Ing. Izabella Ștefania SZIGYARTO TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT CONSIDERA ȚII CU PRIVIRE LA IMPLEMENTAREA SISTEMELOR VACUUMATE DE CANALIZARE – STUDII DE… [604854]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMI ȘOARA
FACULTATEA DE CONSTRUC ȚII
DEPARTAMENTUL DE HIDROTEHNIC Ă

Ing. Izabella Ștefania SZIGYARTO

TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT

CONSIDERA ȚII CU PRIVIRE LA
IMPLEMENTAREA
SISTEMELOR VACUUMATE DE
CANALIZARE
–
STUDII DE CAZ
COMUNA BOR Ș, JUDEȚUL BIHOR
COMUNA PERICEI, JUDE ȚUL SĂLAJ

Conducător științific:
Prof. univ. dr. ing Ion MIREL

TIMIȘOARA 2014

Pagina 1 din 13

CUPRINS

1. I n t r o d u c e r e 2

2. Caracteristicile sistemului vacuumat de canalizare 3

3. Considera ții teoretice 5

4. Cercetări experimentale și studiu de caz 7

5. Proiectarea, execu ția, exploatarea și întreținerea sistemelor vacuumate de
canalizare 7

6. Concluzii generale, contribu ții personale, perspective și recomand ări 8

Bibliografie 10

Pagina 2 din 13 1. Introducere

Poluarea apelor poate fi natural ă sau artificial ă și reprezint ă procesul prin care acestea î și
modifică compozi ția, aspectul fizic și chiar structura. Caracteristicile apelor reziduale variaz ă în func ție
de provenien ța acestora (menajere sau industriale) și/sau de sistemul de canalizare existent
(separativ, unitar sau mixt).[12],[13],[14],[15],[16]
În zonele rurale f ără sistem de canalizare centralizat, cu climat temperat, nu foarte rece și nu
prea umed, se pot folosi cu succes sisteme pentru neutralizarea tancurilor septice cu câmpuri de absorbție pe sol. Mult mai sigure, dar mai scumpe, sunt tancurile septice închise, care se vidanjeaz ă
periodic, fiind transportate cu întreg con ținutul lor la o sta ție de epurare sau se fac sisteme
centralizate de canalizare ca în mediul urban. O solu ție ieftin ă, hibridă, este combina ția între tancul
septic care s ă rețină numai componenta solid ă a apelor uzate fecaloid-menajere și canalizare
centralizat ă, dar care s ă colecteze și să ducă la stația de epurare numai cu componenta lichid ă.
Avantajele unui astfel de si stem sunt date de faptul c ă tancul septic trebuie golit mult mai rar,
sistemul de canalizare fiind realizat cu conducte de diametre mult mai mici și deci cu costuri reduse.
[32],[33],[35]
În zonele urbane s-au conceput și dezvoltat sistemele moderne de canalizare: gravita ționale
cu nivel liber, cu pompare și vacuumate.[34],[36]

Definiții și clasific ări ale sistemelor de canalizare
În funcție de modul de colectare al apelor reziduale și cele meteorice, canalizarea se poate
face în sistem divizor, unitar și mixt:
 Sistemul divizor – numit și separativ, este sistemul public de canalizare care asigur ă
colectarea, transportul, epurarea și evacuarea separat ă în emisar a apelor uzate și a celor
meteorice, în colectoare cu sec țiuni circulare;
 S i s t e m u l u n i t a r – e s t e s i s t e m u l p u b l i c d e c a n a l i z a r e c a r e a s i g u r ă colectarea, transportul,
epurarea și evacuarea în emisar, în comu n, atât a apelor uzate, cât și a apelor meteorice, în
colectoare cu sectiune circular ă, pentru debite mici (Dn 250 –500 mm) și cu sec țiune ovoidal ă
și de tip clopot, pentru debite de scurgere fo arte mari pozate în terenuri cu structur ă
rezistenta/stancoasa; [28],[29],[56],[58]
 Sistemul mixt – este sistemul public de canalizare de pe teritoriul unei localit ăți, care se
realizeaz ă atât prin sistem de canalizare divizor, cât și prin sistem de canalizare
unitar;[5],[47]
Tehnologiile moderne de colectare a apelor menajere pot fi de 3 tipuri: gravita ționale, sub
presiune sau operate sub vid.
Deja a intrat în tehnologia folosit ă de speciali știi din domeniu, atât no țiunea de sistem
convențional de canalizare cât și cea de sistem alternativ de canalizare.
Apele ce urmeaz ă a fi evacuate prin sistemele alternative de canalizare (vacuumat, sub presiune sau
gravitați o n a l e c u c o n d u c t e d e d i a m e t r u m i c ) , a u d e c e l e m a i m u l t e o r i d e b i t e v a r i a b i l e și încărcări
organice diverse. O trecere în revist ă, a apelor uzate dup ă provenien ță și calitate, ne duce la o
ierarhizare a acestora dup ă cum urmeaz ă: menajere; publice; industriale; agrozootehnice; proprii
sistemelor tehnologice de tratare și epurare a apei; ape uzate aferente stropitului și udării străzilor;
ape uzate diferen țiate prin diverse substan țe reziduale con ținute etc.
[18],[24],[32],[33],[59],[76],[77]

Evoluția sistemelor vacuumate de canalizare – scurt istoric
Primul sistem Liernur a fost realizat în anul 1860 în Olanda, în ora șele Amsterdam, Leiden și
Dordrecht. De asemenea, de la Praga (Cehia), Trouville (Fran ța), Hanau (Germania) și Stansted din
Anglia, sistemele de Liernur au fost în vi goare. Sistemul Liernur din Trouville (Fran ța) a fost în
funcțiune chiar și până în anii ’80.
În 1956, mai mult de 100 de ani de la Liernur, inginerul suedez Joel Liljendahl a depus un
brevet pentru sistemul vaccumat de colectare și transport al apei uzate cu ajutorul aerului. Sistemul
introdus de Liljendahl avut mari asem ănări cu principiul Liernur. Dezvoltarea tehnologic ă cunoscut ă
într-o sut ă de ani de la inven ția lui Liemur, a contribuit la o solu ție mai viabil ă pentru inven ția lui
Liljendahl. Sistemul de operare va ccumat al toaletelor, în conceptual lui Liljendahl, au fost utiliza ți
numai 1,5 litri de ap ă per jet de ap ă de toalet ă. Apa uzata a fost evacuata in sistem prin intermediul
aerului, cca. 50 litri de aer per jet de ap ă de toalet ă. Rețea de conducte a fost prev ăzută cu așa-
numitele "buzunare", un fel de sifoane pentru colectarea apelor uzate situa ția cand nu era flux pentru
a forma o priz ă de apă sau de blocare pentru a se asigura c ă apa uzata va fi împinsa în mod adecvat
în continuare prin sistemul de conducte la urm ătorul jet de apa de toaleta.[56],[69]
De la începutul anilor '90 QUA-VAC în Olanda este principalul proiectant și furnizor de sisteme
de vacuumate de canalizare pe pia ța mondial ă. Alte companii ar putea fi active din timp în timp pe
piețele locale, folosind diferite tipuri de solu ții să se ocupe de canalizare prin intermediul unor supape

Pagina 3 din 13 de operare pneumatice. Datorit ă brevetei depuse de Liljendahl al ți furnizori au avut de ales mijloace
alternative de transport, în special prin schimbarea profilului de conduct ă și a metodei de calcul. QUA-
VAC este singura compania de proiectare care a achizi ționat și deține drepturile pentru aceste brevete.
[38],[39]
În țara noastr ă, primele sisteme vacuumate de canalizate sunt realizate sau sunt în curs de
finalizare în localit ățile: Bor ș și Pericei – finalizate, Tileagd și Oșorhei din judetul Bihor; Sântana și
Diosig în jude țul Arad; Foghiu în jude țul Arad etc. [54],[55]

Avantajele și dezavantajele sistemului vacuumat de canalizare
Sistemele vacuumate de ca nalizare, spre deosebire de sistemel e clasice, se caracterizeaza prin
următoarele avantaje: sec țiuni și adâncimi de pozare reduse; în teren plat, pozarea conductelor este
posibilă pe o lungime de mai mul ți km fără stații suplimentare de pompare; viteze de transport
ridicate care contribuie la eliminarea opera țiunilor pentru sp ălarea depunerilor; elimina complet
infiltrațiile și exfiltra țiile de ape str ăine și de ape uzate; traversarea u șoară a obstacolelor ( șanțuri,
pârâuri, cabluri) peste pasarelele de conducte sau sub diferite obstacole; înc ărcări organice relativ
constante pentru apele uzate transportate la sta țiile de epurare; eliminarea c ăminelor de vizitare de
pe traseul conductelor vacuumate; dimensiunile flex ibile ale întregului sistem, pentru cazul debitului
de apă uzată variabil, la sta țiunile de weekend, campinguri și tabere de vacan ță; cheltuieli de investi ții
și exploatare reduse; protec ția mediului înconjur ător, igiena și starea de s ănătate a fiin țelor
umane.[43],[62],[63]
Datorită multiplelor avantaje, tehnice, economice și ecologice, sistemele vacuumate de
canalizare a apelor uzate s-au aplicat cu succes în Anglia, Suedia, Fran ța, Germania, Austria și
Ungaria, fiind în curs de implementare în Serbia și România.
Decizia de a utiliza un sistem vacuumat de colectare a apelor uzate, în locul gravita țional
tradițional, este dat de urm ătoarele trei avantaje: Flexibilitatea în proiectare; Reducerea cheltuielilor
de investi ție; Reducerea cheltuielilor opera ționale.
Dezavantajul sistemului vacuumat de canalizare este cel determinat de faptul c ă nu se poate
utiliza numai pentru depresiuni de max -0,7 bari, cu suprafa ța deservit ă care se dezvolt ă pe ramifica ții
cu lungimi de maxim 3.750 m.

Necesitatea și oportunitatea studiului efectuat
Necesitatea studiului este legat ă de stabilirea metodelor și a modalit ăților de proiectare,
execuție și exploatare a sistemelor vacumate de canalizare, prin:
– stabilirea parametrilor determinan ți (debite, depresiune);
– alegerea materialelor, echipamentelor și instala țiilor aferente unui sistem viabil, robust și stabil
în timp, cu o exploatare sigura și economic ă;
– stabilirea limitelor de func ționare și de exploatare, impuse de m ărimea debitelor colectate și
transportate, m ărimea suprafe țelor, lungimea ramifica țiilor colectoare, configura ția terenului (
orizontal ă, în pant ă sau în contrapant ă);
– dimensionarea obiectelor componente ale sistemelor vacumate de canalizare comport ă
stabilirea debitelor, alegerea materialelor de conducte, diametrul acestora, lungimea și
mărimea lifturilor în func ție de configura ția terenului, m ărimea vacumului, capacitatea
rezervorului de vacum, tipul și mărimea pompelor de vacum;
– verificarea;
– întreținerea;
– interven țiile care se impun;
– numărul de echipamente de rezerv ă (supape și pompe de vacum)
Sistemul vacuumat de canalizare menajer ă este o tehnologie modern ă, economic ă și
ecologic ă, care se preteaz ă perfect la canalizarea multor localit ăți din România. Practic, pentru solu țiile
de realizare a re țelelor de canalizare se pot anal iza trei variante: sistem gravita țional, sub presiune și
vacuumat.
Acest tip de analiz ă este recomandat în cazul studiilor de fezabilitate.

2. Caracteristicile si stemului vacuumat de
canalizare

Stadiul actual a sistemului vacuumat de canalizare
În sistemul lui Liernur, conductele erau conect ate la toaletele speciale , instalate în fiecare
gospodărie, iar în fiecare noapte se aplica asupra rezervorului subteran o presiune negativ ă pentru a
se realiza evacuarea apelor uzate din toalete și colectarea acestora în rezervor.

Pagina 4 din 13 O cistern ă mobilă era apoi folosit ă pentru golirea rezervorului de ap ă uzată cu ajutorul unei
presiuni negative, aceasta fiind repartizat ă în butoaie și vândut ă fermierilor locali ca fertilizator pentru
culturile agricole.
Sistemele moderne de azi sunt cons truite din conducte de polietilen ă elastice, îmbinate prin
fitinguri cu electrofuziune, vidul necesar fiind produs cu cele mai moderne pompe de vacuum în sta ții
computerizate, iar noile supape de vacuum func ționează pneumatic și au fiabilitate mare în
exploatare.

Componentele sistemelor vacuumate de canalizare
Sistemul de canalizare cu vacuum este în esen ță un sistem mecanizat pentru transportul
hidraulic a apelor uzate din centrele populate.

Fig. 2.2 Sistem de canalizare vacuumat

Spre deosebire de canalizarea gravita țională clasică, sistemul vacuumat folose ște presiunea
diferențială de aer pentru transportul apelor uzate, re țeaua de canalizare fiind sub vacuum.
Descrierea func țională a unui sistem este prezentat ă schematic în figura 2.2 , în care sunt
vizualizate cele trei componente princi pale ale sistemului: [7],[8],[9],[10]
– Camera de colectare (camera vanelor, valva pneumatic ă de vacuum și controlerul supapei);
– Liniile conductelor de canalizare cu vacuum, care includ fitting-urile specifice;
– Stația central ă de vacuum cu rezervoare și pompe de vacuum, pompe de canalizare, robine ți,
senzori de nivel și presiune, panou de comand ă și control.

Colectarea apelor uzate în sisteme vacuumate
Sistemul de canalizare vacuumat , asigur ă transportul apelor uzate menajere la presiuni mai
mici decât presiunea atmosferic ă (p < p at). Acest sistem se recomand ă în zonele de șes, pentru
cartierele reziden țiale dezvoltate în vecin ătatea centrelor populate urbane, în spa țiile înguste cu
construc ții sensibile, în terenurile cu nivelul ridicat a ap elor freatice sau în zonele istorice din cadrul
centrelor populate [11],[19],[41],[42],[49],[51],[52]

Pagina 5 din 13

Fig. 2.12 Sistem ramificat de canalizare vacuumat
1 – gospodarii individuale; 2 – cladire social administrativa; 3 – complex agrozootehnic; 4 – unitate industiala; 5 –
racorduri gravita ționale; 6 – c ămine colectoare echipate cu supape de vacuum; 7 – re țea de canalizare vacuumat ă;
8 –stația de vacuum; 9 – rezervor de vacuum și stația pompelor de vacuum; 10 – pompe de evacuare ap ă uzată;
11 – conduct ă de refulare; 12- sta ție de epurare; 13 – emisar.

3. Considera ții teoretice

Dispozi ția și amenajarea conductelor vacuumate

Fig. 3.1 Dispozitia conductelor vacuumate in raport cu panta terenului

Dispozițiile de amenajare a conductelor vacuumate, în raport cu pantele naturale ale terenului
(plat, cu pant ă coboratoare și în contrapant ă) sunt redate sugestiv, în figura 3.1. Terenurile plate și
cele în contrapant ă, necesit ă, în cazul transportului vacuumat, un anumit tip de lifturi, pentru
formarea și deplasarea dopului de ap ă și deci a vidului necesar deschiderii supapei de vacuum din
căminul colector.

Pierderi de presiune în sistemele de lifturi
Pierderile de vacuum, în regim dinamic de func ționare, sunt cauzate de frec ările dintre fluidul
transportat cu peretele conductei, dar și de aspira ția aerului, la deschiderea supapelor de vacuum din
căminele colectoare de ape uzate.[56]
Pierderile de vacuum, în regim static, sunt determinate de m ărimea vacuumului, în cazul în
care apa stationeaz ă, supapele de vacuum sunt închise și dopul de ap ă a cedat. Pierderile totale ale

Pagina 6 din 13 presiunii vacuumetrice, în regim static de func ționare sunt date de diferen ța dintre presiunea din
rezervorul de vacuum și presiunea din punctul de colectare, cel mai îndep ărtat, situat înainte de
supapa de vacuum.
Valoarea total ă a pierderilor de presiune vacuumetric ă, în regim static de func ționare se va
stabili ca fiind suma a pierderilor de presiu ni vacuumetrice de la lifturi, de modific ările de nivel și de
cele rezultate din diferitele combina ții, conform rela ției:

  



 

  



z
1kckn
1idlm
1jkjαi sin d2 dhi2αi 45cos gρckgz
1kρ dgρlm
1jkjgρ in
1ixgρstatΔp

în care: ρ este densitatea apei uzate;
g – accelera ția gravita țională;
xi – nivelul apei reziduale care va determina pierderea de presiune vacuumetrica în cazul unui
lift "i";
kj – valoarea modifc ării nivelului;
ck – valoarea modific ării nivelului în cazul a dou ă sisteme tip lifturi cuplate între ele cu o
treaptă de conduct ă;
n – num ărul tipurilor de lifturi închise;
m – modific ările de nivel care determin ă pierderi de presiuni vacuumetrice;
l – modific ările de nivel conectate la un sistem tip lift care determin ă pierderi de presiuni
vacuumetrice;
z – num ărul sistemelor de lifturi interconectate;
hi – distan ța dintre treptele paralele în cazul unui sistem de tip „lift”;
α – unghiul dintre tubulatur ă și orizontala terenului.
În cazul în care raportul apa-aer se deplaseaz ă mai mult în favoarea apei, pierderea de
presiune vacuumetric ă depinde numai de distan ța măsurată între cele doua capete ale dopului de ap ă,
iar pentru accelerarea dopurilor de ap ă, devenite mai grele se recomand ă luarea unor timpi de
stationare mai mari.[9],[11],[39]

Regimurile de transport în colectoarele vacuumate
Regimurile de transport în colectoarele vacuumate sunt urm ătoarele:
[1],[2],[3],[4],[20],[21],[22],[25] Transport cu conducta plin ă; Transport în valuri; Transport cu
dopuri și blocuri; Transport bifazic/ cu dou ă faze.

Regenerarea transportului bifazic
Transportul cu 2 faze este generat ini țial la supapa de vacuum de interfa ță și căminul colector.
Vizual transportul cu 2 faze se prezint ă sub forma unei spume care se mi șcă în interiorul unui canal
colector cu vacuum cu o vitez ă de pân ă la 6 m/s. Aerul trece treptat în spum ă, după care spuma
redevine lichid, care trece gravita țional către una dintre sec țiunile joase ale sistemului.
Se observ ă și că prin folosirea atât a unor por țiuni joase închise, cât și libere/neînchise, se
poate realiza un echilibru al regener ării transportului bifazic (por țiuni joase închise) și o optimizare a
transferului de vacuum (por țiuni joase libere/deschise).[7],[8],[11],[63],[69]

Refacerea vacuumului
La fiecare deschidere a unei supape cu diametru de 90 mm, p ătrunde o cantitate proasp ătă de
aer în canalul colector cu vacuum. Aerul, proasp ăt introdus la presiunea atmosferic ă, ridică presiunea
absolută din interiorul canalului colector cu vacuum, care trebuie s ă scadă rapid pentru ca restul
supapelor de vacuum de interfa ță să funcționeze la cerere în restul sistemului.[10],[56],[63]
Factorii care influen țează timpul de refacere a vacuumului sunt:
1) Capacitatea pompele de vid/vacuum; 2) Volumul intern al sistemului de canalizare cu vacuum; 3) Cantitatea efluentului din canalele colectoare.
La proiectarea unui sistem se iau în considerare to ți factorii de mai sus.

Curgerea invers ă
Curgerea invers ă este fenomenul hidraulic care apare la ramifica țiile dispuse în T întors, cu
unghi de 90 , dar și la cele dispuse în Y, cu uunghi de 45 , situate dup ă un cot de întoarcere, la o
distanță mai mic ă decât lungimea minim ă admisă.

Pagina 7 din 13 Stația de vacuum
În general, sistemul de conducte din cadrul sta ției de vacuum poate fi împ ărțit în: segmentul
de evacuare, format din conducte și fitinguri din font ă ductilă, ABS sau polietilen ă, și segmentul de
vid, realizat din ABS sau PVC.
Segmentul de evacuare cuprinde re țeaua de conducte dintre: vasul colector și intrările pompei
pentru apa uzat ă și ieșirile pompei pentru apa uzat ă și conducta principal ă.
Se vor monta vacuummetre la vasul colector și la fiecare canal colector cu vacuum care intr ă
în acesta. Acestea vor avea diametrul de 150 mm și vor fi amplasate în a șa fel încât s ă poată fi citite
în timpul func ționării supapelor de pe canalele colectoare.
La pompa de vacuum cu inel de ap ă sau cu compresor se recomand ă ca mișcarea să se facă
numai într-un sens, deoarece func ționarea pistoanelor mecanice și a paletelor se realizeaz ă prin inelul
de apă rotativ comprimant.
Acest principiul de func ționare face ca pomparea s ă se facă fără pulsații sau vibra ții. Vitezele
de rotație moderate, asigur ă o funcționare sigur ă și cu o între ținere minim ă.
Rezervorul colector pentru apa uzat ă din interiorul sta ției de vacuum va fi fabricat din o țel
sudat sau din fibr ă de sticl ă.
Rezervorul colector va fi proiectat ținându-se seama de urm ătoarele criterii:
 Presiunea proiectat ă V i d c o m p l e t
 Presiunea de lucru -0,8 bar
 Testat hidraulic la 1,5 bar G
 Temperatura proiectat ă î n t r e 0oC și 50oC
 Toleranța la coroziune 1 mm
 Finisajul protector minim Șlefuire interioar ă și exterioar ă cu alice
 Un strat de grund aplicat la interior și la exterior
Pentru evacuarea apelor uzate sunt necesare (1A+1R) pompe de evacuare identice. Fiecare
pompă va putea evacua apa uzat ă la o rat ă egală sau mai mare decât debitul de vârf de proiectat,
calculat în condi țiile de presiune hidrostatic ă în cadrul sistemului.
Echipamentele de pompare din interiorul sta ției de vacuum sunt controlate prin intermediul
unui panou electric de control. Acesta va fi realizat conform comenzii clientului și va respecta
standardele locale și naționale în ce prive ște tehnologia și componentele folosite.

4. Cercetări experimentale și studii de caz

În capitolul „Cercet ări experimentale și studii de caz” se prezint ă: Poligonul experimental
pentru studiul și cercetarea sistemelor vacuumate de canalizare din cadrul laboratorului de la
Departamentul de Hidrotehnic ă al Facult ății de Construc ții din Timi șoara; cercet ările experimentale cu
studiile de caz pentru sistemele vacuumate de canalizare ale localit ăților Borș, județul Bihor și Pericei,
județul Sălaj; caracteristicile sistemelor alternative de canalizare cu eviden țierea avantajelor și a
dezavantajelor sistemului vacuumat de canalizare; compararea sistemelor vacuumate de canalizare cu
cele gravita ționale cu nivel liber; impactul sistemelor vacuumate de canalizare asupra factorilor de
mediului (ap ă, aer, sol și subsol, zgomot și vibrații, vegeta ție și fauna terestr ă) în perioadele de
execuție și de exploatare; analiza sintetic ă a costurilor de investi ție pentru sistemele vacuumate de
canalizare ale localit ății Pericei, pe baza c ăreia a fost eviden țiată fezabilitatea sistemului vacuumat de
canalizare comparativ cu sistemul gravita țional și gravita țional prin pompare.

5. Proiectarea, execu ția,exploatarea și întreținerea
sistemelor vacuumate de canalizare

În capitolul „Proiectarea, execu ția, exploatarea și întreținerea sistemelor vacuumate de
canalizare” sunt prezentate considera țiile de ordin general, privind proiectarea elementelor
componente ale sistemului vacuumat de canalizare, execu ția sistemului vacuumat de canalizare,
exploatarea și întreținerea sistemului vacu umat de canalizare.
În ceea ce prive ște proiectarea sistemului vacuumat de canalizare sunt eviden țiate cerin țele
care trebuiesc respectate: utilizarea tuburilor de canalizare din PEID PE 100 SDR 13,5 cu diametre DN
= 90 – 200 (250) mm, diametrul DN 90 mm fiind recoma ndat pentru racorduri, iar tuburile cu DN 200
mm pentru arterele colectoare; panta tuburilor între doua lifturi consecutive, se considera I = 0,002;
înalțimea lifturilor h se va stabili în func ție de lungimea liftului; num ărul maxim al lifturilor,
reale/teoretice pe o ramifica ție nmax = 25(30); num ărul minim al lifturilor pe o ramifica ție nmin = 6;
distanța maxim ă între doua lifturi consecutive Lmax = 150m; distan ța minim ă între doua lifturi

Pagina 8 din 13 consecutive Lmin = 5,5/6,0 m; lungimea maxim ă, reala/teoretica a unei ramifica ții Lmax =
25(30)x150 = 3750(4500) m; lungimea minim ă, reală/teoretic ă a unei ramifica ții Lmin = 5,5/ 6 x
25/30 = 137,5/150 m; depresiunea maxim ă admisă în rețeaua de canalizare vacuumat ă ∆pv = – 0,6
la – 0,7 bar; depresiunea minim ă admisă pentru deschiderea supapei ∆pv = – 0,25 bar; num ărul
maxim de case racordate la un c ămin colector N = 4 – 5; raportul aer/ap ă R = 6/1-12/1.
În cadrul acestui capitol este subliniat faptul c ă înaintea execu ției lucrărilor de constructive din
cadrul sistemului vacuumat de canalizare, se recomand ă să se organizeze o ședință cu întregul
personal de execu ție pentru a le explica modul de func ționare și metoda care st ă la baza acestui
sistem, precum și alte detalii constructive necesare. Este important ă accentuarea respect ării profilului
treptei inverse și a folosirii metodelor corespunz ătoare de execu ție a racordurilor. Dac ă sunt necesare
puncte de sudur ă prin electrofuziune, acestea vor fi executate numai de muncitori califica ți.
Canalele colectoare vor fi pozate și îngropate corespunz ător, în scopul prevenirii deterior ării
acestora datorit ă presiunii traficului și al păstrării alinierii corespunz ătoare a conductelor.
În exploatarea sistemului vacuumat de canalizare se eviden țiază modul de func ționare a
pompelor de vacuum, în sistem „o pomp ă de serviciu/o pomp ă auxiliar ă”. Modul de func ționare este
selectat/alternat automat în sistemul logic PLC. La punerea în func țiune ini țială a sistemului pornesc
ambele pompe. La atingerea nivelului de presiune a vidului setat, pompa auxiliar ă se va opri. Pompa
de serviciu va func ționa în continuare pân ă la atingerea nivelului de vacuum de serviciu, dup ă care se
va opri și ea.
Datorită faptului c ă prin supapele din c ăminele colectoare în sistem este aspirat și aer la
presiune atmosferic ă, nivelul presiunii vacuumului din sistem se reduce.
Atunci când presiunea vacuumului scade pân ă la nivelul setat, va porni pompa de serviciu.
Când pompa de serviciu a ridicat nivelul presiunii vacuumului pân ă la nivelul de serviciu, aceasta se va
opri. Acest proces se repet ă apoi cât timp func ționează sistemul.
Întreținerea c ăminelor de racord/colectoare cu supap ă se face de regul ă anual, de preferin ță
înainte de începutul sezonului rece; supapele montate în c ămine trebuiesc revizuite și ele, în mod
planificat dup ă șapte- opt ani de la data fabrica ției.
Pompele de vacuum cu inel de ap ă nu necesit ă interven ții deosebite, totu și pentru a preveni
apariția unor evenimente nepl ăcute, trebuie avut în vedere ca duritatea apei s ă fie sub control în
permanen ță și verificarea coaxialit ății între pomp ă și motor.
Pentru rezervorul de vacuum este recomandat ă inspectarea și curățarea interiorului
rezervorului, folosind echipament adecvat de protec ție.
La pompele de evacuare trebuie avut în vedere schimbul de ulei din pompe în func ție de
numărul de ore de func ționare, de asemenea, trebuie s ă se ajusteze distan ța dintre con și carcas ă în
funcție de necesit ăți de către personalul tehnic autorizat.
Pentru a putea urm ări mai u șor funcționarea întregului sistem este recomandat existen ța unui
registru a sta ției de vacuum, complectat zilnic (s ăptămânal) cu valorile consumului de curent, debit de
apă uzată, ore func ționare pompe de vacuum și de evacuare, astfel se pot deduce eventualele
tendințe (apari ția unor deregl ări, ce pot crea probleme în func ționarea normal ă a sistemului) prin
interpretarea valorilor citite.

6. Concluzii generale, contribu ții personale,
perspective și recomand ări

În urma analizei f ăcute din punct de vedere tehnic, se constat ă că sistemul vacuumat de
canalizare menajer ă este cea mai recomandat ă alternativ ă ca și metod ă de tehnologie modern ă,
ecologic ă și economic ă, care se poate utiliza în centrele populate de pân ă la 10.000 locuitori, situate în
zona de șes, complexe turistice, extindere cartiere.
Studiile de caz a pus în eviden ță sub aspect tehnic și economic, variantele posibile pentru
colectarea, transportul și evacuarea apelor uzate menajere prin re țele de canalizare. În urma analizei
care s-a efectuat, a rezultat c ă sistemul vacuumat de canalizare este cel mai avantajos sistem din
punct de vedere al cerin țelor tehnice, economice și a celor legate de protec ția mediului înconjur ător.
Pentru cazurile studiate, sistemul vacuumat de colectare s-a dovedit s ă fie cea mai
avantajoas ă din punct de vedere al cerin țelor tehnice, economice și a celor legate de protec ția
mediului înconjur ător, sistemul vacuumat fiind cel care asigur ă o fiabilitate ridicat ă și o vulnerabilitate
redusă.

Contribu ții personale și elemente de originalitate
Lucrarea con ține numeroase și însemnate contribu ții în domeniul tehnico- științific al sistemului
vacuumat de canalizare din centrele populate. La aceste contribu ții s-au f ăcut referiri pe parcursul

Pagina 9 din 13 lucrării, iar în continuare sunt eviden țiate contribu țiile personale și elementele de originalitate aduse în
cadrul lucr ării, după cum urmeaz ă:
1. Sistematizarea unei vaste și actuale documenta ții, existente la ora actual ă în literature de
specialitate, privind aplicarea sistemelor vacuumate de canalizare a apelor uzate menajere,
din cadrul centrele populate;
2. Definește rolul și importan ța sistemelor alternative de canalizare, pentru colectarea și
transportul apelor de scurgere de pe vatra centrelor populate;
3. Efectuarea unei sinteze documentare complet ă pe baza bibliografiei consultate, pentru evolu ția
și caracteristicile sistemelor vacuumate de canalizare a apelor uzate menajere;
4. Evidențiază criteriile de baz ă pentru proiectarea sistemelor vacuumate de canalizare a apelor
de scurgere;
5. Evidențiază criteriile de baz ă pentru execu ția sistemelor vacuumate de canalizare a apelor de
scurgere;
6. Evidențiază criteriile de baz ă pentru exploatarea și întreținerea sistemelor vacuumate de
canalizare a apelor de scurgere;
7. Analiza comparativ ă sub aspect economic, privind al egerea sistemului care urmeaz ă a fi
promovat;
8. Evidențiază pe baza cercet ărilor experimentale cu instala ția de canalizare vacuumat ă din
cadrul Poligonului experimental de la UP Timi șoara, raportul ap ă/aer = 5/1 – 6/1, pentru
transportul apelor uzate;
9. Stabilește, cu ajutorul Poligonului experimental de la UP Timi șoara, distan țele minime de 5 m,
de la buclele de întoarcere a re țelelor vacuumate și prima ramifica ție colectoare, cu scopul de
a evita inversarea curen ților de scurgere și blocarea evacu ărilor spre buclele de întoarcere;
10. A fost urm ărită comportarea sistemului vacuumat din cadrul Poligonului experimental, în
raport cu m ărimea debitelor evacuate prin cele dou ă racorduri existente, cu eviden țierea
zonelor cu disfunc ționalități (schimbarea sensului de curgere în ramifica ții, depuneri de
sedimente, sc ăderea vidului la cele dou ă vacuumetre, etc) în conductele transparente ale
modulului experimental;
11. A fost testat ă capacitatea de rezisten ță a tuburilor din PVC pân ă la presiuni de – 0,85 bar,
când un tronson de conduct ă din cadrul sistemului a cedat prin spargere;
12. Evidențierea avantajelor și dezavantajelor sistemului vacuumat de canalizare, fa ță de
metodele clasice;
13. Evidențiază oportunitatea utiliz ării sistemelor de canalizare vacuumat ă și pentru terenurile în
contrapant ă, în cazul în care diferen ța de nivel nu dep ășește 4 m;
14. Studiile de caz efectuate pentru localit ățile rurale Bor ș din jude țul Bihor și Pericei din jude țul
Sălaj, situate în zone de șes, au pus în eviden ță alternativa de canalizare optim ă, din punct de
vedere al cerin țelor tehnice; economice; sociale și ecologice, sistemul vacuumat dovedindu-se
ca fiind cel care r ăspunde cel mai bine cerin țelor de siguran ță și de confort ambiental, pentru
colectivitatea uman ă;
15. Evidențiază utilizarea racordurilor gravita ționale de tip piept ăn pentru cazul în care
gospodăriile individuale sunt dispuse în partea opus ă a drumului fa ță de colectorul vacuumat,
în vederea diminu ării numărului de subtravers ări de drumuri;
16. Evidențiează necesitatea utiliz ării pentru racorduri a c ăminelor din beton, în cazul în care
nivelul pânzei freatice este fo arte ridicat, cu scopul de a se evita fenomenul de plutire a
acestor construc ții;
17. Evidențiază implementarea sistemelor automate de comand ă și reglare programabil ă PLC
(Controlerele Programabile Logice), care prin accesul la internet permit urm ărirea sistemului
vacuumat de canalizare de la distan ță;
18. Urmărirea exploat ării și comport ării sistemelor vacuumate din localit ățile Borș, județul Bihor și
Pericei, jude țul Sălaj.

Recomand ări și perspective
1. Recomand ă utilizarea sistemelor vacuumate, pentru canalizarea apelor uzate menajere, în
localitățile și cartierele din zonele istorice, cu str ăzi înguste, la care nivel pânzei freatice este
ridicat, iar terenul este nisipos – curg ător;
2. Stabilirea regulamentelor de exploatare și întreținere a sistemelor vacuumate de canalizare
pentru specificul fiec ărui sistem dat în folosin ță;
3. Utilizarea sistemelor vacuumate de canalizare ca și alternativ ă în cadrul studiilor de fezabilitate
privind canalizarea apelor uzate menajere amplas ate în zone cu pante reduse ale terenului;
4. Studii și cercet ări cu privind capacitatea de rezisten ță a coductelor din polietilen ă la presiuni
negative;
5. Pregătirea cadrelor de specialitate privind execu ția sistemelor vacuumate de canalizare;
6. Studierea posibilit ății de echipare a c ăminelor colectoare/ de racord cu dou ă sau mai multe
supape.

Pagina 10 din 13
BIBLIOGRAFIE
1. Arsenie, D., Florea, M. (1998), Hidraulica. Ovidius University Press, Constan ța.
2. Bartha I., Javgureanu V. (1998) – Hidraulic ă. Vol. 1. Editura Tehnic ă, Chișinău.
3. Cioc D. (1967) – Mecanica fluidelor. Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști.
4. Cioc, D. (1983), Hidraulic ă, Ed. Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști, ediția a II-a.
5. Dimache A., M ănescu M. (2006), Re țele edilitare. Editura MatrixRom, Bucure ști,
6. Dr ăghici N. (1971) – Conducte pentru transportul fluidelor. Editura Tehnic ă, Bucure ști.
7. Fabry Gy., Peter A. (2005) – The vacuum sewerage system. Conf. for Young Professionals,
Bucharest, June 15-17 8. Fabry Gy., Peter A. (2006) – Transportul pneuma tic cu ajutorul vidului a apei menajere uzate
comunale. Conferinta ARA 2006 9. Fabry Gy., Peter A. (2008) – The Iseki vacuum sewerage system. Sci. Bulletin of
“Polytechnics“ Univ. of Timisoara, Hydrotechnics Series, 53(67) 2, 81-84
10. Fabry Gy. (2009) – Analysis of the parametres of an environmental friendly comunal sewerage
system. Ph. D. thesis, Szent Istvan Univ., 2103 Godollo, Hungary, 9-25 11. Fabry Gy. (2008a) – The desing and establishm ent of an experimental vacuum fluid conveying
pilot plant test rig at the Faculty of Hydrotechnics of the “Polytechnics“ Univ. of Timisoara. Ph. D.
thesis, Szent Istvan Univ., 2103 Godollo, Hungary, 9-13 12. Giurconiu M. (1972) – Hidraulic ă, lucrări edilitare și instala ții sanitare. Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, Bucure ști.
13. Giurconiu, M.(1973) – Canaliz ări, vol. I, II. Ed. Institutul Politehnic Timisoara.
14. Giurconiu M., Jura C., Popa Gh., Mirel I. (1964) – Hidrauliches und Wirtchaftliches studium des
Betriebssystems: Abwassernetz – Sammelbehalter – Pumpen bei Kanalisierungen. Mitteilung der
Konferenz fur Wasserkraftmaschinen, Timisoara.
15. Giurconiu M., Mirel I., Retezan A., Sîrbu. I. (1983) – Culegere de problem de hidraulic ă
teoretic ă și aplicat ă. Lit. I.P. ”Traian Vuia”, Timisoara.
16. Giurconiu M., Mirel I., Retezan A., Sîrbu. I. (1989) – Hidraulica construc țiilor și instala țiilor
hidroedilitare. Editura Facla, Timisoara.
17. Giurconiu M., Mirel I., Chivereanu D., Rusu R. , Carabet A. (1995) – Consideratii cu privire la
majorarea capacitatii de transport a retelei de cana lizare a municipiului Timisoara. Lucrarile sesiunii
jubiliare de comunicari stiintiice „Aniversarea a 75 de ani de la infiintarea Scolii Politehnice
Timisoarene”. 18. Giurconiu, M., Mirel, I., Pacurariu, M., Popa, G.(1977) – Diagrame, nomograme și tabele
pentru calculul lucrarilor hidroe dilitare. Editura Facla, Timisoara.
19. Giurconiu M., Mirel, I., Carabe ț A., Chivereanu D., Florescu. C., Staniloiu C. (2002) –
Constructii si instalatii hidroedilitare. Editura de Vest, Timisoara. 20. Hâncu, S. (1988) – Îndreptar pentru calculele hidraulice. Editura tehnic ă, Bucure ști, sub
redacția lui P.G. Kiselev, edi ția a V-a.
21. Hâncu, S., Popescu, M. (1985) – Hidraulic ă aplicat ă. Simularea numeric ă a mișcării
nepermanente a fluidelor. Editura Tehnic ă, Bucure ști.
22. Hâncu, S., Marin, G. (2007) – Hidraulic ă teoretic ă și aplicat ă. Vol. I și Vol. II. Editura Cartea
Universitar ă, Bucure ști
23. Iamandi, C., Petrescu, V., Damian, R.(1994) – Hidraulica instala țiilor. Editura Tehnic ă,
București.
24. Ianculescu D.O., Ionescu Gh., Racoviteanu R. (2001) – Canalizari. Editura MATRIX ROM,
Bucuresti.
25. Idelcik I. E. (1984) – Îndrum ător pentru calculul rezisten țelor hidraulice. Editura Tehnic ă,
Bucuresti. 26. Imnoff K. (1966) – Taschenbuch der stadtentwä sserung. Verlag von R. Oldenbourg, München,
Wien. 27. Kainz H., Kauch E.P., Rener H. (2002) – Se idlungs-Wasserban und Abfallwertschhoft, Manz
Verlag Schulbuch, Wien. 28. Kainz H., Gamerith V., Gruber G. (2010) – Mischwasser – Abeeitung und beiwertschaftung
Konzept zur Ableitung der betroffe nen MischWasser- entlastungen im Ruckstaubereich des geplanten
Mierkraftwerks Graz unter Beruch sichtigung des Generalentwasserungskonzepts des kanalbaumts der Stodt Graz, Energie Steiermark und TU Graz, Graz, Osterreich.
29. Kainz H., Sprung W., MAuner G., Pirkner W., Gamerith V., Gruber Gu. (2011) – Speicherkanal
fur die Mischhuvasserbewirtschaftung in Gr az. Aqua Urbanica 2011, Niederschlags und
Mischwasserbewirtscftung im urbanen Bereich. Schriftenreihe zur Wass erweitschaft, Techniche
Universitat Graz, Osterreich, p.P1-P42.
30. Kiselev P.G. (1988) – Îndreptar pentru calcule hidraulice (traducere din limba rus ă). Editura
tehnică Bucure ști.

Pagina 11 din 13 31. Mateescu Cr.(1963) – Hidraulic ă. Ed.Did. și Ped. Bucure ști.
32. Mirel, I.(1986) – Hidraulic ă și construc ții edilitare, Litografia I.P. “Traian Vuia”, Timi șoara.
33. Mirel, I. (1992) – Aliment ări cu ap ă și canaliz ări în agricultur ă. Editura UP, Timi șoara.
34. Mirel I. (2009) Sisteme vacuumate pentru ca nalizarea apelor uzate din centrele populate
situate în zonele de șes“ Buletin AGIR nr.2-3/2009 aprilie-septembrie. 35-37;
35. Mirel, I. (2004) – Considera ții privind realizarea lucrarilor hidroedilitare în mediul rural.
Conferin ța interna țională. Probleme actuale ale urbanismului și amenajarii teritoriului. 31 sept – 1
oct. Chi șinău.
36. Mirel I. (2009) – Sisteme vacuumate de canalizare. A XXX-a Conferin ță de instala ții, Sinaia.
37. Mirel I. (2009) – Laboratorul de alimentare cu ap ă și canalizare de la Facultatea de
Hidrotehnic ă din Timi șoara, Revista lunar ă ștințifică și tehnică Hidrotehnica, vol 54 8-9, Bucure ști
38. Mirel I., Retezan A. (1996) – “Re țele vacumate de canalizare ”. Proc. Nat. Conf. of
Installations, Sinaia, October.
39. Mirel I., Retezan A., St ăniloiu C., Fabrz G., Peter A., Simon L. (2009) – Sistem vacumat de
canalizare pentru studii și cercetări experimentale, Conferin ța Națională “Instala ții pentru construc ții
și confort ambiental”, ed. 18-a, 2 – 3 aprilie 2009, Timi șoara
40. Mirel I., Man T.E.,(2008) – Poligon vacuumat pentru studii și prezent ări “Sisteme vacuumate
de canalizare menajer ă Iseki“. Buletin of Politechnics Univ. of Timi șoara, Hidrotechnics Series,
53(67)3. 41. Mirel I., Man T.E., Fabry G., Peter A. (2008a) – Utilizarea sistemelor vacuumate alternative la
canalizarea gravita țională a apelor uzate provenite de la gospod ăriile colectivit ăților situate în zona
de șes. Hidrotehnic ă, 53(9/10), 41-49.
42. Mirel I., Fabry A., Peter A., Carabe ț A., Stăniloiu C., Olaru I. (2010a) – Utilizarea sistemelor
vacuumate de canalizarea pentru colectarea și evacuarea apelor uzate menajere provenite de pe
vatra colectivit ăților rurale. Rom Aqua an XVI, nr.4/2010, vol.70. 7-14
43. Mirel I., Fabry A., Peter A., Carabe ț A., Stăniloiu C., Olaru I. (2010b) – Utilizarea sistemelor
vacuumate de canalizarea pentru colectarea și evacuarea apelor uzate menajere provenite de pe
vatra colectivit ăților rurale. Conferin ță Tehnico – Ștințifică ”Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu
apă și canalizare în comunit ăți rurale”, Editura Axioma, Bucure ști, 15 – 16 iunie.
44. Mirel I., Florescu C., Panfil C., Breb C. (2012) – Unele considera ții cu privire la proiectarea și
exploatarea optimizat ă a rețelelor de canalizare din cadrul centrelor populate. Conferin ța
Internațională ”Totul pentru o ap ă curată” ediția a III-a, 17 – 18 mai 2012 Pite ști.
45. Mirel I., Florescu C., Panfil C., St ăniloiu C., Szigyarto I. (2014) – Sisteme alternative pentru
canalizarea apelor de scurgere din centrele populate, Conferin ță Tehnico – Ștințifică ”Performan ța în
serviciile de ap ă – canal” Infrastructur ă urbană, rețele urbane, management, editura ARA, 16 -18
iunie 2014, Bucure ști.
46. Mirel I., Olaru I., Breb C., Szigyarto I., (2009) – Considera ții cu privire la epurarea levigatului
de la depozitele de de șeuri comunale. Simpozion Interna țional ”Mediul si Industria”, Bucure ști, 28 –
30 octombrie.
47. Negulescu M. (1978) – Canaliz ări. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti.
48. Olaru I., Breb C., Szigyarto I., (2010) – So me considerations on ad vanced treatement of
leachate from household waste landfills, 1st IWA Austrian National Young Water Professionals Conference, Viena, Austria, 9 – 11 iunie.
49. Panfil C., Mirel I., Gîrbaciu A. (2011) – Alternative privind canalizarea apelor uzate menajere din centrele populate amplasate în zone cu pante reduse ale terenului. Hidrotehnic ă, 56(70),
Fascicola 2, 2011. 50. Panfil C.(2011) – Study of alternative sewage wastewater from population centers. Workshop-
ul nr.1 din cadrul proiectului ”Spre cariere de cercetare prin studii doctorale”, Contract:
POSDRU/107/1.5/S/77265 “INTERDISCIPLINARITATEA ȘI MANAGEMENTUL CERCET ĂRII”, 24-25
Noiembrie 2011 Universit ății "POLITEHNICA" din Timi șoara
51. Panfil C., Mirel I., Gîrbaciu A. (2012) – Alternative sewage wastewater from residential areas
located near population centers. „XXVI. microCAD International Scientific Conference, Miskolc,
Ungaria. ”29 – 30 Martie 2012.
52. Panfil C., Mirel I., Gîrbaciu A., Baliga D. (2012) – The impact of alternative sewage systems
on the environment. 12th International Multidisciplinary Scientific GeoConference & EXPO
SGEM2012; Albena; Bulgaria; ISSN 1314-2704; vol 5 2012; numar pagini 8 (905-912). 53. Panfil C., Mirel I., Szigyarto I., Isacu M. (2012) – Technical, economical, social and ecological
characteristics of vacuum sewage system. International Conference „ECOIMPULS 2012 – Environmental Research and Technology” Octobe r 25 – 26, 2012 – Regional Business Center
Timisoara, Romania
54. Panfil C.(2012) – Alternatives to wastewater sewarage system from residential areas located.
Workshop-ul nr.2 din cadrul proiectului ”Spre cariere de cercetare prin studii doctorale”, Contract: POSDRU/107/1.5/S/77265 “INTERDISCIPLINARITATEA ȘI MANAGEMENTUL CERCET ĂRII”, 07-08
Iunie 2012 – Universitatea din Oradea.

Pagina 12 din 13 55. Panfil C. (2013) – Technical, and ecological characteristics of vacuum sewage system.
Workshop-ul nr.3 din cadrul proiectului ”Spre cariere de cercetare prin studii doctorale”, Contract:
POSDRU/107/1.5/S/77265 “INTERDISCIPLINARITATEA ȘI MANAGEMENTUL CERCET ĂRII”, 30-31 Mai
2013 – Universitatea din Pite ști.
56. Panfil C. (2014) – Studiul sistemelor alternative de canalizare a apelor uzate din centrele populate, Tez ă de doctorat, Editura Politehnica
57. Perju S. (2009) – Statii de pompare in sisteme de alimentari cu apa si canalizari. Editura
CONSPRES, Bucuresti
58. Pîsl ărașu I., Rotaru N. și Tigoianu V.(1965) – Canaliz ări. Editura tehnic ă Bucure ști.
59. Retezan Remus (2010) – Optimizarea proiect ării și exploat ării sistemelor hidroedilitare, Teza
de doctorat, Editura Poitehnica 60. Rojanschi V., (1995) Impact assessment and environmental strategies, Ecological University,
Bucharest, Romania.
61. Rojanschi V., Bran F. (2002) – Environmen tal policies and strategies Book/Economical.
Editura, Romania, vol. 1/issue 1, pp 431. 62. Schluff R. (1996), – Bemessung und Konstruktion der Unterdruckent- wässerung
Entwässurungstechnik der Umbruch, Stuttgarter Berichte zur Siedlungswasser, Universitz of
Stuttgart
63. Schluff R. (2013), – Vacuum Sewerage System, Phd Thesis Universitatea Politehnica Bucure ști
64. Schribertschnig W., Renner H., Kauch E.P., Schlachter H., Nemecek E. (1995) – Abwasser und
abfalltechnik. Manz Verlag Schulbuch, Wien. 65. Secar ă E., Bălășescu V., Blitz E. (1973) – Exploatarea re țelelor de canalizare, Editura Tehnica
București
66. Seteanu I., R ădulescu V., Vasiliu N., Vasiliu D. (1998) – Mecanica fluidelor și sisteme
hidraulice, Fundamente și aplicații. Editura Tehnic ă, Bucure ști.
67. ***(2004) – An Introduction to Iseki Redi vac Vacuum Tehnology. Iseki Vacuum Systems
Limited, England, September.
68. ***(2009) – An Introduction to Iseki Rediva c Vacuum Tehnology. Sewage collection system
the vacuum way. Redivac Limited. Iseki Vacuum Systems Limited. England,October 69. ***A vákuumos szennyvízelvezetõ rendszerek tervezési kézikönyv (1997) – ISEKI utility
services LTD, Ungaria.
70. ***ATV Standards – E110 – 2011 – Hydraulic Dimensioning and Performance Verification of Sewers and Drains
71. ***ATV Standards – E110 – 2007 – Special Se werage Systems. Part 2: Pressure Sewerage
Systems Outside Buildings
72. ***Ghid de proiectare – Wilo 2008 – Managementul apei. Tehnologii de canalizare. Principiile
de bază ale proiect ării hidraulice și electrice.
73. ***Ghid metodologic Noiembrie 2011 – Analiza dinamico – comparativ ă a costurilor.
74. ***Indicativ GP 106—04 – Ghid de proiectare, execu ție și exploatare a lucr ărilor de alimentare
cu apă și canalizare în mediul rural.
75. ***Legea 265/2006 – Privind protectia mediului.
76. ***Legea 310/2004 – Legea apelor 77. ***Legea 350/2001- Privind amenajarea teritoriului si urbanismului
78. ***Manual de utilizare – Conducte și rețele de conducte din PVC
79. ***Normativ NP 133/2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentari cu
apa si canalizare a localitatilor. 80. ***NTPA 001/2002 – Normativ privind condi țiile de evacuare a apelor uzate industriale și
orășenești în receptorii naturali.
81. ***NTPA 002/2005 – privind conditiile de evacuarea apelor uzate in retelele publice de
canalizare. 82. ***P 96 – 1996 – Ghid pentru proiectarea și executarea instala țiilor de canalizare a apelor
meteorice în cl ădiri civile, reziden țiale, social-culturale și industriale
83. ***SR EN 752/4 (2008) – Re țele de canalizare în exteriorul cl ădirilor – Dimensionarea
hidraulic ă și considera ții referitoare la mediu.
84. ***SR EN 1091/2002 – Retele de canalizare sub vid, in exteriorul cladirilor.
85. ***SR 1343-1/2006 – Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati urbane si rurale.
86. ***STAS 3051/1991 – Canale ale re țelelor exterioare de canalizare – Prescrip ții fundamentale
de proiectare.
87. *** http://www.primariabors.ro –prezentare geografica
88. *** http://www.primariaperic ei.ro – prezentare generala
89. ***http://www.vakuumszivattyuk.hu – Compararea sistemelor vacuumat si gravitational de
canalizare.
90. ***http://www.valplast.ro/ro/ba sicline/canalizare/exterioara/- Țevi din PVC pentru canalizare
exterioar ă.

Pagina 13 din 13 91. ***http://www.prodimar.ro/teava-hdpe-d-32- pn-10-sdr-13-6-p3980.html – Tuburi din
polietilen ă de înalt ă densitate (PEID/PEHD)
92. ***http://www.politub.ro/aplicatii/ape-uzate.html – Tuburi din polietilen ă de medie și înaltă
densitate tip PE 80 și PE100
93. ***www.supralpro.ro – Țevi din PE-polietilen ă
94. ***www.termosrl.ro – Tuburi și fitinguri din polietilen ă php
95. *** www.romstal.ro – C ămin de racord canalizare