Infrastructura Olimpiadei de la Soci.costuri Si Beneficii ale Investitiei In Active Dedicate

CUPRINS

INTRODUCERE

Jocurile Olimpice de iarnă din Soci din 2014 au debutat pe 7 februarie durând aproximativ două săptămâni. La Jocurile Olimpice au participat aproximativ 2500 de sportivi, din 85 de țări. Sportivii au concurat la 98 de probe sportive din cadrul a 15 sporturi de iarnă. Competiția desfășurată în Rusia este cea mai compactă olimpiada de iarnă din istoria Jocurilor Olimpice, arenele sportive aflându-se situate în zone apropiate.

Costurile estimate ale Jocurilor Olimpice de la Soci au crescut de la 9.5 miliarde de dolari în 2007 la 28.7 miliarde de dolari în 2009, ca la finalizarea investițiilor costurile totale să fie de 50.9 miliarde de dolari. Spre deosebire de alte orașe gazdă ale Jocurilor Olimpice, atunci când Soci a fost ales ca gazdă a ediției 2014 a Jocurilor Olimpice, orașul nu avea nici măcar o sală de sport relevantă. Singura sală, Stadionul Central Metreveli Slava, fusese construit în anul 1964.

Organizarea Olimpiadei de la Soci a costat mai bine de 50 de miliarde de dolari, o sumă fabuloasă, deoarece costurile totale al organizării olimpiadei au depășit costurile cu organizarea tuturor celorlalte 21 olimpiade de iarnă anterioare. Cel mai scump proiect de infrastructură al Olimpiadei de la Soci a fost cel al autostrăzii și caii ferate de mare viteze ce leagă aeroportul din suburbia Adler și stațiunea Krasnaia Poliana. Proiectul căii ferate a fost inițial estimat la 2 miliarde de dolari, însă la finalizarea proiectului costurile au fost de fapt de 9 miliarde de dolari.

Un alt proiect major de infrastructură a fost Centrul olimpic de presă, având o capacitate de 8000 de locuri. Patinoarul Shayba, unde au avut loc concursurile de patinaj a costat aproape dublu față de orice alte patinoare olimpice. Nu ar fi fost rău dacă aceste investiții ar fi fost făcute într-o infrastructură trainică și profitabilă, însă multe dintre construcțiile realizate cu această ocazie s-au făcut pe un sol instabil, necesitând fundații foarte adânci, care au ridicat costurile proiectului. Din păcate infrastructura dedicată Olimpiadei de iarnă s-a realizat în singură zona cu climat subtropical din Rusia.

Cu siguranță pentru Federația Rusă organizarea Jocurilor Olimpice a fost un mare succes, indiferent de raportul cost-beneficiu. Olimpiada de la Soci a fost cea de a doua Olimpiadă organizată în Rusia, după cea de de la Moscova din 1980, organizată însă de fosta Uniune Sovietică.

PREZENTAREA INFRASTRUCTURII OLIMPIADEI DE LA SOCI

În funcție de locația acestora, bazele olimpice existente la Soci sunt împărțite în două categorii, în funcție de zona în care sunt situate: bazele olimpice aflate în Parcul Olimpic (Centrul de coastă) și bazele olimpice aflate în Centrul montan.

Principalele obiective de infrastructură ale Parcului Olimpic sunt: Gara feroviară cu stația Parcul Olimpic, Palatul sporturilor de iarnă, Stadionul Olimpic, Arena pentru patinaj artistic, Arena pentru meciurile de hockey, Arena pentru antrenamentele de hockey, Arena de patinaj viteză, Marele palat de gheață, Cubul de gheață și Centrul Media.

Pe masivul muntos Krasnaia Poliana unde sunt amplasate toate parcursurile pentru sporturile cu schiuri există 40 de trasee întinse pe aproximativ 50 de kilometri. Aici sunt amplasate centrele pentru schiul alpin: Complexul pentru concursul de schi viteză și biatlon, Centrul pentru schi alpin și traseele montan, Parcul pentru sporturi extreme, Complexul pentru sărituri de la trambulină, Centrul pentru sporturi pe pistă de gheață, Traseul pentru sanie-bob, Zona pentru snow-board și Centrul pentru Freestyle.

CENTRUL MONTAN

Centrul montan este situat pe masivul muntos Krasnaia Poliana (Fig. nr. 1) unde sunt amplasate toate parcursurile pentru sporturile cu schiuri.

Fig. nr. 1: Centrul Montan de la Soci

Centrul de sărituri RusSki Gorki

Centrul de sărituri e localizat în localitatea rusă Esto-Sadok, aflată pe masivul muntos Krasnaia Poliana, fiind locul de desfășurare al tuturor întrecerilor de sărituri cu schiurile. Centrul de sărituri are o capacitate maximă de 7500 de locuri, iar printre dotări se evidențiază ultimul model de Trambuline Olimpice K95, lungi de 95 de metri și ultimul model de Trambuline Olimpice K125, lungi de 125 de metri. Centrul de sărituri este situat la intersecția a două creste montane, astfel că instalațiile pentru săriturile cu schiurile se integrează perfect în peisajul înconjurător. Costul său estimat a fost de 40 de milioane de dolari, însă în final costul total a depășit 240 de milioane de dolari.

Parcul extrem Rosa Hutor

Parcul extrem este situat în vestul platoului Krasnaia Poliana, fiind locul de desfășurare a competițiilor de schi acrobatic și snowboard. Pentru vizionarea competițiilor de schi acrobatic spectatorii au la dispoziție 4000 de locuri, iar pentru competițiile de snowboard sunt puse la dispoziția spectatorilor 6250 de locuri. Costul estimat al realizării parcului a fost de 3 miliarde de dolari, însă în final costul total al realizării investiției a fost de doar 2,6 miliarde de dolari.

Centrul alpin Rosa Hutor

Centrul este situat pe Muntele Aibiga, în afara orașului Soci. Centrul alpin asigură infrastructura necesară desfășurării probelor de schi alpin, respectiv coborâre simplă și combinată, slalom uriaș și super-uriaș. Centrul alpin are o capacitate de 7500 de persoane și a fost gazda Cupei Mondiale alpine cu doi ani înainte de a găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci. Costul estimat al centrului alpin a fost de 500 de milioane de dolari, însă în final costul total a depășit 2 miliarde de dolari.

Centrul Sanki Sliding

Centrul pentru sliding este locul de desfășurare a competițiilor de bob, skeleton și sanie. Această pistă de gheață a fost construită în Resortul Alpika Service Mountain Ski, fiind prevăzută cu o capacitate de 5000 locuri. Pista are un kilometru și jumătate, 18 cotituri și o linie verticală de 132 de metri, având o tehnologie inovatoare de pregătire a gheții ce asigură menținerea temperaturii optime de-a lungul întregii lungimi a pistei de gheață. Costul estimat al proiectului a fost de 255 de milioane de dolari, însă în final costul total s-a apropiat de 260 de milioane de dolari.

Complexul de biatlon și schi Laura

Complexul de biathlon și schi este situat în stațiunea Psehako Hrebet, în apropiere de stațiunea Krasnaia Poliana. Complexul Laura, numit astfel după râul ce traversează zona, a fost gazda întrecerilor de biathlon, schi și combinată nordică, având o capacitate de 7500 de locuri. Complexul cuprinde două stadioane, două piste de schi și biathlon și o porțiune dedicată tirului sportiv. Complexul de biathlon și schi a fost construit anterior alegerii orașului Soci ca gazdă a Jocurilor Olimpice.

CENTRUL DE COASTĂ

Principalele obiective de infrastructură ale Centrului de Coastă prezentate în figura de mai jos sunt: Gara feroviară, Centrul de patinaj, Centrul de curling, Arena Olimpică, Domul de gheață, Stadionul Olimpic, Palatul de patinaj și Centrul Media.

Fig. nr. 2: Centrul de coastă de la Soci

Centrul de patinaj Adler Arena

Arena Adler a fost destinată pentru găzduirea competițiilor de patinaj viteză, având o capacitate de 8000 de locuri. Lucrările de realizare a arenei au demarat în anul 2010 și au fost finalizate doi ani mai târziu, în decembrie 2012. Costul Arenei a fost evaluat la peste 30 de milioane de dolari, însă în final costurile au depășit 180 de milioane de dolari. Situată în centrul Parcului Olimpic, Arena Adler are o formă ovală, dispunând de două piste de competiție și o pistă pentru antrenament. Arena aceata a fost proiectată astfel încât să simbolizeze imaginea unui iceberg, iar zidurile au fost realizate din materiale cât mai transparente, permițând spectatorilor să admire peisajul.

Centrul de curling Ice Cube

Centrul pentru curling poate adăposti 3000 de spectatori și a fost finalizat în anul 2012. Acesta a costat inițial 45 milioane de dolari, însă pe perioada lucrărilor de construcție ce au durat mai bine de doi ani, costurile totale au rămas aceleași. După încheierea olimpiadei de la Soci, organizatorii doresc să transforme centrul într-un complex sportiv multifuncțional. Deoarece acesta este o construcție demontabilă, centru de curling poate fi foarte ușor transportat și relocat.

Arena Olimpică Shayba

Arena Shayba are o capacitate de 7000 de locuri, fiind destinată pentru a găzdui meciurile turneului de hochei pe gheață. Suma cheltuită pentru lucrările de construcție a arenei a fost estimată la 31 milioane de dolari, însă costul total al investiției a fost de 33 de milioane de dolari. Denumirea arenei provine de la cuvântul rusesc ”shayba”, care înseamnă puc de hochei. Arena Shayba este foarte modernă, dotată cu cea mai nouă tehnologie existentă pentru afișajul electronic, ușurând astfel atât vizionarea competițiilor, cât și informarea publicului.

Domul de gheață Bolshoy (Bolșoi)

Domul a fost realizat pentru a găzdui meciurile de hochei pe gheață, împreună cu Arena Shayba, situată la doar 300 de metri distanță. Domul este de fapt o arenă polivalentă, având o capacitate de 12000 de locuri și o arhitectură specială, Domul având forma unei picături înghețate. Suma aproximativă destinată pentru finalizarea acestei construcții a fost de aproximativ 200 de milioane de dolari, însă în final costul realizării Domului s-a ridicat la 300 de milioane de dolari. După închiderea Jocurilor Olimpice, Domul de gheață este utilizat ca arenă de sport și sală pentru concerte.

Palatul de patinaj Iceberg

La Palatul de patinaj Iceberg s-au desfășurat probele de patinaj artistic și patinaj-viteză în cadrul Jocurilor Olimpice. Palatul Iceberg cuprinde 12000 de scaune, iar valoarea totală a investiției era estimată că va ajunge la aproximativ 72 de milioane de dolari. Costul final al investiției a fost de aproape 270 de milioane de dolari. Pentru construcția Palatului Iceberg s-au folosit aproximativ 15000 de tone de oțel, acesta fiind o construcție foarte solidă și durabilă.

Stadionul Olimpic Fisht

Stadionul a fost construit special pentru Jocurile Olimpice și a fost destinat pentru găzduirea ceremoniilor de deschidere și închidere a Jocurilor Olimpice. Numele Stadionului provine de la numele Muntelui Fisht, aflat în imediata apropiere. Capacitatea stadionului este de 40000 de locuri, cu o valoare estimată a investiției de 270 de milioane de dolari și o valoare reală de 730 de milioane de dolari. După închiderea Jocurile Olimpice, Stadionul Fisht este utilizat ca centru de pregătire pentru echipa națională de fotbal.

COSTURI ȘI BENEFICII ALE INVESTIȚIEI

Guvernul rus a enunțat trei obiective principale, esențiale pentru punerea în aplicare a proiectelor de îmbunătățire a infrastructurii în vederea organizării Jocurilor Olimpice de Iarnă la Soci în 2014:

dezvoltarea infrastructurii orașului, una dintre destinațiile turistice principale ale fostei URSS

crearea unor locuri pentru desfășurarea antrenamentelor și competițiilor sportive

sprijinirea avantajelor competitive ale orașului, în vederea obținerii de fonduri pentru construirea infrastructurii asociate Jocurilor Olimpice.

Față de alte țări organizatoare de Jocuri Olimpice, Rusia a cheltuit o sumă exorbitantă pentru organizarea Olimpiadei de la Soci, costurile totale al organizării olimpiadei depășind costurile cu organizarea tuturor celorlalte 21 olimpiade de iarnă anterioare. Astfel Rusia intră în istorie, ca organizatoarea celor mai scumpe Jocuri Olimpice din toate timpurile, depășind recordul stabilit în anul 2008 de Beijing.

Primele 10 țări ce au cheltuit sume colosale pentru organizarea Jocurilor Olimpice sunt prezentate în tabelul următor:

Investițiile totale în infrastructura necesară Jocurilor Olimpice de la Soci au fost de peste 50 de miliarde de dolari, echivalentul valoric al bugetului pe un an al capitalei Rusiei, Moscova. Costurile ridicate ale realizării investiției se explică prin faptul că s-a construit un centru turistic și sportiv, într-o zonă a Rusiei în care investițiile în infrastructura turistică și sportivă erau aproape inexistente.

Circa 215 miliarde de ruble (aproximativ 5 miliarde de dolari) au fost investite doar în construcțiile special realizate pentru Jocurile Olimpice de Iarnă, potrivit cifrelor vehiculate de vice-premierul rus Dmitri Kozak. La acestea s-au adăugat și amenajările de drumuri, căi ferate, gări și aeroporturi efectuate cu ocazia acestui eveniment.

Investiția în active dedicate acestor Jocuri Olimpice de Iarnă este una extrem de mare, de peste 5 miliarde de dolari, însă și beneficiile sunt considerabile, după cum se observă din următorul tabel:

În afara investițiilor în active dedicate, alte investiții în infrastructură au fost:

Aeroportul, cu un cost estimat de 170 de milioane de dolari, însă un cost efectiv de 200 de milioane.

Satul Olimpic situat în Câmpia Imeretinskaya, cu un cost total de 1.7 miliarde de dolari, estimat însă la doar 800 de milioane de dolari.

Satul Olimpic situat în Krasnaya Polyana, cu un cost inițial de 97 de milioane de dolari, însă cu un cost final al investiției ce se apropia de un miliard de dolari.

Drumul care leagă Centrul de coastă de Centrul Montan, estimat inițial la 2,7 miliarde de dolari, însă cu un cost final total de aproximativ 7,8 miliarde de dolari.

Alte elemente de infrastructură care s-au dovedit a fi costisitoare sunt: cei 360 de km de autostradă, cei 148 de kilometri de străzi și bulevarde, cele două centrale electrice și centrala termică, cei 550 de kilometri de linii de înaltă tensiune, 6 policlinici, 5 școli, un centru de colectare, depozitare și prelucrare a deșeurilor, două gări, un port nou, un aeroport, un gazo-duct nou și două linii de cale ferată ce măsoară împreună 157 de kilometri și au 37 tuneluri și 77 de poduri, legând orașul Soci și Centrul de Coastă de Centrul Montan. Pe lângă infrastructura civilă s-a mai construit o bază militară echipată cu sisteme anti-aeriene moderne.

În contextul crizei economice, statele au de ales între trei opțiuni de susținere a economiei naționale:

să taie salarii, pensii, alocații, pe scurt tot ce se poate tăia, după modelul european

să salveze băncile comerciale, după modelul aplicat de Statele Unite ale Americii, dar și de Uniunea Europeană

să investească în proiecte ce dezvoltă economia reală și cetățeanul, după modelul chinezo-rusesc.

Din perspectiva omului simplu, varianta în care statul investește în infrastructură prin realizarea de drumuri, școli, șantiere navale și campusuri universitare este superioară celorlalte opțiuni. De fapt, organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă la Soci este o măsură de stimulare macroeconomică, în care sărbătoarea sportului se îmbină cu susținerea economiei naționale.

CONCLUZII

Aspectele controversate legate de organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă la Soci sunt multiple, de la presupusa corupție și până la abuzurile drepturilor omului, însă un lucru este cert. După terminarea Jocurilor Olimpice, Rusia are la dispoziție un centru turistic nou, aflat într-o zonă subtropicală, adecvat tuturor standardelor internaționale în domeniu. În fond, în Rusia s-a reconstruit un oraș de peste 200000 de locuitori cu ocazia găzduirii acestor Jocuri Olimpice.

Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sochi sunt considerate a fi cele mai compacte din întreaga istorie a Jocurilor Olimpice. Toate sălile și facilități necesare desfășurării competițiilor sportive pe gheață se află la distanță mică una față de alta, în interiorul Centrului de Coastă. Centrul Montan este situat în stațiunea Krasnaya Polyana, în apropierea orașului Soci, la doar 30 de minute, călătorie făcută posibilă de existența traseu feroviar și rutier.

Pregătirile pentru Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sochi au dus la crearea primului Centru pentru sporturi de iarnă din Rusia, construit și utilat în conformitate cu cele mai ridicate standarde.

Principalul rezultat al proiectului de organizare a Olimpiadei la Soci nu sunt medaliile sau infrastructura ce va fi utilizată încă zeci de ani pe diferite destinații amintite anterior. Într-o discuție cu jurnaliștii ruși, președintele Vladimir Putin a spus că organizarea acestor Jocuri Olimpice a fost o măsură anti-criză, deoarece în procesul pregătirii au fost create aproximativ 560000 de locuri de muncă.

Multe dintre investițiile infrastructurale nu au legătură directă cu evenimentul sportiv care s-a desfășurat, însă un asemenea proiect a permis concentrarea resurselor financiare și manageriale existente în vederee realizării unor proiecte investiționale și infrastructurale majore. În acest fel organizarea Jocurilor Olimpice la Soci a permis Rusiei să investească în propria economie, cu impact direct pe îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor prin crearea de noi locuri de muncă.

Un efect pozitiv al organizării Jocurilor Olimpice la Soci, constî în faptul că astfel toată lumea a putut vedea noua față a Rusiei. Cu un oraș reconstruit, minunate săli pentru competiții și ceremonii, Soci a fost cadrul perfect pentru desfășurarea unor spectacole cu adevărat memorabile. Centrul montan și Centrul de coastă, conectate cu șosele și căi ferate moderne și accesibile, au fost pline-ochi cu fani veniți din toate colțurile lumii pentru a-și susține favoriții.

BIBLIOGRAFIE

Andreff W., Sochi 2014 and the 2018 World Football Cup: Economic Stakes, Publicație disponibilă online la: http://obsfr.ru/fileadmin/reports/2014/Y2014_EN_Sochi_2014_and_the_2018_World_Football_Cup._Economic_Stakes_-_by_Wladimir_Andreff.pdf

Bras A., Cofino A., Nunnery J., Royce C., Efficiency of the XXII Winter Olympic Games in Sochi, Rusia.

Foxall A., Russia’s Olympic Shame: Corruption. Human Rights and Security at Sochi 2014.

Pilipenko I., The Sochi 2014 Winter Olympics – the cost-benefit analysis and ways to improve the project efficiency, Publicație disponibilă online la: http://www.utu.fi/fi/yksikot/tse/yksikot/PEI/raportit-ja-tietopaketit/Documents/2013/Pilipenko%204-2013.pdf

http://www.olympic.org/sochi-2014-winter-olympics

http://www.wall-street.ro/slideshow/International/161181/soci-pe-ultima-suta-de-metri-cea-mai-scumpa-olimpiada-de-iarna-in-imagini.html?full