Infrastructura Sistemului Financiar – Stabilitatea Sistemelor de Plati Si a Sistemelor de Decontare

CAPITOLUL III

INFRASTRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR – STABILITATEA SISTEMELOR DE PLĂȚI ȘI A SISTEMELOR DE DECONTARE

3.1. STABILITATEA SISTEMULUI DE PLĂȚI ȘI DE DECONTARE ReGIS

Sistemul de plăți ReGIS a fost stabil în perioada ianuarie 2012 – iunie 2014. Această stabilitate a fost datorată de scăderea tranzacțiilor la mijlocul anului 2012 și de creșterea numărului de ordine de transfer procesate și de rata de decontare în perioada iulie 2013 – iunie 2014. Lichiditatea disponibilă agregată a participanților a fost precedată de ușoare tensiuni pe parcursul anului 2012, situație care a fost îndreptată în primul semestru din anul 2013.

Rata medie lunară de disponibilitate a serviciilor oferite de sistemul ReGIS în perioada ianuarie 2012 – iunie 2014 a fost de 99,99 la sută.

În perioada iulie 2013 – iunie 2014, în comparație cu perioada ianuarie 2012 – iunie 2013, sistemul ReGIS a înregistrat o creștere de 4,56 la sută mai multe ordine de transfer ( peste 3 390 000 ordine de transfer).

În perioada iulie 2013 – iunie 2014, creșterea invariabilă, dar moderată, a mediei zilnice de ordine de transfer decontate în sistemul ReGIS persistă să se poziționeze sub 15 000. Prezența unui volum maxim (în luna decembrie 2013) de mai mult de 27 900 plăți decontate pe durata unei singure zile și periodicitatea vârfurilor plăților decontate în lunile decembrie 2012 (25 000 ordine de transfer decontate) și decembrie 2013 nu constituie un interes, în situația în care potențialul de procesare testat din sistemul ReGIS îngăduie procesarea a 10 000 tranzacții în cca opt minute (Grafic 3.1.).

Grafic 3.1. Numărul maxim lunar al ordinelor de transfer decontate în sistemul ReGIS în perioada ianuarie 2011 – iunie 2014

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 si 2014, BNR

Prima parte a anului 2012 este caracterizată de creșterea valorii tranzacțiilor datorită intensificării operațiunilor de piață monetară de tip repo ale BNR și a unui volum însemnat de lichiditate pe parcursul zilei accesată de instituțiile de credit de la BNR. Referitor la valoarea ordinelor de transfer decontate în sistemul ReGIS observăm o reducere a acestora în anul 2013 și în primul semestru din 2014, cauzată de diminuarea operațiilor repo derulate de BNR (Grafic 3.2.).

Grafic 3.2. Valoarea ordinelor de transfer decontate în sistemul ReGIS în perioada ianuarie 2011 – iunie 2014

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 si 2014, BNR

Din graficul 3.3. observăm că stabilizarea gradului de utilizare a lichidității din sistemul ReGIS a început cu anul 2012, după ce a fluctuat puternic în primul semestru din 2011. Anul 2013, spre deosebire de anul 2012, se remarcă prin reducerea tranzacțiilor repo ale BNR, care a condus la îmbunătățirea condițiilor de lichiditate din sistemul bancar, această reducere fiind detectată și de indicatorul de utilizare a lichidității în sistemul ReGIS. Chiar dacă în luna decembrie 2013 presiunea pe resursele financiare ale sistemului bancar a fost una scăzută, s-a remarcat o valoarea ridicată a tranzacțiilor, indicând un excedent de lichiditate al sistemului bancar raportat la necesarul din sistemul ReGIS (Graficul 6.3.).

Grafic 3.3. Gradul de utilizare a lichidității disponibile în sistemul ReGIS în perioada ianuarie 2011 – iunie 2014

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 si 2014, BNR

În ceea ce privește numărul total maxim al cozilor de așteptare din sistemul ReGIS, acesta indică o creștere a presiunii pe resursele de lichiditate ale participanților în decursul anului 2012, în special în semestrul al doilea. Deși gradul de utilizare a lichidității nu s-a majorat în perioada precizată, valoarea evaluată a cozilor de așteptare subliniază o asimetrie mai evidentă a resurselor de lichiditate în interiorul sistemului. Asimetria mai evidentă a resurselor de lichiditate din interiorul sistemului bancar, concretizată pe bază de simulări, pentru anul 2012 și începutul anului 2013, s-a diminuat semnificativ începând cu trimestrul II 2013, în strânsă legătură cu evoluția indicatorului de utilizare a lichidității (Grafic 3.4). Distribuirea lichidității într-o mai mare măsură către participanții cu pierdere temporară de resurse este benefică pentru stabilitatea financiară a sistemului ReGIS. O asimetrie ridicată în distribuirea resurselor în sistemul bancar poate crea tensiuni, chiar și atunci când lichiditatea disponibilă a sistemului, în mare parte, este satisfăcătoare sau chiar excedentară. Tensiunile s-au diminuat aproape în totalitate în primul semestru din 2013, când participanții cu pierderi de resurse și-au echilibrat pozițiile de lichiditate.

Graficul 3.4. Valoarea totală maximă a cozilor de așteptare în sistemul ReGIS în perioada ianuarie 2011 – iunie 2014

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 si 2014, BNR

Analizând pe baza graficului 3.5., relația dintre operațiunile de piață monetară ale BNR și riscul de lichiditate din sistemul ReGIS , se poate observa o legătură directă cuantificată prin resursele financiare disponibile la nivelul întregului sistem bancar și alocarea lichidității în interiorul sistemul. Acest fapt sugerează relevanța ridicată a indicatorului privind cozile de așteptare pentru riscul de lichiditate din serviciul bancar. Indicatorul măsoară nivelul de asimetrie a distribuției lichidității în sistemul bancar și găsește eventuale lipsuri de resurse care nu sunt detectate de indicatorii agregați la nivel de sistem privind lichiditatea.

Graficul 3.5. Relația dintre operațiunile repo ale BNR și valoarea totală maximă a cozilor de așteptare în sistemul ReGIS ( ianuarie 2011 – iunie 2014)

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 si 2014, BNR

3.2. STABILITATEA SISTEMULUI DE PLĂȚI DE MICĂ VALOARE SENT

În perioada iulie 2012 – iunie 2014, sistemul SENT a funcționat normal, fără evenimente majore respectând, în general, limitele stabilite în faza de proiectare.

Deși au existat incidente tehnice, rata medie lunară de disponibilitate a serviciilor de compensare a obligațiilor de plată denominate în lei, furnizate în perioada iulie 2013 – iunie 2014, s-a ameliorat treptat în comparație cu perioada iulie 2012 – iunie 2013, ajungând la un nivel de 99,98 la sută. Datorită acestor incidente în intervalul iulie 2012 – iunie 2013, a avut loc micșorarea ratei minime lunare de disponibilitate a sistemului fără a scădea sub nivelul stabilit în regulile de sistem, in condițiile în care rata medie lunară de disponibilitate a depășit valoarea de 99,94 la sută. Impactul acestor evenimente de natură operațională asupra participanților la sistem cât și asupra clienților lor (populația și companiile), nu a avut o importanță prea mare, fiind și cu caracter izolat și de scurtă durată (Grafic 3.6.).

Grafic 3.6. Rata de disponibilitate a sistemului SENT

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 si 2014, BNR

STFD Transfond S.A. a pus la dispoziția utilizatorilor sistemului SENT servicii de compensare a obligațiilor de plată denominate în euro în perioada decembrie 2013 – iulie 2014, rata medie lunară de disponibilitate fiind nesemnificativ inferioară celei aferente serviciilor de compensare a obligațiilor de plată denominate în lei, dar net superioară limitei minime de disponibilitate precizate prin regulile de sistem (Grafic 3.7.).

Grafic 3.7. Rata de compensare a sistemului SENT

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2014, BNR pag. 130

În continuare voi analiza evoluția ratei de compensare în perioada iulie 2012 – iunie 2014 pe baza datelor prelucrate din rapoartele asupra stabilității financiare de pe site-ul BNR. Din graficul 3.8., se poate observa că în perioada iulie 2013 – iunie 2014, performanța activității sistemului SENT s-a îmbunătățit comparativ cu perioada iulie 2012 – iunie 2013 datorită ratei de decontare, aceasta atingând un nivel mediu zilnic de 98,74 la sută, iar rata de compensare a obligațiilor de plată denominate în lei a oscilat în limitele perioadei de bază.

În intervalul iulie 2012 – iunie 2013, sistemul SENT a compensat, zi de zi tranzacții de plată obținute din ordinele de transfer inițiate de cei 42 de participanți cu o rată medie de compensare de aproximativ 20 la sută. Sistemul SENT a funcționat performant, rata de compensare îndreptându-se uneori de nivelul de 10 la sută, socotit ca o premisă pentru ivirea riscului de domino, în situația în care un participant nu își respectă obligațiile de plată în legătură cu sistemul.

Grafic 3.8. Rata de compensare a sistemului SENT

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 si 2014, BNR

Din anul 2010, rata de concentrare a sistemului, obținută atât din perspectiva valorii ordinelor de transfer compensate cât și a volumului, se păstrează constantă în intervalul cuprins între 57 la sută și 58 la sută (mult sub limita de 80 la sută care poate sa ducă la producerea riscului de domino). Pe primele trei poziții din cele cinci avute în observație în calcularea acestui indicator, se păstrează aceiași trei participanți cu cote de piață individuale comparabile (Grafic 3.9. si 3.10.).

În ultimii 5 ani, rata de concentrare aferentă sistemului SENT are un puternic caracter uniform. Rata fluctuează într-un interval foarte îngust cuprins între 57 la sută și 59 la sută, atât din cauza volumului cât și a valorii ordinelor de transfer compensate, aceiași participanți cu cote de piață individuale comparabile, care ajută la fixarea ratei de concentrare a sistemului, își modifică pozițiile în top (Grafic 3.9. și 3.10.).

Grafic 3.9. Cota de piață a participanților (volumul ordinelor de transfer compensate)

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 si 2014, BNR

Grafic 3.10. Cota de piață a participanților ( valoare ordinelor de transfer compensate)

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 si 2014, BNR

Administratorul sistemului SENT a vizat extinderea activității sistemului prin prelucrarea regulilor sistemului, pe de o parte prin mărirea gamei de participanți care îndeplinesc condițiile pentru participarea la sistem, iar pe de altă parte prin implementarea opțiunii de participare indirectă la sistem.

Cele două modificări au fost însoțite de modificări adecvate de administrare a riscurilor aferente sistemului, prin cererea unei opinii legale în ceea ce privește capacitatea participantului, în cazul în care acesta provine dintr-un stat din afara Spațiului Economic European, de a-și îndeplini obligațiile rezultate din calitatea de participant la sistem și, respectiv, prin adaptarea corespunzătoare a planului de garantare unilaterală și a exemplului de decontare.

3.3. FUNCȚIONAREA SISTEMULUI SAFIR

Din punct de vedere al importanței pentru sectorul financiar și pentru economie, în general, sistemul SaFIR se deosebește față de celelalte sisteme de decontare care operează la nivel național ca și consecință a: (i) rolului pe care sistemul SaFIR îl deține în cadrul arhitecturii financiare autohtone, (ii) cotei de piață a acestui sistem ca urmare a valorii totale a instrucțiunilor procesate, (iii) caracteristicilor instrucțiunilor de transfer procesate, (iv) imposibilității înlocuirii rapide a serviciilor prestate pentru piața titlurilor de stat și (v) dimensiunii atenuate a pieței de capital românești, deservită de sistemele DSClear și RoClear.

Rata medie de decontare a tranzacțiilor consemnate în sistemul SaFIR s-a clasat între 99,95 la sută, în ultimele șase luni ale anului 2013, și 99,87 la sută în primele șase luni din anul 2014, procentajele fiind sensibil egale atât din perspectiva numărului, cât și a valorii tranzacțiilor.

Gradul de concentrare în sistemul SaFIR, din punctul de vedere al valorii tranzacțiilor desfășurate de către participanți (alții decât Banca Națională a României), a rămas unul moderat în ultimul an și jumătate, indicele Herfindahl-Hirschman, clasându-se, în medie, la 1 200 puncte (Grafic 3.11).

Grafic 3.11. Gradul de concentrare în cadrul sistemului SaFIR (indicele Herfindahl-Hirschman)

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2014, BNR pag.133

Numărul utilizatorilor la sistemul SaFIR a rămas aproximativ constant în ultimii ani, această înclinație fiind aproximativ distinctă comparativ cu cea înregistrată la nivelul altor sisteme deținute de către bănci centrale naționale din Uniunea Europeană (Grafic 3.12.), unde variația numărului de participanți a fost superioară. Stabilitatea înregistrată cu privire la numărul de participanți la sistemul SaFIR poate fi atribuită chiar pe faptul că deținerea calității de participant la acest sistem reprezintă una dintre condițiile de eligibilitate a instituțiilor de credit pentru operațiunile de politică monetară care presupun tranzacții cu titluri de stat și/sau certificate de depozit, cât și pentru accesul la facilitatea de lichiditate pe durata unei zile, propusă de către Banca Națională a României având ca obiectiv fluidizarea decontării în sistemul de plăți ReGIS.

Grafic 3.12. Numărul participanților în cadrul unor sisteme deținute de bănci centrale (comparație internațională, sfârșit de perioadă)

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013, BNR pag.152

Grafic 3.13. Valoarea instrumentelor financiare înregistrate în cadrul unor sisteme deținute de către bănci centrale (comparație internațională, sfârșit de perioadă)

Notă: Pentru sistemele din străinătate, cele mai recente date disponibile sunt cele de la sfârșitul anului 2012

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013, BNR pag.153

Soldul pozitiv al emisiunilor de titluri de stat ale Ministerului Finanțelor Publice în relație cu răscumpărările realizate s-a reflectat în majorarea susținută a valorii totale a instrumentelor financiare menționate în sistemul SaFIR (Grafic 3.13.), ritmul invariabil de creștere, superior celui înregistrat de către alte infrastructuri asemănătoare, urmând a fi probabil mai moderat în viitor în situația în care procesul de stabilizare fiscală va continua.

Necesarul de finanțare pentru acoperirea lipsului bugetar, pe de o parte, dar și reținerea investitorilor în ceea ce privește investirile cu maturități mai mari, pe de altă parte, au avut ca rezultat în trecut creșterea valorii totale a certificatelor de trezorerie consemnate în cadrul sistemului SaFIR. Cu toate acestea, încercările Ministerului Finanțelor Publice din ultimii doi ani de remediere a structurii pe maturități a datoriei publice, în favoarea resurselor atrase pe termen mediu și lung, cât și de piața internă, au adus aport la inversarea tendinței reliefate în anii anteriori de creștere a ponderii certificatelor de trezorerie în valoarea totală a instrumentelor financiare înregistrate în sistemul SaFIR. La sfârșitul lunii iunie 2013, ponderea certificatelor de trezorerie s-a clasat la 13 la sută din totalul instrumentelor financiare (valoarea certificatelor de trezorerie fiind de aproape 14 miliarde lei), față de circa 51 la sută în anii 2009 și 2010. Valoarea agregată a instrumentelor financiare percepute în cadrul sistemului SaFIR a continuat să se mărească în perioada iulie 2013 – iunie 2014, însă într-un ritm mai lent decât în anii anteriori, ca consecință a continuării procesului de consolidare fiscală și al manifestării efectului de bază. La finele semestrului I din anul 2014, valoarea instrumentelor financiare care s-au înregistrat în cadrul sistemului SaFIR a fost de peste 11 miliarde lei, acest lucru reprezentând o creștere de 17 la sută comparativ cu sfârșitul anului trecut, datorată unei creșteri cu 2,5 la sută a valorii obligațiunilor înregistrate în sistem (101 miliarde lei) (Grafic 3.14.).

Grafic 3.14. Valoarea instrumentelor financiare înregistrate în sistemul SaFIR (sfârșit de perioadă)

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013 și 2014, BNR

După ce în total în anul 2013 sistemul SaFIR a înregistrat cel mai mare număr de tranzacții decontate din momentul de când a intrat în funcțiune în anul 2005 (circa 32 mii tranzacții), primele șase luni din 2014 a evidențiat o scădere a numărului total de tranzacții (relativ 14 mii tranzacții, față de 18 mii în prima jumătate a anului 2013), evoluție defavorabilă semnificativ mai proeminentă în ceea ce privește certificatele de trezorerie (Grafic 3.15.).

Grafic 3.15. Tranzacții procesate în sistemul SaFIR, în funcție de tipul de instrument financiar (sfârșit de perioadă)

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2014, BNR pag.134

Din graficul 3.16. se poate observa că în ultimii doi ani și jumătate a crescut valoarea totală a tranzacțiilor decontate în cadrul sistemului SaFIR fapt ce a dus și la creșterea raportului între acesta și produsul intern brut al României. Din acest punct de vedere, cota activității sistemului deținut de către Banca Națională a României se clasează la un nivel superior comparativ cu sistemele similare din Polonia și Bulgaria, dar mult sub cel atins de sistemele aparținând băncilor centrale din Grecia și Republica Cehă.

Grafic 3.16. Ponderea în PIB al unor țări din Uniunea Europeană a valorii totale a tranzacțiilor decontate în cadrul unor sisteme deținute de către băncile centrale (comparație internațională)

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2014, BNR pag.135

Valoarea medie a tranzacțiilor decontate în sistemul SaFIR a înregistrat oscilații importante în ultimii ani, scăderea acesteia față de anul 2012 (de la peste 15,6 milioane euro la circa 5,5 milioane euro în ultimul an și jumătate) fiind atribuită pe seama scăderii volumului operațiunilor de injectare de lichiditate desfășurate de către Banca Națională a României (Grafic 3.17.).

Grafic 3.17. Evoluția valorii medii a tranzacțiilor decontate în cadrul unor sisteme deținute de către băncile centrale (comparație internațională)

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2014, BNR pag.135

Ponderea instrucțiunilor de tip livrare contra plată cu decontare în lei s-a redus în ultimii ani, atât sub aspect numeric (Grafic 3.18.), cât și valoric (Grafic 3.19.), pe fondul majorării ponderii instrucțiunilor cu decontare în euro. Anul 2012 a înregistrat o inversiune a tendinței de scădere a ponderii instrucțiunilor cu decontare în lei (mai ales sub aspect valoric), ca și consecință a operațiunilor băncii centrale de injectare de lichiditate. Pe de

altă parte, semestrul I din anul 2013 evidențiază o creștere a ponderii numărului și valorii operațiunilor de tip livrare fără plată (circa 8 la sută, respectiv 6 la sută).

Grafic 3.18. Structura instrucțiunilor decontate în sistemul SaFIR, din punct de vedere numeric

*Notă: Procentele aferente instrucțiunilor de decontare în lei cuprind și instrucțiunile cu decontare în dolari în SUA, ponderea acestora din urmă fiind nesemnificativă.

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013, BNR pag.155

Grafic 3.19. Structura instrucțiunilor decontate în sistemul SaFIR, din punct de vedere valoric

*Notă: Procentele aferente instrucțiunilor de decontare în lei cuprind și instrucțiunile cu decontare în dolari în SUA, ponderea acestora din urmă fiind nesemnificativă.

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013, BNR pag.155

Dinamizarea pieței secundare a titlurilor de stat, în relație cu creșterea valorii emisiunilor desfășurate de către Ministerul Finanțelor Publice precum și cu intensificarea operațiunilor efectuate de către Banca Națională a României s-au reflectat în evoluția numărului și a valorii instrucțiunilor decontate în sistemul SaFIR, care s-au înregistrat pe o traiectorie ascendentă în ultimii ani (Grafic 3.20.), anul 2012 însemnând o creștere rapidă a valorii totale decontate în acest sistem (aproximativ echivalentul a 437 miliarde euro). Primele șase luni a anului curent denotă o dinamică negativă a valorii instrucțiunilor decontate în raport cu anul anterior, în ciuda continuării tendinței de creștere a numărului de instrucțiuni decontate (circa 18 mii de instrucțiuni).

Grafic 3.20. Numărul și valoarea instrucțiunilor decontate în cadrul sistemului SaFIR

Sursa: Prelucrare proprie după date preluate din Raport asupra stabilității financiare 2013, BNR pag.155