g s.p), Grand Boby
F1(15,84 mg/100g s.p), Oltenia (14,08 mg/100g s.p) și Fantasy F1(12,32 mg/100g s.p).
Conținutul ridicat în vitamina C recomand ă con sumul în stare proaspătă al acestor fructe
datorită capacităț ii antioxidante care oferă multe beneficii pentru sănătate omului
recomandând hibridul Huelva F1.
Determin ări de produc ție înregistrate în anul 2016
Elementele care definesc produc ția sunt rep rezentate de num ărul mediu de fructe
recoltate pe plantă și de greutatea medie a unui fruct. Acestea sunt cele care diferenț iază
cultivarurile luate în studiu.
În anul 2016 num ărul mediu de fructe recoltate/plantă a variat de la 1,5 la Fantasy
F1 la 2 fru cte/plantă la Oneida F1, Huelva F1 și LF 6720 F1 (tabelul 7.1.9).
Tabelul 7.1.9/Table 7.1.9
Influența cultivarului asupra num ărului mediu de fructe/plantă și a greută ții
medii a unui fruct de pepene verde, în anul 2016/ The influence of the cultivar on the
number of fruit / plant and the average weight of a fruit of watermelon in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg)
De D ăbuleni 1,8 3,8
Dulce de D ăbuleni 1,8 3,8
Oltenia 1,6 5,3
Susy F1 1,7 3,6
Baronesa F1 1,9 5,0
Oneida F1 2,0 4,0
Huelva F1 2,0 4,0
62-269 F1 1,8 5,2
Fantasy F1 1,5 4,4
Tarzan F1 1,6 3,9
Grand Baby F1 1,9 4,4
LF 6720 F1 2,0 4,5
Din datele înregistrate în acest an nu se observ ă o variaț ie foarte mare între numărul
mediu de fructe pe plantă la cultivarurile studiate.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
131
În ceea ce privește greutatea medie a unui fruct de pepene verde aceasta a oscilat
între 3,6 -5,3 kg/fruct. Cele mai mari fructe au fost înregistrate la cultivarurile Oltenia, 62-
269 F1 și Baronesa F1care au avut fructe cu o greutate medie de peste 5 kg/fruct.
Produc ția de pepene verde, pe etape de recoltare a evidenț iat hibrizii proveniț i din
import pentru timpurietate (tabelul 7.1.10).
Prima etap ă de recoltare a fost în data de 13 iulie când s -a remarcat hibridul 62 -269
F1 cu o producț ie de 19 t/ha urmat de Huelva F1 cu 18 t/ha, Grand Baby F1 și LF 6720 F1 cu
produc ții de peste 16 t/ha. Produc țiile cele mai mici s -au înregistrat la Fantasy F1 cu 8,8 t/ha
și Tarzan F1 cu 8,2 t/ha.
Tabelul 7.1.10/Table 7.1.10
Dinamica produc ției de pepene verde în func ție de cultivar, în anul 2016/
The dynamics of watermelon production by variety in 2016 year
Cultivarul/The cultivar Produc ția (t/ha) la data de :/
The production on date o f :
13 iulie/July 13 22 iulie/Juli 22 1 august/August 1
De D ăbuleni – 25,0 8,8
Dulce de D ăbuleni – 23,1 12,2
Oltenia – 21,0 22,6
Susy F1 13,3 17,5 1,8
Baronesa F1 13,9 28,5 5,5
Oneida F1 14,6 15,6 8,2
Huelva F1 18,0 18,8 5,0
62-269 F1 19,0 25,0 3,9
Fantasy F1 8,8 24,1 –
Tarzan F1 8,2 22,0 –
Grand Baby F1 16,3 25,3 –
LF 6720 F1 16,4 28,5 –
Pentru cea de- a doua etap ă de recoltare (13 iulie 2016) la cele 9 cultivaruri provenite
din import produc ția a variat de la 15,6 t/ha la cultivarul Oneida F1 la 28,5 t/ha la Baronesa
F1 și LF 6720 F1. Tot în această etapă s -au înregistrat produc ții și la soiurile românești care
au fost de peste 20 t/ha. Aceste produc ții ridicate, comparativ cu hibrizii din import, se
men ține și în ultima etapă de recultare (1 august 2016). În această etapă cultivarurile
Fantasy F1, Tarzan F1, Grand Baby F1 și LF 6720 F1 și- au încheiat perioada de vegetaț ie.
Produc țiile cele mai mari din această etapă se observă la soirule românești Oltenia de 22,6
t/ha și Dulce de Dăbuleni c u 12,2 t/ha. La hibrizi produc țiile au oscilat de la 1,8 t/ha la Susy
F1 la 8,2 t/ha la Oneida F1.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
132
În ceea ce privește produc ția total ă (tabelul 7.1.2.6) evidenț iază cultivarurile
Baronesa F1 și 62-269 F1 care au realizat 47,9 t/ha, urmate de LF 6720 cu 44,9 t/ha Oltenia
cu 43,6 t/ha, Huelva F1 cu 41,8 t/ha și Grand Baby F1 cu 41,6 t/ha.
Cele mai mici produc ții de pepene verde au fost ob ținute la cultivarurile Tarzan F1
(30,2 t/ha) Susy F1 și Fantasy F1 cu câte 32,6 t/ha și respectiv 32,9 t/ha.
Pentru a evidenț ia mai bine produc țiile ob ținute la soiurile românești s -au comparat
produc țiile ob ținute la aceștia cu cele ob ținute la hibrizii proveniț i din import. Pentru soiurile
De Dăbuleni și Dulce de Dăbuleni dintre cei 9 hibrizi 3 au ob ținut produc ții sub cele ale
acestora. Acestea au variat de la – 3,6 t/ha la – 0,9 t/ha pentru De Dăbuleni și de la -5,1 t/ha la
-2,4 t/ha pentru Dulce de Dăbuleni. Hibrizii cu sporuri de produc ție negative au fost Susy F1,
Fantasy F1 și
Tarzan F1. Luând soiul Oltenia ca martor, aici au ob ținut produc ții mai mici cei trei hibrizi
amintiț i anterior la care se adaug ă Oneida F1, Huelva F1 și Grand Baby F1, diferenț ele de
produc ție fiind destul de ridicate, de peste 10 t/ha (Tarzan F1, Susy F1 și Fantasy F1).
Trebuie remarcat faptul că și celelalte două soiuri românești (De Dăbuleni și Dulce de
Dăbuleni) au avut produc ții inferioare soiului Oltenia ( tabelul 7.1.11).
Tabelul 7.1.11./Table 7.1.11.
Producția total ă de pepeni verzi în func ție de cultivar, în anul 2016/
Total production of watermelons by variety in 2016
Cultivarul/
The cultivar
Produc ția/The
production Diferen ța (t/ha) fa ță de Mt/Difference to:
Media
variantelor
/The average
variant
De
Dăbuleni
Dulce de
Dăbuleni
Oltenia
De D ăbuleni 33,8 -5,4 Mt. -1,5 -9,8
Dulce de D ăbuleni 35,3 -3,9 +1,5 Mt. -8,3
Oltenia 43,6 +4,4 +9,8 +8,3 Mt.
Susy F1 32,6 -6,6 -1,2 -2,7 -11,0
Baronesa F1 47,9 +8,7 +14,1 +12,6 +4,3
Oneida F1 38,4 -0,8 +4,6 +3,1 -5,2
Huelva F1 41,8 +2,6 +8,0 +6,5 -1,8
62-269 F1 47,9 +8,7 +14,1 +12,6 +4,3
Fantasy F1 32,9 -6,3 -0,9 -2,4 -10,7
Tarzan F1 30,2 -9,0 -3,6 -5,1 -13,4
Grand Baby F1 41,6 +2,4 +7,8 +6,3 -2,0
LF 6720 F1 44,9 +5,7 +11,1 +9,6 +1,3
Media
variantelor/The
average variant 39,2 Mt. +5,4 +3,9 -4,4
DL 5% = 17,30 t/ha ; DL 1% = 23,57 t/ha ; DL 0,1% = 31,68 t/ha
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
133
În concluzie, în condiț iile anului 2016 pentru numărul mediu de fructe/plantă s -au
remarcat cultivarurile Oneida F1, Huelva F1 și LF 6720 F1, pentru greutatea medie a unui
fruct de pepene verde s -au remarcat cultivarurile Oltenia, Baronesa F1 și 62 -269 F1 iar
timpurietatea recomandă hibridul 62 -269 F1 cu 19 t/ha la data de 13 iulie și Huelva F1 cu
18 t/ha. Ținând cont de caracteristicile enumerate anterior și de produc ția totală realizată
de fiecare cultivar, pentru anul calendaristic 2016 se poate recomanda hibridul Huelva F1 și
62-269 care s -au remarcat și compara ți cu soiurile românești De Dăbuleni și Dulce de
Dăbuleni, dar și cu media variantelor.
7.1.3. Rezultate obținute în anul 2017
În condi țiile climatice ale anului 2017, au foste efectuate aceleași observaț ii și
determinări cu cele efectuete în anii anteriori.
Determin ările morfologice au făcut referire la creșterile vegetative ale lăstarilor
(vrejurilor) pentru fiecare cultivar în parte (tabelul 7.1.12). Aceste creșteri au fost mai mari
în comparaț ie cu anii anteriori fiind cuprinse între 1,40 -2,36 m. S -au remarcat prin lungimea
vrejului soiul Oltenia (2,36 m), Fantasy F1 (2,32 m), Dulce de Dăbuleni, De Dăbuleni, Fantasy
F1 și 62 -269 F1 cu creșteri de peste 2 m.
Tabelul 7.1.12/Table 7.1.12
Observații și determin ări biometrice/
Biometric observations and determinations
Cultivarul/The cultivar Lungime vreji/
Length of plant
(m) Data înfloritului/
Date of flowering Data leg ării primelor
fructe/ The date of the
first fruits
De D ăbuleni 2,11 11.06 16.06
Dulce de D ăbuleni 2,24 11.06 16.06
Oltenia 2,36 14.06 19.06
Susy F1 1,88 05.06 09.06
Baronesa F1 1,95 05.06 09.06
Oneida F1 1,76 05.06 09.06
Huelva F1 1,95 05.06 09.06
62-269 F1 2,04 05.06 09.06
Fantasy F1 2,32 05.06 09.06
Tarzan F1 1,70 02.06 09.06
Grand Baby F1 1,56 02.06 09.06
LF 6720 F1 1,40 05.06 09.06
Legat de apariț ia primelor flori per plantă acestea au apărut la data de 2 iunie la
hibrizii Tarzan F1 și Grand Baby F1 și la data de 5 iunie la ceilal ți hibrizi (tabelul 7.1.12).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
134
Soiurile autohtone fiind mai târzii au înflorit la data de 11 iunie, De D ăbuleni și Dulce de
Dăbuleni și la data de 14 iunie soiul Oltenia. Diferenț a de înflorire este de aproximativ 2
săptămâni între soiurile românești și hibrizii din import ceea ce pentru comercializare
înseamnă foarte mult. La formarea primelor fructe pe plantă se mai pierde din această
diferenț ă, ramânînd aproximativ 7 zile între soiurile românești și hibrizi, dar și acest interval
repreizintă un atu la timpurietate.
Determin ările fiziologice au vizat și în acest an variaț ia fotosintezei și a transpiraț iei
care sunt influenț ate foarte mult și de condiț iile climatice ale fiecărui an în parte, pe lângă
cele genetice. A fost determinată radiația activă a fotosintezei, variația diurnă a ratei
fotosintezei și variația diurnă a ratei transpirației foliare (tabelul 7.1.13).
Aceste determinări au fost efectuate în luna iunie, în perioada înfloritului la ora 9
dimineaț a, ora 12 și la ora 15 după amiaza.
Observând mersul diurn al fotosintezei la cultivarurile studiate se observă că,
dimineața (orele 900) fotosinteza prezintă valori de la 12,71 µmol/m2/s la Oneida F1 la 26,81
µmol/m2/s. Cu valori sub 20 µmol/m2/s se situează numai trei hibrizi (Oneida F1, Susy F1 și
Baronesa F1), soiurile românești având valori peste 20 µmo l/m2/s. Datele tabelului 8.1.3.2
demonstrează că fotosinteza crește până la ora 12 când la 10 din cele 12 cultivaruri atinge
maximul ca apoi după amiaza la ore le 15 să înceapă să scadă. Excep ție fac două cultivaruri
care ating maximul fotosintezei la orel e 15 ( De Dăbuleni și Huelva F1). Aceasta
demonstrează că aceste două cultivaruri au o capacitate mai mare de sinteză a substanț elor
nutritive și de valorificare a CO2 din atmosferă.
Rata activ ă a fotosintezei (RAF) la cultivarurile luate în studiu evidențiază o creștere
începând cu orele dimineții (orele 900) când se înregistrează valori de minimum 1140
µmol/m2/s la 10 din cele 12 cultivaruri, excep ție făcând Susy F1 și Tarzan F1 cu 1137
µmol/m2/s. La orele 12 aceste valori scad la toate cultivarurile ca a poi la orele amiezii să
crească la 5 din cele 12 cultivaruri evidenț iindu -se soiurile românești.
Rata fotosintezei este determinată de intensitatea procesului de fotosinteză și variază
în funcție de acțiunea unor parametri fiziologici și caracterele morfo logice ale plantelor.
Fotosinteza la plantele de pepeni verzi, decurge în general după o curbă unimodală. Aceasta
prezintă un minim dimineața care este corelat cu intensitatea redusă a luminii, a
temperaturii și micșorarea maximă a deschiderii stomatelor.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
135
Tabel 7.1.13/Table 7.1.13
Variația diurn ă a fotosintezei în func ție de cultivarul studiat/
The diurnal variation of photosynthesis according to the studied cultivar
Cultivarul/The
cultivar Fotosinteza
(µmol CO 2/m2/s)
Media/
Average
(CO 2/m2/s) Rata activ ă a fotosintezei -RAF
(µmol/m2/s)
Ora 9 Ora 12 Ora 15 Ora 9 Ora 12 Ora 15
De D ăbuleni 25,34 30,77 34,80 30,30 1140 1016 1740
Dulce de D ăbuleni 24,94 36,61 28,77 30,10 1145 1016 1650
Oltenia 20,57 33,59 24,39 26,18 1140 1016 1653
Susy F1 13,16 34,70 21,59 23,15 1137 1016 1645
Baronesa F1 14,04 26,78 26,59 22,47 1140 1016 1643
Oneida F1 12,71 35,10 13,25 20,35 1145 1016 1016
Huelva F1 18,49 34,74 35,34 29,52 1145 1016 1016
62 – 269 F1 25,87 37,17 12,00 25,01 1140 1017 1016
Fantasy F1 23,62 25,02 21,51 23,38 1140 1017 1016
Tarzan F1 21,29 36,80 19,35 25,81 1137 1016 1016
Grand Baby F1 26,81 34,06 24,99 28,60 1145 1017 1017
LF 6720 F1 22,37 36,60 20,78 19,65 1145 1017 1017
După miezul zilei se înregistrează un maxim care se corelează cu creșterea intensității
luminii, a temperaturii și a gradului de deschidere a stomatelor și un minim spre seară ca
urmare a micșorării intensității luminii, a scăderii treptate a temperaturii, a încărcării
cloroplastelor cu substanțe organice s intetizate, precum și micșorării gradului de deschidere
a stomatelor.
Rata transpirației foliare la pepenii verzi a fost influențată de factorii climatici, de
caracterele genetice ale cultivarurilor studiate și de momentul determinărilor (tabelul
7.1.14.).
Valorile ratei transpirației foliare au fost următoarele: la ora 9 au oscilat între 2,51
mmoli H 2O/m2/s la Susy F1 și 4,79 mmoli H 2O/m2/s la LF 6720 F1; la ora 12 au oscilat între
3,94 mmoli H 2O/m2/s la De Dăbuleni și 7,13 mmoli H 2O/m2/s la LF 6720 F1 ia r la ora 15 au
oscilat între 4,62 mmoli H 2O/m2/s la 62 – 269 F1) și 7,81 mmoli H 2O/m2/s la Grand Baby F1.
Maximul diurn s -a inregistrat la ora 12 la 62 – 269 F1 și la ora 15 la Grand Baby F1.
Valorile mediei zilnice au oscilat între 4,81 mmoli H 2O/m2/s (B aronesa F1) și 6,43
mmoli H 2O/m2/s (Grand baby F1). Soiurile care pierd o cantitate mare de apă prin
transpiraț ie foliară se adaptează mai greu la secetă. Soiurile create în zona noastră ca Oltenia
, Dulce de Dabuleni și De Dăbuleni sunt mai rezistente la secetă și prezintă valori medii mai
reduse ale transpiraț iei foliare cuprinse între 4,19 -5,06 mmol H 2O/m2/s.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
136
Tabel 7.1.14./Table 7.1.14
Variația diurn ă a transpiraț iei în funcț ie de cultivarul studiat/
The diurnal variation of perspiration according to the studied cultivar
Cultiva –
rul/The
cultivar Temp./
Tem –
peratu –
re
(oC) Transpira –
ția/Perspi –
ration
(mmol
H2O/m2/s) Temp./
Tem –
perature
(oC) Transpira –
ția/Perspi –
ration
(mmol
H2O/m2/s) Temp./
Tem –
perature
(oC) Transpira –
ția/Perspi –
ration
(mmol
H2O/m2/s) Media/
Average
(H 2O/m2/s
)
Ora 9/ 9 o'clock Ora 12/ 12 o'clock Ora 15/ 15 o'clock
De
Dăbuleni 27.3 2,62 30.0 3,94 36.0 6,01 4,19
Dulce de
Dăbuleni 27.6 2,74 30.8 4,97 36.5 7,47 5,06
Oltenia 27.9 3,34 30.2 4,41 36.2 6,88 4,87
Susy F1 28.0 2,51 30.6 4,72 36.2 7,38 4,87
Baronesa
F1 28.3 3,88 31.6 3,96 37.0 6,59 4,81
Oneida F1 28.8 3,26 32.2 5,17 37.3 6,45 4,96
Huelva F1 28.8 3,68 32.7 5,58 37.3 5,22 5,25
62 – 269
F1 29.2 4,24 33.3 5,91 37.3 4,62 4,92
Fantasy F1 29.2 3,18 33.5 5,89 37.2 6,21 5,09
Tarzan F1 29.4 3,80 33.8 6,48 37.2 6,59 5,62
Grand
Baby F1 29.7 4,54 34.3 6,94 37.0 7,81 6,43
LF 6720
F1 30.1 4,79 34.6 7,13 36.7 6,32 6,08
Determin ări biochimice efectuate la fructele de pepene verde în anul 2017
Cele 12 cultivaruri luate în studiu s -au comportat în mod diferit din punct de vedere
al compozi ției nutraceutice a fructelor. Rezultatele ob ținute sunt prezentate în tabelul
7.1.15)
Conținutul în substanț a uscată totală a variat între 8,16 % la cultivarul Fantesy F1 și
12,67% la cultivarul Susy F1, cu o medie a cultivarurilor de 10,71%. Cultivarul Fantasy F1 a
prezentat cea mai mare cantitate de substanț ă uscată totală în condiț iile climatice ale anului
2015 și 2016, dar în condi țiile de stress termo -hidric accentuat din anul 201 7 nu a dat
rezultate foarte bune, plantele și fructele fiind afectate de aceste condiț ii.
În condi țiile climatice ale anului 2017 cultivarele care au acumulat o cantitate mai
mare de substanț ă uscată totală au fost: Susy F1 (12,67%), LF 6720 F1 (12,25%), Oneida
F1(12,19%), 62- 269 F1 (11,10%), iar dintre soiuri De Dăbuleni (11,50%). Cele trei soiuri
create la Dăbuleni, în condiț iile climatice caracteristice solurilor nisipoase din sudul Olteniei
s-au comportat bine din punct de vedere a calităț ii fructelor în condiț iile climatice extreme
specifice anului 2017.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
137
Tabelul 7.1.15./Table 7.1.15
Comportarea cultivarelor de pepeni verzi din punct de vedere a calit ății fructelor,
în anul 2017/ Behavior of watermelon cultivars in terms of fruit quality,
in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Apă/
Water
(%) SUT/ Total
dry
matter
(%) SUS/
The
soluble
solids
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid malic la
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100g
s.p)
De D ăbuleni 88,50 11,50 9,0 0,28 7,50 9,68
Dulce de D ăbuleni 88,97 10,03 8,8 0,26 7,42 6,20
Oltenia 89,31 10,69 9,8 0,27 8,15 6,25
62-269 F1
88,90 11,10 10,7 0,27 9,00 14,96
Huelva F1 89,85 10,15 9,4 0,46 7,85 7,92
Oneidu F1 87,81 12,19 9,1 0,28 7,60 7,92
Baronesa F1 90,32 9,68 9,6 0,33 8,00 6,16
Fantesy F1 91,84 8,16 7,5 0,32 6,70 9,68
Tarzan F1 89,93 10,07 10,0 0,32 8,40 10,56
Grand Baby F1 89,93 10,07 9,10 0,26 7,55 8,80
LF 6720 F1 87,75 12,25 9,60 0,31 8,20 11,44
Susy F1 87,33 12,67 9,30 0,18 7,80 11,88
Media 89,29 10,71 9,32 0,30 7,84 9,29
Date din literatura
de specialitate 92-94 6-8 8 – 12 0,5 4,5-11,3 9,00
Aceste cultivaruri prezintă o stabilitate a produc ției și însușirilor de calitate indiferent
de condi țiile de climă din anul de cultură, sunt rezistente la factorii de stress termo -hidric,
deoarece prezintă un aparat foliar bogat, cu un potenț ial fotosintetic ridicat și deci cu o
putere de asimilaț ie ridicată.
Cu creșterea cantită ții de substanț ă uscată totală, scade procentul de apă din fructe.
La cultivarurile de pepeni verzi studiaț i, cantitatea de apă a fost cuprinsă între 87,33% la
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
138
cultivarul Susy F 1 și 91,84% la cultivarul Fantasy F1, cu o medie a cultivarurilor de 89,29%,
în timp ce literatura de specialitate indică un conț inut de 92- 94%.
Substanț a uscată solubilă a prezentat valori cuprinse între 7,5% la cultivarul Fantesy F1
și 10,7% la cultivarul 62- 269 F1, cu o medie a cultivarurilor de 9,33%, valoare care se
încadrează în intervalul 8 -12% indicat de literatura de specialitate.
Aciditatea fructelor a fost foarte sc ăzută, fiind cuprinsă între 0,18 – 0,46 g acid
malic/100 g s.p. Valorile scăzute ale acidităț ii sunt caracteristice speciei, iar valorile mai mari
de 0,30 g acid malic/100 g s.p. au fost determinate la cultivar urile străine, care prezintă o
variabilitate mare a caracterelor de calitate. Conț inutul scăzut al acidităț ii conferă acestor
fructe un gust dulce, plăcut, cu o frăgezime și suculen ță deosebită, datorită cantităț ii mari de
apă.
Glucidele existente în propor ție de 75 % din substanța uscată sunt reprezentate în
mare parte de zaharuri simple, ușor asimilabile (glucoză, galactoză, fructoză). Cantitatea de
glucide din fructele de pepeni verzi a prezentat valori diferenț iate în func ție de cultivarul luat
în studiu și condiț iile de climă. Conț inutul de glucide a fost cuprins între 6,70% la cultivarul
Fantesy F1 și 9,15% la cultivarul Susy F1, cu o medie a cultivarurilor de 7,84%, iar literatura
de specialitate indică un conț inut de glucide în pepenii verzi cup rins între 4,5% și 18,3%.
Conținutul în vitamina C este un caracter de soi și poate fi influenț at de condiț iile de
cultur ă și de cele climatice. În anul 2017 în fructele de pepeni verzi con ținutul în vitamina C
a fost cuprins între 6,16 mg/100g s.p la c ultivarul Baronesa F1 și 14,96 mg/100g s.p la
cultivarul 62- 269 F1, cu o medie a cultivarurilor de 9,29 mg/100g s.p., datele din literatura
de specialitate indicând o valoare de 9,0 mg/100g s.p.
Trebuie remarcat faptul c ă în anul 2017 în primele zile ale lunii iulie au fost
înregistrate precipita ții care în două zile au însumat 100 mm, umiditatea solului a revenit la
valori optime pentru o perioadă de circa 12 zile. Această perioada a coincis cu perioada de
maturare a fructelor de pepeni verzi. Asigurarea umidităț ii normale a solului, pe fondul unor
temperaturi ridicate a condus la o bună acumulare a asimilatelor în fructele de pepene verde.
Determin ări de produc ție care au vizat numărul mediu de fructe recoltate pe plantă
ți greutatea medie a unui fruct în func ție de fiecare cultivar în parte.
Numărul mediu de fructe/plantă a oscilat între 0,6 la hibridul LF 6720 F1 și 1,9
fructe/plantă la Oltenia și Susy F1 (tabelul 7.1.16.).
Greutatea medie a unui fruct a fost cuprins ă între 2,9 -6,6 kg/fruct neexistând o
corela ție directă între numărul de fructe pe plantă și greutatea medie a acestora.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
139
S-au remarcat prin num ărul de fructe recoltate pe o plantă soiul Oltenia și hibrizii
Susy F1 și Baronesa F1, iar prin greutatea fructului s -a remarcat soiul Dulce de Dăbuleni
,hibridul Fantasy F1 și soiul Oltenia.
Tabelul 7.1.16./Table 7.1.16
Influența cultivarului asupra num ărului de fructe/plantă și greută ții medii a
unui fruct de pepene verde, în anul 2017/ The influence of the cultivar on the number of
fruit / plant and the average weight of a fruit of watermelon in 2017 year .
Cultivarul/The cultivar Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg)
De D ăbuleni 1,6 5,3
Dulce de D ăbuleni 1,6 6,6
Oltenia 1,9 5,9
Susy F1 1,9 3,6
Baronesa F1 1,8 4,9
Oneida F1 1,2 3,4
Huelva F1 1,8 4,7
62-269 F1 1,4 4,1
Fantasy F1 1,4 6,0
Tarzan F1 1,1 2,9
Grand Baby F1 1,3 3,3
LF 6720 F1 0,6 3,0
Elementele de produc ție precum num ărul mediu de fructe/plantă și greutatea medie
a unui fruct au fost cele care au determinat produc ția totală de fructe (figura 7.1.4.).
Fig. 7.1.4. Produc ția de pepeni verzi în func ție de cultivar în anul 2017/ The
production of watermelons by variety in 2017 year
În anul 2017 au fost efectuate dou ă recoltări. La prima recoltare, respectiv la data de
10 iulie au fost efectuate recoltări numai la hibrizii străini, produc țiile realizate la această
dată fiind cuprinse între 3,9 -15,2 t/ha (tabelul 7.1.17.). 42,350,255,6
33,237,3
19,438,332,939,3
17,721
8
0102030405060 Producția/The
production (t/ha)
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
140
Tabelul 7.1.17/ Table 7.1.17
Dinamica produc ției de pepene verde în funcție de cultivar, în anul 2017/
The dynamics of watermelon production by variety in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Produc ția (t/ha) la data de/
The production on date of :
10 iulie/July 10 24 iulie/July 24
De D ăbuleni – 42,3
Dulce de D ăbuleni – 50,2
Oltenia – 55,6
Susy F1 13,7 19,5
Baronesa F1 9,7 27,6
Oneida F1 9,5 9,9
Huelva F1 9,4 28,9
62-269 F1 8,3 24,6
Fantasy F1 15,2 24,1
Tarzan F1 10,0 7,7
Grand Baby F1 7,3 13,7
LF 6720 F1 3,9 4,1
Cea mai mare produc ție timpurie s -a realizat la hibridul Fantasy F1 de 15,2 t/ha,
urmat de hibridul Susy F1 cu 13,7 t/ha de fructe. Hibridul LF 6720 F1 a realizat cea mai mic ă
produc ție timpurie, respectiv 3,9 t/ha, iar la ceilal ți hibrizi studiaț i, produc ția timpurie a fost
cuprinsă între 7,3-9,7 t/ha. La soiurile De Dăbuleni, Dulce de Dăbuleni și Oltenia, recoltarea
fructelor s -a făcut printr -o singură trecere la data de 24 iulie.
Soiurile românești au realizat cele mai mari produc ții în anul 2017, remarcându -se
Oltenia cu o produc ție de 55,6 t/ha.
Hibrizii str ăini testaț i nu s -au putut adapta condiț iilor climatice ale anului realizând
produc ții între 8,0 -39,3 t/ha, cele mai mari produc ții obținîndu -se la hibrizii Fantasy F1 (39,3
t/ha), Huelva F1 (38,3 t/ha) și Baronesa F1 (37,3 t/ha). Hibrizii Oneida F1, Tarzan F1, Grand
Baby F1 și LF 6270 F1 au realizat cele mai mici produc ții.
7.1.4. Valorile medii obținute pe cei trei ani de cercetare (2015 -2017)
Cultivarurile de pepene verde luate în studiu au avut o comportare diferită, referitor
la secvenț ele tehnologice vizate de studiul de faț ă datorită condiț iilor climatice diferite pe cei
trei ani de observaț ii și determinări.
Determin ările morfologice
Pepenele verde este o specie care pentru creștere și dezvoltare are nevoie de un sezon
cal și lung pentr a dezvolta creșteri vegetative optime. Această specie se poate cultiva pe
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
141
orice tip de sol dar preferă solurile nisipoase și cu un drenaj liber (ULUTŰRK, 2009). Se
plantează sau se seamănă în aprilie și mai și se recoltează, de regulă în aug ust-septembrie
(DANE, 2007). Cea mai bună temperatură pentru germinaț ia seminț elor este 17 °C noaptea,
32 °C în timpul zilei sau o temperatură constantă de 22 °C. Seminț ele nu sunt au capacitate
de germinaț ie sub o temperatură mai mică de 15 °C, și, de asemenea, lumina are un efect
inhibitor (GODA, 2007).
ULUT ŰRK (2009) sus ține că la temperaturi ridicate și lumină intensă, florile și
fructele de pepene verde cresc și se dezvoltă. Referitor la creșterile vegetative este posibil ca
tulpinile să se crească până la 10 m, dar pentru plantele cu tulpini mai scurte (pitice), există
două tipuri care conț in genele dwarfing, dw1 și dw2 care imprimă o creștere mai redusă a
lăstarilor (ULUTŰRK, 2009).
În experienț a de faț ă, valorile medii ale creșteri lăsatarilor pe cei trei ani de cercetare,
au avut valori cuprinse între 1,62 -1,96 m în func ție de vigoarea caracteristică fiecărui soi și
hibrid, vigoare care este influenț ată de genetica cultivarurilor, dar și de condiț iile de mediu
în care este înființ ată cultura (fig.7.1. 5). S-au remarcat prin viguroare soiurile autohtone
Oltenia și Dulce de Dăbuleni și hibrizii proveniț i din import Huelva F1 și Fantasy F1.
Rezultatele ob ținute sunt inferioare ceor ob ținute de GICHIMU (2007) care a realizat în
Kenya un studiu pe 6 cultivaruri de pepene verde, cultivat pe nisip, iar lungimea tulpinii
principale a avut valori cuprinse între 200 -243 cm. Acesta sus ține că pepenele verde are
adaptabilitate la condiț iile de mediu dar adaptabilitatea se reflectă de obicei în calitatea
fructelor. HUH și colab., (2008) printr -un studiu efectuat pe 37 de cultivaruri din Coreea și
27 din Turcia sus țin ipoteza conform căreia caracterele morfologice ale cultivarurilor de
pepene verde sunt pu țin influenț ate de condiț iile de mediu în comparaț ie cu cele d e produc ție
care au modoficări importante. Deci, condiț iile de mediu, dacă nu se ține cont de ele în
alegerea sortimentului de soiuri și hibrizi, pot deveni limitative pentru produc ția acestei
specii.
Cea mai mic ă vigoare la hibrizii din import a fost la L F 6270 F1 (1,62 m) și Tarzan F1
(1,66 m). Această creștere vegetativă este corelată și cu numărul de lăstari care apar pe
plantă, cu cât acest număr este mai mare cu atât lungimea lăstarilor este mai mică.
Soiurile românești au avut creșteri vegetative mai mari în compara ție cu anumiț i
hibrizii proveniț i din import ceea ce demonstreaz ă adaptabilitatea mai mare la condiț iile de
mediu de la Dăbuleni.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
142
Pentru a înț elege mai bine morfologia plantelor de pepene verde studiate este bine s ă
se facă observaț ii și asupra fenomenelor fiziologice lucru care a fost realizat în cadrul acestui
studiu.
Fig. 7.1.5. Lungimea vrejului în func ție de cultivarul studiat (m)/
The length of the plant according to the studied cultivar
(Valori medii)
Determin ările fiziologice au vizat procesul de fotosinteză (asimilaț ia prin
fotosinteză și dezasimilaț ia prin transpiratie) (figura 7.1.6).
Valorile medii ale fotosintezei pe cei trei ani de studiu au fost cuprinse între 15,93 –
23,38 µmol CO 2/m2/s, iar transp irația foliar ă a avut în medie valori cuprinse între 3,42 – 4,91
mmoli H 2O/m2/s (figura 7.1.6.).
Procesul de fotosintez ă se realizează la nivelul sistemului foliar al plantelor, deci cu
cât o plantă are un număr mai mare de frunze cu atât mai mare va fi as imilaț ia care se va
reflecta în numărul de flori și fructe pe plantă. BURZO și colab., (1999) sus ținea că formarea
frunzelor este determinată de expresia genelor specifice. Numărul de frunze pe plantă,
suprafa ța totală a acestora precum și poziț ia lor pe p lantă determină indicele suprafeț ei
foliare. Cu cât acest indice este mai mare cu atât mai mare va fi și intensitatea fotosintezei.
În cazul soiurilor românești luate în studiu, fotosinteza a avut valorile cele mai mari
în comparaț ie cu toate cultivarurile studiate. Soiul de D ăbuleni a avut o valoare a fotosintezei
de 23,38 µmol CO 2/m2/s urmat de soiul Oltenia cu 20,72 µmol CO 2/m2/s și apoi de Dulce de
Dăbuleni cu 18,56 µmol CO 2/m2/s. Aceste valori ne indică un indice al suprafeț ei foliare mare
și deci un grad ridicat de adaptabilitate la condi țiile climatice din zona nisipurilor.
00,20,40,60,811,21,41,61,82 1,771,93 1,96
1,711,82 1,761,95
1,771,91
1,66 1,68 1,62Lungime vreji/Lenght of the
plant (cm)
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
143
Adaptabilitate ridicată se observă și la hibrizii Fantasy, Oneida, Huelva, Tarzan și
Grand Baby la care fotosinteza a fost cuprinsă între 18,72 – 20,22 µmol CO 2/m2/s.
Din datele prezentate în figura 7.1.6 se observ ă o corela ție direct propor țională între
procesul de fotosinteză și cel de transpiraț ie la soiurile românești. Acestea au înregistrat
valori mari ale fotosintezei pe fondul unei transpiraț ii reduse, ceea ce le conferă
adaptabilitate ridicată la condiț iile naturale de mediu. Activitate fotosintetică ridicată au avut
și hibrizii Fantasy F1 (20,22 µmol CO 2/m2/s) și Oneida F1 (20,14 µmol CO 2/m2/s), dar și
transpiraț ia a fost mai ridicată, având valori de 4 ,30 mmoli H 2O/m2/s, respectiv 4,64 mmoli
H2O/m2/s.
S-au constatat variaț ii atât la nivelul fotosintezei, cât și la nivelul transpiraț iei printre
genotipuri și a existat o tendinț ă ca genotipurile cu rate mai mari de fotosinteză să aibă rate
mai ridicate de transpiraț ie. Această constatare a fost observată și de către Kitroongruang și
colab., (1992) la cultivaruri de pepene galben. Autorii acestui studiu sus țin că expunerea
plantelor de pepene galben la temperaturi de peste 500C timp de 30 min și la 480C timp de
60 min în două date diferite a condus la apariț ia stresului care duce la o scădere a ratei
fotosintezei dar nu a ratei transpiraț iei. Acest lucru indică semnificaț ia mezofilului frunzei,
nu a stomatelor, care determină rezistenț a la fotosinteză.
Cea mai sc ăzută valoare a fotosintezei s -a înregistrat la hibridul LF -6270 F1 (15,93 72
µmol CO 2/m2/s) la care valoarea transpiraț iei a fost ridicată (4,62 mmoli H 2O/m2/s).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
144
Hibridul Grand Baby a înregistrat cele mai mari pierderi de apă prin transpiraț ie (4, 91 mmoli
H2O/m2/s) dovedind o slabă adaptabilitate la condiț iile specifice zonei.
Trebuie menț ionat faptul c ă luarea în cultură a acestor hibrizi trebuie să se facă numai
în condiț iile în care se dispune de sistem de irigaț ii, deoarece pierderile de apă pr in
transpiraț ie duc la dibilitarea plantelor și în final la moartea acestora dacă nu se intervine cu
irigarea culturii. Soirile românești au un grad de adaptabilitate mai ridicat datorită
transpiraț iei mai reduse. Lungimea vrejilor caracterizează vigurozitatea soiului (hibridului)
studiat (figura 7.1.6).
Pentru a înț elege mai bine importan ța creșterilor morfologice care trebuie s ă fie într –
o corela ție directă cu procesele fiziologice, în cazul nostru cu procesul de fotosinteză s -a
realizat un grafic (fig.7. 1.7). Acesta arată că între lungimea medie a vrejilor (cm) și
fotosinteză a fost găsită o corelaț ie dată de o curbă polinomială cu o abatere medie pătratică
(R2 = 0,401) pentru lungimea vrejilor și (R2 = 0,343) pentru fotosinteză, semnifica ția
corela ției fiind una semnificativă.
Fig.7.1.7. Corela ție între lungimea medie a vrejilor de pepene verde (cm) și procesul
de fotosintez ă(µmol CO 2/m2/s)/ Correlation between the average length of
watermelon gills (cm) and the photosynthesis process (μmol CO2 / m2 / s ).
Din figurile 7.1.8. și 7.1.9. reiese c ă, atât fotosinteza cât și transpiraț ia la plantele de
pepene verde au fost influenț ate foarte mult de condiț iile climatice ale anului de cultură, dar
și de gradul de adaptabilitate al fiecărui cultivar la condiț iile de mediu.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI
PE SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
145
Fig. 7.1.8. Valoarea fotosintezie/ The value of photosynthesis
Fig. 7.1.9.Valoarea transpira ției/ The value of perspiration
Valoarea transpiraț iei pentru anul 2015 (un an r ăcoros) prin pierderile de apă prin
transpiraț ie care au fost foarte reduse, indică o valoare a fotosintezei apropiată de medie.
Anul 2017, un an foarte călduros a accelerat procesul de fotosinteză și valoarea transpiraț iei
a fost ridicată la toate cultivarurile. Indiferent de condiț iile climatice, soiurile autohtone au
înregistrat valori mari ale fotosintezei, și transpiraț ie redusă comparativ cu cele străine.
În general, o creștere a temperaturii crește rata transpiraț iei și m ărește punctul de
compensare a CO 2 (BAR -TSUR et al., 1985). Cu toate acestea, modificările diurne în ratele
fotosintetice în cazul fiecărui cultivar studiat par să rezulte în principal din variaț iile
intensităț ii radiaț iei fotosintetice active (RAF) nu din cele ale temperaturii (tabelul 7.1.18..).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
146
Tabelul 7.1. 18./Table 7.1.18
Variația diurn ă a fotosintezei în func ție de cultivarul studiat/
The diurnal variation of photosynthesis according to the studied cultivar
Cultivarul/The
cultivar
RAF
µmol/m2/s Fotosin –
teza/
Photosin –
thesis
µmol
CO 2/m2/s Tempe –
ratura/
Tem –
perature
oC
RAF
µmol/m2/s Fotosin –
teza/
Photosin –
thesis
µmol
CO 2/m2/s Tempe –
ratura/
Tem –
perature
oC
RAF
µmol/m2/s Fotosin –
teza/
Photosin –
thesis
µmol
CO 2/m2/s Tempe –
ratura/
Tem –
perature
oC Media/
Average
CO 2/m2/s
Ora 9/ 9 o'clock Ora 12/ 12 o'clock Ora 15/ 15 o'clock
De D ăbuleni 1140 25,34 27.3 1016 30,77 30.0 1740 34,80 36.0 30,3
Dulce de
Dăbuleni 1145 24,94 27.6 1016 36,61 30.8 1650 28,77 36.5 30,1
Oltenia 1140 20,57 27.9 1016 33,59 30.2 1653 24,39 36.2 26,18
Susy F1 1137 13,16 28.0 1016 34,7 30.6 1645 21,59 36.2 23,15
Baronesa F1 1140 14,04 28.3 1016 26,78 31.6 1643 26,59 37.0 22,47
Oneida F1 1145 12,71 28.8 1016 35,10 32.2 1016 13,25 37.3 20,35
Huelva F1 1145 18,49 28.8 1016 34,74 32.7 1016 35,34 37.3 29,52
62 – 269 F1 1140 25,87 29.2 1017 37,17 33.3 1016 12,00 37.3 25,01
Fantasy F1 1140 23,62 29.2 1017 25,02 33.5 1016 21,51 37.2 23,38
Tarzan F1 1137 21,29 29.4 1016 36,8 33.8 1016 19,35 37.2 25,81
Grand Baby F1 1145 26,81 29.7 1017 34,06 34.3 1017 24,99 37.0 28,60
LF 6720 F1 1145 22,37 30.1 1017 36,60 34.6 1017 20,78 36.7 19,65
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
147 RAF a crescut de la 1140 µmol CO 2/m2/s la ora 9 la peste 1600 µmol CO 2/m2/s la ora
15 la toate cele trei cultivaruri autohtone când tepteratura a fost de 360C. Larcher (1980)
afirma că în general rata fotosintetic activă la pepenele galben (RAF) nu este inhibată de
temparaturile mai mici de 350C, ceea ce s -a observat și la soiurile românești de pepene verde
care are aceleași cerinț e fiziologice cu cele ale pepenelui galben. În schimb, temperaturile de
peste 300C au inhibat rata fotosintetic activă la toate cultivarurile provenite din import din
import. Temperatura superioară poate provoca daune la pepene în diverse stadii de
dezvoltare. La pepenele galben (KADOTA, 1952) a observat că la temperaturi ridicate este
inhibată polenizarea, de asemenea fertilizarea nu își atinge scopul și are loc reducerea
creșterii fructelor și a acumulării de zahăr (SUZUKI și MASUDA, 1961). Acestea sunt unele
dintre efectele adverse ale temperaturilor ridicate asupra plantelor de pepene galben.
Pentru a evita toate aceste neajunsuri se recomandă testarea în prealabil a
cultivarurilor noi înainte de a fi introduse în cultură.
Elementel care definesc produc ția de pepene verde au fost date de greutatea medie a
unui fruct, de num ărul mediu de fructe pe plantă pe fiecare cultivar în parte și de prodcu țiile
înregistrate în dinamică și totală.
Greutatea medie a unui fruct, per cei trei ani experimentali a variat de la 3,2 -5,2 kg
(figura 7.1.10.). Pentru fructe mari se remarc ă soiurile românești care au avut o greutate
medie cuprinsă între 4,5 și 5,2 kg/fruct și 4 din cultivarurile străine cu fructe de peste 4 kg.
Pentru un cultivar care este semitimpuriu și produce fructe cu greutate de p este 4 kg se poate
spune că este un defect, deoarece preț ul este ridicat și coraborat cu greutatea rezultă o
valoare destul de apreciabilă și mai pu țin permisibilă consumatorului în special celui din
import care nu acceptă fructe de dimensiuni mari.
Soiul Oltenia și hibridul Fantasy F1 au realizat cele mai mari fructe, greutate medie
5,2 kg/fruct, urmate de soiul Dulce de D ăbuleni și hibridul Baronesa F1 cu 4,8 kg/fruct și
soiul De Dăbuleni cu 4,5 kg/fruct. Cele mai mici fructe s -au ob ținut la hibrizii Tarzan F1 (3,2
kg/fruct), Susy F1 și LF 2670 F1 cu 3,3 kg/fruct.
Referitor la num ărul mediu de fructe/plantă acesta a fost cuprins între 1,4 -1,7
fructe/plantă (fig.7.1.10.). Nu a existat o corelaț ie directă între numărul de fructe pe plantă
și greutatea medie a acestora.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
148
Fig. 7.1.10. Influen ța cultivarului asupra num ărului de fructe/plantă și
greută ții medii a unui fruct de pepene verde (media 2015 -2017)/ The influence of
the cultivar on the number of fruit / plant and the average weight of a fruit of
watermelon (average 2015 – 2017).
Teoretic la o greutate medie redusă ar fi trebuit să se formeze mai multe fructe pe
plantă, lucru care nu s -a întâmplat. Se constată că tot soiurile românești au înregistrat cele
mai mari valori. Se poate deduce că temperaturile de peste 350 C specifice zonei nisipoase
din sudul Olteniei să influenț eze în mod negativ numărul mediu de fructe pe plantă.
Observa țiile efectuate asupra dinamicii de coacere a fructelor cultivarurilor luate în
studiu au scos în evidenț ă cultivarurile străine.
În medie pe cei trei ani de cercetare, în perioada 1 -10 iulie au ajuns la maturitate
numai fructele de la hibrizii str ăini, produc ția medie ob ținută fiind cuprinsă între 4,3 -14,1
t/ha (figura 7.1.11.).
Fig. 7.1.11. Dinamica produc ției de pepene verde în func ție de cultivar (media 2015 –
2017)/ The dynamics of watermelon production by variety (average 2015 -2017)
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
149 Hibridul Fantasy F1 a fost cel mai timpuriu, realizând în perioada 1-10 iulie o
produc ție de 14,1 t/ha, reprezentînd 39.6% din produc ția total ă (figura 7.1.12.), urmat de
hibridul Susy F1 cu o produc ție de 10,2 t/ha (33,8% din total) Huelva F1 cu 10 t/ha (27,2%).
La ceilal ți hibrizi produc ția timpurie a fost cuprinsă într e 4,3 t/ha la LF 6270 F1 și 8,1 t/ha la
Tarzan F1.
Greutatea medie a fructelor cultivarurilor str ăine care au ajuns la maturitate
fiziologică în perioada 1 -10 iulie sunt un element de calitate deoarece se pot valorifica și la
export.
Fig. 7.1.12. Dinamica procentual ă a produc ției de pepeni verzi în func ție de cultivar
pe etape de recoltare/ The percent dynamics of watermelon production by cultivar
În perioada 11 -20 iulie au ajuns la maturitate și fructele de la soiur ile De D ăbuleni și
Dulce de Dăbuleni, produc țiile realizate în această perioadă fiind foarte mici, de 1,2 t/ha la
soiul De Dăbuleni reprezenrând 3,6% din totalul produc ției și 0,9 t/ha la soiul Dulce de
Dăbuleni, respectiv 2,3% din total. La ceilal ți hibrizi, în această perioadă s -au ob ținut între
4,8-9,8 t/ha. În perioada 21 -31 iulie, la soiurile De D ăbuleni și Dulce de Dăbuleni s -a realizat
cea mai mare parte din produc ție, iar la soiul Oltenia întreaga produc ție a fost realizată în 10
0Oltenia
03,6
96,
4De
Dăbuleni
02,
3
97
,7Dulce de
Dăbuleni
33,
8
22,
244Susy F1
20,
520,
559Baronesa
F1 29,
226,
644,
2Oneida F1
27
,2
23
,149
,7Huelva F1
19,
2
27,
253,
662-269 F1
39,
6
14,
645,
8Fantasy F1
34,
5
20,
445,
1Tarzan F1
19,
9
27,
452,
7Grand
Baby F1
1831,
450,
6LF 6720
F1
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
150 această perioadă. Cea mai mare produc ție total ă medie a fost realizată de soiul Oltenia (42,1
t/ha), urmat de soiul Dulce de Dăbuleni cu 39,5 t/ha (figura 7.1.13.).
Dintre hibrizi s -au remarcat prin produc țiile medii realizate Baronesa F1 cu 37,5 t/ha,
Huelva F1 cu 36,8 t/ha și Fantasy F1 cu 35,6 t/ha. Hibrizii Tarzan F1 și LF 6270 F1 au realizat
cele mai sc ăzute produc ți, între 23,5 și 28,1 t/ha.
Fig. 7.1.13. Produc ția total ă de pepeni verzi în func ție de cultivarul
studiat/The production of watermelons according to the studied cultivar
Pentru a observa mai bine modul de comportare al acestor cultivaruri în condiț iile
climatice din sudul Olteniei s -a efectuat o corelaț ie între procesul de fotosintez ă ți produc ția
medie ob ținută pe fiecare cu ltivar. Această corelaț ie este exprimată printr -o regresie
polinominală dată de o ecuaț ie de gradul II cu un factor de corelaț ie nesemnificativ (r = 0,390)
cum reiese din figura 7.1.14, ceea ce demonstrează că nu a existat o corelaț ie directă între
cele două procese.
Fig. 7.1.14. Corela ți între fotosintez ă și producț ie la pepenii verzi/ The
correlation between phosinthesis and the production of watermelon
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
151
În schimb între num ărul mediu de fructe/plantă și produc ția medie de pepeni verzi s –
a înregistrat o corela ție distinct semnificativă dată de o ecuaț ie de gradul II în care r = 0,593
(figura 7.1.4.15).
Fig. 7.1.15. Corela ția dintre num ărul de fructe/plantă și produc ția de pepeni
verzi/ The correlation between the number of fruit / plant and the production of
watermelon
Între greutatea medie a unui fruct și produc ția de pepeni verzi există o corela ție
exprimată printr -o regresie liliară dată de o ecuaț ie de gradul I cu un factor de corelaț ie
distinc semnificativ (r = 0,914) așa cum reiese din fig ura 7.1.16.
Fig. 7.1.16. Corela ția dintre greutatea fructului și produc ția de pepeni verzi/
The correlation between the fruit weight and the production of watermelon
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
152 Toate observaț iile și determinările efectuate pe parcursul celor trei ani experimentali
constituie elemente importante atât pentru cercetători cât mai ales pentru micii producători
care își câștigă existenț a din cultura acestei specii destul de răspândită pe nisipurile din sudul
Olteniei.
7.2. Experiența II: Influența desimii d e plantare la cultura de pepene
verde în funcție de cultivar și tipul de cultură.
Altoirea reprezintă o metodă relative nouă aplicată în legumicultură care are
capacitatea de a imprima plantelor rezisten ță la boli și dăunători. Studii recente au
demonstrat că prin altoire crește rezistenț a plantelor la condiț iile climatice în special la
stresul termic și hidric. În acest sens, în experienț a de faț ă am folosit plante altoite de la două
cultivaruri, unul autohton Oltenia și un hybrid provenit din import Romanț a F1. Aceste două
cultivaruri au fost altoite pe portaltoiul Macis F 1 și au fost cultivate utilizând trei scheme de
cultură detaliate în capitolul 5 rezultând astfel 5000, 4000 și 3000 pl/ha.
Pentru a observa modul de comportare al celor două cultivaruri altoite în condiț iile
pedoclimatice de pe nisipurile de la Dăbuleni precum și interac țiunea celor trei factori s -au
făcut o serie de observaț ii și determinări pe fiecare an în parte (2015 -2017) și interpretate
apoi statistic ca medii ale celor trei ani.
Observa țiile au vizat procesele fiziologice (variaț ia diurnă a fotosintezei și variaț ia
diurnă a transpiraț iei) și elementele de fructificare ( numărul de fructe/plantă, greutatea
medie a fructului (kg), produc ția (t/ha)) precum și calitatea produc ției ob ținute (conț inut
apă (%), S.U.T. (%), S.U.S. (%), aciditate titrabilă (g acid malic/100g s.p.), conț inut glucide
(%), con ținut nitraț i (mg/kg fruct), vitamina C (mg/100g s.p.)
Rezultate obț inute în anul 2015
Procesele fiziologice care sunt reprezentative în dezvoltarea plantelor de pepene
verde au fost influenț ate atât de factorii studiaț i cât și de condiț iile climatice ale anului de
cultură. Variaț ia diurnă a fotosintezei a fost observată pe întreg parcursul zilei începând de
la ora 9 dimineaț a și încheind la ora 15 după amiaza. Rezultatele înregistrate la hibridul
Romanza F1 în cultură nealtoită arată că variaț ia diurnă a fotosintezei a înregistrat la ora 9
valori cuprinse între 13,19 -18,16 µmol CO 2/m2/s (tabelul 7.2.1). La ora 12 valorile au fost
cuprinse între 12,64- 15,58 µmol CO 2/m2/s, crescând numai la o desime a plantelor de 4000
/ha, iar la ora 15 a înregistrat valori cuprinse între 12,29 -23,12 µmol CO 2/m2/s. La această
oră fotosinteza a crescut la un număr de 3000 pl/ha, la celelalte două desimi scăzu t în
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
153 compara ție cu ora 12.Observând valoarea medie a fotosintezei pe întreaga durată a zilei se
constată că fotosinteza a fost foarte intensă la o desime de 5000 pl/ha, urmată de desimea
de 3000 pl/ha și cea mai mică la 4000 pl/ha.
Tabelul 7.2.1./Table 7. 2.1.
Varia ția diurn ă a fotosintezei în anul 2015/
The diurnal variation of photosynthesis in 2015 year
Cultivarul/
The cultivar
Tip cultur ă/
Culture type
Desimea/
Density Valoarea fotosintezei (µmol CO 2/m2/s)
/ The value of photosynthesis
(µmol CO 2/m2/s)
Ora 9/
9 o'clock Ora 12/
12
o'clock Ora15/
15
o'clock Media/
Average
Romanza
F1 Nealtoit/
Without grafting 5000 14,12 12,64 23,12 16,62
4000 13,19 15,58 14,54 14,43
3000 18,16 14,68 12,29 15,04
Altoit/
Grafting 5000 14,69 23,35 8,32 15,45
4000 8,27 15,99 11,08 11,78
3000 10,46 12,43 19,84 14,24
Oltenia
Nealtoit/Without
grafting 5000 11,46 29,07 26,45 22,32
4000 17,30 16,52 14,86 16,22
3000 28,25 22,54 3,25 18,01
Altoit/
Grafting 5000 20,65 25,29 3,61 16,51
4000 10,52 26,64 7,74 14,96
3000 18,02 6,79 5,65 10,15
În cultur ă altoită la același hibrid, variaț ia diurnă a fotosintezei a înregistrat la ora 9
valori cuprinse între 8,27 -14,69 µmol CO 2/m2/s. La ora 12 varia ția diurnă a fotosintezei a
crescute la toate cele trei desimi de plantare în comparaț ie cu ora 9 înregistrându -se valori
cuprinse între 12,43 -23,35 µmol CO 2/m2/s, iar la ora 15 a înregistrat valori cuprinse între
8,32- 19,84 µmol CO 2/m2/s, scăzând la desimi de 5000 și 4000 pl/ha.
Soiul autohton Oltenia, în cultur ă nealtoită a avut o variaț ia diurnă a fotosintezei la
ora 9 cuprinsă între 11,46- 28,25 µmol CO 2/m2/s. La ora 12 aceasta atinge valori de la 16,52
la 29,07 µmol CO 2/m2/s, iar la ora 15 a înregistrat valori cuprinse între 3,25 -26,45 µmol
CO 2/m2/s.
În cultură altoită la același soi, variaț ia diurnă a fotosintezei a înregistrat la ora 9
valori cuprinse între 10,52 -20,65 µmol CO 2/m2/s. La ora 12 varia ția diurnă a fotosintezei a
înregistrat valori cuprinse între 6,79 -25,29 µmol CO 2/m2/s ,iar l a ora 15 între 3,61 -7,74 µmol
CO 2/m2/s.
Comparând cele două cultivaruri în cultură nealtoită se constată că soiul autohton
Oltenia a înregistrat o variaț ie diurnă a fotosintezei mai mare decât hibridul Romanza F1 la
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
154 toate cele trei desimi de plantare în timp ce la cultura altoită același soi a avut valori
superioare numai la desimi de 5000 și 4000 pl/ha.
Variaț ia diurnă a transpiraței la hibridul Romanza F1 în cultură nealtoită a înregistrat
la ora 9 valori cuprinse între 1,26 -1,54 mmoli H 2O/m2/s (tabelul 7.2.2.). La ora 12 procesul
de transpiraț ie crește înregistrând valori cuprinse între 2,73 -3,44 mmoli H 2O/m2/s, iar la
ora 15 aceste valori sunt superioare valorilor de la prânz fiind cuprinse între 2,86 -3,77
mmoli H 2O/m2/s.
Tabelul 7.2.2./ Table 7.2.2.
Varia ția diurn ă a transpiraț iei în anul 2015/
The diurnal variation of perspiration in 2015 year
Cultivarul/
The cultivar
Tip cultur ă/
Culture type
Desimea/
Density Valoarea transpira ției (mmoli H 2O/m2/s)/ The
value of perspiration/
(mmoli H 2O/m2/s)
Ora 9/ 9
o'clock Ora 12/ 12
o'clock Ora
15/15
o'clock Media/
Average
Romanza F1 Nealtoit/
Without
grafting 5000 1,48 3,44 3,09 2,67
4000 1,54 2,94 3,77 2,75
3000 1,26 2,73 2,86 2,28
Altoit/
Grafting
5000 2,38 4,01 2,20 2,86
4000 2,10 2,91 3,28 2,76
3000 2,84 2,92 3,67 3,14
Oltenia Nealtoit/
Without
grafting 5000 2,25 5,15 4,62 4,00
4000 2,39 3,15 4,54 3,36
3000 3,61 6,06 4,21 4,62
Altoit/
Grafting
5000 3,84 5,78 3,47 4,36
4000 3,05 5,54 4,04 4,21
3000 2,57 4,62 2,44 3,21
Romanza F1 în cultur ă altoită a înregistrat o variaț ie diurnă a transpiraței la ora 9
aproape dublă faț ă de cultura nealtoită, cuprinse între 2,10 -2,84 mmoli H 2O/m2/s. La ora 12
de asemenea valoarea transpiraț iei a crescut la toate cele trei desimi de plantare fiind între
2,91- 4,01 mmoli H 2O/m2/s, iar la ora 15 a înregistrat valori mai mici faț ă de cultura nealtoită,
între 2,20 -3,67 mmoli H 2O/m2/s.
În cea ce privește soiul Oltenia în cultură nealtoită variaț ie diurnă a transpiraței a
înregistrat la ora 9 valori cuprinse între 2,25 -3,61 mmoli H 2O/m2/s. La ora 12 valorile cresc
și variază între 3,15 -6,06 mmoli H 2O/m2/s, iar la ora 15 când datorită temperaturilor mai
ridicate valorile cresc la desimea de 4000 pl/ha ( 4,54 mmoli H 2O/m2/s ) iar la celelalte
scad fa ță de ora 12 (tab.7.2.3).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
155 În cultură altoită la același soi, variaț ie diurnă a transpiraței a înregistrat la ora 9
valori cuprinse între 2,57 -3,84 mmoli H 2O/m2/s, la ora 12 valorile s -au situat între 4,62 -5,78
mmoli H 2O/m2/s, ia r la ora 15 valorile scad fiind între 3,21 -4,36 mmoli H 2O/m2/s .
Elementele de fructificare au fost monitorizate pe fiecare factor în parte și după aceea
ca interac țiunea factorilor.
Pentru factorul A (cultivarul Romanza F1 și Oltenia) care a fost luat în cultură s -a
constatat că nu a influenț at numărul de fructe/plantă, acesta fiind de 1,7 fructe/plantă la
ambele cultivaruri, iar greutatea medie a fructelor a fost de 5,2 la Romanza F1 și 5,6 la Oltenia
(tabelul 7.2.3).
Tabelul 7.2.3./ Table 7.2.3.
Num ărul mediu de fructe/plantă și
greutatea medie a unui fruct în func ție de cultivar în anul 2015/
The average number of fruit / plant and
the average fruit weight according to cultivar in 2015 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/Fruit
weight(kg/fruct)
Romanza F1 1,7 5,2
Oltenia 1,7 5,6
Pentru cel de- al doi -lea factor, B (tipul de cultur ă) se observă că numărul de
fructe/plantă a fost de 2 la plantele nealtoite și de 1,3 la cele altoite (tabelul 7.2.4), în timp
ce greuatatea medie a unui fruct a fost mai mare cu 100 g la cultura altoită.
Tabelul 7.2.4/ Table 7.2.4
Influen ța altoirii asupra num ărului de fructe/
plant ă și greută ții medii a unui fruct în anul 2015/
The influence of grafting on the fruit / plant number
and the weight of the fruit in 2015 year
Tip cultur ă/
Culture type Num ăr fructe/plantă/Number of
fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight(kg/fruct)
Nealtoit/Without grafting 2,0 5,4
Altoit/Grafting 1,3 5,5
Desimea plantelor de pepene verde la unitatea de supraf ță (factorul C) a influenț at
numărul de fructe/plantă și greutatea medie a unui fruct (tabelul 7.2.5).
Numărul de fructe/plantă a crescut odată cu scăderea numărului de plante la unitatea de
suprafa ță de la 1,1 fructe/plantă la 5000/ha la 1,9 fructe/plantă la 4000/ha crescând la 2,1
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
156 fructe/plantă la desimi de 3000 plante/ha. Greutatea medie a fructului a variat de la 5,2 kg
la 3000pl/ha la 5,6 kg la 4000 pl/ha.
Tabelul 7.2.5/ Table 7.2.5.
Influen ța desimii de plantare asupra
num ărului de fructe/plantă și greută ții medii a unui fruct în anul 2015/
The influence of planting density on
the number of fruit / plant and the average weight of a fruit
Num ăr plante/ha/
Number of plants/ha Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight(kg/fruit)
5000 1,1 5,5
4000 2,1 5,6
3000 1,9 5,2
În interac țiune cei trei factori au determinat o creșetere a num ărului mediu de fructe
/plantă care a variat de la 1,4 la 2,1. Hibridul Romanza F1 în cultură nealtoită a realizat 2,1
fructe/plantă cu o greutate medie de 4,4 kg/fruct, prin altoire a scăzut numărul de fructe la
1,7 fructe/plantă, dar a crescut greutatea fructului la 6,2 kg/fruct (tabelul 7.2.6).
Tabelul 7.2.6/ Ta ble 7.2.6
Influen ța tipului culturii asupra numărului de fructe/plantă
și greută ții medii a unui fruct la același cultivar în anul 2015/
The influence of culture type on
the number of fruit / plant and the average weight of a fruit according to cultivar in
2015 year
Cultivarul/
The cultivar
Tip cultur ă/
Culture type Num ăr
fructe/plantă/
Number of
fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruit)
Romanza F1 Nealtoit/ Without grafting 2,1 4,4
Altoit/Grafing 1,7 6,2
Oltenia Nealtoit/ Without grafting 1,9 6,5
Altoit/Grafting 1,4 4,8
La soiul Oltenia, atât num ărul de fructe/plantă cât și greutatea unui fruct au fost mai
mici la plantele altoite faț ă de cele nealtoite.
Indiferent de cultivar, numărul de fructe/plantă a crescut concomitent cu scăderea
desimii de la 5000 plante/ha la 4000 plante/ha și a scăzut la desimi de 3000 plante/ha
(tabelul 7.2.7.).
La hibridul Romanza F1, greutatea unui fruct a crescut de la 5 kg/fruct la desimea de
5000 plante/ha la 5,8 kg/fruct la desimea de 4000 plante/ha și a scăzut la 5,2 kg/fruct la
desimea de 3000 kg/fruct. La soiul Oltenia greutatea fructelor a scăzut concomitant cu
scăderea desimii de plantare.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
157
Tabelul 7.2.7./ Table 7.2.7.
Influen ța desimii de plantare asupra num ărului de fructe/plantă
și greut ății medii a unui fruct la același cultivar în anul 2015/
The influence of planting density onthe number of fruit / plant
and the average weight of a fruit to on same cultivar in 2015 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr plante/ha
/Number of plants/ha Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Romanza F1 5000 1,0 5,0
4000 2,2 5,8
3000 2,0 5,2
Oltenia 5000 1,2 6,1
4000 2,0 5,5
3000 1,9 5,3
La același tip de cultur ă, numărul de fructe/plantă a crescut o dată cu scăderea
desimii de plantare la 4000 plante/ha și a scăzut la desimi mici (tabelul 7.2.8).
Tabelul 7.2.8/ Table 7.2.8.
Influen ța desimii de plantare asupra numărului de fructe/plantă
și greută ții medii a unui fruct la aceiași metodă de cultivare în anul 2015/ The
influence of planting density onthe number of fruit / plant
and the average weight of a fruit to on same culture type in 2015 year
Tip cultur ă/
Culture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha
Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Nealtoit/
Without grafting 5000 1,4 5,6
4000 2,6 5,5
3000 2,2 5,2
Altoit/
Grafting 5000 0,8 5,5
4000 1,7 5,7
3000 1,6 5,3
Greutatea unui fruct a fost cuprins ă între 5,2 -5,6 kg/fruct la Romanza F1 și între
5,3-5,7 kg/fruct la Oltenia.
Numărul de fructe/plantă și greutatea medie a unui fruct au fost dependente de
factorii luaț i în studiu (tabelul 7.2.9).
Numărul de fructe/plantă a crescut concomitant cu reducerea numărului de
plante/ha indiferent de cultivar și tipul de cultură. La hibridul Romanza F1, în cultură
nealtoită numărul de fructe/plantă a crescut de la 1,1 fructe/plantă la 2,9 fructe/plantă, la
fel și în cultura altoită crește de la 0,8 la 1,5 fructe/plantă. La soiul Oltenia în cultură nealtoită
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
158 numărul de fructe/plantă a crescut de la 1,6 fructe/plantă la 2,2 fructe/plantă, crescând și la
cultura altoită de la 0,8 la 1,8 fructe/plantă.
Tabelul 7.2.9/ Table 7.2.9
Influen ța interac țiunii factorilor studia ți asupra asupra
num ărului de fructe/plantă și greută ții medii a unui fruct în anul 2015/
The influence of factors interaction on
the number of fruit / plants and the average weight of a fruit in 2015 year
Cultivarul/
The cultivar
Tip cultur ă/
Culture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Num ăr
fructe/plantă/
Number of
fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 1,1 4,1
4000 2,9 4,8
3000 2,4 4,3
Altoit/Grafting 5000 0,8 5,8
4000 1,5 6,7
3000 1,5 6,0
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 1,6 7,1
4000 2,2 6,2
3000 2,0 6,1
Altoit/Grafting 5000 0,7 5,1
4000 1,8 4,7
3000 1,7 4,5
Greutatea medie a unui fruct a crescut odată cu scăderea desimii de plantare de la
5000 plante/ha la 4000 plante/ha scăzând la un număr de 3000 plante/ha la Romanza F1 și
a scăzut concomitant cu reducerea desimii de plantare la Oltenia. Numărul mare de
fructe/plantă a determinat creșteri mai mici în greutate a fructelor datorită concurenț ei
pentru hrană a acestora.
Produc țiile ob ținute în anul 2015 au fost relative sc ăzute. S -au ob ținut 26,3 t/ha la
hibridul Romanza și 35,5 t/ha la soiul Oltenia (tabelul 7.2.10) evidenț iindu -se soiul autohton
pentru condiț iile climatice al e acestui an.
Tabelul 7.2.10/ Table 7.2.10
Influen ța cultivarului asupra producției de pepeni verzi în anul 2015/
The influence of the cultivar on the production of watermelon in 2015 year
Cultivarul/
The cultivar Produc ția/
The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance
(t/ha) (%)
Romanza F1 26,3 74 -9,2
Oltenia 35,5 100 Mt.
DL 5% =13,33 t/ha; DL 1% =30,78 t/ha; DL 0,1% =97,96 t/ha
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
159 Comparând produc țiile în func ție de tipul de cultur ă se constată o diferenț ă negativă la
cultura altoită comparativ cu cea nealtoită. Această diferenț ă a f o s t d e 1 4 , 8 t . ș i s e p o a t e
justifica prin faptul că imediat după plantare a intervenit o ploaie înso țită de grindină care a
afectat răsadul abia plantat, plantele altoite refăcându -se mai greu. Astfel, plantele nealtoite
au realizat o produc ție medie de 38,3 t/ha, iar cele altoite au realizat o produc ție de 23,5 t/ha
diferenț a fiind semnificativ negativă (tabelul 7.2.11).
Tabelul 7.2.11/ Table 7.2.11
Influen ța tipului de cultură asupra producției de pepeni verzi în anul 2015/
The influence of the culture type on the production of watermelon
in 2015 year
Tip cultur ă/
The culture type Produc ția/The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
Nealtoit/ Without grafting 38,3 100 Mt.
Altoit/Grafting 23,5 61 -14,8 O
DL 5%=9,73 t/ha; DL 1%=16,1 t/ha; DL 0,1%=30,13 t/ha
Numărul de plante la unitatea de suprafaț ă a evidenț iat schema de plantare cu 4000
pl/ha unde s -au ob ținut o produc ție de 37,8 t/ha, cu 8,2 t/ha mai mult decât la 5000 pl/ha
când s -au ob ținut 29,6 t/ha (tabelul 7.2.12).
Tabelul 7.2.12 /Table 7.2.12
Influen ța desimilor de plantare asupra producției de pepeni verzi în anul 2015/ The
influence of planting density on the production of watermelon in 2015 year
Num ăr plante/ha/
Number of plants/ha Produc ția/The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
5000 29,6 100 Mt.
4000 37,8 128 +8,2 *
3000 25,3 85 -4,4
DL 5%=8,16 t/ha; DL 1%=11,38 t/ha; DL 0,1%=15,67 t/ha
Prin reducerea desimii de plantare la 4000 plante/ha a crescut num ărul de fructe
recoltate și greutatea medie a unui fruct, determinând creșteri ale produc ției cu 8,2 t/ha,
creștere semnificativă din punct de vedere statistic. Reducerea desimii la 3000 plante/ha a
determinat scăderi ale produc ției de pepene verde datorate greutăț ii mici a fructelor. În
condi țiile specifice anului 2015, la ambele cultivaruri produc țiile au fost mai mar i la plantele
nealtoite (tabelul 7.2.13).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
160 Tabelul 7.2.13/ Table 7.2.13
Influen ța tipului de cultură asupra producției de pepeni verzi
la același soi în anul 2015/
The influence of the culture type on watermelon production
according to cultivar in 2015 year
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Produc ția/
The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance
(t/ha) %
Romanza F1 Nealtoit/
Without grafting 27,5 100 Mt.
Altoit/Grafting 25,1 92 -2,3
Oltenia Nealtoit
Without grafting 49,1 100 Mt.
Altoit/Grafing 21,8 44 -27,3 O0
DL 5%=13,62 t/ha;; DL 1%=22,54 t/ha; DL 0,1%=42,18 t/ha
Cea mai bună comportare din punct de vedere al produc țiilor a avut- o soiul Oltenia în
cultură nealtoită, care a realizat 49,1 t/ha. În cultura altoită, produc țiile au fost de 21,8 t/ha,
diferenț a față de nealtoit fiind distinct semnificativ negativă.
La cele două cultivaruri, produc țiile medie au crescut la o desime de 4000 plante/ha
față de 5000 plante/ha, dar au scăzut la desimii de 3000 plante/ha (tabelul 7.2.14).
Tabelul 7.2.14./Table 7.2.14.
Influența desimii de plantare la același cultivar în anul 2015/
The influence of planting density on the production of watermelon
according to cultivar in 2015 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Produc ția/
The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance
(t/ha) (%)
Romanza
F1 5000 22,8 100 Mt. Mt.
4000 33,7 148 +10,9
3000 22,4 98 -0,4
Oltenia 5000 36,3 100 Mt. Mt.
4000 41,7 115 +5,4
3000 28,1 77 -8,2
DL 5% =11,66 t/ha; DL 1% =16,06 t/ha; DL 0,1% =22,11t/ha
La aceeași desime de plantare produc țiile au fost mai mari la soiul Oltenia faț ă de
hibridul Romanza F1.
În raport de tipul de cultur ă, produc țiile de pepeni au fost mai mari la desimea de
4000 plante/ha și mai mici la desimea de 3000 plante/ha comparativ cu Mt luat la 5000
pl/ha. La variatele altoite creșterile de produc ție au fost semnificativ pozitive la desimi de
4000 pl/ha fa ță de martor (tabelul 7.2.15). De asemenea, produc țiile au fost mai mari la
plantele nealtoite faț ă de cele altoite.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
161 Tabelul 7.2.15./Table 7.2.15.
Influen ța desimii asupra producției de pepeni verzi la aceeași tip de cultură/
The influence of planting density on the production of watermelon
according to culture type in 2015 year
Tipul culturii/
The culture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Produc ția/
The production Diferen ța/
Difference
(t/ha)
Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
Nealtoit/
Without grafting 5000 38,7 100 Mt.
4000 41,9 108 +3,2
3000 34,4 89 -4,3
Altoit/
Grafting 5000 20,5 100 Mt.
4000 33,7 165 +13,2 *
3000 16,3 79 -4,2
DL 5%=11,66 t/ha; DL 1%=16,06 t/ha; DL 0,1%=22,11 t/ha
Urm ărind produc țiile ob ținute prin interac țiunea celor trei factor se observă că la
hibridul Romanza F1, în cultură nealtoită, produc ția a crescut odată cu reducerea numărului
de plante/ha de la 22,6 t/ha la desimea de 5000 plante/ha la 31,4 t/ha la desimea de 3000
plante/ha (tabelul 7.2.16) evolu ție realizată și de soiul Oltenia în cultură nealtoită.
Tabelul 7.2.16./Table 7.2.16.
Influența desimii de plantare la același tip de cultură și cultivar
asupra producției de pepeni verzi în anul 2015/
The influence of planting density on the production of watermelon
according to culture type and cultivar in 2015 year
Cultivarul/
The
cultivar Tipul culturii/
The culture
type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Produc ția/
The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnific./
Significance
(t/ha) (%)
Romanza
F1 Nealtoit/
Without
grafting 5000 22,6 100 Mt.
4000 28,5 126 +5,8
3000 31,4 137 +8,7
Altoit/
Grafting 5000 22,9 100 Mt.
4000 39,0 171 +16,1
3000 13,5 59 -9,3
Oltenia Nealtoit/
Without
grafting 5000 54,8 100 Mt.
4000 55,3 101 +0,5
3000 37,3 68 -17,5 O
Altoit/Grafting 5000 18,0 100 Mt.
4000 28,3 157 +10,2
3000 19,0 106 +1,0
DL 5%=16,53 t/ha;DL 1%=22,77 t/ha ; DL 0,1%=31,35 t/ha
În cultur ă altoită,la hibridul Romanza F1 produc ția de pepeni a crescut odată cu
scăderea desimii înregistrându -se 22,9 t/ha la desimea de 5000 plante/ha și 39 t/ha la
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
162 desimea de 4000 plante/ha. Reducerea desimii la 3000 plante/ha a determinat scăderi ale
produc ției la 13,5 t/ha.
Soiul Oltenia a realizat cele mai mari produc ții în cultur ă nealtoită faț ă de altoit,
acestea fiind mai mari la desimea de 4000 plante/ha atât la cultura nealtoită cât și la cea
altoită.
La pepenii verzi, cultivarul, metoda de cultură, schem a de plantare alături de celelalte
verigi tehnologice au influenț at calitatea fructelor. Rezultate bune de calitate au fost ob ținute
la ambele cultivaruri în cultură altoită, la o densitate de plantare de 3000de plante /ha. Atât
la Romanza F1 cât și la Olt enia însușirile de calitate cresc procentual cu reducerea numărului
de plante/ha (tabelul 7.2.17).
Tabelul 7.2.17./Table 7.2.17.
Influența cultivarului, tipului de cultură și a densimii de plantare asupra
calității fructelor de pepeni verzi în anul 2015/
The Influence of cultivar, culture type and plant density on
the quality of the fruit watermelon in 2015 year
Varianta/
The
variant Apă/
Water
(%) SUT/
Total dry
matter
(%0 SUS/
Soluble
dry
matter
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid
malic la
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100g
s.p)
Nitra ți/
Nitrates
(NO-3)
(mg/kg
fruct)
a1 b1 c1 91,85 8,15 8,0 0,17 6,65 7,04 75
a1 b1 c2 90,56 9,44 9,0 0,15 7,50 8,8 90
a1 b1 c3 89,77 10,23 10,0 0,13 8,85 8,8 115
a1 b2 c1 92,52 7,48 7,0 0,12 5,85 7,04 90
a1 b2 c2 91,93 8,07 7,5 0,08 6,25 7,92 115
a1 b2 c3 91,06 8,94 7,8 0,05 6,50 11,44 141
a2 b1 c1 89,04 10,96 10,0 0,18 8,37 7,92 80
a2 b1 c2 90,02 9,98 9,8 0,10 8,15 9,68 95
a2 b1 c3 88,53 11,47 10,2 0,16 8,50 10,56 126
a2 b2 c1 91,47 8,53 7,8 0,18 6,55 12,32 65
a2 b2 c2 90,25 9,75 9,6 0,13 8,00 14,08 118
a2 b2 c3 89,65 10,35 9,9 0,12 8,20 12,32 138
Se presupune c ă prin creșterea numărului de plante la unitatea de suprafaț ă se poate
asigura o suprafață foliară mai mare și un randament fotosintetic ridicat. Pe măsura
înaintării în vegetație plantele cresc, intervine suprapunerea etajelor foliare, și apare
umbrirea și ca o consecință a acesteia efectul pozitiv inițial al nr mare de plante/ha devine
negativ . În aceste situații plantele cu o densitate mare se alungesc în dorinț a de a găsi lumină,
se umbresc, iar aparatul foliar nu mai este utilizat în întregime (CHICHEA , 2000).
Conținutul de substanț ă uscată totală crește procentual cu reducerea numărului de
plante /ha, iar cele mai mari valori au fost determinate la soiul Oltenia în cultură altoită, la o
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
163 densitate de 3000plante/ha (11,47%). O dată cu creșterea conț inutului de substanț ă uscată
totală scade procentual cantitatea de apă din fructele de pepeni v erzi.
Substanț a uscat ă solubilă a prezentat cele mai mari valori la fructele ob ținute din
plante altoite, plantate la o densitate de 3000 plante/ ha (10 % la cultivarul Romanza F1 și
10,2 % la soiul Oltenia).
Aciditatea titrabilă a prezentat valori mai mari la fructele ob ținute din cultura cu
5000 plante/ha (0,17 g acid malic la 100g substan ță proaspătă la cultivarul Romanza F1 și
0,18 g acid malic la 100g substanț ă proaspătă la cultivarul Oltenia).
Acumularea glucidelor are loc prin translocarea acesto ra din organele asimilatoare
în cele de depozitare, în majoritatea cazurilor sub formă de zaharoză, alteori sub formă de
D-sorbitol, rafinoză sau heptuloză (GHERGHI și colab., 1983).
Conținutul în glucide din fructele de pepeni verzi a fost influenț at de cultivarul luat
în studiu, metoda de cultură și densimea de plantare. Glucidele fiind produsul primar
rezultat în procesul de fotosinteză, poate fi influenț at de intensitatea acestui proces fiziologic.
În variantele cu densitate mare în fructele de pepeni verzi conț inutul de glucide a fost mai
scăzut comparativ cu varianta în care numărul de plante a fost doar de 3000/ha. Cel mai
mare con ținut de glucide a fost determinat la cultivarul Romanza F1, în cultură altoită, la
densitatea de 3000 plante/ha ( 8,8 5%).
Conținutul în vitamina C este un caracter de soi și poate fi influenț at de condiț iile de
cultur ă și de cele climatice. Cele mai mari valori au fost determinate la cultivarul Oltenia, în
cultură nealtoită, la desimea de 3000 plante/ha.
A fost determinat și conț inutul de nitraț i din miezul fructelor, iar valorile ob ținute
arată în unele variante o depășire a Limitelor Maxim Admise de normele în vigoare (100
mg/kg produs). Con ținutul de nitraț i a fost cuprins între 65mg/kg produs la soiul Oltenia, în
cultură nealtoită, la o desime de 5000 plante/ha și 141mg/kg produs la cultivarul Romanza
F1, în cultură nealtoită și o desime de 3000 plante/ha. Datele prezentate demonstrează că la
ambele cultivaruri con ținutul de nitraț i a fost mai mare în variantele în care desimea
plantelor a fost mai scăzută.
Alături de factorii tehnologici, factorii climatici au o influență deosebită asupra
conținutului de nitrați din plantă. Efectul condițiilor climatice se manifestă în special prin
factorul umiditate, care favorizează creșterea vegetativă, mai ales când survine în veri
secetoase, precedate de perioade umede. Nebulozitatea mare, excesul de umiditate,
temperatura aerului scăzută sunt condiții care contribuie la acumularea nitraților în plantă
și fruct.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
164 Dacă analizăm influenț a desimii de plantare din tabelul 7.2.18 se poate observa o
îmbunătăț ire a calităț ii fructelor de pepeni verzi cu reducerea numărului de plante/ha.
Conținutul de nitraț i crește cu reducerea numărului de plante/ha. La desimea de 5000 de
plante/ha consumul de îngrășăminte/plantă este mai redus faț ă de desimea de 3000
plante/ha.
Tabelul 7.2.18
Influența densimii de plantare asupra calit ății fructelor de pepeni verzi în anul 2015/
The influence of planting density on the quality of fruit watermelon in 2015
Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Apă/
Water
(%) SUT/
Total
dry
matter
(%) SUS/
Soluble
dry
matter
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
g acid
malic la
100g s.p Glucide/
carbohy –
drates
% Vitamina C/
C vitamin
(mg/100g s.p) Nitra ți/
Nitrates
(NO-3)
(mg/kg
fruct)
5000 91,22 8,78 8,20 0,16 6,86 8,58 78
4000 90,69 9,31 8,98 0,12 7,48 10,12 105
3000 89,74 10,26 9,48 0,12 8,01 10,78 130
Tabelul 7.2.19./Table 7.2.19.
Influența tipului de cultur ă asupra calităț ii fructelor de pepeni verzi
la același cultivar în anul 2015/
The influence of the type of culture on the quality of the fruit of the watermelon
to the same cultivar in 2015 year
Cultivar/
Cultivar Tipul
culturii/
The
culture
type Apă/
Water
(%) SUT/
Total dry
matter
(%) SUS/
Soluble
dry
matter
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
g acid
malic la
100g s.p Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100
g s.p) Nitra ți/
Nitrates
(NO-3)
(mg/kg
fruct)
Roman ța
F1 Altoit/
Grafting 90,73 9,27 8,67 0,15 8,34 8,21 93
Nealtoit/
Without
grafting 91,84 8,16 7,43 0,08 6,20 8,80 115
Oltenia Altoit/
Grafting 8,92 10,80 10,00 0,15 8,51 9,39 100
Nealtoit/
Without
grafting 90,46 9,54 9,10 0,14 7,58 12,91 107
Analizând influenț a cultivarului și a tipului de cultur ă asupra calităț ii fructelor de
pepeni verzi din datele tabelului 7.2.19 se poate observa că cele mai bune rezultate au fost
obținute la cultivarul Oltenia în cultură altoită (10,80% SUT, 10% SUS, 8,51 % glucide și 9,39
mg/ 100g s.p vitamina C (tabel ul 7.2.19).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
165 Altoirea plantelor a influenț at calitatea fructelorla unele componente biochimice. S –
au ob ținut creșteri procentuale ale con ținutului de substanț ă uscată totală, substanț ă uscată
solubilă și glucide (tabelul 7.2.20). Con ținutul de vitamina C a fost cu 2,06 mg/ 100g s.p mai
mare în varianta nealtoită comparativ cu cea altoită.
Tabelul 7.2.20/Table 7.2.20
Influența tipului de cultur ă asupra calităț ii fructelor de pepeni verzi în anul 2015/
The influence of the type of culture on the quality of the fruit of watermelons in 2015
Tipul
culturii/
The
culture
type Apă/
Water
(%) SUT/
Total dry
matter
(%) SUS/
Soluble
dry
matter
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid
malic la
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100g
s.p) Nitra ți/
Nitrates
(NO-3)
(mg/kg
fruct)
Altoit/
Grafting 89,96 10,04 9,34 0,15 8,43 8,80 97
Nealtoit/
Without
grafting 91,15 8,85 8,27 0,11 6,89 10,86 111
Cele dou ă cultivaruri, Romanza F1 și Oltenia s -au comportat bine din punct de vedere
calitativ în condiț iile solurilor nisipoase, dar rezultate mai bune au fost ob ținute la cultivarul
Oltenia (tabelul 7.2.21).
Tabelul 7.2.21
Influența cultivarului asupra calit ății fructelor de pepeni verzi în anul 2015/
The influence of the cultivar on the quality of the fruit of watermelons in 2015
Cultivarul/
The cultivar Apă/
Water
(%) SUT/
Total
dry
matter
(%) SUS/
Soluble
dry
matter
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid malic
la 100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina C/
C vitamin
(mg/100g
s.p) Nitra ți/
Nitrates
(NO-3)
(mg/kg
fruct)
Romanza F1 91,28 8,72 8,05 0,12 7,27 8,51 104
Oltenia 89,83 10,17 9,55 0,15 8,05 11,15 104
Condi țiile climatice din perioada de vegetaț ie a culturii de pepeni verzi au influenț at
în mod determinant calitatea nutriț ional ă a fructelor, cât și procesul de maturare. În
perioada de creștere intensă a plantelor și fructelor au fost înregistrate temperaturi normale
pentru acea perioadă, iar umiditatea solului a fost menț inută la valori normale din
precipitaț ii și din irigaț ii. În faza de maturare a fructelor, care corespunde lunilor iunie și
iulie, condiț iile climatice au fost prielnice pentru cultura de pepeni verzi (144,2 mm
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
166 precipitaț ii, temperaturi maxime cuprinse între 36,1 0C și 39,2 0C). Altoirea plantelor, o
desime optimă de plantare precum și alegerea corectă a cultivarului poate reduce perioada
de vegetaț ie a culturii fără a afecta calitatea nutriț ională a fructelor. Îmbunătăț ind astfel unele
secvenț e tehnologice se poate evita perioada cu temperaturi foarte ridicate și secetă care
poate influenț a produc ția atât calntitativ cât și calitativ.
Rezultate obț inute în anul 2016
În condi țiile climatice ale anului 2016 la plantele de pepene verde s -a monitorizat
varia ția unor indici fiziologici la cele două cultivaruri Romanza F1 și Oltenia.
În luna iulie rata fotosintezei la hibridul Romanza F1 a înregistrat la ora 9 valori între
6,90 µmol/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea de 4000 pl/ha și 23,0 µmol/m2/s
la plantele altoite cultivate la desimea de 4000 pl/ha. La ora 12 valorile au oscilat între 5,38
µmol/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea de 5000 pl/ha și 15,30 µmol/m2/s la
plantele nealtoite cultivate la desimea de 3 000 pl/ha; la ora 15 valorile au oscilat între 6,10
µmol/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea de 5 000 pl/ha și 16,71 µmol/m2/s la
plantele altoite cultivate la desimea de 4 000 pl/ha (tabelul 7.2.22)
Tabelul 7.2.22./Table 7.2.22.
Variația diurn ă a fotosintezei în anul 2016/
The diurnal variation of photosynthesis in 2016 year
Varianta/
The
variant RAF
µmol/
m2/s Fotosinteza/
Photosinthesis
µmol CO 2/m2/s RAF
µmol/
m2/s Fotosinteza/
Photosinthesis
µmol CO 2/m2/s RAF
µmol/
m2/s Fotosinteza/
Photosinthesis
µmol CO 2/m2/s Media
zilnic ă/
Daily
average
CO 2/m2/s Ora 9/9 o'clock Ora 12/12 o'clock Ora 15/15 o'clock
a1 b1 c1 1006 12.46 1890 5.38 1805 6.10 7.98
a1 b1 c2 1065 6.90 1846 14.80 1728 13.49 11.73
a1 b1 c3 1145 11.07 1761 15.30 1887 13.49 13.28
a1 b2 c1 1070 10.30 1650 7.74 1808 10.41 9.48
a1 b2 c2 1132 23.06 1753 10.72 1797 16.71 16.83
a1 b2 c3 1191 5.51 1717 8.35 1857 10.99 8.28
a2 b1 c1 1158 19.33 1431 4.69 1918 3.27 9.09
a2 b1 c2 1062 7.89 1756 17.52 1697 13.00 12.80
a2 b1 c3 1155 11.39 1673 5.67 1710 8.55 8.53
a2 b2 c1 1189 10.18 1745 10.53 1766 7.61 9.44
a2 b2 c2 1173 15.32 1854 7.17 1745 6.75 9.74
a21 b2 c3 1090 7.35 1637 8.54 1782 12.30 9.39
Valorile mediei zilnice ale fotosintezei au oscilat între 7,98 µmol CO 2/m2/s la plantele
nealtoite și la un număr de 5000 plante/ha și 16,83 µmol CO 2/m2/s la plantele altoite
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
167 cultivate la 4000 pl/ha. La plantele altoite, la hibridul Romanza F1 fotosinteza s -a dublat și
triplat la desimea de 4 000 plante/ha.
La soiul Oltenia rata fotosintezei a înregistrat la ora 9 valori care au oscilat între 7,35
µmol CO 2/m2/s la plantele altoite cultivate la desimea de 3000 plante/ha și 19,33 µmol
CO 2/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea de 5000 plante/ha; la ora 12 valorile au
oscilat între 4,69 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea de 5000 pl/ha și
17,52 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea de 4000 plante/ha iar la ora
15 valorile au oscilat între 3,27 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea a de
5000 plante/ha și 13,00 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea de 4000
plante/ha;
Valorile mediei zilnice au oscilat între 8,53 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite și la
desimea de 5000 plante/ha ș i 12,80 µmol CO 2/m2/s la plantele altoite cultivate la 4000
pl/ha. Soiul Oltenia are o afinitate redusă față de portaltoi deoarece rata fotosintezei a
înregistrat valori mai ridicate la plantele nealtoite.
Tabel 7.2.23./Table 7.2.23.
Variația diurn ă a transpira ției în anul 2016/
The diurnal variation of perspiration in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar
Tip cultur ă/
Culture type
Desimea/
Density Valoarea transpira ției (mmoli H 2O/m2/s)
/ The value of perspiration/ (mmoli H 2O/m2/s)
Ora 9/
9 o'clock Ora 12/
12 o'clock Ora
15/15
o'clock Media/
Average
Romanza F1 Nealtoit/
Without
grafting 5000 1.25 3.09 2.45 2.26
4000 1.77 6.61 4.65 4.34
3000 2.56 4.55 5.69 4.26
Altoit/
Grafting 5000 2.75 5.34 5.19 4.42
4000 3.17 3.84 5.78 4.26
3000 1.61 3.67 5.58 3.62
Oltenia Nealtoit/
Without
grafting 5000 0.48 4.04 2.53 2.35
4000 0.81 8.72 5.06 4.86
3000 3.07 3.17 4.60 3.61
Altoit/
Grafting 5000 2.07 3.17 3.10 2.78
4000 3.92 2.08 1.57 2.52
3000 2.99 2.19 4.35 3.17
Rata transpirației foliare la pepenii verzi la cultivarul Romanza F1 a înregistrat
următorele valori (tabelul 7.2.23): la ora 9 valorile au oscilat între 1,25 mmoli H 2O/m2/s la
plantele nealtoite (5000 plante/ha) și 3,17 mmoli H 2O/m2/s la plantele altoite (4000
plante/ha); la ora 12 valorile au oscilat între 3,09 mmoli H 2O/m2/s la plantele nealtoite
(5000 plante/ha) și 5,34 mmoli H 2O/m2/s la plantele altoite (5000 plante/ha); la ora 15
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
168 valorile au oscilat între 2,45 mmoli H 2O/m2/s la plantele nealtoite (5000 p lante/ha) și 5,78
mmoli H 2O/m2/s la plantele altoite (4 000 plante/ha).
Valorile mediei zilnice au variat de la 2,26 mmoli H 2O/m2/s la plantele nealtoite
(5000 plante/ha) la 4,42 mmoli H 2O/m2/s la plantele altoite (5000 plante/ha).
Rata transpirației foliare la soiul Oltenia a înregistrat următorele valori: la ora 9 acestea au
oscilat între 0,48 mmoli H 2O/m2/s la plantele nealtoite (5000 plante/ha) și 3,92 mmoli
H2O/m2/s la plantele altoite (4000 plante/ha); la ora 12 valorile au oscilat între 2,08 mmoli
H2O/m2//s la plantele altoite (4000 plante/ha) și 8,72 mmoli H 2O/m2/s la plantele nealtoite
(4000 plante/ha); la ora 15 valorile au oscilat între 1,57 mmoli H 2O/m2//s la plantele altoite
(4000 plante/ha) și 4,60 mmoli H 2O/m2/s la plantele altoite (4 000 plante/ha).
Valorile mediei zilnice au fost cuprinse între 2,35 mmoli H 2O/m2/s la plantele
nealtoite (5000 plante/ha) și 4,86 la plantele nealtoite (4000 plante/ha).
Tabelul 7.2.24./Table 7.2.24.
Numărul mediu de fructe/plantă și
greutatea medie a unui fruct în func ție de cultivar în anul 2016/
The average number of fruit / plant and
the average fruit weight according to cultivar in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight(kg/fruct)
Romanza F1 1,7 6,3
Oltenia 2,2 6,3
Numărul mediu de fructe recoltate/plantă, la hibridul Romanza F1 a fost de 1,7 , iar
la soiul Oltenia de 2,2 fructe/plantă (tabelul 7.2.24). Greutatea medie a fructelor a fost
aceeași la ambele cultivaruri, 6,3 kg/fruct.
Metoda de cultivare folosită a influenț at numărul de fructe/plantă și greutatea medie
a unui fruct. Numărul mediu de fructe/plantă a fost de 1,9 la nealtoit și 2 la altoit , iar
greutatea medie a fructului a fost la nealtoit de 5,9 kg iar la altoit de 6,8 kg (tabelul 7.2.25).
Tabelul 7.2.25/Table 7.2.25.
Influența altoirii asupra numărului de fructe/plantă și greutăț ii medii a unui fruct în
anul 2016/
The influence of grafting on the fruit / plant number and the weight of the fruit in 2016
year
Tipul culturii/
Culture type Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Nealtoit/ Without grafting 1,9 5,9
Altoit/Grafting 2,0 6,8
Desimea plantelor de pepene verde a influenț at diferit num ărul de fructe/plantă și
greutatea medie a unui fruct (tabelul tabelul 7.2.26).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
169 Tabelul 7.2.26./Table 7.2.26.
Influența desimii de plantare asupra
numărului de fructe/plantă și greutăț ii medii a unui fruct în anul 2016/
The influence of planting density on
the number of fruit / plant and the average weight of a fruit in 2016 year
Num ăr plante/ha/
Number of plants/ha Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
5000 1,6 6,0
4000 1,8 7,0
3000 2,5 5,9
Numărul de fructe/plantă a crescut concomitent cu scăderea desimii plantelor. La
desimea de 5000 plante/ha s -au ob ținut 1,6 fructe/plantă, la 4000 p lante/ha s -au ob ținut 1,8
fructe/plantă, iar la scăderea desimii de plantare la 3000 plante/ha, numărul de fructe a
crescut la 2,5 fructe/plantă.
Greutatea medie a unui fruct a crescut odată cu scăderea desimii de la 5000 la 4000
plante/ha de la 6,0 la 7,0 kg/fruct, dar a scăzut la 5,9 kg/fruct la desimea de 3000 plante/ha,
scădere datorată numărului de fructe formate/plantă.
În ceea ce privește influenț a altoirii asupra numărului de fructe și a greutăț ii medii a
unui fruct la același cultivar se constată diferenț e între variantele studiate (tabelul 7.2.27)
Tabelul 7.2.27./Table 7.2.27.
Influența tipului cultur ii asupra numărului de fructe/plantă
și greută ții medii a unui fruct la același cultivar în anul 2016/
The influence of culture type on the number of fruit / plant and the average weight of a
fruit according to cultivar in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
Culture type Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Romanza F1 Nealtoit/ Without grafting 1,4 5,6
Altoit/Altoit 2,0 7,0
Oltenia Nealtoit/ Without grafting 2,3 6,1
Altoit/Altoit 2,1 6,5
La cultivarul Romanza F1 atât num ărul de fructe/plantă cât și greutatea medie a unui
fruct au fost mai mari la plantele altoite faț ă de cele nealtoite. Astfel, la plantele nealtoite s –
au ob ținut 1,4 fructe/plantă cu o greutate medie de 5,6 Kg, iar la plantele altoite s -au ob ținut
2 fructe/plantă cu o greutate medie de 7 kg/fruct. La cultivarul Oltenia numărul de fructe a
scăzut de la 2,3 la plantele nealtoite la 2,1 fructe/plantă la plantele altoite, iar greutatea
medie a unui fruct a crescut de la 6,1 kg/fruct la plantele nealtoite la 6,5 kg/fruct la plantele
altoite.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
170 În cadrul aceluiși cultivar, numărul de fructe/plantă a crescut odată cu scăderea
desimii, iar greutatea medie a unui fruct a crescut odată cu scăderea desimii de la 5000 la
400 0 plante/ha și a scăzut odată cu scăderea desimii la 3000 plante/ha (tabelul 7.2.28).
Tabelul 7.2.28./Table 7.2.28.
Influența desimii de plantare asupra numărului de fructe/plantă
și greută ții medii a unui fruct la același cultivar în anul 2016/
The inf luence of planting density onthe number of fruit / plant
and the average weight of a fruit to on same cultivar in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr plante/ha/
Number of plants/ha Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruitweight
(kg/fruct)
Romanza F1 5000 1,4 6,1
4000 1,6 6,9
3000 2,2 5,9
Oltenia 5000 1,7 6,0
4000 2,0 7,0
3000 2,8 6,2
La cultivarul Romanza F1 , numărul de fructe/plantă a fost cuprins între 1,4 la
desimea de 5000 plante/ha și 2,2 la desimea de 3000 plante/ha, iar greutatea medie a unui
fruct a variat de la 6,1 kg/fruct la desimea de 5000 plante/ha la 6,9 kg/fruct la desimea de
4000 plante/ha.
La Oltenia numărul de fructe/plantă a fost cuprins între 1,5 la desimea de 5000
plante/ha și 2,7 la desimea de 3000 plante/ha, iar greutatea medie a unui fruct a fost de 6
kg/fruct la desimea de 5000 plante/ha și 7 kg/fruct la desimea de 4000 plante/ha. La aceeași
metodă de cultivare, numărul de fructe/plantă și greutatea medie a unui fruct a avut aceeași
evolu ție în func ție de desimea culturii (tabelul 7.2.29).
Tabelul 7.2.29./Table 7.2.29
Influența desimii de plantare asupra numărului de fructe/plantă
și greută ții medii a unui fruct la aceiași metodă de cultivare în anul 2016/
The influence of planting density onthe number of fruit / plant
and the average weight of a fruit to on same culture type in 2016 year
Tipul culturii/
Culture type Num ăr plante/ha
/ Number of plants/ha Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruitweight
(kg/fruct)
Nealtoit/ Without
grafting 5000 1,7 5,6
4000 1,7 6,3
3000 2,3 5,7
Altoit/Grafting 5000 1,5 6,5
4000 1,9 7,6
3000 2,7 6,2
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
171 Numărul de fructe/plantă a crescut indiferent de metoda de cultivare odată cu
scăderea desimii de plantare, iar greutatea medie a unui fruct a marcat creșteri la desimea
de 4000 plante/ha și a scăzut la desimi de 3000 plante/ha.
Analizând influenț a interac țiunii celor trei factori luaț i în studiu (cultivar, metod ă de
cultivare și desime de plantare) se constată că desimea de plantare și metoda de cultivare a
avut cea mai mare influenț ă asupra numărului de fructe/plantă și a greutăț ii medii a unui
fruct (tabelul 7.2.30).
Cel mai mare num ăr d e fructe /plantă s -a înregistrat la cultivarul Oltenia nealtoit cu
3000 plante/ha (2,9 fructe/plantă) iar la cultivarul Romanza F1 cu plante altoite și în
condi țiile asigurării unei desimi de 3000 plante/ha (2,7 fructe/plantă). Cea mai mare
greutate a unui fruct s -a înregistrat la cultivarul Romanza F1 în cultură altoită atunci când s –
au asigurat 3000 plante/ha (8,2 kg/ha).
Tabelul 7.2.30./Table 7.2.30.
Influența interac țiunii factorilor studia ți asupra asupra
numărului de fructe/plantă și greutăț ii medii a unui fruct în anul 2016/
The influence of factors interaction on
the number of fruit / plants and the average weight of a fruit in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Tip cultur ă/
Culture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Num ăr
fructe/plantă/
Number of
fruit/plant Greutate
fruct/Fruit weight
(kg/fruct)
Romanza F1 Nealtoi/ Without
grafting 5000 1,3 5,6
4000 1,3 5,6
3000 1,7 5,6
Altoit/Grafting 5000 1,4 6,6
4000 1,8 8,2
3000 2,7 6,2
Oltenia Nealtoi/ Without
grafting 5000 2,1 5,6
4000 2,0 7,0
3000 2,9 5,7
Altoit/Grafting 5000 1,6 6,3
4000 1,9 7,0
3000 2,7 6,2
La cultivarul Romanza F1 atât num ărul de fructe/plantă cât și greutatea medie a unui
fruct au fost mai mari la plantele altoite faț ă de cele nealtoite, iar la cultivarul Oltenia numărul
de fructe/plantă a fost mai mare la plantele nealtoite, iar greutatea medie a unui fruct a
marcat creșteri la p lantele altoite la desimi de 5000 și 3000 plante/ha.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
172 Tabelul 7.2.31./Table 7.2.31.
Dinamica produc ției de pepene verde în func ție de factorii studiaț i/
Dynamics of watermelon production according to the studied factors
Cultivarul/
The cultivar Tip cultur ă/
Culture type Num ăr plante/ha/
Number of
plants/ha Producția la data de/
The production on (t/ha):
22 iulie/July 1 August
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 23,5 12,8
4000 15,8 14,7
3000 17,7 16,8
Altoit/Grafting 5000 22,2 24,1
4000 30,0 29,7
3000 27,9 21,3
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 18,8 39,4
4000 14,7 41,0
3000 13,3 36,7
Altoit/Grafting 5000 12,0 39,8
4000 16,0 37,8
3000 13,7 37,9
Au fost efectuate două recoltări, la data de 22 iulie și 1 august, produc țiile realizate
fiind foarte variate (tabelul 7.2.31). La cultivarul Romanza F1 la prima recoltare s -au ob ținut
produc ții cuprinse între 15,8 -23,5 t/ha la plantele altoite
Produc țiile realizate de cultivarul Oltenia la prima recoltare au fost mult mai mici fa ță
de cele ale cultivarului Romanza F1 și au fost cuprinse între 13,3 -18,8 t/ha la plantele
nealtoite și între 12,0 -16,0 t/ha la plantele altoite. Cea mai mare produc ție la data de 22 iulie
a fost ob ținută la cultivarul Romanza F1 în cultură altoită la desimea de 4000 plante/ha (30
t/ha).
În ceea ce privește produc țiile medii realizate de cele dou ă cultivaruri acestea au fost
de 42,8 t/ha la hibridul Romanza F1 și de 53,5 t/ha la soiul Oltenia diferenț a de produc ție
dintre cele do uă cultivare fiind de 10,7 t/ha (tabelul 7.2.32).
Tabelul 7.2.32./Table 7.2.32.
Influen ța cultivarului asupra producției de pepeni verzi în anul 2016/
The influence of the cultivar on the production of watermelon in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Produc ția/The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
Romanza F1 42,8 80 -10,7
Oltenia 53,5 100 Mt. Mt.
DL 5% = 21,62 t/ha; DL 1% = 49,94 t/ha; DL 0,1% = 158,94 t/ha
În cultura nealtoită s -a ob ținut o produc ție medie de 44,2 t/ha, iar prin altoirea
plantelor de pepene verde s -a asigurat o creștere a produc ției medii de 7,9 t/ha, respective
o producț ie medie de 52,1 t/ha (tabelul 7.2.33).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
173 Tabelul 7.2.33./Table 7.2.33.
Influen ța tipului de cultură asupra producției de pepeni verzi în anul 2016/
The influence of the culture type on the production of watermelon
in 2016 year
Tipul culturii/
The culture type Produc ția/
The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance
(t/ha) (%)
Nealtoit/ Without grafting 44,2 100 Mt. Mt.
Altoit/Grafting 52,1 118 +7,9
DL 5% = 14,26 t/ha; DL 1% = 23,59 t/ha; DL 0,1% = 44,16 t/ha
În ceea ce privește influenț a desimii de plantare asupra produc ției de pepene verde
se constată că, producț ia a crescut de la 48,2 t/ha la desimea de 5000 plante/ha la 49,9 t/ha
la desimea de 4000 plante/ha (tabelul 7.2.34).
Tabelul 7.2.34./Table 7.2.34.
Influența desimii de plantare asupra
numărului de fructe/plantă și greutăț ii medii a unui fruct în anul 2016/
The influence of planting density on
the number of fruit / plant and the average weight of a fruit
Num ăr plante/ha
Number of plants/ha Produc ția/The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
5000 48,2 100 Mt. Mt.
4000 49,9 104 +1,7
3000 46,3 96 -1,9
DL 5% = 7,65 t/ha; DL 1% = 10,54 t/ha; DL 0,1% = 14,51 t/ha
Scăderea desimii de plantare la 3000 plante/ha a determinat scăderea produc ției la
43,6 t/ha. Analizând influenț a metodei de plantare asupra produc ției de pepene verde la
același cultivar se constată că, la cultivarul Romanza F1 prin altoire s -a realizat un spor de
produc ți de 17,9 t/ha fa ță de nealtoit, iar la cultivarul Oltenia , produc ția a scăut cu 2,2 t/ha la
plantele altoite faț ă de cele nealtoite (tabelul 7.2.35).
Tabelul 7.2.35./Table 7.2.35.
Influența tipului de cultură asupra producției de pepeni verzi
la același soi în anul 2016/
The influence of the culture type on watermelon production
according to cultivar in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Produc ția/
The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance
(t/ha) (%)
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 33,8 100 Mt. Mt.
Altoit/Grafting 51,7 153 +17,9
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 54,6 100 Mt. Mt.
Altoit/Grafting 52,4 96 -2,2
DL 5% = 20,15 t/ha; DL 1% = 33,35 t/ha; DL 0,1% = 62,42 t/ha
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
174 Astfel, la cultivarul Romanza F1 s-au ob ținut 33,8 t/ha în cultur ă nealtoită și 51,7 t/ha
la cultură altoită, iar la cultivarul Oltenia produc țiile medii au fost de 54,6 t/ha la cultura
nealtoită și de 52,4 t/ha la cultura altoită.
La aceeași metod ă de cultivare se menț in ridicate produc țiile realizate de cultivarul
Oltenia față de cele realizate de cultivarul Romanza F1 , diferenț ele de produc ție fiind mult
mai mari la plantele nealtoite. În cultură nealtoită hibridul Romanza F1 a realizat o produc ție
medie de 33,8 t/ha, iar soiul Oltenia a realizat 54,6 t/ha, cu cu 20,8 t/ha mai mult, iar în
cultură altoită romanza F1 a realizat 5 1,7 t/ha, iar Oltenia 52,4 t/ha cu 0,7 t/ha mai mult.
Deci, în cultură nealtoită diferenț ele de produc ție între cele două cultivare sunt foarte mari,
iar la cultura altoită produc țiile celor două cultivaruri sunt foarte apropiate ca valoare.
La același cu ltivar desimea de plantare a influenț at diferit produc ția de pepeni verzi
(tabelul 7.2.36).
La hibridul Romanza F1 produc țiile au fost de 41,3 t/ha la desimea de 5000 plante/ha,
au crescut la 45,1 t/ha la desimea de 4000 plante/ha, ca apoi s ă scadă la 41, 9 t/ha la 3000
plante/ha. Soiul Oltenia a înregistrat scăderi ale produc ției concomitant cu scăderea desimii
de plantare, cea mai mare produc ție realizându -se la desimea de 5000 plante/ha 55 t/ha),
iar cea mai mică la desimea de 3000 plante/ha (50,8 t/ha).
Tabelul 7.2.36./Table 7.2.36.
Influența desimii de plantare la același cultivar în anul 2016/
The influence of planting density on the production of watermelon
according to cultivar in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Produc ția/The
production
Diferen ța/
Difference
(t/ha)
Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
Romanza F1 5000 41,3 100 Mt. Mt.
4000 45,1 109 +3,8
3000 41,9 101 +0,6
Oltenia 5000 55,0 100 Mt. Mt.
4000 54,8 100 -0,2
3000 50,8 92 -4,2
DL 5% = 10,83 t/ha; DL 1% = 14,92 t/ha; DL 0,1% = 20,54 t/ha
Plantele nealtoite au înregistrat sc ăderi ale produc ției de pepene verde concomitant
cu scăderea desimii de plantare, iar la plantele altoite s -au înregistrat creșteri ale produc ției
de la 49,1 t/ha la desimea de 5000 plante/ha la 56,8 t/la la desimea de 4000 plante/ha și
scăderi ale produc ției la 50,4 t/ha când s -a asigurat desimea de 3000 plante/ha (tabelul
7.2.37). Indiferent de desimea de plantare folosită, produc țiile de pepeni verzi au fost mai
ridicate la plantele altoite faț ă de cele nealtoite. La desimea de 5000 plante/ha produc țiile au
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
175 fost de 47,3 t/ha la cultura nealtoită și 49,1 t/ha la cultura altoită, sporul de produc ție realizat
fiind de 1,8 t/ha. La desimea de 4000 plante/ha, diferenț ele de produc ție dintre nealtoit și
altoit sunt mai mari, 13,7 t/ha, produc țiile realizate fiind de 43,1 t/ha la plantele nealtoite și
de 56,8 t/ha la plantele altoite. Pentru desimea de 3000 plante/ha, produc țiile de pepene
verde au fost de 42,3 t/ha la plantele nealtoite și de 50,4 t/ha la plantele altoite.
Tabelul 7.2.37./Table 7. 2.37.
Influen ța desimii asupra producției de pepeni verzi la
aceeași tip de cultur ă în anul 2016/
The influence of planting density on the production of watermelon
according to culture type in 2016 year
Tipul
culturii/The
culture type Num ăr
plante/ha
Number of
plants/ha Produc ția/
The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance
(t/ha) (%)
Nealtoit/
Without grafting 5000 47,3 100 Mt. Mt.
4000 43,1 91 -4,2
3000 42,3 89 -5,0
Altoit/Grafting 5000 49,1 100 Mt. Mt.
4000 56,8 116 +7,7
3000 50,4 103 +1,3
DL 5% = 10,83 t/ha; DL 1% = 14,92 t/ha; DL 0,1% = 20,54 t/ha
La aceeași desime de plantare, în toate situaț iile, soiul Oltenia a realizat produc ții mai
mari faț ă de hibridul Romanza F1 , diferenț ele de produc ție fiind de 13,7 t/ha la desimea de
5000 plante/ha, 9,7 t/ha la desimea de 4000 plante/ha și de 8,9 t/ha la desimea de 3000
plante/ha.
Menț inând constant cultivarul și metoda de cultivare, desimea de plantare a influenț at
produc ția de pepene verde în mod diferit (tabelul 7.2.38).
La cultivarul Romanza F1 în cultura nealtoit ă cea mai mare produc ție a fost de 36 ,3
t/ha și s -a înregistrat la desimea de 5000 plante/ha, la celelalte desimi de plantare
produc țiile fiind cuprinse între 30,5 – 34,5 t/ha. La cultura altoită cea mai mare produc ție s-
a înregistrat la desimea de 4000 plante/ha, aceata fiind de 59,7 t/ha, c u 13,4 t/ha mai mulf
față de cea înregistrată la desimea de 5000 plante/ha și cu 10,5 t/ha mai mult decât cea de
la desimea de 3000 plante/ha.
La soiul Oltenia cu plante nealtoite produc țiile de pepene verde au scăzut odată cu
scăderea desimii de plantare. Astfel, la desimea de 5000 plante/ha s -a realizat o produc ție
de 58,2 t/ha, la desimea de 4000 plante/ha s -a realizat produc ția de 55,7 t/ha, iar la 3000
plante/ha produc ția a fost de 50 t/ha. Plantele de Oltenia altoite au asigura produc ții de 51,8
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
176 t/ha la desimea de 5000 plante/ha, 53,8 t/ha la desimea de 4000 plante/ha și 51,6 t/ha la
desimea de 3000 plante/ha.
Tabelul 7.2.38./Table 7.2.38.
Influen ța desimii de plantare la același tip de cultură și cultivar
asupra produc ției de pepeni verzi în anul 2016/
The influence of planting density on the production of watermelon
according to culture type and cultivar in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Tipul
culturii/The
culture type Num ăr
plante/ha/Number
of plants/ha Produc ția/
The
production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance
(t/ha) (%)
Romanza
F1 Nealtoit/
Without
grafting 5000 36,3 100 Mt. Mt.
4000 30,5 84 -5,8
3000 34,5 95 -1,8
Altoit/
Grafting 5000 46,3 100 Mt. Mt.
4000 59,7 129 +13,4
3000 49,2 106 +2,9
Oltenia Nealtoit/
Without
grafting 5000 58,2 100 Mt. Mt.
4000 55,7 96 -2,5
3000 50,0 86 -8,2
Altoit/
Grafting 5000 51,8 100 Mt. Mt.
4000 53,8 104 +2,0
3000 51,6 100 -0,2
DL 5% = 15,32 t/ha; DL 1% = 21,11 t/ha; DL 0,1% = 29,06 t/ha
Deci, la plantele nealtoite, indiferent de cultivarul folosit cele mai bune rezultate de
produc ție se ob țin la desimea de 5000 plante/ha, iar la plantele altoite desimea de 4000
plante/ha asigur ă cele mai bune rezultate. Putem concluziona că, prin altoirea plantelor de
pepene verde se reduce numărul de plante/ha de la 5000 la 4000 plante/ha. Scăderea
desimii de plantare la 3000 plante/ha nu se justifică din punct de vedere al produc țiilor
realizate.
La hibridul Romanza F1 cea mai mare produc ție a fo st de 59,7 t/ha și s -a realizat la
cultura altoită folosind desind desimea de 4000 plante/ha, iar la soiul Oltenia cea mai mare
produc ție, respective 58,2 t/ha s -a realizat la plantele nealtoite la desimea de 5000
plante/ha.
La toate cele trei desimi de p lantare, hibridul Romanza F1 a realizat produc ții mai
mari la plantele altoite faț ă de cele nealtoite, diferenț ele de produc ție fiind de 10 t/ha la
desimea de 5000 plante/ha, 29,2 t/ha la desimea de 4000 plante/ha și de 14,7 t/ha la
desimea de 3000 plante/ ha.
Soiul Oltenia a realizat produc ții mai ridicate la plantele nealtoite faț ă de cele altoite
la desimea de 5000 și 4000 plante/ha și ușoare creșteri prin altoire la desimea de 3000
plante/ha.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
177
Tabelul 7.2.39./Table 7.2.39.
Influența cultivarului, tipului de cultură și a densimii de plantare asupra
calității fructelor de pepeni verzi în anul 2016/
The Influence of cultivar, culture type and plant density on
the quality of the fruit watermelon in 2016 year
Varianta/
The variant Apă/
Water
(%) SUT/
Total dry
mater
(%) SUS/
Soluble
dry mater
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable acidity
(g acid malic la
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100g
s.p)
a1 b1 c1 90,22 9,78 9,50 0,20 7,90 12,32
a1 b1 c2 88,24 11,76 10,00 0,22 8,38 14,08
a1 b1 c3 87,98 12,02 10,60 0,20 8,82 10,56
a1 b2 c1 88,15 11,85 8,20 0,19 7,00 9,68
a1 b2 c2 87,31 12,69 10,00 0,22 8,25 10,56
a1 b2 c3 90,48 9,52 9,00 0,19 7,50 9,68
a2 b1 c1 89,85 10,15 9,20 0,18 7,66 12,32
a2 b1 c2 88,48 11,52 10,00 0,18 8,40 15,84
a2 b1 c3 90,42 9,58 8,40 0,17 7,10 11,44
a2 b2 c1 89,58 10,42 9,60 0,18 8,00 14,08
a2 b2 c2 90,18 9,82 9,00 0,17 7,50 11,44
a2 b2 c3 91,28 8,72 8,60 0,17 7,20 9,68
Și în anul 2016 au fost urm ărite elementele de caliatate la fructele de pepene verde
(tabelul 7.2.39). Cele mai bune rezultate de calitate la cultivarul Romanza F1 au fost ob ținute
în cultura altoită, la o densitate de 3000 de plante/ha (12,02% substanț ă uscată totală,
10,60% substan ță uscată solubilă, 0,20 g acid malic la 100g s.p ., aciditate titrabilă, 8,82%
glucide, 10,56 mg vitamina C). La soiul Oltenia, de asemenea, au fost ob ținute rezultate mai
bune în cultură altoită, dar la o densitate de 4000 de plante/ha.
Tabelul 7.2.40/Table 7.2.40.
Influența de nsimii de plantare asupra calit ății fructelor de pepeni verzi în anul 2016/
The influence of planting density on the quality of fruit watermelon in 2016
Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Apă/
Water
(%) SUT/
Total dry
mater
(%) SUS/
Soluble
dry
mater
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable acidity
(g acid malic la
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina C/
C vitamin
(mg/100g
s.p)
5000 89,45 10,55 9,13 0,19 7,64 12,10
4000 88,55 11,45 9,75 0,20 8,13 12,98
3000 90,04 9,96 9,15 0,18 7,66 10,34
Dacă analizăm influenț a densimi de plantare din datele tabelului 7.2.40 se poate
observa o îmbunătăț ire a calităț ii fructelor de pepeni verzi cu reducerea numărului de
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
178 plante/ha. În condiț iile climatice ale anului 2016 cele mai bune rezultate au fost ob ținute la
o densitate de 4000 plante/ha.
Analizând influenț a cultivarului și a metodei de cultur ă asupra calităț ii fructelor de
pepeni verzi din datele tabelului 7.2.41 se poate observa că cele mai bune rezultate au fost
obținute la cultivarul Romantza în cu ltură altoită (11,19 % substanț ă uscată totală, 10,03%
substan ță uscată solubilă, 8,37 % glucide și 12,32mg vitamina C).
Tabelul 7.2.41./Table 7.2.41.
Influența tipului de cultur ă asupra calităț ii fructelor de pepeni verzi
la același cultivar în anul 2016/
The influence of the type of culture on the quality of the fruit of the watermelon
to the same cultivar in 2016 year
Cultivarul/
The cultivar Tipul
culturii/The
culture type Apă/
Water
(%) SUT/
Total
dry
mater
(%) SUS/
Soluble dry
mater
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
g acid malic
la 100g s.p Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
mg/100g
s.p
Romanza
F1 Altoit/
Grafting 88,81 11,19 10,03 0,21 8,37 12,32
Nealtoit/
Without
grafting 88,65 11,35 9,07 0,20 7,58 9,97
Oltenia Altoit/
Grafting 89,58 10,42 9,20 0,18 7,72 13,20
Nealtoit/
Without
grafting 90,35 9,65 9,07 0,17 7,57 11,73
Altoirea plantelor a influenț at calitatea fructelor, s -au ob ținut creșteri procentuale ale
conținutului de substanț ă uscată totală, substanșă uscată solubilă și glucide. La toate
componentele studiate s -au ob ținut rezultate mai bune în varianta altoită comparatie cu cea
nealtoită (tabelul 7.2.42).
Tabelul 7.2.42./Table 7.2.42.
Influența tipului de cultur ă asupra calităț ii fructelor de pepeni verzi în anul 2016/
The influence of the type of culture on the quality of the fruit of watermelons in 2016
Tipul
culturii/
The
culture
type Apă/
Water
(%) SUT/
Total dry
substance
(%) SUS/
Soluble
dry
substance
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid malic la
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100g
s.p)
Altoit/
Grafting 89,20 10,80 9,62 0,19 8,04 12,76
Nealtoit/
Without
grafting 89,50 10,50 9,07 0,19 7,58 10,85
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
179 Cele dou ă cultivare, Romantza și Oltenia s -au comportat bine din punct de vedere calitativ în
condi țiile solurilor nisipoase (tabelul 7.2.43). Cultivarul Romantza F1 a acumulat în fructe un
conținut mai mare substanț ă uscată totală, substanț ă uscată solubilă și glucide, iar la
cultivarul Oltenia a fost determinat în fructe un conț inut mai mare de vitamina C.
Tabelul 7.2.43./Table 7.2.43.
Influența cultivarului asupra calităț ii fructelor de pepeni verzi în anul 2016/
The influence of the cultivar on the quality of the fruit of watermelons in 2016
Cultivarul/
The cultivar Apă/
Water
(%) SUT/ Total
dry mater
(%) SUS/
Soluble
dry
substance
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable acidity
(g acid malic la
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina C/
C vitamin
(mg/100g
s.p)
Roman ța F1 88,73 11,27 9,55 0,21 7,98 11,15
Oltenia 89,97 10,04 9,14 0,18 7,65 12,47
REZULTATE OB ȚINUTE ÎN ANUL 2017
Anul 2017 a fost un an favorabil culturii de pepene verde, acumul ările de substanț e
organice fiind superioare celor înregistrate în ceilal ți ani determinând creșterea elementelor
de productivitate. Această creștere s -a corelat cu procesele fiziologice. La hibridul Romanza
F1, la ora 9 rata fotosintezei a oscilat între 26,92 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite
cultivate la desimea de 5000 pl/ha și 28,76 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite cultivate la
desimea de 4000 pl/ha (tabelul 7.2.44).
Tabel 7.2.44./Table 7.2.44.
Variația diurn ă a fotosintezei în anul 2017/
The diurnal variation of photosynthesis in 2017 year
Varianta/
The
variant
RAF
µmol/
m2/s
Fotosinteza/The
pfotosinthesis
µmol CO 2/m2/s
RAF
µmol/
m2/s Fotosinteza/
The
pfotosinthesis
µmol
CO 2/m2/s
RAF
µmol/
m2/s Fotosinteza/
The
pfotosinthesis
µmol
CO 2/m2/s
Media
zilnic ă a
CO 2/m2/s
Ora 9/9 o'clock Ora 12/12 o'clock Ora 15/15 o'clock
a1 b1 c1 1160 26,92 717 19,32 1750 23,16 23,13
a1 b1 c2 1160 28,76 725 17,32 1750 24,26 23,44
a1 b1 c3 1158 27,99 533 12,88 1753 17,78 19,55
a1 b2 c1 1165 19,79 690 27,74 1745 11,91 19,81
a1 b2 c2 1165 24,57 1570 36,56 1753 21,60 27,67
a1 b2 c3 1160 29,97 1601 38,62 1715 33,05 33,88
a2 b1 c1 1162 23,45 1720 40,83 1691 19,71 27,90
a2 b1 c2 1165 19,91 1758 38,41 1604 25,02 27,78
a2 b1 c3 1165 35,92 1728 32,03 1740 14,51 27,48
a2 b2 c1 1165 25,85 1730 36,81 1730 30,97 31,21
a2 b2 c2 1168 29,58 1750 27,11 1723 22,49 26,39
a2 b2 c3 1065 29,60 1733 37,18 1614 19,26 28,68
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
180
Radiațiile fotosintetic active reprezintă regiunea spectrului electomagnetic care
induce fotosinteza și include radiațiile cu lungimea de undă cuprinsă între 400 și 700 nm
(Kubon, 1973), au rol în inducerea fotosintezei, precum și a transpirației prin realizarea
mișcărilor fotoactive de deschidere a stomatelor și prin creșterea temperaturii frunzelor .
La plantele altoite valorile ratei fotosintezei au oscilat între 19,79 µmol CO 2/m2/s la
desimea de 5000 pl/ha și 29,97 µmol CO 2/m2/s la plantele cultivate la desimea de 3000
pl/ha.
La ora 12 valorile au oscilat între 12,88 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite cultivate
la desimea de 3000 pl/ha și 19,32 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea
de 5000 pl/ha. La plantele altoite valorile ratei fotosintezei au oscilat între 27,74 µmol
CO 2/m2/s la desimea de 5000 pl/ha si 38,62 µmol CO 2/m2/s la plantele cultivate la
densitatea de 3000 pl/ha
Maximul fotosintezei s -a înregistrat la plantele altoite și cultivate cu un num ăr de
3000pl/ha.
La ora 15 valorile fotosintezei la plantele nealtoite au oscilat între 17,78 µmol
CO 2/m2/s la un num ăr de 3000 pl/ha și 24,26 µmol CO 2/m2/s la 4 000 pl/h a. La plantele
altoite valorile ratei fotosintezei au oscilat între 11,91 µmol CO 2/m2/s la 5000 pl/ha și 33,05
µmol CO 2/m2/s la plantele cultivate la desimea de 3000 pl/ha.
Valorile mediei zilnice au oscilat la plantele nealtoite între 19,55 µmol CO 2/m2/s la
3000 pl/ha și 23,44 µmol CO 2/m2/s la 4000 pl/ha.
La plantele altoite din Romanza F1 valorile mediei zilnice ale fotosintezei au oscilat
între 19,81 µmol CO 2/m2/s (5000 pl/ha) și 33,88 µmol CO 2/m2/s (3000 pl/ha)
La soiul Oltenia la ora 9 rata fotosintezei a oscilat între 19,91 µmol CO 2/m2/s la
plantele nealtoite cultivate la desimea de 4000 pl/ha și 35,92 µmol CO 2/m2/s 3000 pl/ha. La
plantele altoite valorile ratei fotosintezei au oscilat între 25,85 µmol CO 2/m2/s la desimea de
5000 pl/ha și 29,60 µmo l CO 2/m2/s la plantele cultivate la 3000 pl/ha.
La ora 12 valorile au oscilat între 32,03 µmol CO 2/m2/s la plantele nealtoite cultivate
la cu un număr de 3000 pl/ha și 40,83 µmol CO 2/m2/s la 5000 pl/ha. La plantele altoite
valorile ratei fotosintezei au o scilat între 27,11 µmol CO 2/m2/s la 4000 pl/ha și 37,18 µmol
CO 2/m2/s la 3000 pl/ha.
La ora 15 valorile fotosintezei la plantele nealtoite au oscilat între 14,51 µmol
CO 2/m2/s la 3000 pl/ha și 25,02 µmol CO 2/m2/s la 4000 pl/ha. La plantele altoite valorile
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
181 ratei fotosintezei au oscilat între 19,26 µmol CO 2/m2/s la 3000 pl/ha si 30,97 µmol CO 2/m2/s
la 5000 pl/ha.
Valorile mediei zilnice au oscilat la plantele nealtoite între 27,48 µmol CO 2/m2/s la
un număr de 30 00 pl/ha și 27,90 µmol CO 2/m2/s la 5000 pl/ha.
La plantele altoite din soiul Oltenia valorile mediei zilnice ale fotosintezei au oscilat
între 26,39 µmol CO 2/m2/s (4000 pl/ha) și 31,21 µmol CO 2/m2/s (5000 pl/ha). Activitatea
fotosintetică rămâne strict dependentă de schimbările sezoniere și diurne (fluctuaț iile
intensităț ii luminii, temperatura frunzei, temperatura și umiditatea atmosferică
(LAKSO,1985; GRUIA și colab.., 2011). MILICĂ și colab., 1982, arată că temperaturile optime
pentru o fotosinteză intensă sunt cuprinse între 200C și 370C, cu unele variații în funcție de
specie.
Soiul Oltenia suportă un număr mai mare de plante la unitatea de suprafaț ă. Acest
lucru are o justificare practică deoarece prin creștere se întrepătrund plantele ,intervalul
dintre acestea se acoperă iar solul nisipos nu se supraâncălzește încălzindu -se astfel și
aparatului vegetativ.
Rata transpirației foliare (tabelul 7.2.4 5) la cultivarul de pepenii verzi Romanza F1 a
înregistrat următorele valori: la ora 9 acestea au oscilat între 3,62 mmol H 2O/m2/s la
plantele nealtoite cultivate la 5000 pl/ha și 5,79 mmol H 2O/m2/s la plantele nealtoite
cultivate la 4000 pl/ha. La plantel e altoite valorile ratei transpirației foliare au oscilat între
4,21 mmol H 2O/m2/s la 4000 pl/ha și 4,96 mmol H 2O/m2/s la 3000 pl/ha.
La ora 12 valorile au oscilat între 4,37 mmol H 2O/m2/s la plantele nealtoite cultivate
cu un număr de 4000 pl/ha și 5,66 m mol H 2O/m2/s la plantele nealtoite cultivate la 5000
pl/ha. La plantele altoite valorile ratei transpirației foliare au oscilat între 6,14 mmol
H2O/m2/s la 4000 pl/ha și 7,17 mmol H 2O/m2/s la 5000 pl/ha.
La ora 15 valorile transpirației foliare la plantel e nealtoite au oscilat între 3,46 mmol
H2O/m2/s la 3000 pl/ha și 7,82 mmol H 2O/m2/s la 4000 pl/ha. La plantele altoite valorile
ratei transpirației foliare au oscilat între 5,25 mmol H 2O/m2/s la 5000 pl/ha și 8,65 mmol
H2O/m2/s la 3000 pl/ha.
Valorile mediei zilnice au oscilat la plantele nealtoite între 4,07 mmol H 2O/m2/s la
desimea de 3000 pl/ha și 5,99 mmol H 2O/m2/s la desimea de 4000 pl/ha.
La plantele altoite din soiul Romanza F1 valorile mediei zilnice ale transpirației
foliare au oscilat între 5 ,25 mmol H 2O/m2/s (5000 pl/ha) și 6,76 mmol H 2O/m2/s (3000
pl/ha).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
182 Maximul diurn (8,65 mmol H 2O/m2/s) la rata transpiraț iei foliare s -a înregistrat la
Romanza F1 la plantele altoite și cultivate la desime de 3000 plante la hectar la ora 15.
Tabel 7.2.45./ Table 7.2.45.
Variația diurn ă a transpiraț iei în anul 2017/
The diurnal variation of perspiration in 2017 year
Varianta/
The
variant
T oC Transpira ția/
Perspiration
mmol
H2O/m2/s
T oC Transpira ția/
Perspiration
mmol
H2O/m2/s
T oC Transpira ția/
Perspiration
mmol
H2O/m2/s
Media/
Daily
average
H2O/m2/s Ora 9/9 o'clock Ora 12/12 o'clock Ora 15/15 o'clock
a1 b1 c1 30.1 3,62 34.3 5,66 36.5 5,53 4,93
a1 b1 c2 30.4 5,79 34.2 4,37 36.9 7,82 5,99
a1 b1 c3 30.9 4,29 33.9 4,48 37.1 3,46 4,07
a1 b2 c1 31.3 3,18 33.5 7,34 37.2 5,25 5,25
a1 b2 c2 31.1 4,21 33.5 6,14 37.4 6,89 5,68
a1 b2 c3 31.3 4,96 34.2 6,69 37.7 8,65 6,76
a2 b1 c1 31.3 4,19 34.3 7,17 37.6 7,52 6,29
a2 b1 c2 31.3 4,52 34.5 7,71 37.6 8,42 6,88
a2 b1 c3 31.1 3,76 34.6 6,57 37.4 6,22 5,51
a2 b2 c1 31.1 4,94 34.7 6,94 37.8 8,53 6,99
a2 b2 c2 31.3 5,46 35.0 6,46 37.9 8,58 6,83
a2 b2 c3 31.5 5,02 35.4 8,00 37.9 8,81 7,27
La soiul Oltenia rata transpirației foliare a înregistrat următoarele valori: la ora 9
acestea au oscilat între 3,76 mmol H 2O/m2/s la plantele nealtoite cultivate la desimea de
3000 pl/ha și 4,52 mmol H 2O/m2/s la plantele nealtoite cultivate cu un număr de 4000 pl/ha.
La plantele altoite valorile ratei transpirației foliare au oscilat între 4,94 mmol H 2O/m2/s la
5000 de pl/ha și 5,46 mmol H 2O/m2/s la 4000 de pl/ha.
La ora 12 valorile au fost cuprinse între 6,57 mmol H 2O/m2/s la plantele nealtoite
cultivate cu 3000 pl/ha și 7,71 mmol H 2O/m2/s la plantele nealtoite cultivate cu 4000 de
pl/ha. La plantele altoite valorile ratei transpirației foliare au oscilat între 6,46 mmol
H2O/m2/s la desimea de 4000 pl/ha și 8,00 mmol H 2O/m2/s la plantele cultivate la 3000
pl/ha.
La ora 15 valorile transpirației foliare la plantele nealtoite au oscilat între 6,22 mmol
H2O/m2/s la 3000 pl/ha și 8,42 mmol H 2O/m2/s la 4000 pl/ha. La plantele altoite valorile
ratei transpirației foliare au oscilat între 8,53 mmol H 2O/m2/s la 5000 pl/ha și 8,81 mmol
H2O/m2/s la plantele cultivate la 3000 pl/ha.
Valorile mediei zilnice au oscilat la plantele nealtoite între 5,51 mmol H 2O/m2/s la
3000 pl/ha și 6,88 mmol H 2O/m2/s la 4000 pl/ha.
La plantele altoite din soiul Oltenia valorile mediei zilnice ale transpirației foliare au
oscilat între 6,83 mmol H 2O/m2/ s ( 4 0 0 0 p l / h a ) ș i 7 , 2 7 m m o l H 2O/m2/s (3 000 pl/ha).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
183 Maximul diurn (8,81mmol H 2O/m2/s) la rata transpiratiei foliare s -a înregistrat la
soiul Oltenia la plantele altoite și cultivate la 3000 plante la hectar la ora 15.
Temperatura, al ături de intensitatea radiației solare, reprezintă principalul factor
extern care influențează procesele de fotosinteză și transpirație. La plante, temperatura lor,
depinde în general, în mare măsură de temperatura aerului înconjurător, precum și de
intensitatea transpirației care limitează temperatura plantelor. Creșterea temperaturii
mediului determină o creștere și a temperaturii frunzelor, fapt corelat cu creșterea
intensității transpirației.
Temperatura acționează și asupra transpirației plantelor prin creșterea deficitului de
vapori din atmosferă, a temperatu rii frunzelor și a permeabilității protoplasmei pentru apă.
Crescând temperatura aerului, umiditatea relativă a aerului scade, ca urmare diferența
dintre presiunea vaporilor de apă din mediul înconjurător și cea din camera substomatică
crește, ceea ce determină intensificarea procesului de transpirație. Pe măsură ce scade
umiditatea relativă a aerului, crește deficitul presiunii vaporilor de apă, corelat cu
intensificarea procesului de transpirație.
Deficitul de apă din plante diminuează intensitatea proces ului de transpirație.
Umiditatea moderată a solului favorizează absorbția apei de către rădăcini, transportul
acesteia către frunze și ca urmare intensificarea procesului de transpirație.
Factorii stresanț i pe solurie nisipoase ac ționează ca for țe deshidra tante asupra
speciilor cultivate în zona nisipurilor. Ac țiunea maximă a factorilor stresanț i cu temperatura
aerului ridicată la 370C, umiditatea aerului scăzută la 25% și seceta pedologică se manifestă
la ora 15.
În condi țiile climatice ale anului 2017 elementele de fructificare precum numărul
mediu de fructe/plantă a fost de 1,5 la Romanza F1 și 2,1 la Oltenia, iar greutatea medie a
unui fruct a fost de 7 kg/fruct la Romanza F1 și 8,5 kg/fruct la Oltenia (tabelul 7.2.46).
Cultivarul luat în cultură și cara s- a adaptat cel mai bine la condiț iile climatice a fost Oltenia.
Tabelul 7.2.46./Table 7.2.46.
Num ărul mediu de fructe/plantă și
greutatea medie a unui fruct în func ție de cultivar în anul 2017/
The average number of fruit / plant and
the average fruit weight according to cultivar in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Romanza F1 1,5 7,0
Oltenia 2,1 8,5
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
184
Tipul de cultur ă folosită a influenț at numărul de fructe/plantă și greutatea medie a
unui fruct aceasta fiind de 7,2 kg/fruct la plantele nealtoite și de 8,4 kg/ fruct la plantele
altoite (tabelul 7.2.47).
Tabelul 7.2.47./Table 7.2.47.
Influența altoirii asupra numărului de fructe/
plantă și greutăț ii medii a unui fruct în anul 2017/
The influence of grafting on the fruit /
plant number and the weight of the fruit in 2017 year
Tipul culturii/The cuture type Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Nealtoit/Without grafting 1,7 7,2
Altoit/Grafting 1,9 8,4
Numărul de plante la hectar, la cultura de pepene verde a influenț at numărul de fructe
recoltate/plantă și greutatea medie a unui fruct acestea prezentând valori crescânde
concomitent cu scăderea desimii (tabelul 7.2.48).
Tabelul 7.2.48./Table 7.2.48.
Influența desimii de plantare asupra
numărului de fructe/plantă și greută ții medii a unui fruct în anul 2017/
The influence of planting density on
the number of fruit / plant and the average weight of a fruit in 2017 year
Num ăr plante/ha/
Number of plants/ha Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
5000 1,5 7,1
4000 1,9 7,7
3000 2,1 8,5
La un număr de 5000 plante/ha s -au înregistrat 1,5 fructe/plantă cu o greutate medie
de 7,1 kg/fruct, la 4000 de plante/ha s -au format 1,9 fructe /plantă cu o greutate medie de
7,7 kg, iar la 3000 plante/ha numărul de fructe a crescut la 2.1 fructe/plantă și au avut o
greutate medie de 8,5 kg/fruct.
Din interac țiunea cultivarului cu tipul de cultur ă s-a observat că altoirea a influenț at
diferit numărul de fructe și greutatea medie a unui fruct. Astfel, hibridul Romanza F1 în
cultură nealtoită a realizat 1,3 fructe/plantă cu o greutate medie de 6,3 kg/fruct la cultura
nealtoită, iar prin altoire a crescut atât numărul de fructe cât și greutatea medie a unui fruct
(tabelul 7.2.49).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
185 Tabelul 7.2.49./Table 7.2.49.
Influența tipului culturii asupra numărului de fructe/plantă
și greută ții medii a unui fruct la același cultivar în anul 2017/
The influence of culture type on the number of fruit / plant and
the average weight of a fruit according to cultivar in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The cuture type Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 1,3 6,3
Altoit/Grafting 1,8 7,8
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 2,1 8,1
Altoit/Grafting 2,1 9,0
La soiul Oltenia, altoirea nu a influenț at num ărul de fructe, acest fiind de 2,1 pentru
ambele tipuri de cultură, în schimb greutatea medie a unui fruct a crescut cu 900 g la altoit
față de nealtoit.
Prin interac țiunea dintre cultivar și num ărul de plante/ha, se constată că indiferent
de cultivar, atât numărul de fructe/plantă cât și greutatea unui fruct au crescut concomitent
cu scăderea desimii (tabelul 7.2.50). La hibridul Romanza F 1, la un num ăr de 5000 plante/ha
au fost recoltate în medie 1,4 fructe/plantă cu o greutate medie de 6,4 kg/fruct. La 4000
plante/ha a crescut atât numărul de fructe/plantă (1,7 fructe/plantă) cât și greutatea medie
a unui fruct (6,9 kg/fruct). Reducerea d esimii de plantare la 3000 plante/ha a determinat
creșterea greutăț ii fructului la 7,8 kg. Aceeași evolu ție crescătoare a elementelor cantitative
studiate concomitent cu scăderea desimii a fost remarcată și la soiul Oltenia. La toate
desimile folosite, soiul Oltenia a realizat greutăț i mai mari ale fructelor și număr de
fructe/plantă mai mare faț ă de hibridul Romanza F1 (tabelul 7.2.50)
Tabelul 7.2.50./Table 7.2.50.
Influența desimii de plantare asupra numărului de fructe/plantă
și greută ții medii a unui fruct la același cultivar în anul 2017/
The influence of planting density onthe number of fruit / plant
and the average weight of a fruit to on same cultivar in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr plante/ha/
Number of plants/ha Num ăr fructe/plantă/
Number of fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Romanza F1 5000 1,4 6,4
4000 1,7 6,9
3000 1,6 7,8
Oltenia 5000 1,7 7,9
4000 2,1 8,5
3000 2,6 9,2
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
186
Și din interac țiunea tipului de cultură cu desimea de plantare s-a observat că atât
numărul de fructe/plantă cât și greutatea medie a unui fruct a crescut odată cu scăderea
numărului de plante la unitatea de suprafaț ă (tabelul 7.2.51).
Tabelul 7.2.51./Table 7.2.51.
Influența desimii de plantare asupra numărului de fru cte/plantă
și greută ții medii a unui fruct la aceiași metodă de cultivare în anul 2017/ The
influence of planting density onthe number of fruit / plant
and the average weight of a fruit to on same culture type in 2017 year
Tipul culturii/
The cuture type Num ăr plante/ha/
Number of plants/ha Num ăr
fructe/plantă/
Number of
fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Altoit/ Without
grafting 5000 1,4 6,6
4000 1,7 6,9
3000 2,1 8,1
Nealtoit/Grafting 5000 1,7 7,7
4000 2,0 8,5
3000 2,1 8,9
Numărul de fructe/plantă cât și greutatea medie a unui fruct au fost mai mari la
plantele altoite faț ă de cele nealtoite la aceleași desimi de plantare și mai mari la soiul Oltenia
față de Romanza F1 (tabelul 7.2.52). La un număr de 5000 plante/ha a fost cel mai mic număr
de fructe/plantă cu cea mai mică greutate, iar la 3000 plante/ha s -au înregistrat cele mai
mari valori.
Tabelul 7.2.52./Table 7.2.52.
Influența interac țiunii factorilor studia ți asupra asupra
numărului de fructe/plantă și greutăț ii medii a unui fruct în anul 2017/
The influence of factors interaction on
the number of fruit / plants and the average weight of a fruit in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/The
cuture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Num ăr
fructe/plantă/
Number of
fruit/plant Greutate fruct/
Fruit weight
(kg/fruct)
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 1,1 6,1
4000 1,2 6,2
3000 1,5 6,5
Altoit/Grafting 5000 1,6 6,6
4000 2,1 7,6
3000 1,7 9,1
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 1,6 7,0
4000 2,2 7,5
3000 2,6 9,7
Altoit/Grafting 5000 1,8 8,8
4000 1,9 9,4
3000 2,5 8,7
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
187 Numărul mediu de fructe/plantă cât și greutatea medie a unui fruct au fost mai mari
la plantele altoite faț ă de cele nealtoite și la soiul Oltenia faț ă de hibridul Romanza
F1(CIUPUREANU și colab., 2016).
Timpurietatea produc ției a fost influenț ată de cultivar și de tipul de cultură. Prima
recoltare s -a efectuat la data de 14 iulie, la această dată recoltându -se numai variantele din
hibridul Romanza F1 în cultură nealtoită (tabelul 7.2.53).
Tabelul 7.2.53./Table 7.2.53.
Dinamica produc ției de pepene verde în func ție de factorii studiaț i în anul 2017/
Dynamics of watermelon production according to the studied factors in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Tipul
culturii/The
cuture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Producția la data de/
The production on (t/ha)
14
iulie/July 21
iulie/July 28
iulie/July
Romanza F1 Nealtoit/
Without grafting 5000 18,1 16,6 –
4000 15,9 17,0 –
3000 13,7 16,9 –
Altoit/
Grafting 5000 – 25,8 25,7
4000 – 30,8 32,2
3000 – 19,0 28,4
Oltenia Nealtoit Without
grafting 5000 – 22,1 33,6
4000 – 32,3 32,4
3000 – 37,8 39,5
Altoit/
Grafting 5000 – 23,7 52,9
4000 – 25,2 45,6
3000 – 25,6 38,3
Produc țiile ob ținute la această dată au fost de 18,1 t/ha la 5000 plante/ha, 15,9 t/ha
la 4000 plante/ha și de 13,7 t/ha la 3000 plante/ha. La cea de a II -a etapă de recoltare,
respectiv la data de 21 iulie au fost recoltate fructe din toate variantele luate în studiu.
La hibridul Roman ța F1 în cultură nealtoită produc țiile au fost foarte apropiate ca
valoare fiind cuprinse între 16,6 -17,0 t/ha, în aceste variante plantele încheindu -și perioada
de vegetaț ie. La plantele altoite produc țiile au fost de 25,8 t/ha la desimea de 5000 plante/ha,
au crescut la 30 t/ha la desimea de 4000 plante/ha și au marcat o scădere la 19 t/ha la
desimea de 3000 plante/ha.
La soiul Oltenia, la această dată produc țiile au crescut concomitent cu scăderea
desimii fiind cuprinse la plantele nealtoite între 22,1 t/ha la desimea de 5000 plante/ha și
37,8 t/ha la desimea de 3000 plante/ha, iar la plantele altoite între 23,7 t/ha la desimea de
5000 plante/ha și 25,6 t/ha la desimea de 3000 plante/ha.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
188 La a III- a etap ă de recoltare, la hibridul Romanza F1, în cul tură altoită, produc țiile au
fost de 25,7 t/ha la desimea de 5000 plante/ha, au crescut la desimea de 4000 plante/ha
atingând 32,2 t/ha și au scăzul la 28,4 t/ha la reducerea numărului de plante/ha la 3000.
La soiul Oltenia, în cultur ă nealtoită cea mai mare produc ție s-a realizat la desimea de 3000
plante/ha (39,5 t/ha), iar la altoit produc țiile au scăzut odată cu reducerea numărului de
plante/ha de la 52,9/ha la desimea de 5000 plante/ha la 45,6 t/ha la desimea de 4000
plante/ha și 38,7 t/ha la desimea d e 3000 plante/ha.
În condi țiile anului 2017, Romanza F1 a realizat o produc ție medie de 43,2 t/ha, iar
Oltenia o produc ție de 66,4 t/ha (tabelul 7.2.54). Diferenț a de produc țe dintre cele dou ă
cultivaruri este semnificativ negativă luând ca martor soiul Oltenia.
Tabelul 7.2.54./Table 7.2.54.
Influen ța cultivarului asupra producției totale de pepeni verzi în anul 2017/
The influence of the cultivar on the production of watermelon in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Produc ția/The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
Romanza F1 43,2 65 -23,2 0
Oltenia 66,4 100 Mt Mt.
DL 5% = 22,1 t/ha; DL 1% = 51,04 t/ha
Prin altoire s -a realizat un spor de produc ție de 14,3 t/ha, spor distinct semnificativ
pozitiv din punct de vedere statistic faț ă de nealtoită (tabelul 7.2.55)
Tabelul 7.2.55./Table 7.2.55.
Influen ța tipului de cultură asupra producției de pepeni verzi în anul 2017/
The influence of the culture type on the production of watermelon
in 2017 year
Tipul culturii/
The cuture type Produc ția/The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
Nealtoit /
Without grafting 47,6 100 Mt Mt.
Altoit/
Grafting 61,9 130 +14,3 **
DL5% =7,06 t/ha; DL1% = 11,68 t/ha; DL 0,1% = 21,86 t/ha
În ceea ce privește influenț a desimii de plantare asupra produc ției de pepene verde,
se constată o creștere a produc ției odată cu scăderea numărului de plantatre de la 5000/ha
la 4000 plante/ha, și scăderea produc ției la desimi de 3000 plante/ha (tabelul 7.2.56).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
189
Tabelul 7.2.56./Table 7.2.56.
Influența desimii de plantare asupra
numărului de fructe/plantă și greutăț ii medii a unui fruct în anul 2017/
The influence of planting density on
the number of fruit / plant and the average weig ht of a fruit in 2017 year
Num ăr plante/ha/
Number of plants/ha Produc ția/The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
5000 54,6 100 Mt Mt.
4000 57,7 106 +3,1
3000 54,9 101 +0,3
DL 5% = 8,37 t/ha; DL1% = 11,53 t/ha; DL 0,1% = 15,87 t/ha
Creșterea num ărului de fructe/plantă și a greutăț ii medii a unui fruct la o desime de 3000
plante/ha nu se regăsește în produc ția realizată datorită numărului mic de plante/ha.
Analizând influenț a altoirii asupra produc ției de pepeni verzi la același cultivar, se constată
că, indiferent de cultivar produc țiile sunt mai mari la plantele altoite faț ă de cele nealtoite
(tabelul 7.2.57).
Tabelul 7.2.57./Table 7.2.57.
Influența tipului de cultură asupra producției de pepeni verzi
la același soi în anul 2017/
The influence of the culture type on watermelon production
according to cultivar in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The cuture type Produc ția/T he
production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance
(t/ha) (%)
Romanza F1 Nealtoit/
Without grafting 32,6 100 Mt Mt.
Altoit/
Grafting 53,7 165 21,1 **
Oltenia Nealtoit/
Without grafting 62,6 100 Mt Mt.
Altoit/
Grafting 70,1 112 +7,5
DL 5% = 10,00 t/ha; DL1% = 16,56 t/ha; DL 0,1% = 30,99 t/ha
La hibridul Romanza F1 diferenț a dintre nealtoit și altoit este de 21,1 t/ha, asigurată
statistic distinct semnificativ pozitiv. La soiul Oltenia, prin altoire s -a realizat un spor de
produc ție de 7,5 t/ha.
Desimea de plantare a influenț at în mod diferit produc ția de pepeni verzi (tabelul
7.2.58).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
190
Tabelul 7.2.58./Table 7.2.58.
Influența desimii de plantare la același cultivar în anul 2017/
The influence of planting density on the production of watermelon
according to cultivar in 2017 year
Cultivarul/
The cultivar Num ăr plante/ha/
Number of
plants/ha Produc ția/The
production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance
(t/ha) (%)
Romanza F1 5000 43,0 100 Mt Mt.
4000 47,6 111 +4,6
3000 39,2 91 -3,8
Oltenia 5000 66,2 100 Mt Mt.
4000 67,8 102 +1,6
3000 70,8 107 +4,6
DL 5% = 11,85 t/ha; DL 1% = 16,32 t/ha; DL 0,1% = 22,47 t/ha
Hibridul Romanza F1, la desimea de 5000 plante/ha a realizat o produc ție de 43 t/ha.
La desimea de 4000 plante/ha produc ția a crescut la 47,6 t/ha și a sc ăzut la 39,2 t/ha la
desimea de 3000 plante/ha. Produc ția soiului Oltenia a crescut concomitent cu scăderea
densităț ii de la 66,2 t/ ha la desimea de 5000 plante/ha la 67,8 t/ha la desimea de 4000
plante/ha și 70,8 t/ha la desimea de 3000 plante/ha.
La plantele nealtoite produc ția a crescut odată cu scăderea desimii de la 5000
plante/ha la 3000 plante/ha, iar la plantele nealtoite au f ost înregistrate creșteri ale
produc ției la desimea de 4000 plante/ha și scăderi la desimea de 3000 plante/ha (tabelul
7.2.59).
Tabelul 7.2.59./Table 7.2.59.
Influen ța desimii asupra producției de pepeni verzi la
același tip de cultur ă în anul 2017/
The influence of planting density on the production of watermelon
according to culture type in 2017 year
Tipul culturii/
The cuture
type Num ăr plante/ha/
Number of
plants/ha Produc ția/The production Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica ția/
Significance (t/ha) (%)
Nealtoit/
Without
grafting 5000 45,1 100 Mt. Mt.
4000 48,8 108 +3,7
3000 54,0 120 +8,9
Altoit/Grafting 5000 64,1 100 Mt. Mt.
4000 66,5 104 +2,4
3000 55,9 87 -8,1
DL 5% =11,85 t/ha; DL 1% = 16,32 t/ha; DL 0,1% = 22,47 t/ha
La aceeași desime de plantare, produc țiile au fost mai mari la plantele altoite
comparativ cu cele nealtoite, diferenț ele fiind mai mari la desimi de 5000 plante pe ha și
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
191 4000 plante/ha. La desimea de 3000 plante/ha diferenț ele de produc ție între nealtoit și altoit
au fost mici, neasigurate statistic.
La desimea de 5000 plante/ha la cultura nealtoită s -a realizat o produc ție de 45,1
t/ha, iar la cea altoită de 64,1 t/ha, sporul de produc ție realizat fiind foarte semnificativ. La
desimea d e 4000 plante/ha produc țiile au fost de 48,8 t/ha la nealtoit și 66,5 t/ha la altoit,
sporul de producț ie realizat prin altoirea plantelor fiind distinct semnificativ din punct de
vedere statistic.
Analizând interac țiunea celor trei factori luaț i în stud iu se constată diferenț e între
cultivare studiate (tabelul 7.2.60).
Tabelul 7.2.60./Table 7.2.60.
Influen ța desimii de plantare la același tip de cultură și cultivar
asupra produc ției de pepeni verzi în anul 2017/
The influence of planting density on the production of watermelon
according to culture type and cultivar in 2017 year
Cultivarul/The
cultivar Tipul
culturii/
The cuture
type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Produc ția/
The production
Diferen ța/
Difference
(t/ha) Semnifica –
ția/
Significance
(t/ha)
(%)
Romanza F1 Nealtoit/
Without
grafting 5000 34,5 100 Mt. Mt.
4000 32,9 95 -1,6
3000 30,6 89 3,9
Altoit/
Grafting 5000 51,5 100 Mt. Mt.
4000 62,2 121 +10,7
3000 47,4 92 -14,8
Oltenia Nealtoit/
Without
grafting 5000 55,7 100 Mt. Mt.
4000 64,7 116 +9,0
3000 77,3 139 +21,6 0
Altoit/
Grafting 5000 76,6 100 Mt. Mt.
4000 70,8 92 -5,8
3000 64,3 84 -13,3
DL 5% = 16,72 t/ha; DL 1% = 23,06 t/ha; DL 0,1% = 31,75 t/ha
La hibridul Romanț a F1 nealtoit produc țiile au sc ăzut concomitent cu scăderea
desimii de plantare, acestea fiind cuprinse între 34,5 t/ha la desimea de 5000 plante/ha și
30,6 t/ha la desimea de 3000 plante/ha.
În cultur ă altoită, hibridul Romanza F1 a înregistrat creșteri ale produc ției odată cu
scăderea desimii de la 5000 plante/ha (când s -au ob ținut 51,5 t/ha) la 4000 plante/ha (62,2
t/ha) și scăderi ale produc ției la desimi de 3000 plante/ha (47,4 t/ha).
Soiul Oltenia în cultur ă nealtoită a înregistrat creșteri ale produc ției odată cu scăderea
desimii de plantare, iar în cultură altoită a înregistrat scăderi ale produc ției concomitent cu
scăderea desimii de plantare.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
192 Hibridul Romanza F1 a realizat cea mai mare produc ție (62,2 t/ha) în varianta altoit ă
la desimea de 4000 plante/ha, iar soiul Oltenia a realizat cea mai mare produc ție (77,3 t/ha)
în varianta nealtoită la desimea de 3000 plante/ha.
În condi țiile climatice ale anului 2017 rezultatele cu privire la calitatea fructelor de pepeni
verzi în func ție de cultivarul luat în cultură, de tipul de cultură, cât și de desimea de plantare
sunt prezentate în tabelul 7.2.61.
Cele mai bune rezultate de calitate la cultivarul Romantza F1 au fost ob ținute în cultura
nealtoită, la o densitate de 3000 de plante /ha (12,33% substanț ă uscată totală, 10,20%
substan ță uscată solubilă, 0,29 g acid malic la 100g s.p . pentru aciditatea titrabilă, 8,50%
glucide, 10,56 mg /100g s.p vitamina C)(CIUPUREANU și colab., 2016). La soiul Oltenia, cele
mai bune rezultate au fost obtinute în cultură altoită, la densitatea de 3000 de plante/ha
(10,38% substan ță uscată totală, 9,00% substanț ă uscată solubilă, 0,20 g acid malic la 100g
s.p., aciditate titrabilă, 7,50% glucide, 10,80 mg /100g s.p vitamina C).
Tabelul 7.2.61./Table 7.2.61.
Influența cultivarului, tipului de cultură și a densimii de plantare asupra
calității fructelor de pepeni verzi în anul 2017/
The Influence of cultivar, culture type and plant density on
the quality of the fruit watermelon in 2017 year
Varianta/
The variant Apă/
Water
(%) SUT/
Total
dry
matter
(%) SUS/
Soluble dry
matter
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid
malic/100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100g
s.p)
a1 b1 c1 90,19 9,81 9,3 0,28 7,75 9,68
a1 b1 c2 89,38 10,62 10,2 0,25 8,48 10,56
a1 b1 c3 89,53 10,47 9,8 0,22 8,15 8,80
a1 b2 c1 89,40 10,60 9,9 0,32 8,25 7,92
a1 b2 c2 88,78 11,22 10,1 0,24 8,40 8,80
a1 b2 c3 87,67 12,33 10,2 0,29 8,50 10,56
a2 b1 c1 91,16 8,84 8,0 0,24 6,70 9,68
a2 b1 c2 90,82 9,18 8,2 0,22 6,85 11,56
a2 b1 c3 89,62 10,38 9,0 0,20 7,50 10,80
a2 b2 c1 92,01 7,99 7,0 0,32 5,85 8,68
a2 b2 c2 91,40 8,60 8,4 0,15 7,00 14,96
a2 b2 c3 91,59 8,41 7,6 0,19 6,35 11,44
Dacă se analizează influenț a desimii de plantare din datele tabelului 7.2.63 se observă
o îmbunătăț ire a calităț ii fructelor de pepene verde cu reducerea numărului de plante/ha. În
condi țiile climatice ale anului 2017 cele mai bune rezultate au fost ob ținute la o densitatile
de 400 0 și 3000plante/ha(CIUPUREANU și colab., 2018).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
193 AKINTOYE , KINTOMO, ADEKUNLE , 2009, au arătat că densimea de plantare a
pepenilor verzi influenț ează atât produc ția cât și calitatea fructelor. În urma cercetărilor
efectuate în diferite zone din Nigeria au evidentiat că cea mai mare produc ție în zona lleha a
fost obținută la o desime de 11.111plante/ha, iar în zonele Ibadan și Dogondawa la 14.815
plante/ha. Răspunsul la desimea de plantare pare să fie dependent de areal, iar producătorii
ar trebui să planteze pepenele verde la o desime optimă a populaț iei plantelor , determinată
prin rezultatele experimentale din fiecare zonă ecologică.
Tabelul 7.2.63./Table 7.2.63.
Influența densimii de plantare asupra calit ății fructelor de pepeni
verzi în anul 2017/
The influence of planting density on the quality of fruit watermelon in 2017
Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha
Apă/
Water
(%) SUT/ Total
dry matter
(%) SUS/
The
soluble
solids
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable acidity
(g acid
malic/100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100g
s.p)
5000 90,69 9,31 8,55 0,29 7,14 8,99
4000 90,09 9,91 9,23 0,22 7,68 11,47
3000 89,60 10,40 9,15 0,23 7,63 10,40
Analizând influenț a cultivarului și a tipului de cultur ă asupra calităț ii fructelor de
pepeni verzi din datele tabelului 7.2.64 se poate observa că cele mai bune rezultate au fost
obținute la cultivarul Romantza în cultură nealtoita (11,35% substanț ă uscată totală, 10,07%
substan ță uscată solubilă, 8,38 % glucide și 9,09mg vitamina C), iar la cultivarul Oltenia cele
mai bune rezul tate au fost obtinute în cultura altoită,
Tabelul 7.2.64./Table 7.2.64.
Influența tipului de cultur ă asupra calităț ii fructelor de pepeni verzi
la același cultivar în anul 2017/
The influence of the type of culture on the quality of the fruit of the watermelon
to the same cultivar in 2017 year
Cultivarul/
The
cultivar Tipul
culturii/
The
culture
type Apă/
Water
(%) SUT/
Total dry
matter
(%) SUS/
The
soluble
solids
(%)
Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid
malic/
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina
C/ C
vitamin
(mg/100g
s.p)
Romantza
F1 Altoit/
Grafting 89,70 10,30 9,77 0,25 8,13 9,68
Nealtoit/
Without
grafting 88,65 11,35 10,07 0,28 8,38 9,09
Oltenia Altoit/
Grafting 89,58 10,42 8,40 0,22 7,05 10,68
Nealtoit/
Without
grafting 90,35 9,65 7,67 0,22 6,40 11,69
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
194
În condi țiile climatice ale acestui an diferenț ele dintre cele dou ă tipuri de cultură au
fost nesemnificative (tabelul 7.2.65).
Tabelul 7.2.65./Table 7.2.65.
Influența tipului de cultur ă asupra calităț ii fructelor de pepeni verzi în anul 2017/
The influence of the type of culture on the quality of the fruit of watermelons in 2017
Tipul
culturii/The
culture type Apă/
Water
(%) SUT/
Total dry
matter
(%) SUS/ The
soluble
solids
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid malic/
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina C/
C vitamin
(mg/100g
s.p)
Altoit/
Grafting 89,64 10,36 9,10 0,24 7,59 10,18
Nealtoit/
Without
grafting 89,50 10,50 8,87 0,25 7,39 10,39
Cele dou ă cultivaruri, Romantza F1 și Oltenia s -au comportat bine din punct de vedere
calitativ în condiț iile solurilor nisipoase (tabelul 7.2.66). Cultivarul Romantza F1 a acumulat
în fructe un conț inut mai mare substanț ă uscată totală, substanț ă uscată solubilă și glucide,
iar la cultivarul Oltenia a fost determinat în fructe un conț inut mai mare de vitamina C.
Tabelul 7.2.66./Table 7.2.66.
Influența cultivarului asupra calităț ii fructelor
de pepeni verzi în anul 2017/
The influence of the cultivar on the quality of the fruit
of watermelons in 2017
Cultivarul/
The cultivar Apă/
Water
(%) SUT/
Total
dry
matter
(%) SUS/
The
Soluble
solids
(%) Aciditate
titrabil ă/
Titratable
acidity
(g acid malic/
100g s.p) Glucide/
carbohy –
drates
(%) Vitamina C/ C
vitamin
(mg/100g s.p)
Roman ța F1 89,17 10,83 9,92 0,27 8,26 9,39
Oltenia 89,96 10,04 8,04 0,22 6,73 11,19
Fructele de pepene verde ob ținute în condiț iile anului 2017 au fost recoltate și
transportate în cadrul Facultă ți de Științe (laboratorul de chimie) Universitatea din Craiova unde
au fost determinaț i următorii indici calitativi: conț inutul de carotene, con ținutul total de
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
195 polifenoli, con ținutul de licopen, vitamina C, aciditatea titrabilă, umiditatea, conț inutul de
substan ță uscată solubilă, pH-ul, capacitatea oxidantă și conductibilitatea.
Pentru determinări s -au folosit probe de pepene verde cu următoarele caracteristici:
• Oltenia nealtoit : coaja 30%, pulpa 68% și semin țe 2% (figura 7.2.1.).
• Oltenia altoit : coaja 25%, pulpa 82% și semin țe 3% (figura 7.2.2.).
• Romanza F1 nealtoit : coaja 29%, pulpa 69,5% și semin țe 2,5% (figura 7.2.3.).
• Romanza F1 altoit : coaja 27%, pulpa 71% și semin țe 2% (figura 7.2.4).
Fig. 7.2.1.: Pepene verde Oltenia nealtoit/
Fig. 7.2 .1.: Oltenia watermelon without grafting
Fig. 7.2.2. : Pepene verde Oltenia altoit
Fig. 7.2.2 : Oltenia watermelon grafting
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
196
Fig. 7.2.3. Pepene verde Romanza F1 nealtoit/
Fig. 7.2.3.: Romanza F1 watermelon without grafting
Fig. 7.2.4. Pepene verde Romanza F1 altoit/
Fig. 7.2.4. Romanza F1 watermelon grafting
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
197 În urma determinărilor rezultatele ob ținute au arătat că același cultivar, cultivat în
aceleași condiț ii de cultură a înregistrat diferenț e destul de evidente între componentele
biochimice în fuc ție de tipul de cultură .
Datele experimentale obținute la probele de pepene verde hibridul Romanza F1 și
Oltenia nealtoite și altoite prezentate scot în evidență rolul altoirii în obținerea unor fructe
de calitate superioară.
Diferența în concentrație a principalilor componenți cu rol antioxidant și implicit
antistres (carotene, polifenoli, licopen, vitamina C) sunt puse pe seama stresului apărut în
timpul procesului de altoire. Se știe că altoirea exercită repercursiuni semnificative asu pra
manifestării proceselor fiziologice la plante (intensitatea procesului de fotosinteză,
conductivitatea hidrică și electrică, conținutul de pigmenți asimilatori etc. ). În condiții de
stres plantele superioare sunt capabile să manifeste un complex întreg de reacții imediate de
substanțe chimice. Deosebit de sensibile la factorii de stres sunt enzimele implicate în
procesul respirator precum și o serie întreagă de metaboliți secundari de tipul alcalozilor,
polifenolilor, carotenoizilor etc.
Valorile mici ale acestor componente conduc la ideea c ă hibridul Romanza F1 a
suportat mai greu procesul de altoire ceea ce a condus la un consum mai mare de componenți
antioxidanți ( graficul 7.2.1). Analizând graficul menționat anterior se constată că pentru toate
componentele determinate (carotene, polifenoli totali, licopen,vitamina C și acioditatea titrabilă)
soiul Oltenia a acumulat mai mult decât hibridul Romanza F1.
Graficul 7.2.1./Chart 7.2.11 =Valori ob ținute la pepenele verde nealtoit și altoit la
cultivarurile Romanza F1 și Oltenia
Chart 7.2.1./ -Values obtained from untreated green grape and grafted on the Romanza F1 and Oltenia cultivars
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
198 Un con ținut redus de substanțe carotenoide din plantă implică o absorbție redusă a
energiei luminoase alături de o reducere a procesului de fotosinteză. Este diminuată cedarea
energiei absorbite clorofilei a , cât și apărarea clorofilelor și a altor substanțe bio logic active
de degradări fotooxidative. Se diminuează procesul de respirație și de fecundație.
Toate aceste fenomene diminuaeză semnificativ procesele metabolice din plante
reducând formarea unor componenți.
Polifenolii sunt substanțe cu rol important în adaptarea plantelor la condițiile de stres
în special la temperatruile scăzute care declanșeză o varietate de modificări biochimice,
fiziologice și moleculare care permit plantelor să se adapteze la condiții de stres determinate
de intervenția omului în vederea obținerii unor soiuri sau hibrizi pentru anumitor zone de
cultură. Acest proces este cunoscut sub numele de aclimatizare. În urma stresului în plante
are loc o acumularea de specii reactive de oxigen (ROS). Activitățile enzimatice sunt reduse
iar sistemele de apărare sunt în imposibilitatea de a contrabalansa formarea ROS.
Acumularea de ROS are efecte negative în special asupra membranelor. Unele plante se pot
adapta prin intermediul unor mecanisme bazate pe sinteza proteinelor, modificări de
com poziție a membranei precum și activarea sistemelor antioxidante.
Licopenul este un fitonutrient carotenoid fiind este cel mai puternic antioxidant
natural prezent în multe fructe și vegetale. El protejează celulele plantelor împotriva razelor
de soare și servește drept pigment fotoabsorbant în timpul fotosintezei. Vitamina C asigură
echilibrul reducător pentru multe reacții biochimice din plante.
Alături de rolul avut de componenții cu acțiune antioxidantă în plante, acești
componen ți prezintă o importanță majoră în alcătuirea valorii nutritive și organoleptice a
fructelor, conferind astfel proprietăți antioxidante organismului uman prin consumarea
fructelor.
Valorile conductibilități mărite ale probele de pepene verde altoit pun în evidență o
acumulare mai mare de săruri și compuși organici față de probele de pepene verde provenite
din cultură nealtoită ( graficul 7.2.2). Umiditatea a fost mai mare la Romanza F1, altoit și
nealtoit comparativ cu Oltenia altoit și nealtoit. Aceste valori s -au corelat cu con ținutul în
substanță solubilă care a fost mai mic la Romanza F1 și mai mare la Oltenia. Trebuie remarcat pH
care a fost mai crescut la Oltenia și activitatea antioxidantă comparativ cu Romanza F1
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
199 .
Graficul 7.2.2./
Valori ob ținute la pepenele verde nea ltoit și altoit la cultivarurile Romanza F1 și
Oltenia
Chart 7.2.2./
Values obtained from untreated green grape and grafted on the Romanza F1 and Oltenia cultivars
Comparând cele dou ă cultivaruri între el după rezultatele înregistrate la compușii bioactivi
din fructe se constată soiul Oltenia a acumulat mai mult caroten, polifenoli totali și licopen
decât hibridul Romanza F1 ( graficul 7.2.3). Cea mai mare diferență se observă la conținutul în
vitamina C care la Romanza F1 nealtoit a fost de 2 mg/1 00 Fw iar la Oltenia nealtoit a fost de 3,6
mg/100 Fw, aproape dublu . Acestă diferență se menșine și la plantele altoite dar diferențele sunt
mai mici.
Graficul 7.2.3./Chart 7.2.3.
Valori ob ținute la principalele componente biochimice la cele două cultivaruri de
pepene verde în func ție de tipul de cultură
Chart 7.2.3./
Values obtained at the main biochemical components in the two cultivars of watermelon depending on the type of
culture
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
200
Umiditatea din fructe este mai mare la plantele nealtoite faț ă de cele altoite ( graficul
7.2.4) dar în cadrul cultivarului mai mare la Romanza F1 față de Oltenia, în timp ce substanța
uscată solubilă, pH -ul, conductivitatea și activitatea antioxidantă a fost mai mare la plantele altoite
evidențiindu- se soiul Oltenia.
Graficul 7.2.4./Chart 7.2.4.
Valori ob ținute la principalele componente biochimice la cele două cultivaruri de
pepene verde în func ție de tipul de cultură
Chart 7.2.4. Values obtained at the main biochemical components in the two cultivars of watermelon depending on
the type of culture
În urma determinărilor efectuate se poate remarca faptul că fructele de de pepene verde din
soiul Oltenia prezintă valori ale principalilor indici calitativi superioare fructelor de pepene
verde de la hibridul Romanza F1.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
201
Valorile medii ale celor trei ani de cercetare (2015 -2017) și interpretarea statistic ă a
acestor pentru elementele luate în studiu.
Pentru relevanț a observa țiilor efectuate pe parcursul celor trei ani de cercetare s -au calculat
valorile medii pentru fiecare element luat în studiu și s -a interpretat statistic pentru a vedea
care este efectul fiec ărui factor asupra proceselor fiziologice, a elementelor de produc ție și a
calităț ii fructelor sau efectul cumulat al celor trei factori studiaț i. S-a studiat, de asemenea
sensibilitatea la secetă a celor două cultivaruri în func ție de tipul de cultură și numărul de
plante la unitatea de suprafaț ă, elemente care nu au fost stu diate până în momentul de faț ă
pe solurile nisipoase de la Dăbuleni, stabilinduse patru indici des întâlniț i în literatura de
specialitate și anume: indicele de sensibilitate la seceta SDI, indicele relativ de secetă RDI,
indicele de stabilitate a produc ției YSI și indicele de rezistenț ă la secetă DI .
Referitor la elementele de produc ție s -a calculat influenț a factorului A (cultivarul: a1 –
Romanza F1 și a2 -Oltenia) asupra produc ției de pepene verde. A fost consemnată o diferenț ă
foarte semnificativă între c ele două graduări de 14.98 t/ha, în favoarea graduării A 2,
respectiv soiul Oltenia (graficul 7.2.5). Legat de influenț a factorului B (tipul de cultură: b 1-
nealtoit și b 2-altoit) asupra produc ției de pepeni, a fost consemnată o diferenț ă
nesemnificativă între cele două graduări de 1.95 t/ha (graficul 7.2.5.).
DL 5 %= 1.83 t/ha ; DL 5 %= 4.44 t/ha ;
DL1%= 4.23 t/ha ; DL1%= 7.34 t/ha ;
DL 0.1% =13.47 t/ha DL 0.1%=13.75 t/ha
Graficul 7.2.5./Chart 7.2.5.
Influen ța factorului A și a factorului B asupra produc ției de pepeni (media 2015 –
2017)
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
202 Chart 7.2.5. The influence of Factor A and Factor B on melon production (mean 2015- 2017)
În ceea ce privește influenț a factorului C ( num ărul de plante la unitatea de suprafață sau
desimea de plantare: c1 – 5000 pl/ha, c2- 4000 pl/ha și c3- 3000 pl/ha) asupra produc ției de pepeni,
cea mai ridicată valoare s -a înregistrat pentru a doua graduare, 48.45 t/ha, aceasta
înregistrând o diferenț ă foarte semnificativă comparativ cu valoarea înregistrată de a treia
graduare(CIUPUREANU și colab., 2016). De asemenea, și a doua graduare înregistrează o
diferenț ă distinct semnificativă comparativ cu ultima valoare înregistrată (tabelul 7.2.67).
Tabelul 7.2.67./Table 7.2.67.
Influen ța factorului C asupra produc ției de pepeni
The influence of factor C on melon production
Clasificare/Classification Factorul/The
factor Valoarea/Value Diferen ța/The difference
3000 pl./ha 5000 pl./ha
1. 4000 pl./ha 48.45 6.27*** 4.35**
2. 5000 pl./ha 44.10 1.93ns
3. 3000 pl./ha 42.18
DL 5 %= 2 .82 t/ha ; DL1%= 3.88 t/ha ; DL0.1 %=5 .35 t/ha
Observându -se influența cumulat ă a factorilor studiați, referitor la interac țiunea factorilor A x
B asupra produc ției de pepeni, cea mai ridicată valoare s -a înregistrat de către varianta a 2b1,
56.56 t/ha, aceasta înregistrând diferenț e foarte semnificative, distinct semnificative și
semnificative comparativ cu celelalte valori înregistrate. Ultima valoare înregistrată, cea de
către varianta a 1b1, înregistrează diferenț e negative foarte semnificative și distinct
semnificative comparativ cu celelalte valori înregistrate (tabelul 7.2.68).
Tabelul 7.2.68./Table 7.2.68.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra produc ției de pepeni
. Influence of the interaction of factors A x B on the production of melons
Clasificare/Classification Factorul/The
facor Valoarea/Value Diferen ța/The difference
a1b1 a1b2 a2b2
1. a2b1 56.56 25.24*** 13.03** 8.31*
2. a2b2 48.24 16.93** 4.72ns
3. a1b2 43.52 12.21**
4. a1b1 31.31
DL 5 %= 6.28 t/ha ; DL1%= 10 .39 t/ha ; DL0.1% =19 .44 t/ha
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor A x C asupra produc ției de pepeni, cea mai
ridicată valoare s -a înregistrat de către varianta a 2c2, 54.77 t/ha, aceasta înregistrând
diferenț e foarte semnificative, comparativ cu valorile înregistrate ale ultimelor trei variante
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
203 clasificate. Aceeași situa ție este și în cazul celei de a doua variante clasificate. Ultima valoare
înregistrată, cea de către varianta a 1c3, înregistrează diferenț e negative foarte semnificative
comparativ cu primele patru valori înregistrate (tabelul 7.2.69).
Tabelul 7.2.69/Table 7.2.69.
Influen ța interac țiunii factorilor A x C asupra produc ției de pepeni
Influence of the interaction of factors A x C on the production of melons
Clasificare
/Classificat
ion Factorul
/The
factor Valoarea
/Value Diferen ța/The difference
a1c3 a1c1 a1c2 a2c3 a2c1
1. a2c2 54.77 20.33*** 19.08*** 12.63*** 4.85* 2.25ns
2. a2c1 52.52 18.08*** 16.83*** 10.38*** 2.60ns
3. a2c3 49.92 15.48*** 14.23*** 7.78***
4. a1c2 42.13 7.70*** 6.45**
5. a1c1 35.68 1.25ns
6. a1c3 34.43
DL 5 %= 3.99 t/ha ; DL1%= 5 .49 t/ha ; DL 0.1%=7 .56 t/ha
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor B x C asupra produc ției de pepeni, cea mai
ridicată valoare s -a înregistrat de către varianta b 2c2, 52.3 t/ha, aceasta înregistrând
diferenț e foarte semnificative, comparativ toate valorile înregistrate. Între celelalte valori nu
au fost înregistrate diferenț e apreciate statistic (tabelul 7.2.70).
Tabelul 7.2.70./Table 7.2.70.
Influen ța interac țiunii factorilor B x C asupra produc ției de pepeni
Influence of the interaction of factors B x C on the production of melons
Clasificare/C
lassification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
b2c3 b1c3 b1c1 b2c1 b1c2
1. b2c2 52.3 11.47*** 8.78*** 8.62*** 7.78*** 7.70***
2. b1c2 44.6 3.77ns 1.08ns 0.92ns 0.92ns
3. b2c1 44.52 3.68ns 1.00ns 0.83ns
4. b1c1 43.68 2.85ns 0.17ns
5. b1c3 43.52 2.68ns
6. b2c3 40.83
DL 5 %= 3.99 t/ha ; DL1%= 5 .49 t/ha ; DL 0.1%=7 .56 t/ha
Influenț a interac țiunii factorilor A x B x C asupra produc ției de pepeni, evidențiaz ă cea mai
ridicată valoare la varianta a 2b1c2, 58.57 t/ha, aceasta înregistrând diferenț e semnificative
comparativ cu ultimele 7 valori înregistrate. Ultimele patru valori clasificate și primele cinci
nu înregistrează diferenț e statistice între ele (tabelul 7.2.71.).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
204 Tabelul 7.2.71./Table 7.2.71.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B x C asupra produc ției de pepeni
Table 7.2.71. Influence of the interaction of factors A x B x C on the production of melons
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
t/ha
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 31.13f
4000 a1b1c2 30.63f
3000 a1b1c3 32.17f
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 40.23de
4000 a1b2c2 53.63ab
3000 a1b2c3 36.70ef
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 56.23ab
4000 a2b1c2 58.57a
3000 a2b1c3 54.87ab
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 48.80bc
4000 a2b2c2 50.97abc
3000 a2b2c3 44.97cd
DL 5%= 7 .77 t/ha
Analiza stabilit ății produc ției de pepeni în condi ții de secetă
În cadrul prezentului studiu, a fost efectuată o analiză de sensibilitate la secetă a celor două
cultivaruri în func ție de densimea de plantare și tipul de cultură, analiză care a avut la bază
cei trei factori studiaț i și interac țiunea dintre aceștia. Pentru o cât mai mare acurateț e, au fost
calcula ți patru indici, întâlniț i în literatura de specialitate și care sunt elocvenți pentru cultura
pepenelui verde pe solurile nisipoase și în condiți ile climatice specifice de la Dăbuleni. Acești
indici sunt:
• Indicele de sensibilitate la seceta SDI (Sensitivity drought index)
• Indicele relativ de secetă RDI (Relative drought index)
• Indicele de stabilitate a produc ției YSI (Yield stability index)
• Indicele de rezistenț ă la secetă DI (Drought resistance index)
În vederea stabilirii acestor indici au fost luate în calcul produc țiile înregistrate în anii 2015
și respectiv 2017, atunci când au fost înregistrate cele mai mici și respectiv, cele mai mari
produc ții. Aceste rezultate de produc ție au fost corelate evident cu nivelul de precipitaț ii din
anii respectivi. Datele de produc ție sunt prezentate în tabelul 7.2.72.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
205 Tabelul 7.2.72./Table 7.2.72.
Varia ția produc țiilor medii ob ținute în anul secetos și respectiv în anul normal
The variation of the average yields obtained in the dry year and in the normal year
respectively
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
2015
Ys
(t/ha) Produc ția/The
production
2017
Yp
(t/ha)
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 22.6 36.3
4000 a1b1c2 28.5 30.5
3000 a1b1c3 21.4 34.5
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 22.9 46.3
4000 a1b2c2 39 59.7
3000 a1b2c3 13.5 49.2
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 54.8 58.2
4000 a2b1c2 55.3 55.7
3000 a2b1c3 37.3 50
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 18 51.8
4000 a2b2c2 28.3 53.8
3000 a2b2c3 19 51.6
În cazul analizei individuale a fiec ărui factor, pentru factorul A -cultivar, graduarea A 2,
soiul Oltenia ob ține rezultate superioare pentru indicele de sensibilitate la secetă și indicele
de stabilitate a produc ției (graficul 7.2.6.). În analiza factorului B – tipul de cultură, graduarea
B2 prezintă o sensibilitate mai ridicată la secetă, dar demonstrează o stabilitate a produc ției
superioară comparativ cu B 1 (graficul 7.2.7.). Legat de graduările factorului C – numărul de
plante/ha, cea mai ridicată toleranț ă la secetă se identifică pentru graduarea C 2, în timp ce
cea mai ridicată stabilitate a produc ției se ob ține pentru graduarea C 3 (graficul 7.2.8.).
Graficul 7.2.6. Varia ția indicilor de toleran ță
la secetă pentru graduările factorului A
Chart 7.2.6. Variation of drought tolerance indices for
factor A graduations
Graficul 7.2.7. Varia ția indicilor de
toleran ță la secetă pentru graduările
factorului B
Chart 7.2.7. Variation of drought tolerance indices
for factor B graduations
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
206
Graficul 7.2.8. Varia ția indicilor de toleran ță la
secetă pentru graduările factorului C
Chart 7.2.8. Variation of drought tolerance indices for factor C
graduations
Referitor la variaț ia valoric ă a indicilor calcula ți (tabelul 7.2.73) pentru fiecare valoare în
parte, situa ția s-a prezentat în felul următor:
• pentru Indicele de sensibilitate la seceta, SDI, cel mai bun rezultat este ob ținut de c ătre
varianta a 2b2c1, iar cel mai slab de către varianta a 2b1c1;
• pentru Indicele relativ de secetă, RDI, cel mai bun rezultat este ob ținut de către varianta
a2b1c1, iar cel mai slab de către varianta a 2b2c1;
Tabelul 7.2.73./Table 7.2.73.
Varia ția valoric ă a indicelor de toleran ță la secetă analizaț i
Table 7.2.73. Value variation of drought tolerance analyzes
Indicele
Varianta/Variety SDI RDI YSI DI
Valoare/Value Valoare/Value Valoare/Value Valoare/Value
a1b1c1 0.345 1.214 0.655 0.493
a1b1c2 0.134 1.606 0.866 0.822
a1b1c3 0.301 1.296 0.699 0.498
a1b2c1 0.555 0.824 0.445 0.339
a1b2c2 0.373 1.162 0.627 0.814
a1b2c3 0.715 0.528 0.285 0.128
a2b1c1 0.016 1.824 0.984 1.794
a2b1c2 0.145 1.585 0.855 1.573
a2b1c3 0.517 0.895 0.483 0.599
a2b2c1 0.765 0.436 0.235 0.141
a2b2c2 0.600 0.741 0.400 0.376
a2b2c3 0.705 0.548 0.295 0.187
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
207 • pentru Indicele de stabilitate a produc ției, YSI, cel mai bun rezultat este ob ținut de către
varianta a 2b1c1, iar cel mai slab de către varianta a 2b2c1;
• pentru Indicele de rezistenț ă la secetă, DI, cel mai bun rezultat este ob ținut de către varianta
a2b1c1, iar cel mai slab de către varianta a1b2c3;
Indicii analizaț i care au ambele componente pozitive sunt Indicele relativ de secet ă
(RDI), Indicele de stabilitate a produc ției (YSI) și Indicele de rezistenț ă la secetă (DI) (graficul
7.2.9).
Graficul 7.2.9. Clasificarea variabilelor în spa țiul bidimensional al celor dou ă
componente
Chart 7.2.9. Classification of variables in the two -dimensional space of the two components
Legat de analiza corelaț iilor dintre principalele dou ă componente și valorile de produc ție și
ai indicilor analizaț i, prima componentă este în corelaț ii pozitive cu Indicele relativ de secetă
(RDI), Indicele de stabilitate a produc ției (YSI) și Indicele de rezistenț ă la secetă (DI), în timp
ce cu Indicele de sensibilitate la seceta (SDI) și cu produc ția ob ținută în an normal se află
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
208 într-o corela ție puternic negativă. Se poate spune că prima componentă se referă la
stabilitatea produc ției în condiț ii de secetă și mai pu țin la potenț ialul biologic.
Legat de a doua componentă, aceasta se găsește în corelaț ie pozitivă foarte puternică cu
produc ția ob ținută pe timp de secetă (Ys) și cu Indicele de rezistenț ă la secetă (DI). Altfel
spus, se poate afirma că a doua componentă se referă la potenț ialul biologic pe timp de
secetă.
Tabelul 7.2.74./Table 7.2.74.
Varia ția coeficienț ilor de corela ție dintre principalele componente și indicii analiza ți
Table 7.2.74. Variation of the correlation coefficients between the main components and the analyzed indices
Ys Yp SDI RDI YSI DI
PC 1 0.315 -0.762 -0.860 0.860 0.860 0.511
PC 2 0.913 0.434 -0.510 0.510 0.510 0.860
Pe baza acestei analize, clasificarea a fost urm ătoarea (graficul 7.2.10)
• Variantele a 1b1c2, a2b1c1 și a 2b1c2 au ambele componente pozitive
• Variantele a 1b1c1, a1b2c2 și a 1b1c3 au prima componentă pozitivă și a doua negativă
• Variantele a 1b2c1, a1b2c3, a2b2c1, a2b2c2 și a 2b2c3 au ambele componente negative
• Varianta a 2b1c3 are prima componentă negativă și a doua pozitivă
Graficul 7.2.10./Chart 7.2.10. Clasificarea tuturor variantelor analizate pe baza analizei
principalelor componente (PCA) pentru indicii de toleran ță la secetă /.Classification of all variants
analyzed on the basis of the analysis of the main components (PCAs) for drought tolerance indices
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
209
Calculând valorile medii ale celor trei ani experimentali pentru elemetele de calitate care
determină valoarea nutritivă a fructelor de pepene verde, s -a interpretat statistic
interacțiunea celor trei factori asupra conținutului în substanță uscată totală, în substanță uscată
solubilă, acidității titrabile, a glucidelor , a vitaminei C și a nitraților.
Influența celor trei factori asupra con ținutului de substan ță uscată totală
În cazul analizei influenț ei factorului A asupra conț inutului de substanț ă uscată totală, a fost
consemnată o diferenț ă semnificativă de 0.57% în favoarea cultivarului Romanza F1
(graficul 7.2.11). Influen ța factorului B asupra con ținutului de substanț ă uscată totală, a
determinat o diferenț ă nesemnificativă între cele două graduări (graficul 7.2.11.).
Graficul 7.2.11/Chart 7.2.11.
Influen ța factor ului A și a factorului B asupra con ținutului de substan ță uscată totală
(%) (media 2015- 2017)
Chart 7.2.11.The influence of factor A and factor B on the total dry substance content (%) (mean 2015 -2017)
DL 5 %=0.22 % ; DL 5 %= 1.22 % ;
DL1%= 0.51 % ; DL1%= 2.02 % ;
DL 0.1% =1.61 % DL 0.1%=3.79 %
Influenț a desimii de plantare (factorul C) asupra conț inutului de substanț ă uscată
totală (tabelul 7.2.74), a arătat că cea mai ridicată valoare s -a înregistrat la graduarea a doua,
10.22 %, aceasta înregistrând o diferenț ă distinct semnificativă comparativ cu valoarea
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
210 înregistrată de prima graduare a factorului C. De asemenea, și ultima graduare înregistrează
o diferenț ă semnificativă comparativ cu ultima valoare înregistrată.
Tabelul 7.2.74./Tabel 7.2.74.
Influen ța factorului C asupra con ținutului de substan ță uscată totală
Table 7.2.74. The influence of factor C on the total dry substance content
Clasificare/Classification Factorul/The
factor Valoarea/Value Diferen ța/The difference
5000 pl./ha 3000 pl./ha
1. 4000 pl./ha 10.22 0.67** 0.02ns
2. 3000 pl./ha 10.20 0.65*
3. 5000 pl./ha 9.55
DL 5 %= 0.46 %; DL1%= 0.63 %; DL0.1 %=0.87 %
Observând influenț a interac țiunii factorilor A x B asupra conț inutului de substanț ă
uscată totală, între cele patru graduări nu au fost consemnate diferen țe apreciate statistic
(tabelul 7.2.75).
Tabelul 7.2.75./Table 7.2.75.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra con ținutului de substan ță uscată totală
Table 7.2.75. Influence of the interaction of factors A x B on the total dry substance content
Clasificare/Classification Factorul/The
factor Valoarea/Value Diferen ța/the difference
a2b2 a2b1 a1b1
1. a1b2 10.30 1.12ns 0.07ns 0.05ns
2. a1b1 10.25 1.08ns 0.02ns
3. a2b1 10.23 1.05ns
4. a2b2 9.18
DL 5 %= 1.73 %; DL1%= 2.86 %; DL0.1% =5.36 %
Influenț a interac țiunii factorilor A x C asupra conț inutului de substanț ă uscată totală, arată
că cea mai ridicată valoare s -a înregistrat de către varianta a 1c2, 10.63 %, aceasta
înregistrând diferenț e distinct semnificative, comparativ cu valorile înregistrate ale
ultimelor două variante clasificate (tabelul 7.2.76). Aceeași situaț ie este și în cazul celei de a
doua variante clasificate.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
211 Tabelul 7.2.76./Table 7.2.76.
Influen ța interac țiunii factorilor A x C asupra con ținutului de substan ță uscată totală
Table 7.2.76. Influence of the interaction of factors A x C on the total dry substance content
Clasificare/Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a2c1 a1c1 a2c2 a2c3 a1c3
1. a1c2 10.63 1.15** 1.02** 0.82* 0.82* 0.05ns
2. a1c3 10.59 1.10** 0.97** 0.78* 0.77*
3. a2c3 9.82 0.34ns 0.21ns 0.01ns
4. a2c2 9.81 0.33ns 0.20ns
5. a1c1 9.61 0.13ns
6. a2c1 9.48
DL 5 % = 0 .65 % ; DL1% = 0 .89 % ; DL 0.1% =1 .22 %
Interac țiunea factorilor B x C asupra conț inutului de substanț ă uscată totală, evidențiază cea
mai ridicată valoare la varianta b 1c3, 10.69 %, aceasta înregistrând diferenț e distinct
semnificative, comparativ cu valorile înregistrate ale ultimelor trei variante clasificate
(tabelul 7.2.77.). Aceeași situaț ie este și în cazul celei de a doua variante clasificate, care
înregistrează diferenț e apreciate statistic comparativ cu to ate celelalte variante care au avut
valori inferioare.
Tabelul 7.2.77./Table 7.2.77.
Influen ța interac țiunii factorilor B și C asupra con ținutului de
substan ță uscată totală
Table 7.2.77. Influence of the interaction of factors B and C on the content of
total dry substance
Clasificare/Classificatio
n Factorul/Th
e factor Valoarea/Valu
e Diferen ța/The difference
b2c1 b1c1 b2c3 b2c2 b1c2
1. b1c3 10.69 1.21*
* 1.08*
* 0.98*
* 0.67
* 0.27n
s
2. b1c2 10.42 0.94*
* 0.80* 0.71* 0.71
*
3. b2c2 10.03 0.55ns 0.41ns 0.31ns
4. b2c3 9.71 0.23ns 0.10ns
5. b1c1 9.62 0.14ns
6. b2c1 9.48
DL 5 %= 0 .65 % ; DL1%= 0 .89 % ; DL 0.1%=1 .22 %
Influenț a interac țiunii factorilor A x B x C asupra con ținutului de substanț ă uscată totală,
evidențiază combinația a1b1c3, cu cea mai ridicată valoare, 10.91 %, aceasta înregistrând
diferenț e semnificative comparativ cu ultimele 5 valori înregistrate (tabelul 7.2.78.). Primele
sașe valori clasificate nu înregistrează diferenț e statistice între ele.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
212 Tabelul 7.2.78./Table 7.2.78.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B x C asupra con ținutului de substan ță uscată totală /
Influence of the interaction of factors A x B x C on the total dry substance content
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
(%)
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 9.25de
4000 a1b1c2 10.61ab
3000 a1b1c3 10.91a
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 9.98bcd
4000 a1b2c2 10.66ab
3000 a1b2c3 10.26abc
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 9.98bcd
4000 a2b1c2 10.23abc
3000 a2b1c3 10.48ab
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 8.98e
4000 a2b2c2 9.39cde
3000 a2b2c3 9.16de
DL 5%= 0.91 %
Influența celor trei factori asupra con ținutului de substan ță uscată solubilă
Referitor la influenț a cultivarului (factorul A) asupra conț inutului de substan ță uscată
solubilă, per cei trei ani de cercetare s -a constatat o diferenț ă nesemnificativă de 0.32% la
cultivarul Romanza F1 (graficul 7.2.11). Influenț a factorului B asupra con ținutului de
substan ță uscată solubilă, evidențiază cultura nealtoită c u o diferenț ă semnificativă de 0.67%
față de cea altoită (graficul 7.2.12).
DL 5 %=0.28 %; DL 5 %= 0 .87 %;
DL1%= 0.64 % ; DL1%=1 .44 %;
DL 0.1% =2.02 % DL 0.1%=2 .70 %
Graficul 7.2.11/Chart 7.2.11. Influen ța factorului A și a factorului B asupra con ținutului de
substan ță uscată solubilă (%) (media 2015 -2017)/. The i nfluence of factor A and factor B on the
content of soluble dry substance (%) (mean 2015- 2017)
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
213 Numărul de plante la unitatea de suprafață ( factorul C) a influențat conținutului de substanț ă
uscată solubilă, evidențiind primele două variante clasificate care au înregistrează diferenț e
semnificative comparativ cu ultima variantă ( 5000 pl/ha) (tabelul 7.2.79).
Tabelul 7.2.79./Table 7.2.79.
Influen ța factorului C asupra conținutului de substan ță uscată solubilă
Table 7.2.79. The influence of factor C on the content of soluble dry substance
Clasificare/Classification Factorul/The
factor Valoarea/Value Diferen ța/The difference
5000 pl./ha 3000 pl./ha
1. 4000 pl./ha 9.32 0.69* 0.06ns
2. 3000 pl./ha 9.26 0.63n*
3. 5000 pl./ha 8.63
DL 5 %= 0 .56 % ; DL1%= 0 .77 % ; DL0.1 %=1 .07 %
Referitor la interac țiunea factorilor A x B asupra conț inutului de substanț ă uscată solubilă,
prima variantă clasificată ca valoare, a 1b1, a înregistrat diferenț e semnificative faț ă de
ultimele două clasificate și nicio diferenț ă semnificativă în comparație cu varianta a doua
(tabelul 7.2.80.). Între celelalte variante nu s -au înregistrat diferenț e asigurate statistic.
Tabelul 7.2.80./Table 7.2.80.
Influen ța interac țiunii factorilor A și B asupra con ținutului de
substan ță uscată solubilă
Table 7.2.80. Influence of the interaction of factors A and B on the content of
soluble dry substance
Clasificare
/Classicat
ion Factorul/Th
e factor Valoarea/Val
ue Diferen ța/The difference
a2b2 a1b2 a2b1
1. a1b1 9.60 0.99* 0.74* 0.40ns
2. a2b1 9.20 0.59ns 0.34ns
3. a1b2 8.86 0.24ns
4. a2b2 8.61
DL 5 %= 0 .69 % ; DL1%= 1.14 %; DL0.1% =2.14 %
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
214 Interac țiunea factorilor A x C asupra conț inutului de substanț ă uscată solubilă, a arătat că cea
mai ridicată valoare s -a înregistrat la varianta a 1c3, 9.57%, aceasta înregistrând diferenț e
semnificative, comparativ cu valorile înregistrate ale ultimelor două variante clasificate
(tabelul 7.2.81). Aceeași situaț ie este și în cazul celei de a doua var iante clasificate. Între
celelalte variante nu s -au înregistrat diferenț e apreciate statistic.
Tabelul 7.2.81./7.2.81.
Influen ța interac țiunii factorilor A și C asupra con ținutului de
substan ță uscată solubilă
Influence of the interaction of factors A and C on the content of soluble dry substance
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a2c1 a1c1 a2c3 a2c2 a1c2
1. a1c3 9.57 0.97* 0.92* 0.62ns 0.40ns 0.10ns
2. a1c2 9.47 0.87* 0.82* 0.52ns 0.30ns
3. a2c2 9.17 0.57ns 0.52ns 0.22ns
4. a2c3 8.95 0.35ns 0.30ns
5. a1c1 8.65 0.05ns
6. a2c1 8.60
DL 5 %= 0 .75 % ; DL1%= 1 .04 % ; DL 0.1%=1 .43 %
Influenț a interac țiunii factorilor B x C asupra conț inutului de substanț ă uscată
solubilă, s -a remarcat foarte bine la varianta b 1c3, cu 9.67%, aceasta înregistrând o diferenț ă
foarte semnificativă, comparativ cu ultima valoare înregistrată și una semnificativă
comparativ cu penultima valoare înregistrată. Aceeași situaț ie este și în cazul celei de a doua
și a treia variante clasificate, care înregistrează diferenț e distinct semnificative, comparativ
cu ultima valoare înregistrată. Între celelalte variante nu au fost consemnate diferenț e
asigurate statistic (tabelul 7.2.82).
Tabelul 7.2.82./Table 7. 2.82.
Influen ța interac țiunii factorilor B și C asupra con ținutului de substan ță uscată
solubilă
Influence of the interaction of factors B and C on the content of soluble dry substance
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
b2c1 b2c3 b1c1 b2c2 b1c2
1. b1c3 9.67 1.42*** 0.82* 0.67ns 0.57ns 0.13ns
2. b1c2 9.53 1.28** 0.68ns 0.53ns 0.53ns
3. b2c2 9.10 0.85* 0.25ns 0.10ns
4. b1c1 9.00 0.75* 0.15ns
5. b2c3 8.85 0.60ns
6. b2c1 8.25
DL 5 %= 0 .75 % ; DL1%= 1 .04 % ; DL 0.1%=1 .43 %
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
215 Urm ărind influenț a interac țiunii factorilor A x B x C asupra conț inutului de substanț ă uscată
solubilă, s -a constatat că aceasta a evidențiat varianta a 1b1c3 cu 10.13%, aceasta înregistrând
diferenț e semnificative comparativ cu ultimele trei valori înregistrate (tabelul 7.2.83). Și la
cea de- a doua variantă s -a înregistrat o diferenț ă semnificativă comparativ cu valoarea
înregistrată la ultima variantă, a 2b2c1.
Tabelul 7.2.83./Table 7.2.83
Influen ța interac țiunii factorilor A, B și C asupra con ținutului de substan ță uscată
Solubilă
Table 7.2.83. Influence of the interaction of factors A, B and C on the content of soluble dry matter
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
%
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 8.93abc
4000 a1b1c2 9.73ab
3000 a1b1c3 10.13a
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 8.37bc
4000 a1b2c2 9.20abc
3000 a1b2c3 9.00abc
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 9.07abc
4000 a2b1c2 9.33abc
3000 a2b1c3 9.20abc
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 8.13c
4000 a2b2c2 9.00abc
3000 a2b2c3 8.70bc
DL 5%= 1.50 %
Influența celor trei factori asupra acidit ății titrabile
Legat de influenț a factorului A asupra acidităț ii titrabile, a fost consemnată o diferenț ă
nesemnificativă de 0.02 g acid malic/100g s.p în favoarea cultivarului Romanza F1 (graficul
7.2.13). Influen ța factorului B asupra acidităț ii titrabile, determină o diferenț ă semnificativă
de 0.008 g acid malic/100g s.p în favoarea tipului de cultură nealtoit (graficul 7.2.13).
Graficul 7.2.13./Chart 7.2.13.
Influen ța factorului A și a factorului B asupra acidită ții titrabile
(media 2015- 2017)
Chart 7.2.13. The influence of factor A and factor B on titratable acidity
(2015- 2017 average)
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
216
DL 5 % = 0.023 g acid malic/100g s.p; DL 5 % = 0 .08 g acid malic/100g s.p;
DL1% = 0.053 g acid malic/100g s.p; DL1% = 0.022 g acid malic/100g s.p;
DL 0.1% = 0.167 g acid malic/100g s.p DL 0.1% = 0.042 g acid malic/100g s.p
Aciditatea titrabil ă a fost influențată de factorul C, numai la varianta în care au fost plantate
5000 pl/ha și s -au ob ținut diferenț e distinct semnificative comparativ cu celelalte două
variante clasificate. Între acestea 2 variante clasate ultimele nu s -au înregistrat diferenț e
asigurate statistic (tabelul 7 .2.84).
Tabelul 7.2.84./Table 7.2.84.
Influen ța factorului C asupra acidităț ii titrabile
Table 7.2.84. The influence of factor C on titratable acidity
Clasifi care/
Classification Factorul/The factor Valoarea/Value Diferen ța/The difference
3000 pl./ha 4000 pl./ha
1. 5000 pl./ha 0.213 0.039** 0.038**
2. 4000 pl./ha 0.176 0.002ns
3. 3000 pl./ha 0.174
DL 5 %= 0 .026 g acid malic/100g s.p.; DL1%= 0 .036 g acid malic/100g s.p.; DL0.1 %=0 .050 g
acid malic/100g s.p.
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor A x B asupra acidită ții titrabile, primele două
variante clasificate, înregistrează diferenț e semnificative faț ă de ultima variantă clasificată.
Între celelalte variante nu au fost consemnate diferenț e asigurate statistic (tabelul 7.2.85)
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
217
Tabelul 7.2.85./Table 7.2.85.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra acidităț ii titrabile
Clasifi –
care Factorul Valoarea Diferen ța
a2b2 a2b1 a1b2
1. a1b1 0.202 0.023* 0.021* 0.013ns
2. a1b2 0.189 0.010ns 0.008ns
3. a2b1 0.181 0.002ns
4. a2b2 0.179
DL 5 %= 0 .019 g acid malic/100g s.p.; DL1%= 0.032 g acid malic/100g s.p.;
DL0.1% =0.059 g acid malic/100g s.p.
Influenț a interac țiunii factorilor A x C asupra acidită ții titrabile, a arătat cea mai
ridicată valoare s -a înregistrat la variantele a 1c1 și a 2c1, acestea înregistrând diferenț e
distinct semnificative și respectiv semnificative, comparativ cu valorile înregistrate ale
ultimelor două variante clasificate. Între celelalte variante nu au fost consemnate diferenț e
asigurate statistic (tabelul 7.2.86.).
Tabelul 7.2.86./Table 7.2.86.
Influen ța interac țiunii factorilor A x C asupra acidităț ii titrabile
Table 7.2.86. Influence of the interaction of A x C factors on titratable acidity
Clasific are/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a2c2 a2c3 a1c3 a1c2 a2c1
1. a1c1 0.213 0.055** 0.045* 0.033ns 0.020ns 0.000ns
2. a2c1 0.213 0.055** 0.045* 0.033ns 0.020ns
3. a1c2 0.193 0.035ns 0.025ns 0.013ns
4. a1c3 0.180 0.022ns 0.012ns
5. a2c3 0.168 0.010ns
6. a2c2 0.158
DL 5 %= 0 .037 g acid malic/100g s.p.; DL1%= 0 .051 g acid malic/100g s.p.;
DL 0.1%=0 .070 g acid malic/100g s.p.
Interac țiunea factorilor B x C asupra acidită ții titrabile, a evidențiat varianta b 2c1,
aceasta înregistrând o diferenț ă distinct semnificativă, comparativ cu ultima valoare
înregistrată și respectiv, o diferenț ă semnificativă comparativ cu penultima valoare
înregistrată (tabelul 7.2.87). Aceeași situaț ie este și în cazul celei de a doua variante
clasificate, care înregistrează diferenț e semnificative, comparativ cu ultimele două valori
înregistrate. Între celelalte variante nu au fost consemnate diferenț e asi gurate statistic.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
218
Tabelul 7.2.87./Table 7.2.87.
Influen ța interac țiunii factorilor B x C asupra acidităț ii titrabile
Table 7.2.87. Influence of the interaction of B x C factors on titratable acidity
Clasifi care/
Classification Factorul/
The
factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
b2c2 b2c3 b1c3 b1c2 b1c1
1. b2c1 0.218 0.053** 0.050* 0.038* 0.032ns 0.010ns
2. b1c1 0.208 0.043* 0.040* 0.028ns 0.028ns
3. b1c2 0.187 0.022ns 0.018ns 0.007ns
4. b1c3 0.180 0.015ns 0.012ns
5. b2c3 0.168 0.003ns
6. b2c2 0.165
DL 5 %= 0.037 g acid malic/100g s.p.; DL1%= 0.051 g acid malic/100g s.p.;
DL 0.1%=0 .070 g acid malic/100g s.p.
Interac țiunii celor trei factori A x B x C asupra acidită ții titrabile, scoate în evidență varianta
a2b2c1, aceasta împreună cu cea de a doua valoare clasificată înregistrând diferenț e
semnificative comparativ ultimele trei valori înregistrate (tabelul 7.2.88).
Tabelul 7.2.88./Table 7.2.88.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B x C asupra acidit ății titrabile
Table 7.2.88. Influence of the interaction of factors A x B x C on titratable acidity
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Num ăr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
(%)
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 0.217ab
4000 a1b1c2 0.207abc
3000 a1b1c3 0.183abcd
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 0.210abc
4000 a1b2c2 0.180abcd
3000 a1b2c3 0.177abcd
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 0.200abcd
4000 a2b1c2 0.167bcd
3000 a2b1c3 0.177abcd
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 0.227a
4000 a2b2c2 0.150d
3000 a2b2c3 0.160cd
DL 5%= 0.052 g acid malic/100 g s.p.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
219 Influența celor trei factori asupra con ținutului de glucide
Influenț a factorului A asupra conț inutului de glucide din fructele de pepene verde, a ar ătat o
diferenț ă semnificativă de 0.283 % în favoarea cultivarului Romanza F 1 (graficul 7.2.14), în
timp ce influenț a factorului B asupra conț inutului de glucide, a consemnat o diferenț ă
nesemnificativă de 0.587 % în favoarea tipului de cultură nealtoit (graficul 7.2.14).
Graficul 7.2.14./Chart 7.2.14.
Influen ța factorului A și a factorului B asup ra con ținutului de glucide (%) (media
2015- 2017)
Chart 7.2.14. Influence of factor A and factor B on carbohydrate content (%) (mean 2015-
2017)
DL 5 %=0.243 % ; DL1%= 0.560 % ; DL 5 %= 0 .735 % ; DL1%=1 .216
DL 0.1% =1.783 % % ; DL 0.1%=2 .277 %
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
220
Referitor la influenț a factorului C asupra conț inutului de glucide, primele dou ă variante
clasificate înregistrează diferenț e semnificative comparativ cu ultima variantă clasificată, cea
cu densitatea de 3000 pl./ha (tabelul 7.2.89).
Tabelul 7.2.89./Table 7.2.89.
Influen ța factorului C asupra con ținutului de glucide
Table 7.2.89. The influence of factor C on the carbohydrate content
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea
/Value Diferen ța/The difference
3000 pl./ha 4000 pl./ha
1. 5000 pl./ha 7.764 0.553* 0.001ns
2. 4000 pl./ha 7.763 0.552*
3. 3000 pl./ha 7.211
DL 5 %= 0 .418 % ; DL 1%= 0 .576 % ; DL 0.1 %=7 .93 %
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor A x B asupra conț inutului de glucide, prima
variantă clasificată, a 1b1, înregistrează diferenț e semnificative faț ă de ultima variantă
clasificată. Între celelalte variante nu au fost consemnate diferenț e asigurate statistic (tabelul
7.2.90).
Tabelul 7.2.90./Table 7.2.90.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra con ținutului de glucide
Table 7.2.90.Influence of the interaction of factors A x B on the carbohydrate content
Clasificare Factorul Valoarea Diferen ța
a2b2 a1b2 a2b1
1. a1b1 8.053 0.870* 0.664ns 0.361ns
2. a2b1 7.692 0.509ns 0.303ns
3. a1b2 7.389 0.206ns
4. a2b2 7.183
DL 5 %= 0 .75 % ; DL 1%= 1.241 %; DL 0.1% =2.322 %
Interac țiunea factorilor A x C asupra conț inutului de glucide, evidențiaz ă cea mai ridicată
valoare la varianta a 1c3 cu 8.053 %, aceasta înregistrând o diferenț ă semnificativă,
comparativ cu valoarea înregistrată la ultima variantă clasificată. Aceeași situaț ie este și în
cazul celei de a doua variante clasificate. Între celelalte variante nu au fost consemnate
diferenț e asigurate statistic (tabelul 7.2.91).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
221 Tabelul 7.2.91./Table 7.2.91.
Influen ța interac țiunii factorilor A X C asupra con ținutului de glucide
Table 7.2.91. Influence of the interaction of factors A X C on the carbohydrate content
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a2c1 a1c1 a2c3 a2c2 a1c2
1. a1c3 8.053 0.865* 0.820* 0.578ns 0.403ns 0.177ns
2. a1c2 7.877 0.688ns 0.643ns 0.402ns 0.227ns
3. a2c2 7.650 0.462ns 0.417ns 0.175ns
4. a2c3 7.475 0.287ns 0.242ns
5. a1c1 7.233 0.045ns
6. a2c1 7.188
DL 5 %= 0 .591 % ; DL1%= 0.8 14 % ; DL 0.1%=1 .121 %
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor B x C asupra conț inutului de glucide, cea mai
ridicată valoare a fost la varianta b 1c3 cu 8.153 %, aceasta înregistrând o diferenț ă foarte
semnificativă, comparativ cu ultima valoare înregistrată și una semnificativă comparativ cu
penultima valoare înregistrată. Aceeași situaț ie este și în cazul celei de a doua, care
înregistrează o diferenț ă distinct semnificativă, comparativ cu ultima valoare înregistrată
(tabelul 7.2.92).
Tabelul 7.2.92./Table 7.2.92.
Influen ța interac țiunii factorilor B x C asupra con ținutului de glucide
Table 7.2.92. Influence of the interaction of B x C factors on the carbohydrate content
Clasificare/
Classification Factorul/
The
factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
b2c1 b2c3 b1c1 b2c2 b1c2
1. b1c3 8.153 1.237*** 0.778* 0.648ns 0.587ns 0.193ns
2. b1c2 7.960 1.043** 0.585ns 0.455ns 0.455ns
3. b2c2 7.567 0.650* 0.192ns 0.062ns
4. b1c1 7.505 0.588ns 0.130ns
5. b2c3 7.375 0.458ns
6. b2c1 6.917
DL 5 %= 0 .591 % ; DL1%= 0.8 14 % ; DL 0.1%=1 .121 %
Influenț a interac țiunii factorilor A x B x C asupra conț inutului de glucide, evidențiaz ă varianta
a1b1c3 cu 8.607 %, aceasta înregistrând diferenț e semnificative comparativ ultimele nouă
valori înregistrate. De asemenea, și a doua variantă înregistrează o diferenț ă semnificativă
comparativ cu ultimele trei valori înregistrate (tabelul 7.2.93).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
222 Tabelul 7.2.93./Table 7.2.93.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B x C asupra con ținutului de glucide
Table 7.2.93. Influence of the interaction of factors A x B x C on the carbohydrate content
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The c ulture type Numãr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
%
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 7.433bcd
4000 a1b1c2 8.120ab
3000 a1b1c3 8.607a
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 7.033cd
4000 a1b2c2 7.633bcd
3000 a1b2c3 7.500bcd
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 7.577bcd
4000 a2b1c2 7.800abc
3000 a2b1c3 7.700bc
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 6.800d
4000 a2b2c2 7.500bcd
3000 a2b2c3 7.250cd
DL 5%= 0.836 %
Influenț a celor trei factori asupra con ținutului de vitamina C
Influenț a factorului A asupra conț inutului de vitamina C, determină o diferenț ă semnificativă
de 1.920 mg/100g s.p. la soiul Oltenia (graficul 7.2.15). Influenț a factorului B asupra
conținutului de vitamina C, a determinat o diferenț ă nesemnificativă de 0.120g/100g s.p. în
favoarea tipului de cultură altoită (graficul 7.2.15).
Graficul 7.2.15./Chart 7.2.15.
Influen ța factorului A și a factorului B asupra con ținutului de vitamina C (mg/100g
s.p.) (media 2015- 2017)
Chart 7.2.15. The influence of factor A and factor B on vitamin C content (mg / 100g s.p.) (mean 2015- 2017)
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
223
DL 5 %=1.5 18 mg/100g s.p. ; DL 5 %= 1.001 mg/100g s.p. ;
DL1%= 3.506 mg/100g s.p. ; DL1%=1 .657 mg/100g s.p. ; DL
0.1%=11.157 mg/100g s.p. DL 0.1%=3 .101 mg/100g s.p.
Referitor la influenț a factorului C asupra conț inutului de vitamina C, prima variant ă
clasificată înregistrează o diferenț ă foarte semnificativă comparativ cu ultima variantă
clasificată și o diferenț ă distinct semnificativă comparativ cu penultima variantă (tabelul
7.2.94).
Tabelul 7.2.94./Table 7.2.94.
Influen ța factorului C asupra con ținutului de vitamina C
Table 7.2.94 The influence of factor C on the vitamin C content
Clasificare/
Classification Factorul/The factor Valoarea/Value Diferen ța/The difference
5000 pl./ha 3000 pl./ha
1. 4000 pl./ha 11.523 1.633*** 1.017**
2. 3000 pl./ha 10.507 0.617ns
3. 5000 pl./ha 9.890
DL 5 %= 0 .663 mg/100g s.p. ; DL1%= 0 .913 mg/100g s.p. ; DL0.1 %=1 .257 mg/100g s.p.
Interac țiunea factorilor A x B asupra conț inutului de vitamina C scoate în evidenț ă primele
două variante clasificate care înregistrează diferenț e distinct semnificative faț ă de ultima
variantă clasificată (tabelul 7.2.95).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
224
Tabelul 7.2.95./Table 7.2.95.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra con ținutului de vitamina C
Table 7.2.95. Influence of the interaction of factors A x B on the vitamin C content
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a1b2 a1b1 a2b1
1. a2b2 12.111 2.822** 2.040* 1.022ns
2. a2b1 11.089 1.800** 1.018ns
3. a1b1 10.071 0.782ns
4. a1b2 9.289
DL 5 %= 1 .416 mg/100g s.p. ; DL1%= 2.343 mg/100g s.p. ;
DL0.1%=4.386 mg/100g s.p.
Influenț a interac țiunii factorilor A x C asupra conț inutului de vitamina C, arată că cea mai
ridicată valoare s -a înregistrat la varianta a2c2, 12.927 mg/100g s.p., aceasta înregistrând
diferenț e foarte semnificative comparativ cu valoarile înregistrate de toate celelalte variante
clasificate. Ultima variantă clasificată înregistrează difereț e negative asigurate statistic
comparativ cu toate celalte variante analizate (tabelul 7.2.96).
Tabelul 7.2.96./Table 7.2.96.
Influen ța interac țiunii factorilor A x C asupra con ținutului de vitamina C
Table 7.2.96. Influence of the interaction of factors A x C on the vitamin C content
Clasifi care/
Classification Factorul/
The
factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a1c1 a1c3 a1c2 a2c1 a2c3
1. a2c2 12.927 3.980*** 2.953*** 2.807*** 2.093*** 1.887***
2. a2c3 11.040 2.093*** 1.067* 0.920ns 0.207ns
3. a2c1 10.833 1.887*** 0.860* 0.713ns
4. a1c2 10.120 1.173* 0.147ns
5. a1c3 9.973 1.027*
6. a1c1 8.947
DL 5 %= 0 .937 mg/100g s.p. ; DL1%= 1.291 mg/100g s.p. ; DL 0.1%=1 .778 mg/100g s.p.
Interac țiunea factorilor B x C asupra conț inutului de vitamina C, a evidențiat varianta b 1c2, cu
diferenț e foarte semnificative comparativ cu valoarile înregistrate de ultimele dou ă variante
și o diferenț ă distinct semnificativă comparativ cu valoarea înregistrată de antepenultima
variantă clasificată. Și a doua variantă clasificată înregistrează diferenț e foarte semnificative
comparativ cu valoarile înregistrate de ultimele două variante (tabelul 7.2.97).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
225
Tabelul 7.2.97/Table 7.2.97.
Influen ța interac țiunii factorilor B X C asupra con ținutului de vitamina C
Table 7.2.97. Influence of the interaction of factors B X C on the vitamin C content
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea
/Value Diferen ța/The difference
b1c1 b2c1 b1c3 b2c3 b2c2
1. b1c2 11.753 1.927*** 1.800*** 1.593** 0.900ns 0.460ns
2. b2c2 11.293 1.467** 1.340** 1.133ns 1.133ns
3. b2c3 10.853 1.027* 0.900ns 0.693ns
4. b1c3 10.160 0.333ns 0.207ns
5. b2c1 9.953 0.127ns
6. b1c1 9.827
DL 5 %= 0 .937 mg/100g s.p. ; DL1%= 1.291 mg/100g s.p. ; DL 0.1%=1 .778 mg/100g s.p.
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor A x B x C asupra conț inutului de vitamina C, cea
mai ridicată valoare s -a înregistrat de către varianta a 2b1c1, aceasta înregistrând diferenț e
semnificative comparativ toate celelalte valori înregistrate, mai pu țin cea clasficată pe poziț ia
a doua. De asemenea, și a doua variantă înregistrează o diferenț ă semnificativă comparativ
cu ultimele șapte valori înregistrate (tabelul 7.2.98).
Tabelul 7.2.98./Table 7.2.98.
Influen ța interac țiunii factorilor A X B X C asupra con ținutului de vitamina C
Table 7.2.98. Influence of the interaction of factors A X B X C on the vitamin C content
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Numãr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
mg/100g s.p.
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 9.680defg
4000 a1b1c2 11.147bcd
3000 a1b1c3 9.387fgh
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 8.213h
4000 a1b2c2 9.093gh
3000 a1b2c3 10.560cdef
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 9.973defg
4000 a2b1c2 12.360ab
3000 a2b1c3 10.933cde
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 11.693bc
4000 a2b2c2 13.493a
3000 a2b2c3 11.147bcd
DL 5%= 1.326 mg/100g s.p.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
226
Influenț a celor trei factori asupra con ținutului de nitra ți din fruct
Influenț a factorului A asupra conț inutului de nitraț i din fruct, a consemnat o diferenț ă
semnificativă de 11.667 mg/kg fruct în favoarea soiului Oltenia. Referitor la influenț a
factorului B asupra con ținutului de nitra ți din fruct, acesta arată o diferenț ă nesemnificativă
de 1.667 mg/kg fruct la fructele care au provenit din cultura altoită (graficul 7.2.16)
Graficul 7.2.16./Chart 7.2.16.
Influen ța factorului A și a factorului B asupra con ținutului de nitra ți din fructele de
pepene verde (mg/kg fruct) (media 2015 -2017)
Influence of factor A and factor B on nitrate content of fruit melon (mg / kg of fruit)
(mean 2015- 2017)
DL 5 %=9.450 mg/kg fruct ; DL 5 %= 4.161 mg/kg fruct ;
DL1%= 21.823 mg/kg fruct; DL1%=6 .885 mg/kg fruct ;
DL 0.1%=69.445 mg/kg fruct; DL 0.1%=12 .888 mg/kg fruct
Influenț a factorului C asupra con ținutului de nitraț i din fructe, arată diferențe foarte
semnificative între toate variantele sunt foarte semnficative, ceea ce demonstrează că
numărul de plante per ha influenț ează conț inutul de nitraț i din fructe (tabelul 7.2.99).
Tabelul 7.2.99./Table 7.2.99
Influen ța factorului C asupra con ținutului de nitra ți din fruct
Table 7.2.99. The influence of factor C on the nitrate content of the fruit
Clasificare
/Classificat
ion Factorul/The
factor Valoarea
/Value Diferen ța/The difference
5000 pl./ha 4000 pl./ha
1. 3000 pl./ha 130.750 53.250*** 27.000***
2. 4000 pl./ha 103.750 26.250***
3. 5000 pl./ha 77.500
DL 5 %= 3.764 mg/kg fruct ; DL1%= 5.184 mg/kg fruct ; DL0.1 %=1 7.138 mg/kg fruc t
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
227
Influenț a interac țiunii factorilor A x B asupra conț inutului de nitraț i din fructe, arată că ultima
variantă clasificată înregistrează diferenț e negative foarte semnificative comparativ cu toate
celelalte valori înregistrate. Prima variantă clasificată înregistrează diferenț e farte
semnificative și distinct semnificative comparativ cu valorile clasificate inferior (tabelul
7.2.100).
Tabelul 7.2.100./Table 7.2.100.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra con ținutului de nitra ți din fruct
Table 7.2.100. Influence of the interaction of factors A x B on the nitrate content of the fruit
Clasificare
/Classificat
ion Factorul/The
factor Valoarea
/Value Diferen ța/The difference
a1b1 a2b2 a1b2
1. a2b1 115.333 24.33*** 11.00** 10.00**
2. a1b2 105.333 14.33** 1.00*
3. a2b2 104.333 13.33**
4. a1b1 91.000
DL 5 %= 5.885 mg/kg fruct ; DL1%= 9.738 mg/kg fruct ; DL0.1%=18.226 mg/kg fruct
Influenț a interac țiunii factorilor A x C asupra conț inutului de nitraț i din fructe, exceptând
diferenț a dintre variantele a 2c2 și a 1c2, au fost consemnate ca fiind foarte semnficative
(tabelul 7.2.101).
Tabelul 7.2.101./Table 7.2.101.
Influen ța interac țiunii factorilor A x C asupra con ținutului de nitra ți din fruct
Table 7.2.101.Influence of the interaction of factors A x C on the nitrate content of the fruit
Clasi –
ficare
/Class
ificati
on Facto –
rul/
The
factor Valoa –
rea/
Value Diferen ța/The difference
a1c1 a2c1 a1c2 a2c2 a1c3
1. a2c3 139.500 69.500*** 54.500*** 37.000*** 34.500*** 17.500***
2. a1c3 122.000 52.000*** 37.000*** 19.500*** 17.00***
3. a2c2 105.000 35.000*** 20.000*** 2.500ns
4. a1c2 102.500 32.500*** 17.500***
5. a2c1 85.000 15.000***
6. a1c1 70.000
DL 5 %= 5.323 mg/kg fruct ; DL1%= 7.332 mg/kg fruct ; DL 0.1%=10 .094 mg/kg fruct
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor B x C asupra conț inutului de nitraț i din fructe,
exceptând dou ă diferen țe, respectiv între variantele b 1c1 și b 2c1 și r între b 2c2 și b 1c2, au fost
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
228 consemnate numai diferenț e foarte semnificative, fapt datorat am putea spune influenț ei
factorului C, desimea plantelor (tabelul 7.2.102).
Tabelul 7.2.102./Table 7.2.102.
Influen ța interac țiunii factorilor B x C asupra con ținutului de nitra ți din fruct
Influence of the interaction of B x C factors on the nitrate content of the fruit
Clasifi care/
Classification Factorul/
The
factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
b2c1 b1c1 b1c2 b2c2 b1c3
1. b2c3 132.000 54.500*** 54.500*** 29.500*** 27.00*** 2.500***
2. b1c3 129.500 52.000*** 52.000*** 27.000*** 27.000***
3. b2c2 105.000 27.500*** 27.500*** 2.500ns
4. b1c2 102.500 25.000*** 25.000***
5. b1c1 77.500 0.000ns
6. b2c1 77.500
DL 5 %= 5.323 mg/kg fruct ; DL1%= 7.332 mg/kg fruct ; DL 0.1%=10 .094 mg/kg fruct
Influenț a interac țiunii factorilor A x B x C asupra conț inutului de nitraț i din fructe,
arată ce mai mare valoare la varianta a 2b1c3, cu diferenț e semnificative comparativ cu toate
celelalte valori înregistrate, mai pu țin cea clasficată pe poziț ia a doua. De asemenea, și a doua
variantă înregistrează o diferenț ă semnificativă comparativ cu toate celelalte valori
înregistrate inferior. Ultima valoare înregistrează diferenț e semnificative comparativ totate
celelalte valori (tabelul 7.2.103).
Tabelul 7.2.103./Table 7.2.103.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B x C asupra con ținutului de nitra ți
din fructele de pepene verde
Influence of the interaction of factors A x B x C on the nitrate content of fruit
watermelon
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Numãr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
mg/kg fruct
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 65.00f
4000 a1b1c2 90.00d
3000 a1b1c3 118.00c
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 75.00e
4000 a1b2c2 115.00c
3000 a1b2c3 126.00b
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 90.00d
4000 a2b1c2 115.00c
3000 a2b1c3 141.00a
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 80.00e
4000 a2b2c2 95.00d
3000 a2b2c3 138.00a
DL 5%= 7.528 mg/kg fruct
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
229
Influența celor trei factori asupra num ărului de fructe/pl.
Influenț a cumulată a celor trei factori care au constituit experienț a trifactorială și efectul
acestora asupra elementelor de produc ție este evidenț iat prin calculul statistic ce urmează.
Astfel, influenț a factorului A asupra numărului de fructe/pl., a consemnat o diferenț ă
semnificativă de 0.522 fructe/pl. în favoarea soiului Oltenia. Referitor la influenț a factorului
B asupra numărului de fructe/pl., acesta evidenț iază o diferenț ă nesemnificativă de 0.056
fructe/pl. în favoarea tipului de cultură altoit (graficul 7.2.16).
Graficul 7.2.17./Chart 7.2.17.
Influen ța factorului A și a factorului Basupra num ărului de fructe/pl. (fructe/pl.)
(media 2015- 2017)
Chart 7.2.17.Influence of factor A and factor Above fruit / pl. (fruit / pl.) (average 2015-
2017)
DL 5 %=0.241 fructe/pl. ; DL 5 %= 0.085 fructe/pl. ;
DL1%= 0.556 fructe/pl. ; DL1%=0.141 fructe/pl. ;
DL 0.1%=1.771 fructe/pl. DL 0.1%=0.263 fructe/pl.
Influenț a factorului C asupra num ărului de fructe/pl., scoate în evidenț ă prima variantă
clasificată, cea cu 4000 pl/ha care înregistrează o diferenț ă semnificativă comparativ cu
ultima variantă clasificată (tabelul 7.2.103).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
230 Tabelul 7.2.103./Table 7.2.103.
Influen ța factorului C asupra num ărului de fructe/plante
Table 7.2.103. The influence of factor C on the number of fruits / plants
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
3000 pl./ha 5000 pl./ha
1. 4000 pl./ha 1.875 0.108* 0.067ns
2. 5000 pl./ha 1.808 0.042ns
3. 3000 pl./ha 1.767
DL 5 %= 0.098 fructe/pl. ; DL1%= 0.135 fructe/pl. ; DL0.1 %=0.186 fructe/pl.
Interac țiunea factorilor A x B asupra num ărului de fructe/pl., evidenț iază combinaț ia a 2b1
care înregistrează o diferenț ă semnificativă comparativ cu ultima variantă clasificată (tabelul
7.2.104).
Tabelul 7.2.104./Table 7.2.104.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra numărului de fructe/plante
Table 7.2.104. Influence of the interaction of A x B factors on the number of fruits / plants
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a1b1 a2b2 a1b2
1. a2b1 2.311 1.044* 0.467ns 0.467ns
2. a1b2 1.844 0.578ns 0.000ns
3. a2b2 1.844 0.578ns
4. a1b1 1.267
DL 5 %= 0.985 fructe/pl. ; DL1%= 1.630 fructe/pl. ; DL0.1%=3.051 fructe/pl.
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor A x C asupra num ărului de fructe/pl., prima
variantă clasificată înregistrează diferenț e foarte semnificative și distinct semnificative
comparativ cu toate celelalte variante, mai pu țin comparativ cu varianta clasată a doua. Între
ultimele trei variante nu se consemnează diferenț e asigurate statistic (tabelu l 7.2.105).
Tabelul 7.2.105./Table 7.2.105.
Influen ța interac țiunii factorilor A x C asupra numărului de fructe/plante
. Influence of the interaction of factors A x C on the number of fruits / plants
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a1c1 a1c3 a1c2 a2c3 a2c1
1. a2c2 2.183 0.650*** 0.617*** 0.617*** 0.217** 0.100ns
2. a2c1 2.083 0.550*** 0.517*** 0.517*** 0.117ns
3. a2c3 1.967 0.433*** 0.400** 0.400***
4. a1c2 1.567 0.033ns 0.000ns
5. a1c3 1.567 0.033ns
6. a1c1 1.533
DL 5 %= 0.164 fructe/pl. ; DL1%= 0.226 fructe/pl. ; DL 0.1%= 0.311 fructe/pl.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
231 În cazul interac țiunii factorilor B x C asupra num ărului de fructe/pl., a fost consemnată o
singură diferenț ă asigurată din punct de vedere statistic și anume aceea dintre b2c2 și b1c3
(tabelul 7.2.106).
Tabelul 7.2.106./Table 7.2.106.
Influen ța interac țiunii factorilor B și C asupra numărului de fructe/plante
. Influence of the interaction of factors B and C on the number of fruits / plants
Clasificare/
Classification Factorul/
The
factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
b1c3 b2c3 b1c1 b2c1 b1c2
1. b2c2 1.917 0.167* 0.133ns 0.133ns 0.083ns 0.083ns
2. b1c2 1.833 0.083ns 0.050ns 0.050ns 0.050ns
3. b2c1 1.833 0.083ns 0.050ns 0.050ns
4. b1c1 1.783 0.033ns 0.000ns
5. b2c3 1.783 0.033ns
6. b1c3 1.750
DL 5 %= 0.164 fructe/pl. ; DL1%= 0.226 fructe/pl. ; DL 0.1%= 0.311 fructe/pl.
Influenț a interac țiunii factorilor A x B x C asupra num ărului de fructe/pl., scoate în evidenț ă
varianta a 2b1c2 cu cea mai ridicată valoare, aceasta înregistrând diferenț e semnificative
comparativ cu toate celelalte valori înregistrate, mai pu țin cea cu clasficată pe poziț ia a doua.
De asemenea, și a doua variantă înregistrează diferenț e semnificative comparativ toate
celelalte valori înregistrate, mai pu țin cea clasficată pe poziț ia imediat următoare. Ultimele
trei valori înregistrează diferenț e negative s emnificative comparativ totate celelalte valori
(tabelul 7.2.107).
Tabelul 7.2.107./Table 7.2.107.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B x C asupra numărului de fructe/plante
Influence of the interaction of factors A x B x C on the number of fruits / plants
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Numãr plante/ha/
Number of plants/ha Varianta/
Variety Produc ția/The
production
fructe/pl.
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 1.267e
4000 a1b1c2 1.167e
3000 a1b1c3 1.367e
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 1.800d
4000 a1b2c2 1.967cd
3000 a1b2c3 1.767d
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 2.300ab
4000 a2b1c2 2.500a
3000 a2b1c3 2.133bc
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 1.867d
4000 a2b2c2 1.867d
3000 a2b2c3 1.800d
DL 5%= 0.232 fructe/pl.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
232
Influența celor trei factori asupra greut ății medii a fructului
Factorului A a influenț at greutatea medie a fructului, în cadrul cultivarului Romanza F1
observându -se o diferenț ă semnificativă de 0.667 kg/fruct. Referitor la influenț a factorului B
asupra acestui element de produc ție a fost consemnată o diferenț ă forte semnificativă de
0.667 kg în favoarea tipului de cultură altoit (graficul 7.2.18).
Graficul 7.2.18./Chart 7.2.18.
Influen ța factorului A și a factor ului B asupra greut ății medii a fructului (kg)
(media 2015- 2017)
Chart7.2.18. Influence of factor A and factor B on average fruit weight (kg) (2015- 2017
average)
DL 5 %=0.626 kg ; DL 5 %= 0.212 kg;
DL1%= 1.445 kg ; DL1%=0.350 kg;
DL 0.1%=4.599 kg DL 0.1%=0.656 kg
Influenț a factorului C asupra greută ții medii a fructului, a evidenț iat cultura cu 3000 pl/ha
care a înregistrat diferenț e distinct semnificative pozitiv și respectiv, semnificative ( pentru
cea cu 4000 pl/ha) comparativ cu variantele următoare ( tabelul 7.2.108).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
233 Tabelul 7.2.108./Table 7.2.108.
Influen ța factorului C asupra greută ții medii a fructului
Table 7.2.108.The influence of factor C on the average weight of the fruit
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/Value Diferen ța/The difference
5000 pl./ha 4000 pl./ha
1. 3000 pl./ha 6.700 0.908** 0.175ns
2. 4000 pl./ha 6.525 0.733*
3. 5000 pl./ha 5.792
DL 5 %= 0.559 kg; DL1%= 0.771 kg ; DL0.1 %=1.061 kg
Influenț a combinată a factorilor A x B asupra greutăț ii medii a fructului, scot în evidenț ă
ultima variantă la care s -au înregistrat diferenț e foarte semnificative comparativ cu toate
celelalte variante (tabelul 7.2.109).
Tabelul 7.2.109./Table 7.2.109.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra greut ății medii a fructului
.Influence of the interaction of factors A x B on the average weight of the fruit
Clasificare/Classification Factorul/The
factor Valoarea/Value Diferen ța/The difference
a2b1 a1b1 a2b2
1. a1b2 6.756 1.333*** 0.167ns 0.167ns
2. a2b2 6.589 1.167*** 0.000
3. a1b1 6.589 1.167***
4. a2b1 5.422
DL 5 %= 0.299 kg; DL1%= 0.495 kg; DL0.1%=0.927 kg
Interac țiunea factorilor A x C asupra greută ții medii a fructului, a arătat că prima variantă,
a1c3, a înregistrat diferenț e foarte semnificative și distinct semnificative comparativ cu
ultimele patru variante. Între ultimele patru variante nu s -au realizat diferenț e asigurate
statistic (tabelul 7.2.110).
Tabelul 7.2.110./Table 7.2.110.
Influen ța interac țiunii factorilor A x C asupra greută ții medii a fructului
Influence of the interaction of factors A x C on the average weight of the fruit
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a1c1 a2c1 a2c2 a2c3 a1c2
1. a1c3 7.267 1.550*** 1.400** 1.250** 1.133** 0.233ns
2. a1c2 7.033 1.317** 1.167** 1.017* 0.900*
3. a2c3 6.133 0.417ns 0.267ns 0.117ns
4. a2c2 6.017 0.300ns 0.150ns
5. a2c1 5.867 0.150ns
6. a1c1 5.717
DL 5 %= 0.791 kg ; DL1%= 1.090 kg ; DL 0.1%= 1.500 kg
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
234 În cazul interac țiunii factorilor B x C cu privire la greutatea medie a fructului, varianta b 2c3
înregistreaz ă diferenț e foarte semnificative și distinct semnificative comparativ cu toate
celelalte variante (7.2.111).
Tabelul 7.2.111./Table 7.2.111.
Influen ța interac țiunii factorilor B x C asupra greut ății medii a fructului
T Influence of the interaction of B x C factors on the average weight of the fruit
Clasificare/
Classification Factorul/
The
factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
b1c1 b1c2 b2c1 b1c3 b2c2
1. b2c3 6.883 1.700*** 0.567ns 0.483ns 0.367ns 0.150ns
2. b2c2 6.733 1.550*** 0.417ns 0.333ns 0.333ns
3. b1c3 6.517 1.333** 0.200ns 0.117ns
4. b2c1 6.400 1.217** 0.083ns
5. b1c2 6.317 1.133**
6. b1c1 5.183
DL 5 %= 0.791 kg ; DL1%= 1.090 kg ; DL 0.1%= 1.500 kg
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor A x B x C asupra greută ții medii a fructului, cea
mai ridicată valoare s -a înregistrat la varianta a 1b1c3, cu diferenț e semnificative comparativ
cu ultimele cinci valori înregistrate, în timp ce primele șapte valori nu se diferenț iază
semnificativ între ele (tabelul 7.2.112)
Tabelul 7.2.112.//Table 7.2.112.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B x C asupra greut ății medii a fructului
. Influence of the interaction of fac tors A x B x C on the average weight of the fruit
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Numãr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
kg
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 7.100ab
4000 a1b1c2 7.167ab
3000 a1b1c3 7.500a
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 6.333bcd
4000 a1b2c2 6.900ab
3000 a1b2c3 7.033ab
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 5.27d
4000 a2b1c2 5.47cd
3000 a2b1c3 5.53cd
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 6.47abc
4000 a2b2c2 6.57abc
3000 a2b2c3 6.733ab
DL 5%= 1.119 kg
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
235
Influența celor trei factori asupra transpiraț iei plantelor
Procesele fiziologice care influenț ează în mod major creșterea, dezvoltarea și fructificarea
plantelor sunt fotosinteza și transpiraț ia. Ac țiunea individuală a fiecărui factor asupra
acestor procese a fost prezentată pe fiecare an de cercetare în parte. Foarte importanț ă
pentru practica legumicolă este ac țiunea comastă a acestor factori și interpretarea statistică
a acesto ra.
Referitor la influenț a factorului A asupra transpiraț iei plantelor, a fost observată o diferenț ă
semnificativă de 0.619 H 2O/m2/s la soiului Oltenia. Pentru factorul B s -a evidenț iat cu o
diferenț ă foarte semnificativă de 0.416 H 2O/m2/s tipului de cultură altoit (graficul 7.2.19).
Aceste diferenț e date de cultivar și de timpul de cultură pot constitui o recomandare a soului
Oltenia altoit care să fie cultivat în zona nisipurilor de la Dăbuleni.
Graficul 7.2.19./Chart 7.2.19.
Influen ța factorului A ș i a factorului B asupra transpiraț iei plantelor
(media 2015- 2017)
Table 7.2.19. Influence of factor A and factor B on plant transpiration
(2015- 2017 average)
DL 5 %=0.302 H 2O/m2/s; DL 5 %= 0.107 H 2O/m2/s;
DL1%= 0.697 H 2O/m2/s; DL1%=0.177 H 2O/m2/s;
DL 0.1%=2.220 H 2O/m2/s DL 0.1%=0.331 H 2O/m2/s
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
236 Influenț a factorului C asupra transpiraț iei plantelor, a evidenț iat desimile de 3000 și 5000
pl/ha care au înregistrat diferenț e semnificativ ă în comparaț ie varianta cu 4000 pl/ha
(tabelul 7.2.113).
Tabelul 7.2.113./Table 7.2.113.
Influen ța factorului C asupra transpiraț iei plantelor
The influence of factor C on plant transpiration
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
4000 pl./ha 5000 pl./ha
1. 3000 pl./ha 4.333 0.343* 0.086ns
2. 5000 pl./ha 4.247 0.258*
3. 4000 pl./ha 3.989
DL 5 %= 0.233 H2O/m2/s; DL1%= 0.321 H 2O/m2/s; DL0.1 %=0.442 H2O/m2/s
Interac țiunea factorilor A x B asupra transpiraț iei plantelor, arat ă că toate variantele au
înregistrat diferenț e distinct semnificativă comparativ cu varianta a 1b1 (tabelul 7.2.114).
Tabelul 7.2.114./Table 7.2.114.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra transpiraț iei plantelor
Influence of the interaction of A x B factors on plant sweat
Clasificare/Classification Factorul/The
factor Valoarea/Value Diferen ța/The difference
a1b1 a2b1 a1b2
1. a2b2 4.462 0.796** 0.166ns 0.130ns
2. a1b2 4.332 0.666** 0.036ns
3. a2b1 4.297 0.630**
4. a1b1 3.667
DL 5 %= 0.330 H2O/m2/s; DL1%= 0.546 H2O/m2/s; DL0.1%=1.022 H2O/m2/s
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor A x C asupra transpiraț iei plantelor, prima
variantă clasificată înregistrează diferenț e distinct semnificative și semnififcative
comparativ cu toate celelate variante, mai pu țin faț ă de a doua, de care nu înregistrează
diferenț ă semnificativă, între ultimele trei variante neconsemnându -se nicio diferenț ă
asigurată statistic (tabelul 7.2.115).
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
237
Tabelul 7.2.115./Table 7.2.115.
Influen ța interac țiunii factorilor A x C asupra transpiraț iei plantelor
Influence of the interaction of A x C factors on plant transpiration
Clasificare/
Classification Factorul/
The
factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a1c1 a1c2 a2c2 a1c3 a2c3
1. a2c1 4.608 0.723*** 0.690*** 0.548** 0.413* 0.138ns
2. a2c3 4.470 0.585** 0.552** 0.410* 0.275ns
3. a1c3 4.195 0.310ns 0.277ns 0.135ns
4. a2c2 4.060 0.175ns 0.142ns
5. a1c2 3.918 0.033ns
6. a1c1 3.885
DL 5 %= 0.330 H 2O/m2/s; DL1%= 0 .454 H 2O/m2/s; DL 0.1%= 0.626 H2O/m2/s
Pentru interac țiunii factorilor B x C asupra transpiraț iei plantelor, prima variantă clasificată,
b2c2, înregistrează diferenț e statistice foarte distinct semnificative și semnificative
comparativ cu toate celelate variante, mai pu țin fa ță de a doua clasificată, faț ă de care nu
înregistrează nicio diferenț ă statistică. Ultimele trei variante clasificate nu înregistrează
diferenț e asigurate statistic (tabelul 7.2.116).
Tabelul 7.2.116./Table 7.2.116.
Influen ța interac țiunii factorilor B x C asupra transpiraț iei plantelor
Table 7.2.116. Influence of the interaction of B x C factors on plant sweat
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferența/The difference
b1c1 b1c2 b2c3 b2c1 b1c3
1. b2c2 4.535 0.412** 0.375** 0.248* 0.165ns 0.157ns
2. b1c3 4.378 0.255* 0.218ns 0.092ns 0.092ns
3. b2c1 4.370 0.247* 0.210ns 0.083ns
4. b2c3 4.287 0.163ns 0.127ns
5. b1c2 4.160 0.037ns
6. b1c1 4.123
DL 5 %= 0.330 H 2O/m2/s; DL1%= 0 .454 H 2O/m2/s; DL 0.1%= 0.626 H2O/m2/s
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor A x B x C asupra transpiraț iei plantelor, cea mai
ridicată valoare s -a înregistrat la varianta a 2b1c1, aceasta înregistrând diferenț e
semnificative comparativ cu ultimele șase valori înregistrate. Ultimele trei variante se
diferenț iază negativ semnificativ faț ă de toate celelalte variante (tabelul 7.2.117).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
238 Tabelul 7.2.117./Table 7.2.117.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B x C asupra transpiraț iei plantelor
Influence of the interaction of factors A x B x C on plant sweat
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The culture type Numãr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
H2O/m2/s
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 3.537c
4000 a1b1c2 3.287c
3000 a1b1c3 4.177b
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 4.233b
4000 a1b2c2 4.550ab
3000 a1b2c3 4.213b
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 4.710a
4000 a2b1c2 3.600c
3000 a2b1c3 4.580ab
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 4.507ab
4000 a2b2c2 4.520ab
3000 a2b2c3 4.360ab
DL 5%= 0.467 H2O/m2/s
Influența celor trei factori asupra fotosintezei plantelor
Referitor la influenț a factorului A asupra fotosintezei plantelor, a fost realizată o diferenț ă
semnificativă de 2.071 CO 2/m2/s la soiului Oltenia. Legat de factorului B, acesta nu a
evidenț iat pozitiv nici un tip de cultură, s -a observat o diferenț ă nesemnificativă de 0.06
CO 2/m2/s la cultura altoită faț ă de cea nealtoită ( graficul 7.2.19).
DL 5 %=1.153 CO 2/m2/s; DL 5 %= 1.513 CO 2/m2/s;
DL1%= 2.663 CO 2/m2/s; DL1%=2.504 CO 2/m2/s;
DL 0.1%=8.475 CO 2/m2/s DL 0.1%=4. 687 CO 2/m2/s
Graficul 7.2.20./Chart 7.2.20. -Influen ța factorului A și a factorului B asupra fotosintezei
plantelor (media 2015- 2017) /. Influence of factor A and factor B on plant photosynthesis
(2015- 2017 average)
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
239 În ceea ce privește influenț a factorului C asupra fotosintezei plantelor, nu au fost înregistrate
diferenț e asigurate statistic (tabelul 7.2.118).
Tabelul 7.2.118./Table 7.2.118.
Influen ța factorului C asupra fotosintezei plantelor
. The influence of factor C on plant photosynthesis
Clasificare/
Classification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
5000 pl./ha 3000 pl./ha
1. 4000 pl./ha 17.442 0.096ns 0.044ns
2. 3000 pl./ha 17.398 0.052ns
3. 5000 pl./ha 17.346
DL 5 %= 2.849 CO 2/m2/s; DL 1%= 3.924 CO 2/m2/s; DL 0.1 %=5.402 CO 2/m2/s
Referitor la influenț a interac țiunii factorilor AxB asupra fotosintezei plantelor, variantele
a2b1 și a2b2 înregidtreaz ă diferenț e distinct semnificative și respectiv semnificative
comparativ cu ultima variantă (tabelul 7.2.119).
Tabelul 7.2.119./Table 7.2.119.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B asupra fotosintezei plantelor
Influence of the interaction of A x B factors on plant photosynthesis
Clasificare/
Clasisification Factorul/
The factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a1b1 a1b2 a2b2
1. a2b1 18.929 3.128** 2.011ns 0.997ns
2. a2b2 17.932 2.131* 1.014ns
3. a1b2 16.918 1.117ns
4. a1b1 15.801
DL 5 %= 2.140 CO 2/m2/s; DL 1%= 3.541 CO 2/m2/s; DL 0.1%=6.629 CO 2/m2/s
Influenț a interac țiunii factorilor A x C asupra fotosintezei plantelor, nu a determinat
diferenț e asigurate din punct de vedere statistic între variante ( tabelul 7.2.120).
Tabelul 7.2.120./Table 7.2.120.
Influen ța interac țiunii factorilor A x C asupra fotosintezei plantelor
. Influence of the interaction of A x C factors on plant photosynthesis
Clasifi -care/
Classification Factorul/
The
factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
a1c3 a1c1 a1c2 a2c2 a2c1
1. a2c3 18.780 2.765ns 2.558ns 1.938ns 0.738ns 0.310ns
2. a2c1 18.470 2.455ns 2.248ns 1.628ns 0.428ns
3. a2c2 18.042 2.027ns 1.820ns 1.200ns
4. a1c2 16.842 0.827ns 0.620ns
5. a1c1 16.222 0.207ns
6. a1c3 16.015
DL 5 %= 4.029 CO 2/m2/s; DL1%= 4.549 CO 2/m2/s; DL 0.1%= 7.640 CO 2/m2/s
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
240 Interac țiunea cumulată a factorilor B x C asupra fotosintezei plantelor, nu a determinat
diferenț e asigurate statistic între variantele experimentale (tabelul 7.2.121).
Tabelul 7.2.121./Table 7.2.121.
Influen ța interac țiunii factorilor B x C asupra fotosintezei plantelor
. Influence of the interaction of B x C factors on plant photosynthesis
Clasificare/
Classification Factorul/
The
factor Valoarea/
Value Diferen ța/The difference
b2c1 b1c2 b1c3 b2c3 b1c1
1. b2c2 17.900 0.942ns 0.917ns 0.522ns 0.483ns 0.167ns
2. b1c1 17.733 0.775ns 0.750ns 0.355ns 0.355ns
3. b2c3 17.417 0.458ns 0.433ns 0.038ns
4. b1c3 17.378 0.420ns 0.395ns
5. b1c2 16.983 0.025ns
6. b2c1 16.958
DL 5 %= 4.029 CO 2/m2/s; DL1%= 4.549 CO 2/m2/s; DL 0.1%= 7.640 CO 2/m2/s
Interac țiunii factorilor A x B x C asupra procesului de fotosintez ă la plantele de pepene verde
a arătat că primele trei valori clasificate au înregistrat diferenț e semnificative comparativ cu
ultimele patru variante. Între primele 7 variante neînregistrându -se diferenț e apreciate
statistic (tabelul 7.2.122).
Tabelul 7.2.122./Table 7.2.122.
Influen ța interac țiunii factorilor A x B x C asupra fotosintezei plantelor
. Influence of the interaction of factors A x B x C on plant photosynthesis
Cultivarul/
The cultivar Tipul culturii/
The c ulture type Numãr
plante/ha/
Number of
plants/ha Varianta/Variety Produc ția/The
production
CO 2/m2/s
Romanza F1 Nealtoit/ Without
grafting 5000 a1b1c1 16.533abcd
4000 a1b1c2 14.913d
3000 a1b1c3 15.957cd
Altoit/Grafting 5000 a1b2c1 15.910cd
4000 a1b2c2 18.770a
3000 a1b2c3 16.073bcd
Oltenia Nealtoit/ Without
grafting 5000 a2b1c1 18.933a
4000 a2b1c2 19.053a
3000 a2b1c3 18.800a
Altoit/Grafting 5000 a2b2c1 18.007abc
4000 a2b2c2 17.030abcd
3000 a2b2c3 18.760ab
DL 5%=2.698 CO 2/m2/s
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
241
Analiza corelaț iilor și regresiilor între caracterele și însușirile studiate pe întreaga
experien ță
În cadrul prezentului studiu a fost efectuat calcul corelaț iilor și regresiilor acolo unde
a fost cazul, în vederea identificării coeficienț ilor de corela ție și respectiv de regresie între
caracterele studiate. Calculul coeficientului de regresie s -a efectuat pe baza coeficientului de
determinare, R2, valoarea acestuia pentru un model de regresie valabil trebuid să fie mai
mare de 0.7. Coeficientul de regresie calculat s -a efectuat de asemenea pe baza ecuaț iei
liniare simple.
Rezultatele valorilor coeficienț ilor de corela ție sunt prezentaț i în tabelul 7.2.123.
Tabelul 7.2.123./Table 7.2.123.
Variabilitatea coeficienț ilor de corela ție dintre caracterele analizate pentru întreaga
experien ță
Variability of the correlation coefficients between the analyzed characters for the entire experience
Caracterul Produc –
ția
total ă
(t/ha) Conținut
de ap ă
(%) S.U.T.
(%) S.U.S.
(%) Aciditate
titrabil ă
(g acid
malic/100g
s.p.) Conținut
de
glucide
(%) Conținut
de
nitra ți
(mg/kg
fruct) Vitamina
C
(mg/100g
s.p.) Nr.
fructe/pl.
(fructe/pl.) Greutate
fruct
(kg) Transpira ția
(H2O/m2/s)
Conținut de
apă (%) 0.083
S.U.T. (%) -0.083 – 0.981
S.U.S. (%) -0.249 – 0.771 0.771
Aciditate
titrabil ă (g
acid
malic/100g
s.p.) -0.377 0.154 –
0.154 –
0.299
Conținut de
glucide (%) -0.268 -0.775 0.775 0.995 -0.276
Conținut de
nitra ți
(mg/kg
fruct) 0.289 -0.386 0.386 0.334 – 0.726 0.326
Vitamina C
(mg/100g
s.p.) 0.360 0.358 –
0.358 –
0.027 -0.468 -0.055 0.172
Nr.
fructe/pl.
(fructe/pl.) 0.938 0.025 –
0.025 –
0.263 -0.367 -0.270 0.324 0.263
Greutate
fruct (kg) -0.440 -0.325 0.325 0.286 -0.178 0.302 0.264 -0.061 -0.476
Transpira ția
(H2O/m2/s) 0.560 0.135 –
0.135 –
0.361 -0.231 -0.341 0.290 -0.048 0.491 0.022
Fotosinteza
(CO 2/m2/s) 0.882 0.411 –
0.411 –
0.329 -0.266 -0.367 0.122 0.592 0.342 -0.301 0.257
P 5 %=0.33
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
242 Astfel, pe baza valorilor coeficienț ilor de corela ție, au fost identificate urm ătoarele legături
puternice între care se pot calcula modele de regresie valabile:
– produc ți a total ă și nr. de fructe/pl.
– produc ție și fotosinteză
– conținutul de apă din fruct și substanț a uscată totală
– conținutul de apă din fruct și substanț a uscată solubilă
– conținutul de apă din fruct și con ținutul de glucide
– substan ța uscată totală și substanț a uscată solubilă
– substan ța uscată totală și conț inutul de glucide
– substan ța uscată solubilă și con ținutul de glucide
– aciditatea titrabil ă și con ținutul de nitraț i
Legat de analiza modelului de regresie calculat pe baza ecuaț iei liniare simple, dintre nr. de
fructe și produc ția total ă, a fost identificat un coeficient de corelaț ie egal cu r=0.879 și un
coeficient de determinare egal cu R2=0.879. Pe baza acestor valori, coefic ientul de regresie
are o valoare de 2.436, ceea ce presupune că, atunci când nrumărul de fructe/pl. crește cu
0.1, produc ția totală/ha crește cu 2.436 t (graficul 7.2.21).
Graficul 7.2.21./Chart 7.2.21. Analiza modelului de regresie dintre nr. de fructe/pl.
și produc ție, calculat pe baza ecua ției liniare simple
. The analysis of the regression model between no. fruit / pl. and production, calculated on
the basis of the linear linear equation
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
243
Calculând modelul de regresie dintre rata fotosintezei și produc ție, pe baza ecuaț iei liniare
simple, a fost identificat un coeficient de corelaț ie egal cu r=0.882 și un coef. de determinare
egal cu R2=0.778. Pe baza acestor valori, coeficientul de regresie are o valoare de 6.168, ceea
ce presupune că, atunci când rata fotosintezei crește cu 1 mol CO 2/m2/s, produc ția/ha crește
cu 6.168 t/ha (graficul 7.2.22).
Graficul 7.2.22./Chart 7.2.22. Analiza modelului de regresie dintre rata fotosintezei și
produc ție, calculat pe baza ecuaț iei liniare simple / Analysis of the regression model between the rate
of photosynthesis and production, calculated on the basis of the linear linear equation
Calculând coeficientul de regresie dintre conț inutul de ap ă și S.U.T., s -a identificat un coef. de
corela ție egal cu r= – 0.981 și un coef. de determinare egal cu R2 =0.962. Pe baza acestor valori,
coeficientul de regresie a avut o valoare de – 1.0, ceea ce presupune că, atunci când conț inutul
de apă crește cu 1 %, S.U.T. scade cu 1 % (graficul 7.2.23).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
244 Graficul 7.2.23./Chart 7.2.23. Analiza modelului de regresie dintre con ținutul de apă
și S.U.T., calculat pe baza ecua ției liniare simple
În urma calculului coeficientului de regresie calculat pe baza ecuaț iei liniare simple, dintre
conținutul de ap ă și S.U.S., a fost identificat un coef. de corelaț ie egal cu r= -0.771 și un coef.
de determinare egal cu R2=0.591, fapt pentru care, pentru valabilitatea modelului de
regresie, a fost considerat un model de regresie bazat pe ecuaț ia polinomială de grad trei,
valoarea coeficientului de determinare fiind egală cu 0.765. (graficul 7.2.24).
Graficul 7.2.24./Chart 7.2.24. Analiza modelului de regresie dintre con ținutul de apă
și S.U.S., bazat pe ecua ția polinomială de grad trei /.Analysis of the regression pattern
between water content and S.U.S., based on the third degree polynomial equation
La calculul coeficientului de regeresie dintre conț inutul de apă și cel de glucide a fost
identificat un coef. de corelaț ie egal cu r= – 0.775 și un coef. de determinare egal cu R 2 =0.600,
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
245 fapt pentru care, pentru valabilitatea modelului de regresie, a fost considerat un model de
regresie bazat pe ecuaț ia polinomială de grad trei, valoarea coeficientului de determinare
fiind egală cu 0.799 (graficul 7.2.25).
Graficul 7.2.25./Chart 7.2.25. Analiza modelului de regresie dintre con ținutul de ap ă
și cel de glucide, bazat pe ecua ția polinomial ă de grad trei / The analysis of the
regression pattern between water and carbohydrate content, based on the third degree
polynomial equation
Pentru modelul de regresie calculat pe baza ecuaț iei liniare simple, model de regresie dintre
S.U.T. și S.U.S, s -a identificat un coef. de corelaț ie egal cu 0.771 și un coef. de determinare egal
cu 0.595, fapt pentru care, pentru valabilitatea modelului de regresie, a fost considerat un
model de regresie bazat pe ecuaț ia polinomial ă de grad trei, valoarea coeficientului de
determinare fiind egală cu 0.7659 (graficul 7.2.26).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
246
Graficul 7.2.26./C hart 7.2.26. Analiza modelului de regresie dintre con ținutul de glucide și
S.U.T., bazat pe ecua ția polinomial ă de grad cinci Chart 7.2.26. The analysis of the regression
model between carbohydrate content and S.U.T., based on the fifth degree polynomial equation
În ceea ce privește modelul de regresie calculat pe baza ecuaț iei liniare simple, model de
regresie dintre conț inutul de glucide și S.U.T., a fost identificat un coef. de corelaț ie egal cu
0.771 și un coef. de determinare egal cu 0.6006, fapt pentru care, pentru valabilitatea
modelului de regresie, a fost considerat un model de regresie bazat pe ecuaț ia polinomial ă
de grad cinci, valoarea coeficientului de determinare fiind egală cu 0.7663 (graficul 7.2.27).
Graficul 7.2.27./Chart 7.2.27. -Analiza modelului de regresie dintre con ținutul de
glucide și S.U.T., bazat pe ecua ția polinomial ă de grad cin ci/ The analysis of the regression
model between carbohydrate content and S.U.T.,based on the fifth degree polynomial equation
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
247 Calculând coeficientul de regresie dintre conț inutul de glucide și S.U.S., a fost identificat un
coef. de corela ție egal cu – 0.995 și un coef. de determinare egal cu 0.990. Pe baza acestor
valori, coeficientul de regresie are o valoare de 1.1369 ceea ce presupune c ă, atunci când
conținutul de glucide crește cu 1 %, S.U.S. crește cu 1,1369 % (Graficul (graficul 7.2.28).
Graficul 7.2.28./Chart 7.2.28.
Analiza modelului de regresie dintre con ținutul de glucide și S.U.S.,
bazat pe ecua ția polinomial ă de grad cinci
Chart 7.2.28.The analysis of the regression pattern between carbohydrate content and
S.U.S., based on the fifth degree polynomial equation
Pe baza modelul de regresie calculat folosind o ecuaț ie liniar ă simplă, model de regresie
dintre conț inutul de nitraț i și aciditatea titrabilă, a fost identificat un coef. de corelaț ie egal
cu -0.726 și un coef. de determinare egal cu 0.5273, fapt pentru care, pentru valabilitatea
modelului de regresie, a fost considerat un model de regresie bazat pe ecuaț ia polino mială
de grad șase, valoarea coeficientului de determinare fiind egală cu 0.8796 (graficul 7.2.29).
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
248
Graficul 7.2.29./Chart 7.2.29. -Analiza modelului de regresie dintre con ținutul de
nitra ți și aciditatea titrabil ă, bazat pe ecua ția polinomial ă de grad șase / The analysis
of the regression model between the nitrate content and the titratable acidity,
based on the sixth polynomial equation
Analiza PCA a caracterelor studiate pentru întreaga experien ță
Referitor la analiza principalelor componente, primele dou ă componente însumează peste
66,7 % din varian ța totală analizată pentru aceste caractere .
Total Varian ță explicată
Compo –
nent Valorile totale Extrac ția Sumei p ătratelor Rota ția sumei p ătratelor
Total % din
varian ță Cumula –
tivă % Total % din
varian -ță Cumulativ ă
% Total % din
varian -ță Cumu –
lativ ă %
1 4.509 37.577 37.577 4.509 37.577 37.577 4.119 34.324 34.324
2 3.496 29.129 66.706 3.496 29.129 66.706 3.886 32.383 66.706
3 1.463 12.189 78.896
4 1.215 10.126 89.021
5 0.461 3.841 92.863
6 0.371 3.092 95.954
7 0.265 2.205 98.159
8 0.165 1.373 99.533
9 0.052 .431 99.964
10 0.004 .031 99.995
11 0.001 .005 100.000
12 1.177E –
017 9.804E -017 100.000
Pe baza acestei analize, clasificarea indicilor este prezentată în graficul 7.2.30 și se prezintă
astfel:
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
249 • Conținutul de nitraț i este în corelaț ie pozitiv ă cu ambele componente.
• Conținutul glucide, S.U.T. (%), S.U.S. (%) și greutatea fructului (kg) sunt în corelaț ie pozitivă
cu prima componentă și în corelaț ie negativă cu cea de a doua componentă.
• Aciditatea titrabil ă este în corelaț ie negativă cu ambele componente.
• Produc ția, con ținutul de apă (%), vitamina C (mg/100g s.p.), nr. fructe/pl. (fructe/pl.), sunt
în corela ție negativă cu prima componentă și în corelaț ie pozitivă cu cea de a doua
componentă.
Graficul 7.2.30./Chart 7.2.30. – Clasificarea variabilelor în spa țiul bidimensional al
celor dou ă componente /. Classification of variables in the two -dimensional space of
the two components
Valorile coeficienț ilor de corela ție dintre cele dou ă componente și indicii analizati sunt
prezentaț i în tabelul 7.2.123.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
250
Tabelul 7.2.123./Table 7.2.123.
Varia ția coeficienț ilor de corela ție dintre principalele componente și indicii analiza ți
Variation of the correlation coefficients between the main components and the
analyzed indices
Indicii analiza ți Componenta 1 Componenta 2
Produc ția total ă -0.114 0.936
Conținutul de apă -0.905 0.077
SUT 0.905 -0.077
SUS 0.906 -0.181
Aciditatea titrabil ă -0.450 -0.595
Conținutul de glucide 0.906 -0.197
Conținutul de nitra ți 0.589 0.554
Vitamina C -0.112 0.390
Num ăr fructe/pl. -0.087 0.908
Greutate fruct 0.442 -0.335
Transpira ția -0.145 0.623
Fotosinteza -0.158 0.897
Pe baza acestei analize, clasificarea a fost urm ătoarea (graficul 7.2.31) :
• Variantele a 1b2c2, a2b1c2 și a 2b1c3 au ambele componente pozitive
• Variantele a 1b1c2, a1b1c3 și a 1b2c3 au prima componentă pozitivă si a doua negativă
• Variantele a 1b1c1, a1b2c1 și a 2b2c1 au ambele componente negative
• Variantele a 2b1c1, a2b2c2 și a 2b2c3 au prima componentă negativă și a doua pozitivă
Graficul 7.2.31./Chart 7.2.31.- Clasificarea tuturor variantelor analizate pe baza
analizei principalelor componente (PCA) pentru întreaga experien ță/Classification
of all variants analyzed on the basis of the analysismain components (PCAs) for the
entire experience
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
251
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
CONCLUZII LA EXPERIEN ȚA TRIFACTORIAL Ă
În urma observa țiilor și determinărilor efectuate pe parcursul celor trei ani experimentali
(2015- 2017) la cultura de pepene verde care a fost organizată ca o experienț ă trifactorială
cu: factorul A – cultivarul, cu două graduări (a 1 – hibridul Romanza F 1 și a 2 -soiul Oltenia);
factorul B- tipul de cultură, cu două graduări (b 1- cultura nealtoită și b 2- cultura altoită) și
factorul C – desimea de cultură, cu trei graduări ( c 1-5000 pl/ha, c 2- 4000 pl/ha și c 3-
3000pl/ha) se pot formula unele concluzii precum:
-referitor la influenț a factorilor lua ți în studiu și a interac țiunii acestora asupra produc ției de
pepeni, graduările a 2 și c 2 au influenț at în mod semnificativ produc ția totală de fructe, în timp
ce în cazul interac țiunii celor 3 factori, la variantele a 2b1, a2c2, b2c2 și a2b1c2 s-au obțin sporuri
semnificative de produc ție;
– în cazul analizei stabilităț ii produc ției în condiț ii de secetă, hibridul Romanza F 1 a obținut
rezultate superioare pentru ambii indici calculaț i graduarea b 2 prezintă o sensibilitate mai
ridicată la secetă, dar demonstrează o stabilitate a produc ției superioară comparativ cu b 1.
Pentru graduările factorului C, cea mai ridicată toleranț ă la secetă s -a identificat la graduarea
C2, în timp ce cea mai ridicată stabilitate a produc ției s -a obținut la graduarea C 3. Legat de
indicii analizaț i și analiza PCA, se poate spune că prima componentă se referă la stabilitatea
produc ției în condiț ii de secetă și mai pu țin la potenț ialul bio logic, iar a doua componentă se
referă la potenț ialul biologic pe timp de secetă;
– în ceea ce privește influenț a celor trei factori asupra conț inutului de apă din fructele de
pepene verde, atât factori individuali cât și interac țiunea acestora nu a inflauenț et
semnificativ acest character;
– referitor a influenț a celor trei factori asupra conț inutului de substan ță uscată din fructe,
factorii A și C și interac țiunea factorilor AxC, BxC și AxBxC au influenț at valoarea acestui
character care a fost și asigurată din punct de vedere statistic;
– observând influenț a celor trei factori asupra conț inutului de substanț ă uscată solubilă din
fructe, atât ac țiunea individuală cât și cea cumulată a influenț at din punct de vedere statistic
valoarea acestui indice;
– legat de influenț a celor trei factori asupra acidităț ii titrabile, factorii B și C și interac țiunea
factorilor AxC, BxC și AxBxC a influenț at statistic valoarea acestui indice;
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
252 – referitor la co ținutul de glucide, factorii A și C și interac țiunea factor ilor AxC, BxC și AxBxC
a influenț at din punct de vedere statistic valoarea acestui caracter;
– în studiul conț inutului de vitamin C, factorii A și C și interac țiunea factorilor AxC, BxC și
AxBxC a influen țat acest character care a fost asigurat din punct d e vedere statistic;
– valorii con ținutului de nitraț i din fruct, prin analiza statistic ă a factorii A și C și interac țiunea
factorilor AxC, BxC și AxBxC a influenț at acest indicator de calitate a fructelor;
– în cazul analizei statistice a numărului de fructe/pl., factorii A și C și interac țiunea factorilor
AxC, BxC și AxBxC influen țează statistic valoarea acestui indice;
– pentru greutatea medie a fructului, to ți factorii analizaț i, cât și interac țiunea acestora a
influenț at din punct de vedere statistic acest indicator;
– analiza valoric ă a transpiraț iei, de asemenea, a fost influenț ată statistic de to ți factorii
analizaț i, cât și interac țiunea acestora ;
– analiza valoric ă a fotosintezei, a fost influenț ată statistic de factorul A și interac țiunea
factorilor AxB și AxBxC.
În urma analizei corelaț iilor și regresiilor între caracterele studiate în cadrul acestei
experienț e, au fost identificate 9 legături puternice pentru care se pot calcula modele de
regresie bazate fie pe ecuaț ia liniară simplă, fie pe baza ecuaț iei polinomiale de diferite grade.
RECOMANDARĂRI PRACTICE
Pe baza cercetarilor efectuate se recomandă alegerea speciilor și soiurilor cu potenț ial
fotosintetic maxim, deoarece acestea sunt tolerante și rezistente la seceta din sol și la cea
atmosferică. Rata transpiraț iei foliare este ridicată la toate speciile și soiurile cultivate pe
solurile nisipoase sub influenț a unei temperaturii atmosferice de 380-400C, a solului de 60 –
680C o intensitate luminoasă de 115 mii lucși și umiditatea aerului scăzută la 25%. Prin
altoirea plantelor și alegerea judicioasă a cultivarului se poate reduce perioada de vegetaț ie
a culturii fără a afecta calitatea nutriț ională a fructelor, evitând perioada cu temperaturi
foarte ridicate și secetă care poate influen ța atât produc ția cât și calitatea.
Cultivarea pepenelui verde atoit în sud -vestul Romaniei ( Dăbuleni) este direct dependentă
de existenț a sistemelor de irigaț ie din zonă lucru constatat de noi în urma determinării
indicelui de stabilitate la secetă când, s -a constatat că este destul de sensibilă, în schimb a
demonstrat o stabilitate a produc ției superioară.
Este foarte dificil s ă se determine strict efectul individual al factorilor de mediu asupra
plantelor cultivate. Prin studiul de faț ă am încerc at să vedem cum sunt influenț ați indicele de
sensibilitate al cultivarurilor la secetă și indicele de stabilitate a produc ției și s -a constatat că
soiul Oltenia are un grad ridicat de stabilitate la cei doi indici. Cultura altoită are o
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
253 sensibilitate ridic ată la secetă, iar la un număr de 4000 pl/ha s -a înregistrat cea mai ridicată
toleranț ă la secetă, în timp ce la 3000 pl/ha cea mai ridicată stabilitate a produc ției.
Referitor la analiza PCA a caracterelor studiate pentru întreaga experienț ă, con ținutul de
nitraț i este în corelaț ie pozitivă cu ambele componente, în timp ce variantele a 1b2c2, a2b1c2 și
a2b1c3 au ambele componente pozitive.
Legat de analiza corelaț iilor și regresiilor între caracterele studiate în func ție de graduările
factorului A, pentru graduarea A 1 au fost identificate 9 legături puternice pentru care se pot
calcula modele de regresie bazate fie pe ecuaț ia liniară simplă, fie pe baza ecuaț iei
polinomiale de diferite grade, în timp ce pentru graduarea A 2 au fost identificate nu mai puțin
de 14 astfel de legături.
În analiza corelaț iilor și regresiilor între caracterele studiate în func ție de graduările
factorului B, pentru graduarea B 1 au fost identificate 15 astfel de legături puternice pentru
care se pot calcula modele de regresie bazate fie pe ecua ția liniară simplă, fie pe baza ecua ției
polinomiale de diferite grade, în timp ce pentru graduarea B 2 au fost identificate 10 astfel de
legături.
În analiza corelaț iilor și regresiilor între caracterele studiate în func ție de graduările
factorului C, pentru graduarea C 1 au fost identificate nu mai pu țin de 19 astfel de legături
puternice pentru care se pot calcula modele de regresie bazate fie pe ecuaț ia liniară simplă,
fie pe baza ecuaț iei polinomiale de diferite grade, în timp ce pentru graduările C 2 și C 3 au fost
identificate 20, respectiv 36 de astfel de legături.
ACESTE CONCLUZII, CU ROȘU , SE DEDUC DIN CEEA CE AM TAIAT. DACA CONSIDERI CA
TREBUIE SA LASAM ACEL MATERIAL…..DAR EU AM AMETIT CU ACESTI TERMENI SI CU
FAPTUL CA OVIDIU A COPIAT TOT CEEA CE A ADAUGAT SI A TREBUIT SA REFORMULEZ
UNELE FRAZE DAR MAI ALES SA TREC VALORILE CORECTE ATÂT LA COEFICIENTII DE
CORELA ȚIE ȘI DETERMINARE CAT SI LA CEL DE REGERESIE, ERAU COPIATI DE LA UN
ELEMENT LA ALTUL.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
254
BIBLIOGRAFIE
1. A.Horgoș, Alexandra Becherescu, Ruxandra Ciofu, D.Dopa. 2015. Elemente de inginerie tehnologică
în legumicultura. Vol.I. – Descrierea și recunoașterea speciilor legumicole. Editura Euro stampa,
Timișoara.
2. Achinewhu, S. C (1987). Carbohydrate and fatty acid composition of fermented melon seeds
(Citrullus Vulgaris) J. Ed. Science and Technology, 24, 16 -19.
3. Agriculture & Environment. 1:70 -74.
4. Akintoye h. A. , A. A. Kintomo, A. A. Adekunle , 2009, Yield and Fruit Quality of Watermelon in
Response to Plant Population , International Journal of Vegetable Science, Volume 15, p. 369 -380.
5. Alexopoulos, A.A., Kondylis, A. and Passam, H.C. 2007 – Fruit yield and quality of watermelon in relation
to grafting. International journal of food, agriculture and environment ISSN 1459 -0255, vol.5 nr. 1,
p. 178 –179.
6. Alphonse Candolle, Origin of Cultivated Plants (1882) pp 262ff, s.v. "Water -melon".
7. Anderson Soares de Andrada Junior, Claudio Ricardo da Silva, Nildo da Silva Sias, Braz Henrique
Nunes Rodrigues, Valdenir Queiroz Ribeiro, 2009 – Response of watermelon to nitrogen fertigation.
Irriga, Botucatu, v. 14, nr. 2, p. 115 -122, ISSN 1808 -3765. Brazilia.
8. Arry S. Paris, 2015. Origin and emergence of the sweet dessert watermelon,Citrullus lanatus. Ann Bot .
2015 Aug; 116(2):133 -148. doi: 10.1093/aob/mcv077
9. Atkinson, C.J., Policarpo, M., Webster, A.D., Kuden, A.M.. 1999 – Drought tolerance of apple rootstocks:
Production and partitioning of dry matter. Plant Soil 206 :223–235.
10. Avramescu Al., Diaconu N., 1972 – Cultura pepenilor. Editura Ceres, București, Român ia.
11. Bălașa M., 1973.Legumicultura. Editura didactică și pedagogică, București.
12. Baniță P și colab., 1981 – Cultura plantelor pe nisipuri . Editura Scrisul Românesc, Craiova.
13. Bar-Tsur, A., J. Rudich and B. Bravdo. 1985. High temperature effects on CO 2 gas ex change in
heattolerant and sensitive tomatoes. J. Amer. Soc. Hort. Sci. 110: 582 -586.
14. Bilibio, C.; Carvalho, J.A.; Martins, M.; Rezende, F.C.; Freitas, E.A.; Gomes, L.A.A. Desenvolvimento
vegetativo e produtivo da berinjela submetida a diferentes tensões d e água no solo. Revista Brasileira
de Engenharia Agrícola e Ambiental, v.14, p.730 -735, 2010. http://dx.doi.org/10.1590/S1415 –
43662010000700007
15. Brad I., Gabriela Marinescu, Elena Glodeanu, 1988. Chimie și biochimie vegetală. Lucrări practice,
Universitatea din Craiova.
16. Bruton Benny, 2005 – Grafting watwrmelon onto squash or gourd rootstoch Makes Firmer, Healthier
Fruit, Agricultural Research.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
255 17. BURZO și colab., 1999…………………..
18. Ceaușescu I., 1979 – Cultura legumelor. Editura Ceres, București, România
19. Ceaușescu I., Bălașa M., Voican V., Savițchi P., Radu GR., Niator S., 1980 – Legumicultură generală ți
specială. Editura Didactică și Pedagogică, București.
20. Chaves, M.M., Maroco, J.P., Pereira, J.S., 2003 – Understanding plant responses to drought from genes
to whole plant. Fun. Plant Biol. 30:239–264.
21. Chiriță C., Bălănică T.I., 1938 – Cercetări asupra nisipurilor din sudul Olteniei. Analele ICEF, seria 1,
vol. IV.
22. Chisari, M., Barbagallo, R. N., Spagna, G. and Artes, F. 2010. Distribution of degradative enzymatic
activities in the mesocarp of two melon groups. International Journal of Food Science and Technology
45: 1016 -1023.
23. Choi D. C., Kwon S. W., Ko B., R., Chou J. S., 2002 – Using chemical control watermelon (Citrullus
lanatus). Acta Hort. 588:43 -48.
24. Ciuciuc Elena, Bălașa M., 1999 .Cercetări privind stabilirea unor metode pentru obținerea de
producții extratimpurii la pepenele galben cultivat pe solurile nisipoase. Hortinform, nr. 10.
25. Ciuciuc Elena, Dorneanu A., 2001 – Cercetări privind folosirea unor compoziții lichide cu aminoacizi
și ureide la fertilizarea foliară a culturilor de pepeni verzi și pepeni galbeni. Lucrări științifice SCCCPN
Dăbuleni, vol. XIII.
26. Ciuciuc Elena, T oma V., Croitoru Mihaela, 2007. Cercetări privind influența altoirii asupra pepenilor
verzi cultivați în diferite condiții de protejare. Lucrări științifice SCDCPN Dăbuleni, vol. XIV. 5.
27. Ciuciuc Elena, Toma V., Dorneanu A., 1998 – Noi tipuri de îngrășămin te foliare folosite la fertilizarea
pepenilor verzi pe solurile nisipoaes. Analele ICLF Vidra, vol. XV, p. 331.
28. Ciuciuc Elena, Toma V.,Mihaela Croitoru, Marieta Ploae, 2013 – Cultura protejată a pepenilor verzi
biologici cu plante altoite /The prot ected crops biological watermelons with grafted plants. Anale
CCDCPN Dabuleni, vol XIX
29. Ciuciuc Elena, Toma Vasile, Croitoru Mihaela, 2012 -“Organic fertilization management for the culture
of grafing watermelons on sandy soil in southen Oltenia“ . Lucr ări științifice simpozion SCDP Constanța.
Procedeeding of 2nd International workshop of the environment & Agriculture in arid and semiarid
regions. Constanta
30. Ciupureanu(Novac) Mihaela Gabriela, Ciuciuc Elena, Croitoru Mihaela, Pintilie Ioan, Popa Daniela,
Aspects concerning the improving of some tehnological sequences on watermelon crop by planting
density, Anaele Universitatii din Craiova, Seria Biologie, Horticultură, Tehnologia prelucrării
produselor agricole, Ingineria Mediului în agricultură;2016 Vol.XXI issn 1435 -1275 pg.155 -161
31. Ciupureanu(Novac) Mihaela Gabriela, Ciuciuc Elena, Croitoru Mihaela, Pintilie Ioan, Popa Daniela,
Research regarding the culure of watermelon with grafted plants -possible ecological culture, Analele
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
256 Universitatii din Craiova, Seria Biologie, Horticultură, Tehnologia prelucrării produselor agricole,
Ingineria Mediului în agricultură;2016 vol.XXI issn 1435 -1275 pg.161 -167
32. Ciupureanu(Novac) Mihaela Gabriela, Ciuciuc Elena, Diaconu Aurelia, Popa Daniela, The influence of
grafting -biot echnological link of efficiency of the water melons production on the sandy soils from
the southern romania, Nano, Bio and Green -Technologies for a Sustainable Future;2016 61(17) issn
1314 -2701 pg. 1145 -1152
33. Ciupureanu(Novac) Mihaela Gabriela, Ciuciuc Elen a, Popa Daniela, Establishing the crop assortament
of watermelon (citrullus lanatus)depending on the elements that define the production, Analele
Universitatii din Craiova, Seria Biologie, Horticultură, Tehnologia prelucrarii produselor agricole,
Ingineria Mediului în agricultură; 2016 issn 1435 -1275 pg. 333 -338
34. Ciupureanu(Novac)Mihaela Gabriela, Ciuciuc Elena, Pintilie Ioan, Dinu Maria, Popa Daniela, 2015,
Production caracheristic of a watermelon variety grown under the pedoclimatic condition of
southern oltenia -journal of horticulture, Forestry and Biotechnology;2015 1(20) issn 2066 -1797
pg.78 -82
35. Core J., 2005 – Grafting watermelon onto squash or gourd roostock msker fifmer, healthier fruit . Agric.
Res. Jully issue.
36. Costache M., Roman T., 1998. Ghid pentru recunoașterea și combaterea agenților patogeni și a
dăunătorilor la legume. Agris, București.
37. Coteț V. P., 1957 – Câmpia Olteniei. Editura Științifică, București.
38. Cushman Kent, 2009 – Grafting Technics for Watermelon. Horticultural sciences. Frorida, coop erative
Extension service, Institute of Food and Agricultural Sciences, University of Florida.
39. Dane F, Lang P. 2004. Sequence variation at cpDNA regions of watermelon and related wild species:
implications for the evolution of Citrullus haplotypes. American Journal of Botany91: 1922 –1929.
40. Dane F, Liu J. 2007. Diversity and origin of cultivated and citron type watermelon ( Citrullus
lanatus ). Genetic Resources and Crop Evolution 54: 1255 –1265
41. Dane, F. and J. Liu. 2007. Diversity and Origi n of Cultivated and Citron Type Watermelon ( Citrullus
lanatus ). Genet Resour Crop Evol 54:1255 -1265.
42. Dane, Fenny; Liu, Jiarong (2006). "Diversity and origin of cultivated and citron type watermelon
(Citrullus lanatus)". Genetic Resources and Crop Evolution . 54 (6): 1255. doi:10.1007/s10722 -006 –
9107 -3.
43. Dere S., Tohit Günes T., Sivaci R., 1998. Spectrophotometric Determination of Chlorophyll – A, B and
Total Carotenoid Contents of Some Algae Species Using Different Solvents, Turkish Journal of Botany,
22, p.13 -17.
44. Dinu M., Cimpoiașu V.M., 2005. The estabilish of tehnological stages for obtaining the Cucumis melo
L. Graft through pin -pinck grafting.”60 anniversary Agricultural University – Plovdiv, Scientific
Works, vol. L, book 6 , Jubilee scientific conference "State -of-the-art and problems of agricultural
science and education", Plovdiv – Bulgari a. 461 -465.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
257 45. Dinu M., Cimpoiașu V.M., 2006 The grafting of Cucumis melo L. by pin pricking. the technological
stages. Analele Universității din Craiova, Facultatea de Agricultură, Montanologie, Cadastru, 2006,
pag. 93-96.
46. Dragovic -Uzelac, V., Levaj, B., Mrk ic, V., Bursac, D., Boras, M. 2007. The content of polyphenols and
carotenoids in three apricot cultivars depending on stage of maturity and geographical region. Food
Chemistry 102: 966 -975.
47. Dumitru M. G., Marinescu G., 2010. Analize biochimice, Editura Universitaria Craiova, p. 195 -196.
48. Ebuehi, O. A. T. & Avwobobe, O. K. (2006). Physico -chemical and fatty acid composition of
watermelon (Citrullus lanatus) and melon (Cococynthis citrullus) seed oils. Nigerian Food Journal,
24(1), 25 -33.
49. Edelstein, M., Ben -Hu, M., Cohen, R., Burger, Y., Ravina, I. (2005) Boron and salinity effects on grafted
and non -grafted melon plants. Plant Soil 269:273 –284.
50. Edelstein, M., Ben -Hur, M., Plaut, Z. (2007) Grafted melons with fresh or effluent water tolerate excess
boron. J . Amer. Soc. Hort. Sci. 132:484–491 .
51. El-Adaway, T. A., & Taha, K. M. (2011). Characteristics and composition of different seed oil and
flours. Food Chemistry, 74, 47 -54. http://dx.doi.org/10.1016/S0308 -8146(00)00337 -X
52. Elmstron G.W., Locascio S. J., Myers J. M.,1981 – Watermelon response to drip and sprinkler irrigation.
Proceeding of Florida State Horticultural Scienty, v.94, p. 161 -163.
53. Estań, M.T., Martinez -Rodrigue, M.M., Perez -Alfocea, F., Flowers, T.J., Boalrin, M.C. (2005) Grafting
raises the salt to lerance of tomato through limiting the transport of sodium and chloride to the shoot. J.
Expt. Bot. 56 :703–712.
54. Gheorghita Hoza, Mădălina Doltu, Maria Dinu, Alexandra D. Becherescu, Al.I. Apahidean, M. Bogoescu.
2017. Response of Different Grafted Eggplant s in Protected Culture. Not Bot Horti Agrobo, 45 (2):
473 – 480
55. Gichimu, B.M., B.O. Owuor, G.N. Mwai, M.M. Dida. 2009. Morphological Characterization of Some Wild
and Cultivated Watermelon ( Citrullus sp.) Accession in Kenya. Arpn Journal of Agricultural and
Biological Science 4: 1990 -6145.
56. Goda, M. 2007. Diversity of Local Genetic Resources of Watermelon Citrullus lanatus (Thunb.)
Matsum and Nakai, in Sudan. Swedish Biodiversity Centre. Master Thesis, No:35.
57. Gruia M., Baciu A., Cosmulescu S.,2011. The envir onmental factors and their influences on main
physiological processes on apple trees. Journal of Horticulture, Forestry and
Biotechnology,15(2):152 -156.
58. Guo S, Zhang J, Sun H, et al. 2013. The draft genome of watermelon, Citrullus lanatus , and
resequencing of 20 diverse accessions. Nature Genetics 45: 51 –58.
59. Hartz, T.K. 1997 – Effects of drip irrigation scheduling on muskmelon yield and quality. Sci. Hort.
69:117–122 .
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
258 60. Hassel R., Memmot F., 2008 – Watermelon grafting methods, Research raport, Florida
Unive rsity. Hort., 68: 442 – 446.
61. Hovell Nathan, Amy L. Poston, Nathan Howard, Timothy Coolong, 2008 – Grafted watermelon
performance in Kentucky. UK Department of Horticulture. Fruit and vegetable research report
University of Kentucky.
https://caloriebee.com/nutrition/Watermelon
62. Huh, Y.C., I. Solmaz, N. Sari. 2008. Morpholojical Characterization of Korean and Turkish Watermelon
Germplasm. In: Cucurbitaceae 2008, Proceedings of the IXth Eucarpia meeting on genetics and
breeding of Cucurbi taceae ( Pitrat M, ed), INRA, Avignon (France), May 21 -24th, 2008.
63. Hwang J, Kang J, Son B, Kim K, Park Y. 2011. Genetic diversity in watermelon cultivars and related
species based on AFLPs and EST -SSRs. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj -Napoca 39: 285 –
292.
64. Ionescu B., 1923 – Les dunes de l” Oltenia, Paris
65. J. Rudich ..A. Peles , Sex expression in watermelon as affected by photoperiod and temperature
Scientia Horticulturae, Volume 5, Issue 4, Decembrie 1976, pages 339 -344.
66. Jaimez, R.E., Rada, F., García- Núñez, C., 1999 – The effect of irrigation frequency on water and carbon
relations in three cultivars of sweet pepper (Capsicum Chinese Jacq.), in a tropical semiarid region. Sci.
Hort. 81:301–308.
67. Jeffrey C. 2001. Cucurbitaceae. In: Hanelt P, Institute of Plant Genetics and Crop Plant Research,
eds. Mansfeld’s encyclopedia of agricultu ral and horticultural crops. Berlin: Springer, 1510 –1557.
68. Kadoka, T., 1959. Studie son the cardinal temperatures for the root growth of vegetable crop seedling.
Research Reports of the Kochi University 8:1 -95.
69. Kirnak, H., Tas, I., Kaya, C., Higgs, D., 2002 – Effects of deficit irrigation on growth, yield, and fruit quality
of eggplant under semi -arid conditions. Aust. J. Agr. Res. 53 :1367 –1373 .
70. Kitroongruang, N., Hisai, J., Kato, M. 1992. Photosiyntetic Characteristics of Melons Grown under High
Temperatures. J. Japan Soc. Hort. Sci. 61(1): 107 -114.
71. Lakso A., 1985. The effects of water stress potential on physiological processes in fruit crops. Acta
Horticulturae (ISHS). 171: 275 -290.
72. Larcher,W., 1980.Physiological plant ecology. P 110 -121. Spring er-verlag, Berlin.
73. Lee J., M., 1994 – Cultivation of grafted vegetables . Curent, status, grafting methods, and benefits . Hort.
Science 29:235 -239.
74. Lee, J.M. 2003. Advances in vegetable grafting. Chronica Hort 43:13 –19
75. Lee, J.M., C. Kubota, S.J. Tsao, Z. Bi e, P.H. Echevarria, L.Morra, and M. Oda. 2010. “Current Status of
Vegetable Grafting: Diffusion, Grafting Techniques, Automation. Scientia Hort. 127:93 -105.
76. Lester, G. E., 1997. Melon (Cucumis melo L.) fruit nutritional quality and health functionality.
HortTechnology. 7: 222 -227.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
259 77. Levi A, Thomas CE, Keinath AP, Wehner TC. 2000. Estimation of genetic diversity
among Citrullus accessions using RAPD markers. Acta Horticulturae 510: 385 –390.
78. Levi A, Thomas CE, Keinath AP, Wehner TC. 2001. Genetic diversity among watermelon ( Citrullus
lanatus and Citrullus colocynthis ) accessions. Genetic Resources and Crop Evolution 48: 559 –566.
79. Lichtenthaler H. K., Wellburn A. R., 1985. Determination of Total Carotenoids and Chlorophylls A and
B of Leaf in Different Solvents, Bi ochemical Society Transactions, 11, p. 591 -592.
80. Maggs -Kölling GL, Madsen S, Christiansen JL. 2000. A phenetic analysis of morphological variation
in Citrullus lanatus in Namibia. Genetic Resources and Crop Evolution 47: 385 –393.
81. Maier I., 1969 – Cultura le gumelor. Editura agrosilvică, București.
82. Maria Dinu, 2004.Cercetări privind îmbunătățirea tehnologiei de cultură a pepenelui galben în sere.
Teză de doctorat. USAMV București.
83. Maria Dinu, 2008. legumicultură generală elemente practice. editura scrisul românesc, craiova,isbn
978 -606 -8031 -02-6, 229 pag.
84. Marinică GH., 1998 –Cercetări privind regimul de irigare aplicat culturilor de pepeni verzi pe solurile
nisipoase amenajate din sudul Olteniei. Lucrări științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. X, pg. 161 -167.
85. Maynard, David; Maynard, Donald N. (2012). "6: Cucumbers, melons and watermelons" . In Kiple,
Kenneth F.; Ornelas, Kriemhild Coneè. The Cambridge World History of Food, Part 2. Cambridge
University Press. doi:10.1017/CHOL9780521402156 . ISBN 978 -0-521 -40215 -6.
86. Miguel A., Maroto J. V., San Bautista A., Baixauli C., Cebolla V., Pascual B., Lopez S., Guardiola J. L.,
2004 – The grafting of triploid watermwlon is an atvantageous alternativeto soil fumigation by
methyl bromide for control of Fusarium wilt. Scientic Horticulturae, Volum 103, Issue 1, pp. 119 –
127.
87. Milică C.I., Dorobanțu N., Nedelcu P., Baia V., Suci T., Popescu F., Teșiu V., Molea I., 1982. Fiziologia
vegetală, Editura Didactică și Pedagogică, București, pag.133 -185.
88. Milică I., Dorobanțu N., Polixenia Nedelcu, Baia V., Suciu T., Florica Popescu, Viorica Teșu, Ioana
Molea, 1982 – Fiyiologie vegetală. Editura Didactică și Pedagogică, București.
89. Mousinho, F.E.P.; Costa, R.N.T.; Sousa, F.; Gomes Filho, R.R. Função de resposta da melancia à
aplicação de água e nitrogênio para as condições edafoclimáticas de Fortaleza, CE. Irriga v.8, p.264 –
272. 2003. Disponível em: <Nanu ȘT., 1999 – Soiuri și hibrizi de pepeni verzi cultivați pe solurile
nisipoase din sudul Olteniei. Lucrără științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. X.
90. Nanu ȘT., T OMA V., 1988 – Studiul unor caractere cantitative și calitative, în procesul selecției
conservative, la soiul Dulce de Dăbuleni.Analele ICLF Vidra, vol YV, P. 129 -142,
91. Nanu ȘT., Toma V., 2005 – Cultura pepenilor verzi. Editura Ararat.
92. Nicolaescu I., Biță M . G., 2009. Influence of Humic Substances on the Antioxidative Activity of Soil,
Revista de chimie, București, Vol. 60, Nr.6, p.561 -563.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
260 93. Nicolescu M., Gheorghe M., Mocanu R., Paraschivu M., 2008 – Particularități ale sistemului de
agricultură durabilă din Oltenia. Editura SITECH, Craiova.
94. Nimmakayala P, Abburi VL, Bhandari A, et al. 2014a. Use of VeraCode 384 -plex assays for
watermelon diversity analysis and integrated genetic map of watermelon with single nucleotide
polymorphisms and simple sequence repeat s. Molecular Breeding 34: 537 –548.
95. Nimmakayala P, Levi A, Abburi L, et al. 2014b. Single nucleotide polymorphisms generated by
genotyping by sequencing to characterize genome -wide diversity, linkage disequilibrium, and
selective sweeps in cultivated waterm elon. BMC Genomics 15: 767.
96. Niramit Kitroongruang, Shuichiro Jodo, Junya Hisai and Masahiro Kato, 1992. Photosynthetic
Characteristics of Melons Grown under High Temperatures. J. Japan. Soc. Hort. Sci. 61 (1) : 107 -114.
97. Obrejanu GR., Trandafirescu T., 197 2 – Valorificarea nisipurilor și solurilor nisipoase din Romînia.
Editura Ceres, București.
98. Oda, M. 1993. Present state of vegetable production using grafted plants in Japan. Agr.
99. Oda, M. 2007. “Vegetable Seedling Grafting in Japan.” Acta Hort. 759:175 -180 .
100. Oresanya, M. O., Ebuehi, O. A. T., Aitezemuller, K., & Koleosho, O. A. (2000). Extraction and
characterization of Guna melon (Citrullus cococynthis) seed oil. Nigerian Journal of Natural Medicare,
4:76 -78.
101. Oseni, O. A., & Okoye, V. I. (2013). Studies of phytochemical and Antioxidant properties of
fruit of water melon (Citrullus Lanatus) J. Pharma. Biomed. Sci, 27(27), 508 -514.
102. Otani, T., Seike, N. (2006) Comparative effects of rootstock and scion on dieldrin and endrin
uptake by grafted cucumber (Cucumi s sativus) J. Pestic. Sci. 31:316–321 .
103. Penuel, B. L., Khan, E. M., & Maitera, M. O. (2013). Properties of proximate composition and
Elementary Analysis of Citrullus Vulgaris (Guna) seed: Bill. Env. Pharmacology and Life Science, 2(2),
39-46.
104. Pizarro F., 1996 – Riegos localizador de alta frecuencia (RLAF) goteo -microaspersion –
exudacion. 30 ed. Mundi, Madri, 513 pp.
105. Poștaliu GH., 1991. Teză de doctorat. Universitatea din Craiova.
106. Proebsting, W.M., Hedden, P., Lewis, M.J., Croke, S.J., Proebsting, L.N. (1992) Gibberellin
concentration and transport in genetic lines of pea. Plant Physiol. 100:1354 –1360.
107. Pulgar, G., Villora, G., Moreno, D.A., Romero, L. (2000) Improving the mineral nutrition in
grafted watermelon: Nitrogen metabolism. Biol. Plant. 43 :607–609.
108. Rios De Souza, V., Patricia A. P. P., Fabiana, Q., Soraia, V. B., Joao de Deus Souza, C. 2012.
Determination of bioactive compounds, antioxidant activity and chemical composition of cerrado
Brazilian fruits. Food Chemistry 134: 381 -386.
109. Rivero, R. 200 3. Role of grafting in horticultural plants under stress conditions. Food,
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
261 110. Roberts B. M., Bruton B. D., Popham T. W., Fish W. W., 2005 – Improving the quality of fresh –
cut watermelon through grafting and rootstock, Hortscience, 40(3), 871.
111. Rodica Soare, M aria Dinu, Cristina Babeanu, 2018.The effect of using grafted seedlings on
yield and quality of tomatoes grown in greenhouse. Hort. Sci., Vol. 45, (2):76 -82.
112. Romera, F.J., Alcántara, E., De La Guardia, M.D. (1991) Characterization of the tolerance to iron
chlorosis in different peach ro otstocks grown in nutrient solution . Plant Soil 130:115 –119.
113. Rosnah, S., Yau, E. W., Noraziah, M., Chin, N. L., Osman, H. 2010. Physico -chemical
compositions of the red seedless watermelons (Citrullus lanatus). International Food Research
Journal 17: 327 -334.
114. Rouphael, Y., Cardarelli, M., Rea, E., Colla, G. (2008) Grafting of cucumber as a means to
minimize copper toxicity. Environ. Exp. Bot. 63:49 –58.
115. Ruiz, J.M., Belakbir, A., Lopez- Cantarero, A., Romero, L. (1997) Leaf -macronutrient content and
yield in grafted melon plants: A model to evaluate the influence of rootstock genotype. Sci. Hort. 71:227–
234.
116. Sadler G., Davis J., & Dezman D., 1990. Rapid extraction of lycopene and β -carotene from
reconstituted toma to paste and pink grapefruits homogenates, Journal of Food Science , 55, p. 1460 –
1461.
117. Shadrach, O. A., & Oyebiodum, G. I. (1999). The physico – Functional characteristics of
starches from cowpea, pigeon pea and yam bean. Food Chemistry, 65, 460 -474.
118. Shaw, B., Thomas, T.H., Cooke, D.T., 2002.Responses of sugar beet (Beta vulgaris L.) to drought
and nutrient deficiency stress. Plant Growth Regulat. 37 :77–83.
119. Șimșek, M., Kaçura, M., Tonkaz, T., – 2004 The effects of different irrigation regimes on
watermelon [Citrillus lanatus (Thunb.)] yield and yield components under semi -arid climatic conditions.
Aust. J. Agr. Res. 55 :1149 –1157 .
120. Soumya V. and Ramana Rao, T. V.,2014.Nutritional quality evaluation of four icebox cultivars
of watermelon fruit during their development and ripening. International Food Research Journal
21(2): 631 -639 .
121. Sousa, G.G.; Azevedo, B.M.; Fernandes, C.N.V.; Viana, T.V.A.; Silva, M.L.S. Growth, gas exchange
and yield of peanut i n frequency of irrigation. Revista Ciência Agronômica, v.45, p.27 -34, 2014.
http://dx.doi.org/10.1590/S1806 -66902014000100004
122. Sousa, V.F.; Coêlho, E.F.; Souza, V.A.B. Frequência de irrigação em meloeiro cultivado em solo
arenoso. Pesquisa Agropecuária Brasileira, v.34, p.659 -664, 1999.
http://dx.doi.org/10.1590/S0100 -204X1999000400018
123. Spirescu C., 19 83.Comportarea unor soiuri de pepeni verzi pe nisipurile de la Dăbuleni. Lucrări
științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. V.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
262 124. Spirescu C., 1984. Cercetări privind obținerea de pepeni extratimpurii și timpurii pe nisipurile
ameliorate. Lucrări științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. VI.
125. Spirescu C., 1984. Cercetării privind erbicidarea culturii de pepeni verzi pe nisipurile ameliorate
de la Dăbuleni. Lucrări științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. VI.
126. Spirescu C., 1986. Contribuții la stabilirea tehnologiei de cultură a pepeni lor verzi pe nisipurile
din sudul țării. Teză de doctorat, Universitatea din Craiova.
127. Spirescu C., 1989 – Cercetări privind stabilirea desimii optime în funcție de soi la pepenii verzi
cultivați pe nisipuri. Buletinul informativ al ASAS, nr. 18, București.
128. Spirescu C., 1989. Cercetări privind combaterea chimică a buruienilor din cultura de ardei gras
pe nisipurile amenajate din sudul Olteniei . Lucrări științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. VII.
129. Spirescu C., TOMA V., 1990 – Nisipurile amenajate din sudul Oltenie i, zonă ecologică foarte
favorabilă pentru obținerea de legume timpurii și extratimpurii. Buletinul informativ al ASAS, nr. 18,
București.
130. Suzuki, E and S.MASUDA.1961. Studie son muskmelon (Cucumis melo L. var reticulatus
Naud.) V. The fluctuation of sugar content in Earl's Favourite. Bull.Fac. Ed.Sizouka Univ. 12:205 -213.
131. Tarazona -Diaz, M.P., Viegas, J., Moldao -Martins, M. and Aguayo, E. 2011. Bioactive compounds
from flesh and by -product of fresh -cut watermelon cultivars. Journal of the Science of Food an d
Agriculture 91: 805 -812.
132. Țârcomnicu Marina, Daniela Ion, 1984 – Specii de Fusarium implicate în ofilirea și pătarea
pepenilor verzi și galbeni . Lucrări științifice SCCCDCPN Dăbuleni, vol. VI, p. 235.
133. Toma V. Șarpe N., Roibu C., 1995 – Researches concerning the chemical weed control on the
carrot crop on the sandy soil of Oltenia. 10th Simposium, EWRS, Budapesta.
134. Toma V., 1977 – Cercetări privind combaterea chimică a buruienilor din cultura de tomate pe
nisipuri. Lucrări științifice SCCANBechet, v ol. II.
135. Toma V., 1984 – Cercetări privind erbicidarea culturii de tomate timpurii pe nisipurile
ameliorate din sudul Olteniei. Lucrări științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. VI.
136. Toma V., 1989 – Cecetării privind stabilirea unor succesiuni de plante legumicole p e nisipuri .
Lucrări științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. VII.
137. Toma V., Alexandrescu V., 1994 – Cercetări privind folosirea gunoiului de grajd și a
îngrășămintelor chimice pentru fertilizarea culturilor din asolamentul tomate timpurii, ceapă, fasole
păstăi + varză de toamnă, pe solurile nisipoase. Lucrări științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. VIII.
138. Toma V., Aurelia Diaconu, Elena Ciuciuc, Mihaela Croitoru Marieta Ploae, Rățoi I., Nanu ȘT.,
Lascu N., Hănescu V., Lucia Șandru, 2011 – Cultura ecologică a pepenilor ver zi cu plante altoite pe
solurile nisipoase. Editura SITECH, Craiova, ISBN 978 -606 -11-2016 -1.
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A PEPENILOR VERZI PE
SOLURILE NISIPOASE DIN SUDUL OLTENIEI
263 139. Toma V., Aurelia Ifrim, Elena Ciuciuc, Nanu ȘT., Marinică GH., Mihaela Croitoru, 1999 –
Rezultate ale cercetărilor în domeniul legumiculturii și floriculturii pe s olurile nisipoase. Lucrări
științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. XI, p. 216 -246.
140. Toma V., Ifrim Aurelia, Ciuciuc Elena, Nanu ȘT., Spirescu C., 1997 – Valorificarea condițiilor
ecologice specifice nisipurilor amenajate din sudul Olteniei prin culturile legumico le timpurii. Lucrări
științifice SCCCPN Dăbuleni, vol. IX.
141. Toma V., Ion P., 1991 – Cercetări privind eficacitatetea lucrărilor de afînare adâncă a nisipului,
prin desfundare asupra unor culturi legumicole. Simpozionul „Ion Ionescu de la Brad”, Craiova.
142. Tom a V., Șarpe N., 1995 – Cercetări privind erbicidarea culturilor de pepeni verzi pe nisipurile
din sudul Olteniei. Proplant 95, Călimănești.
143. Toma V., Șarpe N., Roibu C., 1998 – Strategy of weed control in the watermelon crops on sandy
soils. 6th EWRS Mediteraneen Symposium, Montpellier, France.
144. Tommonaro G., Poli A., de Prisco R., Nicolaus B., 2008a. Chemical, pharmacological and
biotechnological application by industrial tomato waste and analysis of antioxidative compounds in
tomato hybrids , Biotechnology, 4, p. 109.
145. Tufescu V., 1996 – Modelarea naturală a reliefului și eroziunea accentuată. Editura RSR.
146. Vinha A. F., S. V. P., Barreira S. V. P., Castro A., Costa A. & Oliveira M. B. P. P., 2013. Influence of
the Storage Conditions on the Phys icochemical Properties, Antioxidant Activity and Microbial Flora
of Different Tomato ( Lycopersicon esculentum L.) Cultivars, Journal of Agricultural Science, Vol. 5, No.
2, p. 118 -128.
147. Voican V., Lacatus V., 1998 – Cultura protejată a legumelor în sere și solarii. Ed. Ceres.
București. ISBN 973 -40-0394 -4
148. Voinea M., Andronicescu D., Perceali GH., 1977 – Criterii pentru zonarea legumiculturii.
Editura CERES, București.
149. Watson AM. 1983. Agricultural innovation in the early Islamic world. Cambridge: Cambridge
University Press.
150. Wellburn A. R., 1994. The Spectral Determination of Chlorophylls A and B, as well as Total
Carotenoids, Using Various Solvents with Spectrophotometers of Different Resolution. Journal of
Plant Physiology, Vol. 144, p. 307 -313.
151. Yetisir H. N., 2003 – Roostock resistance to fusarium wilt and effect on watermelon fruit yield
and quality. Phyroparasitica 21:1 -7.
152. Yetisir, H., Çaliskan, M.E., Soylu, S., Sakar, M. (2006) Some physiological and growth responses
of watermelon [Citrullus lanatus (Thu mb.) Matsum. and Nakai] grafted onto Lagenaria siceraria to
flooding. Environ. Exp. Bot. 58 :1–8.
153. Ylmaz S., Betul S., Sinan Z., 2009 – Grafting as in alternative to MeBr in vegetable production
in Turkey.
CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA
264 154. Zehra, Ipek Ulutűrk, 2009. Determination of gebetic diversity in watermelon ( Citrullus
lanatus (Thumb) Matsum & Nakai ) germplasms. Master of science in Molecular Biology and Genetics.
Izmir 2009.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INGINERIA RESURSELOR VEGETALE ȘI ANIMALE FACULTATEA DE HORTICULTURĂ Ing. CIUPUREANU (NOVAC) MIHAELA GABRIELA TEZĂ DE DOCTORAT CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC… [613272] (ID: 613272)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.