Ing. Dan -Iulian Ciubotaru Sef Lucră ri Dr. Ing. Mugurel Rotariu [609938]

Universitatea Tehnică “Gh. Asachi“ din Iași

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ,
ENERGETICĂ ȘI INFORMATICĂ APLICATĂ

Lucrare de Dizertație

STUDENT: [anonimizat]:
Ing. Dan -Iulian Ciubotaru Sef Lucră ri Dr. Ing. Mugurel Rotariu

2

Studiu privind implementarea
panourilor solare electrice în
gestionarea energiei unui utilizator

3
Cuprins
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
1.1. Surse reg enerabile de energie electrică ………………………….. ………………………….. …………… 5
1.2. Energia solară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 8
1.3. Ce documente sunt necesare pentru obținerea autorizației de montare pentru panourile
fotovoltaice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
1.4. Care sunt beneficiile panourilor solare ………………………….. ………………………….. ……………… 12
2. Cum funcționează o centrală solară ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
2.1. Noțiuni introductive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
2.2. Celulele fotovoltaice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 14
2.2.1. Sistem fotovoltaic de ener gie solară ………………………….. ………………………….. ……….. 14
2.2.2. Energie solară concentrată ………………………….. ………………………….. ……………………. 15
3. Tipuri constructive, construcție și funcționare, realizare practică și funcționa re ……………. 16
3.1. Panouri fotovoltaice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 16
3.2. Centrale solare termice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 18
3.2.1. Centrale solare liniare, parabolice cu jgheab termic solar și centrale cu vase solare
concentrator solar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
3.3. Turn de energie solară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
3.4. Iaz Solar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 26
4. Calculul tehnico -economic și costurile corespunzătoare. Elemente de stocare a energiei … 28
4.1. Noțiuni intr oductive, generalități, elemente de calcul ………………………….. ………………… 28
4.1.1. Modelarea putere -tensiune a unui panou fotovoltaic ………………………….. ………….. 30
4.2. Alegerea unui panou fo tovoltaic ………………………….. ………………………….. …………………… 35
4.3. Alegerea bateriei de stocare ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
4.4. Alegere regulator încărcare baterie ………………………….. ………………………….. ……………… 36
4.5. Alegere invertor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 38
4.6. Cabluri și diverse componente ………………………….. ………………………….. ……………………… 39
4.7. Schema sistemului fotovoltaic ………………………….. ………………………….. ………………………. 40
4.8. Aspecte economice ale implementarii instalatiei fotovoltaice ………………………….. ……… 41
5. Alimentarea locuințelor cu panouri fotovoltaiece cu finanțarea dată de gu vern alimentarea
sectorului tertiar(locuintelor) cu panouri fotovoltaice ………………………….. ………………………….. …. 42
5.1. Sistem conectat la rețea, fără automatizare ………………………….. ………………………….. …… 43
5.2. Sistem conectat la rețea, cu automatizare ………………………….. ………………………….. ……… 45
5.3. Echipamentele folosite ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 46
5.3.1. Panourile fotovoltaice ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 46
5.3.2. Structura de montaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 46

4
5.3.3. Invertoarele și controlerele ………………………….. ………………………….. …………………… 46
5.4. Valori estimate pentru ec hipamentele alese ………………………….. ………………………….. ….. 47
5.5. Metode de finantare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 48
5.5.1. Bugetul de stat ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 48
5.5.2. Acte necesare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 48
5.5.3. Aprobari, avize ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 49
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 50
Bibliogr afie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 51

5
1. Introducere

La momentul actual, omenirea se confruntă cu o criză energetică majoră, având ca rezultat
reconsiderarea surselor primare de energie, în special a energiei solare ca fiind posibilă și
rentabilă. Energ ia solară are o serie de calități remarcabile fiind o formă de energie primară
gratuită care se găsește în can tități nelimitate, însă are și o serie de dezavantaje, fiind
influiențată de condițiile meteorologice și de amplasarea geografică care nu pot fi m odificate.
Utilizarea energiei solare prin intermediul celulelor fotovoltaice este folosită pentru obținerea
directă a energiei electrice.
În continuare se vor prezenta câteva informatii privind sursele de energie electrică, ce
reprezintă energia solară, c e documente sunt necesare pentru montarea panourilor fotovoltaice
și ce beneficii au panourile fotovoltaice.

1.1. Surse regenerabile de energie electrică

Între 1990 și 2017, consumul de energie electrică în UE a crescut în medie cu 1 % pe an,
de la mai puțin de 2,2 miliarde GWh la aproape 2,8 miliarde GWh pe an. Se estimează că, în
perioada până în 2020, consumul va crește cu mai puțin de 0,3 % pe an dacă se vor pune în
aplicare măsuri specifice de eficiență energetică, respectiv cu 0,7 % pe an dacă în
perioad a 2020 -2050 nu vor fi introduse noi politici de eficiență energetică .[8]
Energia electrică poate fi produsă fie din surse neregenerabile, printre care se numără
combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale, țiței), deșeurile neregenerabile și materialele
nucleare în reactoare convenționale, fie din surse regenerabile (energie hidroelectrică, energie
eoliană, energie solară, biomasă, biogaz, biolichide, deșeuri, energie geotermală, energia
valurilor, energia mareelor și alte tipuri de energie a oceanelor). P e lângă producția de energie
electrică, sursele regenerabile sunt utilizate, de asemenea, în producția de energie pentru
sisteme de încălzire și de răcire, precum și în producția de carburanți pentru
transporturi. Tabelul 1 prezintă principalele tehnologii regenerabile și aplicațiile acestora. [8]

6
Tabelul 1.1.1. Principalele tehnologii regenerabile și aplicațiile acestora în sectoarele
electricității, încălzirii/răcirii și transporturilor
Tehnologie regenerabilă Conversia energiei Aplicație
Energie hi droelectrică Din curgerea apei și din cascade în energie electrică
Energie electrică Turbine eoliene Din energie eoliană în energie electrică
Energie 3 solară [fotovoltaică 4 și
termică (aceasta include energia solară
concentrată)] Din lumină solară în en ergie electrică
Biomasă/biogaz/biolichide Din biomasă/biogaz/biolichide în energie electrică
Incinerarea deșeurilor Din deșeuri în energie electrică
Energia valurilor, energia mareelor și
alte tipuri de energie a oceanelor Din energia valurilor și a mareelor în energie electrică
Energie geotermală Din diferențele de temperatură în energie electrică
Energie solară termică Din lumină solară în încălzire și răcire
Încălzire și răcire Biocombustibili/biogaz Din biomasă în combustibili lichizi sau în gaze
Incinerarea deșeurilor Din deșeuri în încălzire și răcire
Energie geotermală Din diferențele de temperatură în încălzire și răcire
Biocombustibili/biogaz Din biomasă în combustibili lichizi sau în gaze Transporturi

*Sursa: Curtea de Conturi Eur opeană, pe baza Manualului privind instrumentul SHARES ( SHARES
tool manual ), Eurostat, 2018. [8]
În funcție de sursa de energie utilizată, producerea de energie electrică poate avea un efect
negativ asupra mediului, a sănătății umane și a climei. Din totalu l emisiilor de gaze cu efect de
seră din UE, 79 % provin din utilizarea combustibililor fosili pentru producția de energie5.
Comisia es timează că creșterea ponderii energiei din surse regenerabile va ajuta UE să își
atingă obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40 % până în 20306, respectiv
cu 80 -95 % până în 20507. În plus, utilizarea în mai mare măsură a surselor regenerabile de
energie pentru acoperirea necesarului de energie electrică va reduce dependența UE de
combustibilii fosili din import. [8]
Între 2005 și 2017, ponderea surselor regenerabile de energie în producția de energie electrică
din UE s -a dublat, de la aproximativ 1 5 % la aproape 31 % (a se vedea figura 1).

7

Figura 1. 1.1. Ponderea surselor regenerabile de energie în producția de energie electrică din UE,
2005 2017
*Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Eurostat. [8]

Principalele tehnologii din domeni ul energiei din surse regenerabile responsabile pentru
această creștere sunt energia eoliană și energia solară. Deși, din punctul de vedere al volumului,
energia eoliană se află încă în urma energiei hidroelectrice, volumul anual de energie electrică
produ să din energie eoliană a crescut cu 414 % între 2005 și 2017. Cifra corespunzătoare
pentru energia solară a fost de 8. 086 %. În aceeași perioadă, volumul de energie electrică
produsă din energie hidroelectrică a rămas aproape constant. În 2017, energia hid roelectrică
a avut o pondere de 35 % din producția totală de energie electrică din surse regenerabile în UE,
în timp ce energia eoliană și solară au avut o pondere de 34 %, respectiv 12 % (a se
vedea figura 1.2).[8]

8

Figura 1 .1.2. Ponderea energiei electr ice produse din surse regenerabile în UE -28, 2005 2017
*Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Eurostat. [8]

1.2. Energia solară

Majoritatea energiei noastre provine indirect de la soare, dar provocarea constă în a folosi
energia solară direct și într-un mod nepoluant. Aceasta nu este o idee nouă; dezvoltarea energiei
solare datează de peste 100 de ani, până la mijlocul revoluției industriale. În această secțiune,
discutăm despre energia solară și încălzirea solară pentru locuință, dar există, de asemenea, o
mulțime de investiții de capital destinate producerii de energie electrică din energie solară la
scară comercială.
Energia solară este conversia energiei din lumina soarelui în electricitate, fie folosind direct
panouri fotovoltaice , folosind i ndirect energie solară concentrată, fie o combinație dintre
acestea . Sistemele de energie solară concentrată utilizează lentile sau oglinzi și sisteme de
urmărire solară pentru a concentra o suprafață mare de lumina soarelui într -un fascicul mic.
Celulele fotovoltaice transformă lumina într -un curent electric folosind efe ctul fotovoltaic. [17 ]
Panourile fotovoltaice au fost utilizate inițial exclusiv ca sursă de electricitate pentru aplicații
mici și mijlocii, de la calculatorul alimentat de o singură celu lă solară până la locuințele
îndepărtate alimentate de un sistem fotovoltaic de pe acoperiș off -grid. Centralele solare
concentrate comerciale au fost dezvoltate pentru prima dată în anii '80. Pe măsură ce costul
energiei solare a scăzut, numărul de sistem e fotovoltaice solare conectate la rețea a crescut în
milioane și se construiesc centrale electrice fotovoltaice la scară util ă, cu sute de megawati.
Fotovoltaicele solare devin rapid o tehnologie ieftină, cu emisii reduse de carbon, pentru a

9
valorifica en ergia regenerabilă de la Soare. Cea mai mare stație fotovoltaică actuală din lume
este Parcul Solar Pavagada, Karnataka, India, cu o capac itate de generare de 2050 MW. [17 ]
Agenția Internațională pentru Energie a proiectat în 2014 că, în scenariul „cu surs e mari de
energie regenerabilă”, până în 2050, fotovoltaica solară și energia solară concentrată vor
contribui cu aproximativ 16, respectiv 11 la sută, la consumul mondial de energie electrică, iar
energia solară va fi cea mai mare sursă din lume. electric itate. Majoritatea instalațiilor so lare
ar fi în China și India. [17 ] În 2017, energia solară a furnizat 1,7% din producția mondială
totală de energie electrică, în creștere cu 35% față de anul precedent. [ 17] Începând cu 2018,
costul nivelat nesubvenționa t al energiei electrice pentru energia solară la scară utilă este de
aproximativ 43 USD / MWh. [ 17]

1.3. Ce documente sunt necesare pentru obținerea autorizației de montare pentru
panourile fotovoltaice

Înainte să instalezi panourile solare trebuie să ob ții avizele necesare. Mai jos regăsești
lista cu toate documentele și avizele de care ai nevoie. În cazul în care vrei să montezi panourile
solare ca să obții energie pentru uz casnic, ai nevoie de urmatoarele autorizații și avize:
Certificat de urbanism – acesta este emis de primăria locală și poate fi emis în maxim 30 de
zile. Acest act nu reprezintă un aviz și poate fi solicitat doar de către proprietar. Actele necesare
pentru obtinerea avizului sunt [12]:
 cerere tip
 acte de proprietate, ca dastru, extras de carte funciară (copie)
 copii după contractul de vânzare – cumpărare, act de moștenire ș i intabulare a dreptului
de proprietar
 copie după buletin sau carte de identitate a proprietarului
 dovada plăț ii taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism
 plan cadastral de scara 1:500 și 1:2000 și planuri topografice de încadrare, în câte două
exemplare fiecare, eliberate de oficiul de cadastru si publicitate imobiliar ă
 planul situaț iei actuale si propunerea nou ă
 scurt me moriu î n care specifici, pe scurt, c are este scopul acestei solicită ri
Taxa pentru eliberarea certifica tului de urbanism este calculată în funcâie de suprafața
terenului. Aceasta î ncepe de la 5 lei pentru suprafețe până în 150 m2 și poate ajunge la 14 lei
pentru suprafeț e de 1.000 m2. Certificatul de urbanism are o valabilita te cuprinsă între 6 ș i 24
de lu ni de la data emiterii, în funcț ie de scop și complexitatea investiț iei.[12]
Acord de mediu ș i avizul de mediu – ambele sunt emise de Agenția Națională pentru Protecț ia
Mediulu i (ANPM), de Autoritatea publică centrală pentru prot ecția mediului sau Autoritatea
publică teritorială pentru protecția mediului (ATPM), î n termen de 30 de zile.

10
Pentru emiterea acordului de mediu ai nevoie de cererea pentru eliberarea acordului de mediu,
copie du pă certificatul de urbanism, copie după planul de situație anexat la certificatul de
urbanism, copie după planul de încadrare în zona, dovadă plății pentru evaluarea inițială a
solicitării. Această evaluare are scopul de a verifică impactul asupra mediului .
Taxa de emitere pentru acordul de mediu este de 4.000 de lei, fără TVA.
Avizul de la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) – este emis în termen de 30 de zile.
Documentele necesare sunt următoarele [12]:
 cerere pentru solicitarea avizului
 copie după certificatul de urbanism
 memoriu tehnic arhitectură
 plan de încadrare în zona
 plan de situație scară 1:500 sau 1:2000
 proiect DTAC, în două exemplare
 copie după cartea de identitate a proprietarului
 actul de proprietate sau de închiriere
Taxa este plătită ulterior și reprezintă 50% din 0.5% din valoarea de investiție.
Avizul de Salubritate – este emis de firma de salubritate locală, în termen de 15 de zile.
Documentele necesare sunt copie după cartea de identitate a proprietarului, copie după actul
de prop rietate sau de închiriere și copie după dovadă plății taxei. Taxa diferă în funcție de firma
care prestează serviciile de salubritate.
Aviz ISU – este emis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, în termen de 30 de zile. Pentru
emiterea avizului ai ne voie de următoarele documente:
 cerere tip în două exemplare
 copie după certificatul de urbanism, în două exemplare
 documentația tehnică la faza de proiectare pentru autorizația de construire
 referatul emis de persoană care a verificat proiectul pentru secu ritatea la incendiu
 planul de situație scară 1:500 sau 1:2000
 inventar cu lista documentelor depuse, în două exemplare
Avizul de telefonizare – este emis de furnizorul de telefonie, în termen de 15 zile. Pentru
emitere ai nevoie de o cerere tip, copie după certificatul de urbanism, planul de situație scară
1:500 sau 1:2000 în două exemplare și un exemplar pentru planul de încadrare în zona. Taxa
poate varia între 3 sau 9 euro, fără TVA.

11
Avizul de amplasament furnizor de energie – este emis de operatorul de distribuție electrică, în
termen de 15 zile. Documentele pentru emiterea avizului sunt următoarele:
 cerere tip
 copie după certificatul de urbanism
 copie după planul de încadrare în zona, la scară, vizat de emitentul documentului și
anexat la certificatul de urbanism
 plan de situație
 studiu de coexistența pentru stabilirea gradului de compatibilitate cu rețeaua electrică
 dovadă achitării taxei
Taxa pentru obținerea avizului de amplasament este de 55 de lei, fără TVA.
Avizul tehnic de racordare – este emis d e operatorul de distribuție electrică, în termen de 30 de
zile. Actele necesare sunt următoarele:
 cerere tip
 mandatul gratuit
 copie după avizul de amplasament/acord unic
 studiul de soluție pentru racordare la rețeaua electrică (în cazul în care a fost elab orat)
 datele tehnice și energetice ale locului de consum
 copie după certificatul de urbanism
 copie după planul de situație scară 1:500 sau 1:2000
 copie după planul urbanistic zonal
 autorizația de construire a obiectivului
 copie după actul de identitate
 copie după actul de proprietate
Taxa care trebuie achitată este de 42 de lei, fără TVA.
Autorizația de construire – este emisă de primăria locală în termen de 30 de zile. Actele
necesare pentru obținerea autorizației sunt următoarele:
 cerere tip
 copie legaliz ată după actul de proprietate
 declarație pe propria răspundere cu privire la faptul că nu există litigii asupra imobilului
 copie după certificatul de urbanism
 copie după extrasul de plan cadastral, actualizat
 copie după extrasul de carte funciară, actualiz at
 avize și acorduri stabilite prin certificatul de urbanism
 documentația tehnică pentru obținerea Autorizației de Construcție

12
 contract cu o firma de salubrizare pentru transportarea deșeurilor rezultate din
construire
 dovadă privind plata taxei
Taxa pentr u obținerea autorizației de construire este de 0.5% pentru persoanele fizice și 1%
pentru persoanele jurdidice, din valoarea investiției. Autorizația este valabilă 12 luni de la dată
emiterii sale.
Licență de producere și acreditare a energiei electrice – sunt emise de Autoritatea Națională de
Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în termen de 60 de zile, respectiv 30 de zile.
Certificatul de racordare – este emis de operatorul de distribuție electrică, în termen de 30 de
zile. Emiterea certificatului de racordare se face gratuit.
Ultimele două documente sunt necesare în cazul în care dorești să folosești surplusul de energie
acumulat că să îl distribui către sistemul centralizat de energie, contra cost. Cu toate acestea,
în momentul de față în România, p rocedura este destul de anevoioasă.
Trebuie menționat că aceste documente nu sunt necesare și în cazul panourilor termice. Dacă
vrei să montezi un sistem de panouri fotovoltaice ai nevoie doar de un instalator.

1.4. Care sunt beneficiile panourilor solar e

Montarea unui sistem de panouri solare aduce următoarele beneficii [12]:
 economii la factură de energie și gaze – investiția în montarea panourilor solare este
rentabilă și poate fi amortizată, în medie, în cinci ani, în funcție de dimensiunea
sistemulu i și de cantitatea de energie folosită. Energia solară poate să acopere între 50%
și 70% din consumul total de apă caldă, electricitate și căldură, iar vara poate ajunge la
100%
 sursă de energie regenerabilă și inepuizabilă – lumina soarelui nu necesită co sturi în
plus și reprezintă o sursă constanța și inepuizabilă de energie
 reducerea amprentei de dioxid de carbon – folosirea energiei solare nu afectează în
niciun fel și nu poluează mediul înconjurător. Funcționarea sistemului de panouri solare
nu produce deșeuri, fum sau reziduuri și reduce emisiile de dioxid de carbon, monoxid
de azot și metan
Panourile solare reprezintă o sursă de energie regenerabilă care nu afectează mediul
înconjurător. Chiar dacă investiția pentru montarea unui sistem de panouri sol are este ridicată,
în timp vei face economii la factură de energie. În funcție de nevoi, poți opta pentru panouri
solare fotovoltaice care generează electricitate sau pentru cele termice, care generează energie
termică. [12]

13
2. Cum funcționează o centrală sola ră

2.1. Noțiuni i ntroduc tive

Deși pământul primește doar o parte din energia generată de Soare (adică energia solară),
acea parte a energiei solare este, de asemenea, extraordinar de mare. Pământul primește energie
solară sub formă de lumină și căldură. Dar î n lumea de azi, cuvintele „putere” și „energie” sunt
orientate mai mult cătr e „electricitate”. În acest capitol se va explica modul în care energia
electrică este recoltată din energia solară și cum este utilizată. [10]
Centralele solare au o varietate de f orme și dimensiuni. Modul de funcționare depinde de
tehnologia folosită.

Img.2.1.1. Panou fotovoltaic la Marche, Italy. Source: CA' Marinello 1/Flickr
https://www.flickr.com/photos/101210356@N07/9662944016 , [10]
Img 2. 1.1 Turn solar
https://commons.wikimedi a.org/wiki/File:Ivanpah_Solar_Power_Facility_Online.jpg [10]

O centrală solară este orice tip de instalație care transformă lumina solară fie direct, cum ar fi
fotovoltaice, fie indirect, precum centralele solare termice, în energie electrică.

14
2.2. Celulele fotovoltaice

Celulele fotivoltaice convertesc direct energia solară în energie electrică. Ele lucrează pe
principiul efectului fotovoltaic. Atunci când anumite materiale sunt expuse la lumină, absorb
fotoni și eliberează electroni liberi. Acest fenomen se numește ca efect fotoelectric. Efectul
fotovoltaic este o me todă de producere a energiei electrice în curent continuu, pe baza
principiului efectului fotoelectric. [10]
Pe baza principiului fotovoltaic, se formează celule solare sau celule fotovoltaice. Acestea
transformă lumina soarelui în curent continuu (curent c ontinuu). Dar, o singură celulă
fotovoltaică nu produce suficientă cantitate de electricitate. Prin urmare, un număr de celule
fotovoltaice sunt montate pe un cadru de sprijin și sunt conectate electric între ele pentru a
forma un modul fotovoltaic sau un panou solar. Panourile solare disponibile în mod obișnuit
variază de la câteva sute de wați până la puțini kilowati. Acestea sunt disponibile în diferite
dimensiuni și cu diferite prețuri. Panourile sau modulele solare sunt proiectate pentru a furniza
energie electrică la o anumită tensiune (să spunem 12v), dar curentul pe care îl produc depinde
direct de lumina incidentă. De acum este clar că modulele fotovoltaice produc electricitate
continuă. Dar, de cele mai multe ori avem nevoie de curent alternativ și , prin urmare, sistemul
de energie solară este format și dintr -un invertor.

2.2.1. Sistem fotovoltaic de energie solară

Conform cerinței de alimentare, mai multe module fotovoltaice sunt conectate electric
pentru a forma o matrice fotovoltaică și pentru a obțin e mai multă putere. În funcție de
implementarea lor, există diferite tipuri de sisteme fotovoltaice [5]:
 Sisteme fotovoltaice directe: Aceste sisteme furnizează sarcina numai atunci când
Soarele strălucește. Nu există stocare de energie generată și, prin ur mare, bateriile sunt
absente. Un invertor poate fi sau nu utilizat în funcție de tipul de sarcină.
 Sisteme din afara rețelei (off -grid): Acest tip de sistem este utilizat în mod obișnuit în
locațiile în care puterea din rețea nu este disponibilă sau nu est e fiabilă. Un sistem de
energie solară off -grid nu este conectat la nicio rețea electrică. Este format din tablouri
solare, baterii de stocare și circuite invertoare.
 Sisteme conectate la rețea: Aceste sisteme de energie solară sunt legate cu rețele, astfe l
încât puterea excesivă necesară să poată fi accesată din rețea. Pot fi sau nu susținute de
baterii.

15

Figura 2. 2.1.1 Conectarea la rețea al unui sistem cu panouri solare fotovoltaice; [5]
*Sursa: www.electicaleasy.com
2.2.2. Energie solară concentrată

După cum sugerează și numele, în acest tip de sistem de energie solară, razele solare sunt
concentrate (focalizate) pe o zonă mică, prin plasarea oglinzilor sau lentilelor pe o suprafață
mare. Datorită acestui lucru, o cantitate imensă de căldură este generată în z ona focalizată.
Această căldură poate fi utilizată pentru încălzirea fluidului de lucru, care poate conduce în
continuare turbina cu abur. Există diferite tipuri de tehnologii care se bazează pe energia solară
concentrată pentru a produce energie electrică . Unele dintre ele sunt – jgheabul parabolic, vasul
Stirling, turnul de energie solară etc. Următoarea schemă arată cum funcționează un turn de
energie solară. [5]

Figura 2.2 .2.1. Turn de energie solară concentrată; Sursa: www.electicaleasy.com [5]

16
3. Tipuri constructi ve, construcție și funcționare, realizare
practică și func ționare

Țările din întreaga lume au decis să aibă instalate centrale solare. Oamenii din întreaga
lume au devenit mai conștienți de economis irea mediului și acest lucru i -a determinat să
înțeleagă importanța și utilitatea energiei solare și a fezabilității sale financiare. Există multe
tipuri diferite de centrale solare care pot fi instalate. Este posibil să folosiți centralele solare
într-un mod activ și pasiv.
O centrală solară este utilizată într -o manieră activă atunci când energia de la soare este
transformată direct într -o formă utilizabilă care poate fi utilizată pentru alimentarea tuturor
tipurilor de aparate care sunt prezente în casă în mod normal. Utilizarea pasivă a energiei solare
are loc atunci când au fost create case și clădiri în așa fel încât acestea să obțină expunerea
maximă la razele soarelui.

3.1. Panouri fotovoltaice

Centralele fotovoltaice folosesc zone mari de celule fotovo ltaice, cunoscute sub numele de
celule PV sau solare, pentru a converti direct lumina solară în electricitate utilizabilă. Aceste
celule sunt de obicei fabricate din aliaje de siliciu și sunt tehnologia cu care majoritatea
oamenilor s -au familiarizat – este posibil să aveți una pe acoperiș. [10]
Panourile în sine au diferite forme:
 Panouri solare cristaline – După cum sugerează și numele acestor tipuri de panouri sunt
fabricate din siliciu cristalin. Pot fi monocristaline sau policristale sau mulți -cristale.
De regulă, versiunile monocristaline sunt mai eficiente (aproximativ 15 -20%), dar mai
scumpe decât alternativele lor (au tendința de a fi eficiente de 13 -16%), dar avansurile
închid decalajul între ele. [10]
 Panouri solare cu film subțire – Aceste tipuri d e panouri constau dintr -o serie de filme
care absorb lumina în diferite părți ale spectrului electromagnetic. Acestea tind să fie
fabricate din siliciu amorf (aSi), telurură de cadmiu (CdTe), sulfură de cadmiu (CdS) și
diselenură de indiu de cupru (galiu). Acest tip de panou este ideal pentru aplicații sub
formă de filme flexibile pe suprafețele existente sau pentru integrarea în materialele de
construcție, precum plăci de acoperiș. [10]
Aceste tipuri de instalații generează energie electrică care este, de o bicei, alimentată direct din
rețeaua națională.

17

Img.3. 1.1. Panou fotovoltaic la Marche, Italia. Sursa: CA 'Marinello 1 / Flickr [10]

3.1.1. Elemente componente:

 Panouri solare care transformă lumina solară în electricitate utilă. Acestea tind să
genereze cure nt continuu cu tensiuni de până la 1500 v;
 Inversoare care transforma curentul continuu în curent alternativ;
 Sistem de monitorizare pentru a controla și gestiona instalația;
 Dacă instalația generează mai mult de 500 kW, de obicei vor folosi și transformat oare
pasive;

3.1.2. Principiu de funcționare

Majoritatea panourilor fotovoltaice solare sunt fabricate din materiale semiconductoare, de
obicei o formă de siliciu. Când fotonii de la lumina soarelui lovesc semiconductor sunt generați
electroni liberi care pot c urge prin material pentru a produce un curent electric direct. Acesta
este cunoscut sub numele de efect foto în fizică. Curentul continuu (CC) trebuie apoi să fie
convertit în curent alternativ (CA) cu ajutorul unui invertor înainte de a putea fi folosit s au
alimentat direct în rețeaua electrică. [10]

18
Panourile fotovoltaice sunt distincte de alte centrale solare, deoarece folosesc efectul foto direct
fără a fi nevoie de alte procese sau dispozitive. De exemplu, nu este nevoie de nici un agent
termic, precum apa, ca în instalațiile solare termice.
Panourile fotovoltaice nu concentrează energia, ci pur și simplu convertesc fotonii în energie
electrică care este apoi transmisă în altă parte.

Img.3.1.2.1. Funcționarea panourilor fotovoltaice

3.2. Centrale solare te rmice

Centralele termice solare, pe de altă parte, concentrează sau colectează lumina soarelui în
așa fel încât să genereze aburi care să alimenteze o turbină și să genereze electricitate.
Centralele termice solare pot fi, de asemenea, împărțite în alte t rei tip uri distincte.
3.2.1. Centrale solare liniare, parabolice cu jgheab termic solar și centrale cu vase
solare concentrator solar

Acestea sunt cele mai obișnuit e forme ale unei centrale solare care se caracterizează prin
utilizarea lor de câmpuri de colectoa re liniare în formă de U, parabolice, prin vase solare.
Aceste tipuri de instalații tind să constea într -un „câmp” mare de rânduri paralele de colectoare
solare. Acestea se împart în trei tipuri: sisteme de jgheaburi parabolice, sisteme lineare de
concentr are și plăci solare și motoare.

3.2.1.1. Sisteme cu jgheaburi parabolice

Jgheaburile parabolice folosesc reflectoare în formă de parabolă, care sunt capabile să se
concentreze între 30 și 100 de ori de niveluri solare normale pe colector. Metoda este folosită

19
pentru încălzirea unui tip special de lichid, care este apoi colectat într -o locație centrală pentru
a genera abur supraîncălzit cu înaltă presiune.
Aceste sisteme se înclină pentru a urmări soarele pe tot parcursul zilei. Datorită formei lor
parabolice, ace ste tipuri de reflectoare sunt capabile să se concentreze între 30 și 100 de ori de
intensitatea normală a soarelui asupra colectorului.
Cea mai lungă centrală termică solară care operează din lume, compania Solar Energy
Generating Sytems (SEGS) din deșert ul Mojave, California, este unul dintre aceste tipuri de
centrale. Prima uzină, SEGS 1, a fost construită în 1984 și a funcționat până în 2015, cu cea
de-a doua, SEG 2, care a funcționat între 1984 și 2015.
Centrala termică solară cu cea mai mare perioadă de operare din lume. Solar Energy Generating
Systems (SEGS) din deșertul Mojave, California, este una dintre aceste tipuri de centrale.
Prima uzină, SEGS 1, a fost construită în 1984 și a funcționat până în 2015, cu cea de -a doua,
SEG 2, care a funcționat între anii 1984 si 2015. [10]

Img.3.2.1.1.1. Exemplu de sisteme de jgheaburi parabolice. Sursa: USA.Gov/Wikimedia
Commons [10]
Ultima instalație solară construită, SEGS IX, cu o capacitate de generare a energiei electrice
de 92 megawați (MW), a început să funcționeze în 1990. Astăzi există șapte instalații SEGS
care funcționează cu o capacitate combinată de 357 MW – ceea ce o face una dintre cele mai
mari solare centrale termice cu energie termică din lume. [10]

20
Principiu de funcționare
Instalațiile electrice parabolice de scurgere (PTPP) sunt până în prezent, în mare parte,
centrale termice CSP dezvoltate care funcționează comercial. Ele constau dintr -un câmp solar
plin c u sute sau mii de ansambluri de colectoare solare (SCA). Fiecare SCA este un colector
solar parabolic de urmărire independentă format din patru subsisteme majore:
 reflectoare parabolice (oglinzi)
 tubul receptor
 structură suport din metal
 sisteme de monitor izare care includ unitatea, senzorii și controalele.
În colectorul cu parabolic, prin oglinzile lungi, curbate în U, se concentrează razele soarelui
într-o conductă de absorbție. Oglinzile urmăresc soarele pe o axă liniară de la nord la sud în
timpul zilei . Țeva este așezată deasupra oglinzii în centru de -a lungul liniei focale și are un
mediu absorbant de căldură (ulei mineral, ulei sintetic, sare topită etc.) care circulă în ea.
Energia soarelui încălzește uleiul, care transportă energia la apă într -un sc himbător de căldură
al cazanului, atingând o temperatură de aproximativ 400 ° C. Căldura este transferată în apă,
producând abur pentru a conduce turbina. Un studiu susținut de guvernul japonez a găsit o
eficiență medie a colectorului folosind CO2 supercri tic ca fluid de lucru, mai mare decât apa /
vaporii.

Figura 3. 2.1.1.2 Schema PTPP cu sistem de stocare termică [4]

21
În câmpul solar intră lichid de transfer de căldură rece, primește căldura colectată de jgheab și
iese la o temperatură ridicată.
Forma și materialul colectorului diferă de la diferite modele. Colectorul este în general compus
dintr -o oglindă de sticlă îndoită, cu argint sau aluminiu acoperit pe partea din spate a sticlei.
Sticla are aproximativ patru milimetri grosime și scăzută de fier, ma ximizând reflectarea
luminii solare primite (aproximativ 93,5% cu acoperire de argint protejată de vopsea cu mai
multe straturi). Deși Laboratorul Național de Energie Regenerabilă (NREL) folosește argintul
pentru colector și are o reflectanță mai mare, alu miniul este adoptat și de alții pentru costurile
sale mai ieftine și rezistența mai puternică la mediul erodent. [4]
Majoritatea centralelor termice solare actuale utilizează un design parabolic de jgheab denumit
colectoare LUZ (LS -1, 2 și 3). Fabricat din oțel zincat pentru a susține structura tubului cuplu,
colectorul Luz reprezintă designul standard. Solargenix Energy și NREL au colaborat pentru a
dezvolta o nouă structură de colecție care folosește aluminiu extrudat. Colectorul Solargenix
SGX -1 cântăreșt e astfel mai puțin decât designul din oțel și este mai ușor de asamblat și aliniat.

Img.3.2.1.1.3. Sfârșitul unui colector LUZ -2; credit: Henry Price [4]

O proiectare mai simplă numit ă colector solar cu reflector liniar compact (CLFR) reduce costul
semn ificativ. Utilizează oglinzi simple (sau ușor curbate), un sistem optic dezvoltat inițial de
inginerul francez Augustin -Jean Fresnel. Cântărește 3 kg / m2, doar o treime din oglinda cu
parabolic prin jgheab. Are o temperatură de concentrare mult mai scăzut ă, la 285 ° C (545 ° F),
tehnologia Fresnel Principle de la Ausra Inc., dezvoltată inițial de fondatorul David Mills de la
Universitatea Sydney, poate funcționa în prezent într -un KW de 10%. gama, aproximativ la fel
ca prețul curent pe piață în ceea ce pri vește sarcina de bază a rețelei în SUA În octombrie 2008,
Ausra a lansat o centrală termică solară de 5 MW în Bakersfield, California, cu o fabrică de
177 MW în planificare. [4]

22

Img.3.2.1.1.4. Uzina de 5 MW a Ausra din Calif. Sursa: Ausra.com [4]
3.2.1.2. Sisteme lineare de concentrare

Sistemele de concentrare liniară, uneori numite reflectoare Fresnel, constau, de asemenea,
din „oglinzi” mari de oglinzi de urmărire solară, care tind să fie aliniate într -o orientare nord –
sud pentru a maximiza captarea soarelui. Ac eastă configurație permite malurilor oglinzilor să
urmărească soarele de la est la vest pe parcursul zilei.
Funcționare
La fel ca oglinzile parabolici, sistemele liniare de concentrare colectează energia solară
folosind oglinzi lungi, dreptunghiulare, în f ormă de U. Spre deosebire de sistemele parabolice,
cu toate acestea, sistemele liniare reflector Fresnel, plasează tubul receptor deasupra mai multor
oglinzi pentru a permite oglinzilor o mobilitate mai mare în urmărirea soarelui.
Aceste tipuri de sisteme folosesc efectul lentilelor Fresnel care permite utilizarea unei oglinzi
concentrative mari, cu o deschidere mare și o distanță focală scurtă. Această configurare
permite acestor tipuri de si steme să focalizeze lumina soarelui de aproximativ 30 de ori mai
mare decât intensitatea normală. [10]

23

Img.3.2.1.2.1. Concentrarea razelor solare către receptor, Sursa: YouTube: “Compact Linear Fresnel
Reflector technology by CNIM – Concentrating solar p ower plant” [10]

3.2.1.3. Colectoare solare

De asemenea, colectoarele solare folosesc oglinzi pentru a focaliza energia solară asupra
unui colector. Acestea tind să fie compuse din antena de satelit supradimensionată, care este
acoperită într -un mozaic de oglinzi mici, care concentrează energia pe un receptor în punctul
focal.
Principiu de funcționare
Ca și sistemele parabolice și liniare, în formă de farfurie, oglindă, acoperită,
direcționează și concentrează lumina soarelui asupra unui receptor termic în punctul focal al
vasului. Acest receptor transferă căldura generată unui generator de motor.
Cel mai obișnuit tip de motor termic utilizat în sistemele de vase / motoare este motorul Stirling.
Lichidul încălzit de la receptorul vaselor este folosit pentru a depla sa pistoane în motor pentru
a crea putere mecanică. Această putere mecanică trece apoi la un generator sau alternator pentru
a genera energie electrică.
Sistemele solare de vase / motoare îndreaptă întotdeauna drept spre soare și concentrează
energia solar ă în punctul focal al vasului. Raportul de concentrație al unei plăci solare este mult
mai mare decât sistemele de concentrare liniare și are o temperatură a fluidului de lucru mai
mare de 749 de grade Celsius. [7]

24

Figura 3. 2.1.3. 1. O centrală liniară ref lectorizantă Fresnel. Sursa: energie.gov [7]

Echipamentele generatoare de energie pot fi montate direct în punctul focal al vasului (excelent
pentru locații îndepărtate) sau colectate dintr -o serie de vase și generarea electrică care are loc
într-un punct central.

3.3. Turn de energie solară

Turnurile de energie solară sunt o metodă interesantă, în care sute până la mii de oglinzi
plane de urmărire solară (heliostate) reflectă și concentrează energia solară pe un turn central.
Această metodă este capabilă să concentreze lumina soarelui de 1.500 de ori decât ar fi posibilă
în mod normal numai din lumina directă a soarelui.
În sistemele de energie solară care concentrează turnul electric, un număr mare de oglinzi plane,
de urmărire solară, cunoscute sub numele d e heliostate, concentrează lumina soarelui pe un
receptor din vârful unui turn înalt. Un fluid de transfer de căldură încălzit în receptor este
utilizat pentru a încălzi un fluid de lucru, care, la rândul său, este utilizat într -un generator de
turbină con vențional pentru a produce energie electrică. Unele turnuri electrice folosesc apă /
abur ca fluid de transfer de căldură. Alte modele avansate experimentează săruri topite la
temperaturi ridicate sau particule asemănătoare cu nisip pentru a maximiza tempe ratura ciclului
de putere.
Un exemplu interesant al acestui tip de centrală electrică poate fi găsit în Juelich, West -lia
Nordului Rin, Germania. Facilitatea este răspândită pe o suprafață de 18.000 km pătrați, care
adăpostește peste 2.000 de heliostate c are concentrează lumina soarelui pe un turn central de
60 de metri înălțime.

25
Departamentul de energie al SUA și alte companii de utilități electrice au construit și exploatat
primul turn demonstrativ de energie solară în apropiere de Barstow, California, î n anii 1980 și
1990.

Img.3.3.1 . Instalația de turnuri solare Ivanpath. Source: Aioannides /Wikimedia Commons

Astăzi, în SUA, sunt în funcțiune tre i centrale electrice solare. Este vorba despre instalația de
energie solară Ivanpah de 392 MW din Lacul Ivanpah Dry California, proiectul de energie
solară de 110 MW Dunes Crescent în Nevada și Turnul de 5 MW Sierra Sun din deșertul
Mojave, California.
Principiul de funcționare
Energia solară concentrată este utilizată pentru încălzirea aerului din turn până la 700
de grade Celsius. Căldura este captată într -un cazan și este utilizată pentru producerea de
electricitate cu ajutorul unei turbine cu aburi.
Unele turnuri folosesc, de asemenea, apa ca fluid de transfer de căldură. În prezent sunt
cercetate și testate sisteme mai avansate care vor folosi săruri de nitrați din cauza transferului
de căldură și a proprietăților lor de stocare mai mari comparativ cu a pa și aerul.
Capacitatea de stocare a energiei termice permite sistemului să producă energie electrică pe
timp intunecat sau noaptea.

26
Aceste tipuri de centrale solare sunt potrivite ideal pentru operațiuni în zone cu condiții
meteorologice nefavorabile. Su nt folosite în deșertul Mojave din California și au rezistat la
furtuni și furtuni de grindină.

Figura 3.3.2. Schema de principiu a unei centrale cu turn de energie solară; Sursa: www.energy.gov
[7]

3.4. Iaz Solar

Cent ralele solare din bazinul solar folosesc un bazin de apă sărată care colectează și
stochează energia termică solară. Folosește o tehnică numită tehnologie cu gradient de
salinitate.
Această tehnică acționează ca o capcană termică din iaz, care poate fi fol osită direct sau
depozitată pentru utilizare ulterioară. Acest tip de centrală a fost folosit în Israel la Uzina Beit
HaArava din 1984. [10]
Există și alte exemple la Bhuj din India și au fost finalizate în 1993.
Principiu de funcționare
Bazinele solare fol osesc un corp mare de apă sărată pentru colectarea și stocarea
energiei termice solare. Apa sărată formează în mod natural un gradient de salinitate verticală,
cunoscut sub numele de haloclină, cu apă cu salinitate redusă în partea de sus și apă cu salinit ate
ridicată în partea de jos. [10]

27
Nivelurile concentrațiilor de sare cresc odată cu adâncimea și, prin urmare, densitatea crește,
de asemenea, de la suprafața până la fundul lacului, până când soluția devine uniformă la o
adâncime dată.
Principiul este de stul de simplu. Razele solare pătrund în iaz și ajung în cele din urmă la fundul
piscinei.
Într-un iaz normal sau un corp de apă, apa din partea de jos a iazului este încălzită, devine mai
puțin densă și crește creând un curent de convecție. Bazinele solar e sunt concepute pentru a
împiedica acest proces prin adăugarea de sare în apă până când nivelurile inferioare devin
complet saturate.
Deoarece apa cu salinitate ridicată nu se amestecă ușor cu apa cu salinitate scăzută deasupra
ei, curenții de convecție s unt conținuți în fiecare strat discret și are loc o amestecare minimă
între ele. [10]
Acest proces concentrează energia termică și reduce pierderile de căldură din corpul de apă. În
medie, apa cu salinitate ridicată poate atinge 90 de grade Celsius, cu stra turi de salinitate
scăzută care se mențin în jur de 30 de grade Celsius.
Această apă caldă și sărată poate fi apoi pompată pentru a fi utilizată în generarea de
electricitate, printr -o turbină sau ca sursă de energie termică.

Figura 3. 4.1. Schema de pri ncipiu a unei centrale iaz solar; Sursa: https://www.quora.com/How -does-
a-solar -pond -work [10]

28
4. Calculul tehnico -economi c și costurile corespunzătoare. Elemente de
stocare a energiei

În aces t capitol se va urmari eficiența unuei centale solare costurile acesteia și elemente de
stocare a energiei.

4.1. Noțiun i introductive , generalități , elemente de calcul

Producția de energie fotoelectrică depinde de expunerea la Soare a locației și de
temperatu ră, deci de amplasare geografică, de anotimp și de ora zilei: producția are un maxim
la amiază (ora solară), cu cer senin. Valoarea maximă înregistrată î n acest moment are valoarea
de aproximativ 100 0 W/m² (valoare de referință) [9 ].
Radiația solară es te influențată de modificarea permanentă a urmă torilor parametrii
importanți [ 2]:
 înălțimea soarelui pe cer (unghiul pe care îl formează direcția razelor soarelui cu planul
orizontal);
 unghiul de înclinare a axei Pământului;
 modificarea distanței Păm ânt – Soare (aproximativ 149 milioane km pe o traiectorie
eliptică, ușor excentrică.);
 latitudinea geografică.

În figura 4.1.1 se poate observa că cea mai bună zonă pentru instalații solare este situată în
partea de sud a României, cu o radiație cuprinsă între 1450 și 1650 kWh/ 𝑚 2 pe an [2].
Cantitatea de radiații care ajunge pe pământ este, variabilă, depinzând atât de variațiile regulate
cauzate de mițcarea aparentă a Soarelui (zile și ani) cât și de variații aleatoare determinate de
compoziția gene rală a atmosferei precum și de condițiile climatice (prezența norilor) [3].
Sistemele de conversie fotovoltaică se construiesc pe baza datelor obținute prin măsurători
realizate în apropierea zonei in stalate [ 3].

29

Figura 4.1 .1. Harta solară a României pentru înclinare optimă a modulelor fotovoltaice [ 9]

Ecuația caracteristicii curent -tensiune a unei celule fotovoltaice este [3]:

𝐼=𝐼𝑑−𝐼𝐿=𝐼0(𝑒𝑒∙𝑈
𝑘𝑇−1)−𝐼𝐿 (4.1.1)

Unde:
I0 – intensitatea curentului de saturație, [A];
UT – tensiunea termică corespunzătoare temperaturii de funcționare a joncțiunii 𝑈𝑇=𝑘𝑇
𝑒;
e -sarcina electronului, [C];
k = 1.380658 ∙10−23𝐽𝐾−1 – constanta lui Boltzmann;
T- temperatura absolută, [K];
U- tensiunea fotoelectrică (care se s tabilește la bornele celulei, polarizând -o în sens direct) [V].

30
Randamentul unei celule fotovoltaice se determină ca praportul dintre puterea generată de
celulă la ieșire la o temperatură specificată și puterea radiației solare (2).
𝜂=𝑃𝑀
𝑆·𝐸 (4.1.2 )
unde:
S- aria suprafeței celulei sau modulului, ( 𝑚2)
E- radiașia globală incidentă pe suprafața celulei sau modulului, ( 𝑊/𝑚2)

Caracter isticile celulei fotovoltaice [ 3] pentru diferite valori ale radiației solare
sunt prezentate în figu ra 4.2.

Figur a 4.1.2. Caracteristicile celulei fotovoltaice *sursa: https://www.researchgate.net [16]
a)- la variația radiației solare; b) – la variația temperaturii

4.1.1. Modelarea putere -tensiune a unui panou fotovoltaic

Modelul cel mai simplu pentru o celu lă fotovoltaică, derivat din caracteristica fizică a
acesteia, este reprezentat de modelul cu o diodă. Circuitul echivalent pentru o celulă
fotovoltaică este reprezentat în figura 4.1.3 ., în care sursa de curent furnizează un curent direct
proporțional cu nivelul radiației solare [11].

31

Figura 4.1.1.1 . Circuit echivalent pentru o celulă fotovoltaică *sursa:
https://www.researchgate.net [16]

Legătura dintre tensiunea și curentul de iesire este dat de modelul matematic prezentat in relația
următoare [ 11]:
𝐼=𝐼𝑝ℎ−𝐼0[𝑒𝑥𝑝(𝑉+𝑅𝑠∗𝐼
𝑚𝑉𝑡−1)]−𝑉+𝑅𝑠∗𝐼
𝑅𝑠ℎ (4.1.1.1)
unde:
Iph – curentul fotovoltaic emis;
I0 – curentul prin diodă;
m – factorul ideal pentru diodă;
Rs și R p – sunt rezistențe serie, respectiv, paralel;
Vt – reprezin tă tensiunea termică.

În figurile 4. 1.1.2 și 4.1 .1.3 sunt date caracteristicile curent -tensiune și putere -tensiune, ale unui
panou fotovoltaic pentru diverse trepte ale radiației.

32

Figura 4.1 .1.2. Caracteristica curent -tensiune pentru un panou fotovolta ic *sursa:
https://www.researchgate.net [16]

Figura 4. 1.1.3. Caracteristica putere -tensiune pentru un panou fotovoltaic *sursa:
https://www.researchgate.net [16]

33

Figura 4.1. 1.4. Caracteristica curent -tensiune pentru un panou fotovoltaic supus unei radiaț ii de 1000
W/𝑚2, și la diferite niveluri ale temperaturii *sursa: https://www.researchgate.net [16]

34

Figura 4.1. 1.5. Caracteristica putere tensiune pentru un panou fotovoltaic la temperatura de 25°C și
la prag al radialiei S *sursa: https://www.researc hgate.net [16]

Figura 4.1. 1.6. Caracteristica putere -tensiune a unui modul fotovoltaic pentru o radiație de 1000 W/ 𝑚2
și valori diferite de temperatură T , *sursa: https://www.researchgate.net [16]

35
4.2. Alegerea unui panou fotovoltaic

Se utilizează panouri solare din siliciu cristalin tip H1540 -150, produse de firma Helios
Technologies, și comercializate de LP Electric.
În alegerea tipului de panoului solar sau avut în vedere următoarele:

 aceste panouri produc mai multă energie decât panourile de siliciu am orf, dar sunt și
mai costisitoare;
 sunt cele mei puternice panouri solare, producând energie electrică conform puterii
nominale a acestora;
 locația nu dispune de o suprafață în care să se adune mult panou solar;
 firma producătoare oferă o garanție de 80% d in putere după 25 de ani de funcționare.

Tabel 4.2.1 . caracteristici tehnice panou solar HELIOS H 1540 -150 – 150 W

Putere Maximă 150 W
Curent de scurtcircuit 9.9 A
Tensiune Circuit
deschis 23 V
I la P max 8.42 A
U la P max 17.8 V
Lungime 690 mm
Lățime 1700 mm
Aria 1.173 m²
Masa 14.5 kg
Model: H1540 -150 HELIOS
Certificări: CE Mark TÜ – Safety Class II Certified
Sursa: http://www.lpelectric.ro/ro/products/solar/panels_he_ro.html#150

4.3. Alegerea bateriei de st ocare

Principala caracteristocă de alegere a acumulatorului este tensiunea acestua dar de
asemenea este importantă și capacitatea lui.
Dimensionarea bateriei trebuie să țină cont de durata în care panourile solare nu furnizează
energie în timp ce circuite le de utilizare consumă.
Acumulatorulu trebuie să aibă o capacitate suficientă de a stoca energia furnizată de panouri
pentru perioadele de reîncărcare între două sejururi.
În funcție de energia furnizată de panourile fotovoltaice și de independența energe tică de 1 zi
fără producer de energie de la panou în care se dorește funcționarea la minimul necesar se aleg

36
baterii de stocare de tipul Sonnenschein SB 12/130 A, seria Solar Block. Numărul
acumulatorilor este 8, conectați în serie pentru a asigura valoare a curentului necesar
alimentării).
Se allege acest tip de acumulatori din următoarele considerente:
 Reprezintă o gamă fiabilă pentru aplicații ăn condiții dure iar aplicațiile tiăice include
arii de folosire dversificată;
 Sunt concepute pentru a suporta ma xim 1200 de cicluri cu descărcare 100%;
 Pot ajunge să suporte 4500 de cicluri pentru o descărcare de numai 30%.

Tabel 4.3 .1. Caracteristici tehnice baterie SB 12/130 A

Model SB 12/139 A
Tensiune 12 V
Capacitate 130 Ah
Lungime 513 mm
Înălțime 223 mm
Lățime 223 mm
Masă 48 kg

4.4. Alegere regulator încărcare baterie

Regulatoarele de încărcare sunt dispositive de control indispensabile în sistemele de energie
alternativă, avînd rolul de a proteja acumu latorii conectați la sursa de energie alternativă.
Pentru alegerea regulatorului de încărcare, este necesar ca acesta să poată controla curentul
maxim la ieșirea din panouri.
Curentul maxim pentru sistemul de panouri este dat de următoarea formulă:

𝐼𝑚𝑎𝑥 =𝐼𝑆𝐶∙𝑛𝑢𝑚 ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢𝑟𝑖 î𝑛 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙 (4.4.1.)
𝐼𝑚𝑎𝑥 =9.9∙4=39.6 𝐴

37
unde:
ISC- reprezintă curentul de scurtcircuit al unui panou.

Figura 4.4.1 . Regulator de îmcărcare Steca 4401
Îm funcție de curentul maxim de l a ieșirea sistemului de panouri fotovoltaice și de raportul
calitate -preș, se alege un regulator de încărcare Steca seria 4401 prezentat în figura 4. 4.1.,
complet programabil, ale cărui caracteristici tehnice sunt date în tabelul 4.3.

Tabelul 4. 4.1. Carac teristici tehnice regulator de încărcare Steca 4401

Model 4401
Tensiune 48V
Curentul maxim de scurtcircuit 40A
Curentul maxim de ieșire 10A
Consumul propriu maxim 14mA
Tensiunea de încărcare finală 54.8V
tensiunea de încărcare 57.6V
Tensiunea de eg alizare (dezactivată pentru gel) 58.8V
Tensiunea minimă de reconectare (LVR) 50.4V
Protecție împotriva descărcării profunde (LVD) 44.4V
Temperatura ambiantă permisă -10 °C…+60 °C
Dimensiunea terminal (fir subțire/unic) 16 mm² / 25 mm²
Clasa incinte i de protecție IP 22
Masa 550g
Dimensiuni L x l x h 188 x 128 x 49 mm

38
4.5. Alegere invertor

Pentru invertor se adoptă o soluție cu un preț acceptabil pentru această instalație.
Se alage invertorul Studer Compac t C3548, prezentat în figura 4.5.1 ., ale căru i caracteristici
sunt prezentate în tabelul 4.4.

Figura 4. 5.1. Invertor Studer Compact C3548

Tabelul 4.5 .1. Caracteristici tehnice invertor Studer Compact C3548

Model C 3548
Putere 3500W
Tensiune 48V
Dimensiuni L x l x h 480 x 215 x 124 mm
Masa 28.4kg
Clasa de protecție IP20
Remarcă cu încărcător de baterie 0 -50 A

39
4.6. Cabluri și diverse componente

Conductoarele utilizate pentru conectarea pîrților componente ale sistemului fotovoltaic au
caracteristicile date în tabelul 4.5. Ele sunt dimensio nate diferit pentru partea de curent
continuu respectiv pentru partea de curent alternativ.

Tabelul 4.6 .1. Caracteristici conductoare

Partea de
C.C. Partea de
C.A.
Lungime cablu monofilar 114 m 60m
Cablu cu secțiune transversală 4 mm² 4 mm²
Cădere de tensiune 2.1V 1.87V
Rezistența cablului 0.1Ω 0.4Ω
Pierderi totale de putere 21.44W 40.64W
Pierderi la putere maximă 0.40% 0.88%

Img 4.6.1 . Imagine reprezentativă a unor cabluri conectate

40
4.7. Schema sistemului fotovoltaic

În figura 4.7 .1. este reprezentată simplificat schema sistemului fotovoltaic. De exemplu
sistemul de acumulatori este reprezentat doar de o singura baterie de acumulatori.

Figura 4. 7.1. Schema sistemului fotovoltaic

41
4.8. Aspecte economice ale implementarii instalatiei fotov oltaice

În tabelul 4. 8.1 este prezentat prețul fiecărei componente a sistemului fotovoltaic, respectiv
prețul total al acestuia exprimat în Euro, respectiv în Lei. 1 Euro = 4.836 Lei, curs valutar
stabilit de către BNR la data de 27.04.2020.
Tabel 4.8.1 . Prețu de cost al sistemului fotovoltaic

Preț
Componente Euro Lei
Panouri fotovoltaice 16000 77376
Baterii de stocare 3784 18299.424
Regulator încărcare baterie 289.95 1402.1982
Invertor 2651 12820.236
Cabluri și alte componente 900 4352.4
TOTAL 23624.95 114250.26

42
5. Alimentarea locuințelor cu panouri fotovoltaiece cu
finanțarea dată de guvern alimentarea sectorului
tertiar(locuintelor) cu panouri fotovoltaice

Se presupune proiectarea si analiza unui sistem fotovoltaic pentru asigurarea neces arului
de energie electrică pentru un consumator casni c, având următoarele consumuri:
Tabel 5.1. Consumul de energie electrică considerat pentru o casă de 150 𝑚2.
Iluminat Putere Ore/zi Cantitate
(Buc) KWH/zi KWh/Luna
Putere 20 4 6 0.48 14.4
Electr ocasnice Putere
(W) Ore/zi Cantitate
(Buc) KWH/zi KWh/Luna
Mixer 300 0.2 1 0.06 1.8
Uscător 1000 0.5 1 0.5 15
Cafetieră 1000 1 1 1 30
Fier de călcat 1000 1 1 1 30
Frigider
(Economic) 200 6 1 1.2 36
Telecomunicații Putere Ore/zi Cantitate
(Buc) KWH/ zi KWh/Luna
TV color 25” 150 4 1 0.6 18
AC stereo/home
cinema 500 6 1 3 90
Desktop
Computer 300 4 1 1.2 36
Laptop Computer 100 5 1 0.5 15
Imprimantă Laser 800 0.2 1 0.16 4.8
Iluminat 14.4 KWh/lună Procent: 0.049485
Electrocasnice 112.8 KWh/lună Procent: 0.387629
Telecomunicații 163.8 KWh/lună Procent: 0.562887
Total: 291 KWh/lună Procent: 1

Energia electrică de care are nevoie consumatorul casnic este de 291 kWh/lună, respectiv 9.7
kWh/zi.
În cazul în care se dorește trecerea la statutul de prosu mator, avem doua variante în functie de
preferințe și de tmpul petrecut acasă ân timpul zilei avem varianta în care consumul nu este
automatizat și eficientizat și varianta în care consumul este automatizat și eficientizat cu un
dispozitiv de ”smart home” (casa inteligentă).

43
5.1. Sistem conectat la rețea, fără automatizare

Producția anuală și economiile realizate de sistem în cazul în care consumul nu este
automatizat și eficientizat. [13]
Pentru consumul de energie considerat în tabelul 5.1 .1. se va presupune ca în acea locuință
locuiește o familie cu un program de lucru de la 9 la 17 pentru a ilustra producția orară și
consumul orar pe timpul săptamânii.

Figura 5. 1.1 Energia electrică furnizată în rețea pe parcursul unei zile fără automatizare ,
*Sursa: www.economica.net [13]
Din figura 5.1 se poate observa că aproximativ 25% din energia produsă va fi folosită pentru
autoconsum, iar aproximativ 75% va fi li vrată în sistem.
Astfel pentru fie care MWh de energie produsă și consumat ă duce la o economisire de
aproximativ 480 RON , iar pentru fiecare MWh produs și livrat în rețea se va primi, momentan,
aproximativ 230 RON .
Pentru un calcul enconomic corect, trebuie avut în considerare că, în timp, e ficiența panourilor
scade, deci implicit produția de energie scade și ea. Însă, înacelași timp, conform proiecțiilor
din strategia energetică națională, prețul energiei va crește semnificativ pentru consumatorii
casnici, fiind prognozată pentru anul 2030 o valoare de 195 euro pentru un MWh cumpărat din
rețea de un consumator casnic. [13]
Chiar și în scenariul optim, costul energiei electrice poate ajunge la 145 euro/MWh în 2030.
Astfel socotind toată durata de viață a sistemului, care este de aproximativ 20 de ani, deși

44
produce mai puțină energie, economiile vor fi mai mari, pe măsură ce prețurile pentru energia
consumată cresc.
Mentenanța pe durata de viață a sistemului va costa aproximativ 10% din valoarea investiției
inițiale.
În figura de mai jos se poate observa economia anuală estimată pentru un sistem de 3 kWp cu
un randament de 15%, ținând cont de o creștere modica de 1% pe an a prețului energiei electrice
și o scădere a randamentului panourilor de 0.5% pe an.

Figura 5. 1.2. Graficul veniturilor economisite estimate pe întreaga durată de viață a sistemului fără
automatizare .
*Sursa: www.economica.net [13]
Aproximativ 22800 RON economisiți p e durata de viață a sistemului.

45
5.2. Sistem conectat la rețea, cu automatizare

Prin folosirea unu smart controller care poate porni automat diverți consumatori mari atunci
când producția panourilor este maximă (aer condiționat, mașină de spălat, boiler) putem crește
procentul de energ ie consumată până la 40 -50%.

Figura 5. 2.1. Energia electrică furnizată în rețea pe parcursul unei zile fără automatizare.
*Sursa:www.economica.net [13]
În acest scenariu, economiile cresc. Astfel, cu cât mai multă energie solară reușim să folosim
pentru consumul prorpiu, cu atât mai repede ne putem recupera investiția.
Aproximativ 26000 RON pot fi economisiți pe durata de viață a sistemului în cazul în care
minim 40% din energia produsă este folosită pentru autoconsum.

Figura 5.2.2. Graficul veniturilo r economisite estimate pe întreaga durată de viață a sistemului cu
automatizare. *Sursa:www.economica.net [13]
Desigur, e greu de estimat care va fi costul energiei în 20 de ani, dar ținând cont că toate
prețurile tind să se alinieze la media europeană, ia r cel mai probabil prețul energiei electrice va

46
continua să crească. În cazul considerat s -a luat în calcul o creștere a prețului cu doar 1% anual,
în condițiile în care în ultimii doi ani în România prețul energiei electrice a crescut cu procente
mult mai mari.

5.3. Echipamentele folosite

Pentru echipamentele folosite pentru instalația fotovoltaică a fost luat în considerare
raportul calitate preț. [13]

5.3.1. Panourile fotovoltaice

Panourile fotovoltaice policristaline sau monocristaline de minim 250W, preferabil de la
furnizori Tier 1.
Panourile monocristaline sunt cele mai eficiente și cele mai scumpe, panourile policristaline au
un randament foarte bun și un raport calitate -preț imbatabil pentru regiunile însorite. Aceste
panouri sunt și cele mai folosite în pa rcurile solare de mari dimensiuni. În general companiile
Tier 1 care produc panouri fotovoltaice sunt cele care produc panouri fotovoltaice de minim 5
ani, au o situație financiară stabilă și au producție 100% automatizată. Câteva exemple:
Sunpower, Panaso nic, LG, Trina, Jinko, Canadian Solat.

5.3.2. Structura de montaj

Structura de montaj poate fi din Aluminiu, la un preț mai mare, sau din oțel, mai ieftin.

5.3.3. Invertoarele și controlerele

Invertoarele și controlerele sunt cele mai sensibile echipamente, este rec omandat să fie
achiziționate de la producători care oferă produse calitative cum ar fi SMA, Huawei, Siemens
etc. și să fie acreditate de Transelectrica.
Alte elemente componente sunt sistemul de monitorizare, cabluri electrice, sisteme complexe
de fix are și ancorare și împământare.

47
5.4. Valori estimate pentru echipamentele alese

Prețul unui sistem complet de 3kWp diferă ăn funcție de furnizor și de produsele alese. Un
sistem cu echipamente de top poate ajunge și la prețul de 1400 de euro pe kWp, iaru unul ie ftin
ajunge la prețul 800 de euro pentru un kWp instalat. În acest exemplu indicativ se va considera
o configurașie la un preț mediu estimat de 1100 euro pe kWp instalat, adică aproximativ 5280
de lei. Pentru acest exemplu se va consider a dun nou media și un cost de 23 00 de lei pentru
montaj.
Avizele și proiectarea pot costa câteva sute de euro, în funcție de cerinșele din certificatul de
urbanism.
Astfel, în funcție de configurația și firma aleasă, ajungem la un cost pentru instalarea celor 3
kWp cu echipa mente noi performante de aproximativ 19000 de lei, apropiat de limita de 20000
de lei fixată de Fondul de Mediu în ultima propunere de ghid de finanțare. În varianta ieftină,
aceste sisteme pot fi achiziționate și cu 10000 -12000 de lei, dar calitatea echip amentelor nu va
fi cea mai bună.

Tabel 5. 3.1. Costul total al instalației foto voltaice cu 3kWp [13]

Descriere Preț
RON/kWp Preț
RON – 3kWp
Echipamente 5280 15840
Instalare structură+ panouri 765 2295
Proiectare și avizare 400 1200
TOTAL 6445 19335

Ofertele pot să difere de la firmă la firmă, aceste cifre sunt doar indicative.

48
5.5. Metode de finantare

5.5.1. Bugetul de stat

Statul oferă o finanțare maximă de 20000 RON din care 90% nerambursabili. Sistemele de
până la 3kWp cu panouri de minim 250 W și in vertor de 3.5k . Criteriile de eligibilitate a
solicitantului în vederea obținerii finanțării sunt [13]:
 Are domiciliul în România;
 Este proprietar al imobilului -construcției pe care se amplasează sistemul de panouri
fotovoltaice, astfel cum rezultă din extr asul de carte funciară; în cazul în care
sistemul de panpuri fotovoltaice care deserveșste construcția se amplasează pe
teren, este proprietar/deține un drept de folosință și asupra imobilului -teren, astfel
cum rezultă din extrasul de carte funciară;
 Nu ar e obligații restante la bugetul de stat și la bugetul local, conform legislației
naționale în vigoare, la data înscrierii;
Înscrierea solicitantului se face la unul dintre instalatorii validaț. Instalatorul validat care a
perfectat contractul de participar e în vederea decontării cu Autoritatea efectuează înscrierea
solicitantului, cu condiția depunerii de către acesta a tuturor documentelor prevăzute în
ghid. [13]

5.5.2. Acte necesare

Pentru obținerea finanțării de la stat este nevoie de următoarele acte [13]:
– Cerere de finanțare, în original, completată integral prin tehnoredactare;
– Copie după actul de identitate al solicitantului;
– Extras de carte funciară, nu mai vechi de 30 de zile la data înscrierii, din care să rezulte
dreptul de prorpietate asupra imobilului/ construcție, pe care se va implementa proiectul,
în original;
– Certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat;
– Certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale
bugetului local
*Sursa: Anexa GHID DE FINANȚARE a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice
pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surprusului
în rețeaua naț ională

49
5.5.3. Aprobari, a vize

Procesul de autorizare e asemănptor, momentan, cu autorizarea unei case. Pentru
construcții noi, recomandat este să se inducă aceste echipamente în proiectul tehnic trimis spre
avizare, astfel încât să evitați mai multe drumuri pe la autotități. Pentru clădiri existe nte este
necesar momentan certificatul de urbanism, în care se vor specifica restul de avize necesare
(acesta diferă în funcție de Primărie, su un Aviz Tehnic de Racordare), care se obține de la
distribuitorul de energie din regiune. [13]
Documentația pentr u finalizarea proiectului, livrată de furnizorul de echipamente:
 Proiect electric autorizat
 Proiect static autorizat si avizat MLPAT
 Memoriu de rezistență
 Proces verbal de PIF conform IEC 62446
 Declarație de conformitate CE traduse pentru echipamente
 Decla rație de conformitate pentru tot sistemul
 Manualul de operare și mentenanță
 Certificat de garanție pentru 2 ani la întreg sistemul, plus garanție producător
 Asigurare de raspundere civilă la construcție
 Documentația SSM

50
Concluzii

Cererea de energie elec trica pentru progresele tehnologice este foarte mare în societatea
de astăzi. Pentru a satisface aceste nevoi de energie se folosesc generatoare de putere, care
folosesc combustibili convenționali. Odată cu folosirea combustibililor fosili apare si poluare a
mediului înconjurător prin emitearea gazelor cu efect de seră care duce la încălzirea globală,
având un impact negativ asupra atmosferei și a organismelor vii. O modalitate foarte bună de
a rezolva problema poluării mediului este folosirea celulelor foto voltaice. Energia solară fiind
considerată energie verde, curată, având de partea ei sprijinul multor oameni. Singurul
dezavantaj al conversiei energiei solare în energie electrică este neîndeplinirea cerințelor de
putere din punct de vedere fizic și econo mic, care nu sunt suficiente pentru cerințele actuale.
Din punct de vedere economic, pre țul panourilor fotovoltaice nu scade foarte mult, dar
cantitatea de energie produsă de acestea este în continuă creștere. Aceasta este o indicație
pentru un viitor de s ucces în acest domeniu. Astăzi se poate vedea poluarea mediului
înconjurător, iar obținerea și posibiliatea de utilizare a celulelor fotovoltaice reprezintă un oas
mare în recuperarea mediului.
Prin proiectul de finanțare dat de Administrația Fondului pent ru Mediu, fiecare consumator
casnic de energie electrică este încurajat să folosească panouri fotovoltaice, în care
consumatorul primește aceasta finanțare pentru a putea monta panouri folovoltaice care
acoperă consumul propriu de energie electrică, iar re stul de energie produsă va putea fi injectată
in rețea pentru a fi vandută, astfel îi scad cheltuielile lunare la consumul de energie electrică și
își poate recupera banii investiți în câțiva ani .
În acest proiect s -au realizat următoarele:
 A fost întocmit ă o documentare privind producerea energiei electrice cu ajutorul
panourilor solare, respectiv conversia energiei fotovoltaice, tipuri constructive ale
centraleor solare și documentele necesare construirii unui astfel de sistem;
 S-a realizat un calcul tehn ic și economic pentru dimensionarea și amplasarea panourilor
fotovoltaice;
 S-a realizat un calcul privind finanțarea dată de Administrația Fondului pentru Mediu
în vederea montării panourilor fotovoltaice pentru acoperirea necesarului de energie
electrică și injectării surplusului de energie electrică în rețea.

51
Bibliografie

[1] ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU – https://www.afm.ro/sisteme_fotovoltaice_ghid_finantare.php
[2]***Bălan, M., Particularitățile energiei solare, Note de curs, Curs 2, site
www.termo.utcluj.ro/regenerabile/2_1.pdf
[3]***Bratu, C., Sisteme descentralizate de producere a energiei, Curs 3, site
***http://retele.elth.ucv.ro/index.php?path=Bratu+Cristia n%2FSisteme+descentralizate/
[4] Copyright Yiting Wang 2008 – https://www.mtholyoke.edu/~wang30y/csp/PTPP.html#_edn1
[5] Electricaleasy – https://www.electricaleasy.com/2015/12/solar -power -system -how-does-it-
work.html
[6] Energia eoliană și solară pentru producerea de energie electrică: sunt necesare acțiuni semnificative
pentru atinger ea obiectivelor asumate de UE https://op.europa.eu/webpub/eca/special –
reports/wind -solar -power -generation -82019/ro/index.html#A1
[7] Energy.g ov https://www.energy.gov/eere/solar/articles/power -tower -system -concentrating -solar –
power -basics
[8] Eurostat, EU reference scenario 2016, energ y, transport and GHG emissions, trends to 2050, iulie
2016, p. 53
[9] ***http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/cmaps/eu_opt/pvgis_solar_optimum_RO.
png
[10] Interesting Engineering – https://interestingengineering.com/how -does-a-solar -power -plant -work
[11] ***Knopt, H., Analysis, Simulation, and Evaluation of Maximum Power Point
Tracking (MPPT) Methods for Solar Powered Vehicle, Master Thesis, Portland State
University, 1999
[12] Mathaus – https://mathaus.ro/blog/ghid -practic -despre -panourile -solare –tipuri-de-panouri -solare –
pasi-de-instalare -si-avize -necesare -art46#article -link-art46Paragraph2
[13] Panouri fotovoltaice acasă: cât costă, cât câștigi, ce trebuie să faci și de ce acte ai nevoie
https://www.economica.net/panouri -solare -ghid-finantare -prosumator_157530.html
[14] Rotariu Mugurel, Microclimatul industrial și al habitaclului, Iași, Editura Rotaprint 2011
[15] Rotariu Mugurel, Dumitru Ivas, Producerea e nergiei în centralelel electrice, Editura Venus Ia și
2002
[16] Soluții de optimizare a conversiei energiei fotovoltaice în energie electrică –
https://www.researchgate.net/publication/281523359_Solutii_de_optimizare_a_conversiei_energiei_f

52
otovoltaice_in_energie_electrica_Optimization_solutions_ of_photovoltaic_energy_conversion_into_e
lectricity
[17] Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Solar_power
1 "Energy Sources: Solar" . Department of Energy. Archived from the original on 14 April 2011. Retrieved 19
April 2011.
2 Ranjan, Rakesh (27 December 2019). "World's Largest Solar Park at Karnataka's Pavagada is Now Fully
Operational" . Mercom India . Retrieved 13 February 2020 .
3 http://www.iea.org (2014). "Technology Roadmap: Solar Photovoltaic Energy" (PDF) . IEA. Archived
(PDF) from the original on 7 October 2014 . Retrieved 7 October 2014 .
4 BP Global: Solar energy
5 "Levelized Cost of Energy and Levelized Cost of Storage 2018" .