INFRASTRUCTURA TURISTICA IN SUBCARPAȚII BUZĂULUI [308641]
INFRASTRUCTURA TURISTICA IN SUBCARPAȚII BUZĂULUI
Cuprins
Introducere ………………………………………………………………………….……………………………..4
Capitolul I. Date generale…………………………………………………………….…………6
1.1. [anonimizat], caractere generale ………………………………………6
1.2. Istoricul cercetărilor geografice si georafia turismului……………………………..9
1.3. Istoricul activităților turistice……………………………………………………… 10
Capitolul II Infrastructura turistică……………………………………………….……..……10
2.1. Structuri de primire turistică……………………………………….………………109
2.2. Structuri de alimentație publică……………………………………….……… …126
2.3. Bază de tratament și agrement……………………………………….………….…133
2.4. Infrastructură de transport……………………………………………………..……136
Capitolul III. Fluxuri turistice…………………………………………………………..…..140
3.1. Tipuri și forme de turism……………………………………………….………….140
3.2. Circulația turistică………………………………………………………….…….. 152
3.3. Gradul de utilizare a capacității de primire……………………………………..…158 Capitolul IV. Strategii de dezvoltare și promovare…………………………….……….….159
4.1. Proiecte în derulare prin administrația locală…………………………………………………..159
4.2. Strategii de dezvoltare turistică………………………………………………………………………162
Concluzii………………………………………………………………………. …………………………………………. 175
Bibliografie…………………………………………………………………………………….178
Anexa 1…………………………………………………………………………………………181
[anonimizat] a potențialului lor turistic.
În realizarea studiului am folosit documente știintifice ce cuprind numeroase titluri de specialitate ce vizează geografia fizică și geografia turismului.
Pentru analize în ilustrare am folosit fotografii realizate personal cu pratică de teren dar și dintr-o serie de surse bibliografice citate și sintetizate în capitolul de bibliografie.
[anonimizat] 3 [anonimizat]. Multumesc domnilor profesori ce au contribuit la asimilarea cunoștințelor mele pe parcursul anilor de studii.
[anonimizat], valorificat și protejat în condițiile legii.
Elementele componente ale patromoniului turistic sunt considerate a fi pe de o [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], adică atracțiile turistice care sunt pretabile pentru a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], care s-a desfășurat aici de-a [anonimizat]stic.
Atracția turistică este deseori confundată cu resursa turistică, însă, aceasta are ca și caracteristică principală latura afectivă, estetică a obiectivelor din cadrul potențialului turistic, oferind impresii deosebit de puternice, care influențează diferite segmente ale cererii turistice. Turișii sunt atrași în primul rând de imaginea, de originalitatea, unicitatea și frumusețea obiectivelor, care în plan personal conferă sentimente de emoție, cunoaștere și satisfacere.
Frumusețea formelor de relief, condițiile climatice și manifestarea unor fenomene deosebite ale naturii (vulcani noroioși, focuri vii etc.) izvoarele minerale, stațiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru, monumentele istorice, de cultură și artă datând din cele mai vechi timpuri, dezvoltarea în ultimii ani a multor localități (care au devenit și importante centre de interes turistic, prin arhitectura lor și baza economică de care dispun), folclorul și specificul etnografic local fac ca Subcarpații Buzăului să atragă în fiecare an un număr tot mai mare de turiști din toate colțurile țării și chiar de peste hotare.
O atracție deosebită pentru turiști o reprezintă obiectivele naturale, unele din ele unicate în țară, declarate monumente ale naturii și rezervații naturale: Muntele de Sare si formatiunile endocarstice și exocarstice de la Meledic, Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari si Pâclele Mici, Grunjul de la Mâzălești, Focurile Vii, Blocurile de calcar de la Bădila, valea râului Buzău, sunt numai câteva din mulțimea de obiective naturale care dau frumusețea turistică a Subcarpaților Buzăului.
Patrimoniul turistic cultural este alcătuit din bunurile culturale, mobile și imobile ce au o valoare deosebită sau excepțională. În structura patromoniului cultural sunt incluse patroimonul material și imaterial.
Patrimoniul material, tangibil, este compus din obiective cu au rol de exponate, precum monumentele, siturile sau ansamblurile arhiteturale. Acestea au o valoare importantă din punct de vedere al istoriei, științei sau artei. Deseori, patromoniul material se îmbină cu peisajul natural și rural, pentru a armoniza aspectul clădirilor cu natura. Obiectivele antropice cu importanță arhitectonică sunt casele tradiționale din această zonă. În comuna Chiojdu se găsește casa tărănească tipică, a cărei copii se află și la Muzeul satului din București, pe care o putem vedea pe bancnota de 10 lei (în emisiunea monetară din 2001).
Foto 1. Bancnota de 10 lei Casa de la Chiojdu, Sursa: https://drumliber.ro/casa-de-pe-bancnota-de-10-lei-cea-reala/
Patromoniul imaterial, intangibil, este alcătuit din practici, aptitudini, reprezentări, dar și obiective și instrumente, precum și spații care se pot asocia cu acestea. Este patrimoniul care se transmite din generație în generație, care poate suferi modificări datorită noilor concepții ale vieții moderne, fiind recreate noile comunități în funcție de noile cerințe ale prezentului. Acesta oferă sentimentul de identitate culturală, care contribuie la formarea respectului pentru valorile culturale, față de creația și iscusința marilor meșteri.
Capitolul I. Date generale
Capitolul 1.1. Așezarea geografică, limite, caractere generale
Așezarea Subcarpaților Buzăului în cadrul României.
Din punct de vedere al poziției Geografice la nivel național, arealul de studiu Subcarpații Buzăului este localizat în partea sud-estică a României având o extensiune de la est spre sud-vest (Fig.1.1.).
Subcarpații Buzăului sunt situați în sud-estul Carpaților de Curbură, poziționați în cadrul Subcarpaților de Curbură, între Subcarpații Prahovei și Subcarpații Vrancei (Fig.1.3.).
Din punct de vedere administrativ arealul de studiu este localizat la nivelul a două județe: județul Buzău în est și județul Prahova în vest. Județul Buzău cuprinde o mai mare suprafață din arealul de studiu și un număr mai mare de unități administrativ teritoriale. Pe suprafața arealului de studiu sunt încadrate un număr de 63 unități administrativ teritoriale dintre care 2 orașe.
Fig.1.1 Subcarpații Buzăului. Așezarea geografică în cadrul României
Sursa: Prelucrată după Harta topografică 1:25.000 ; Google maps 2020 Imagini@2020 CNES/Airbus, Landsat/Copernicus, Maxar Technologies,Date cartografice@2020
Limite
Subcarpații Buzăului se învecineză în nord cu grupa sudică a Carpaților Orientali, Carpații Curburii respectiv Munții Buzăului, prin Masivul Ivănețu și Munții Siriu, în sud Câmpia Buzăului respectiv Câmpia Râmnicului, Câmpia Istriței, în est cu Subcarpații Vrancei și în vest cu Subcarpații Prahovei (Fig 1.2.).
Asupra limitelor Subcarpaților Buzăului s-au pronunțat în decursul timpului atât geografi cât și geologi, fiecare încercând să-i delimiteze conform argumentelor luate în calcul sub aspect geografic sau geologic.
De menționat în acest sens Vintilă Mihăilescu (1966, p. 226-231) care stabilește limita vestică a Subcarpaților Buzăului pe Valea Teleajenului și Nicolae Popp (1971, p. 57) care stabilește această limită pe Bâsca Chiojdului și Cricovul Sărat.
În nord, sunt separați de Munții Buzăului, de la Valea Teleajenului între Măneciu-Ungureni până la Valea Slănicului de Buzău până la Mânzălești- Lopătari (Fig.1.3.).
În sud, sunt separați de Câmpia Română prin Câmpia Istriței și Câmpia Râmnicului (Fig.1.3.).
În vest, sunt separați de Subcarpații Prahovei prin valea largă a Cricovului Sărat între Udați și Gornet Cricov, prin depresiunea netedă a Podenilor și prin Valea Teleajenului între Măgurele și Măneciu-Ungureni (Fig.1.3.).
În nord-est, limita spre Subcarpații Vrancei urmărește valea Slănicului Buzăului între Lopătari și Săpoca (Fig.1.3.).
Fig.1.2 Subcarpații Buzăului. Harta unităților de relief
Sursa: Prelucrare (după Geografia României, vol IV, Editura Academiei, București, 1992) de lector dr.Iulian Marius Săndulache
Date generale
Desfășurați pe o suprafață de 2.760 km² au lățimea maximă este de 40 km (cea mai mare din toți Subcarpații – Fig.1.2.). Schimbarea în orientarea generală a cutelor de la nord-est la sud-vest pînă la valea Nișcovului, apoi de la est la vest, dincolo de această vale, complexitatea structurală, reteaua hidrografică predominant transversală, alcătuirea litologică diversă, frecventele peisaje puternic degradate, precum și inversiunile de relief sunt doar câteva din elementele care îi diferențiază de toate celelalte părți ale Subcarpaților.
Relieful la contactul cu Munții Buzăului are altitudini de 300-800 m, este constituit din formațiuni de molasă neogene și din pietrișuri și nisipuri romaniene, fiind acoperit spre exterior de depozite loessoide cu diferite grosimi. În partea de nord-vest se adaugă și fîșiile de fliș paleogen ale pintenilor de Văleni și de Homorîciu (Posea, 2002).
În vest Subcarpații Buzăului sunt alcătuiți dintr-o succesiune de dealuri și depresiuni deluroase cu o complexitate mai mare decît a Subcarpaților Vrancei și cu o accentuată mobilitate endogenă și exogenă. Pentru explicarea trăsăturilor generale am folosit Fig.1.2.
Rețeaua hidrografică și implicit, depresiunile și culmile principale converg spre valea Buzăului care reprezintă și o puternică axă de polarizare a tuturor activităților social-economice (Fig.1.2.). Spre vest, însă, Depresiunea Drajna-Chiojd și Dealurile Priporului gravitează spre Valea Teleajenului (Fig.1.2.).
Fig.1.3 Subcarpații Buzăului. Poziția lor în cadrul Subcarpaților Curburii
Sursa:Rețeau hidrografică a Subcarpaților Curburii, extras din Geografia fizică a României Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
Subcarpații Buzăului sunt situați în sudul regiunii seismice Vrancea, regiunea unde sunt cele mai intense mișcări seismice de pe teritoriul României (M. Socolescu și colab., 1975).
Poziția geografică a arealului de studiu este una favorabilă dezvoltarii turismului din punct de vedere al localizării sale. Localitata Cislău (aflată aproximativ central în cadrul arealulul studiat) se află la aproximativ 120 km de București, la 276 km până la Constanța, 522 km până la Timișoara, 382 km până la Suceava, 302 km până la Craiova. Conform acestor distanțe există o favorabilitate de access pentru turiști din partea sud-estică și centrală a țării. Localizarea arealului pe văile râurilor Buzău, Bâsca Chiojdului, Teleajen, Slănicul de Buzău și Cricovul Sărat determină un acces facil asupra acestuia prin drumurile care traversează văile. Aceste elemente conferă arealului de studio elemente favorabile din punct de vedere al localizării.
Astfel, prin localizarea sa, la nivel local, arealul este bine poziționat, fiind tranzitat de un drum national ce face legătura între bazine emițătoare de turiști, conține în componența sa un număr mare de localități, dar și două orașe: Pătârlagele și Vălenii de Munte care la nivel local se evidențiază ca număr de locuitori. Astfel poziționarea arealului este una benefică în dezvoltarea turismului la nivel local.
La nivel regional prin poziționarea sa, prin caracterul de tranzit pe care îl are, prin apropierea de orașe mari ca: Buzău, Ploiești, Brașov și față de orașe mai mici ca Nehoiu, Râmnicu Sărat, Focșani, Covasna dar și prin includerea în area a orașelor Pătârlagele și Valenii de Munte arealul de studiu este favorabil dezvoltării turismului.
La nivel național caracterul de drum de legătură între provincii îi poate aduce beneficii, iar poziția geografică poate fi considerată un element de favorabilitate în dezvoltarea turismului la nivel national.
Capitolul 1.2. Istoricul cercetărilor geografice și de geografia turismului
Subcarpații dintre Teleajen și Buzău au fost studiați de mulți cercetători, care i-au privit fie ca parte din spații mai întinse (Emm.De Martonne, 1907; V.Mihăilescu, 1965; V.Tufescu, 1966; I alții) fie urmărind anumite probleme, ca terasele, alunecările de teren, hidrografia (L.Badea, 1967; L.Badea, G.Niculescu si Al.Rosu, 1964). Idei interesante găsim și în lucrări lucrări geologice (N.Grigoraș, I.Băncilă 1968).
În domeniul geografiei umane se remarcă lucrările unor prestigioși geografi care au studiat această zonă: Melinda Cândea, Valeria Alexandrescu (1986), Violeta Nancu (2000).
Cu valoroase lucrări despre turismul în acestă zonă se detașează cunoscuți geografi ca Mihai Ielenicz și Grogore Posea. Zona etnografică este studiată de Olga Horsia.
De menționat “Centrul de promovare și Dezvoltarea Turismului” – Buzău (1999) ce a încercat o relansare a turismului în această zonă.
Prima scriere despre Vulcanii noroioși o găsim în lucrarea lui Al.Odobescu “Scene istorice-Pseudo-kinegetikos” unde vorbește despre “dealul Balaurului, d-a stânga Slănicului…, când se deschideau florile, la valea stearpă și pustie a Pâclelor de glod”.
Despre fumusețea zonei Pârscov a scris poetul Vasile Voiculescu, iar despre zona Meledic a scris Al.Vlahuță în lucrarea sa “România pitorescă”.
Capitolul 1.3. Istoricul activităților turistice
Conacul Cândești reprezintă cel mai vechi conac din zona Subcarpaților Buzăului, fiind construit în secolul al XVI-lea.
Aici a pictat peste 150 de tablouri, timp de 14 ani, marele Nicolae Grigorescu. Se spune chiar că renumitul tablou “Carul cu Boi” ar fi fost inspirit de peisajul rural din zonă. Deseori venea însoțit de prietenii săi I.L. Caragiale, Alexandru Vlahuță și Barbu Ștefănescu Delavrancea. Și Henri Coandă a trecut în tinerețea sa pe aici, fiind îndrăgostit de Elisa, frumoasa fiică a lui Gogu Iliescu.
Zona Subcarpaților Buzăului este bine cunoscută pentru portul său popular, centre renumite fiind la Mânzălești și Valea Slanicului.
Arhitectura caselor este reprezentată de Casa cu blazoane din Chiojdu.
Clădirea datează din secolul al XVIII-lea, ridicată de boierii Izbășoi în 1760 este reprezentativă pentru un stil arhitectural care a influențat mai multe clădiri din zona Subcarpaților.
Stilul este exemplificat pe bancnota de 10 lei românești.
Astfel de case se construiau în zona dintre Teleajen și Buzău încă din anii 1900, 1920 și până spre 1960 când s-a schimbat regimul politic.
Capitolul II. Infrastructură turistică
Infrastructura turistică reprezintă baza tehnico materială turistică și este compusă din totalitatea dotărilor tehnice și edilitare care sunt necesare pentru asigurarea unor servicii de calitate turiștilor. În cadrul acesteia sunt incluse: structurile de primire (capacitate de cazare existente), structurile de alimentație publică (restaurant, baruri), structurile de agreement, structurile de tratament (în cazul turismului balnear) dar și serviciile aferente turismului cum ar fi transporturile turistice sau alte servicii speciale
Baza tehnico-materială a turismului este reprezentată de cele două tipuri de facilitați, cele de bază și cele complementare. Rolul cel mai important revin facilităților de bază care reprezintă suportul oferit întreprinderii activității turistice, față de care această activitate nu s-ar putea desfășura. Un element important în analiza bazei tehnico-materiale a turismului este continua schimbare a facilităților de bază și diversificarea acestora în funcție de numărul de turiști, tipul de turiști și de turismul practicat.
Așadar avem două tipuri de facilități oferite în cadrul turismului: facilitate de bază care reprezintă elemente față de care activitatea turistică nu poate fi efectuată (cazare, alimentație, agrement, transporturi) și facilitate complementară – servicii care nu sunt atribuite turismului dar care ajută prin caracterul general și utilitatea pe care o au (bancomate, magazine, farmacii, etc.). Baza tehnico-materială se adaptează continuu la cerințele exigente ale turiștilor care doresc un confort din ce în ce mai mare în unele cazuri, care vor o diversitate de activități pentru petrecerea timpului liber, care optează din ce în ce mai mult pentru o alimentație sănătoasă, tradiționale și specifică locului. Există de altfel și turiști care optează pentru un confort mai scăzut (din cauza surplusului de capital mai mic), sau turiști care preferă cazare în diferite structuri, cu diferite specificuri sau optează pentru camping ori alte moduri de cazare. În privința alimentației vor exista tot timpul persoane care optează pentru mâncăruri comune în cadrul restaurantelor, mâncăruri cu care sunt obișnuiți, iar de acest aspect trebuie ținut cont în momentul amenajării de noi unități de alimentație publică.
În ceea ce privește cazarea și gastronomia, infrastructura nu este complet dezvoltată în Subcarpații Buzăului. Unele regiuni turistice din zonă dispun de o ofertă destul de mare de pensiuni și hoteluri iar în alte regiuni structura de cazare lipsește. Hoteluri internaționale nu există și preponderant cazările se fac la pensiuni. De asemenea, există și hanuri sau popasuri turistice amplasate de-a lungul celor mai importante drumuri din regiune, unde cazarea este accesibilă. Restaurantele nu sunt în număr prea mare în regiune. Pensiunile oferă cazare dar și masă, produsele locale fiind cele mai căutate.
Capitolul 2.1. Structuri de primire turistică
Structurile de primire turistică reprezintă elemente extrem de importante în desfășurarea actului turistic, acestea fiind responsabile de primirea turiștilor și oferirea condițiilor necesare înnoptării și petrecerii unei părți din timpul liber în interiorul sau în incinta acestora. Unele structuri de cazare sunt mai complexe decât altele și oferă facilitate de alimentație (o masă – cu mic dejun, două mese – demipensiune, sau chiar 3 mese – pensiune completă) sau pot pune la dispoziție turiștilor mijloace de a își petrece timpul liber prin integrarea în incinta sau interiorul acestora a unor facilități precum piscine, saună, diferite jocuri (biliard, ping-pong) teren de tenis sau fotbal precum și altele.
Acestea pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii cel mai frecvent ținându-se seama de: structură, confort, mărime, funcționalitate, tipul de turism deservit, perioada de utilizare. Conform acestor criterii se pot clasifica astfel:
În funcție de structura rețelei de cazare: aici detașându-se structuri de cazare principale (hoteluri, moteluri, vilele, hanurile) și baze de cazare secundare (pensiunile, spațiile de cazare private, fermele agroturistice, campingurile). În cazul Subcarpaților Buzăului aceasta clasificare se regăsește în fig. 4.1.
Tot aici apare o altă clasificare în funcție de confort, pentru aceasta utilizându-se criterii specifice în urma cărora hotelurile sunt clasificate pe stele (de la o stea la 5 în cazul României), iar pensiunile pe margarete (tot de la 1 la 5 în cazul României), iar pensiunile agroturistice sunt clasificate pe flori (tot de la 1 la 5 în cazul României). În Subcarpații Buzăului se găsesc aceste clasificări în fig. 4.2.
În funcție de capacitatea de primire (mărime): există structuri de primire mari, de tipul complexelor turistice (cu o capacitate de peste 1000 de locuri), mijlocii (care au între 200 și 400 de locuri) și mici (între 20 și 40 locuri) prezentate în fig. 4.3.
În funcție de perioada de utilizare acestea pot avea activitate permanentă (în cazul în care funcționează fără întrerupere tot timpul anului) sau sezonieră (în cazul în care unul dintre anotimpuri impune întreruperea temporară a activității). În Subcarpații Buzăului întâlnim un camping ce are activitate sezonieră, fiind deschis din luna mai până în octombrie, acesta fiind situat în vecinătatea Rezervației Vulcanii Noroioși (fig. 4.1).
Putem observa că există o gamă variată de structuri de cazare în funcție de nenumărate criterii, iar toate acestea sunt în concordanță cu diferite particularități ale zonei din care fac parte. Structurile de primire sunt un element important din punct de vedere economic deoarece ele aduc principala sursă de venit, în multe cazuri fiind astfel extrem de importante în activitatea economică. Diversificarea și încercarea acestora de a răspunde unor nevoi cât mai diverse și încercarea de a oferi cât mai multe facilități duce la obținerea de venituri din ce în ce mai mari în cadrul acestora. Dacă la pachet cu cazarea vei oferi și un număr de mese, atunci profiturile înregistrate din partea unui turist pot crește. Dacă o structură de cazare reușește să ofere și modalități de petrecere a timpului liber sau chiar realizează parteneriate cu structuri de agrement ori sunt situate în preajma acestor structuri, automat durata de ședere a turiștilor va fi mai mare, iar profiturile din cazare vor crește. În ultimul timp au apărut structuri de cazare care atrag prin unicitatea acestora precum: structuri de cazare în copac, structuri de cazare în clădiri cu arhitectură și formă deosebită (ex. Conacul Grigorescu, Conacul Cândeștilor), structuri de cazare prietenoase cu mediul natural (ex. cazare în case vechi de lut din comuna Calvini și Bâscenii de Jos) care răspund unor nevoi ale turiștilor cu privire la ceva nou, unic și oferă acestora o experiență deosebită.
În zona Subcarpaților Buzăului au existat structuri de cazare tip han încă din vechime, hanul Manafului a funcționat încă din anul 1845 în zona Năieni.
În anii 1880 au fost construite hoteluri și vile la Sărata Monteoru după planurile arhitectului german Eduard Honzik, stațiunea balneară fiind inaugurată în iulie 1895, aceasta cuprinzând așezăminte de tratament, cazino și ștrand cu apă sărată.
Fig. 4.1 Număr unități de cazare în funcție de tipul unității în Subcarpații Buzăului
Sursa: www.buzau.insse.ro
În prezent în Subcarpații Buzăului există un număr de 63 de unități de primire turistică (fig. 4.1), distruibuite în 19 localități (fig. 4.9), cele mai numeroase sunt în stațiunea Sărata Monteoru și Măgura. Tipurile de unităti de cazare sunt de la hoteluri, pensiuni turistice și agroturistice dar și vile, camping-uri și bungalow-uri (fig. 4.1 și Tabel nr. 4.1).
Din totalul de 63 de unități de cazare ponderea cea mai mare o deține tipul – pensiune turistică, în număr de 33 de unități, în timp ce camping și bungalow sunt doar în număr de câte o unitate.
Fig. 4.2 Tipuri de unități de cazare în funcție de clasificarea lor în Subcarpații Buzăului
Sursa: www.buzau.insse.ro
Din numărul de 63 de unități de cazare cea mai mare pondere o au unitățile de cazare de categorie “3 flori” în număr de 17, de cea de “2 flori” în număr de 12 unități și “3 stele” în număr de 11 unități de cazare (fig. 4.2 și Tabel nr. 4.1).
Tabel nr. 4.1 Tipuri de unități de primire turistică din Subcarpații Buzăului
Sursa: www.buzau.insse.ro
Fig. 4.3 Număr total de spații de cazare în unitățile de cazare din Subcarpații Buzăului
Sursa: www.buzau.insse.ro
În cele 63 de unități de cazare sunt un număr de 810 spații de cazare cu un număr de 1.710 locuri de cazare. Din cele 810 spații de cazare cele mai multe sunt în categorie de “3 stele” în număr de 289, urmat de cele de “2 stele” în număr de 184 spații, în timp ce numai 18 spații sunt în bungalow și 49 spații în structură tip camping (fig. 4.3 și Tabel nr. 4.1).
Fig. 4.4 Repartiția numărului de locuri de cazare pe categorii de unități de cazare în Subcarpații Buzăului. Sursa: www.buzau.insse.ro
Pentru a ne da seama de evoluția numărului de locuri în spațiile de cazare în Subcarpații Buzăului vom analiza graficul cu numărul acestora în perioada 1990 – 2020 (fig. 4.5.)
Fig. 4.5. Evoluția numărului de locuri în spațiile de cazare în Subcarpații Buzăului (1990-2018). Sursa: www.buzau.insse.ro
Astfel în anul 1990 existau 1354 locuri în spatiile de cazare, ca în prezent să fie 1710 locuri în 63 de unităti de cazare. Cel mai mic număr s-a înregistrat în anul 2004, respectiv 834 locuri. Din anul 2005 și până în prezent numărul de locuri a crescut constant, în 15 ani numărul acestora fiind aproape dublu. Acest lucru ne demonstrează că există o cerere pentru cazare în zona Subcarpaților Buzăului. După anul 2007, anul aderării României la UE, mulți antreprenori au aplicat pentru ajutoarele structurale de la Guvern în vederea construirii de pensiuni agroturistice dar și hoteluri.
Fig.4.6 Numărul unităților de cazare din Subcarpații Buzăului distribuite pe localități.
Sursa: www.buzau.insse.ro
Cele 810 locuri de cazare sunt distribuite inegal, astfel 446 sunt în comuna Merei, în 25 de unităti de cazare, urmată de Măgura cu un număr de 88 de locuri de cazare în 5 unități de cazare (fig. 4.6 și fig. 4.7)
La Viperești și Cislău avem număr de două unități de cazare, cu un număr de 53 spații de cazare respectiv 105 locuri de cazare. Acest lucru se datorează faptului că Cislău este o unitate administrativ – teritorială mare cu obiective turistice cunoscute, respectiv Herghelia sau Mănăstirea Cârnu. Hotel Ciuta, aflat în localitatea Viperești, are și o bază sportivă, echipe de fotbal ca Steaua aduc sportivii aici pentru cantonamente, hotelul deținând un număr de 35 de camere și două terenuri de fotbal. Zona în care este amplasat hotelul este una liniștită și izolată.
Fig.4.7 Numărul de spații de cazare repartizate pe localitățile din Subcarpatii Buzăului.
Sursa: www.buzau.insse.ro
În fig.4.9 sunt evidențiate unitățile administrativ – teritoriale în care există cele mai mari concentrări de unități de cazare. Din analiza datelor statistice se constată că cele mai mari grupări de unități de cazare se întâlnesc în apropierea staținii balneare Sărata Monteoru, dar și în Măgura și Berca. Acest lucru se datorează obiectivului turistic natural Vulcanii Noroioși ce atrage un număr însemnat de turiști, iar Sărata Monteoru atrage prin bazele de tratament.
Fig.4.9 Principalele unități administrativ – teritoriale din Subcarpații Buzăului. Sursa: Prelucrată după Harta topografică 1:25.000 Google maps 2020 Imagini@2020 CNES/Airbus, Landsat/Copernicus, Maxar Technologies,Date cartografice@2020
Fig 4.8 Subcarpații Buzăului. Principalele unități de primire turistică. Sursa: Prelucrată după Harta topografică 1:25.000
Google maps 2020 Imagini@2020 CNES/Airbus, Landsat/Copernicus, Maxar Technologies,Date cartografice@2020
Tabel nr.4.2 Subcarpatii Buzăului.Unități de primire turistică.
Sursa datelor site-ul: www.buzau.insse.ro
Hoteluri și pensiuni turistice
În Subcarpații Buzăului există numeroase structuri de cazare dar din punctul nostru de vedere câteva sunt reprezentative. Din categoria hotelurilor ne-am oprit asupra Hotelului Măgura, o locație cu un număr mare de spații de cazare, restaurant cu capacitate mare și deține și un centru Spa. Din categoria pensiunilor am selactat Pensiunea Cetățuia (are o poveste a locului foarte interesantă și Dealul Cetățuia pe care este pozitionată, având legatură cu familia regală), Pensiunea Valea Lupului ce deține o bază de rafting, în timp ce Pensunea turistică Țara Luanei are spatii de cazare tip Bungalow, terasă spațioasă și o mică fermă cu păsări exotice.
Tabel nr. 4.3 Subcarpații Buzăului. Structuri de primire turistică importante.
Sursa: www.buzau.insse.ro
Complex turistic Măgura
Se află în localitatea Măgura, la 12 km de Vulcanii Noroioși, la 8 km de Mănăstirea Ciolanu și la 60 km de Barajul Siriu. Se află în imediata vecinătate a Fântânii lui Mihai Viteazul, fiind un loc bun de popas în drumul turiștilor ce vor să ajungă la Brașov, Sighișoara sau Cluj. Este genul de structură de cazare ce s-a dezvoltat mai întâi ca structură de alimentație publică.
Foto 4.1 Complex turistic Măgura
Sursa: https://www.facebook.com/ComplexTuristicMagura/
Complex Măgura dispune de 50 de camere cu 97 locuri de cazare fiind unul din cele mai mari hoteluri din Subcarpații Buzăului. Locurile de cazare sunt repartizate în camere duble, camere twin și apartamente. Hotelul este format din 2 corpuri: corp A în care se află recepția și restaurantul hotelului și cuprinde 7 camere duble, 2 camere twin, 2 apartamente, iar corp B, la 30 de m de recepție cu 18 camere duble, 10 camere twin și un apartament.
Confortul este deosebit, camerele având priveliștea spre Valea Buzăului și dotările conform categoriei de 3 stele. Deține și o sală de conferințe de 50 locuri, restaurant cu 150 de locuri și terasă cu 50 locuri.
Complexul are în prezent loc de joacă pentru copii, teren multisport, room-service, parcare auto, televiziune prin cablu, seif electronic, centru Spa cu 11 locuri.
Foto 4.2 Complex turistic Măgura. Centrul SPA
Sursa: http://www.plecat.ro/cazare/romania/buzau/magura-bz/complex-turistic–515–complex-turistic-magura.htm
Pensiunea Cetățuia se află în comuna Măgura, la 11 km de București și 30 km de Buzău. Se află pe Dealul Cetățuia, la 632 m altitudine, într-un loc cu multă liniște.
Drumul este accesibil în orice anotimp și urcă din DN10 din localitatea Măgura, către mănăstirea Ciolanu, iar după 3 km se continuă prin pădure, aproximativ 1 km.
Acest loc este legat de familia regală a României. La numai un an de la încoronarea sa la cârma Principatelor Unite, regele Carol I a vizitat Buzăul în căutarea unui loc pitoresc pentru a construi reședința de vară, Castelul Peleș. A ajuns pe văile dintre râul Buzău și pârâul Nișcov, de pe partea nord-vestică a Dealului Ciolanu, urcând chiar în vârful Cetățuia, înalt de 632 de metri, unde a dat de schitul cu același nume, îngrijit de monahii mănăstiri Ciolanu. Fusese convins de sfetnicii săi, să vină aici, pentru peisajul extraordinar de frumos. Cetățuia oferă priveliștea întregii depresiuni a Cislăului, cu apa Buzăului șerpuind la poalele dealului, dar și, de jur împrejur, Munții Vrancei, Vârful Penteleu, Munții Siriului, Ciucașului și, în depărtare, Bucegii.
“Locul acesta atât de frumos l-a fermecat pe regele Carol I (1866-1914) care, pe când era încă doar principe domnitor al României, și-a propus să-și ridice aici un castel servindu-I drept reședință de vară. Lipsa unei surse de apă potabilă în apropiere, ca și alte inconveniente, l-au făcut să renunțe și, drept urmare, și-a ridicat, la Sinaia, plănuita reședință – Castelul Peleș. Totuși, rămânându-i în inimă acest loc, pe atunci cu adevărat sihăstresc, principele Carol a plătit, din bani personali, pictura interioară a bisericii Schitului Cetățuia, devenind, astfel, unul dintre ctitorii acestui lăcaș", a spus părintele Costică Panaite, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei.
Meleagurile pitorești de aici s-au regăsit și în scrierile istoricilor. Astfel, Nicolae Iorga consemna că în această zonă ar fi fost mai întâi o străveche așezare getică. În Evul Mediu, se pare că pe acest deal ar fi existat o „cetățuie" a Doamnei Neaga, soția voievodului Țării Românești, Mihnea al II-lea (1577-1583), dar nici un vestigiu arheologic nu vine în sprijinul acestei povești.
Foto 4.3 Pensiunea Cetățuia. Măgura
Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/cetatuia.de.html
Dintre cele mai populare locuri de vizitat din proximitatea Cetățuii se numară Schitul Cetățuia (la câteva minute de mers pe jos), Fântana lui Mihai Viteazul, Mănăstirea Ciolanu se află la 3 km distantă de pensiune, Herghelia de la Cislău, aflată la 15 km de pensiune (obiective prezentate la Capitolul 3. Potențial turistic antropic) dar și Vulcanii Noroioși, aflați la 15 km distantă (obiectiv turistic prezentat la Capitolul 2. Potențial turistic natural).
Foto 4.4 Pensiunea Cetățuia. Măgura Sursa: https://pensiunea-cetatuia.ro/
Pensiunea dispune de 11 camere și are și o terasă foarte generoasă. Luminoase și spațioase, camerele sunt decorate modern, cu mobilier personalizat, cu accesorii de calitate, special gândite pentru a asigura confortul oaspeților. Cele 27 de locuri de cazare din cele 11 camere sunt distribuite în 2 apartamente cu câte 2 camere, 1 cameră triplă, 6 camere duble cu balcon și 2 camere duble fără balcon. Camere sunt situate la etajele 1 și 2, dotate cu televizor, băi moderne, Wi-Fi, fiecare cu terasă foarte generoasă.
Restaurantul oferă preparate gătite cu măiestrie și multă grijă. Fie că sunt tradiționale, unele specifice zonei Buzăului, fie mai sofisticate, toate au ca numitor comun grija și atenția pentru a oferi oaspeților o încântătoare experiență gastronomică.
Pensiunea Valea Lupului
Este amplasată pe valea râului Buzău, în apropierea drumului național DN10 care este drum principal între orașele Brașov și Buzău. Amplasarea este facilă, pensiunea se află la numai 300 metri de stația de autobuz și la 800 de metri distanță de Gara de Valea Sibiciului. Distanța față de orașul Nehoiu este de numai 3 km.
Foto 4.5 Pensiunea Valea Lupului. Sursa: https://www.google.com/search
Pensiunea oferă cazare cu Wi-Fi gratuit, restaurant și parcare privată gratuită. Toate camerele sunt dotate cu balcon, TV cu ecran plat prin cablu și baie privată cu duș și articole de toaletă gratuite. La Pensiunea Valea Lupului, oaspeții vor găsi o grădină și o terasă.
Este o construcție confortabilă, concepută de un arhitect elvețian.
Restaurantul dispune de o terasă însorită de 40 de locuri, atât pentru oaspeții pensiunii, cât și pentru localnici. Bucătăria are mâncăruri românești cum sunt mămăliguța și brânza din lapte de capră, cât și din bucătăria internațională, fiind deschisă de marți până duminică pentru masa de prânz și cină.
Penisunea Valea Lupului are și o modernă sală de conferințe, de 70 de locuri și o saună. Locul găzduiește și singura bază de rafting din zona Buzăului. În împrejurimi se poate practica ciclism, drumeție și pescuit.
Pensiunea Țara Luanei
Este situată în stațiunea balneară Sărata Monteoru, comuna Merei, la 15 km distantă de municipiul Buzău și 78 km de aeroportul Henri Coandă. Cea mai apropiată stație de autobuz este la 800 metri distanță. Pensiunea se află la 1 km distantă de piscinele cu apă sărată din stațiune. Pensiunea se află într-un cadru natural deosebit, înconjurat de multă verdeață.
Foto. 4.6 Pensiunea Țara Luanei. Sărata Monteoru. Sursa: https://tara-luanei.ro/restaurant/
Interiorul art deco amenajat în stil interbelic și camerele cu tematică în care se regăsesc elemente cu un design unic, transformă Țara Luanei într-o pensiune boutique. Are o capacitate de 10 spații de cazare, camerele fiind cu specific japonez, roman și grecesc. Dispune de 2 bungalow-uri, fiecare cu 2 suite. Camerele și suitele au aer condiționat, TV cu ecran plat cu canale prin satelit și baie privată cu duș, uscător de păr, halate și papuci de baie. Pensiunea dispune de gradină și terasă, iar pe perioada de vară are deschisă și o mică piscină.
Având o amenajare artistică, cu bar în stil englezesc, pianină, mobilier de epocă, antichități, cărți dar și cu accente contemporane elegante inserate armonios în decor, restaurantul găzduiește evenimente private și corporate: nunți, botezuri, petreceri, teambuilding-uri, sărbători.
Are o capacitate de 70 locuri în interior și încă 80 la terasă. Preparatele sunt delicioase, ingrediente proaspete, legume și fructe din gradină, carne, ouă de la fermele din vecinitatate. Restaurantul are meniuri pentru copii, iar papanașii și clătitele sunt deliciose și pentru adulți.
Foto. 4.7 Pensiunea Tara Luanei. Sursa: https://tara-luanei.ro/galerie/
În apropierea pensiunii există un parc cu tiroliană, se poate practica ciclism, drumeție iar vara se poate merge la piscina cu apă sarată aflată în aer liber sau la centrul spa din stațiune. În statiune se poate vizita Parcul dendrologic, capela familiei Monteoru, Mina de petrol aflată la 2 km de pensiune.
Perceptia turiștilor asupra unităților de cazare
S-a aplicat un chestionar cu 23 de întrebări în perioada aprilie-mai 2020, pe un eșantion de 146 de persoane. Din analiza chestionarului se constată că la întrebarea nr.5 Ce unitate de cazare preferați atunci când vizitati Subcarpații Buzăului? rezultă că unitățile de cazare preferate de subiecți sunt pensiunile (53,48%) și vilele turistice (20,32%) în timp ce doar 9% preferă cazările la hotel și doar 10% camping-urile (fig.4.9)
Pensiunile sunt cele mai numeroase structuri de cazare în Subcarpații Buzăului (fig 4.1.), dețin un procent de 52,38% (din cele 63 de unități de cazare, 33 sunt pensiuni). Pensiunile sunt un tip de structură turistică cu un preț mai mic și aduc și unele avantaje, cum ar fi faptul că turișii își pot prepara singuri hrana.
Zonele de champing-uri sunt puține în zonă, acesta ar putea fi motivul pentru care turiștii nu optează pentru astfel de cazare.
Dacă tipurile de structuri de cazare ar fi mai diversificate atunci turiștii ar opta și pentru acelea, cu cât sunt mai diversificate tipurile de sturcturi de cazare cu atât turișii pot face alegeri diferite.
Fig. 4.9 Percepția turiștilor cu privire la tipul de unitate de cazare din Subcarpații Buzăului. Sursa: chestionar propriu
În cadrul aceluiaș chestionar, la întrebarea nr. 6 Care este gradul dvs de mulțumire în legătură cu raportul calitate-preț regăsit în cadurl oricărei unități de cazare pentru care ați optat în Subcarpații Buzăului? majoritatea respondenților sunt mulțumiți de raportul calitate-preț în legătură cu cazările regăsite în zonă (fig. 4.10). Un procent de 81,94% din cei chestionați au răspuns ca fiind mulțumiți. Acest lucru este îmbucurător pentru cei ce dețin unități de cazare și denotă faptul că standardele sunt respectate.
Fig. 4.10. Percepția turiștilor cu privire la gradul de mulțumire în cadrul unităților de cazare din Subcarpații Buzăului, Sursa: chestionar propriu
Capitolul 2.2. Structuri de alimentație publică
Alimentația publică este un factor fără de care turismul nu poate să funcționeze, la fel ca și cazarea. Acestea functionează împreună de multe ori prin înglobarea în interiorul unor unități de cazare a facilităților pentru alimentație: mici restaurante care deservesc doar turiștii cazați în unitate (oferindu-le una sau mai multe mese), restaurante mai mari care servesc și turiști care nu sunt cazați în unitatea de cazare de care aparține restaurantul și chiar unele restaurante renumite mai degrabă pentru alimentație dar care oferă și cazare. În cazul ultimului tip, de multe ori restaurantele situate în zonele de tranzit, prin prisma dezvoltării intense și datorită numărului de turiști veniți să servească masa, și-au dezvoltat și structuri de primire turistică, acesta fiind un exemplu în care baza de alimentație favorizează dezvoltarea bazei de cazare (ex. Complex turistic Măgura ce inițial avea terasă și restaurant și ulterior a dezvoltat și o structură de cazare).
Unitățile care realizează aceste servicii sunt cele de tipul restautantelor și barurilor fiind reprezentate de diferite tipuri și subtipuri și diferite grade de specializare. Unitățile de alimentație publică realizează activități economice, iar rolul acestora este să asigure acest tip de serviciu turiștilor și în același timp să realizeze profit. Unitățile de alimentație sunt într-o continuă transformare și presupun și dotarea continuă pentru a satisfice nevoile clienților. Totodată și diversificarea meniurilor este un element ce ajută la dezvoltarea acestor unități.
Unitățile de alimentație publică sunt alcătuite din urmatoarea structură: spații destinate servirii consumatorilor (saloanele restaurantelor), spațiul destinat producției (bucătăria, laboratoarele de patiserie-cofetărie, carmangeria, secțiile de preparate și semipreparate), spații de depozitare și păstrare (magazii, camere frigorifice). Funcționarea acestor unități presupune transformarea și procesarea materiilor prime prin aplicarea unor procedee tehnologice specifice și servirea acestora în saloanele de primire.
Unitățile de alimentație publică au și ele un număr variat de tipuri și subtiuri, cele mai importante 5 tipuri fiind: restaurantul, barul, fast-foodul, cofetăria și patiseria (plăcintăria, covrigăria). Toate acestea sunt ramuri pe care se dezvoltă alimentația publică, iar fiecare are alte subtiuri specifice.
Restaurantele pot fi: clasice, specializate, pescăresc-vânătoresc, dietetic-lactovegetarian, rotiserie, familial, pensiune cu specific national sau local, cu program artistic, braseie, berărie, gradină de vară.
Barurile poti fi: baruri de noapte, baruri de zi, café bar (cafenea), disco bar (discotecă-vinotecă), buffet bar.
Toate aceste tipuri și subtipuri se supun unor rigori de norme care le determină o anumită categorie (de la categoria III până la cea de lux). Nenumăratele tipuri, subtipuri și categorii vin să raspundă cererii turiștilor și nevoilor acestora care sunt de diferite tipuri și din ce în ce mai complexe. Atenția turiștilor la detalii, dorinta acestora de a mânca bine, sănătos, tradițional și doar anumite produse tradiționale duce la această diversitate.
În Subcarpații Buzăului unitățile de alimentație publică sunt: restaurant clasic, restaurant pensiune, restaurant autoservire, cramă, café-bar, bufet bar și bar de zi. Un tip de restaurant care nu este dezvoltat în regiune este cel pescăresc care ar putea atrage un număr mare de turiști .Un alt tip de restaurant ce nu există este cel vânătoresc, asta deși regiunea submontană are faună cinegetică și acest subtip s-ar potrivi peisajului. De altfel, prin peisajul extraordinar oferit de cadrul natural s-ar putea amenaja gradini de vară, unde turiștii să ia masa într-un cadru pitoresc.
Pe teritorul Subcarpaților Buzăului există un număr de 39 de structuri de alimentație publică în 35 de locații. Sunt 3 agenți economici care au câte 3 sau 4 tipuri de structuri de alimentație publică (MC Pietroasa cu 420 locuri, Ciuta cu 595 locuri și Ceres 660 locuri), acestea dețin o pondere de 35% din totalul locurilor disponibile. Dintre acestea 23 sunt de tip restaurant clasic, 1 cramă, 1 café-bar, 3 bufet bar, 7 bar de zi și 2 restaurant pensiune.
Fig. 4.11 Număr de structuri de alimentație publică pe tipuri de unități în Subcarpații Buzăului. Sursa: www.buzau.insse.ro
Fig.4.12 Total număr de locuri în structuri de alimentație publică distribuite pe tipuri de structuri în Subcarpații Buzăului. Sursa: www.buzau.insse.ro
Cele 39 de unități de alimentație publică dispun de un număr de 4.799 locuri, cele mai multe, 4090 locuri fiind în structura de tip – restaurant clasic, 226 locuri în bufet bar, 176 locuri în bar de zi, 124 locuri la restaurant cu autoservire, 147 locuri în restaurant pensiune, 20 locuri în cele de tip crama și doar 16 in cele de tip café-bar. Cele 23 de restaurante clasic dețin 4.090 locuri, număr mediu de 177 locuri în restaurant.
Fig.4.13 Total unități de alimentație publică distribuite pe localități în Subcarpații Buzăului. Sursa: www.buzau.insse.ro
Unitățile de alimentație publică sunt distribuite inegal, cele 39 de unități sunt distribuite în 13 localități. În Sărata Monteoru sunt 10 unități de alimentație publică, iar dacă adaugăm și cele 10 unități existente în Merei putem spune că 50% din unitățile de alimentație publică sunt deținute de această zonă.
În Măgura sunt 4 unități de alimentație publică. iar în restul localităților câte 3, 2 sau o unitate. Stațiunea balneară Sărata Monteoru atrage un număr mare de turiști dar pentru servirea mesei vin frecvent și locuitori ai municipiului Buzău.
Fig.4.14 Totalul locurilor din unitățile de alimentație publică repartizate pe localități în Subcarpații Buzăului. Sursa: www.buzau.insse.ro
Tabel nr.4.3 Subcarpații Buzăului. Unități de alimentație publică în localitatea Sărata Monteoru Sursa: www.buzau.insse.ro
Localitatea Sărata Monteoru deține un număr de 1732 locuri în cele 10 spații de alimentație publică, gestionate de 7 societăți comerciale. Astfel, Ceres deține un număr de 660 locuri, Casino cu 450 locuri, urmată de Casa cu Tei cu 290 locuri.
Restul unităților au un număr mai mic de locuri. Aici găsim unități de 1, 2 sau 3 stele și tipurile de unități sunt diversificate, restaurant clasic este predominant dar avem și restaurant cu autoservire și bar de zi.
Tabel nr. 4.4 Subcarpații Buzăului. Unități de alimentație publică Sursa: www.buzau.insse.ro
Restaurante clasice și crame
În Subcarpații Buzăului există numeroase structuri de alimentație publică dar din punctul nostru de vedere câteva sunt reprezentative. Din categoria restaurantelor clasice ne-am oprit asupra Complexului turistic Măgura, o locație cu un număr mare de spații de alimentație publică, cu un restaurant generos și terasă reamenajată în anul 2020. Din categoria cramelor am selectat pe cea existentă în complexul MC Pietroasa ce se află în localitate Tisău.
Complex turistic Măgura
Se află în localitatea Măgura, la 12 km de Vulcanii Noroioși, la 8 km de Mănăstirea Ciolanu și la 60 km de barajul Siriu. Complex Măgura dispune de un restaurant cu 180 de locuri. Mâncărurile servite sunt cele tradiționale.
Foto 4.8 Hotel Măgura. Sursa: https://www.facebook.com/ComplexTuristicMagura/
Crama McPietroasa
Se află în comuna Tisău în cadrul complexului McPietroasa.Capacitatea cramei este de 20 persoane. Aici se pot degusta vinuri din soiurile produse la Pietroasa. Degustarea vinurilor și asocierea cu preparatele culinare se face numai cu programare.Prețurile variază de la 95 la 295 lei. La cerere se pot organiza și tururi pentru vizitarea Stațiunii de Cercetare Pietroasa. De acolo se pot achiziționa sticle de vin din Tămâioasă Românească, vin celebru pentru aroma unică, florală.
Aici butoaiele uriașe, alături de care sunt unele mai mici poartă vizitatorul în povesta vinului, iar specialiștii sunt oricând gata să răspundă la orice întrebare. Orice turist care vrea să afle mici detalii din arta vinificației va pleca de aici cu o lecție.
Foto 4.9 Crama McPietroasa Sursa: https://revino.ro/
Capitolul 2.3. Bază de tratament și agrement
Agrementul este un termen folosit pentru a defini diferitele metode ale turiștilor de a își petrece timpul liber. Acesta cunoaște o diversitate mare și se compune dintr-un număr mare de acțiuni pe care le pot întreprinde turiștii în timpul exercitării acțiunii turistice. După nevoia de cazare și alimentație, nevoia de agrement este una din ce in ce mai vizibilă și devine în multe cazuri o nevoie primordială. O data cu dezvoltarea facilităților de cazare și alimentație, oamenii încep să pună pe primul loc agrementul în topul elementelor ce i-ar face să viziteze o anumită regiune. Asta deoarece cazarea și alimentația sunt elemente percepute ca indispensabile și în lipsa cărora oamenii nu ar întreprinde acțiuni turistice în diferite regiuni.
Pentru o mare parte din turiști a devenit practic unul dintre elementele de care încep să țină din ce în ce mai mult cont. Dorința de a face ceva în timpul liber sau de a avea diferite facilități pentru petrecerea acestui timp duce la creșterea accentului pus pe posibilitățile de agrement. Multe dintre centrele de agrement sunt în sine obiective țintite de turiști și datorită lor se creează fluxuri turistice în anumite regiuni (ex. ștrandurile cu apă sărată din Stațiunea balneară Sărata-Monteoru).
Bazele de agrement vin să diversifice astfel posibilitățile de petrecere a timpului liber în anumite stațiuni fiind elemente ce aduc un plus de valoare turistică. Ele sunt de altfel și elemente de care se ține cont în crearea unei amenajări turistice. Acestea sunt în concordanță cu tipul turismului practicat într-o anumită regiune, balnear în cazul acesta.
Amenajări din domeniul balnear țin cont și de motivația turistului, de nevoile acestuia în concordanță cu forma de turism practicată.
În Subcarpații Buzăului bazele de tratament sunt concentrate în Stațiunea balneară Sărata Monteoru, iar bazele de agrement nu sunt prea numeroase, iar cele existente sunt tot în Sărata Monteoru. Am propus spre exemplificare ștrandul, parcul dendrologic și parcul de aventură localizate în stațiunea balneară Sărata Monteoru.
Ștrandul cu apă sărată de la Sărata Monteoru
Apa sărată ajută la înot, ține la suprafață corpul celor ce intră în bazin chiar dacă nu știu să înoate.
Cura balneară la Sărata Monteoru are indicații terapeutice pentru afecțiuni reumatismale, afecțiuni ortopedico-traumatice și postraumatice, afecțiuni ginecologice, nevroză astenică, afecțiuni neurologice.
Foto 4.9 Sărata Monteoru. Piscină cu apă sărată. Sursa: https://turismbuzau.ro/
Parc dendrologic din Sărata Monteoru
Are peste 2 hectare și a fost conceput în stil „englezesc”. Aici sunt plantați arbori din specii autohtone și specii exotice aduse din America de Nord, China sau Japonia. Parcul înconjoară Vila Monteoru și Tabăra Școlară Sărata Monteoru.
Foto 4.10 Sărata Monteoru. Parc dendrologic. Sursa: http://2.bp.blogspot.com/-VHh0RR3LDpA/UfkmYBbxZEI/AAAAAAAAA2M/9f_jCEVwLuo/s1600/fantana-din-parcul-dendrologic.jpg
Parc Aventura „Escapada”
Se află la ieșirea din stațiunea Sărata Monteoru în vecinătatea pensiunii Țara Luanei (foto 4.6 a cărei prezentare o găsiți la capitolul 4.1. Structuri de primire turistică) Parcul are o întindere de 1 hectar de pădure, unde veți găsi tiroliene, butuci suspendați, platforme, poduri, scări ,toate interconectate între copaci, în mai multe trasee cu diferite grade de dificultate, instalate în natură oferind o modalitate de petrecere a timpului liber atât plăcută cât și sănătoasă, prin joacă, entuziasm, aventură și adrenalină.
Foto 4.11 Sărata Monteoru. Parc aventură
Sursa: http://citsaratamonteoru.ro/evenimente/parc-aventura-escapada/
Încadrarea parcului de aventură „Escapada” în mediul forestier de la ieșirea din stațiunea Sărata Monteoru este perfectă, atât din punct de vedere auditiv cât și estetic – vizual, departe de poluările fonice și estetice produse de alte activități de relaxare specifice turismului.
Parcul de aventură respectă cerințele ultimelor standarde europene în materie de securitate, construcție și exploatare.
Cele patru trasee de dificultăți diferite constau fiecare dintr-o serie de “jocuri” suspendate și perfect integrate în mediul natural.
Traseul Mov „Escapada” (Mov 1 + Mov 2) se adresează în general copiilor de la 4 – 8 ani și începătorilor. Parcurgerea acestui traseu este permisă numai persoanelor cu înalțimea minimă de 108 cm și vârsta de minim 4 ani. Fiecare participant trebuie să achite un bilet în valoare de 20 lei pentru accesul pe acest traseu. El va primi echipament complet și instructaj obligatoriu. Participanții au 120 de minute la dispoziție pentru parcurgerea traseului – cei mai rapizi sunt liberi să îl parcurgă de mai multe ori, atât timp cât se încadrează în timpul alocat.
Pe același model sunt și Traseul Galben „Escapada” (Galben 1 + Galben 2) ce se adresează copiilor cu vârsta de minim 8 ani și începătorilor, Traseul Albastru „Escapada” ce adresează copiilor cu vârsta de minim 14 ani, Traseul Verde „Escapada” pentru vârsta de minim 14 ani. Obligatoriu toți participanții urmează un instructaj în care învață să utilizeze echipamentul de protecție (carabine, hamuri, cască etc) și modul în care trebuie să se asigure pe toată lungimea traseului, printr-un curs de pregătire intensivă, cu durata de 15 minute.
Toate activitățile organizate în cadrul parcului „Escapada” se fac sub stricta îndrumare și atenta observație a unui personal special pregătit. Toate echipamentele necesare sunt asigurate de organizatori, sunt de cea mai bună calitate, produse de mărci consacrate în domeniu, și sunt periodic verificate și testate. Prețurile sunt între 25 și 35 lei.
Capitolul 2.4. Infrastructură de transport
Transportul reprezintă una din componentele de bază ale prestației turistice: el asigură, în principal, deplasarea turiștilor de la locul de reședință la locul de petrecere a vacanței, asigură mobilitatea turiștilor în teritoriul de sejur și contribuie la împlinirea actului turistic. Căile de comunicație-feroviare, rutiere-despre care se poate vorbi in zonă nu constituie elemente turistice spre obiectivele ce constituie patrimoniul turistic, având o dublă funcție-transportul turiștilor dar și transportul de bunuri care au menirea de a satisface diferite trebuințe ale turiștilor.
Importanța infrastructurii de transport poate fi remarcată și în ponderea de 25-50% din venituri aduse de serviciile de transport. Fluxurile turistice se deplasează prin intermediul tuturor căilor de comunicații.
Elementele infrastructurii terestre sunt reprezentate de drumuri publice și căi ferate, fiecare dintre ele având alte elemente specifice precum: gări, autogări, poduri.
Fig 4.15 Subcarpații Buzăului. Principalele căi de access. Sursa: Prelucrată după Harta topografică 1:25.000 Google maps 2020 Imagini@2020 CNES/Airbus, Landsat/Copernicus, Maxar Technologies,Date cartografice@2020
Infrastructra de transport feroviar este situată pe primul loc în privința siguranței de circulație și a certitudinii de funcționare este preferat de turiști și pentru prețurile practicate susținând turismul social și printr-o serie de facilități financiare.
În regiunea subcarpatică buzoiană infrastructura feroviară au și câteva neajunsuri care se referă la neacoperirea unor regiuni cu linii ferate, accesibilitatea limitată în teritoriu, orarul fix dezavantajos în unele situații. Astfel, zona este străbătută de calea ferată ce însoțește cursul râului Buzău, Buzău-Nehoiașu care trece pe la Berca, Pârscov, Cislău, Pătârlagele, Nehoiu și Nehoiașu – localități de interes pentru turiști (fig.4.15). Călătoria durează aproximativ 2 h și turiștii ce aleg această variantă de călătorie pot admira peisajele de pe valea râului Buzău.
O plimbare cu trenul pe valea Buzaului poate fi o experiență plăcută și interesantă.
Foto 4.9. Trenul Buzău-Nehoiașu. Sursa: https://turismbuzau.ro/cu-trenul-pe-valea-buzaului/
Partea sudică, estică și sud merge spre Iași și Suceava trecând prin localitățile Săhăteni, pe la sud de Pietroasele, Merei și apoi spre nord. De la stația CFR Merei se poate ajunge în Stațiunea Sărata Monteoru.
Infrastructura de transport rutier este bine reprezentată în zonă în special prin drumuri care pot facilita accesul turiștilor către obiectivele turistice. Drumurile rutiere locale ce se desprind în cea mai mare parte a lor din drumul European E85 și pătrund în zona subcarpatică și apoi spre zona montană, de cele mai multe ori nu sunt în stare bună. Ele ușurează accesul către obiectivele turistice mai greu de vizitat din cauza izolarii și includ chiar și drumurile forestiere care în general urmăresc văile, facilitând penetrația spre obiective turistice greu accesibile.
Cea mai importantă șosea care traversează zona subcarpatică este șoseaua Buzău-Brașov ce trece paralel cu calea ferată Buzău-Nehoiașu trecând prin aceleași localități-Berca, Pârscov, Cislău, Pătârlagele. Acesta este DN10 din care se desprind o sumedenie de ramificații spre obiectivele turistice din zona Subcarpatică – spre “Tabara de sculptura” și Mănăstirea Ciolanu, spre Colți pe DC69.
Din DN10 se desprinde șoseaua 102B ce leagă comuna Cislău de Valenii de Munte trecând prin Chiojdu, astfel se poate ajunge la obiectivul turistic principal din zonă, Casa cu Blazoane (fig. 4.15).
O altă cale rutieră de acces care traversează zona este DN1B care după comuna Ulmeni se ramifică spre Monteoru pe DC47.
Pe Valea Slănicului trece șoseaua ce pornește de la Buzău spre Săpoca – Cernătești, Vintilă Vodă, Mânzălești DJ203K (fig.4.15). Din ea, se desprind drumuri spre Bisoca și Sărulești. Acest drum județean ajunge la Platoul Meledic. Autoritățile locale au conștientizat importanța acestui obiectiv turistic și din anul 2015 până în anul 2021 drum județean se află într-un program amplu de reabilitare (prezentat la capitolul 6.1. Proiecte în derulare prin administrația locală).
Foto 4.9. Drumul județean DJ203K comIzvorul Dulce. Sursa: https://www.facebook.com/dj203k
Capitolul III. Fluxuri turistice
Turismul cunoaște o extindere tot mai mare și o dezvoltare intensă angrenând multe sectoare economice. Într-o lume aflată într-o continuă mișcare, schimbare și transformare, și turismul trebuie să țină cont de modificările apărute și astfel apar noi tipuri și forme de turism în funcție de noile nevoi tot mai diverse ale turiștilor și datorită concurenței acerbe în domeniu.
Capitolul 3.1. Tipuri și forme de turism
Avem diferite tipuri de turism în funcție de 2 niveluri de analiză respectiv nivel de analiză dinamic și motivațional.
În Subcarpații Buzăului avem câteva tipuri și forme de turism care sunt bine dezvoltate iar altele mai puțin dezvoltate iar altele lipsesc. Voi analiza fiecare dintre acesta și voi încerca să pun accent și pe tipuri de turism mai puțin dezvoltate și cele care lipsesc.
Din punct de vedere al nivelului de analiză dinamic
Conform nivelului de analiză dinamic identificăm ca fiind bine dezvoltate urmatoarele tipuri de turism: turismul itinerant, turismul de tranzit, turismul pe cont proporiu, turismul semiorganizat, drumetiile și turismul rutier.
a) Turismul itinerant sau de circulație presupune o mobilitate mare a turiștilor, aceștia alegând să-și petreacă vacanța în mai multe locuri, petrecând câte puțin din timpul lor în fiecare dintre acestea. În Subcarpații Buzăului acest tip de turism este bine dezvoltat în primul rând datorită caracterului de regiune de tanzit (Valea Buzăului și Valea Bâscii) pe care îl are făcând legatura intre provincii. Turiștii care vizitează regiunea merg mai departe către centre turistice importante precum: Brașov, Sibiu, Covasca, Sighișoara. Unii dintre turiști aleg să petreacă și o noapte de cazare în regiune pentru a putea vizita împrejurimile.
Acest tip de turism este remarcat și în durata medie a sejurului (fig. 5.2.6) unde putem observa că durata medie a sejurului nu depășește valoarea de 2 nopți cazare/turist. Faptul că regiunea este unul dintre culoarele de trecere spre Transilvania, Bucovina, Maramureș (regiuni turistice mai bine dezvoltate) conferă premizele dezvoltării acestui tip de turism. El este important în dinamica turistic a unei regiuni deoarece aduce un venit suplimentar în special obiectivelor turistice în regiune, structurilor de alimentație și agrement. Structurile de cazare beneficiază mai puțin de pe urma acestui tip de turism deoarece în general, pentru ca unitatea de cazare să obțină un profit cât de cât mai mare este de preferat un număr cât mai îndelungat de nopți petrecute, iar acest tip de turism este unul care propune tocmai petrecerea unui număr mic de nopți în cât mai multe locuri.
b) Turismul de tranzit este bine individualizat în regiune. În general regiunile de vale care fac legătura între provincii prin intermediul unei căi de acces (drum rutier, cale ferată) au dezvoltat acest tip de turism. Pentru turismul de tranzit destinația finală este alta însă pentru a ajunge la ea este nevoie sa fie tranzitată o anumită regiune, iar pe parcursul călătoriei turistului prin regiunea de tranzit acesta poate întreprinde anumite activități precum servirea mesei la unul dintre restaurantele de pe drum (Complex turistic Măgura fig. 4.2.7). Pot opri pentru a vizita obiective turistice (Mănăstirea Ciolanu, Vulcanii Noroioși, Casa Memorială Vasile Voiculescu, Herghelia de la Cislău) pot opri pentru a cumpăra suveniruri de la magazinele amplasate pe marginea drumului existând diferite forme de dezvoltare ale acestui tip de turism.
Acest tip de turism poate fi practicat de către orice persoană care tranzitează regiunea. Cel ce întreprinde această activitate nu trebuie să fie neapărat implicat în întreprinderea vreunei activități turistice. În acest tip de turism se poate încadra orice persoană care beneficiază de o facilitate oferită.
c) Turismul pe cont propriu este un tip de turism care presupune căutarea și organizarea unui itinerariu sau sejur de către turist prin diferite modalități fără a apela la serviciile unei agenții. În acest caz turistul ia legătura direct cu prestatorul de servicii turistice. Acest tip de turism este dezvoltat in regiune datorită lipsei de oferte ale agențiilor turistice care să cuprindă regiunea iar noile tehnologii care îi pun pe turiști în legătură directă cu prestatorii de servicii oferă practic turiștilor informații pe care agențiile le-ar fi putut oferi. Dezvoltarea site-urilor aplicațiilor mobile care oferă informații și prin intermediul cărora turiștii pot face rezervări au dus la dezvoltarea acestui tip de turism în regiunea analizată.
În cazul acestui tip de turism sunt înregistrate anumite avantaje și dezavantaje pentru cel care prestează serviciile dar și pentru turist.
Avantaje sunt pentru prestator, astfel un avantaj poate fi acela că acest tip de turism asigură un profit mai mare prin încasări mai ridicate pentru ziua petrecută de turist în structura de primire turistică. În acest caz lipsind diferitele comisioane pe care agențiile organizatoare le percep.
Dezavantaje în acest mod de a fi organizat turismul sunt legate de sezonalitatea ridicată și de inegalitatea repartizării turiștilor în perioade cât mai largi, majoritatea concentrandu-se în varfurile de sezon.
Pentru acest tip de turism este nevoie de promovare intensă a diferitelor facilități turistice și includerea acestora pe site-uri de specialitate, în sistem de rezervări care percep un comision mai mic sau o foarte bună promovare a fiecărei structuri în parte. O structură de cazare poate foarte ușor să vândă pachete turistice direct turiștilor prin intermediul propriului site sau prin telefon ori e-mail.
d) Tursimul semiorganizat presupune un mixt între turismul organizat și cel pe cont propriu, acestea interferând în alegerea diferitelor componente turistice. De exemplu una dintre facilități poate fi achizitionată prin intermediul unei agenții iar celelalte pot fi achizitionate pe cont propriu. De multe ori turiștii apelează la alegerea transportului prin intermediul unei agenții care oferă acest tip de serviciu, transportul fiind astfel un serviciu cumpărat prin intermediari. Elementele ce sunt cautate și cumpărate direct de către turiști de la prestatori fiind achitate de regulă la fașa locului sunt cele de cazare și mai ales alimentație publică și agrement. În regiunea analizată acest tip de turism semiorganizat este dezvoltat mai ales prin prisma inexistenței unor programe turistice integrate care să conțină toate facilitățile turistice, turistul fiind în situația de a iși asigura pe cont propriu unele facilități turistice.
e) Drumeția este un tip de turism care presupune deplasarea pe jos, fără un mijloc de transport, urmând de regulă un traseu bine marcat. În arealul de studiu vorbim despre drumeția din spațiul submontan.
Drumeția este o activitate ce implică o condiție fizică bună și o capacitate de efort sporită. Putem spune astfel că acest tip de turism poate fi privit și ca o activitate sportivă (presupunând condiție fizică bună) cât și un mod preventiv și curativ de păstrare a sănătății. Așadar, se adresează unei categorii mai restrânse de persoane.
Pe lângă condiția fizică bună pe care participanții acestui tip de turism trebuie sa o aibă aceștia trebuie să fie și echipați corespunzător în funcție de anotimpul în care se practică drumeția, fiind nevoie astfel de o investiție în echipament. În Subcarpații Buzăului în localitățile Cislău, Colți, Berca, Chiojdu, Mânzălești, Dealul Istrița, acest tip de turism este în curs de dezvoltare.
Trasee turistice propuse în comuna Cislău unde se poate practica drumeția.
Comuna Cislău este situată în Depresiunea Cislău care face parte din grupa vestică a Subcarpaților Buzăului. Comuna Cislău este amplasată pe cursul mijlociu al râului Buzău și pe cursul inferior al râului Bâsca Chiojd.
Comuna Cislău se invecinează la sud cu județul Prahova, nord orașul Pătârlagele și comuna Pănătau, vest comuna Calvini și la est comuna Viperești. Specificul climatului local se reflectă și în procesul inversiunilor de temperatură condiționat atât de prezența albiei late a râului Buzău cât și a versanților fragmentați înconjurători. Acest lucru conduce la o creștere a valorii termice pe frunți de terasă unde sunt amplasate localitățile față de lunca râului care se întinde dincolo de calea ferată Acest climat de adăpost face ca uneori să fie mai cald în zona deluroasă decât în luncă.
Cislău este reședința comunei cu același nume fiind situată chiar pe valea Buzăului, la o distanță de 52 de kilometri de Buzău și la 110 kilometri de Brașov.
Fiind amplasată într-o zonă cu potențial turistic semnificativ, în Cislău și în împrejurimi se găsesc unități de cazare de tipul pensiunilor turistice.
Potențialul turistic al zonei este un destul de ridicat, fiind o destinație populară de vacanță, favorizată atât de prezența râului Buzău, cât și a tradițiilor culinare specifice zonei, bucătăria acestei zone fiind renumită pentru specialități ca pastrama și cârnații de Pleșcoi și țuica de prună.
Traseul nr. 1 este următorul: Primăria Cislău – Fântâna Ioanei – Muchia Bălos – Fântâna Nămoale – Muchia Nicovanu – Muchia Înaltă – Muchia Babei – Satul Valea Aninoasei -Centrul Civic Cislău.
Foto 3.1 Cislău. Valea Aninoasei. Priveliște din apropierea Făntănei Nămoale spre Dealul Ursoaia. Sursa: pagină facebook j.c.zenitcislau
Această zonă este potrivită pentru turismul itinerant pe dealurile domoale din Valea Aninoasei dar și de cunoaștere a speciilor de plante ce cresc în această zonă.
Flora spontană a zonei cu plante medicinale cum sunt coada șoricelului, sunătoarea, pelinul, cătină, menta sau fructe de pădure: mure, afine, frăguțe, coarne dar și ghebe fac zona sa aibă un potențial turistic deosibit în acest sens.
Traseul este destinat tinerilor în special dar și altor categorii de turiști dornici să exploreze și să facă mișcare timp de 3-4 ore, traseul fiind accesibil aproape tuturor.
Treseul este de dificultate mică și este de menționat că singura sursă de apă este la Fântâna Nămoale.
Traseul este unul deosebit de frumos, punctul de plecare este Primăria comunei Cislău, DN10 spre satul Ungureni, se trece peste o punte de lemn peste râul Buzău și traseul urcă spre Mănăstirea Cârnu (obiectiv turistic prezentat la Capitolul Obiective turistice antropice). După un urcuș de aproximativ 1,5 ore se ajunge la Mănăstire de unde se pot admira priveliștile spre lunca Cislăului. Drumul de întoarcere este lejer și punctul final al traseului este Statuia Eroului Neacșu.
Traseul nr. 2 este următorul: Primăria Cislău – Mănăstirea Cârnu – Statuia Eroului Neacșu
Fig 3.2 Traseul turistic propus în comuna Cislău. Sursa: Prelucrată după Harta topografică 1:25.000 Google maps 2020 Imagini@2020 CNES/Airbus, Landsat/Copernicus, Maxar Technologies,Date cartografice@2020
f) Turism rutier este forma de turism care se face cu mijloace de transport precum: autoturism, autocar, microbuz, motociclete, bicicleta. Este o formă de turism într-o continuă creștere datorită apariției unui număr din ce în ce mai mare de autoturisme și datorită accesului populației la acestea dar și datorită dezvoltării din ce în ce mai accentuate a infrastructurii specifice. Turiștii din Subcarpații Buzăului au început să pătrundă în zone greu accesibile dar care au un potențial turistic remarcabil și astfel turiștii optează pentru accesul în astfel de zone cu mijloace de transport specifice (ex. așezările rupestre de la Nucu și Aluniș). În regiune, principalul drum de acces este cel rutier fiind astfel dezvoltat acest tip de turism. Către toate localitățile din regiune accesul se face prin intermediul dumurilor rutiere, unele modernizate, iar unele nemodernizate.
Din punct de vedere al nivelului de analiză motivațional
Acest criteriu ține cont de motivația pe care turiștii o au în exercitarea activității turistice. Din acest punct de vedere formele de turism sunt foarte diversificate deoarece motivațiile acestora sunt din ce în ce mai diverse. Există forme de turism care dețin o pondere mai mare din total, acestea fiind bine individualizate. În Subcarpații Buzăului cel mai bine reprezentat tip de turism este cel de recreere și agrement urmat de vizitele la rude, prieteni care la randul lor au unele subtipuri mai mult dezvoltate față de altele.
a) Turismul de recreere si agrement este tipul de turism cel mai bine dezvoltat dintre cele care țin de nivelul motivațional al turiștilor, are în componentă mai multe subtipuri. Cele mai dezvoltate dintre acestea sunt: turismul de odihnă și recreere, turismul sportiv, turismul rural (acesta fiind practic un mod de a integra cele două componente, recreere și agrement). Acest tip de turism valorifică componentele estetice ale peisajului natural având ca scop principal tocmai schimbarea peisajului din care turiștii provin cu cel în care aceștia ajung. În general, acest tip de turism este sezonier având o mai mare dezvoltare în sezonul de vară datorită condițiilor naturale prielnice și datorită perioadei de concedii și de vacantă a copiilor. Se poate practica și la final de săptămână luând forma unui turism de weekend.
1. Turism de natură are avantajul că pune pe aceleași coordonate ariile protejate, peisajele naturale și localitățile rurale din jurul acestora. Acesta se poate practica în toată zona Subcarpaților Buzăului, rezervațiile naturale Vulcanii Noroioși, Platoul Meledic, Focurile Vii fiind cele mai cunoscute turiștilor dar la fel de frumoase sunt și Dealul cu lilieci de la Cernătești, Lacul Bâlbâitoarea din satul Bătrâni, Sarea lui Buzău, Blocurile de calcar de la Bădila sau Pădurea Crivineni, acestea nu au fost suficient promovate și accesul către ele este lesnicios. Valea Buzăului este cea mai apreciată de turiști. Valea Bâscii Chiojdului are peisaje deosebite dar zona nu este bine cunoscută și nici exploatată.
2. Turism sportiv
Este un tip de turism care vine să satisfacă nevoile celor care doresc să practice diverse sporturi sau care doresc să învețe practicarea acestora. Printre activitățile acestui tip de turism se numără: vânătoarea și pescuit sportiv, tenis, golf, alpinism și rafting.
Rafting pe râul Buzău între localitățile Nehoiu și Mlajet. Traseul durează aproximativ 2 ore și se fac cursuri și pentru copii de la vârsta de 7 ani. Există ghizi în acest domeniu și de la baza de rafting de la Pensiunea Valea Lupului se pot închiria echipamentele specifice contra unui cost de 50 euro de persoană. În anul 2019 in primul week-end din aprilie aici a avut loc prima etapa a competiției europene de rafting unde au participat 11 echipe din țară dar și de peste hotare.
Foto 3.2 Rafting pe râul Buzău. Sursa: www.maresourdoor.ro
Pescuitul sportiv reprezintă o activitate care constă în pescuitul peștilor în scop recreativ deosebindu-se de pescuitul tradițional prin faptul că nu este o formă de procurare a hranei. Se are în vedere despărțirea termenului de pescuit sportiv față de cel de pescuit recreativ rămânând ca pescuitul recreativ să fie practicat de orice turist iar cel sportiv să fie practicat doar în cadrul competițiilor din domeniu. Pescuitul se poate practica pe râul Buzău, aici fiind cateva specii de pești: clean, mreană. Aces tip de turism are dezavantajul că în perioada de prohibiție este interzis și este necesar permisul de pescuit eliberat de autoritățile competente.
Turismul de vânătoare este legat de prezența unor importante fonduri de vânătoare din apropierea localităților rurale. Pentru vânătoare este cunoscută zona comunei Cislău, Pătârlagele și Lopătari pentru mistreți, vulpi și cerbi. Pentru practicarea acestui tip de turism este obligatoriu o anumită pregătire fizică și este necesar un permis eliberat de către autoritățile competente. Pentru vânătoare sunt necesari câini antrenați și gonaci.
Alpinismul se poate practica la zidurile ciclopice din zona Bozioru dar și la Piatra Rotării de la Chiojdu și la Piscul Mârzei la Mlajet. Acest sport necesită o condiție fizică foarte bună și un echipament adecvat respectiv: cordeline, cască de protecție, încălțăminte.
Turism de echitație se poate practica la Herghelia de la Cislău. Traseul poate fi de o oră, două ore sau o zi. Costul pornește de la 100 ron ora ajungând la 400 ron o zi întreagă. Traseul pornește de la Herghelie și se merge pe dealurile din împrejurimi, astfel se poate îmbina activitatea de călărie cu admirarea peisajelor din lunca Cislăului.
Foto 3.3 Lunca Cislăului. Dealul Ursoaia-Muscel. Comuna Cislău
Sursa: www.facebook.ionneluserban
Foto 3.4 Vulcanii Noroioși. Pâclele Mari – imagine surpinsă cu drona
Sursa: https://www.dragosasaftei.ro/fotografii-aeriene-vulcanii-noroiosi-buzau/
Turism pentru fotografie se poate practica în zona Cislău dar cei mai mulți pasionați de fotografie merg la Vulcanii Noroioși și Platoul carstic Meledic ce atrag prin unicitate și spectaculozitatea peisajelor. În ultima perioadă se organizează și filmări cu drona în zone spectaculoase din Subcarpații Buzăului. Fără îndoială că cele mai spectaculoase imagini sunt obișnuite la Vulcanii Noroioși.
Căutate pentru fotografie sunt și punțile de lemn și podurile de cale ferată existente atât peste râul Buzău dar și peste Slănic sau Bâsca Chiojdului. Tinerii căsătoriți vin și fac fotografii de nuntă în astfel de locuri.
Foto 3.5 Punte de lemn peste râul Buzău. Ciuta. Sursa: Arhivă personală aprilie 2020
3. Turism ecumenic și de pelerinaj cere din partea turiștilor un anumit nivel de instruire și cultură, credință, pentru a putea aprecia obiectivele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii și semnificațiilor spirituale. Biserici și mănăstiri valoroase din punct de vedere istoric și arhitectural se află la Ciolanu, Cârnu, Calvini, Posești-Pământeni dar și așezările rupestre de la Nucu și Aluniș.
4. Turism etnografic are meritul de a pune în valoare meșteșugurile tradiționale dar și anumite obiceiuri și tradiții, astfel zona Mânzălești este cea mai cunoscută pentru iile tradiționale, opinci, ștergare. În zona Năieni și Ciuta există meșteri pietrari renumiți, iar în zona Calvini există o tradiție în împletitul în nuiele a diferitelor obiecte de uz casnic și vechi varnițe, existând aici o inițiativă de realizare a unei Școli de var.
5. Turismul minier prin care vechile exploatări miniere pot deveni puncte de atracție turistică. Exploatarea de petrol din zona Berca și Sărata Monteoru, cariera de diatomit de la Sibiciu sau cariera de nisip cuarțos de la Crivineni, vechea exploatare de chihlimbar de la Colți sunt câteva exemple. La Sărata-Monteoru se poate vizita Mina de petrol.
6. Turism științific se poate practica la Platoul carstic Meledic, la Focul Viu de la Lopătari și la Vulcanii Noroioși. Turiștii vin aici pentru studierea fenomenelor naturale rare.
Platoul Meledic a atras atenția pasionaților de natură în general și de speologie în particular, încă din deceniul 8 al secolului trecut. Spectaculozitatea peisajului și diversitatea habitatelor sale sunt datorate în special prezenței substratului litologic salin, într-o zonă cu climat temperat continental. Datorită solubilității crescute, acest substrat dă naștere unor peisaje distinctive cunoscute sub numele de pseudocarst salin, cu indiscutabilă valoare științifică.
7. Turism Balnear se desfășoară în stațiunea Sărata Monteoru, dar puncte cu potențial sunt și la Fișici și Berca.
8. Turism culinar este un tip de turism cu o dezvoltare medie și ar putea fi puse în valoare produsele culinare renumite dar și soiurile de vin. Trufiturismul se practică în Sărata Monteoru (în prezent nu există reglementări speciale pentru practicarea acestui tip de turism dar există un proiect de lege prin care se dorește reglementarea acestuia, respectiv să existe o legitimație pentru cei care merg la culesul trufelor). Pentru trufiturism sunt necesari câini special antrenați și condiția fizică pentru acest tip de turism trebuie să fie una bună, se parcurg între 5-7 km într-o zi și se merge prin pădure pe diferențe de altitudini. Turism vini-viticol se practică în cramele existente la Pietroasa. O cramă de dimensiuni mai mici cu o capacitate de 20 de locuri este McPietroasa (prezentată la capitolul 4.2. Structuri de alimentație publică). Aici sunt degustate vinuri din diverse sortimete produse local, se vizitează pivnițele unde sunt depozitate vinurile și se poate servi și masa. În perioada de toamnă aici sunt organizate evenimente specifice perioadei de recoltare a strugurilor (recoltat, strivit, petrecere cu foc de tabără, mesele având ca preparate principale berbecuț la proțap și bineînțeles must).
9. Turismul rural și agroturismul (o formă de conservare a tradițiilor culinare) sunt bine dezvoltate în zona Subcarpatică a Buzăului. Rețeaua agroturistică este susținută de ANTREC. “Drumul vinului” este un proiect inițiat cu scopul de a relansa și prin turism rural zonele viticole din zonă. Nu se vrea a fi doar un traseu geografic ci în același timp se vrea a fi o punte culturală între Subcarpații Buzăului și cea a regiunilor învecinate.
Subcarpații Buzăului dispun de o vastă paletă gastronomică: mâncare tradițională și băuturi, printre care și mărci renumite: cârnații de Pleșcoi, covrigii de Buzău, țuica de prună de Pătârlagele, pâinea de Boromir, vinul de Pietroasele, mierea de Pătârlagele, murăturile de Mânzălești și altele. Acestea ar putea fi mai bine puse în valoare pe mesele restaurantelor din zonă.
Foto 3.6 Produse culinare tradiționale Subcarpații Buzăului. Sursa: https://turismbuzau.ro/
b) Vizitele la rude și prieteni reprezintă o formă aparte de turism care nu presupune o rezervare prealabilă a serviciilor de cazare și masă iar aceste servicii sunt asigurate de către gazdă. Acest tip de turism se dezvoltă prin prisma preferințelor turiștilor de a călători singuri.
În Subcarpații Buzăului acest tip de turism are o răspândire mare datorită unei migrații a locuitorilor din zonele urbane din regiune (orașul Buzău , Ploiești, București, Focșani, Brașov) către zonele rurale unde au cunoștințe (rude, prieteni) la care pot apela pentru desfășurarea unor activități turistice.
În chestionarul ce cuprinde 23 la care au răspuns 146 de chestionați, la întrebarea nr.22 Care este tipul de turism pe care dvs. îl considerați cel mai bine dezvoltat în Subcarpații Buzăului? respondenții având posibilitatea de a selecta mai multe tipuri de turism am dorit să aflăm ce tipuri de turism s-ar putea dezvolta în viitor și ce se poate îmbunătăți.
Capitolul 3.2. Circulația turistică
Circulația turistică este reprezentată de mișcarea în teritoriu a turiștilor dinspre ariile de proveniență spre cele receptoare. Aceasta este o componentă dinamica fiind determinată de factorul uman și influențată de volumul participanților, posibilitățile materiale sau opțiunile psihologice ale acestora. Circulația turistică prezintă unele particularități cum ar fi: direcția, ritmul și intensitatea. Între infrastructura turistică și circulația turistică se stabilesc legături prin indicatorii circulației turistice care se raportează în unele cazuri în funcție de unitățile de cazare stabilind astfel numărul de înnoptări sau durata medie a sejurului. Circulația turistică și infrastructura sunt extrem de importante, ele fiind de fapt două elemente reprezentative pentru dezvoltarea turismului în anumite regiuni. Ele arată prin intermediul datelor statistice cât de dezvoltat este turismul într-o anumită regiune, ce tip de turism se pretează și arată tendințele din anumite regiuni.
Circulația turistică este cel mai bine reprezentată prin indicatori ai circulației turistice care au rolul de a arăta amploarea turismului dintr-o regiune și tendințele de dezvoltate a acestuia. Indicatorii circulației turistice ce vor fi analizați în regiunea de studiu sunt: numărul de turiști, numărul de înnoptări și durata medie a sejurului.
Tabel nr.5.1. Indicatori ai circulației turistice perioada 1990-2018. Sursa: www.buzau.insse.ro
Numărul de sosiri turistice
Acesta este un indicator al circulației turistice care se obține prin consultarea datelor statistice. În acest caz privind numărul turiștilor sosiți în regiune au fost analizate datele statistice furnizate de Institutul National de Statistică pentru anii 1990-2018.
Fig 3.7 Evoluția numărului de sosiri turistice în Subcarpații Buzăului în perioada 1990-2018, Sursa: www.buzau.insse.ro
În ceea ce privește acest indicator conform fig. 5.7 și Tabel nr.5.1 se observă o scădere a numărului de sosiri în regiune din anul 1990 până în anul 2000, apoi an de an se observă o creștere cu excepția anului 2011, criza economică fiind principala cauză. Analizând perioada 2010-2018 se observă o scădere a numărului de turiști în anul 2011 la 48,1 mii (fig. 5.8). În perioada 2012-2018 are loc o creștere constantă de la 57 mii sosiri în anul 2012 la 95,7 mii de sosiri în anul 2018, și aceasta este tendința și în anul 2019.
Fig 3.8. Evoluția numărului de sosiri turistice în Subcarpații Buzăului în perioada 2010-2018. Sursa: www.buzau.insse.ro
În anul 2020 există șansa ca numărul de turiști să fie în creștere față de anul 2018 și 2019.
Zona Subcarpaților Buzăului este o zona întinsă și distanțarea socială se poate păstra, obiectivele turistice fiind distribuite pe toată zona.
Conform chestionarului ce cuprinde 23 de întrebări, chestionar aplicat în perioada aprilie-mai 2020, prin întrebarea nr. 19 Cum caracterizați Subcarpații Buzăului din punct de vedere al numărului de turiști care vizitează obiectivele turistice? am dorit să cunoaștem percepția turiștilor asupra zonei din punct de vedere al aglomerației.
Numărul de înnoptări
Acest indicator se obține prin însumarea numărului de zile de ședere ale turiștilor în diferite structuri de cazare, acestea fiind înregistrate de către operatorii spațiilor de cazare și se transmit mai departe Institutelor de Statistică. Pentru numărul de înnoptări am analizat datele furnizate de Institutul National de Statistică pentru perioada 1990-2018 (fig. 5.10).
Fig 3.10 Evoluția numărului de înnoptari în Subcarpații Buzăului în perioada 1990-2018,
Sursa: www.buzau.insse.ro
Numărul de înnoptări în anul 2018 este de 201,3 mii, cu o tendință de creștere din 2015.
Este important din punct de vedere economic ca numărul innoptărilor să fie cât mai mare.Prin programul de vouchere de vacanță acordate sistemului bugetar ce s-a desfășurat in anul 2018 și 2019 a crescut numărul innoptărilor.
Fig 3.12 Evoluția numărului de înnoptări în Subcarpații Buzăului în anii de referință 2000, 2007, 2010, 2012, 2018. Sursa: www.buzau.insse.ro
Analizând 5 ani de referință din ultimii 20 de ani constatăm că în anul 2000 numărul lor a fost de 145 mii, în timp ce în 2007 a crescut la 182,9 mii, anul aderării României la UE fiind propice pentru primirea turiștilor în regiunea analizată. În anul 2010 numărul de sosiri a fost de 58,6 mii dar înnoptările au avut o scădere la 148,6 mii, criza financiară determinând turiștii să micșoreze durata sejurului. Din 2010 până în prezent se menține tendința de creștere a numărului de înnoptări, în ultimii 10 ani având o creștere de 35,5%.
Durata medie a sejurului
Acest indicator reprezintă un raport între numărul de înnoptări și numărul de turiști și are rolul de a arăta cât timp petrec turiștii în regiunea analizată. În acest caz au fost analizate datele statistice furnizate de Institutul National de Statistică pentru perioada 1990-2018.
Durata medie a sejurului a avut parte de fluctuații conform diagramei din fig. 5.13.
Astfel, se remarcă în sens negativ anul 2004 când durata medie a fost de 2,39 nopți, și anul 2011 în sens pozitiv când durata medie a fost de 3,2 nopți. Se remarcă trecerea de la un caracter al turismului de sejur la unul de tranzit și itinerant pe care îl are regiunea.
Fig 3.13 Evolutia duratei sejurului în Subcarpații Buzăului perioada 1990-2018.
Sursa: www.buzau.insse.ro
Capitolul 5.3. Gradul de utilizare a capacității de primire
Are o valoare mică în comparație cu media pe țară. Astfel în ultimii 7 ani acest grad a avut valori de aproximativ 15%. Ceea ce înseamnă că unitățile de cazare nu sunt ocupate tot timpul anului și nici la capacitate maximă. Acest lucru ar putea fi influențat de faptul că mulți turiști vin în zonă și nu se cazează în structuri acreditate sau vin la rude și prieteni în număr mare. Un alt fapt ce ar putea determina acest grad de utilizare în procent mic ar putea fi cazarea la cort, zona Haleș este cunoscută pentru acest tip de cazare. Turiștii vin cu mașinile proprii, plătesc taxă de 10 lei pe zi și rămân peste noapte cu cortul.
Fig.3.14. Evoluția indicelui de utilizare netă a capacității în funcțiune perioada 1990-2018,
Sursa: www.buzau.insse.ro
Capitolul IV. Strategii de dezvoltare și promovare
Pentru o regiune turistică este foarte importantă cunoașterea resurselor turistice și modalitățile prin care sunt puse în valoare. La fel de importantă este și cunoașterea fenomenului turistic, analizat cu principalele sale componente, infrastructura specifică și generală și nevelul de dezvoltare al acestuia în prezent. Toate aceste elemente ajută la stabilirea unei imagini asupra turismului care în final va oferi o utilitate practică în conturarea unei strategii complexe care să includă și propuneri și proiecte ce au roul de a dezvolta o regiune din punct de vedere turistic.
Perspectivele de dezvoltare trebuie să țină cont de potențialul existent, să propună valorificarea acestuia și promovarea lui dar cel mai important trebuie să aibă în vedere transformarea oportunităților în puncte tari și a punctelor slabe în oportunități.
În acest capitol se vor avea în vedere prezentarea unor strategii de dezvoltare a regiunii Subcarpații Buzăului, stabilirea unor proiecte care să ajute la dezvoltarea turismului și modalitățile prin care acestea pot fi implementate în regiune dar și prin ce modalități sunt ele promovate.
Capitolul 4.1. Proiecte în derulare prin administrația locală
Consiliul județean Buzău are proiecte în derulare pe întreg județul, implicit și în zona Subcarpatică. Principalul proiect în derulare este legat de modernizarea DJ203K ce urmează să se finalizeze în anul 2021. Mai există și alte proiecte în derulare dar cu autoritățile locale ale comunelor Colți și Mânzălești pentru transformarea unor vechi școli în centre culturale. Un alt proeict în derulare este cel al Ținutul Buzăului pentru atestarea Unesco a Geoparcului Ținutul Buzăului.
1. “Modernizare DJ 203K, km 38+000 – 75+000, Mărăcineni – Podu Muncii, judetul Buzau”
Obiectivul specific al proiectului îl constituie modernizarea unui tronson de 32,875 km de drum de interes regional în zona Mărăcineni – Podu Muncii, județul Buzău.
Rezultate așteptate:
1. lungime pistă simplă (cu un sens) de biciclete construite/modernizate – 11,104 km, (dacă pista are două sensuri de circulație se va menționa lungimea totală, însumând lungimile pistelor simplu sens);
2. suprafața trotuare/trasee pietonale modernizate/realizate – 0 mp;
3. stații transport public și alveole construite/modernizate – 0 număr;
4. aliniamente de arbori situate de-a lungul căilor de transport și investiții suplimentare pentru protecția drumului respectiv față de efectele generate de condiții meteorologice extreme – 0 km;
5. categorii de elemente suplimentare destinate siguranței circulației – număr: 6, din care: borne kilometrice 34 buc, borne hectometrice 297 buc, marcaje longitudinale 98,7 km, marcaje transversale 600,10 mp, parapet metalic semigreu 2580 m, indicatoare rutiere 293 buc.
Perioada de implementare a proiectului este de 84 luni, respectiv între data de 16 mai 2014 și 30 aprilie 2021.
Valoarea totală a proiectului este de 81.833.412,97 lei, din care: valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR (85%) 67.447.908,74 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național (13%) 10.315.562,52 lei, valoarea cofinanțării eligibile a beneficiarului (2%) 1.587.009,62 lei, valoarea neeligibilă 2.482.932,09 lei – inclusiv TVA
(Sursa http://cjbuzau.ro/proiecte-in-implementare/)
2. Aluniș Art Center se află în Aluniș, nr.39, comuna Colți, zonă cunoscută pentru cel mai vestit chihlimbar din lume. Va fi un spațiu de creație multidisciplinar. Aici vor avea loc: concerte de jazz sau folk, proiecții de filme de artă, dar și documentare, expoziții de pictură și sculptură, seri de poezie și literatură, seri de șezătoare, tabere de artă și multe altele.
Aluniș Art Center este un spațiu dedicat comunității locale, care are în plan proiecte variate, de la acțiuni de ecologizare a zonei sau proiecte de activism de mediu, la activități educative de valorificare a artei meșteșugului artizanal tradițional. Aici a funcționat școala din Aluniș dar clădirea nu a mai fost folosită, iar în parteneriat cu autoritățile locale a putut fi tansformată în centru cultural.
Foto 4.1. Aluniș Art Center. Aluniș – Colți. Sursa: https://www.facebook.com/alunisart/
A fost inaugurat Aluniș Art Center în data de 4 iunie 2020. Totodată, a fost vernisată și prima expoziție de artă vizuală a centrului, care poartă titlul „Amber of the Moment” și care a adus împreună lucrări de sculptură și de pictură a trei dintre cei mai importanți artiști buzoieni: Florin Menzopol, Ștefan Daniel Lăzărescu și Dumitrache Ciprian, într-un concept propus de Ana-Daniela Sultana-Cipariu.
În data de 4 iulie 2020, ora 10, va avea loc primul atelier de pictură pe sticlă organizat de Aluniş Art Center.
Foto 4.2. Aluniș Art Center. Aluniș – Colți. Sursa: https://www.facebook.com/alunisart/
3. Geoparcul Ținutul Buzăului este un teritoriu de dezvoltare sustenabilă din Subcarpații Buzăului care aspiră la titlul de Geoparc UNESCO (un teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță internațională, în special valori geologice care sunt semnificative pentru istoria planetei noastre; este un “Parc al Pământului” unde parimoniul natural și cultural este folosit pentur a sprjini comunitățile – Este un teritoriu de dezvoltare durabilă ale cărui valori și reușite sunt recunoscute de UNESCO) Inițiativa creării sale se deruleză în vederea conservării, promovării și valorificării elementelor naturale deosebite din zonă, a valorilor de patrimoniu cultural și istoric și pentru susținerea dezvoltării sociale și economice a comunelor pe principiul dezvoltării durabile.
Programul “Geoparcul Ținutul Buzăului” a fost inițiat în 2007 de Universitatea din București în parteneriat cu Consiliul județean Buzău și inițiativa este implementată și coordonată de grupul de lucru profesional Geo-Team.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul acestuia include o zonă rurală care aparține administrativ de 18 comune din zona Subcarpaților Buzăului și Munții Buzăului, fiind o zonă complet rurală cu circa 45.000 de locuitori. Comunele sunt: Berca, Scorțoasa, Pârscov, Cozieni, Pănătău, Colți, Bozioru, Brăești, Odăile, Cănești, Chiliile, Lopătari, Mânzălești,Vintilă Vodă, Beceni (din Subcarpații Buzăului) și Bisoca, Valea Salciei, Sărulești (din Munții Buzăului).
În anul 2007 a fost inițiat proiectul după modelul Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și încep primele studii interdiscipinare coordonate de Universitatea din București.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ținutul Buzăului a fost înființată în anul 2009 și este formată din reprezentanți ai celor 18 comune, rolul lor este de a sprijini la nivel local inițiativa Geoparc și de a forma un corp consultativ pentru echipa de implementare și coordonare.
În 2010 Geoparcul este recunoscut oficial la nivel de județ printr-o decizie a Consiliului Județean Buzău. Este adoptată prima strategie de dezvoltare, concepută o echipă interdisciplinară condusă de Universitatea din București în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și cu ANTREC Buzău.
În anul 2014 echipa Geo-Team obține o finanțare internațională din Norvegia. Această colaborare româno-norvegiană aduce laolaltă peste 50 de specialiști din domeniul științelor naturii, științelor sociale, economice și artelor.
În anul 2015 se inaugurează primul punct de vizitare Muzeul Timpul Omului din comuna Mânzălești (prezentat la Capitolul 3) realizat de echipa Geo-Team în parteneriat cu Primăria comunei Mânzălești și cu Muzeul Național al Țăranului Român. Tot în anul 2015 se lansează și site-ul oficial al teritoriulul www.tinutulbuzaului.org (a cărei analiză critică o găsiți în Anexa 2) dar și prima hartă turistică a Geoparcului-Harta Călătorului în Ținutul Buzăului.
În anul 2016 se inaugurează Muzeul 7 Locuri de poveste, realizat de Geo-Team în parteneriat cu Primăria comunei Lopătari și cu Universitatea din București.
În anul 2019 au fost realizate 3 reportaje difuzate la DigiWorld Glasul Pietrei, Focului și Lemnului și au fost difuzate pentru prima dată de 1 Decembrie. Tot în acest an s-au început lucrările de reamenajare a școlii din Beșlii și transformarea sa în Centru Educațional. La renovare au participat și societăți private Better-Școala de Var, Metigla și Ursus. Prima etapă de realizare a unui Garddrag s-a finalizat în toamana anului, iar renovarea continuă.
Colaborarea cu autoritățile locale și Universitatea din București continuă. În data de 25.06.2020 Asociația Ținutul Buzăului a transmis la UNESCO scrisoarea de intenție pentru obținerea statutului de Geoparcul Ținutul Buzăului. Transmiterea scrisorii însemnă că a fost inițiat procesul, proces ce va dura mai cel mai probabil doi ani, timp în care se vor face amenajări, se va pregăti documentația completă pentru aplicație și se așteaptă vizita unor specialiști UNESCO pentru o primă evaluare în perioada mai-septembrie 2021. În funcție de recomandarea evaluatorilor, UNESCO va lua o decizie în primăvara anului 2022.
Capitolul 4.2. Strategii de dezvoltare turistică
Conturarea unor strategii de dezvoltare turistică, realizarea proiectelor și trasarea principalelor linii de dezvoltare vin să clarifice direcția pe care turismul trebuie să o aiba în regiune dar cel mai important este ca în final să fie îndeplinite obiective clare propuse inițial.
Proiecte de amenajare de structuri de agrement
Realizarea unei tiroliene în comuna Ciuta
Tiroliana Ciuta va avea 700 m lungime, 100 m înălțime și 80km/h viteză.
Am ales ca model Tiroliana “La palma” care este cea mai lungă tiroliană din România și Europa centrală și se află în Bucovina, între Sucevița și Ciumârna. Aceasta are 1 km lungim ;i 100 m înălțime și 100 km/h viteză.
Am ales prezentarea acestei amenajări deoarece poate fi realizată într-un timp relativ scurt și investiția nu este foarte mare, iar impactul pentru mediul înconjurător nu este mare.
Amenajarea presupune existența unor elemente esențiale precum:
Construcții pentru depozitarea echipamentelor, staff, casă de bilete aflată la baza traseului,
Parcare la baza traseului pentru vizitatori,
Construcția de plecare pe traseu aflată în partea superioară a traseului, este de obicei din lemn.
Propunerea pentru un spațiu de realizare pentru astfel de amenajarea este în imediata apropiere a DN10 la intrarea în localitatea Ciuta, aici râul Buzău având cea mai mare îngustare. Astfel, traseul ar trece peste râul Buzău, ceea ce ar da un grad ridicat de spectaculozitate traseului. Acest tip de amenajare ar putea fi implementat cu ușurință în regiune, poate contribui la diversificare formelor de turism determinând dezvoltarea unui turism activ în zona amenajării. Există în zonă și spații de cazare și alimentație publică, Hotel Măgura (prezentat la Capitolul 4.2. Structuri de alimentație publică) dar și alte atracții turistice prezentate în capitolele anterioare.
Foto 4.6. Tiroliana “La palma” între Sucevița și Ciumârna.
Sursa: https://www.facebook.com/TirolianaBucovina
Punct de observație pe dealul Ciuta și la Pătârlagele
Propun realizarea unui turn de observație în cadrul Rezervației Vulcanii Noroioși.
Foto 4.7 Turn de observație. Gura Teghii Foto 4.8 Punct de observație
Sursa:www.campusbuzau.ro Sursa: https://www.bing.com/images
Amenajarea stațiilor CFR de pe traseul Buzău – Nehoiașu – Stația CFR Șețu
Propunerea este de reamenajare a unor clădiri abandonate ce aparțin în acest moment CFR. În Șetu există mai multe clădiri ce ar putea fi transformate în zone de cazare și alimentație publică pentru turiștii ce vin aici pentru escaladă. Așa cum se vede în foto 6.4. este un punct de belvedere în apropiere dar și ziduri ciclopice unde se practică escalada. În acestă zonă este și finalul traseului de rafting (ture ce se organizează în fiecare weekend din luna aprilie până în octombrie).
Această amenajare nu necesită capital foarte mult și numărul turiștilor ce ar putea veni în zonă ar fi semnificativ. Zona este extrem de bogată în peisaje frumoase și ar putea fi un punct de plecare pentru mai multe trasee de drumeție, un loc de întâlnire al celor pasionați de munte.
Foto 4.9. Halta Sețu.
Sursa: https://www.facebook.com/photo?fbid=1365105600357332&set=pcb.1365108820357010
Muzeul satului la Chiojdu
Acest tip de amenajare este util în vederea dezvoltării unui tip de turism cultural, tip de turism ce este deficitar în Subcarpații Buzăului. Modelul va fi luat ca exemplu Muzeul “Astra” din Sibiu. Această amenajare este propusă a fi realizată în comuna Chiojdu.
În muzeul Astra, Muzeul Satului Dimitrie Gusti din București, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești exisă expuse case și gospodării tradiționale din zona Subcarpaților Buzăului așa cum am prezentat și la capitolul 3.1. Obiective turistice, cultural istorice, la subcapitolul Case cu arhitectură tradițională. Atâta timp cât ele sunt de interes pentru turiști în aceste muzee ar putea fi un punct de interes dacă aceste case ar fi expulse chiar în zona lor de proveniență.
În comuna Clavini există nu număr însemnat de case vechi din paiantă ce ar putea fi expuse în Muzeul Satului de la Chiojdu dar și din comuna Colți sau Pătârlagele. Comuna Chiojdu este cunoscută în acest moment pentru Casa cu blazoane. Cu ajutorul autorităților locale s-ar putea realiza acest muzeu și ar putea atrage un număr însemnat de turițti atât din tară cât și de peste hotare. Înspre acest muzeu s-ar putea ajunge destul de repede din București, Ploiești, Văleni de Munte, Buzău sau Brașov, distanțe nefiind mai mari de aproximativ 100 km și timpul în care se poate ajunge cu mijloace auto nu ar depăși o oră și jumătate. Aici ar putea fi admirate costume tradiționale din zona Siriu, Lopătari, Cislău, acestea fiind zonele mai renumite.
Foto 4.10. Muzeul Astra Sibiu. Sursa: https://www.facebook.com/muzeulastrasibiu
De asemeni ar putea fi expuse și ateliere de prelucrare a lemnului (în zonă au fost tâmplari ce aveau ateliere dotate cu instrumente de prelucrare specifice: rindea de diferite dimensiuni, banc de lucru, fierăstrău) sau chiar ar putea fi organizate ateliere de lucru unde copiii sa-și poată alege bucata de lemn de diferite esențe și sa-și facă o cutiuță de valori, spre exemplu, sau orice alt obiect de mici dimensiuni.
Alte exponate ar putea fi morile de apă cum este cea de la Drajna (prezentată la capitolul 3.1. Obiective turistice cultural istorice, la subcapitolul Case cu arhitectură tradițională). Ar mai putea fi expuse și elemente folosite în apicultură (stup, mașină de lemn de scos mierea), zona Cislău și Pătârlagele fiind cunoscute pentru mierea de salcâm obținută aici.
Amenajarea unei zone de corturi în apropierea Platoului carstic Meledic
Scopul este realizarea unei locații pentru receere și posibilitatea de a beneficia de calitățile terapeutice ale sării.
Pentru amenjare propun realizarea de 25 de spații cu corturi și 10 ciubere cu apă sărată. Am luat ca model amenajarea GreenCamp ce se află la intrarea în orașul Nehoiu (la distanță foarte mică de limita nordică a Subcarpaților Buzăului cu Munții Buzăului).
Foto 4.11. GreenCamp. Nehoiu. Sursa: https://www.greencamp.ro/
Foto 4.12. GreenCamp. Nehoiu. Sursa: https://www.greencamp.ro/
În amenajarea propusă spațiile comune vor fi băile și bucatăria.
În zonă nu vor lipsi hamacele, terenuri de minigolf pentru copii, un spațiu de joacă pentru copii. Acesta ar putea fi punctul de plecare pentru traseele din jur. Se pot vizita lacurile Lacul Castelului și Lacul Meledic precum și Grunjul de la Mânzălești sau Muzeul Timpul Omului.
Ciuberele cu apă sărată ar fi cu siguranță un element ce ar determina mulți turiști să aleagă o astfel de locație. În prezent apa sărată de la Meledic este folosită de localnici la păstrarea brânzei, murăturilor și pentru tratarea căilor respiratorii (prin proceduri efectuate în casă).
Foto 4.13 Ciubăr. Sursa: https://www.bing.com/images/search?view=detail
Amenajarea Casei memoriale Ștefan Sileanu în comuna Cislău
Ștefan Sileanu a fost actor al Teatrului Național din Târgu Mureș și al Teatrului Nottara din București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1994.
S-a născut la Cislău (Buzău) în 15 noiembrie 1939. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L.Caragiale" (promoția 1965).
Actorul Ștefan Sileanu, cunoscut publicului pentru rolul principal din filmul "Vlad Țepeș" (1979), a murit la vârsta de 80 de ani în anul 2020.
Foto 4.14 Ștefan Sileanu. Sursa: https://adevarul.ro/cultura/teatru –
Actorul s-a născut la Cislău în satul Aninoasa și în timpul vieții își petrecea, în perioada verii, o saptămână de concediu aici la casa părintească. Făcea plimbări pe dealurile Cislăului (a picatat peisaje din zonă) și îi placea jocul de popice (existând o pistă unde sătenii jucau popice în fiecare duminică dupa-amiază).
Amenajarea acestei case memoriale ar aduce în plus un obiectiv turistic în Subcarpații Buzăului, capitol la care regiunea este deficitară.Faptul că a ajucat în filmul Vlad Țepeș ar putea fi un atuu în promovarea obiectivului turistic, acesta fiind un brand românesc ce ar putea aduce un număr semnificativ de turiști străini. În capitolul 5.1. Tipuri și forme de turism am propus un traseu turistic ce ar include și Casa memorială Ștefan Sileanu (traseu nr.1).
Reabilitarea infrastructurii existente (baze de tratament, transport și cazare)
1. Marcarea traseelor turistice din Subcarpații Buzăului
Treseele turistice din Subcarpații Buzăului nu sunt bine marcate, unele chiar deloc, nefiind indicatoare amplasate. La unele din aceste trasee nu se poate ajunge fără indicațiile unor ghizi. Uneori, pentru a ajunge la Rezervația Focul Viu de la Lopătari, turiștii ce ajung în zonă apelează la indicațiile prețioase ale localnicilor. Astfel, propun marcarea traseelor turistice ce ajung la obiective turistice importante din zona Subcarpaților Buzăului. Așa cum pentru munte există echipa Salvamont ce se ocupă și de aceste acțiuni, ar trebui organizată o astfel de marcare și remarcare a traseelor precum și montarea panourilor ce trebuie să cuprindă harta zonei, număr de telefon la care turișii pot apela în caz de urgență, atenționare privind pericolele din zonă: Atenție! Pericol de urși! Pericol de vipere!
Foto 4.14. Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=PfFDnxoeL8c
Marcarea traseelor trebuie făcută în corelație cu harta zonei și coordonatele GPS.
Marcarea anumitor trasee a fost făcută de Asociații precum Societate Exploratorilor sau Zenit Cislău (marcarea traseeolor din Cislău și Cârnu) dar și Asociația Ținutul Buzăului la obiective turistice ce vor fi cuprinse în Geoparcul Ținutul Buzăului. Pentru montarea stâlpilor și indicatoarelor pentru trasee pot lua ca model acțiunile efectuate de Ioan Stoenică, așa cum prezintă în emisiunea sa Pe poteci spre inima ta (foto 6.14.)
2. Cazare în case tradiționale în comuna Bâscenii de Jos și Cislău
Foto 4.15 Poiana Creasta Cocoșului. Sursa: https://poianacreastacocosului.ro/
3. Baza de tratament și agreement în Stațiune Fișici
În Fișici există ape sulfuroase ce nu sunt expoatate. Am putea avea ca model o stațiune balneoclimaterică și aici putându-se amenaja baze de tratament. În apropiere se găsesc Așezările rupeste de la Nucu și Aluniș, acesta putând fi un mare avantaj pentru dezvoltarea unei stațiuni în apropiere. Zona a început să fie cunoscută de turiștii din țară, iar dacă aceștia s-ar putea caza la Fișici și ar beneficia și de tratamente cu siguranță durata sejurului ar crește de la o zi la 2-3 zile, iar avantajele economice pentru zonă ar fi semnificative.
Promovarea turistică a regiunii
Una din principalele modalități de promovare este publicitatea.
Câteva dintre mijloacele preferate pentru a transmite mesajul în turism sunt: media scrisă, tipăriturile (ghiduri, pliante, broșuri); mijloacele audio-video; televiziunea; internetul, afișajul exterior (postere, bannere, panouri), afișajul interior.
Aceste mijloace sunt folosite atât pentru promovarea turismului la scară națională cât și pentru promovarea unor structuri turistice, agroturistice, agenții de turism.
Câteva dintre cele mai reprezentative exemple de promovare sunt ghidurile Drumul vinului sau Drumul mănăstirilor care atrag clienții prin multitudinea de informații despre potențialul turistic care se află în Subcarpații Buzăului, prin imaginile color și prin realizarea acestuia în trei limbi diferite.
Tipăriturile sunt mijloace importante de transmitere a informatiilor, însă noile generații au început să se adapteze noilor tehnologii informaționale, prin promovarea turistică în mediul online prin intermediul internetului, fiind un mijloc care s-a dezvoltat rapid și a ajuns în topurile preferințelor turiștilor actuali.
Internetul reprezintă un mijloc facil pentru promovarea turistică, care nu implică costuri mari și care ajută la obținerea unui impact deosebit, în special în rândul tinerilor. Cu ajutorul acestuia se pot lansa noi servicii, se pot forma piețe noi, se poate menține o comunicare permanentă cu actualii și potențialii clienți. Fiecare structură turistică și agenție de turism este obligată să aibă bine pus la punct domeniul social-media, prin crearea unui site reprezentativ, care să prezinte produsele și informatiile specifice zonei. Un element important este oferirea posibilităților clienților de a efectua rezervări online prin intermediul acestui site.
Participarea în cadrul manifestarilor promotionale reprezintă una dintre tehnicile promoționale ale marketingului modern care favorizează și conditionează menținerea unei bune imagini în piată. Este de dorit să se participe la cât mai multe târguri interne și internaționale precum și la diverse expoziții și saloane de specialitate. Prin aceste participări se pot crea contacte cu purtătorii de cerere ai serviciilor turistice, se poate observa concurența, se pot contacta noi furnizori sau prestatori și se pot vinde servicii turistice. Costurile pentru o astfel de paticipare nu sunt deloc mici, cheltuiala cu stand-ul, material de promovare, broșuri, taxa de participare, personalități reprezentative ale zonei promovate pot participa la astfel de târguri.
La Târgul de Turism organizat în februarie 2020 Ținutul Buzăului a fost reprezentat de Amelia Papazzisu, personalitate reprezentativă pentru meșteșugurile din zona Subcarpaților Buzăului.
Promoarea online și social media este un tip de promovare într-o creștere continuă dată de accesul din ce în ce mai mare la internet pentru o parte din populația globului. Social media este un domeniu care ia locul reclamelor clasice la TV și radio sau le completează pe acestea adresandu-se unui public specific.
Avantajale promovarii în social media derivă din costurile reduse pentru acest tip de promovare și mai ales prin posibilitatea de a urma impactul în timp real, prin posibilitatea de conectare direct prin mediul social media către portalul de rezervări.
Prin intermediul facebook-ului un deținător de structură turistică are posibilitatea ca pe lângă adresarea către un anumit număr de personae să înregistreze și alte date precum numar de apreciere, să țină contactul cu posibilii clienți prin oferirea acestora posibilitatea de a trimite mesaje, de a afla părerile turiștilor. Toate aceste avanataje fac ca facebook-ul să fie un motor de căutare complex care este capabil să ofere mult mai multe decât o simplă promovare (fig 6.16).
Fig 4.16. Pagina facebook Vulcanii Noroiosi by Muddy Land. Sursa: www.facebook.com
Pe lângă site-urile care promoveză o structură de primire turistică sau una de alimentație publică sau un anumit serviciu, mai sunt și site-uri care oferă informații de interes turistic promovând regiunea, părți din regiune sau chiar o regiune mai mare unde să fie cuprinsă și respectiva regiune (fig. 6.2).
Fig 4.17. Site-ul asociatiei Travel Buzău. Sursa: http://travelbuzau.com/
Aceste site-uri pot oferi informații complexe despre diferite elemente turistice având caracteristica oferirii unei game largi de informații despre obiectivele turistice, structuri de cazare, evenimente. În cazul Asociației Travel Buzău acest lucru se face în limba engleză și se adresează turiștilor străini și români prin informații, prin diferite evenimente și posibilități de petrecere a timpului liber. La fel este și site-ul www.TurismBuzau.ro (fig 6.2.3) care se adreseză mai mult turiștilor români.
Fig 6.18. Sursa: https://turismbuzau.ro/
O altă caracteristică a mediului online este aceea că se poate vedea numărul de vizitatori ale acestor site-uri pe diferite categorii (pe zile, luni, ani), lucru ce ajută la conturarea unei imagini despre impactul pe care îl are site-ul.
Circuite turistice propuse
Sloganul: Vizitați Subcarpații Buzăului!
Circuitele turistice vor avea ca punct de plecare Stațiunea Sărata Monteoru, din fața hotelului Ceres, deplasarea se va face cu autocarul, va avea ghid autorizat pe perioada deplasării cu autocarul și la obiectivele turistice propuse spre vizitare. Costul este de 150 ron/pers și nu include masa și intrările la obiectivele turistice. Durata traseelor este de o zi. Se recomandă purterea încălțărilor comode, iar pelerina de ploie și șapca nu trebuie să lipsescă din rucsac.
Pentru circuitul nr. 2 atragem atenția asupra unei ținute corespunzătoare pentru intrarea în biserici. Pentru Circuitul nr. 4 este necesar echipamentul pentru drumeție (rucsac, pelerină de ploaie, recipient pentru apă) .
Pentru circuitul nr .3, ce cuprinde și obiectivnul turistic Vulcanii Noroioși, este recomandat șă nu se viziteze pe vreme ploioasă dar și evitarea zonei pe timp de caniculă. Primăvara și toamna este cel mai indicat să fie vizitată zona.
Propun 4 circuite turistice pe culori, astfel circutitul turistic nr. 1 va purta culoarea albă (de la culoarea sării existente în Mânzălești), circuitul nr. 2 va purta culoarea maro (de la culoarea lemnului folosit în casele tradiționale din Subcarpații Buzăului), circuitul nr. 3 va purta culoarea gri (de la culoarea noroiului existent la Vulcanii Noroioși), iar circuitul nr. 4 va purta culoarea verde (vegetația bogată existentă în zona Așezărilor Rupestre). Astfel, turiștii vor putea opta pentru trasee în funcșie de culori:
Circuit nr. 1 (circuitul alb) Sărata Monteoru – Muzeul Timpul Omului (Mânzălești) -Grunjul de la Mânzălești – Muzeul 7 Locuri de poveste (Lopătari) – Platoul carstic Meledic -Lacul Meledic – Focul Viu (Lopătari) – Sărata Monteoru.
Circuit nr. 2 (circuitul maro) Sărata Monteoru – Mănăstirea Ciolanu – Tabăra de sculptură Măgura – Schitul Cetățuia – Fântâna Mihai Viteazul – Complex Măgura – Herghelia Cislău – Casa cu blazoane Chiojdu – Moara de apă Drajna – Vălenii de Munte – Biserica din piatră de la Năeni – Tabăra de sculptură Năeni – Sărata Monteoru.
Circuit nr. 3 (circuitul gri) Sărata Monteoru – Vulcanii Noroioși – Muzeul Formelor -Conacul Grigorescu – Muzeul Chihlimbarului Colți – Cariera de diatomit de la Sibiciul de Sus – Capela Monterou – Sărata Monteoru.
Circuit nr.4 (circuitul verde) Sărata Monteoru – Așezările rupestre de la Nucu și Aluniș.
CONCLUZII
Subcarpații Buzăului prezintă un potențial turistic natural și antropic atractiv și diversificat oferind numeroase oportunități de practicare a turismului pentru toate categoriile de turiști.
Valoarea și atractivitatea potențialului natural este dată de înaltul nivel de prezervare a ecosistemelor și peisajelor. Cele mai importante zone care se identifică prin unicitatea și varietatea resurselor turistice în zona studiată sunt următoarele: Valea Buzăului , Valea Bălănesei și Valea Sibiciului, Zona Vulcanilor Noroioși, Valea Slănicului de Buzău, Valea Nișcovului, Zona Dealul Istrița, Valea Chiojdului. Pe lângă acestea se remarcă suprafețele aflate sub regim de protecție, cu importante situri incluse în rețeaua Natura 2000.
Potențialul turistic al Subcarpatilor Buzău este reprezentat prin numeroase obiective antropice, precum mănăstiri, muzee și case memoriale; dar și prin arhitectura gospodăriilor țărănești, prin anumite meșteșuguri, dar și obiceiuri, datini și tradiții care au rămas nealterate odată cu trecerea timpului, prin portul popular purtat cu atâta mândrie de membri ansamblurilor folclorice la festivalurile la care sunt invitați și, nu în ultimul rând, prin gastronomia specifică zonei (cu tentă pastorală). Aceste elemente sunt sintetizate în colecțiile de artă populară existente, care au rolul de a păstra aspectele esențiale ale folclorului buzoian, spre a fi admirate și prețuite și de generațiile viitoare.
Principalul rol al obiectivelor culturale în dezvoltarea economiei este dezvoltarea turismului, și in special a turismului rural. Prin păstrarea tradițiilor și meșteșugurilor (arta țesutului și cusăturilor) și prin menținerea culturii românești în spațiul rural. Pe lângă acest aspect, zona dispune de un potențial turistic natural bogat (cu peisaje deosebite, resurse geologice, hidrografice, floristice și faunistice, rezervații naturale), dar și antropic (instituții de artă și cultură), care poate atrage un număr considerabil de turiști.
În ceea ce privește amenajarea spațiilor de cazare, putem spune că infrastructura turistică este bine reprezentată cantitativ (la nivelul indicatorilor capacității de cazare) dar există deficiențe la bazele de agrement.
Subcarpații Buzăului înregistrează o circulație turistică fluctuantă și uneori contradictorie, influențată de factorii economici care afectează bugetul familiei, dar și de o slabă promovare a turismului. Având în vedere, potențialul natural, demografic și socio-cultural de care dispune, turismul rural poate deveni un factor determinant în dezvoltarea durabilă a Subcarpaților Buzăului, cu un impact puternic asupra bunăstării actorilor locali. Subcarpații Buzăului dispune de un potențial turistic deosebit, ce merită valorificat în cadrul programelor de promovare și dezvoltare durabilă. Proiectele demarate de autoritățile locale, sunt de o mare însemnătate, având în vedere faptul că propunerile nu sunt legate numai de activitățile turistice, cât și de protejarea mediului pe termen mediu și lung și realizarea unei educări a populației locale și a turiștilor în acest sens.Cel mai important proiect este cel de includere în Unesco a Geoparcului Ținutului Buzăului.
Amenajarea corespunzătoare a zonelor importante din punct de vedere turistic atrage după sine dezvoltarea regiunii și cunoașterea acesteia la nivel național și de ce nu, internațional.
BIBLIOGRAFIE
Baciucu L. (coord.), (1980),Județele Patriei. Buzău. Monografie, Editura Sport-Turism, București,
Bogan E.Tamara S.(2019) Turism rural, Edit.Universitară, București
Bran F., Simon T., Nistoreanu P. (2004), Ecoturism, Editura Economică, București
Burlacu, O. (1979), Atlas geografic si istoric al judetului Buzau, Buzau
Cândea M., Simon T., Bogan E. (2012), Patrimoniul turistic la României, Editura Universitara, București
Cândea, M., Erdeli G., Simon T. (2001), România – Potențial turistic și turism, Ed. Universității, București,
Constantinescu E.M. (2000), Buzău. Mică enciclopedie istorică. Muzeul Județean de Istorie Buzău
Cruceru, N. (2009), Bazinul Sărățel-studiu de geomorfologie, manuscris
Dinu M. (2002), Geografia turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București
Dumbrăveanu D. (2008), Politici promoționale în turism, Editura Universitară, București
Gheoeghilaș A.(2014) Geografia Turismului-Metode de analiză în turism, Ediția a III-a, Editura Universitară București
Glăvan, V. (1996), Geografia turismului în România, Ed. Institutului de Management-Turism, București
Horșia O. (1991), Zona etnografică Buzău, Editura sport – turism, București
Ianoș, I. (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică, București,
Ielenicz M., Comănescu L. (2006), România. Potențial Turistic, Editura Universitară, București
Ielenicz M., Pătru I., Clius M. (2011), România Subcarpații, Editura Universitară, București
Ielenicz M., Posea Gr. (1974),Ghid turistic al județului Buzău, Ed. Sport, București
Ionescu I. (1999), Turismul fenomen special economic și cultural, Edit. Oscar Print, București
Minciu R. (2006), Economia turismului, Editura All, București
Mita S. (2008), Potențialul dezvoltării turismului în sectorul subcarpatic dintre Buzău și Slănic, Performanțe, Tendințe și Riscuri în Turismul Mondial, Universitatea Româno Americană, București
Mita S., Stoica V. (2007), Particularități și tendințe ale evoluției turismului în Județul Buzău, Globalizare și performanță în industria turismului european, București
Mita S., Stoica V. (2007), Particularități și tendințe ale evoluției turismului în Județul Buzău, Globalizare și performanță în industria turismului european, București
Nancu D. (1998), Subcarpații de la Curbură, Geografie populației și așezărilor omenești, București,
Neagu V., Stancu Ghe., Romania – Charta europeana a spațiului rural, Ed. Ceres, București
Nistoreanu P. (2003), Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București
Pătroescu M. (1996), Subcarpații dintre Râmnicu Sărat și Buzău, Potențial ecologic și exploatare biologică, Editura Caro, București
Petcu Gh. și colab. (2002), Municipiul Buzău. Monografie, Editura Alpha, Buzău
Petrescu Burloiu, I. Subcarpații Buzăului – Relații geografice om-natură, Ed. Lumii, București
Pop Gr. (2000), Carpații și Subcarpații României, Ed. Presa Universitară Clujeană
Popescu D. P. (2007), Cartea satelor chiojdene (Volumul 1 – Prezentare monografică a comunei Chiojdu – județul Buzău), Editura Prahova, Ploiești
Posea Gr., Ielenicz M. (1971), Geografia Buzăului și a împrejurimilor, Ed. Academiei, București
Pricăjana A. (1972), Apele minerale și termale din România, Edit. Tehnică, București
Rusu M. (2005), Dezvoltarea rurală în România, Institutul de Economie Agrară
Simon T., Cândea M., Tătaru A., Bogan E. (2009), Turism rural – Turism urban, Editura Transversal, București
Snak, O., Neacșu, N., Baron, P. (2000), Economia turismului, Edit. Expert, București
Stănciulescu G . (2000), Managementul turismului durabil în țările riverane Mării Negre, Editura All Beck
Tălângă C. (2000), Transporturile și sistemele de așezări din România, Editura Tehnică, București
Teodoreanu E. (2002), Bioclimatologie umană, Ed. Academiei Române, București
Velcea, V., Savu A. (1982), Geografia Carpaților și Subcarpaților românești, Ed. Didactică și Pedagogică, București
Vlăduțiu I. (1973), Etnografia românească, Editura Științifică, București
***, Călătorie în Ținutul Buzăului, Ghid neconvențional, Centrul Geomedia, București, 2007
***, Casa Memorială “Vasile Voiculescu” – Pârscov, județul Buzău, Daniel Neguț, revista Vacanțe la țară.
***, Casa Memorială „Vasile Voiculescu”, ghidulmuzeelor.cimec.ro
***, Geografia României, Vol. IV, Ed. Academiei, București, 1992
***, Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), www.cjbuzau.ro
***, Programul Operațional Sectorial (POS) de Mediu, www.ant.ro
***, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2010, www.ant.ro.
***, Proiect “Ținutul Buzăului” – destinație de excelență europeană
***, Proiectul Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Buzău 2007 – 2013, www.cjbuzau.ro
***, Strategia de Dezvoltare și Promovare a Turismului și a Agroturismului în județul Buzău 2010-2015, Consiliul Județean Buzău
***, 1982, Caiet de etnografie și folclor, Buzău
***, Brosura Valea Slănicului, Călător prin ținutul Buzăului, Consiliul Județean Buzău, 2012
Pagini accesate în perioada octombrie 2019 – iunie 2020:
www.adevarul.ro
https://www.facebook.com/mergpemunte.ro/
https://sites.google.com/site/romanianatura35/carpatii-rasariteni/trovanti-la-chiojdu
www.muzeulchillimbarului.ro
https://www.romaniamama.ro/turism/focurile-vii-din-comuna-lopatari_2613.html
.https://adevarul.ro/locale/buzau/de-minei-titei-sarata-monteoru-unica-lume-secretul- ciudateniei-romania-plin-petrol
https://www.facebook.com/groups/1802093300110781
https://imaggeo.egu.eu/view/596/
https://www.facebook.com/explorambuzaul/photos/a.262175058046667/64421573984259
https://www.facebook.com/APMBuzau
https://www.facebook.com/groups/102559637279547/?post_id=380840662784775
https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=68703
https://www.buzau.net/data/turism/obiective-turistice-139/platoul-meledic-652.html#ad-image-5
https://adevarul.ro/locale/ploiesti/lacul-balbaitoarea-locul-blestemat-creste-unica-floare-carnivora-romania-miracolul-natural-tulburator
https://turismjudetulbuzau.blogspot.com/2011/03/traseul-v-lunca-frumoasa-bozioru-fisici.html
Trufiturismul, o modalitate inedita de petrecere a timpului liber
https://www.facebook.com/Dealul-Istri/photos/pcb.
https://www.facebook.com/photo?fbid=2930752617032689&set=a.406087036165939
https://www.facebook.com/photo?fbid=4127534563931006&set=gm.2640265376293565
https://www.facebook.com/anca.turcu/posts/3014107982012586
https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=934860636968483&id=100013336662394
https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Crivineni
https://www.facebook.com/APMBuzau/photos/a.167533824754578/167533974754563
www.meteoblue.com
www.buzau.insse.ro
https://www.facebook.com/ComplexTuristicMagurahttp://www.plecat.ro/cazare/romania/buzau/magura-bz/complex-turistic–515–complex-turistic-magura.htm
www.maresourdoor.ro
https://www.booking.com/hotel/ro/cetatuia.de.html
https://www.google.com/search
www.facebook.ionneluserban
https://www.facebook.com/alunisart
https://www.facebook.com/TirolianaBucovina
www.campusbuzau.ro
https://www.bing.com/images
https://www.facebook.com/photo?fbid=1365105600357332&set=pcb.1365108820357010
.https://www.facebook.com/muzeulastrasibiu
.https://www.greencamp.ro/
https://poianacreastacocosului.ro/
https://tinutulbuzaului.org/
Pagina de facebook Vulcanii Noroiosi by Muddy Land
http://www.antrec.ro
Fotografii din arhiva personală, efectuate în arealul studiat în oct 2019-iunie 2020
Anexa 2 Analiza critică a site-ului Ținutul Buzăului
Analiza programelor și mijloacelor de promovare existente pe site-ul Ținutul Buzăului https://tinutulbuzaului.org/
1.Proprietarul site-ului este Asociația Ținutului Buzăului. Aceasta are ca scop principal – dezvoltare durabilă, implicare civică, educație, economie și protecția mediului.
Este grupul de implementare și management a inițiativei Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului
2. Promovarea turistică pe site-ul Ținutul Buzăului este pe primul loc. Promovează ținutul prin descierea obiectivelor turistice naturale și antropice ce se pot vizita in zonă, precum si modalităti de petrecere a timpului liber și descrierea spațiilor de cazare.
3. Tipurile de informații redate pe site și modul în care sunt redate prin text și imagini sugestive și printr-o iconită în dreptul fiecarei poze.
4. Imaginile prezentate în site sunt sugestive, informați corecte, hărți realizate foarte bine, de o calitate superioară.
Explică detaliat și logo-ul și denumirea
oferă detalii despre modalitatea de a ajunge în zonă și o hartă
5. Nu există contactul sau trimitere catre Centrul de informare turistică din Buzău.
6. Informațiile sunt actualizate, existând date despre pensiuni, trasee turistice și agrement.
– Oferă detalii despre proiectele în derulare:
– Are link-uri către harți dar și către două cărți cât se poate de interesante. Sunt prezentate obiceiuri, tradiții din zona Subcarpaților Buzăului. Cartea Călatorie în Ținutul Buzăului cuprinde și conversații cu oameni ai locului, date despre mestușuguri: lemn, piatra si fier.
– Promovează protejarea mediului înconjurător.
S-au realizat și 3 reportaje difuzate la DIGIWORLD, fiind difuzate începând cu 1 decembrie 2019.
– Prezintă informații și în limba engleză.
– Descrie ce înseamnă un monument istoric și cum îl recunoaștem.
https://www.shop.tinutulbuzaului.org/contact
Informații despre magazine on-line și produsele vândute pentru strângerea fondurilor precum și sponsorii găsim pe acest site.
7. Informațiile care lipsesc și pentru care propun adăugarea/completarea acestora:
– informații ce ar putea capta și copiii, ar putea fi interesante.
8. Sugestii privind îmbunătățirea modului de prezentare a site-ului pentru a-i spori utilitatea din prisma potentialilor turiști.
Prezentarea este foarte bună, detalii suficiente, datele sunt actualizate. Poate o mai bună promovare a site-ului ar ajuta la cunoașterea de cât mai multe persoane interesate.
La târgul de turism organizat la ROMEXPO în perioada 20-23 februarie 2020 a fost prezentat printr-un pliant.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INFRASTRUCTURA TURISTICA IN SUBCARPAȚII BUZĂULUI [308641] (ID: 308641)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.