INGINERIA CALITĂȚII ȘI MEDIULUI ÎN INDUSTRIILE DE PROCES [607745]
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ȘI MECATRONICĂ
DEPARTAMENTUL ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
INGINERIA CALITĂȚII ȘI MEDIULUI ÎN INDUSTRIILE DE PROCES
Referat cercetare științifică II
GESTIONAREA DEȘEURILOR
Coordonator științific ,
ș.l. dr. ing. .Angela Chelu
Masterand: [anonimizat], 2019
2
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
1. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR ………….. 4
1.1. Noile reglementări legislative privind gestionarea deșeurilor în România ………………… 4
1.2. Principii ce stau la baza activ ității de gestionare a deșeurilor ………………………….. ……. 11
1.3. Obiectivele activității de gestionare a deșeurilor ………………………….. ……………………… 12
2. DEȘEURILE ȘI GESTIONAREA ACESTORA ………………………….. ………………………….. . 12
2.1. Noțiunea de deșeu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 13
2.2. Clasificarea deșeurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
2.3. Catalogul European al Deșeurilor (European Waste Catalogue – EWC) …………………. 16
2.4. Modificări privind regimul deșeurilor ale Directivei 2008/98/CE transpusă în legislația
românească prin Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor ………………………….. ………….. 18
2.5. Ierarhia deșeurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
2.6. Gestionarea deșeurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 23
2.6.1. Documentele din domeniul gestionării deșeurilor ………………………….. ……………… 23
2.6.2. Responsabilii gestionării deșeurilor ………………………….. ………………………….. …….. 28
3. PROCESUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ………………………….. ………………………. 30
3.1. Date generale despre Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ……………. 30
3.1.1. Activitatea entității ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
3.1.2. Resursele umane ale RA ROMATSA ………………………….. ………………………….. …. 32
3.1.3. Indicatorii economico -financiari specifici obiectului de activitate ………………….. 33
3.2. Obiective de mediu la nivelul RA ROMATSA ………………………….. ……………………….. 35
3.3. Gestionarea deșeurilor la entitatea studiat ă ………………………….. ………………………….. … 41
3.3.1. Deșeurile rezultate în urma desfășurării activității de entitate …………………………. 41
3.3.2. Modul de gestionare a deșeurilor identificate ………………………….. ……………………. 42
3.3.3. Persoanele responsabile în procesul de gestionarea deșeurilor la RA ROMATSA 45
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 50
3
INTRODUCERE
Presiunea asupra resurselor limitate ale planetei noastre crește într -un ritm fără
precedent și, din păcate, mulți consideră că mediul este ceva care ni se cuvine. De aceea opinăm
că trebuie făcute eforturi pentru a sensibiliza opinia publică în general, pentru a utiliza mai
eficient resursele și pentru a combate comportamen tele dăunătoare și risipitoare. Altfel,
generațiile viitoare vor fi private de moștenirea lor legitimă. Acest lucru necesită acțiuni
colective care implică UE, autoritățile naționale, regionale și locale, întreprinderile, ONG -urile
și oamenii obișnuiți.
Mediul, prin însăși natura sa, transcende politicul, juridicul și granițele trasate de
oameni. De aceea, cooperarea transfrontalieră dintre statele membre și dintre UE și restul lumii
este esențială dacă dorim să facem față provocărilor care ne afectează pe toți, de la secetă și
inundații, la poluare și amenințări la adresa bogatei biodiversități a Europei.
Obiectivul fundamental este acela de a îmbunătăți calitatea mediului, de a proteja
sănătatea oamenilor , de a utiliza prudent și rațional resursele natural e, de a promova măsuri la
nivel internațional cu scopul de a aborda problemele globale sau regionale legate de mediu.
O strategie de mediu coordonată la nivelul Uniunii creează sinergii și asigură coerența
între politicile UE și, dată fiind relevanța legis lației de mediu pentru mai multe sectoare de
activitate, va garanta aplicarea unor condiții echitabile în desfășurarea activităților acestora și
prevenirea obstacolelor care pun în pericol piața unică.
Trebuie să avem în vedere însă că toate activitățile desfășurate de om (industria,
agricultura, serviciile etc .) aduc atingere mediului și, mai mult, generează deșeuri.
Din datele statistice ale UE reiese că economia Uniunii Europene utilizează în fiecare
an 16 tone de materiale pe cap de locuitor, din care 6 tone devin deșeuri, jumătate dintre acestea
mergând la groapa de gunoi.
În cazul în care aceste deșeuri nu pot fi evitate, Comisia Europeană îi îndeamnă pe cei
implicați să le reutilizeze, să le recicleze și să le recupereze pe cele care pot fi o resursă
valoroasă.
Această preocupare permanentă a gestionării deșeurilor de către toți factorii implicați
m-a determinat să aleg tema “Gestionarea deșeurilor la RA ROMATSA” cu o abordare a
aspectelor legislative în primul capitol, a deșeurilor în cel de -al doile a capitol și prezentarea
acestei activități la RA ROMATSA.
Lista tabelelor
Tabel 3.1. Fișa de evidență a gestiunii deșeurilor
Tabel 3.2. Obiective, indicatori, ținte și program de management la nivelul RA ROMATSA
Lista graficelor
4
Graficul 3.1. Repartizarea personalului în funcție de nivelul de pregătire profesională
Graficul 3.2. Structura personalului pe grupe de vârstă
Graficul 3.3. Structura personalului pe sexe
1. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE PRIVIND GESTIONAREA DEȘEURILOR
1.1. Noile reglementări legislative privind gestionarea deșeurilor în România
Protecția mediului și gestionarea deșeurilor este reglementată în România prin:
• Directive ale Comisiei Europene de Evaluare a Mediului1
• Legi organice;
• Hotărâri de guvern;
• Regulamente și ordine ale ministerelor;
• Decrete guvernamentale;
• Decizii ale organelor administrative locale. Acestea creează cadrul juridic pentru
protecția factorilor de mediu, a cetățenilor prin respectarea principiilor de dezvoltare durabilă.
Legea nr.137/1995 este legea cadru ce stabilește principalele direcții de acțiune în
vederea protecției mediului. În baza acestei legi sunt și vor fi emise alte acte normative speciale,
pentru a reglementa domeniile specific protecției mediului.
Regimul deșe urilor
Directiva Cadru privind deșeurile nr. 2006/12/EC2;
1 Începând cu anul 2008, acquis -ul Uniunii Europene este format din 29 de directive ale
Comisiei Europene de Evaluare a Mediului.
5
Directiva nr. 91/689/EEC privind deșeurile periculoase, înlocuiește Directiva78/319/CEE
privind deșeurile toxice și periculoase, modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE
Ordonanța de Urgență nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor
(Monitorul Oficial nr. 283 din 22 iunie 2000) aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul
deșeurilo r (Monitorul Oficial nr. 411 din 25 iulie 2001); modificată și completată prin
Ordonanța de Urgență nr. 61/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 27/2007
(Monitorul Oficial nr.38/18.01.2007);
H.G. nr. 1470/2004 privind aprobarea Strate giei Naț ionale de Gestionarea Deșeurilor și a
Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 954 din 18 octombrie
2004), modificată și completată prin H.G. Nr.358/11.04.2007 (Monitorul Oficial nr.
271/24.04.2007);
O.M. nr. 1364/ 1499 / 2006 privind aprobarea planurilor regionale de gestionare a deșeurilor.
(Monitorul Oficial nr.232/04.04.2007 și anexele1 -8 în nr. 232 bis din aceeași dată);
O.M. nr. 1385/29.12.2006 privind aprobarea Procedurii de Participare a Publicului la
elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deșeurilor, adoptate sau
aprobate la nivel național, regional și județean (Monitorul Oficial nr. 66/29.01.2007);
O.M. nr. 951/06.06.2007 privind aprobarea Metodologiei de Elaborarea Planu rilor
Regionale și Județene de gestionare a deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 497 și
97bis/25.07.2007);
Decizia Comisiei 2000/532/CE de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de
deșeuri în conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/4 42/CEE și a Deciziei 94/904/CE de
stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva
Consiliului 91/689/CEE privind deșeurile periculoase;
H.G. nr. 856/16.08.2002 (Monitorul Oficial nr. 659/05.09.2002) privind evidența gestiunii
deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase
(completată de Hotărârea nr. 210/28.03.2007 pentru modificarea și completarea unor acte
normative care transpun acquis –ul comunitar în domeniul p rotecției mediului – Monitorul
Oficial nr. 187/19.03.2007) .
Uleiuri uzate
Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile uzate, amendată de Directiva nr. 87/101/EEC,
de Directiva nr. 91/692/EEC și Directiva 2000/76;
H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea ul eiurilor uzate (Monitorul Oficial nr. 199/
22.03.2007)
Baterii și acumulatori
6
Directiva nr. 2006/66/EC privind bateriile și acumulatorii precum și deșeurile bateriilor și
acumulatorilor care conțin anumite substanțe periculoase. Decizia Consiliului nr. 2 008/763/EC
de stabilire a unei metodologii comune pentru calcularea vânzărilor anuale a bateriilor și
acumulatorilor portabili către utilizatorii finali.
Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor;
H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deseurilor de baterii și
acumulatori (Monitorul Oficial nr. 667/25.09.2008)
Depozitarea deșeurilor
Directiva Consiliului nr. 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor. Decizia Consiliului
2003/33/CE privind stab ilirea criteriilor și procedurilor pentru acceptarea deșeurilor la depozite
ca urmarea art. 16 și anexei II la Directiva 1999/31/CE
H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din 10 mai
2005), completată prin H.G. nr. 21 0/28.02.2007 pentru modificarea și completarea unor acte
normative care transpun acquis -ul comunitar în domeniul protecției mediului, modificată și
completată prin H.G. Nr.1292/2010;
O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozita rea deșeurilor
(Monitorul Oficial nr. 86 din 26 ianuarie 2005) modificat de Ordinul nr. 1230 din 30 Noiembrie
2005 privind modificarea anexei la Ordinul Ministrului mediului și gospodăririi apelor nr.
757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind d epozitarea deșeurilor (Monitorul
Oficial nr. 1101 din 7 decembrie 2005);
O.M. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurile preliminare de
acceptare a deșeurilor la depozitare și lista națională de deșeuri acceptate în fiecare cl asă de
depozit de deșeuri (Monitorul Oficial nr. 194 din 8 martie 2005);
O.M. nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localităților izolate care pot depozita deșeurile
municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale
Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 675/07
iulie 2006) completat de Ordinul 27/2007 pentru modificarea și completarea unor ordine care
transpun acquis -ul comunitar de mediu (Monitorul Oficial nr. 194 din 21 martie 2007)
Incinerarea deșeurilor
Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor
H.G nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor (Monitorul Oficial nr. 160 din 6 martie
2002) modificată și completată prin HG nr. 268/2005 (Monitorul Ofici al nr. 332 din aprilie
2005), modificată și completată prin HG 427/2010;
7
O.M. nr. 756/2004 pentru aprobarea normativului etnic privind incinerarea deșeurilor
(Monitorul Oficial nr. 86 din 26 ianuarie 2005, publicat în Monitorul Oficial nr. 86bis din 26
ianuarie 2005);
O.M. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităților de eliminare a
deșeurilor, respectiv depozitare și incinerare (Monitorul Oficial nr. 1180 din 28 decembrie
2005), completat prin Ordinul MMDD nr.636/2008 (Monitor ul Oficial nr. 425 din 6 iunie
2008).
Gestiunea bifenililor ș i terfenililor policlorurați (PCB si PCT)
Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor și terfenililor policlorurați (PCB si
PCT)
H.G. nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul
bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari (Monitorul Oficial nr. 131 din 28 m artie
2000), modificată prin H.G. nr. 291/2005 (Monitorul Oficial nr. 330 din 19 aprilie 2005) și prin
H.G. Nr. 975/2007 (Monitorul Oficial nr. 598 din 30 august 2007), completată prin H.G. nr.
210/28.02.2007 pentru modificarea și completarea unor acte nor mative care transpun acquis -ul
comunitar în domeniul protecției mediului;
O.M. nr. 1018 din 19 octombrie 2005 (abrogă Ordinul nr. 279/2002), privind înființarea
în cadrul Direcției deșeuri și substanțe chimice periculoase a Secretariatului pentru compuși
desemnați (Monitorul Oficial nr. 966 din 1 noiembrie 2005), cu modificări și completări
ulterioare.
Nămolul de la stațiile de epurare utilizat în agricultură
Directiva nr. 86/278/EEC privind protecția mediului și în particular a solului, atunci când
nămo lul de la stațiile de epurare este utilizat în agricultură, modificată prin Directiva
91/692/CEE și Regulamentul (CE) nr. 807/2003
Ordin comun nr. 344/708/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecția
mediului și în special a solurilor, când s e utilizează nămolurile de epurare în agricultură
(Monitorul Oficial nr. 959 din19 octombrie2004).
Vehicule scoase din uz
Directiva Consiliului nr. 2000/53/EEC privind vehiculele scoase din uz
H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase d in uz (Monitorul Oficial nr. 32
din 11 ianuarie2005);
H.G. nr. 1313/2006 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 2406/2004
privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 829 din 9 octombrie 2006);
8
O.M. nr. 87/52 7/411/2005 privind aprobarea modelului și a condițiilor de emiterea
certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 295 din
8 aprilie 2005);
O.M. nr. 1224/722/2005 pentru aprobarea Procedurii și condițiilor de a utorizare a
persoanelor juridice în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale
de reutilizare, reciclare și valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial
nr. 1178 din 27 decembrie 2005) modificat și completat prin Ordin nr. 985/1726/2007
(Monitorul Oficial nr. 561/15.08.2007);
O.M. nr. 816/2006 privind constituirea Comisiei de evaluare și autorizare a persoanelor
juridice în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor anuale de
reutilizare, reciclare și valorificare energetica a vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.
724 din 24 august 2006), modificat și completat prin Ordin nr. 979/2006 (Monitorul Oficial nr.
806/26.09.2006);
O.M. nr. 625/2007 privind aprobarea metodologiei pentru urmărirea realizării de către
operatorii economici a obiectivelor prevăzute la art. 15 alin. (1) și (2) din Hotărârea Guvernului
nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz
Notă:
Comisia Europe ană a sesizat în luna mai 2015 Curtea de Justiție a UE (CJUE) pentru
neîndeplinirea, de către România, a obligației de a transpune în dreptul intern actul
normativ revizuit al UE privind vehiculele scoase din uz.
"Demontarea și reciclarea vehiculelor vor deveni mai ecologice prin Directiva privind
vehiculele scoase din uz, care interzice utilizarea anumitor substanțe periculoase în vehiculele
introduse pe piață după 1 iulie 2003. Actul normativ revizuit prelungește o exceptare de la
această interdicție, și anume utilizarea plumbului în anumite componente ale vehiculelor.
Statele membre aveau obligația de a adopta actele cu putere de lege necesare pentru
asigurarea conformității cu directiva până la 22 august 2013. După ce a depășit termenul
respectiv, România a pr imit o scrisoare de punere în întârziere la 27 septembrie 2013, urmată
de un aviz motivat la 11 iulie 2014. La mai mult de un an și jumătate de la expirarea
termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislația națională, în ciuda eforturilor
depuse de România. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE în
legătură cu România", se arată în comunicatul Executivului european.
Comisia Europeană precizează că Directiva privind vehiculele scoase din uz se înscrie
într-un amplu demers de transformare a Europei într -o economie circulară în care
deșeurile sunt valorificate, reutilizate sau reciclate în mod sistematic.
Ea vizează, în special, reducerea cantității de deșeuri produse în momentul scoaterii din uz a
vehiculelor, limitarea uti lizării de substanțe periculoase (cu precădere, plumb, mercur,
9
cadmiu și crom hexavalent) în procesul de fabricație și mărirea cantității de materiale
reciclate utilizate la fabricarea vehiculelor.
Directiva stabilește, de asemenea, obiective ambițioase în materie de valorificare și de
reciclare: cel mai târziu la 1 ianuarie 2015, rata de reutilizare și valorificare ar trebui să fie,
în cazul tuturor vehiculelor scoase din uz, de cel puțin 95 % din greutatea medie a vehiculului
pe an.
Deșeuri de echipamente electrice și electronice
Directiva nr. 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice,
modificată prin Directiva 2003/108/EC
H.G. nr. 1037/2010 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (Monitorul
Ofici al nr. 0728 din 02 Noiembrie 2010);
O.M. nr. 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deșeurilor de
echipamente electrice și electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea și
sănătatea personalului din punct ele de colectare (Monitorul Oficial nr. 910 din 12 octombrie
2005);
O.M. nr. 1225 /721/2005 privind aprobarea Procedurii și criteriilor de evaluare și autorizare
a organizațiilor colective în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiecti velor
anuale de colectare, reutilizare, reciclare și valorificare a deșeurilor de echipamente electrice și
electronice (Monitorul Oficial nr. 1161 din 21 decembrie 2005), modificat și completat prin
OM nr. 910/2007 (Monitorul Oficial nr. 428 din 27 iu nie2007);
O.M. nr. 66/20 ianuarie 2006 privind constituirea Comisiei de evaluare și autorizare a
organizațiilor colective în vederea preluării responsabilității privind realizarea obiectivelor
anuale de colectare, reutilizare, reciclare și valorificare a deșeurilor de echipamente electrice și
electronice, Monitorul Oficial nr. 353 din 19 aprilie 2006 modificat și completat prin O.M. nr.
1099/2007 (ordin intern), O.M. nr. 262/2009;
O.M. nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de
evidență și raportare a datelor privind echipamentele electrice și electronice și deșeurile de
echipamente electrice și electronice (Monitorul Oficial nr. 1din 3 ianuarie 2006) modificat și
completat prin Ordinul nr. 706/2007 (Moni torul Oficial nr. 307 din 9.05.2007);
O.M. 556/435/191 din 5 iunie 2006 privind marcajul specific aplicat echipamentelor electrice
și electronice introduse pe piață după data de 31 decembrie 2006 (Monitorul Oficial nr. 608 din
13 iulie 2006).
Directiva nr. 2002/95/EC privind restricționarea utilizării anumitor substanțe periculoase în
echipamente electrice și electronice
10
H.G. nr. 992/2005 (Monitorul Oficial nr. 822 din 12 septembrie 2005) privind limitarea
utilizării anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice, modificată
prin H.G. nr. 816 din 21 iunie 2006 (Monitorul Oficial nr. 588 din 7 iulie 2006)
Deșeuri din industria dioxidului de titan
Directiva78/176/CEE privind deșeurile din industria dioxidului de titan
O.M. n r. 751 /870/2004 privind gestionarea deșeurilor din industria dioxidului de titan
(Monitorul Oficial nr. 10 din 5 ianuarie 2005)
Transportul deșeurilor
Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie
2006 privind transferurile de deseuri, cu modificările și completările ulterioare. Acest
regulament a intrat în vigoare începând cu data de 15 iulie 2007, înlocuind Regulamentul nr.
259/93/CEE pentru supravegherea și controlul transporturilor de deșeuri în, înspre și d inspre
Comunitatea Europeană
H.G. nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului
Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deșeuri –
abrogă HG nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentu lui CEE 259/93, (Monitorul Oficial nr.
255/02.08.2007 modificată și completată prin H.G. nr. 1453/2008 (Monitorul Oficial nr. 783
din 24 noiembrie 2008);
H.G. nr. 1061/10.09.2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe
teritoriul R omâniei (Monitorul Oficial nr. 672/30.09.2008);
O.M. nr. 1119/2005 privind delegarea către Agenția Națională pentru Protecția Mediului
a atribuțiilor ce revin Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor în domeniul exportului
deșeurilor periculoase și al transportului deșeurilor nepericuloase în vederea importului,
perfecționării active și a tranzitului (Monitorul Oficial nr. 1024 din 18 noiembrie 2005)
Pe lângă reglementările europene, legislația română mai cuprinde o serie de
reglementări care conțin prevederi referitoare la gestiunea deșeurilor:
Legea nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităților (Monitorul Oficial nr.
393/08.05.2006), modificată și completată prin O.U.G. nr. 92/2007 publicată în M OF nr. 671
din 01/10/2007 și Legea nr. 224/2008 publicată in M OF nr. 743 din 03/11/2008;
Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 (Monitorul Oficial 86/01.02.2002) privind
gospodărirea localităților urbane și rurale aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
515/2002 (Monitorul Oficial 578/05.08.2002);
Ordin nr. 536/1997 (Monitorul Oficial 140/03.07.1997) al Ministrului Sănătății, pentru
aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației;
11
Ordin nr. 219/2002 (Monitorul Ofici al 386/06.06.2002) al Ministrului Sănătății și Familiei
pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile
medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile
rezultate d in activitățile medicale;
Hotărârea de Guvern nr. 170/2004 (Monitorul Oficial 160/24.02.2004) privind gestionarea
anvelopelor uzate
1.2. Principii ce stau la baza activității de gestionare a deșeurilor
Sunt enunțate în cadrul Strategiei Naționale de Gest ionare a Deșeurilor și a legislației
comunitare.
Principiul Protecției Resurselor Primare – necesitatea de minimizare și eficientizare
a utilizării resurselor primare, accentul fiind pus pe utilizarea materiilor prime secundare;
Principiul Prevenirii – este elaborată o ierarhie a deșeurilor ce se aplică în ordinea
priorităților conform cadrului legislativ și a politicii în materie de prevenire și gestionare a
deșeurilor.
Ordinea de prioritizare a deșeurilor:
1. Prevenire;
2. Reutilizare;
3. Reciclare;
4. Alte operațiuni de valorificare;
5. Eli minare în condiții de siguranță.
Principiul Substituției – necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii
prime nepericuloase, rezultând o cantitate mai mică de deșeuri periculoase.
Principiul Subsidia rității – acordarea competențelor în domeniul gestionării deșeurilor
este luat astfel încât deciziile să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa
generatoare de deșeuri.
Principiul Proximității –stabilește că deșeurile trebuie manipulate, transportate, tratate
și eliminate cât mai aproape de sursa generatoare.
Principiul Măsurilor Preliminare –aspectele principale ce stau la baza activitățiilor
economice generatoare de deșeuri:
• Îmbunătățirea continuă a tehnologiilor utilizate în producție,
• Respectarea normelor legislative în privința protecției mediului,
• Alegerea și aplicarea de măsuri fezabile din punct de vedere economic.
12
1.3. Obiectivele activității de gestionare a deșeurilor
A) Prevenirea sau reducerea producerii de d eșeuri sau reducerea gradului de
periculozitate al acestora prin utilizarea de:
1. Tehnologii ecologice ce utilizează un consum redus de materii prime;
2. Procese și proceduri de fabricare, utilizare sau eliminare ce nu au sau au un impact
3. Tehnologii a decvate pentru eliminarea finală a substanțelor periculoase din deșeurile
destinate revalorificării;
B) Reutilizarea deșeurilor prin procese de reciclare, de recuperare sau alte procese din
care rezultă materii prime secundare sau ca sursă de energie.
2. DEȘEURILE ȘI GESTIONAREA ACESTORA
Economia Uniunii Europene “utilizează în fiecare an 16 tone de materiale pe cap de
locuitor, din care 6 tone devin deșeuri, jumătate dintre acestea mergând la groapa de gunoi. În
cazul în care aceste deșeuri nu pot fi evitate, Comisia Europeană îi îndeamnă pe cei implicați
să le reutilizeze, să le recicleze și să le recupereze pe cele care pot fi o resursă valoroasă.
Impozitarea activităților de depozitare și introducerea unor sisteme de plată în funcție de
deșeurile generate ( pay as you throw ) pot contribui la realizarea acestui obiectiv. Unele state
membre au reușit să obțină rate de reciclare de peste 80 % și, teoretic, au eliminat depozitele de
deșeuri”2.
Doar în ceea ce privește deșeurile menajere, fiecare perso ană din Europa produce, în
prezent, în medie, o jumătate de tonă din astfel de deșeuri. Doar 40% din acestea sunt refolosite
sau reciclate și în anumite țări mai mult de 80% merg la depozite de deșeuri
Transformarea deșeurilor în resurse este un element ch eie pentru economia circulară.
Obiectivele și țintele stabilite în legislația europeană au fost factori importanți pentru
îmbunătățirea gestionării deșeurilor, stimularea inovării în domeniul reciclării, limitarea
utilizării depozitelor, și crearea stimul entelor pentru schimbarea comportamentului
consumatorilor. Dacă s -ar refabrica, reutiliza și recicla, și dacă deșeurile unei industrii ar deveni
2 Environmental Data Centre on Waste , Eurostat , traducerea autorului
13
materialul prim al alteia, am putea trece la o economie circulară unde deșeurile sunt eliminate
și resursele su nt utilizate în mod eficient și durabil.
2.1. Noțiunea de deșeu
Căutând o definiție a deșeului pe Internet în 0,30 de secunde am primit 2.380 rezultate.
Dintre aceste am reținut pe cele în conformitate cu reglementările din diferite grupuri
de țări și anume:
1. Deșeu înseamnă “orice substanță sau obiect pe care deținătorul le aruncă sau
intenționează sau este obligat să se debaraseze ". (Directiva 2008/98 / CE Articolul 3 (1)).
2. Potrivit Legii 211/2011, deșeul are următoarea semnificație: “ deșeu – orice substanță
sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația să îl arunce ”
3. Deșeurile sunt materiale, altele decât cele radioactive, menite a fi eliminate. ( OECD3
1994 )
4. Deșeurile sunt substanțe sau obiecte,care sunt sau se intenționează,sau este necesar
să fie aruncate datorită prevederilor legii naționale. ( UNEP4 1989)
2.2. Clasificarea deșeurilor
Legislația în vigoare prevede următoarea clasificare a deșeurilor după proveniența lor5:
A. Deșeuri municipale și asimilabile – deșeuri provenite din mediul rural sau urban cu
următoarele subgrupe:
A1 – Deșeuri menajere cu proveniența din activitatea casnică, centre comerciale,
restaurante, hoteluri etc
A2 – Deșeuri stradale, provenite datorită fluxurilor stradale (hârtii, cartoane, pungi,
frunze, praf)
A3 – Deșeuri provenite din construcții sau demolări -rezultate din activitatea de
construcții, de modernizări și din întreținerea străzilor.
A4 – Nămol orășenesc, prov enit de la stațiile de tratare a apelor uzate și menajere
B. Deșeuri medicale -provenite din spitale, policlinici , maternități, dispensare sau
cabinet medicale.
C. Deșeuri de productie – provenite din procese tehnologice industrial sau agricole
C1 Deșeuri industriale stocabile, cu următoarele subgrupe:
3 OECD – Organisation for Economic Co-operation and Development
4 UNEP – United Nation Environment Programme
5 Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în 2014, Monitorul Oficial, nr. 220 din 28
martie 2014
14
Clasa 1 Deșeuri industriale periculoase, dar netoxice, (azbest)
Clasa 2 Deșeuri industriale nepericuloase și netoxice.
Clasa 3 Deșeuri inerte (material de construcții)
Clasa 4 Deșeuri toxice, (medicale, radioa ctive).
Clasa 5 Deșeuri industriale produse în cantități foarte mari, (cenușile produse de
termocentralele care funcționează pe baza de cărbuni.)
C2 Deșeuri agro-zootehnice, cu proveniență din agricultură (în special zootehnice)
C3 Deșeuri speciale, categorie în care intră explozibilii și substanțele radioactive.
O clasificare a deșeurilor este prezentată și în Ordonanța de Urgență a Guvernului
78/2000 privind regimul deșeurilor , modificată și aprobată prin Legea 426/2001 care face
referire la următoarele tipuri de deșeuri solide și lichide:
• deșeuri municipale (men ajere și asimilabile din comerț, instituții și servicii);
• nămoluri de la stațiile de epurare a apelor uzate orășenești;
• deșeuri din construcții si demolări;
• deșeuri de producție nepericuloase și periculoase.
Sunt exceptate de la prevederile ei următoarele tipuri de deșeuri:
• deșeuri radioactive;
• roci ș i deponii de sol, precum și depozite de resurse minerale rezultate de la
foraje, din prospecțiuni geologice și operațiuni de exploatare subterană a bogățiilor subsolului
(inclusiv din cariere de suprafață);
• carcasele de animale și dejecțiile animaliere;
• efluenții gazoși emiși în atmosferă;
• apele uzate;
• deșeurile de explozibili expirați.
Deșeuri controlate
• Legislația privind gestionarea deșeurilor definește diferitele tipuri de deșeuri în
funcție de proces sau premisele în care se produc.
• Controlul deșe urilor include cele: clinice, domestice, comerciale și deșeurile
industriale.
Deșeurile menajere sau domestice, fără a include deșeurile comerciale, sunt colectate
de municipalități. Ele includ:
• Ziarele;
• Sticlele;
• Deșeurile de gradină;
15
• Deșeurile preluate de centrele de reciclare deșeuri;
• Pubelele cu gunoi.
Aceste deșeuri sunt parte a Deșeurilor Solide Municipale.
Deșeurile industriale
– Deșeurile industriale sunt deșeurile care provin de la uzine sau proce se industriale și
includ:
• Deșeuri de laborator;
• Deșeuri din construcții si demolări de clădiri;
• Uleiuri uzate, solvenți sau deșeuri de metale;
• Deșeuri medicale;
• Deșeurile industriale nu incl ud deșeurile miniere și agricole acestea având
legislația specific ă.
Deșeurile comerciale
Deșeurile comerciale includ deșeuri pentru:
• comerț;
• afaceri;
• sport;
• recreere ;
• distracții.
Deșeurile comerciale nu le incl ud pe cele domestice și industriale.
Aceste deșeuri sunt controlate prin legislație, inclusiv stocarea, transportul, manipularea
și depozitarea.
Alte tipuri de deș euri precum cele din agricultură , minerit, deșeuri radioactive,
trebuie să respecte prevederile legale speciale .
Deșeurile medicale (acestea incl ud și deșeurile farmaceutice).
În cadrul g rupei de deșeuri controlate se poate face clasificarea deșeurilor în:
periculoase; nepericuloase; inerte. , în funcție de efectele deșeurilor asupra sănătății populației
și mediului.
Deșeurile periculoase sunt tipurile de deșeuri cu proprietăți periculoase (ex: toxice,
cancerigene) pentru sănătatea populației și a mediului.
Transportul și depozitarea deșeurilor periculoase sunt foarte bine reglementate prin
16
Directivele UE6.
Deșeurile nepericuloase sunt ac ele deșeuri controlate care nu pot fi încadrate ca și
periculoase.
Deșeurile inerte sunt acele deșeuri care nu își modifică caracteristicile fizico -chimice
pe o durată lungă de timp.
Deșeurile necontrolate sunt cele din:
• Agricultură;
• Miniere.
2.3. Cata logul European al Deșeurilor (European Waste Catalogue – EWC 7)
Catalogul european al deșeurilor cuprinde 20 de categorii de deșeuri clasificate în
funcție de sursă de generare a deșeului;
Fiecare capitol este identificat printr -un număr format din două cifre ; de exemplu 07-
deșeuri din procese chimice organice.
Pașii prevăzuți de catalogul European al deșeurilor în identificarea deșeurilor:
Pasul 1: Identificarea sursei de deșeuri.
• identificarea sursei din procesul generator de deșeuri si încadrarea ei în unul din
capitolele de la 1 la 20 și selectarea codului de șase numere cel mai apropiat;
• separat se face identificarea și codificarea deșeurilor de ambalaje.
Pasul 2: Identificarea deșeului
• Dacă nu se găsește un cod adecvat în capitolele 0 1-12 și 17 -20, atunci trebuie să
se verifice și capitolele 13 -15 pentru identificarea tipului de deșeu.
Pasul 3: Deșeul nu este specificat în listă
6 Directiva nr. 91/689/EEC privind deșeurile periculoase, î nlocuie ște Directiva78/319/CEE
privind deșeurile toxice și periculoase, modificată prin Directiva Consiliului 94/31/CE .
7 În 18 decembrie 2014 a apărut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Decizia de modificare
a Deciziei 2000/532/CE, respectiv modificarea așa numitului “Catalog European al Deșeurilor”
sau Lista EWC. Acest act normativ intră în vigoare la data de 15 iunie 2015 și apare ca urmare
a modifică rilor aduse de Directiva cadru a deșeurilor, Directiva 2008/98/CE, ca re definește în
anexa III, cu exactitate, proprietăț ile din cauza cărora deșeurile sunt periculoase. Prin urmare,
art. 8 al HG 8 56/2002 (care transpune Decizia 2000/252/CE) și respectiv art. 2 -3 din Decizia
2000/352/CE devin redundante.
17
– Dacă nu se găsește un cod corespunzător pentru deșeu în capitolele 13 -15, se folosește
un cod de șase nume re din capitolul 16 pentru identificarea lui.
Pasul 4: Deșeul nu este specificat în capitol
– Numai dacă nu se găsește codul corespunzător de șase cifre în capitolul 16 atunci se
va utiliza codul “99” de la sfârșitul capitolelor 01 -12 și 17 -20 cel mai apro piat.
Pasul 5: Clasificarea deșeurilor periculoase
În Cata logul European al deșeurilor sunt incluse trei tipuri:
1. “absolut” periculoase;
2. “în oglindă” periculoase;
3. ne periculoase.
Categoria "absolut” periculoase
➢ sunt marcate în Catalogul european al Deșeurilor cu asterix (*), dar fără referințe
specifice sau generale despre substanțele periculoase;
➢ ele sunt automat considerate periculoase;
➢ nu este nicio cerință privind evaluarea compoziției acestor deșeuri prin care să
fie determinat dacă ele sunt sau nu periculoase;
➢ Comisia Europeană a determinat că aceste deșeuri posedă una sau mai
proprietăți marcate cu H1 până la H14;
➢ ex: 13 07 01* benzină și motorină.
Categoria “în oglindă” periculoase
• unele deșeuri au potențial de a fi sau nu periculoase, aceasta depinzând de
substanțele periculoase pe care le conțin;
• prevederi generale pentru substanțele periculoase de exemplu:
– 07 01 11* nămolul de la tratarea apelor uzate conținând substanțe periculoase și
constituenții lui nepericuloși;
– 07 01 12 nămolul de la tratarea apelor uzate altul decât cel menționat la 07 01 11*
Prevederi specifice deșeurilor periculoase de ex:
– 16 01 11* plăcuțe de frână conținând azbest și constituenții lor nepericuloși;
– 16 01 12 plăcuțe de frână altele decât cele menționate la 16 01 11*
În ambele cazuri trebuie realizată evaluarea deșeului pentru a determina dacă el se
încadrează în categoria deșeurilor periculoase sau nepericuloase.
Recomandare:
Pentru a identifica ușor categoria deșeului în Catalogul Europea n al deșeurilor este utilă
introducerea unui cod al culorilor de exemplu:
o Culoarea roșie pentru deșeurile periculoase (ex: 13 07 01* benzină și motorină)
18
o Culoarea albastră pentru deșeurile “în oglindă” ( ex: 07 01 11* nămolul de la
tratarea apelor uzate con ținând substanțe periculoase și constituenții lui nepericuloși;)
o Necolorate deșeurile periculoase (ex: 07 01 12 nămolul de la tratarea apelor
uzate altul decât cel menționat la 07 01 11*)
2.4. Modificări privind regimul deșeurilor ale Directivei 2008/98/CE transpusă în
legislația românească prin Legea 211/ 2011 privind regimul deșeurilor
Legea 211/2011 a adus o serie modificări legislative care trebuie luate în considerare de
producătorii și deținătorii de deșeuri persoane juridice, astfel:
– Uniunea Europeană pentru prima dată stabilește obiective generale pentru reciclare,
incluzând deșeurile menajere (reciclare 50% până la 2020) și pentru deșeuri din construcții și
demolări nepericuloase (70% până în 2020);
– Stabilirea, printr -o directivă a UE a “ierarhizării deșeurilor”: prevenire, reutilizare,
reciclare, recuperare și eliminare;
– Includerea ca și gândire a “ciclului de viață a produsului” atunci când se au în vedere
soluțiile de gestionare a deșeurilor;
– Introducerea definiției “s ubproduse rezultate” care permite ca unele materiale care în
prezent sunt definite ca deșeuri să devină și non -deșeuri și de a fi eliminate din regulamentul
pentru deșeuri, precum și definirea unor cerințe minime pentru definirea deșeului prin criterii
(care permit fostului deșeu să devină un produs sau materie primă secundară);
– Clarificarea definiției “reciclării” pentru a exclude recuperare de energie și retratarea
combustibililor sau materialelor de umplutură;
– Cerințe pentru colectarea separată a materia lelor reciclabile;
– Stabilirea pentru prima dată a unor obiective pentru prevenirea generării deșeurilor
(deși nu au fost stabilite obiective pentru firme) pentru a include producția internă de deșeuri în
programele de prevenire8, pentru a fi articulate c u caracterul obligatoriu al planurilor de
gestionare a deșeurilor;
– Un obiectiv pe termen lung pentru a se stabili prevenirea generării deșeurilor și
obiectivele de decuplare pentru 2020, dar numai dacă se consideră necesar;
– Reclasificare a incineratoarelo r de deșeuri ca facilități de recuperare a energiei, cu
condiția ca ele să îndeplinească anumite standarde de eficiență;
8 până la sfârșitul anului 2013
19
– Posibilitatea ca statele membre să pună în aplicare măsuri mai stricte în ceea ce
privește răspunderea producătorului, dacă acestea dor esc, luând în considerare prevederile
legislative la fluxul deșeurilor și cele specifice produsului (cum ar fi: DEEE, baterii etc .).
Prevenirea generării de deșeuri
Pentru prima dată într -o directivă se vorbește în mod legal de prevenirea generării de
deșeuri, alături de planurile obligatorii de gestionare a deșeurilor (art.37 și art.42).
Acest lucru este benefic și schimbă în ierarhizarea deșeurilor, acum stabilită pe o
bază juridică, prevenirea ca și primă măsură (art.4).
De asemenea, pentru prima dată, C omisia a stabilit o definiție clară pentru
prevenirea9 generării deșeurilor
Pentru a sprijini activitățile de prevenire și punerea în aplicare a programelor de
prevenire a generării deșeurilor, Comisia a propus un calendar pentru evaluarea potențialului
de prevenire a generării deșeurilor (art.9)10:
“(a) până la sfârșitul anului 2001, un raport interimar referitor la evoluția generării de
deșeuri și la domeniul de aplicare al prevenirii generării deșeurilor, inclusiv definirea unei
politici de proiectare ecologică a produselor, care să abordeze atât generarea deșeurilor, cât și
prezența substanțelor periculoase în deșeuri pentru a promova tehnologiile axate asupra
produselor durabile, reutilizabile și reciclabile;
(b) până la sfârșitul anului 2011, elaborarea unui plan de acțiune pentru adoptarea unor
măsuri de sprijin suplimentare la nivel european, în special a unor măsuri de modificare a
modelelor de consum actuale;
(c) până la sfârșitul anului 2014, stabilirea obiectivelor pentru 2020 în m aterie de
prevenire a generării de deșeuri și de decuplare, care să se bazeze pe cele mai bune practici în
vigoare, inclusiv, dacă este cazul, o reexaminare a indicatorilor”. Exemple de indicatori pentru
prevenirea generării deșeurilor:
– Indicatori pentru o biective (anul de referință): % din populație care participă la
implementarea principiului prevenirii
– Indicatori pentru mijloacele de implementare:
– Mijloace tehnice și educaționale; nr. de containere, numărul locuințelor care
compostează; numărul facilitat orilor instruiți;
9 prevenire – măsurile luate î nainte ca o substan ță, un material sau un produs s ă devin ă deșeu,
care reduc: a) cantitatea de de șeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei
de via ță a acestora; b) impactul negativ al de șeurilor generate asupra mediului și sănătății
popula ției; sau c) conț inutul de substan țe nocive al materialelor și produselor;
10 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 22.11.2008 , L 312/12 RO
20
– Mijloace financiare: subvenții pentru acțiune, buget
– Indicatori pentru rezultate: cantitatea de deșeuri; numărul de sesiuni de instruire;
modificări comportamentale.
2.5. Ierarhia deșeurilor
Aplicarea ierarhiei deșeurilor are ca scop încu rajarea acțiunii în materie de prevenire
a generării și gestionării eficiente și eficace a deșeurilor , astfel încât să se reducă efectele
negative ale acestora asupra mediului.
Ierarhia deșeurilor se aplică în funcție de ordinea priorităților în cadrul legislației și al
politicii în materie de prevenire a generării si de gestionare a deșeurilor, după cum urmează:
prevenirea;
pregatirea pentru reutilizare;
O opțiune ecologică de gestionare a deșeurilor
Recunoașterea reutilizării ca o prioritate juridică în ierarhia deșeurilor est e o mișcare
pozitivă, care dist inge beneficiile pentru mediu datorate reutilizării în comparație cu cele ale
reciclării și alte operațiuni de recuperare.
Activitățile de reutilizare cuprind activități de prevenire (reutilizarea de produse) care
corespund cu primul pas al ierarhizării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare (refolosirea
deșeurilor prin: activități de sortare, curățare, repar are și renovare) care corespund celui de -al
doilea pas în ierarhizarea deșeurilor.
Centre de reutilizare și reparații există deja în mai mult de 10 state membre ale UE.
Rețelele de reparare organizate și centrele pentru reutilizare sunt recomandabile ca p arte
din orice plan de prevenire a deșeurilor, și ar trebui să constituie o parte integrantă a sistemelor
la nivel local, regional sau naț ional de gestionare a deșeurilor.
reciclarea;
În legislație se clarifică definiția de reciclare, în special pentru a exclude recuperare de
energie și retratarea combustibililor sau pentru operațiunile de backfilling11.
Colectarea separată de material pentru reciclare este cerința obligatorie de colectare
separată a deșeurilor.
Statele membre iau măsuri pentru a promova calitatea în reciclare și, în acest scop,
instituie colectarea separată de deșeuri în cazul în care din punct de vedere tehnic, ecologic și
economic este posibil și oportun să se respecte cerințele de standarde de calitate pent ru toate
11 backfilling = operațiune de valorificare în cadrul căreia se folosesc deșeuri adecvate fie în
scopuri de refacere în zonele în care s -au efectuat excavări, fie în scopuri de amenajare a
teritoriului și în cadrul căreia deșeurile înlocuiesc materiale care nu sunt deșeuri.
21
sectoarele relevante de reciclare; până în 2020 trebuie asigurată colectarea separată12 cel
puțin pentru: hârtie, metal, plastic și sticlă.
Reciclarea trebuie să fie eficientă deoarece calitatea reciclabilelor afectează cererea,
prețul și fiabilit atea piețelor.
Materiale separate colectate13 de la gospodării și cele stradale vor fi mai puțin
contaminate decât cele sortate de stații; materiale mai curate sunt, în general, mai valoroase
pentru reprocesare și o proporție mai mare de acestea pot fi re ciclate.
alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică14;
Alte operațiuni de valorificare care pot fi descrise astfel:
Operațiuni de valorificare prin: verificare, curățare sau reparare, prin care produsele sau
componente de produse care au devenit deșeuri sunt pregătite astfel încât pot fi refolosite fără
orice altă pre -procesare.
eliminarea.
În textul legii, eliminarea este definită ca ”orice operațiune care nu este o operațiune de
valorificare, chiar și în cazul în care una dintre consecințele secundare ale acesteia ar fi
recuperarea de substanțe sau de energie”.
Operatorii economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului pentru
activitatea de eliminare a deșeurilor au următoarele obligații:
a) să asigure el iminarea în totalitate a deșeurilor care le sunt încredințate ;
b) să folosească cele mai bune tehnici disponibile și care nu implică costuri excesive
pentru eliminarea deșeurilor;
c) să amplaseze și să amenajeze instalația de eliminare a deșeurilor într -un spațiu și în
condiții stabilite de autoritățile teritoriale pentru protecția mediului competente;
d) să introducă în instalația de eliminare numai deșeurile menționate în autorizația emisă
de autoritățile competente și să respecte tehnologia de eliminar e aprobată de acestea.
Tot în lege este specificat și faptul că abandonarea deșeurilor și totodată eliminarea
deșeurilor în afara spațiilor autorizate în acest scop sunt interzise.
12 colect are separat ă – colectarea î n cadrul c ăreia un flux de de șeuri este p ăstrat separat in
funcție de tipul și natura de șeurilor, cu scopul de a facilita tratarea specific ă a acestora
13 colectare – strângerea de șeurilor, inclusiv sortarea și stocarea preliminar ă a deșeurilor î n
vederea transport ării la o instala ție de tratare.
14 Recuperarea energiei conținute de deșeuri poate duce la beneficii semnificative de mediu, în
special pentru materialele care au o putere calorică mare. De exemplu, comparativ cu operația
de depozitare, o tonă de deșeuri de lemn incinerate aduc estimativ o economie de emisii de gaze
cu efect de seră de 0,5 -3 tone CO2echivalent/tonă de deșeu dacă acesta este incinerat. (WRAP,
2007) WRAP (2007 ) International Review of Life Cycle A ssessments. WRAP, Banbury, UK.
22
Trebuie menționat faptul că pentru anumite fluxuri de deșeuri specifice, aplicarea
ierarhiei deșeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viață
privind efectele globale ale generării și gestionării acestor deșeuri.
Evalua rea ciclului de viață (ECV)
Sunt puține speranțe ca statele membre și municipalitățile responsabile cu
implementarea planurilor de management a deșeurilor să utilizeze evaluarea ciclului de viață
pentru a stabili cele mai bune opțiuni disponibile pentru di ferite fluxuri de deșeuri și de resurse
Evaluarea ciclului de viață (ECV) este, în esență, o metodă de a considera întregul
impact de mediu cauzat de utilizarea de energie și resurse pentru realizarea unui produs.
Evaluarea ciclului de viață poate fi un mo d extrem de eficient de a lega multe aspecte
ale impactului asupra mediului de utilizarea materialelor.
Modul cel mai convențional apropiat de o evaluare a ciclului de viață este urmărirea
unui material sau produs pe durata sa de viață. Prin urmare, luarea în considerare a impactului
de mediu produs de procesul de extracție, și apoi de producție și de fabricație, utilizarea
produsului și în cele din urmă sfârșitul de viață al produsului
Aspectele, cum ar fi utilizarea energiei, problemele economice și legis lative apar pe
întreaga durată a ciclului de viață.
Având în vedere analiza ciclului de viață al unui produs, inclusiv a etapei în care acesta
devine deșeu, responsabilitatea privind impactul acestuia (inclusiv cel de mediu), deci și al
stadiului de deșeu, trebuie să fie asumată și preluată de operatorii economici care îl produc și îl
introduc pe piață15.
Această abordare este importantă din perspectiva pe care un producător poate să o aibă
asupra
bunului, încă din etapa de proiectare, și din perspe ctiva măsurii în care poate să
influențeze proiectarea, ținând cont de toate etapele pe ciclul de viață al produsului, inclusiv
etapa în care acest bun devine deșeu.
Astfel, prin introducerea responsabilității producătorului se introduce un nou instrument
prin care sunt susținute proiectarea și producerea de bunuri care iau în considerare utilizarea
eficientă a resurselor pe parcursul întregului lor ciclu de viață, inclusiv propria lor reparare,
reutilizare, dezasamblare, reciclare sau valorificare.
Trebu ie precizat că acest instrument poate însemna atât răspunderea financiară, cât și
răspunderea organizatorică a producătorilor de bunuri, integrală sau parțială, în funcție de
specificitatea fluxului de deșeuri.
15 a se vedea și subcapitolul 2.7.2.
23
Pentru realizarea unui grad cât mai ridicat de colectare, reciclare și valorificare trebuie
implementate mecanisme care să faciliteze colaborarea între operatorii economici responsabili
pentru realizarea obiectivelor de reciclare și valorificare a deșeurilor, distribuitori, reprezentanți
din retail, sectoarele de reciclare și colectare, în vederea implementării unor sisteme voluntare
de returnare, complementare sistemelor create la nivelul autorităților administrației publice
locale care să conducă la reciclarea unor cantități cât mai ridicate de deș euri generate de
populație. Se va acorda o atenție deosebită pentru ca aceste sisteme complementare să evite
orice denaturare a mediului concurențial, să nu aibă efecte negative asupra sistemelor integrate
de gestionare a deșeurilor, să nu implice costuri excesive și să fie ușor accesibile populației,
asigurând, în același timp, respectarea principiilor protecției consumatorului.
La nivel legislativ, pentru anumite fluxuri de deșeuri s -a creat cadrul de preluare a
responsabilității producătorului, și anume pentru: ambalaje și deșeuri de ambalaje, echipamente
electrice și electronice, vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii și acumulatori portabili,
anvelope uzate.
2.6. Gestionarea deșeurilor
Gestionarea deșeurilor cuprinde toate activitățile de colectare, transport, tratare,
valorificare și eliminare a deșeurilor. Responsabilitatea pentru activitățile de gestionare a
deșeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăte ște” sau
după caz, producătorilor în co nformitate cu principiul “responsabilitatea produc ătorului”.
(Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor16).
2.6.1. Documentele din domeniul gestionării deșeurilor
❖ La nivel european
Dintre documentele strategice la nivel european cu impact asupra pol iticilor de
gestionare a deșeurilor trebuie amintite:
a) Strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor – stabilește linii
directoare privind reducerea impactului negativ asupra mediului datorat deșeurilor, de la
generare la eliminarea finală .
Astfel, principalele obiective ale acestei strategii sunt reprezentate de:
• prevenirea generării deșeurilor;
• îndreptarea către o societate europeană a reciclării;
16 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilo r 2014 -2020
24
• utilizarea "analizei ciclului de viață" ca instrument în realizarea politicii din
domeniul gestionării deșeurilor;
• îmbunătățirea bazei de cunoștințe la nivelul tuturor celor care au responsabilități;
• îmbunătățirea cadrului legal general, prin simplificar ea și modernizarea legislației
existente.
b) Strategia de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene – are ca obiectiv general
îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare, prin crearea unor
comunități sustenabile, capabile s ă gestioneze și să folosească resursele în mod eficient și să
valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei, în vederea asigurării
prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale.
c) Al 6-lea Program de acțiune pentru mediu al C omunității Europene 2002 –
2012 – promovează integrarea cerințelor de mediu în toate politicile și acțiunile și reprezintă
componenta de mediu a Strategiei de dezvoltare durabilă. Asta face legătura între protecția
mediului și obiectivele UE de creștere econ omică, competitivitate și ocupare a forței de muncă.
Planul identifică 4 arii prioritare pentru politicile de mediu ale UE: schimbări climatice, natură
și biodiversitate, mediu și sănătate, resurse naturale și deșeuri.
d) Proiectul celui de -al șaptelea Progr am comunitar de acțiune pentru mediu .
e) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social și Comitetul Regiunilor. Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct
de vedere energetic.
f) Strategia tematică privind ut ilizarea durabilă a resurselor naturale – pentru
atingerea obiectivului său principal, adică reducerea impactului negativ asupra mediului generat
de utilizarea resurselor naturale în economiile dezvoltate, aceasta prevede următoarele acțiuni:
❖ îmbunătățire a cunoștințelor despre utilizarea resurselor la nivel european și despre
impactul asupra mediului;
❖ dezvoltarea de instrumente pentru monitorizarea progresului în acest domeniu în
UE, în statele membre și în sectoarele economice;
❖ creșterea aplicării Strat egiei în sectoarele economice și în statele membre, precum
și încurajarea elaborării de planuri și programe în acest sens;
❖ creșterea conștientizării factorilor interesați și a cetățenilor cu privire la impactul
negativ al utilizării resurselor.
❖ La nivel național
Tratatul de aderare la UE reflectă condițiile aderării României la UE și reprezintă
rezultatul integral al procesului de negociere a celor 31 de capitole.
25
Prin "Documentul de poziție al României – capitolul 22 – „Protecția mediului
înconjurător” România s -a obligat să implementeze acquis -ul comunitar privind acest capitol
până la data aderării (1 ianuarie 2007), cu următoarele derogări, dintre care le menționăm pe
cele referitoare la managementul deșeurilor:
➢ Directiva 94/62/EC privind ambalajele și deșeur ile de ambalaje, pentru care s -a solicitat
și obținut perioadă de tranziție, până în anul 2013, transpusă în legislația națională prin
Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de
ambalaje, cu modificările și complet ările ulterioare;
➢ Directiva 99/31/EC privind depozitarea deșeurilor, pentru care s -a solicitat și obținut o
perioadă de tranziție până în anul 2017, transpusă în legislația națională prin Hotărârea
Guvernului nr. 349/2005privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările
ulterioare;
➢ Directiva Consiliului 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor, pentru care s -a
solicitat și obținut o perioadă de tranziție până în anul 2009, transpusă în legislația
națională prin Hotărârea Guvernului nr. 128/ 2002 privind incinerarea deșeurilor, cu
modificările și completările ulterioare;
➢ Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și
electronice (DEEE), pentru care s -a solicitat și obținut o perioadă de tranziție până în
anul 2 008, transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010
privind deșeurile de echipamente electrice și electronice;
➢ Regulamentul nr. 259/93 privind importul, exportul și tranzitul de deșeuri, până la
sfârșitul anului 2015.
Trebuie s ubliniat că problematica gestionării deșeurilor are un impact asupra multor din
direcțiile strategice, respectiv:
• corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor
investiționale, cu capacitatea de susținere a capitalului natural;
• folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic și
ecologic, în deciziile investiționale din fonduri publice; introducerea fermă a
criteriilor de ecoeficiență în toate activitățile de producție sau servicii;
• anticiparea efect elor schimbărilor climatice și elaborarea atât a unor soluții de
adaptare pe termen lung, cât și a unor planuri de măsuri de contingență
intersectoriale, cuprinzând portofolii de soluții alternative pentru situații de criză
generate de fenomene naturale sa u antropice.
26
În cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă este vizată atingerea
următoarelor obiective strategice17: Orizont 2013 : Încorporarea organică a principiilor și
practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și politicilo r publice ale României ca
stat membru al Uniunii Europene.
➢ Orizont 2020 : Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii
indicatori ai dezvoltării durabile.
➢ Orizont 2030 : Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu di n acel an al
statelor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile
De asemenea, în cadrul strategiei sunt prezentate următoarele obiective care privesc
gestionarea deșeurilor:
• până în anul 2013 – se va reduce până la 2,4 milioane tone cantitatea anuală a
deșeurilor biodegradabile depozitate, reprezentând 50% din totalul produs în anul
1995;
• până în anul 2013 – se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din
deșeurile de ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de
60% pentru hârtie/carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50%
pentru metale și 15% pentru lemn;
• până în 2015 – reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de
județe;
• până în anul 2015 – crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deșeurilor18 la
nivel regional/județean; închiderea a 1.500 depozite mici situate în zone rurale și
a 150 depozite vechi în zonele urbane; realizarea a 5 proiecte -pilot pentru
reabilitarea siturilor contaminate istoric; asigurarea unor servicii îmbunătățite de
salubri tate și management al deșeurilor pentru un număr de 8 milioane locuitori.
Programul operațional sectorial de mediu (POS Mediu) – acest program este strâns
corelat cu obiectivele naționale strategice prevăzute în PND elaborat pentru perioada 2007 –
2013 și C adrul național strategic de referință (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile
și obiectivele urmărite la nivelul UE. În cadrul acestui program, Axa prioritară 2 "Dezvoltarea
sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea situril or poluate istoric" sprijină
17 Strategia Na țională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013 -2020 -2030
18 Sistem de Management Integrat al Deșeurilor este un sistem care cuprinde toate activitățile
de management al deșeurilor (segregare la sursă, colectare, transport, transfer, sortare și
reciclare, compostare, tratare mecano -biologică și depozitare într -un sistem unic), cu scopul de
a se atinge anumite ținte prestabilite.
27
investițiile care vor asigura dezvoltarea acestor sisteme și extinderea infrastructurii de
management al deșeurilor.
Operațiunile care se derulează în cadrul domeniului major de intervenție 2.1 finanțează
următoarele activităț i indicative: achiziționarea și instalarea sistemelor de colectare separată,
construcția facilităților de sortare, compostare și reciclare, achiziționarea vehiculelor de
transport al deșeurilor, închiderea depozitelor neconforme, construcția stațiilor de t ransfer și a
facilităților de eliminare a deșeurilor municipale, construirea unor facilități adecvate pentru
deșeuri periculoase, dar și asistență tehnică pentru pregătire de proiecte, management,
supervizare și publicitate.
Alte documentele programatice din domeniul gestionării deșeurilor sunt și:
• Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor (SNGD);
• Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD);
• Planurilor Regionale de Gestionare a Deșeurilor (PRGD);
• Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD).
Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor și Planul Național de Gestionare a
Deșeurilor constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a
politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor, fiind apro bate prin HG nr.
870/201319.
Prima Strategie Națională de Gestionare a Deșeurilor a fost aprobată în anul 2004 pentru
perioada 2003 -2013, cu 3 ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE). Acest
document a fost realizat în conformitate cu obi ectivele politicii naționale de protecție a mediului
și de dezvoltare durabilă de la acea dată și a stat la baza elaborării PNGD, ambele documente
fiind aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/9 septembrie 2004.
Planului Național de Gestionare a Deșe urilor a fost elaborat pe baza Strategiei
Naționale de Gestiune a Deșeurilor și a datelor referitoare la deșeuri, precum și a necesităților
identificate în planurile județene de gestionare a deșeurilor elaborate de autoritățile teritoriale
de protecția med iului.
Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor
Planurile regionale de gestionare a deșeurilor au fost elaborate de fiecare Agenție
Regională pentru Protecția Mediului în colaborare cu reprezentanții autorităților de mediu de la
nivel local și al aut orităților administrației publice locale și județene, aceste planuri fiind
19 Hotărâre nr. 870 din 06/11/2013 privind aprobarea Strategiei Naționale de Gestionare a
deșeurilor 2014 – 2020, Monitorul Oficial nr. 750 din 04/12/2 013. A intrat în vigoare la 1
ianuarie 2014
28
aprobate prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor și ministrului integrării
europene nr. 1364/1499/2006.
Planurile regionale de gestionare a deșeurilor se revizuiesc o dată la 5 ani sau ori de câte
ori e necesar pe baza raportului de monitorizare anual și a Metodologiei de elaborare a
planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor, aprobată prin Ordinul ministrului
mediului și gospodăririi apelo r nr. 951/ 06.06.2007.
Scopul planurilor regionale de gestionare a deșeurilor este:
• crearea cadrului necesar atingerii obiectivelor de gestionare a deșeurilor;
• condiție necesară pentru asigurarea sprijinului financiar al UE
Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor
Prin aceste planuri județene se pot identifica punctele sensibile ale sistemului de
gestionare a deșeurilor dintr -un județ, găsirea și propunerea a unor căi optime de îmbunătățire
a acestuia. Mai exact, prin acest plan se urmărește evidențierea tipurilor, cantităților și
distribuției a deșeurilor generate într -un anumit județ, inventarierea facilităților și dotărilor
existente, precum și evaluarea necesarului de investiții pentru realizarea fluxurilor de colectare,
transport, valori ficare și eliminare .
2.6.2. Responsabilii gestionării deșeurilor
producători de bunuri
– Trebuie să realizeze produse utilizând mai multe materiale reciclate și mai puține materii
prime neregenerabile. De asemenea, vor trebui să proiecteze produse care să genereze mai
puține deșeuri și să își asume responsabilitatea privind impactul asupra mediului al produselor
lor pe durata întregului ciclu de viață al acestora;
comercianții:
– Trebuie să reducă cantitățile de deșeuri generate din activitatea de comercial izare a
produselor;
– Să inițieze campanii de sensibilizare și de informare direcționate către publicul larg sau
către o categorie specifică de consumatori referitor la prevenirea generării deșeurilor;
generatorii de deșeuri (persoane fizice și juridice):
– Trebuie să achiziționeze produse și servicii care generează mai puține deșeuri prin
modificarea comportamentului de consum, reducând astfel impactul asupra mediului;
– Au obligația să își separe deșeuri le în vederea reciclării și valorificării.
autoritățile publice centrale și locale (mediu, administrație, sănătate, industrie,
finanțe):
29
– Trebuie să asigure servicii adecvate pentru gestionarea tuturor categoriilor de deșeuri,
pentru fiecare pas din ierarhia deșeurilor;
– Trebuie să asigure informarea și conștientizarea populației privind posibilitățile de
reducere a cantităților de deșeuri g enerate, precum și asupra opțiunilor de gestionare a
deșeurilor;
industria de gestionare a deșeurilor
– Trebuie să investească în cele mai bune tehnici disponibile din domeniul
reciclării/valorificării deșeurilor și să asigure servicii convenabile de gesti onare a deșeurilor
pentru utilizatori, astfel încât să permită acestora să își recicleze și să valorifice deșeurile
generate;
asociații profesionale, institute de cercetare – dezvoltare și ONG -uri
Au un rol important atât în dezvoltarea cunoașterii, cât și în informarea și conștientizarea
privind opțiunile de reducere a cantităților de deșeuri și de gestionare a acestora .
30
3. PROCESUL DE GESTIONARE A DEȘEURILOR
LA R .A. ROMATSA
3.1. Date generale despre Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian
3.1.1. Activitatea entității
Obiectivul prioritar al companiei încă din anul 1991, anul înființării, a fost și este
furnizarea de servicii de trafic aerian pentru aeronavele ce execută zboruri GAT (trafic aerian
general) în condiții IFR (reguli de zbor după instrumente) în spațiul aerian al României prec um
și orice alt spațiu aerian delegat României prin acorduri internaționale.
ROMATSA asigură20:
– organizarea și realizarea dirijării și controlului traficului aerian în vederea îndeplinirii
obligațiilor prevăzute în Anexele 2 și 11 OACI (Organizația Internațională a Aviației Civile)
ale Convenției de la Chicago;
– organizarea și realizarea informării aeronautice în vederea îndeplinirii obligațiilor
prevăzute în Anexa 15 OACI a Convenției de la Chicago;
– organizarea și realizarea serviciu lui de alarmare în vederea căutării și salvării
aeronavelor aflate în dificultate, pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Anexa 12 OACI a
Convenției de la Chicago;
– organizarea și realizarea informării de meteorologie aeronautică în vederea îndepli nirii
obligațiilor prevăzute în Anexa 3 OACI a Convenției de la Chicago;
– organizarea și realizarea telecomunicațiilor fixe și mobile aeronautice cât și a
telecomunicațiilor de meteorologie aeronautică în conformitate cu prevederile Anexei 10 OACI
a Conve nției de la Chicago;
– organizarea și realizarea protecției navigației aeriene, din punct de vedere tehnic, în
conformitate cu prevederile Anexei 10 OACI a Convenției de la Chicago;
20 http://www.romatsa.ro
31
– organizarea și realizarea dotării conform prevederilor OACI și a standar delor stabilite
de EUROCONTROL (Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene) și LCIP
(Programul Local de Convergență și Implementare) ROMÂNIA.
– asigurarea siguranței, capacității și eficienței operaționale și economice a sistemului
de trafic aerian civil, aplicarea reglementărilor specifice în mod uniform și echitabil față de
operatorii aerieni și sistemele de trafic aerian adiacente, cu respectarea cerințelor de protejare
a mediului înconjurător și de securitate națională.
ROMATSA asigură co nducerea și dezvoltarea unitară a activităților de dirijare a
aeronavelor aparținând utilizatorilor sau operatorilor, promovează armonizarea și integrarea în
sistemul specializat european (EUROCONTROL), asigură, împreună cu Ministerul Apărării
Naționale, u tilizarea coordonată a spațiului aerian al României de către aviația civilă și militară.
Principalele activități desfășurate în cursul anului 2013 în domeniul managementului
calității și a mediului au fost21:
– actualizarea documentului „ Manualul Sistemulu i de Management Integrat Calitate și Mediu
RA ROMATSA22” și a unor proceduri din domeniul managementului de mediu ;
– auditarea internă de calitate și de mediu a tuturor subunităților regiei ( au fost efectuate 16
misiuni de audit intern de calitate și mediu );
– monitorizarea satisfacției clienților interni (salariați) și externi, realizată prin prelucrarea
datelor din chestionare specifice;
– realizarea Analizei efectuate de Management la cel mai înalt nivel a Sistemului de
Management al Calității RA ROMATSA în vederea îmbunătățirii sistemului;
– diseminarea de către specialiștii în siguranță și calitate, în cadrul întregii structuri SMS și
SMC/SMM ROMATSA pe parcursul activităților de audit intern de siguranță, calitate, mediu,
precum și a celor legat e de menținerea certificatelor ROMATSA conform EU nr. 1035/ 2011,
ISO 9001:2008 și ISO 14001:2004, a informațiilor și recomandărilor conținute în rapoartele de
audit și supraveghere AACR, Bureau Veritas23 și în rapoartele de audit intern de siguranță,
calitate și mediu;
– desfășurarea auditului de supraveghere în vederea reconfirmării pentru ROMATSA a
certificatului ISO 9001:2008 (domeniul: calitate ) și a certificatului ISO 14001:2004 (domeniul:
mediu ) cu firma Bureau Veritas Certification, în Administrația Centrală și în următoarele
21 Raport anual, 2013
22 Documentul „Manualul Sistemului de Management Integrat Calitate și Mediu RA
ROMATSA”a fost actualizat la nivelul ediției 5.2/05.09.2014
23 Firma care a certificat Sistemul de Management de Mediu al companiei
32
subunități ale regiei: DR București, DSNAR Constanța, DSNA Tulcea, DSNA Târgu Mureș și
DSNA Sibiu;
– participarea, alături de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Optoelectronică, la
proiectul de cercetare Aircraft Emi ssion Research and Impact – AERI;
– asigurarea reprezentării ROMATSA pe domeniile calitate și mediu în grupurile de lucru pe
specialități la EUROCONTROL24, CANSO25, Danube FAB26 ș.a.
În anul 2014, obiectivele principale ale activităților din domeniile siguranței, calității,
mediului și securități le -a constituit consolidarea Sistemului de Management al Siguranței și
Sistemului de Management al Calității și Sistemului de Management de M ediu, pentru a
asigura menținerea valabilității certificatelor care atestă conformarea la cerințele
regulamentului CE nr. 1035/2011 de stabilire a cerințelor comune pentru furnizarea de servicii
de navigație aeriană, standardelor ISO 9001:2008 și ISO 14001 :2004, precum și implementarea
în ROMATSA a Sistemului de Management al Securității (aeronautice și informatice), în
condițiile realizării indicatorilor din Planul Național de Performanță.
3.1.2. Resursele umane ale RA ROMATSA
ROMATSA, în anul 201427, a funcționat cu un număr maxim de 1562 de posturi din care
1.128 personal operativ.
La data de 31 decembrie 2013 structura personalului operativ era următoarea:
– 56,9 % CTA (controlori trafic aerian);
– 30,9 % PNA (personal protecția navigației aeriene);
– 10,8 % MET (personal meteorologic aeronautic)
– 1,4 % TC (personal de telecomunicații aeronautice).
În Graficul 3.1 este prezentată repartizarea personalului în funcție de nivelul pregătire
profesională .
24 EUROCONTROL – Organizație Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene
25 CANSO – organizatie ce reuneste "vocea" prestatorilor de servicii de navigatie aeriana privind
participarea acestora la elaborarea documentelor necesare transpunerii în viata a conceptului de
"Cer Unic European".
26 În data de 16 noiembrie 2012 a intrat în vigoare Legea. nr. 192/2012 privind ratificarea
Acordului dintre România și Republica Bulgaria privind instituirea blocului funcțional de spațiu
aerian „ Danube FAB ” semnat la Bruxelles în 12 decembrie 2011.
27 Sursa: Date ROMATSA
33
Graficul 3.1.
În Graficele 3.2 și 3.3 este reprezentată structura personalului pe grupe de vârstă și
sexe:
Graficul 3.2 .
Graficul 3.3.
3.1.3. Indicatorii economico -financiari specifici obiectului de activitate 28
Urmare a modificărilor aduse de Ordonanța Guvernului nr. 18/2012 asupra prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii
obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția Internațională EUROCONTROL
privind cooperarea pentru securitatea n avigației aeriene și la Acordul multilateral privind
tarifele de rută aeriană, prin Ordinul comun al Ministrului Transporturilor nr. 434 din
28 ROMATSA RA – Raport Semestrul II 2014
34
10.04.2014 și al Ministrului Finanțelor Publice nr. 616 din 25.04.2014 (publicat în M.O. nr.
312/ 28.04.2014) au fo st aprobate Bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2014 și Situația
centralizată privind veniturile și cheltuielile din baza de cost pe anul 2014 ale R.A. ROMATSA.
Realizarea preliminată a principalilor indicatori cuprinși în “Bugetul de venituri și
cheltuieli pe anul 2014” este prezentată în Anexa 1.
O analiză a acestor indicatori este prezentată în continuare:
VENITURILE DIN EXPLOATARE se realizează, în principal din încasări
valutare aferente prestațiilor efectuate pentru operatorii aerieni străini, f acturate și încasate prin
serviciul specializat al Eurocontrol, în conformitate cu reglementările stabilite de această
organizație ca urmare a adoptării Legii 44/1996, prin care România a aderat la Eu rocontrol
precum și la Acordul multilateral privind tar ifele de rută aeriană.
Veniturile din exploatare realizate pe ultimele 6 luni ale anului 2014 se compun în
principal din:
• venituri conform bazelor de cost Regulament CE 1794 – 397.082,61 mii lei,
reprezentând 97,87 % din total;
• venituri din prestarea serviciilor de navigație aeriană de terminal alte aeroporturi
(nereglementate) – 8.601,11 mii lei, reprezentând 2,12% din total .
Din punct de vedere al operatorilor aerieni, veniturile de exploatare provin de la:
• operatori aerieni străini – 381.767,50 mii lei, reprezentând 94.10% din total;
• operatori aerieni români – 23.936,54 mii lei, reprezentând 5,90% din total.
La determinarea veniturilor se utilizează cursul lei/euro valabil la finele fiecărei luni de
raportare.
VENITURILE FINANCIARE – se realizează în special din diferențele de curs
valutar favorabile, aferente sumelor facturate și încasate în valută, din dobânzi și se compun
din:
• alte venituri financiare 9.711,93 mii lei, reprezentând 2,32% din totalul veniturilor;
• venituri din dobânzi 2.770,07 mii lei, reprezentând 0,66% din total.
Veniturile tota le realizate pe ultimele 6 luni ale anului 2014 reprezintă 96,73% din
veniturile totale planificate pentru aceeași perioadă, nerealizarea fiind datorată în principal pe
seama scăderii cu 2,60% a veniturilor conform bazelor de cost și cu 14,04% a veniturilo r din
activitatea de terminal alte aeroporturi.
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – realizate în suma de 378.322,36 mii lei
sunt în procent de 94,51% din cheltuielile de exploatare planificate, înregistrându -se economii
35
cu 7,34% la cheltuieli de personal, cu 31,71% la cheltuieli cu amortizarea, în condițile depășirii
cu 11,86% a cheltuielilor de operare.
CHELTUIELILE FINANCIARE sunt realizate în cuantum de 7.061,26 mii
lei, reprezentând o nerealizare a acestora comparativ cu nivelul planificat pentru aceeași
perioadă a anului 2014, pe seama diferențelor nefavorabile de curs valutar.
Cheltuielile totale realizate la pe ultimele 6 luni ale anului 2014 reprezintă 94,02% din
cheltuielile totale planificate.
Față de bugetul de venituri și cheltuieli planificat pentru semestrul II al anului
2014, preliminatul pentru aceeași perioadă prezintă o realizare a veniturilor totale în
procent de 96,73% și a cheltuielilor totale în proc ent de 94,02%, respectându -se corelarea
cheltuielilor cu veniturile realizate.
3.2. Obiective de mediu la nivelul RA ROMATSA
În conformitate cu Politica de Mediu, cu cerințele legale și alte cerințe identificate ca
aplicabile, cu aspectele de mediu semnif icative identificate prin Analiza de Mediu Preliminară
și analizele ulterioare Serviciul Calitate și Mediu stabilește obiective de mediu la nivelul RA
ROMATSA, la nivelul subunităților, precum și obiective de mediu pe proces.
Obiectivele stabilite se ref eră în principal la:
– eficientizarea consumului de resurse;
– valorificarea deșeurilor;
– protejarea resurselor de apă;
– protecția atmosferei;
– protecția solului;
– prevenirea poluărilor accidentale.
Pentru fiecare obiectiv sunt stabiliți indicatori și ținte.
Obiectivele, indicatorii și țintele pentru măsurarea performanței proceselor din punct de
vedere al mediului sunt stipulate în fișele de proces. Rezultatele monitorizării acestor obiective,
indicatori și ținte sunt consemnate în Fișa de urmărire realizare obiective prezentată în Anexa
2.
36
Obiectivele29, indicatorii30 și țintele31 pentru Sistemul de Management de Mediu la
nivelul RA ROMATSA sunt :
Obiectivul 1: Creșterea eficacității gestionării deșeurilor
Indicatori:
1.1. Număr de neconformități/audit/an privind gestionarea deșeuri
1.2. Cantitate de deșeu menajer predată în anul în curs/c antitate de hârtie valorificată în anul
anterior
1.3. Cantitate de hârtie valorificată în anul în curs/cantitate de hârtie valorificată în anul
anterior
Obiectivul 2: Îmbunătățirea continuă a Sistemului de Management de Mediu
Indicatori:
2.1. Număr de participări la instruiri/seminarii/conferințe/grupuri de lucru în domeniul
2.2. Număr de acțiuni realizate/total acțiuni planificate prin planurile de măsuri stabilite ca
urmare a auditurilor interne de mediu
Obiectivul 3: Controlul emisiilor în atmosferă
a. în domeniul operațional
Indicatori:
a.3.1. Timp mediu de așteptare de la pornirea motoarelor aeronavei până la primirea
autorizării de decolare/an
a.3.2.Emisii CO 2 per zbor în spațiul aerian/emisii CO 2 per zbor planificat în spațiul
aerian (timp)
a.3.3. Număr autorizări CDO (Continuous Descent Operations)/total aterizări
a.3.4. Număr autorizări directe (non standard) număr total rute SID (Standard
Instrument Departure)/STAR (Standard Terminal Arrival Route) publicate
b. în domeniul administrativ
Indicatori:
b.3.1. Emisii central termice realizate/emisii prevăzute central termice conform
legislației în vigoare/ instalație (buletine de analiză ISCIR/firme autorizate)
29 OBIECTIV DE MEDIU = Țel general de mediu, în concordanță cu politica de mediu, pe
care o organizație și -l propune să -l atingă (SR EN ISO 14001:2005)
30 INDICATOR = Măsuri cantitative, calitative sau descriptive care dacă sunt evaluate periodic
și monitorizate arată direcția schimbării (SR EN ISO 14050:2009)
31 ȚINTĂ DE MEDIU = Cerință detaliată de performanță, aplicabilă organizației sau unei părți
a organizației, care rezultă din obiective de mediu și care trebuie stabilită și îndeplinită pentru
atingerea acestor obiective (SR EN ISO 14001:2005)
37
b.3.2. Număr de mașini care sunt response la ITP din motive de noxe/total mașini
verificate/an
Obiectivul 4: Eficientizarea consumului de resurse
Indicatori:
4.1. Consum de energie electric realizat/cifra de afaceri/an
4.2.Co nsum de gaz metan realizat/cifră de afaceri/an
4.3. Consum de motorină (benzină) realizat/consum prevăzut în cartea tehnică/an
4.4. Consum de apă/persoană/an
Obiectivul 5: Protejarea solului
Indicatori:
5.1. Număr de accidente de mediu soldate cu poluarea solului/an
5.2. Număr accidente auto soldate cu poluarea solului cu substanțe periculoase /an
Obiectivul 6: Protejarea resurselor de apă
Indicatori:
Număr de reclamații, de la părțile interesate externe, referitoare la apa uzată deversată
la canal izare/an
Persoana responsabilă pentru stabilirea obiectivelor privind Sistemul de
Management de Mediu la nivelul RA ROMATSA este Directorul General .
Acesta mai are ca responsabilități și:
– evaluarea oportunităților de îmbunătățire și necesitățile de schimb are privind
obiectivele și țintele de mediu;
– asigurarea resurselor necesare monitorizărilor și măsurărilor proprii Sistemului de
Management de Mediu;
– analizarea stadiului realizării indicatorilor la Analiza efectuată de Management
Indicatorii în domeniul mediului la nivelul RA ROMATSA sunt monitorizați32 și
măsurați33 conform precizărilor din Anexa 3.
Pentru atingerea obiectivelor, țintelor și indicatorilor în domeniul mediului la nivelul
Regiei se stabilesc programe de management34.
32 MONITORIZAREA MEDIULUI = Sistem de supraveghere, prognoză, avertizare și
intervenție care are în vedere evaluarea sis tematică a dinamicii caracteristicilor calitative ale
factorilor de mediu, ce include frecvența determinărilor, datele ce sunt raportate intern și
autorităților teritoriale pentru protecția mediului și periodicitatea lor.
33 PROCES DE MĂSURARE = Ansamblu d e operații având ca scop determinarea unei valori
a unei mărimi (SR EN ISO 9000: 2006)
34 PROGRAM DE MANAGEMENT = Plan de activitate în care sunt stabilite (în ordinea
desfășurării lor) etapele propuse pentru dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de man agement
de mediu pentru o perioadă dată
38
Programele de management sunt actualizate anual/de câte ori este necesar pentru
îndeplinirea obiectivelor, indicatorilor și țintelor stabilite la nivelul Regiei și includ: obiective;
indicatori; ținte; mijloace (acțiuni pentru realizarea obiectivelor); res ponsabil pentru realizarea
acțiunilor; termene.
Stadiul realizării acțiunilor din programele de management este prezentat în continuare.
Tabelul 3.1.
Obiective, indicatori, ținte și program de management la nivel RA ROMATSA
Nr.
crt OBIECTIVE INDICATORI ȚINTE MIJLOACE
(ACȚIUNI
PENTRU
REALIZAREA
OBIECTIVELOR) RESPONSABILI
PENTRU
REALIZAREA
ACȚIUNILOR TERMENE
1 Creșterea
eficacității
gestionării
deșeurilor Număr de
neconformități/
audit/ an privind
gestionarea
deșeurilor Max.
10 Instruire personal
privind prevederile
Procedurii
Gestionare Deșeuri
(DGR -DSC –
PIN0012 –
DEȘEURI/SMM) și
legislație
Achiziționarea de
recipiente
Solicitarea în
contractul de prestări
servicii de preluare a
deșeurilor ca aceasta
să se facă pe tipuri
de deșeuri
Solicitarea în
contractele pentru
serviciile de
curățenie ca golirea
recipientelor
specifice fiecărui tip
de deșeu să fie făcută
în mod selectiv RPM, CoLCM
SAP
SAP, SPMA
SAP, SPMA Data
desfășurării
Analizei
Efectuate de
Management
Ori de câte
ori este
necesar
La
întocmirea
contractelor
La
întocmirea
contractelor
Cantitatea de
deșeu menajer
predată în anul
în curs/
cantitatea de
deșeu menajer
predată în anul
anterior ≤ 1 Monitorizarea
deșeuri – facturi, fișe
de monitorizare
deșeuri RPM Lunar/ anual
Cantitatea de
hârtie
valorificată în
anul în curs/
cantitatea de
hârtie
valorificată în
anul anterior ≥ 1 Monitorizare deșeuri
– facturi, fișe de
monitorizare deșeuri RPM Lunar/ anual
39
Nr
.
crt OBIECTIVE INDICATOR
I ȚINTE MIJLOACE
(ACȚIUNI
PENTRU
REALIZAREA
OBIECTIVELOR
) RESPONSABIL
I PENTRU
REALIZAREA
ACȚIUNILOR TERMENE
2 Îmbunătățire
a continuă a
Sistemului de
Management
Mediu Număr de
participări la
instruiri/
seminarii/
conferințe/
grupuri de
lucru în
domeniul
mediului Min. două
participări/ an Planificare (plan
de formare
profesională, plan
de activități DSC)
Desfășurare
acțiuni DSC – SCM Trimestrul
IV pentru
anul următor
Conform
plan de
formare
profesională
și plan de
activități
DSC
Număr de
măsuri
realizate/ total
măsuri
planificate
prin planurile
de măsuri
stabilite ca
urmare a
auditurilo
interne de
mediu 1 Centralizarea
măsurilor
prevăzute prin
planul de măsuri
transmise de
subunități în urma
auditurilor interne
de mediu SCM Data
realizării
Analiz ei
Efectuate de
Managemen
t
3 Controlul
emisiilor în
atmosferă Timp mediu
de așteptare
de la pornirea
motoarelor
aeronavei
până la
primirea
autorizării de
decolare/ an Se
monitorizeaz
ă Documente,
înregistrări
specifice, etc. Supervizori
unități de trafic Lunar/ anual
Emisii CO 2
per zbor în
spațiul aerian/
emisii CO 2
per zbor în
spațiul aerian
(timp) Se
monitorizeaz
ă Documente,
înregistrări
specifice, etc. Supervizori
unități de trafic Lunar/ anual
Număr
autorizări
CDO/ total
aterizări Se
monitorizeaz
ă Documente,
înregistrări
specifice, etc. Supervizori
unități de trafic Lunar/ anual
Nr
crt OBIECTIVE INDICATORI ȚINTE MIJLOACE
(ACȚIUNI
PENTRU
REALIZAREA
OBIECTIVELOR) RESPONSABILI
PENTRU REALIZAREA
ACȚIUNILOR TERMENE
3 Controlul
emisiilor în
atmosferă
(continuare) Număr
autorizări
directe (non
standard)/ nr.
total rute SID/ Se
monitorizează Documente,
înregistrări
specifice, etc. Supervizori unități de
trafic Lunar/ anual
40
STAR
publicate
Emisii
centrale
termice
realizate/
emisii
prevăzute
centrale
termice
conform
legislației în
vigoare/
instalație/
carte tehnică ≤ 1 Mentenanță
centrale termice
(contracte
mentenanță, cărți
tehnice, buletine
ISCIR, buletine de
analize/
determinări etc.) SAP / RPm subunități care
au în dotare centrale
termice Conform
contracte de
mentenanță
Număr de
mașini
operative care
sunt respinse
la ITP din
motive de
noxe / total
mașini
operative
verificate / an 0 Mentenanță parc
auto (revizii
periodice cu
firmele de service
contractate și
inspecțiile tehnice
periodice -ITP-uri) SAP, RMA Data
desfășurării
reviziei și
data
desfășurării
ITP conform
talon auto
4 Eficientizarea
consumului
de resurse Consum de
energie
electrică
realizat/ cifra
de afaceri/ an Se
monitorizează Conști entizarea
personalului
Implementarea de
tehnologii ECO/
sisteme de
reducere a
consumului de
energie (ex.
senzori) SAP și RPM
DJAA și DT La inspecțiile
planificate
privind
protecția
mediului
Conform
plan de
implementare
tehnologie
ECO și
sisteme de
reducere a
consumului
de energie
(ex. senzori)
Consum de gaz metal realizat/
cifra de afaceri/ an Se monitorizează Mentenanță
centrale
termice SAP /
subunități
care au în
dotare
centrale
termice Conform
contracte de
mentenanță
Consum de motorină (benzină
ridicat/ consum prevăzut prin
cartea tehnică/an) ≤ 1 Mentenanță
parc auto SAP Conform
programului
stabilit de
revizii
Consum de apă potabilă/
persoană/ an Se monitorizează Conștientizare
personal
privind
reducerea
pierderilor de
apă
Optimizarea
repartizării
cantităților de SAP și
RPM
SAP La inspecțile
planificate
privind
protecția
mediului
Ori de câte
ori este
necesar
41
apă raportat la
numărul de
personal
Nr.
crt OBIECTIVE INDICATORI ȚINTE MIJLOACE
(ACȚIUNI
PENTRU
REALIZAREA
OBIECTIVELOR) RESPONSABILI
PENTRU
REALIZAREA
ACȚIUNILOR TERMENE
5 Protejare sol Număr de accidente
de mediu soldate cu
poluarea solului/an 0 Instruire personal
SU Șef PC, Șef loc
de muncă Conform
tematicii și
graficelor
anuale de
instruire
Număr de accidente
auto soldate cu
poluarea solului cu
substanțe
periculoare/an Max.
10 Instruire
conducători auto
(autoturisme
proprietate
ROMATSA)
Verificări
medicale
perioduce pentru
conducători auto RMA, Șef loc de
muncă
Medic de
medicina muncii
(Firmă servicii
de medicina
muncii) Conform
tematicii de
instruire
Conform
cerințelor
legale
6 Protejarea
resurselor de
apă Număr de reclamații,
de la părțile interesate
externe (amenzi,
procesele verb cu
observații de la
autorități etc.),
referitoare la apa
uzată deversată la
canalizare/ an 0 Mentenanță
instalație
canalizare Personal propriu
specializat/
Firmă
specializată Ori de câte
ori este
necesar
Sursa: R.A. ROMATSA
3.3. Gestionarea d eșeurilor la entitatea studiată
3.3.1. Deșeurile rezultate în urma desfășurării activității de entitate
Deșeurile identificate în urma desfășurării activității de către ROMATSA sunt:
➢ deșeuri reciclabile:
– deșeuri de echipamente electrice și electronice;
– deșeuri metalice feroase:
– deșeuri metalice neferoase;
– hârtie -carton;
– sticlă (spărturi sticlă);
– mase plastice;
– cauciuc (anvelope uzate; articole din cauciuc uzate);
– textile etc.
➢ deșeuri menajere/deșeuri asimilabile cu deșeuri menajere
42
➢ deșeuri inerte (deșeuri rezultate de la reparații clădiri)
➢ deșeuri periculoase
– uleiuri minerale;
– ambalaje impregnate cu substanțe pe riculoase (recipient ulei; recip ient
hipoclorit de sodium soluție etc)
– substanțe periculoase în situații accidentale (hipoclorit de sodium – soluție ,
mercur etc);
– filtre de ulei.
3.3.2. Modul de gestionare a deșeurilor identificate
Atât la nivelul Administrației Centrale cât și la cel al subunităților pentru tipurile de
deșeuri identificate se amenajează puncte de colectare.
Pentru deșeuri (hârtie -carton; metal și plastic; sticlă ) se:
• amplasează în fiecare birou 3 recipiente de colectare selectivă a deșeurilor;
• amplasează la fiecare etaj recipient de colectare selectivă. Amplasarea se
efectuează în așa fel încât să nu blocheze căile de evacu are;
• amplasează la intrarea în clădirile instituției, pentru vizitatori, recipiente de
colectare selectivă (recipientele de colectare selectivă sunt colorate în albastru pentru
deșeurile de hârtie – carton, galben pentru deșeurile de metal și de plastic și alb/verde
pentru sticlă albă/colorată și inscripționate în mod adecvat).
Deșeurile menajere se colectează în recipiente (ex. coșuri de plastic) protejate
cu pungi de plastic.
Acest tip de deșeuri sunt preluate de firma de curățenie și predate la firmele
autorizate cu care există contract pentru preluarea acestora conform graficului de livrare.
Pentru toate celelalte tipuri de deșeuri (ex. tuburi fluorescente, DEEE35, cartuș
toner, acumulatori etc) se amenajează în fiecare locație zone de depozitare temporară și se
afișează la loc vizibil etichete pentru identificarea tipurilor de deșeuri.
Deșeurile rezultate ca urmare a mentenanței mijloacelor de transport auto
(anvelope uzate, acumulatori uzați, filtre de ulei, ulei uzat,piese de schimb etc) sunt preluate de
firma de service , conform prevederilor contractuale.
Uleiurile de la grupurile electrogene sunt preluate direct de firmele care asigură
service -ul acestora sau sunt predate pe ba ză de proce s verbal la firme specializate în colectarea
acestora.
35 DEEE= Deșeuri de Echipamente Electrice și E lectronice
43
Deșeurile inerte rezultate din activitățile de amenajări interioare, construcții
sunt preluate de firmele subcontractante , conform prevederilor din contract.
Deșeurile de ambalaje impregnate cu substanțe periculoase (recipient ulei,
recipie nt hipoclorit de sodiu soluție etc) sunt preluate, după caz, de firmele furnizoare.
Pentru toate celelalte tipuri de deșeuri se asigură o predare periodic (perioada
de predare depinde de cantitatea de deșeu colectată și de mărimea zonei de depozitare) către
firme autorizate cu care s -au încheiat contracte.
Cantitățile de deșeu colectate și predate sunt consemnate în fișa de evidență a
gestiunii deșeurilor36 pe care o prezentăm în conti nuare:
Tabelul 3.1.
Fișa de evidență a gestiunii deșeurilor
Agentul economic……
Anul……….
Tipul de deșeu……cod…….conform codificării din Anexa nr.
Starea fizică……(solidă/lichidă)..
Unitatea de măsură…..(g/kg/tone; litri/metru cub etc)
Luna Cantitatea de deșeuri
Generate din care:
Valorificată Eliminată final Stoc
1 2 3 4
Ianuarie
Februarie
……
Decembrie
Total An
1= se completează cu cantitatea de deșeuri generată lunar
36 Această fișă este impusă de HG 856/2002 privind eviden ța gestiunii de șeurilor ș i pentru
aprobarea listei cuprinz ând de șeurile, inclusiv de șeurile periculoase , Monitorul O ficial nr. 659
din 5 septembrie 2002
44
2= se completează cu cantitatea de deșeu care a fost valorificată lunar (a fost predată pentru
reciclare sau recuperare către agenți economici care efectuează valorificarea)
3= se completează cu cantitatea de deșeu care a fost eliminată final în fiecare lună (a fost
predată u nui agent economic pentru stocare permanent sau pentru incinerare)
4= se completează cu cantitatea de deșeu rămasăîn stoc la sfârșitul lunii
Informațiile centralizate se raportează lunar la Administrația Centrală.
Datele centralizate anual privind evidenta gestiunii de deșeurilor se transmit autoritãților
publice teritoriale pentru protecția mediului, la cererea acestora (conform HG 856/2002,
art.1, alin.2).
Sintetic aceste activități pot fi prezentate astfel:
ALGORITMUL GENERAL PENTRU GESTIONAREA DEȘEURILOR
Identificare tipuri de deșeuri generate
Amenajare puncte de colectare selectivă a deșeurilor
Colectare selectivă a deșeurilor generate
Depozitare temporară deșeuri generate
Predare deșeuri generate către firme autorizate
Completare fișe de evidență a gestiunii deșeurilor
45
Centralizare lunară a datelor privind deșeurile colectate selective la nivelul regiei
Raportare lunară către autorități dacă se solicit
3.3.3. Persoanele responsabile în procesul de gestionarea deșeurilor la RA ROMATSA
A. Directorul general asigură resursele necesare procesului de gestionare a deșeurilor
conform prevederilor legale.
B. Directorul subunitate stabilește împreună cu Serviciu Administrativ Patrimoniu
(SAP) – Administrația Centrală (AC) zonele de depozitare și colectare selectivă a deșeurilor.
C. Serviciu Administrativ Patrimoniu
Asigură managementul deșeurilor la nivelul regiei și coordonează activitățile la nivelul
regiei în ceea ce privește:
Organizarea împreună cu șefii locurilor de muncă a punctelor de colectare selectivă a
deșeurilor;
Identificarea și contractarea firmelor specializate autorizate în colectarea fiecărui tip de
deșeu (după caz: în funcție de cantitățile selectate pe tip de de șeu, de periodicitatea
colectării și de nivelul la care se impune încheierea contractului – nivel local sau la nivel
AC);
Derularea în cele mai bune condiții a contractelor încheiate pentru colectarea deșeurilor;
Planificarea inspecțiilor periodice privind activitatea de gestionare a deșeurilor;
Instruirea specifică a responsabililor de protecția mediului la nivel de regie în ceea ce
privește activitatea din domeniul gestiunii deșeurilor;
Bugetarea anuală a întregii activități de gestionare a deșeurilor la nivelul regiei;
Identificarea, împreună cu șefii locurilor de muncă din cadrul AC, a tuturor aspectelor
privind îmbunătățirea activității de gestionare a deșeurilor;
Propunerea țintelor aferente indicatorilor specifici activității de gestionare a deșeurilo r
și monitorizarea lor la nivelul regiei;
Reprezentarea și colaborarea, în limitele mandatului dat de Directorul General al RA
ROMATSA, cu instituțiile statului, în domeniul activității de gestionare a deșeurilor
(Ministerul Mediului și Schimbărilor Climat ice; Garda Națională de Mediu, Agenția
Națională de Protecția Mediului, Agenția Regională pentru Protecția Mediului și cu
direcția de specialitate din cadrul Ministerul Transporturilor).
46
D. Responsabil de protecția mediului AC (Responsabil Protecția Mediul ui
Administrația Centrală – RPM)
Răspunde de amenajarea punctelor de selectare selectivă a deșeurilor stabilite de SAP
împreună cu șefii locurilor de muncă;
Participă la negocierile purtate cu firmele specializate în colectarea fiecărui tip de deșeu;
Asigu ră derularea contractelor încheiate pentru colectarea deșeurilor;
Efectuează inspecții periodice privind activitatea de gestionare a deșeurilor la nivelul
subunităților;
Participă la instrucțiuni specifice privind activitatea de gestionare a deșeurilor;
Centralizează lunar fișele de gestionare a deșeurilor transmise de către Responsbil
Protecția Mediului din subunitate;
Monitorizează lunar indicatorii specifici activității de gestionare a deșeurilor;
Face parte din Comisia de casare și valorificare a mijloa celor fixe și a obiectelor de
inventar, urmărind respectarea prevederilor interne și a celor legale în domeniul său de
activitate;
Efectuează instruirea specifică atât a șefilor locurilor de muncă cât și a reprezentanților
firmelor colaboratoare care sunt implicate în activitatea de gestionare a deșeurilor;
Întocmește referat de oponență specializat în urma analizării unor documentații de
activități;
Face propuneri de îmbunătățire a activității de gestionare a deșeurilor.
47
CONCLUZII
Globalizarea, criza economică, energetică, schimbările climatice, pierderea diversității
sistemelor biologice și ecologice și deteriorarea calității mediului abiotic – provocări
ecologice de la sfârșitul secolului XX – au condus la o reorientare a percepțiilor referitor la
modul în care "mediul" și societatea umană se influențează reciproc. Statele lumii au fost
nevoite astfel să depună eforturi conjugate pentru a face față acestor provocări.
Problemele cu care lumea se confruntă astăzi sunt legat e de dorința de dezvoltare socială
și economică, pe de -o parte, și menținerea calității vieții, pe de altă parte. În procesul de
dezvoltare, capacitățile de asimilare a componentelor de mediu (aer, apă și sol) la tipuri
diferite de poluare sunt de multe or i neglijate. Problemele de poluare a mediului devin
astfel complexe și creează risc de mediu ridicat. Una dintre cauzele poluării mediului este
gestionarea deficientă a deșeurilor.
Obiectivele prioritare pentru politica de deșeuri în Uniunea Europeană, în conformitate cu
al 7-lea Program de acțiune pentru mediu sunt următoarele:
• Reducerea cantității de deșeuri generate;
• Maximizarea reciclării și reutilizării;
• Limitarea incinerării la materiale non -reciclabile;
• Eliminarea treptată a depozitării deșeurilor nr ereciclabile și nerecuperabile;
• Asigurarea punerii în aplicare integral a obiectivelor politice țintă în toate statele
membre.
Abordarea Uniunii Europene în privința gestionării se bazează pe “ierarhia deșeurilor”,
care stabilește următoarea ordine priorit ară în elaborarea politicii deșeurilor și gestionarea
lor la nivel operaț ional: prevenire, (pregătirea pentru) reutilizare, reciclarea, recuperarea și,
cea mai puțin preferată opțiune, eliminarea (care include depozitare și incinerare fără
valorificarea energetică).
48
Impactul negativ asupra mediului și sănătății umane, ca urmare a eliminării deșeurilor prin
utilizarea unor metode și tehnologii nepotrivite, reprezintă o problemă de actualitate și
pentru România, mai ales în contextul tendinței susținute de creștere a cantităților de
deșeuri generate. De aici și necesitatea includerii în prioritățile strategice ale țării noastre
a unor aspecte precum declinul resurselor naturale și oportunitatea utilizării deșeurilor ca
materie primă pentru sus ținerea unor activități economice.
În acest sens Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2014 -2020 propune cadrul de
măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producție și
consum la un model bazat pe prevenirea gen erării deșeurilor și utilizarea materiilor prime
din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naționale,
creând premisele reconcilierii imperativelor economice și "de mediu".
În cadrul strategiei, pentru anul 2015, sunt p rezentate următoarele obiective care privesc
gestionarea deșeurilor:
▪ reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe;
▪ crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deșeurilor la nivel
regional/județean;
▪ închiderea a 1.500 depozite mic i situate în zone rurale și a 150 depozite vechi în
zonele urbane; realizarea a 5 proiecte – pilot pentru reabilitarea siturilor contaminate
istoric;
▪ asigurarea unor servicii îmbunătățite de salubritate și management al deșeurilor
pentru un număr de 8 mil ioane locuitori.
Politica de mediu în țara noastră se bazează pe următoarele principii: principiul precauției
cu privire la activitățile cu impact asupra calității mediului; principiul prevenirii poluării și
a riscurilor ecologice; principiul conservării biodiversității ,a moștenirii culturale și istorice;
principiul potrivit căruia poluatorul și utilizatorul ,,plătește”,în sensul ca sunt o bligați la
plăți directe atât cei ce poluează mediul cât și cei care utilizează resursele naturale ale
mediului; principiul stimulării activităților de redresare a mediului (prin acordar ea de
subvenții, credite etc).
Mediul reprezintă o problemă importantă și pentru managementul RA ROMATSA și de
aceea asigură mijloacele / resursele necesare implementării Po liticii de Mediu și
îmbunătățirea continuă a Sistemului de Management de Mediu al entității;
Obiectivul ROMATSA în domeniul mediului este menținerea cert ificării și îmbunătățirea
continuă a Sistemului de Management de Mediu, în conformitate cu cerințele standardului
ISO 14001: 2004 și cu cerințele de performanță stabilite la nivel european.
49
Pentru realizarea obiectivului și conformarea cu legislația de med iu internațională și
națională RA ROMATSA a adoptat următoarele principii:
– îmbunătățirea continuă a performanței de mediu și reducerea impactului asupra
mediului, prin colaborarea cu părțile interesate din aviația civilă (organizații
internaționale, compan ii aeriene, aeroporturi);
– reducerea emisiilor de gaze cu e fect de seră, a zgomotului și noxelor, prin
implementarea, după caz, a unor proceduri operaționale și tehnice și adoptarea de noi
tehnologii, fără impact asupra siguranței traficului aerian;
– raționa lizarea energiei, materiilor prime și materialelor, prin utilizarea unor proceduri,
practici, materiale sau produse care evită, reduc sau permit controlul poluării, fără
impact asupra siguranței traficului aerian;
– instruirea angajaților pe probleme specifi ce mediului, identificate în cadrul
organizației;
– încurajarea furnizorilor companiei de produse și servicii privind adoptarea unor
principii asemănătoare referitoare la mediu, prin promovarea unor practici de mediu
mai bune care sunt în beneficiul ambelor părți.
Cultura de mediu în cadrul companiei studiate este promovată la toate nivelurile prin
personal corespunzător calificat și conștient de importanța activității sale pentru menținerea
unui mediu sănătos.
Putem spune la final că:
Aplicarea principiilor dezvoltării durabile implică o nouă abordare privind deșeurile
utilizând concepte de bază ecologice pentru a cântări cu precizie proiectele propuse în acest
domeniu cu resursele de mediu existente. Resursele regenerabile și neregenerabile și
serviciile asi gurate de către componentele capitalului natural constituie suportul pentru
producția de bunuri și servicii furnizate capitalului socio -economic uman, influențând
direct calitatea mediului și a sănătății populației.
Construcția unei viziuni durabile asupr a gestionării deșeurilor impune luarea în
considerare a "modelului natural", respectiv a modului potrivit căruia are loc, în sistemele
ecologice naturale, procesarea reziduurilor rezultate din activitatea organismelor vii. În
natură, "deșeurile" generate d e organismele vii sunt reintegrate în circuitele
biogeochimice naturale prin procese de descompunere și "reciclare" care stau la baza
dezvoltării unor noi lanțuri trofice, adică a unui întreg lanț de compartimente (grupuri de
organisme) care procesează ace astă materie în scopul autosusținerii energetice. Altfel
spus, "în natură deșeurile dintr -un proces sunt întotdeauna un nutrient, un material sau o
sursă de energie pentru un alt proces. Totul rămâne în fluxul de nutriție. Astfel, soluția nu
50
numai pentru p rovocările de mediu privind poluarea, ci și pentru provocările economice
privind lipsurile poate fi găsită în aplicarea modelelor pe care le putem observa într -un
ecosistem natural." (Economia albastră, 10 ani, 100 de inovații, 100 de milioane de locuri
de muncă – Gunter Pauli).
BIBLIOGRAFIE
1. Bavaru A., Butnaru G., Godeanu S., Bogdan A., 2007, Biodiversitatea și ocrotirea
naturii . Editura Academiei Române, București.
2. Bran F., Manea G., Rădulescu C.V., Ioan I., 2011, Supraviețuirea – paradigma unui
viitor durabil , Editura Economică, București.
3. Brown, L ., 2005 , Depășind resursele planetei . Editura Tehnică, București.
4. Brown, L ., 2011 , Lumea pe marginea prăpastiei. Cum să prevenim colapsul ecologic
și economic . Editura Tehnică, București.
5. Brown, L ., 2011 , Planul B 4.0 Mobilizarea generală pentru salvarea civilizației .
Editura Expert, București.
6. Cămășoiu C., 2013 , Provocări trecute și viitoare ale dezvoltării durabile Editura:
Expert , București.
7. Cămășoiu C., 1994 , Economia și sfidarea naturii , Editura Economică, București.
8. Ciobotaru V., Frăsineanu I., Frăsieanu C., Țăpurică O.C., 2011, Politici ecologice
de mediu , Editura Economică, București.
9. Cobzaru A., 2012, Principiile dreptului european de mediu , Editura Universul Juridic,
București.
10. Dobrescu E. M., 2015, Almanahul mediului 2015 – publicației anuală în domeniul
mediului, Editura Oscar Print, București.
11. Duțu M., 2007, Tratat de dreptul mediului , Editura C.H. Beck, București.
12. Jelev I. , 1996 , Strategia națională și planul de ac țiune pentru conservarea diversității
biologice și utilizarea durabilă a componentelor sale în Romania , București
13. Jelev I. , 1996 , Strategia protecției mediului , București.
14. Marcusohn V. , 2012 , Mijloace juridice de drept civil privind protecția mediului ,
București.
51
15. Petrescu -Mag R.A., 2010 Aspecte teoretice și practice privind protecția mediului prin
intermediul normelor de drept internațional . Editura Mega, Cluj -Napoca.
16. Zaman Gh., Gherasim, Z., 2009 , Aspecte manageriale ale eco -eficienței energiilor
regenerabile – abordări naționale și internaționale , Papers 2009/145, Osterreichish –
Rumanischer Akademischer Verein.
17. Zaman GH., Sandu S., Anghe I., 2009 . Intergenerational Partnership in Research
and Development Activity , The AMFITEATRU ECONOMIC journal , Academy of
Economic Studies – Bucharest, Romania, vol. 11(26), pages 606 -615, June.
18. Zaman Gh., Vasile V., Goschin Z, , 2010, Multidisciplinarity, Interdisciplinarity and
Transdisciplinarity: Theoretical Approaches and Implications for the Strategy of Post –
Crisis Sustainable Development , Theoretical and Applied Economics , Asociatia
Generala a Economistilor din Romania – AGER, vol. 0(12(553)), pages 5 -20,
December.
19. Zaman Gh., 2012, Ways Of Improving Foreign Direct Investment (Fdi) Contribution
To Romania‘S Sustainable Development , Annales Universitatis Apule nsis Series
Oeconomica , Faculty of Sciences, "1 Decembrie 1918" University, Alba Iulia, vol.
2(14), pages 30.
20. Zaman Gh., Vasile V., Goschin Z, Rosca E., 2012, Typolog y And Planning Of The
Tourism Regional Development In Romania , The USV Annals of Economics and Public
Administration , Stefan cel Mare University of Suceava, Romania, Faculty of
Economics and Public Administration, vol. 12(1(15)), pages 7 -17, June.
21. Zaman Gh., Goschin Z ., 2014, O tipologie a cresterii economice regionale în
România ," Romanian Journal of Economics , Institute of National Economy, vol.
38(1(47)), pages 134 -153, June.
22. Sisteme de management de mediu – Cerințe cu ghid de utilizare (SR EN ISO 14001:
2005)
23. Manualul Sistemului de Management Integrat Calitate și Mediu R.A. ROMATSA
24. Manualul Procedurilor SMC R.A. ROMATSA
25. Manualul Procedurilor SMM R.A. ROMATSA
26. Raport Analiza de Mediu Preliminară R.A. ROMATSA
27. Management de mediu – Evaluarea performanței de mediu . Ghid (SR EN ISO
14031: 2001)
28. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013 –
2020 -2030
52
29. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2014 -2020
30. Directiva nr. 91/689/EEC privind deșeurile periculoase
31. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Decizia de modificare a Deciziei
2000/532/CE
32. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 22.11.2008, L 312/12 RO
33. Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în 2014, Monitorul Oficial,
nr. 220 din 28 marti e 2014
xxx Environmental Data Centre on Waste , Eurostat
xxx http://www.anpm.ro
xxx http://ec.europa.eu/environment/waste
xxx http://europa.eu/pol/env/index_ro.htm
xxx http://www.romatsa.ro
53
ANEXA 1
BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI
Semestrul II – 2014
%
BVC 2014
BVC 2014
BVC 2014 Preliminat/
INDICATORI Nr
rd.
Planificat
Preliminat
Prevederi Planificat
iulie-dec iulie-dec
iulie-dec
2014
0 1 2 3 4 5 7=5/4
I VENITURI TOTALE 1 810.261,62 432.323,10 418.186,04 96,73%
1 Venituri din exploatare, din
2
780.261,62
420.007,82
405.704,04
96,59%
care:
conform bazelor de cost
R1794,
din
care: 3 757.730,89 407.682,97 397.082,61 97,40%
a1 servicii navigație
aeriană de rută 4 676.656,22 368.974,49 368.064,06 99,75%
a) a2 servicii navigație
aeriană de
terminal 5
51.389,47
27.399,81
28.296,21
103,27%
a3 din alte surse 6 1.300,00 923,47 722,34 78,22%
a4 ajustări 7 28.385,20 10.385,20 0,00 0,00%
servicii navigație aeriană
de
b) terminal
alte aeroporturi 8 18.530,73 10.013,60 8.608,11 85,96%
c) rambursarea contravalorii
unor
servicii de navigație
aeriană 9
0,00
0,00
0,00
d) producția de imobilizări 10 0,00 0,00 13,32
e) alte venituri din exploatare 11 4.000,00 2.311,25 0,00
2 Venituri financiare, din
care: 12 30.000,00 12.315,27 12.482,00 101,35%
a) din imobilizări financiare 13 0,00 0,00
din alte investiții și
54
împrumuturi
b) care fac parte din activele
imobilizate 14 0,00
c) din dobânzi 15 10.000,00 6.723,15 2.770,07 41,20%
d) alte venituri financiare 16 20.000,00 5.592,13 9.711,93 173,67%
3 Venituri extraordinare 17
II CHELTUIELI TOTALE 18 787.459,80 409.878,84 385.383,62 94,02%
1 Cheltuieli de exploatare,
din 19 767.459,70 400.284,01 378.322,36 94,51%
care:
0 1 2 3 4 5 7=5/4
a) cheltuieli de personal, din
care: 20 517.331,98 267.067,04 247.472,79 92,66%
a1 cheltuieli cu salariile 21 358.076,66 183.415,45 175.764,52 95,83%
cheltuieli cu
asigurările
a2 și protecția socială
și 22 119.863,72 64.415,08 62.904,68 97,66%
alte oblig ații legale
a3 alte cheltuieli cu 23 37.590,34 18.177,91 8.393,16 46,17%
personalul, din
care:
a3.1 cheltuieli
sociale
prevazute prin
art.21
Legea nr.571/2003 24 4.000,00 2.189,90 2.172,17 99,19%
privind Codul
Fiscal, cu
modificarile si
completarile
ulterioare
a4 cheltuieli pentru 25 1.801,26 1.058,61 410,43 38,77%
contracte de
mandat
b) alte cheltuieli de operare,
din 26 171.112,81 91.516,47 102.374,20 111,86%
care:
b1 cheltuieli materiale 27 8.280,89 4.809,00 4.940,46 102,73%
b2 cheltuieli cu energia
și 28 6.140,00 3.184,33 2.364,37 74,25%
apa
b3 cheltuieli privind 29
mărfurile
cheltuieli cu
serviciile
b4 executate de terți,
din 30 142.991,92 77.192,29 60.841,38 78,82%
care:
b4.1
EUROCONTROL 31 35.227,91 17.492,06 17.410,80 99,54%
b4.2 AACR 32 10.734,01 6.375,69 6.609,00 103,66%
alte cheltuieli de
55
b5 exploatare, din
care: 33 13.700,00 6.330,85 34.227,99 540,65%
b5.1 chelt. de
protocol 34 1.000,00 394,84 729,78 184,83%
b5.2 chelt. de
reclamă și 35 100,00 0,00 44,26
publicitate
b5.3 chelt. cu 36 2.100,00 1.050,00 1.367,80 130,27%
sponsorizarea
cheltuieli cu amortizarea
c) imobilizărilor corporale și 37 41.700,49 28.475,37 68,29%
necorporale 79.014,91
2 Cheltuieli financiare, din
care: 38 20.000,10 9.594,84 7.061,26 73,59%
a) cheltuieli privind dobânzile 39
b) alte cheltuieli financiare 40 20.000,10 9.594,84 7.061,26 73,59%
3 Cheltuieli extraordinare 41
III REZULTATUL BRUT 42 22.801,82 22.444,25 32.802,42 146,15%
(profit/pierdere)
ANEXA 2
FIȘA DE URMĂRIRE REALIZARE
OBIECTIVE
Responsabil proces
Proces Obiectiv Indicator Valoare
țintă Frecvență
monitorizare/
măsurare Realizat la data
de/în perioada Plan de îmbunătățire
(Program de
management) –
Corecții
Responsabilul de proces :
– Urmărește atingerea obiectivelor, indicatorilor și țintelor de mediu stabilite prin fișa de
proces;
– Raportează, conform frecvenței de raportare stabilite prin fișa de proces, despre stadiul
realizării obiectivelor, indicatorilor și țintelor.
ANEXA 3
Monitorizare și măsurare obiective și indicatori la nivel RA ROMATSA
56
Nr.
crt OBIECTIVE INDICATORI
Monitorizarea și măsurarea
indicatorilor în domeniul mediului Responsabil
monitorizare și
măsurare
1 Creșterea eficacității
gestionării deșeurilor Număr de
neconformități/
audit/ an privind
gestionarea
deșeurilor Se centralizează anual informațiile
din documentele existente – rapoarte
de audit rezultate în urma efectuării
auditurilor interne programate. Serviciu Calitate
și Mediu (SCM)
Cantitate de
deșeu menajer
predată în anul
în curs/ cantitate
de deșeu
menajer predată
în anul anterior Cantitatea de deșeu menajer predată
lunar se înregistrează în fișele
privind evidența gestiunii deșeurilor.
Centralizarea informațiilor se face
pe acele ași fișe, anual. Serviciu
Administrativ și
Patrimoniu /
Responsabil
Protecția
Mediului în
Administrația
Centrală
SAP?RPM
Cantitatea de
hârtie
valorificată în
anul în curs/
cantitatea de
hârtie
valorificată în
anul anterior Cantitatea de deșeu de hârtie predată
lunar se înregistrează în fișele
privind evidența gestiunii deșeurilor
de hârtie. Centralizarea informațiilor
se face pe aceleași fișe, anual. SAP/ RPM
2 Îmbunătățirea continuă a
Sistemului de
Management de Mediu Număr de
participăir la
instruiri/
seminarii/
conferințe/
grupuri de lucru
în domeniul
mediului Se centralizează anual informațiile
din documentele existente – procese
verbale/ rapoarte privind instruiri/
conferințe / seminarii SCM
Număr de
acțiuni realizate/
total acțiuni
planificate prin
planurile de
măsuri stabilite
ca urmare a
auditurilor
interne de mediu Pe baza înregistrărilor specifice se
calculează valoarea indicatorilor
semestrial / anual sau de câte ori se
solicită SCM
3
Controlul
emisiilor
în
atmosferă
În domeniul
operațional
Timp mediu de
așteptare de la
pornirea
motoarelor
aeronavei până
la primirea
autorizării de
decolară/ an Pe baza înregistrărilor specifice se
calculează valoarea indicatorilor
semestrial / anual sau de câte ori se
solici tă Supervizor
unitate trafic,
SCM
Emisii CO 2 per
zbor în spațiul
aerian/ emisii
CO2 per zbor
planificat în
spațiul aerian
(timp) Pe baza înregistrărilor specifice, în
funcție de tipul de aeronavă și durata
de zbor se stabilește cantitatea de
combustibil consumată/emisia de
CO2 pentru fiecare zbor și se
raportează la consumul de
combustibil/emisia de CO 2 calculate
ținând cont de tipul de aeronavă și
de ruta din planul de zbor. Supervizor
unitate trafic,
SCM
În domeniul
administrativ
Număr
autorizări CDO/
total aterizări Pe baza înregistrărilor de zbor se
calculează valoarea indicatorilor Supervizor
unitate trafic,
SCM
57
semestrial / anual sau de câte ori se
solicită
Număr de
mașini care sunt
respinse la ITP
din motive de
noxe / total
mașini
verificate/ an Cu ocazia verificărilor efectuate la
centralele termice (conform
prevederilor legale și a cărților
tehnice) se fac determinări de emisii.
Buletinele de analiză și ce lelalte
documente primite de la firma
abilitată pentru efectuarea
verificărilor constituie baza pentru
calcularea indicatorilor. SAP
Nr.
crt OBIECTIVE INDICATORI
Monitorizarea și măsurarea
indicatorilor în domeniul mediului Responsabil
monitorizare și
măsurare
4 Eficientizarea
consumului de
resurse Consum de energie
electrică realizat/
cifra de afaceri /an Cantitatea de energie consumată este
citită lunar pe echipamentul de măsură
(contor) din dotarea fiecărei unități.
Centralizarea informațiilor se face
anual. SAP
Consum de gaz
metan realizat/ cifra
de afaceri/ an Cantitatea de gaz metan consumată
lunar este dată de echipamentele de
monitorizare și măsurare (contor)
amplasate în fiecare locație.
Centralizarea informa țiilor se face
anual SAP
Consum de
motorină (benzină)
realizat/ consum
prevăzut prin cartea
tehnică /an Consumul de combustibil pe fiecare
autoturism se calculează lunar pe baza
bonurilor de consum eliberate de
benzinării și a kilometrilor înregistrați
de aparatura de la bordul autoturismului
și a foilor de parcurs. Anual, dar poate
fi și semestrial sau lunar, se face
centralizarea informațiilor. SAP
Consum de apă
potabilă / persoană
/ an Cantitatea de apă potabilă folosită se
stabilește lunar prin evidența numărului
de recipiente (tip Cumpăna) utilizate.
Anual, dar poate fi și semestrial sau
lunar, se face centralizarea
informațiilor. SAP
5 Protejarea
solului Număr de accidente
de mediu soldate cu
poluarea solului/ an Se centralizează anual informațiile din
documentele existente – înregistrări
accident / incidente de mediu;
reclamații PC și PSI
Număr accidente
auto soldate cu
poluarea solului cu
substanțe
periculoare /an Se centralizează anual informațiile din
documentele existente – înregistrări
accident auto soldate cu poluarea
solului. SAP și PC
6 Protejarea
resurselor de
apă Număr de
reclamații, de la
părțile interesante
externe, referitoare
la apa uzată
deversată la
canalizare/ an Se centralizează anual informațiile din
documentele existente – reclamații din
partea părților interesate. SAP
Sursa: RA ROMATSA
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INGINERIA CALITĂȚII ȘI MEDIULUI ÎN INDUSTRIILE DE PROCES [607745] (ID: 607745)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.