INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ÎN CADRUL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST. [306762]

[anonimizat].

I.TURISMUL

Termenul de turism provine din cuvântul englez “tour” (călătorie),sau “to tour” (a călători).[anonimizat] “tour” (călătorie,mișcare,plimbare).Acesta începe să se dezvolte în a doua jumătate a [anonimizat].

[anonimizat]-un loc în altul pentru a vizita,pentru a [anonimizat] a [anonimizat].

Acesta valorifică potențialul natural și antropic al unui stat și satisfice multiple motivații umane.De-a lungul timpului cercetarea fenomenului turistic a captat atenția multor specialist din diferite domenii dar și a multor instituții.[anonimizat] a unei națiuni reprezintă tot ce a creat omul pe tot pracursul timpului până în prezent.

[anonimizat], configurația variată a reliefului, [anonimizat], [anonimizat] s-[anonimizat], [anonimizat], realizări actuale de prestigiu. [anonimizat] o paletă largă de forme de turism: de sejur ([anonimizat], balnear), [anonimizat], turism profesional etc.

[anonimizat]-pontică, datorită celor trei elemente naturale definitorii în structura peisagistică și a teritoriului: [anonimizat].

Fiecare formă a [anonimizat], o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-geografice originale.

[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat].

În anul 2011 [anonimizat] a fost de aproximativ 1.393 miliarde dolari. [anonimizat] 0,6% fapt ce o [anonimizat] U.E.

Conform unui studiu realizat de către Autoritatea Mondială pentru Călătorii și Turism s-a [anonimizat], Italia, Austria, Grecia s.a.

[anonimizat] a [anonimizat] a ospitalității, dar mai ales a caracterului unic oferit de formele de relief. Este singura regiune a României unde toate formele de relief se îmbină și se contopesc într-o perfectiune divină. De la țărmul Mării Negre, în județele Constanța și Tulcea trecem prin podisul Dobrogei, străjuit la nord de Munții Măcinului, pentru ca mai apoi să traversăm prin lunca Dunării în câmpia Bărăganului și Covurluiului, în județele Brăila și Galați, și să ajungem la Subcarpații de Curbură și Carpații de Curbura, în județele Vrancea și Buzău. Estul regiunii este străjuit de Delta Dunării, unică în Europa, și care atrage an de an, prin farmecul ei, turiști din toata lumea. Și cum parcă atât nu ar fi fost de ajuns, natura ne-a oferit privilegiul ca bătrânul fluviu Dunărea să străbată regiunea prin județele Constanța, Brăila și Galați, pentru ca mai apoi, în județul Tulcea, să se verse prin Deltă direct în Marea Neagră.

Fie că sunteți un turist înfocat sau un iubitor al naturii și al frumuseților sale, fie că sunteți un împătimit al celor două, aici la noi ați găsit locul pe care îl căutati. Locul unde veți primi binecuvântarea naturii, dar și aroma vinurilor, mai ales a celor negre, precum Feteasca Neagră, considerate pe bună dreptate ca fiind sangele Domnului, atât datorită gustului divin, cât și calităților lor curative. Puțini stiu că de fapt vinurile vrâncene, buzoiene sau dobrogene au făcut celebră atât regiunea de Sud-Est, cât și România, încântând și înveselind prin savoarea și parfumul lor, încă din timpuri străvechi, simțurile curtezanilor marilor case regale europene.

Toate acestea sunt încununate de rodul bogat al pământurilor din campii, din lunca Dunării, sau din dealurile și podișurile din regiune. Puțini sunt cei ce nu stiu că aceste locuri, în special Câmpia Bărăganului, au fost considerate din totdeauna „grânarul Europei”.

II.CARACTERISTICI GENERALE ALE REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST

2.1.Localizare

Regiunea de dezvoltare Sud-Est este localizată în partea de Sud-Est a României și se învecinează la est pe o lungime de 245 km cu țărmul Mării Negre, Ucraina și Republica Moldova, la sud cu Bulgaria, la sud-vest cu cu regiunile București-Ilfov și Sud-Muntenia,la vest cu Regiuna Centru iar la nord cu Regiunea de Nord-Est.(fig1)

Fig 1.Localizarea Regiunii de dezvoltare Sud-Est

http://image.slidesharecdn.com/regiuneasud-est-140127053545-phpapp01/95/regiunea-de-dezvoltare-sudest-1-638.jpg?cb=1390801140

Regiunea de dezvoltare Sud-Est este formată din șase județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea după cum se prezintă în figura 2 , mărimea fiecăruia fiind prezentată în figura 3.

Fig 2. Alcătuirea Regiunii de dezvoltare SE Fig 3. Mărimea județelor Regiunii de dezvoltare SE

Sursa: Profilul socio-economic al Regiunii de SE

2.2.Suprafața

În ceea ce priveste suprafața, această regiune se întinde pe aproximativ 35.762 km2 ce reprezintă 15% din suprafața totală a României.

Ca și marime, Regiunea de dezvoltare Sud-Est este a doua dintre cele 8 regiuni ale țării.

2.3.Relieful

Regiunea de dezvoltare Sud-Est se diferențiază de celelalte regiuni de dezvoltare datorită mai multor particularități. Una dintre ele este relieful foarte variat ce are in componența sa aproape toate formele și se desfăsoară de la Platforma Continentală a Mării Negre la Carpații de Curbură .(fig 4)

Fig 4. Harta fizică a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

http://www.stiefel.ro/images/produse/1899/1/bg/harta-regiunii-sud-est-din-romania-1000.jpg

În partea de nord-vest se găsesc Carpații de Curbură, ce au altitudini mici și mijlocii , alcătuiți din culmi largi, rotunjite sau înguste și fragmentate. În cadrul acestora în Regiunea Sud-Est se află Munții Buzăului și Munții Vrancei unde se regăsește cea mai mare altitudine din regiune, respectiv Vf. Goru 1785 m .

În exteriorul Carpaților se află Subcarpații Curburii ce sunt dispuși sub forma a două șiruri de depresiuni care închid două șiruri de dealuri. În zona Policiori-Berca-Arbanași din județul Buzău se află vulcanii noroioși, un fenomen pseudovulcanic iar la Andreiașu de Jos în județul Vrancea apare un alt fenomen deosebit, legat tot de emanațiile de gaze cu sau fără aprindere spontană numit ”focul viu”.

Partea centrală a regiunii este ocupată de Câmpia Română, care cuprinde o zona mai înaltă, cu altitudini cuprinse între 50-100 m (Câmpia Râmnicului, Câmpia Bărăganului), și o zonă mai joasă, cu altitudini de 5-10 m (Câmpia Buzăului, Câmpia Siretului Inferior). De-a lungul râurilor mai importante (Siret, Ialomita, Calmațui) apar dune de nisip (ex. Hanu Conachi). Limita estică a Câmpiei Române o reprezintă Lunca Dunării, mai exact sectorul bălților (Balta Brăilei), o zona cu altitudini reduse (10 m), în mare parte desecată (Insula Mare a Brăilei).

Podișul Dobrogei este o unitate danubiano-pontică de o deosebită originalitate geografică. Acesta se împarte în două subunități: Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei de Sud, despărțite de linia Hârșova-Capul Midia.

Masivul Dobrogei de Nord are un relief de podiș, cu aspecte variate și o înclinare dinspre Dunăre spre mare și este alcătuit din mai multe subdiviziuni și anume: Munții Măcinului, un masiv hercinic, alcătuit din roci dure (granit), cu altitudini ce depășesc 400 m (vf. Greci – 467m – cea mai ridicată altitudine a Podișului Dobrogei), Dealurile Tulcei, cu altitudini mai reduse (în jurul a 100-200m), Depresiunea Nalbant, Podișul Babadag ce ocupă partea centrală a Masivului Dobrogei de Nord, altitudinea putând ajunge la 400m și Podișul Casimcei, spre contactul cu Podișul Dobrogei de Sud.

Podișul Dobrogei de Sud are aspect ușor ondulat, altitudinea sa fiind în jur de 100 m de-a lungul văii Carasu, partea cea mai joasă, ce corespunde Podișului Medgidiei. Înspre sud, înălțimile cresc usor, în Podișul Oltinei (204 m) și în Podișul Negru Vodă (194 m).

Zona litorală are un țărm jos în partea nordică, unde apar lagune și limanuri maritime, și un țărm înalt, cu faleză, în partea sudică.

La vărsarea Dunării în Marea Neagră s-a format Delta Dunării, suprafața acesteia fiind de aproximativ 580.000 ha. În rezervația Biosferei Delta Dunării se disting patru diviziuni geomorfologice: delta fluvială, delta fluvio-maritimă, Lunca Dunării și complexul lagunar Razim-Sinoe. Delta fluvială este compusă din rețeaua de canale dintre cele trei brațe Sulina, Sf. Gheorghe și Chilia. Delta maritimă este caracterizată prin grindurile maritime, respectiv depozitele de aluviuni și nisip lăsate de apa dulce a fluviului la contactul cu marea. Cele mai importante grinduri sunt : Chilia, Știpoc, Letea, Caraorman, Crasnicol. La gura brațului Sf. Gheorghe se află Insula Sacalin, a cărei formă se schimbă mereu sub acțiunea apelor mării. Grindurile Letea și Caraorman au un relief surprizător de variat, unde dune prelungi alternează cu fâșii de vegetație lemnoasă așa numitele hașmacuri sau păduri cu vegetație luxuriantă.

O altă particularitate este terenul fertil din cadrul Câmpiei Bărăganului aici regăsindu-se mai mult de jumătate din suprafață. Acest sol oferă condiții favorabile pentru agricultură.

2.4.Clima

Clima Regiunii Sud Est se înscrie în caracteristicile generale ale climatului temperat continental moderat de tranziție, cu o serie de particularități locale, date de anumiți factori (relief, Marea Neagră, Dunărea).

Temperaturile medii anuale variază destul de mult, în special datorită reliefului. Astfel, dacă în Lunca Dunării, sudul Dobrogei, zona litorală și Delta Dunării media multianuală depășește 11șC (11,2șC Mangalia și Murfatlar), în zona montană temperatura medie ajunge la valori cuprinse între 0 și 6șC (2,2șC stația Penteleu), iar pe culmile cele mai înalte chiar sub 0 0 C.

Temperatura medie a lunii ianuarie(fig. 5) este în general negativă atingând valori cuprinse între 0 și -60C excepție făcand o mica zonă din Mangalia unde media acestei luni este pozitivă, respectiv 0 și 10C.

Temperatura medie a lunii iulie(fig. 5) atinge valori cuprinse între 20 și 23C în zona de câmpie și8-16C în zona montană.

Fig 5.Harta temperaturii medii a lunii ianuarie și iulie

http://www.meteoromania.ro/anm/wp-content/uploads/clima-romaniei-1.jpg

Vânturile predominante sunt din sectorul estic și nordic, în principal crivățul, în timpul iernii. Apar și vânturi cu caracter local, de exemplu brizele marine pe litoral și brizele montane, în zona Carpaților Curburii.

Cantitatea de precipitații este influențată, în primul rând de altitudine, dar și de influențele climatice continentale din est. Astfel, în zona sudică a Dobrogei, pe litoral și în Delta Dunării cantitatea de precipitații este sub 400mm/an (Sulina 358mm/an – cea mai mică valoare medie din România) și ajunge la peste 1000mm/an în zona montană.

2.5.Hidrografia

Hidrografia Regiunii de dezvoltare Sud-Est este relativ bogată fiecare dintre județe având în componența sa fluvii, râuri și lacuri de diferite tipuri.

În județul Buzău hidrografia este reprezentată de râul Buzău cu afluentii sai: Siriu, Nehoiu, Basca Mare, Basca Mică, Basca Chiojdului, Bisoca, Slănic, Nișcov și Râmnic. Dintre lacuri merită mentionat Lacul Vulturilor(origine periglaciara), Policiori, Odăile, Talharilor (baraj natural), Meledic (carstosalin). Dintre lacurile antropice cel mai important este lacul Siriu pe cursul superior al râului Buzău amenajat în scopuri hidroenergetice și de irigatie.

În județul Brăila cea mai importantă arteră hidrografică este Dunarea, cu cele două brațe principale: Bratul Măcin (Dunarea Veche) spre Dobrogea și Brațul Cremenea, spre Câmpia Brăilei, închizând la mijloc fosta Baltă a Brăilei, care astazi este îndiguita.

Râul Siret delimitează partea de nord a judetului Brăila de județul Galați, pe o lungime de 50 km. Pe partea dreaptă, la Voinești, primește ca afluent râul Buzău, care străbate județul Brăila pe o lungime de 126 km. Între Jugureanu și Gura Călmățui, pe o distanță de 84 km, curge pe teritoriul județului Brăila râul Călmățui, care în cea mai mare parte este amenajat pentru irigații.

În ceea ce privește lacurile se întalnesc lacuri de stepă și de luncă. O primă categorie o constituie cea a lacurilor cantonate în marele depresiuni de tasare în loess sau crovuri (Ianca, Plopu, Lutul Alb). O altă categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile (Jirlau, Caineni, Ciulnita).

Lacurile de meandru și de brat părăsit se găsesc în deosebi în lunca Dunării (Blasova, Japsa Plopilor), pe terasa Călmățuiului (Sărat Batogu, Bentu Batogu), precum și în apropiere de Brăila (Lacu Sarat). Apele din Lacu Sărat – Braila, Sărat Batogu, Tătaru-Câineni și Movila Miresii au efecte terapeutice, Lacu-Sărat și Câineni fiind declarate stațiuni balneoclimaterice. Lacurile Jirlău, Ciulnița, Lutul Alb, Plopu, Ianca și Blasova sunt amenajate pentru piscicultură.

Lacuri artificiale localizate aici sunt destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotăcelul. De asemenea, există și lacuri de acumulare, precum lacurile Galbenu și Sătuc pe pârâul Valea Boului, precum și Mircea Vodă pe Buzoel Nord, a căror apă este folosită la irigat.

În județul Constanța cea mai importantă unitate hidrografică este Marea Neagră, situată în partea de est. Marea Neagră este o mare continentală și are o suprafață de 411.540 km2. Adâncimea maximă este de peste 2.211 m, însă, datorită configurației țărmului și a reliefului submarin, adâncimea apei este mai mică în jurul malului românesc.

Rețeaua hidrografică este formată din cursuri de apă (Dunărea, Valea Carasu, Valea Baciu și Casmicea), lacuri naturale și de luncă, lagune (Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tașaul, Nuntași, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia), limane marine. La acestea se adauga Canalul Dunare – Marea Neagra (64.2 km), Canalul Poarta Alba – Midia (27.5 km) și alte canale de irigatii din Valea Cerasu.

În județul Galați rețeaua hidrografică este caracterizată de diversitate și vastitate, fluviul Dunărea traversează județul pe o distanță de 22 de km, iar cele mai importante râuri ale regiunii Moldova, adică Siretul și Prutul traversează județul pe o distanță de 150 de km, respectiv 103 km. În completarea bazinului hidrografic al judetului Galati enumerăm lacurile: Brateș, Rediu, Tălăbasca, Vânători, Lupele, Catușa și Mălina, dar și bălțile: Mâța-Rădeanu, Mălina, Sovarca, Tudor Vladimirescu, Potcoava, Lozova și Vlasca.

Rețeaua hidrografică a județului Tulcea are o densitate de 0,1-0,3 km/km2 (exclusiv Delta Dunării), fiind cea mai scăzută din țară și se caracterizează prin râuri scurte,tributare Dunării (Valea Roștilor, Topolog, Cerna, Jijila, Luncavița ș.a.) sau care se varsă în cuvetele lacustre de pe litoralul Mării Negre (râurile Taița, Telița, Slava, Hamangia, Casimcea ș.a.).

Dunărea, care mărginește județul Tulcea la V (prin brațul Măcin sau Dunărea Veche) și N (prin brațul Chilia), pe o distanță de 276 km, constituie principala cale navigabilă și sursa cea mai importantă de apă a județului, cu atât mai mult cu cât pe sectorul ei inferior, cu cele trei guri de vărsare (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), în special pe brațul Sulina și în continuare pe Dunăre până la Brăila, pot naviga și vase maritime.

Abundența lacurilor fluviale (Peceneaga, Balta Traian, Jijila, Gorgonel, Telincea, Parcheș, Somova ș.a.), deltaice (Furtuna, Gorgova, Merhei, Matița, Tatanir, Lumina, Puiu, Lacu Roșu, Trei Iezere ș.a.) și litorale (Razim, Dranov, Golovița, Zmeica, Ceamurlia, Babadag) constituie tot atâtea resurse naturale de apă, cu importanță piscicolă, ca mijloc de comunicație (prin intermediul numeroaselor canale) și ca baze de agrement sau de alimentare cu apă ale populației.

Reteaua hidrografică a judetului Vrancea aparține în totalitate râului Siret (706 km, din care 596 pe pamant romanesc) și afluenților săi. El străbate teritoriul județului pe o lungime de aproximativ 110 km, desfasurându-se pe sectorul-aval Trotuș – confluența cu Râmnicul, de-a lungul județului Galați, la iesirea din județ totalizand o suprafață de bazin de 37.061 km2. Cursul său este meandrat și însoțit de o luncă largă. Afluenții mai importanti pe care il primeste pe dreapta sunt Trotușul, Zabrauti, Susita, Putna, Râmnicul Sărat, iar pe stânga Bârladul, care aparține în totalitate altor județe. Dintre apele județului, cea mai importantă este Putna, care izvorăste din zona centrală a Muntilor Vrancei și curge în direcția nord-vest-sud-est pe 144 km, străbătând toate formele de relief.

2.6.Vegetația

Cu excepția regiunilor de câmpie, ce se încadrează în domeniul silvostepei, vegetația județului Vrancea aparține în întregime zonei de pădure. Culmile Vrancei sunt acoperite cu molidișuri pure, înconjurate, la exterior, de un brâu de brădet pur și în amestec. Din loc în loc, în porțiunile cele mai înalte, pădurea face loc unor rariști de molid, ienupăr și pajiști montane. Culmile muntoase mai joase, ca și partea dealurilor în alte vestice, sunt acoperite cu făgete montane pure sau în amestec. În regiunea dealurilor subcarpatice, pădurea s-a păstrat pe culmile plate și în porțiunea superioară a versanților, fiind constituită din făgete, făgete-gorunete, gorunete-făgete și șleauri de deal. În depresiuni apare stejărișul de talie pitică, petice și porțiuni de făgete montane pure și de amestec. În zona dealurilor Tutovei, interfluviile sunt acoperite, din loc în loc, de gorunete, iar în regiunea de câmpie apar insule de păduri cu stejar pedunculat. Pajiștile ocupă o bună parte a teritoriului de pe care pădurea a fost defrișată.

Vegetația județului Tulcea prezintă câteva diferențieri teritoriale, legate de fondul general al climatului de stepă, de relieful deluros, de cel muntos al horstului dobrogean și de întinsele suprafețe acvatice și de luncă.

Zona stepei, desțelenită în proporție de peste 95%, extinsă în părțile de E și V ale județului, include numeroase tipuri de pajiști xerofile, diferențiate în funcție de speciile dominante, dintre care cele mai frecvente sunt păiușul, pelinița, bărboasa, firuța cu bulbi, năgara ș.a. Pajiștile de colilie și năgară, care caracterizau odinioară vegetația de stepă, au dispărut aproape total.

Silvostepa, defrișată pe aproximativ 85% din suprafață, este reprezentată prin pâlcuri și rariști de stejar pufos și stejar brumăriu ce alternează cu pajiști stepice. La altitudini medii (150-250m) pădurile scunde și dese de stejar pufos (fig 6), cărpiniță(fig 7) și mojdrean formează etajul pădurilor submediteraneene, specific Dobrogei.

Fig 6. Stejar Pufos

http://vegetatiaforestiera.com/wp-content/uploads/2015/04/Stejarul-pufos-Querqus-pupescens.jpg

Fig 7. Cărpiniță

http://vegetatiaforestiera.com/wp-content/uploads/2015/03/Carpinita-Carpinus-orientalis-.jpg

Etajul pădurilor balcanice este caracteristic pentru altitudinile de peste 250 m, fiind alcătuit îndeosebi din păduri de gorun, în care sunt abundente teiul, jugastrul și unele elemente termofile, precum cărpinița și mojdreanul. Local, pe valea Luncaviței, apare și fagul. În lunca și Delta Dunării sunt caracteristice pădurile de plop și salcie, ce se dezvoltă pe grinduri.

O zonă distinctă o formează grindurile Letea și Caraorman din Delta fluvio-maritimă, acoperite cu păduri compacte, numite de localnici "hasmacuri", în care predomină stejarul brumăriu, frasinul pufos, plopul alb, în interiorul cărora se dezvoltă un strat dens de arbuști și numeroase plante agățătoare. Pe dunele de nisip și în depresiunile dintre acestea, ce alternează cu fâșiile de hasmacuri, vegetația arbustivă este reprezentată prin salcia târâtoare, cătina albă cătina roșie ș.a.. Tot în acest biotop, ca și pe nisipurile litorale, se dezvoltă o vegetație arenicolă, alcătuită din elemente pontice și submediteraneene. Stuful, care alcătuiește și formațiuni plutitoare numite plaur, formează vegetația predominantă, caracteristică pentru peisajul Deltei Dunării, la care se adaugă cea acvatică, reprezentată îndeosebi prin nufărul alb(fig 8) și cel galben, foarfeca bălții , cornaciul s.a.

Fig 8. Nufărul alb

http://www.info-delta.ro/poze_info/image/vegetatie/nufar_alb2.jpg

Vegetația județului Galați reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni(fig 9), săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc.

Fig 9. Nufărul galben

https://f.jwwb.nl/public/7/d/2/sarichioi-fr/gele-waterlelie-1.large.jpg

Flora județului Buzău este cea mai diversă într-o pădure aflată în vestul orașului, rest din Codrii Vlăsiei, pădure de stejar de 189 hectare. Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure care constituie principala zonă verde a Buzăului. Ea nu este desemnată ca arie naturală protejată, dar pe teritoriul ei sunt protejate câteva specii de plante, ca laleaua pestriță, laleaua de crâng și stânjenelul de baltă În comunele învecinate Țintești și Costești se află alte resturi din Codrii Vlăsiei — pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află un exemplar secular de stejar, arbore declarat monument al naturii la nivel local De asemenea, 6% din suprafața ariei protejate Lunca Buzăului, sit Natura 2000 gestionat de Universitatea Ecologică din București, se află pe teritoriul administrativ al municipiului, în zona de nord și est.

Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără trandafiri, zambile, lalele, bujori, și petunii, ca și viță de vie și iederă pentru umbră.

În cadrul orașului Brăila predomină vegetația de stepă, cea arborescentă fiind reprezentată de salcam, stejari, tei, ulmi și plopi . La Viișoara există o pădure de salcâmi și stejari de 1300 ha, la Camnița una de 500 ha de plopi, salcâmi și stejari, la Lacu Sărat sunt 450 ha, de stejar, iar în balta, în rezervația naturală „Insula Mare a Brăilei”, peste 12000 ha de salcie și plopi. Dintre plantele de cultură se cultivă: grâul, orzul, porumbul, floarea soarelui.

Dintre celelalte plante remarcăm: coada șoricelului, traista ciobanului, costreiul, iar dintre arbuști: măceșul, migdalul(fig 10) și altele.

Fig 10. Migdalul

http://blog.jorjette.ro/wp-content/uploads/2015/05/migdalul-crestere-si-ingrijire.jpg

În zonele de baltă crește: trestia, papura, pipirigul, iar în zonele sărăturoase ca acelea de langă Lacu Sărat, saratica și ghiranul.

În județul Constanța s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condițiilor climatice de umiditate redusă. Vegetația este caracteristică stepei, aici găsindu-se atât elemente floristice est-europene, cât și specii din flora mediteraneana și balcanică. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase, migdali pitici, porumbari și tufe de păducei. În împrejurimile Constanței se pot întalni o serie de plante specifice regiunii: clopoțelul, garofița, cimbrisorul (fig 11)etc. Vegetația de nisipuri ocupă o zona îngustă de-a lungul litoralului Mării Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul sălbatic, perișorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

Fig 11. Cimbrișorul

http://www.cimbrisor.ro/wp-content/uploads/2015/06/cimbrisor4.jpg

2.7.Fauna

Fauna județului Galați aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe (fig 12), cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc.

Fig 12.Lișița

http://www.toateanimalele.ro/wp-content/uploads/2016/06/Lisita17.jpg

Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani(fig 13), etc.

Fig 13. Fazan

http://www.doctorzs.ro/wp-content/uploads/2015/11/Fazan-colorat.jpg

În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre.

Printre animalele care trăiesc pe teritoriul județului Constanța se numără iepurii, dihorii, lupii, vulpile, hârciogul mic s.a. Dintre reptile, pe litoral se pot găsi diverse specii de șerpi, șopârlă verde (înrudită cu gușterul), iar dintre păsări, mai multe specii de pescăruși. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul (fig 14) și pescărușul mic. Dintre insectele întalnite pe litoral, cele mai raspandite sunt marele scarabeu, cărăbușul pătat, urechelnița, s.a. Se mai poate întalni: broasca testoasă de uscat, broasca de apă, testoasa marină.

Fig 14. Piciorongul

https://www.toateanimalele.ro/wp-content/uploads/2016/06/Piciorongul.jpg

Fauna județului Tulcea este foarte eterogenă, cuprinde mai multe categorii, respectiv: terestră, acvatică, semiacvatică. Speciile terestre sunt variate și includ mamifere carnivore, omnivore și ierbivore (șacalul, (fig 15) vulpea, pisica sălbatică, dihorul, jderul de copac, pârșul, mistrețul, căprioara ș.a.), rozătoare (iepurele de câmp, șoarecele dungat de stepă, popândăul, grivanul pitic ș.a.), reptile ,

Fig 15.Șacalul

https://pufosenia.org/wp-content/uploads/2015/01/sacalul.jpg

(șarpele de apă, șarpele de casă, șarpele rău, vipere, șopârle, gușteri ș.a.), păsări (răpitoare de zi și de noapte, ciocănitori, codobaturi, prigorii, potârnichi, prepelițe, specii de paseriforme ș.a.) și numeroase specii de insecte.

Prezența unor întinse suprafețe acoperite de ape și mai ales diversitatea habitatelor de zone umede ale Deltei Dunării, determină o abundență rar întâlnită de specii, respectiv cea mai mare parte a celor 325 de specii de păsări – majoritatea strict protejate, unele declarate monumente ale naturii (pelicani, egrete, călifari, lebede, etc.), precum și numeroase specii de pești (morun, nisetru, cegă, păstrugă, somn, știucă, crap, șalău, scrumbie, calcan ș.a.), câteva specii de mamifere (câine enot, bizam, șacal – pătrunse recent și spontan în Dobrogea, nurcă, vidră, hermelină (fig 16)).

Fig 16. Hermelină

http://static.animalzoo.ro/uploads/2016/02/hermelina-650×556.jpg

Vrancea deține un important cinegetic renumit nu numai în țara noastră dar și departe, peste hotarele ei. În zona montană se întâlnește cerbul, care uneori coboară până în zona depresionară.Ursul apare cam în aceleași zone montane, dar cu precădere în Zboina Neagră. Aria lui de răspândire se întinde până în Măgura Odobești. Căprioara trăiește pe un spațiu foarte întins din zona montană până în cea de silvostepă, la fel și pisica sălbatică. intre mamifere mai pot fi citate următoarele specii : mistrețul, jderul, veverița, nevăstuica, iar în zona de dealuri și câmpie iepurele și ariciul.

Fauna județului Brăila este bine reprezentată în câmpiile din jurul orașului. Întalnim rozătoare ca: popândăul, hârciogul și șoarecele de câmp.

Iepurele reprezintă cel mai numeros animal din regiune, iar prin pădurile înconjurătoare, vara se întalnesc peste 2000 de căprioare. Din rândul păsărilor menționăm pescărușii și alte specii specifice Dunării cum ar fi: turturica, carstreiul, prepelițele, potârnichile și ciocârliile. Din Insula Mare și Mică mai vin în treacat: rațe, cocori, garlite, lișițe sau fazani, care caută hrană prin holdele înconjurătoare orașului. În grădina zoologică a orașului se găsesc și specii mai rare de păsări și animale.

În zona acvatică se pot pescui: somnul, crapul, bibanul, stiuca, carasul sau șalăul. În unii ani reusesc să ajungă până la Brăila și unele specii de sturioni.

Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, stârcul de noapte, stârcul galben, egreta mică, egreta mare, stârcul roșu, barza neagră, baza albă, țigănușul, lopătarul, lebăda de vară, gârlița mică, călifarul alb, rața roșie, viesparul, gaia brună, gaia roșie(fig 17), codalbul și guguștiucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor și șobolanul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi boarța și țiparul, gușteri și melci

Fig 17.Gaia roșie

http://destepti.ro/wp-content/uploads/2013/05/2-600×377.jpg

2.8.Evoluția demografică

Populația acestei regiuni este concentrată în 390 unități administrativ teritoriale după cum urmează: 35 de localități urbane(dintre care 11 municipii ) și 355 comune(cu un număr de 1447 de sate).(fig18)

Fig18.Sursa: Anuarul Statistic al României,INS,București,ediția 2012

Evoluția populației

Populația Regiunii de Sud-Est era la data de 1 iulie 2011 de 2.794.337 persoane ceea ce reprezintă 13,09% din populația României.

Distribuția pe sexe este în concordanță cu distribuția la nivelul țării dar și la nivelul U.E. unde se remarcă o pondere usor mai mare a femeilor în totalul populației.(fig 19).

Fig 19. Populația pe sexe în județele Regiunii de Sud-Est în 2011

Numărul locuitorilor a scăzut în toate cele 6 județe în perioada 2005-2015.(fig 20). Cauzele acestei scăderi sunt migrația internă și externă, migrația către zonele rurale și natalitatea scăzută.

Fig 20.Evoluția populației în cadrulprincipalelor reședințe de județ în perioada 2005-2015

III.POTENTIALUL TURISTIC NATURAL AL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST

3.1.Potentialul turistic al reliefului

Patrimonial natural al reliefului este destul de bogat și cuprinde o serie de zone protejate, zone montane, lacuri naturale, izvoare cu funcții terapeutice și unica zonă de litoral din țară.

Arealul muntos al regiunii este situate în județele Vrancea și Buzău.

Din cadrul munților Vrancei vârful Lăcăcuți este cel mai cunoscut și vizitat datorită stației meteorologice din zonă.

Munții Buzăului se desfăsoară pe o suprafață de aproximativ 2000kmp altitudinea maximă, 1.772m fiind atinsă în Masivul Penteleu. În cadrul Masivului Siriu se găsește Lacul Vulturilor, acesta fiind un obiectiv touristic deosebit. În cadrul acestui areal fluxurile de vizitatori sunt limitate datorită facilităților turistice slabe și a faunei sălbatice.

Pontețialul natural al reliefului în județul Constanța

Așa cum se poate presupune, principalul punct de atracție turistică îl constituie litoralul cu activitățile sale specifice.

Traseele turistice reprezintă o combinație de obiective ce aparțin atât patrimoniului cultural cât și natural.

Traseul Murfatlar-Adamclisi-Ion Corvin- Oltina

Orașul Murfatlar este înconjurat de dealuri calcaroase acoperite cu viță de vie. Podgoriile de la Murfatlar (fig 21) organizează sesiuni de degustări și prezintă o istorie a vinului dobrogean în incinta propriului muzeu. De-a lungul timpului aici au fost cultivate soiuri nobile precum Pinot Gris și Noir, Sauvignon, Chardonnay, Riesling sau Cabernet.

Fig 21.Podgoriile Murfatlar

http://romanian-explorer.com/Obiective%20judete/Constanta/im/15.Podgoriile%20Murfatlar.jpg

Adamclisi este localitatea ce păstrează urmele procesului de formare a poporului roman unde împăratul Traian a ridicat Monumentul Tropaeum Traiani în cinstea victoriilor sale.

Păcuiul lui Soare este o insulă localizată la poalele podișului Oltina. Aici a fost construită cetatea Vicina. În prezent încă se mai pot încă se mai pot observa ruinele cea mai mare parte aflându-se sub apeleunui vechi fluviu.

Traseul Constanța- Ovidiu- Gura Dobrogei- Casian- Istria

Peștera ”Sf. Ioan Casian” se află între comuna Târgușor și satul Cheia. Istoricii au stabilit că această peșteră a constituit un loc de rugăciune pentru comunitățile creștine începând încă din secolul IV.

Un alt obiectiv turistic din cadrul acestui traseu este Cetatea Histria(fig 22) ce a fost atestată ca cel mai vechi oraș de pe teritoriul românesc.

Fig 22. Cetatea Histria

http://www.excursiilocaleconstanta.ro/assets/listings/Ruinele-cetatii-Histria._.jpg

Traseul Mamaia- Eforie Nord- Eforie Sud- Techirghiol- Costinești- Olimp- Neptun- Jupiter- Cap Aurora- Venus- Saturn- Mangalia- Hagieni- Vama Veche- 2 Mai.

Stațiunea Mamaia(fig 23) este stațiunea cu cea mai mare plajă a litoralului românesc și se întinde pe circa 8 km.

Stațiunea deține hoteluri și restaurante elegante, cea mai mare bază de agrement de pe litoralul românesc care constă în baze nautice, terenuri de sport, parc acvatic, parcuri de distracții, teatru de vară, telegondolă, cinematograf, centre de recuperare, înfrumusețareși relaxare.

Fig 23.Stațiunea Mamaia

http://www.primaria-constanta.ro/images/default-source/librarie-poze-pwpmc/import-images/albumfoto/images/pozemamaia/vedere-de-pe-plaja-mamaia51.jpg?sfvrsn=0

Stațiunea Eforie Nord(fig 24) a doua ca mărime după Mamaia este situată pe o faleză înaltă de 30m și se întinde pe aproximativ 4 km. Prezența lacului Techirghiol cu calitățile sale curative și a altor factori terapeutici au oferit stațiunii un caracter de recuperare și odihnă.

Fig 24. Stațiunea Eforie Nord

http://greatnews.ro/wp-content/uploads/2015/05/eforie-nord.jpg

Stațiunea Eforie Sud a fost declarată stațiune balneară în anul 1928. Sectorul de tratament este organizat sub formă de sanatorii balneare pe profil de ginecopatii,reumatici, boli de piele, îmbolnăviri ale sistemului nervos periferic.

Stațiunea Costinești a fost denumită ”Capitala vacanțelor estivale ale tineretului”. Dezvoltarea sa rapidă este datorată numărului mare de elevi și studenți ce vin aici.

Stațiunea Olimp este puțin diferită de celelalte fiind construită într-o manieră occidentală. Aici se regăsește ansamblul ”Amfiteatru, Panoramic, Belvedere ”, cel mai mare complex turistic de pe litoralul românesc.

Stațiunea Neptun se încadrează între plajă și pădurea Comorova. Structurile de cazare,restaurantele și discotecile sunt plasate într-o zonă cu vegetație bogată.

Stațiunea Cap Aurora este cea mai tânără și se întinde pe aproximativ 1 km lungime.

Stațiunea Venus este localizată între Cap Aurora și Saturn. Se poate denumi și ca o grădină botanică datorită diversității vegetației.

Stațiunea Mangalia oferă foarte multe locuri de cazare fapt ce aduce an de an tot mai mulți turiști pentru tratament. Ca obiective turistice de interes enumerăm ruinele orașului antic ”Callatis” și Muzeul de Arheologie ”Callatis”.

Regiunea costieră Vama Veche-2 Mai se remarcă prin existența unei singure categorii de cazare și anume pensiunea și camping-ul.

Potențialul natural al reliefului în județul Buzău

Geoparcul „Ținutul Buzăului” a fost creat în vederea conservării,valorificării și promovării elementelor naturale din zonă și a patrimoniului istoric și cultural. Punctele de atracție turistică ale parcului sunt 18 comune(Pârscov, Scorțoasa, Chiliile, Cozieni, Bisoca,Beceni, Sărulești,Mânzălești,Berca,Valea Salciei, Bozioru, Brăești, Vintilă Vodă, Cănești, Lopătari, Colți, Odăile, Pănătau) ce se întind pe o suprafață de 109.826ha.

Principalele puncte de atracție turistică sunt peșterile de sare, Vulcanii Noroioși, Platoul Meledic, Muzeul chihlimbarului s.a.

Vulcanii Noroioși(fig 25) reprezintă formațiuni create de gazele naturale care trec printr-un sol argilos în combinție cu apa din panza freatică. Această arie protejată este localizată în cadrul comunei Berca,comună ce a fost numita centru al geoparcului mentionat mai sus.

Fig 25.Vulcanii noroioși

http://www.aeagency.ro/CMS/Location/0000000081/53376e4f58b9b.jpg

Platoul Meledic este o rezervație natural speologică, geologică, zoologică și botanică. La intrarea în dolină este localizată peștera ”6S” ce se remarcă prin varietatea și abundența concrețiunilor de sare.

Versantul acestui platou denumit anterior Muntele de Sare și în prezent Muntele Alb este un monument al naturii de o frumusețe deosebită.

Zidul Uriașilor este format din roci masive dure și relative netede, inclusiv scoici.

”Zidurile ciclopice” ca și Zidul Uriașilor sunt alcatuite din roci dure alternate de straturi moi dispuse vertical.

Drumul Cramelor este un produs turistic prin care turiștii au posibilitatea de a degusta vinurile buzoiene la crama La Certa, Pensiunea La Butoaie, Domeniile Săhăteni.

Pe teritoriul acestui județ sunt promovate o serie de trasee turistice, unele pentru cicloturism, altele montane.

Trasee turistice montane:

Siriu- Gura Milei- Valea Milei- Cabana Și Lacul Vulturilor;

Brebu- Lacul Negru- Brebu;

Băile Siriu- Valea Neagră- Dosul Muntelui- Poarta Vânturilor- Obârșia Crasnei- Culmea Tătăruțu- Vf. Tătaru Mare- Tabla Butii- Poiana Stânei;

Gura Cernatului- Stâna Cernatu- Vf. Penteleu- Vf. Crucea Fetei- Vf. Bălescu Mare- Vf. Bălescutu- Musa;

Gura Teghii- Poiana Teghii- Vf. Podul Calului;

Cabana Și Lacul Vulturilor- Lacul Sec- Șaua Poarta Vânturilor;

Băile Siriu- Valea Bradului- Colții Balei- Vf. Bocarnea- Poarta Vânturilor- Lacul Vulturilor- Culmea Blojii- Stearpa- Valea Siriului- Gura Milei;

Gura Cernatului- Valea Milei- Rezervația Viforata- Pârâul Caseria- Șaua Căprioarei- Piciorul Caprei- Sapte Izvoare- Secuiu;

Dosu Muntelui- Vf. Bocarnea- Poarta Vânturilor- Vf. Malaia;

Gura Teghii- Valea Fulgerișului- Vf. Ivănețu- Plaiul Nucului- Lacul Mociaru- Lopătari;

Trasee pentru cicloturism:

Măgura, Hales, Izvorul, Leiculești, Sărata Monteoru, Merei, Ciobănoaia, Zorești, Vernești, Cândești,Sătuc, Unguriu, Măgura;

Cislău, drum forestier amplasat la limita județului Buzău cu județul Prahova, vf. Neaga până în localitatea Buda-Crăciuinești, vf. Seciu Scarasoara, drum forestier, localitatea Cislău;

Măgura, Izvorul, Leiculești, Sărata Monteoru, Merei, Ciobănoaia, Grăjdana, Bărbuncești, Izvoranu, Măgura;

Potențialul natural al reliefului în județul Vrancea.

Vrancea are un relief variat, sfecifitatea județului fiind dată de depresiunile intra-deluroase înalte.

Un lucru foarte remarcat este faptul că toate formele de relief pretează activități turistice.

Zona de câmpie este reprezentată de Valea Siretului si o portiune de lunca. Această zonă conservă un habitat natura cu o faună diversă.

Zona dealurilor înalte prezintă pe alocuri arii de pădure seculară cum ar fi Pădure Dălhăuți. Această zonă, oferă, deasemenea un fundal atractiv pentru zona viticolă.

Depresiunile intradeluroase cuprind zonele cu cel mai ridicat potențial turistic din județ.

Zona montană are un aspect diferit fiind caracterizată de o impădurire abundentă. Zonele de pajiști alpine și stâncărie sunt limitate pe culmile înalte. Munții se desfăsoară în etaje, cel mai atractiv punct de observație fiind pe drumul care leagă Lepșa de Soveja.

Un alt lucru remarcabil din județul Vrancea este prezența podgoriilor, fapt ce îmbie turiștii la vizitarea cramelor de la Odobești (fig 26)și Panciu.

Podgoria Panciu este un paradis al viței de vie unde se regăsesc o mulțime de soiuri precum Feteasca Neagră și albă, Galbena,Plăvaia, Băbeasca neagră.

Veritas Panciu are un sistem bine dezvoltat și atractiv de beciuri, având deasemenea un punct de degustare pentru vinurile șampanizate.

Fig 26.Crama de la Odobești

http://www.vinuridecolectie.ro/user/content/8k8c4981-44c2.jpg

Podgoria Odobești se întinde pe o suprafață de 7.000ha iar în alcătuirea acesteia intră centrele viticole Bolotești, Odobești și Jariștea.

În Odobești există o concentrare ridicată de crame istorice precum ”Beciul Domnesc”, ”Beciurile Bahamat”.

Potențialul natural al reliefului în județul Tulcea

Relieful acestui județ se caracterizează prin existența a două unități fizico-geografice distincte și anume Munții Măcinului și Delta Dunării.(fig 27).

Județul adăpostește o serie de rezervații naturale: Parcul Național Munții Măcinului, Pădurea ”Valea Fagilor”, Rezervația Naturală ”Dealul Bujorului”, Rezervația de liliac ”Valea Oilor”, Rezervația de liliac”Fântâna Mare”, Rezervația botanică ”Korum Tarla”, Rezervația Naturală ”Vârfu Secaru”, Rezervația geologic ”Agighiol”, Rezervația Naturală ”Muchiile Cernei Iaila”, Rezervația Naturală ”Beidaud”, Rezervația Naturală ”Călugăru- Iancina”, Rezervația Naturală ”Mânăstirea Cocoș”, Rezervația Naturală ”Carasan-Teke”, Rezervația Naturală ”Valea Ostrovului”.

Fig 27..Delta Dunării

http://www.seniorvoyage.eu/resources/files/products/37_Marea%20Neagra%20si%20Delta%20Dunarii.jpg

Fiecare dintre rezervațiile mentionate mai sus este unică, unele dintre ele prin fauna pe care o adăpostesc, altele prin flora specifică.

În Rezervația Biosferei Delta Dunării sunt structurate 2 tipuri de trasee, terestre și pe căi navigabile.

Trasee pe căi navigabile:

Tulcea- Gârla Șontea- Mila 23- Crișan- Tulcea;

Tulcea- Canalul Litcov- Crișan- Tulcea;

Tulcea- Canalul Stipoc- Chilia Veche- Tulcea;

Lacul Câșla- Gârla Somova- Mănpstirea Saon- Tulcea;

Murghiol- Canalul Dranov- Gura Portiței- Canalul Dunăvăț- Murghiol;

Murghiol- Canalul Dunăvăț- Canalul Cocoș- Canalul Mustaca- Canalul De Centură- Canalul Dranov- Murghiol;

Murghiol- Uzlina- Lacul Uzlina- Lacul Isac- Gârla Perivolovca- Murghiol;

Murghiol- Uzlina- Canalul Litcov- Canalul Crișan- Lacul Puiu- Lacul Erenciuc- Murghiol;

Crișan- Lacul Roșu- Sulina- Crișan;

Crișan- Mila 23- Lacul Trei Iezere- Crișan;

Crișan- Canalul Magearu- Sulina- Crișan;

Chilia Veche- Canalul Sulimanca- Lacul Matița- Canalul Rădăcinoasele- Chilia Veche;

Sulina- Canalul Cardon- Periprava- Golful Musura- Sulina;

Sulina- Canalul Busurca- Lacul Roșu- Lacul Erenciuc- Sf. Gheorghe- Canalul Cordon Litoral- Sulina;

Sf. Gheorghe- Gârla Turcească până la intrarea în Meleaua- Sf. Gheorghe;

Trasee terestre:

Letea- Lacul Nebunu- Letea;

Caraorman-Pădurea Caraorman;

Murghiol-Lacul Sărături- Murghiol;

Tudor Vladimirescu- Canalul Sireasa- Canalul Mila 35- Tulcea;

Nuntași- Cetatea Histria- Nuntași;

Sulina- Plaja Sulina;

Sfântu Gheorghe- Câșla Vădanei;

Un traseu interesant este este Babadag- Jurilovca- Gura Portiței deoarece îmbină obiective turistice ale patrimoniului cultural cu obiective ale turismului de agreement și bazat pe activități de pescuit.

Pe litoralul deltaic turismul se practică din primăvară până în toamnă, dar și iarna pentru vânătoare și pescuit la copcă. Acest potențial touristic este valorificat prin excursii de 1-2 zile pentru odihnă și recreere, agreement nautic, cură heliomarină și pescuit sportiv.

Fig 28. Arbore din pădurea Letea

http://www.mugurfrunzetti.ro/wp-content/uploads/2011/09/Padurea-Letea.jpg

Pădurea Letea este cea mai nordică pădure subtropicală din lume. Caracteristica principal este modul ciudat în care copacii au crescut și s-au dezvoltat(fig 28) fiind deasemenea singurul loc din Europa unde cresc liane.

Potențialul natural al reliefului în județul Brăila

În cadrul județului Brăila se întâlnesc elemente reprezentative pe seama cărora se fundamentează turismul. Aceste elemente sunt fluviul Dunărea cu lacurile adiacente, ariile protejate și lacurile piscicole din bazinele râurilor Călmățui și Buzău.

Aria protejată „Parcul Natural Balta Mică a Brăilei”(fig 29) joacă un rol important în turismul acestui județ. Așadar, această zonă reprezintă în plan turistic o resursă importantă în dezvoltarea turismului ecologic și ștințific.

Fig 29. Parcul natural Balta Mică a Brăilei

http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2012/02/untitled.jpg

Administrația parcului a propus o serie de trasee turistice după cum urmează:

Traseul Egreta: presupune plimbarea cu vaporașul între Broscoi Verde și Mărașul; plimbare cu barca cu rame între Cabana Egreta și Mărașu; traversarea brațului Vâlciu în Insula Mică a Brăilei; plimbare pe bărcile pe lacurile Lupoiu și Curcubeu; birdwatching din turnul de observație 5; plimbare cu bărcile pe lacul Sbenghiosu; traversarea cu barca a brațului Vâlciu din Insula Mică a Brăilei în Insula Mare a Brăilei și întoarcerea la Mărașu; Mărașu- Ostrovu Constantin- Podul Giurgeni- Vadu Oii- Broscoi Verde.

Traseul Cucova : este destinat pescuitului sportiv pe Dunăre și pe lacuri după cum urmează: transport cu vaporașul de la Broscoi Verde pe brațul Mănușoaia până la punctual de campare La Mărăcini; zi de pescuit pe brațul Mănușoaia; transport cu vaporașul pe brațul Mânușoaia și pe brațul Cremenea până la punctual de campare”Piscul Chiciului”; admirarea peisajului și a populațiilor de păsări din turnul de observație numărul 4; câteva ore de pescuit pe brațul Cremenea; tabăra de pescuit la punctual de campare Piscu Chiciului; zi de pescuit de brațul Orbu; transport cu vaporasul pe brațul Mănușoaia- Dunărea Navigabilă- cherhanaua Năvodari,plimbare cu bărcile pe lacurile Popa și Cucova; vizitarea coloniei mixte de stârci, egrete și cormorani ”Cucova”; transport cu vaporașul de la Cotu Manghelului- brațul Vâlciu- Dunărea navigabilă- trecere bac Gropeni.

Traseu Padela: este destinat amatorilor de caiac și canoe și se desfăsoară astfel: lansare la apă a ambarcațiunilor la Broscoi Verde; deplasare pe ruta brațul Mânușoaia- Gura Călmățui- Brațul Cremenea- punct de campare Chirchinețu; plimbare cu bărcile pe lacurile Gâsca și Jigara; birdwatching din turnul de observație 6; deplasare de la punct de campare Chirchinețu pe ruta brațul Cremenea- brațul Mânușoaia- Ostrovu Constantin- Casa tradițională”Nedeicu”- Bandoiu; cazare la pensiunile agroturistice din comuna Mărașu; deplasare pe ruta Băndoiu- Cabana Egreta- Băndoi; traversarea cu barca a brațului Vâlciu în Insula Mică a Brăilei; plimbare cu barca pe lacurile Lupoiu și Curcubeu; vizitarea ascunzătorii haiducului Terente de la Japșa Hoților; vizitarea cabanei Egreta; deplasare pe ruta Băndoiu- Năvodari- Cucova- Năvodari- punct de campare Piscu Caliei; deplasarea de la campare Piscu Caliei la punct de campare Patiu; vizitarea zonei de protecție integral Fundu Mare; deplasare de la punctual de campare Patiu la Baza nautică din Brăila.

Traseul Balta lui Terente:este destinat cicloturismului și se desfășoară astfel: Broscoi Verde- Ostrovu Constantin- Nicolești- grindul Bejani- lacul Jigara- drumul Jigarii- punct de camoare Chirchinețu; vizitarea insulei Cracanel și a lacurilor Gasca și Jigara; cicloturism:pescăria Chirchinețu- punctul de campare Mitricele; punctul de campare Mitricele- cherhanaua Năvodari- lacul Cucova- ascunzătoarea lui Terente de la Grindul Erimia- Piscu Popii- punct de campare Piscu Caliei; punct de campare Piscu Caliei- ascunzătoarea lui Terente de la japșa Seicuta- punct de campare Patiu; vizitarea zonei de protecție integral Fundu Mare și a ascunzătorii lui Terente de la Privalul Darnea; cicloturism:punct de campare Misaila- Piscu Fundu Mare- privalul Darnea- Gura Paioasei- Chiscani; Chiscani- vadul Stăncuței- insula Cracaneș- fostul punct piscicol Chichinețu- circuit Cracanel- punct de campare Gura Călmățui; Nicoletti- Casa Tradițională Nedeicu- grindul Muta- grindul Bran- grindul Coitineasa- stăvilarul Milea; stăvilarul Milea- Țarina Iepii- cabana Egreta- Ostrovul Constantin- Broscoi Verde.

Traseul Sitaru: este destinat observării speciilor și a populațiilor de păsări după cum urmează: Broscoi Verde- Ostrovu Constantin- colonia Vulpașu- Nicolești- lacul Jigara- Casa Tradițională ”Nedeicu”- Băndoiu; Băndoiu- lacul Sinele- lacul Lupoiu- Cabana Egreta- lacul Sbenghiosu- Bandoiu; Bandoiu- grindul Muta- grindul Bran- grindul Coitineasa- Bandoiu; Bandoiu- brațul Vâlciu- cherhanaua Năvodari- colonia Cucova- fostul braț navigabil-Gropeni; Gropeni- insula Calia- fostul brat navigabil- brațul navigabil- Chiscani; Chiscani- colonia de lăstuni de mal ”Harapu”- gura Păioasei- observatorul Darnea- lacul Misăila- piscu Fundu Mare- Chiscani; Chiscani- brațul Cravia- privalul Hogioaia- colonia Chiriloaia- Baza nautică din Brăila.

Toate traseele de mai sus se desfăsoară în câteva zile fiecare și lasă turiștilor amintiri de neuitat.

Oferta turistică a județului Brăila include croaziere de Dunăre, cu cazare și programe special pentru turiști în Insula Mică a Brăilei, Fundu Mare, Corotișca, Blasova și Zăton.

Potențialul natural al reliefului în județul Galați

Județul Galați are un relief predominant de câmpie aparținând unor subunități ale Câmpiei Române(Câmpia Covurlui, Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Tecucelului). Zona de Nord și Nord-Vest este ocupată în proporție de 30% de prelungirile Podișului Moldovenesc(Podișul Covurlui în Nord și Colinele Tutovei în Nord-Vest).

Valoarea patrimoniului natural în județul Galați se realizaează cu precădere în urmatoarele zone turistice:Pădurea Gârboavele, Faleza Dunării, Lacul Vânători,Grădina Publică, Grădina Botanică, Parcul Eminescu, Complexul de agreement Priza Dunării, Plaja Valurile Dunării, Plaja Brateș, Parcul Central Pazvante din Tecuci,Rezervația Paleontologică Tecuci.

Pe lângă aceste locații care majoritatea sunt de agreement ariile protejate din zonă sunt deasemenea obiective turistice. Dintre acestea enumerăm: Dunele de nisip de la Hanu Conachi, Lacurile fosiliere Tirighina Barboși și Rateș, Pădurea Tălășmani, Pădurea Pogănești s.a.

Patrimoniul natural este prezentat în mod diferit în cele șase județe ale regiuniii dar există și asemănări care fac posibilă gruparea unor obiective turistice și realizarea unor trasee regionale:

Marea Neagră- Mangalia- Constanța- Sulina;

Traseu de croazieră pe Dunăre între Brăila- Galați- Tulcea- Sulina;

Trasee turistice combinate pentru vizitarea podgoriilor din județele Vrancea, Buzău, Tulcea și Constanța.

3.2.Potentialul turistic al climei

Clima are o importanță considerabilă pentru turism, ea determinând ambianța necesară desfășurării turismului.

Temperatura medie anuală prezintă discrepanțe din cauza mai multor factori, în special datorită reliefului. Așadar în zona litorală media depășește 110C, în Câmpia Română are valori cuprinse între 10-110C începâd sa scadă pe măsură ce crește altitudinea în Subcarpați media fiind de minim 60C.

Media lunii iulie pornește de la 20-230C în zona de câmpie și luncă și scade până la minim 80C.

Media lunii ianuarie cuprinde în general valori negative cuprinse între 0 și -60C.

Valorile foarte mari din perioada de vară ridică o serie de problem în legătură cu apariția fenomenului de discomfort climatic. Valorile foarte mari,de peste 350C necesită măsuri de protecție a populației. Din punct de vedere turistic zilele cu temperaturi ridicate sunt benefice în zona litorală și în stațiunile unde se practică cura balneară.

Legat de anotimpul de vară, foarte important este și numărul de zile tropicale, adică zilele în care temperature diurnă atinge sau depășește 300C care de regulă acestea se produc în intervalul mai – septembrie, cu o frecvență mai mare în lunile iulie și august.

Un alt parametru climatic de mare importanță sunt precipitațiile. Cantitatea precipitațiilor este influențată de altitudine și de influentele continentale din est. Astfel, cantitatea minimă este înregistrată în zona litorală, sub 400mm/an și ajunge la 700-800/mm an în zonele subcarpatice și peste 1000mm/an în zona montană.

Aceste condiții climatice favorizează practicarea activităților turistice de primăvară și până toamna târziu dar și iarna pentru pescuit la copcă și vânătoare.

În ceea ce privește vântul acesta nu reprezintă un impediment din punct de vedere turistic. Există însă riscuri climatice legate de vânt ce se pot înregistra pentru perioade scurte de timp în perioadele de intensificare și anume Crivățul în perioada viscolului, Munteanu și Băltărețu în estul Câmpiei Române și Dobrogei.

3.3.Potentialul turistic al apelor

Fluviul Dunărea dispune de un potențial de mare valoare turistică constituit din fondul piscicol al apelor, ostroavele și insulele formate de brațele desprinse din Dunăre, fondul forestier asociat, acvifauna și fauna terestră și potențialul navigabil al fluviului în scop turistic.

La extremitatea sudică a județului apele fluviului se ramifică inițial în două brațe, Dunărea Veche și Cremenea care închid între ele Insula Mare a Brăilei, apoi Brațul Vâlciu desprins din Dunărea Veche, delimitează împreună cu Brațul Cremenea Balta Mică a Brăilei declarat teritoriu cu regim protectiv.

Valorificarea prin turism a resurselor fluviului deschide largi perspective dezvoltării turistice a județului Brăila. Drept urmare lansarea proiectului guvernamental ”Croaziere pe Dunăre” ar contribui la introducerea în circuitul touristic European al județului și conectarea orașului Brăila la marile orașe dunărene ale Europei.

Litoralul românesc al Mării Negre este singura porțiune de coastă maritimă existent în țară se întinde între granița cu Bulgaria la sud și Brațul Chilia la nord. Acesta se împarte în două părți, și anume partea de sud(între Capul Midia și Vama Veche) cu țărm ridicat predominant cu faleze și golfuri și partea de nord(între Musura șiCapul Midia) cu relief de deltă, cordoane litorale și lagune.

Plajele se întind pe o suprafață de peste 82km având diferite lățimi în fiecare stațiune și anume 100m la Techirghiol, 120m la Mangalia și între 50-200m în celelalte stațiuni.

Litoralul românesc cuprinde 13 stațiuni(fig 30) cu unități de cazare turistică, tratament și agreement și atrage un număr remarcabil de turiști.

Fig 30. Stațiunile litoralului românesc

http://radiovacanta.ro/wp-content/uploads/sites/4/2016/09/LitoralRomania1.jpg

Conform analizei realizate de Institutul Național de Statistică în anul 2011 principalele lacuri naturale din țară sun localizate într-un procent de aproximativ 94% în Regiunea de Sud-Est. Acest lucru evidențiază potențialul touristic ridicat al regiunii.

Lacurile și izvoarele terapeutice sunt concentrate în 3 dintre județe și anume Buzău, Constanța, Brăila. În cadrul acestora sunt concentrate 6 stațiuni balneoclimaterice amenajate cu baze de tratament și servicii de agreement.

Pricipalele stațiuni specializate în tratament sunt: Techirghiol, Mangalia, Costinești,Eforie Nord, Balta Albă, Sărata Monteoru, Lacu Sărat(Brăila).

Stațiunea balneoclimaterică Techirghiol este localizată în județul Constanța pe malul lacului(fig 31) cu același nume. Principalii factori terapeutici sunt nămolul sapropelic și apa sărată. Locația dispune de 5 baze de tratament precum băi calde cu nămol, împachetări cu nămol, hidroterapie, bazine cu apă sărată.

Fig 31. Lacul Techirghiol

http://static2.evz.ro/image-original-605-388/2010-07/Picture_047_01.jpg

Stațiunea Mangalia este localizată în același județ și este singura care deține izvoare minerale mezotermale, sulfuroase și radioactive folosite încă din antichitate.

Stațiunea Costinești este balneoclimaterică estivală amenajată pentru helioterapie și thalasoterapie.

Stațiunea Eforie Nord are două baze de tratament pe bază de apă sărată și nămol therapeutic ce sunt indicate pentru afecțiuni ginecologice și reumatice.

Stațiunea balneoclimaterică Balta Albă(fig32) este localizată la 30 m altitudine în județul Buzău. Factorii naturali sunt nămolul sapropelic, apa mineral din lac și bioclimatul de stepă. Din nămolul acestui lac se produce extractul numit Pelt-Amar utilizat în produse medicale și cosmetice.

Fig 32. Stațiunea Balta Albă

http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/08/12/5208014cc7b855ff56c9f0ce/646×404.jpg

Stațiunea balneoclimaterică Sărata Meteoru este localizată în județul Buzău și deține mulți factori terapeutici naturali precum izvoare cu ape minerale bromurate, iodurate, sărate, sulfuroase, calcice, magneziene și nămolul mineral depus din izvoarele sulfuroase.

Baza de tratament oferă facilități pentru hidroterapie, magnetoterapie, electroterapie, aerohelioterapie,masaj, activități sportive, gimnastică medicală.

Lacu Sărat-Brăila(fig 33) este situat pe teritoriul administrativ al orașului Brăila la 7 km distanță. Nămolul de pe fundul lacului este unul terapeutic datorită gradului ridicat de mineralizare. Factorii naturali de cură sunt nămolul, apa minerală sulfatată, magneziană concentrată, clorurosodică și bioclimatul excitant de stepă.

Fig 33. Stațiunea Lacu Sărat

http://www.infobraila.ro/wp-content/uploads/2010/11/Lacu-sarat.jpg

Calitățile terapeutice deosebite ale apei și nămolului recomandă utilizarea acestora în tratamentul balnear pentru tratarea unor afecțiuni variate: neurologice,reumatismale, posttraumatice, ginecologice, periferice, endocrine, dermatologice.

Județul Vrancea prezintă o serie de izvoare cu potențial balnear semnificativ (Jitia, Lepșa, Vizantea, Vintileasca) însă la momentul actual sunt nevalorificate unele chiar neînregistrate.

În cadrul regiunii se regăsesc o serie de lacuri naturale. Cele mai importante sunt enumerate în tabelul de mai jos.(fig 34)

Fig 34. Lacurile naturale Sursa: PDR Sud-Est 2014-2020.

Lacul Balta Albă se află la limita între județele Buzău și Brăila. Apa lacului este clorurată,sulfatată, sodică, slab magneziană cu o mineralizație ce diferă în funcție de adăncime.

Lacul Lutu Alb este situat pe teritoriul comunei Movila Miresii(județul Brăila) și este populat cu specii piscicole de genul caras, știucă, crap, șalău s.a.

Lacurile Blaosva și Zăton s-au format pe un meandru vechi și părăsit al Dunării. Lacurile au în prezent un important rol piscicol și faunistic.

Lacul Câineni are o suprafață de 96ha caracteristicile hidronimice suferind modificări determinate de regimul pluviometric. Nămolul din acest lac se exploatează pentru tratament balneologic caracteristcile sale apropiindu-l de nămolul Lacului Techighiol.

Lacul Movila Miresii este situat pe teritoriul comunei omonime . Tipul hidronimic este cel clorurat, sulfatat, sodic, concentrate, magnezian. Factorul terapeutic cel mai utilizat este nămolul mineral.

3.4.Potentialul turistic biogeografic

Această regiune se situează pe primul loc în ceea ce privește biodiversitatea fiind zona cu cele mai multe arii protejate din totalul României și anume 43,8% din totalul suprafețelor protejate din țară. Astfel, în cadrul acestei zone se află 144 de arii naturale ce se întind pe 680.463ha, 3 parcuri naturale, un parc național și 108 situri ce fac parte din rețeaua Natura 2000.(fig 35)

Fig 35. Suprafața ariilor protejate în fiecare județ .

Sursa: Raport privind starea mediului 2011-Regiunea Sud-Est

Una dintre ariile protejate este Rezervația Biosferei din Delta Dunării ce se întinde pe suprafața județelor Tulcea și Constanța în zona de nord-est a regiunii. Aceasta are o suprafață de 580.000ha și are un triplu statut internațional:Sit Ramsar, Rezervația Biosferei Delta Dunării și Sit al Patrimoniului Mondial Natural și Cultural.

Parcul Național Munții Măcinului este localizat în județul Tulcea, mai exact în nord-vestul Dobrogeiși se întinde pe o suprafață de 11.321ha din care 3.651ha reprezintă zonele strict protejate.

Parcul este împărțit în două zone și anume Munții Măcinului și Culmea Pricopanului. Munții Măcinului au rezultat în urma orogenezei hercinice fiind cei mai vechi munți din țară. Datorită climatului mai special aici se întâlnesc peste 50% din speciile de faună și floră ale României. Munții Măcinului reprezintă zona cea mai înaltă a Podișului Dobrogei înălțimea maximă fiind atinsă în Vf. Țuțuiatu- 467m.

Pădurea ”Valea Fagilor” reprezintă o insulă relictară de fagi exemplarele atingând dimensiuni de 1m grosime și 38m înălțime.

Rezervația Naturală ”Dealul Bujorului”. Obiectivul principal este prezența populației de bujor denumită ”Paenoia peregrina”(fig 36) alături pădurea submediteraneană cu speciile sale caracteristice.

Fig 36. Bujorul românesc- ”Paenoia peregrina”

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/26/Paeonia_peregrina_'Fire_King'_Botanic_Garden_Munich_Nymphenburg.JPG

Rezervația de liliac ”Valea Oilor” împreună cu Rezervația de liliac”Fântâna Mare”sunt localizate pe teritoriul comunei Ciucurova. Pâlcurile de liliac au o structură compactă și abundentă.

Rezervația botanică ”Korum Tarla” a fost construită pentru protejarea speciei mărgelușa plantă de origine pontoanatoliană.

Rezervația Naturală ”Vârfu Secaru” a fost construită pentru protejarea a 9 taxoni ce figurează pe Lista Roșie a plantelor superioare din România.

Rezervația geologic ”Agighiol” este o arie protejată geologic și paleontologic. Obiectivul protecției îl constitue fauna fosilă din Triasicul mijlociu: Brachiopoda, Cephalopoda, Bivalva.

Rezervația Naturală ”Muchiile Cernei Iaila” protejează două tipuri de habitate respective două tipuri de păduri, submediteraneeană și de silvostepă. Rezervația adăpostește o serie de păsări precum șorecarul mare, șoimul călător, acvila țipătoare mică, pietrarul răsăritean.

Rezervația Naturală ”Beidaud” protejează speciile de orhidee Platanthera chlorantha și Orchis morio.

Rezervația Naturală ”Călugăru- Iancina” reunește 9 cenotaxoni ceea ce reprezintă cel mai mare număr de asociații de pajiști stepice și stâcării în comparație cu cele din restul Dobrogei.

Rezervația Naturală ”Mânăstirea Cocoș” reprezintă una din puținele arii protejate din țară în care a fost identificată o asociație de sâbovină extrem de rară.

Rezervația Naturală ”Carasan-Teke” prezintă o valoare remarcabilă vegetația fiind reprezentativă pentru toate etajele și zonele de vegetație ale Dobrogei. Nici fauna nu este mai prejos dintre care amintim dumbrăveanca,viesparul, ciocârlia de pădure s.a.

Rezervația Naturală ”Valea Ostrovului” adăpostește importante habitate din care cea mai mare parte sunt endemic pentru această regiune și anume pădurile de stejar pufos și șleaurile dobrogene cu cărpiniță.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în județul Brăila între Insula Mare a Brăilei și Câmpia Brăilei și se întinde pe o suprafată de 17.529ha.

Zona declarată sit RAMSAR în anul 2001 conservă pe o suprafață de peste 245 km2 complexe de ecosisteme acvatice terestre și mixte în regim liber de inundație. Pe teritoriul parcului au fost identificate 19 tipuri de habitate (păduri de sălcii, lacuri eutrofe naturale, zăvoaie cu plopi și sălcii, mlaștini, tufărișuri, pajiști umede de luncă, pajiști stepice) din care 9 sunt pe Lista Directivei Habitate Faună și Floră.

Rezervația naturală Pădurea Camenița ce se întinde pe o suprafață de 1,30ha este localizată pe teritoriul comunei Șuțești este importantă prin valoarea florei și a faunei adăpostite.

Pădurea Viișoara situată pe teritoriul orașului Insurăței adăpostește diferite specii forestiere(stejarul, arțarul tătăresc, stejarul brumăriu, frasinul s.a.) și faunistice(fazani, căprioare,mistreți, iepuri s.a.) .

Județul Galați adăpostește o serie de arii naturale protejate dintre care enumerăm: Grădina Botanică, Grădina Publică, Faleza Dunării, Parc CFR, Parc Mihai Eminescu, Parc Turn TV, Dunele de nisip de la Hanu Conachi, Pădurea Gârboavele, Pădurea Breana-Roșcani, Lacurile fosiliere Tirighina Braboși și Rateș, Pădurea Fundeanu, Pădurea Tălășmani, Pădurea Buciumeni, Ostrovul Prut, Balta Potcoava, Balta Tălăbasca, Locul fosilier Berești, Lunca Joasă a Prutului, Balta Pochina, Balta Vlășcuta, Pădurea Pogănești, Pădurea Balta-Munteni, Pădurea Merișor- Cotul Zătuanului, Pădurea Mogoș-Mâțele, Pădurea Pogănești, Pădurea Torcești, Râul Prut.

Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior este situat în partea de est a județului Galați și se întinde pe o suprafață de 8.247ha. Acesta cuprinde 4 rezervații naturaleși zone de protejare special fiind constituit pentru conservarea biodiversității din lunca râului Prut.

Grădina Botanică din Galați(fig 37) este o parte component a Complexului Muzeal de Științe ale Naturii și dispune de colecții de plante din zonele tropicale și subtropicale(cactuși, palmieri, begonia,mușcate s.a.). Este structurată pe șase sectoare: Ornamental, Plante utile, Serele, Rosarium, Flora și Vegetația României, Flora globului.

Fig 37.Grădina Botanică Galați

http://www.roturism-info.ro/foto/atractii_turistice/agrement_poze/parcuri_si_gradini_poze/gradini_botanice_poze/Gradina_Botanica_Galati/roturism_galerie_gradina-botnica-galati_foto5.jpg

Parcul Natural Putna-Vrancea este situat în întregime pe teritoriul județului Vrancea și se întinde pe o suprafață de 38.204ha. Acest parc se caracterizează prin prezențaunor habitate forestiere compacte,ideale pentru carnivorele mari fiind al doilea areal din țară ca densitate a acestora adăpostind în principal lupi și urși.

O altă remarcantă rezervație naturală este cea a Vucanilor noroiosi din județul Buzău care se întinde pe 30 ha aceasta fiind o rezervație mixtă,geologic și botanică.

Rezervația natural ”Chihlimbarul de Buzău” reprezintă o arie natural de interes geologic și paleontologic aflată pe teritoriul comunei Colți.

Rocile de chihlimbar înfășisează peste 160 de culori, unele dintre acestea având un bogat conținut de resturi fosile precum miriapode,crustacee s.a.

În cadrul localității este amenajat un mic Muzeu al Chihlimbarului și o expozitie cu vânzare. Drumul de acces pană la muzeu necesită lucrări de modernizare și reabilitare.

În cadrul județului Vrancea se remarcă prezența masivă a zonelor protejate. Aceste arii protejate au o activitate turistică deosebită datorită fenemonelor rare ce au loc aici precum păduri de tisa(Pădurea Cenaru), turbării active(Lacul Negru), ”Focul Viu” de la Ardeiașu de Jos s.a. Pe lângă flora naturală specific aceste arii se caracterizează și printr-o faună bogată.

Biodiversitatea ridicată poate oferi pasionaților de vânătoare un fond cinegetic bogat. Acest tip de resursă atrage turiști cu venituri ridicate.

Un factor care duce la creșterea activității turistice în acestă zonă este gradul de poluare foarte scăzut, aproape inexistent. Bazinele hidrografice superioare sunt in general foarte puțin poluate fiind caracterizate de o fauna piscicolă diversă și abundentă.

Rezervația Ornitologică Histria-Sinoe situată în județul Constața face parte din complexul lacustru Razim-Sinoe și este construită din lacurile Istria, Sinoe, Tașaul și Nuntași.

Rezervația naturală ”Cheile Dobrogei ” situată pe cursul inferior al râului Casimcea împreună cu rezervația Ornitologică Histria-Sinoe fac din această zonă o comoară inestimabilă din punct de vedere istoric, geologic și botanic(572 specii identificate).

Rezervația naturală ”Pădurea Hagieni” este un loc în care se concentrează originala vegetație a sălbaticelor stepe dobrogene de odinioară.

IV. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC AL REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST

4.1.Obiective turistice istorice

În județele Constanța și Tulcea se regăsesc o serie de vestigii istorice dintre care enumerăm:

Central Muzeal Ecoturistic Delta Dunării prezintă elemente specifice cadrului natural și social prin expoziții permanente ce cuprind reconstituiri ale unor habitate natural tipice.

Casa scriitorului roman Jean Bart din Sulina care la școala primară l-a avut ca învățător pe Ion Creangă.

Cetatea Aegyssus ce a fost construită în secolul IV î.Hr.

Cetatea Orgame/Argamum este situată la câtiva km. de localitatea Jurilovca este prima așezare de pe teritoriul țării noastre menționată într-un izvor antic.

Cetatea Arrubium este așezată pe locul unei asezări preromane lucru atestat de originea numelui cetății.

Cetatea Dinogeția reprezintă o fortificație romană ce a fost ridicată în zona unei asezări geto-dacice de la care a preluat și numele.

Cetatea Halmyris a fost scoasă la iveală în urma cercetărilor arheologice.

Cetatea Noviodunum a fost ridicată de romani la începutul secolului I pe o veche asezare getică.

Cetatea Troesmis a fost ridicată de romani pe locul unei cetăți getice.

Cetatea Histria a fost construită de către coloniști pe la mijlocul secolului al VII-lea î. Hr. De pe turnul mare al cetății încă se pot observa unele cartiere cum ar fi carterul bogaților din partea de est și sectorul sacru al marilor temple grecești din secolele V-III î.Hr.

Cetatea Tomis(fig 38) păstrează valoroase vestigii din anticul oraș portuar.

Fig 38.Ruinele cetății Tomis

http://www.newpartsblog.ro/files/image/istorie/tomis.jpg

Edificiul roman cu Mozaic este un monument unic in Europa de Est mozaicul având o mărime de 2000mp.

Acvariul Constanța este amplasat pe faleza Cazinoului fiind primul acvariu public din România. Spațiul expozițional prezintă exponate de faună și floră acvatică specific Deltei Dunării și Mării Negre.

Delfinariul Constanța este primul de acest gen din țară. În piscină și în bazin se organizează demonstrații cu lei de mare și delfini.

Monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi a fost ridicat pentru a comemora victoriile împăratului Traian împotriva geților.

Traseul touristic Medgidia-Capidava- Topalu- Hârșova propune vizitarea Muzeului de Artă Lucian Grigorescu, fortificația romană de la Capidava, Muzeul de Artă ”Dinu și Sevasta Vintilă” , Topalu și Carsium.

Deasemenea, ca și în Dobrogea, în județele Buzău și Vrancea se regăsesc o serie de vestigii istorice din care enumerăm:

Complexul de asezări rupestre format din vestigii rupestre medieval. Amenajările au servit atât ca spații de locuit cât și ca locuri de cult.

Localitatea Pietroasele reprezintă locația unde a fost descoperit tezaurul numit Cloșca cu puii de aur alcătuit din 22 de piese. În prezent, din cele 22 de piese au rămas doar 10 care sunt expuse la Muzeul Național de Istorie.

Alte vestigii: Cimitirul ostașilor germane, Moara de apă(Comuna Trifești), Casa memorial ”Moș Ion Roată”, Mausoleul(fig 39)și Muzeul Soveja, Muzeul memorial ”Alexandru Vlahuță”.

Fig 39.Mausoleul Soveja

http://haipelanoi.ro/pictures/58/ceremoniile-militare-organizate-cu-prilejul-implinirii-a-94-de-ani-de-la-batalia-de-la-marasesti-mausoleul-de-la-soveja-1.jpg

În cadrul județelor Galați și Brăila se regăsesc o serie de vestigii istorice dintre care enumerăm:

Teatrul Maria Filotti dispune de o sală de spectacole în stil Italian cu 370 de locuri, sală de studio și sală de conferințe. această clădire a fost inaugurată în anul 1986 sub numele de Teatrul Rally.

Muzeul Județean Brăila adăpostește colecții de istorie, etnografie și artă populară, arheologie, artă plasticăși decorativă, științe ale naturii, memoriale.

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Galați conține planetariul și acvariul. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Negre și pești exotici.

Alte vestigii: Palatul Agriculturii, Moara Violatos, Silozurile Anghel Saligny, Gara fluvială, Casa memorială Panait Istrati, Conacul Orezeanu, Muzeul de Istorie Galați, Muzeul de Artă Vizuală din Galați,Teatrul dramatic ”Fani Tardini” din Galați, Teatrul Muzical ”Nae Leonard”.

În muzeul construit de Vasile Pârvan sunt expuse obiecte grecești de sticlă, de os, de metal sau fildeș și vase ceramice pictate.

4.2.Obiective turistice culturale

Patrimonial cultural cuprinde diferite monumente,muzee și edificii culturale.

În anul 2011 existau 1.505 biblioteci unde s-au înregistrat aproximativ 590.000 de cititori active.

În ceea ce privește reprezentațiile susținute în cele 16 instituții și companii de spectacole sau concerte s-au înregistrat aproximativ 468.000 spectatori. La cele 75 muzee și colecții publice din regiune au adunat pe 800.000 de vizitatori,aproximativ 9% din totalul național.

În cadrul Regiunii de Sud-Est se organizează anual o serie de evenimente. Dintre acestea cele mai importante sunt:

Județul Brăila:

Festivalul Național de Muzică Folk”Omul cu o chitară”

Concursul Internațional de Canto Hariclea Darclee

Concursul de pantomimă și teatru mimat

Festivalul de Folk Chira Chiralina

Concurs Internațional de Muzică Populară

Festivalul Internațional de Muzică Ușoară ”George Grigoriu”

Județul Constanța:

Festivalul Internațional de dans Crazy Salsa Fest din Stațiunea Neptun

Festivalul Callatis de la Mangalia

Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia

Festivalul Național de Teatru pentru elevi ”Mangalia-Art”

Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc de la Mamaia

Festivalul-concurs de interpretare a cântului, dansului și portului popular ”Dan Moisescu” de la Topalu

Județul Vrancea:

Festivalul Folcloric ”Focul Viu”, Andreiașu

Concertele Orchestrei de Cameră Unirea de la Focșani

Festivalul Internațional al Viei și Vinului- ”Bachus”-Focșani

Conferințele publice ”Athenaeum” la Focșani

Festivalul- concurs Interjudețean al Ansamblurilor Folclorice”Pe plaiul Tojanului”

Concert Tradițional de Florii la Focșani

Concert cu formația corală tradițională-”Pastorala”

Galele Teatrale Focșănene

Județul Galați:

Concertele”La Elice”

Sărbătoarea Salcâmului

Festivalul Național de Comedie

Sărbătoarea Teiului

”Zilele Muzicale Gălățene”

Sărbătoarea Bujorului

Județul Buzău:

Festivități ocazionate de Drăgaică

Festivitatea ”Pe plaiuri bisocene”

Târg la Plaiul Nucului

Festivitatea Floarea de salcâm

Județul Tulcea:

Festivalul”Serbările Deltei”

Festivalul de teatru”TRAGOS”

”Sărbătoarea Teilor”

Competiția nautică pescărească”Ivan Patzaichin”

Concursul Internațional de Interpretare instrumental a muzicii clasice ”George Georgescu”

”Zilele Tulcei”și Festivalul Internațional al Dunării

Festivalul Internațional de Film Independent”ANONIMUL”

Festivalul Internaționalde Folclor ”Peștișorul de aur”

4.3.Obiective turistice religioase

Obiectivele cu character religios cuprind un număr însemnat de mănăstiri localizate în toate din cele 6 județe.

O parte din mănăstirile din această regiune sunt foarte valoroase din punct de vedere istoric sau artistic reprezentând un punct de atracție pentru pelerine și turiști oferind în unele cazuri și facilități de cazare.

Principalele mănăstiri din regiunea de Sud-Est:

În apropierea localității Ion Corvin este localizată peștera Sf. Andrei(fig 40). Acest loc este considerat ”Mecca ortodoxiei românești” de aceea an de an sosesc mii de pelerine pentru a cinsti locul cum se cuvine.

Fig 40.Peștera Sf. Andrei

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/8/87/Intrarea_in_Pestera_Sf.Andrei-1.JPG

Mănăstirea Dervent se află pe drumul spre Ostrov în jururl unei pietre tămăduitoare care crește de la an la an. Cu ocazia sărbătorii Izvorului Tămăduirii mii de credincioși vin aici să ia apă de la izvorul ce curge doar în acea zi.

Principalele Biserici din Regiunea Sud-Est sunt:

Biserica Sf. Nicolae din Sulina ce a fost construită între anii 1863-1868.

Biserica Greacă din Brăila are un interior caracterizat printr-o combinație de stiluri și anume neogrecesc, bizantin, gotic.

Biserica ”Sfinții Mihail și Gavril” din Brăila fostă moschee ce a fost transformată în 1831 în biserică ortodoxă.

Biserica Episcopiei Buzău a fost construită în 1507 în timpul domniei lui Radu cel Mare.

”Biserica dintr-o piatră” din satul Vârf este foarte deosebită. Pictura este realizată în manieră bizantină, catapeteasma este sculptată în piatră de Naeni iar strana este dantelată în piatră.

Biserica Mănăstirea Râmnicu Sărat a fost ridicată în timpul lui Constantin Brâncoveanu.

Basilica Niculițel este cea mai veche construcție de acest gen din România și unica din Europa datorită arhitecturii sale.

În județele Tulcea și Constanța se remarcă pe langă edificiile religioase ortodoxe cele musulmane precum Moscheea lui Ali Gaza Pașa(fig 41) din Babadag cel mai vechi monument de arhitectură musulmană din România.

Fig 41. Moscheea lui Ali Gaza Pașa

https://www.youtube.com/watch?v=tMFFyevqZ2Y