Infrastructura de Turism din Judetul Brasov Si Importanta Sa Pentru Turism

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific

Lector Univ. Dr. Liliana Sonia Popescu

Absolvent

Andrei-Ionuț Iacob

Craiova

2015

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Infrastructura de turism din județul Brașov și importanța sa pentru turism

Coordonator științific

Lector Univ. Dr. Liliana Sonia Popescu

Absolvent

Andrei-Ionuț Iacob

CRAIOVA

-2015-

Cuprins

Introducere 3

Resursele turistice din județul Brașov 5

Structurile de cazare 19

Structura și dinamica spațiilor de cazare din județul Brașov 21

Tipuri de structuri de cazare turistică 21

Repartiția structurilor de cazare pe județe 23

Repartiția structurilor de cazare pe destinații turistice 24

Capacitatea de cazare turistică 26

Capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri 26

Capacitatea de cazare turistică pe categorii de confort 28

Capacitatea de cazare turistică pe destinații turistice 29

Indicele de utilizare netă a capacitații de cazare 30

Structurile de alimentație publică 32

Structurile destinate pentru tratament 34

Structurile destinate pentru agrement 35

Infrastructura căilor de comunicație 39

Rolul infrastructurii de transport în dezvoltarea turismului 39

Transporturile speciale 39

Accesibilitatea stațiunilor turistice și a localităților agroturistice 42

Zone cu potențial turistic important și infrastructură deficitară 44

Concluzii 46

Bibliografie 49

INTRODUCERE

Infrastructura de turism însumează totalitatea bunurilor și mijloacelor care facilitează valorificarea și exploatarea turistică a resurselor atractive ale unui teritoriu.

Într-o serie de studii infrastructura este asimilată bazei tehnico-materiale, fiind inclusă ofertei turistice. Functia sa primordială este satisfacerea cererii prin dotări și servicii specifice. De altfel se remarcă relația de stransă depedență între mărimea cererii turistice si gradul de dezvoltare al infrastructurii, fiecare dintre cei doi parametrii stimulând afirmarea celuilalt.

Lucrarea de față intitulată Infrastructura de turism din județul Brașov și importanța sa pentru turism abordează starea infrastructurii actuale, nevoile de modernizare și orizonturile de dezvoltare a infrastructurii de turism din cadrul județului.

Lucrarea este structurată în mai multe capitole după cum urmează:

În primul capitol – Resursele turistice din județul Brașov a fost facută o prezentare a resurselor turistice naturale și a resurselor turistice antropice de pe teritoriul județului.

În capitolul al doilea – Spațiile de cazare, a fost analizată în detaliu infrastructura de cazare din județul Brașov. S-a facut o prezentare a tipurilor de stucturi de cazare cu funcțiuni turistice. Au fost analizate stuctura și dinamica spațiilor de cazare și capacitatea de cazare turistică, fiind prezentate date statistice privind: tipurile de stucturi, categorii de confort ale acestora, capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri, pe categorii de confort, de asemeanea a fost analizat indicele de utilizare netă a capacitatii de cazare.

În al treilea capitol – Structurile de alimentație publică, au fost analizate facându-se o clasificare a acestora conform Autorității Naționale pentru Turism dar și o clasificare după specificul acestora.

În al patrulea capitol – Bazele de tratament a fost prezentată situația structurilor de acest gen la nivelul județului.

În capitolul al cincilea – Facilitațile pentru agrement s-a facut o analiză la nivelul celor trei mari centre de atracție a turiștilor (Brașov, Poiana Brașov, Predeal) făcându-se referire la pârtiile de schi existente și dotarile aferente acestora dar au fost enumerate și celelalte structuri de recreere și agrement-divertisment.

În al șaselea capitol – Infrastructura căilor de comunicație a fost prezentat rolul foarte important pe care îl are infrastructura de transport in dezvoltarea turismului. Pe de altă parte s-a vorbit despre transporturile speciale și necesitatea lor în cadrul stațiunilor montane. Au fost analizate accesibilitatea stațiunilor turistice și au fost oferite date referitoare la distanțele rutiere în raport cu principalele zone din vecinătatea județului dar și zonele cu potențial turistic și infrastructură deficitară.

Așadar, lucrarea prezintă atât importanță teoretică cât și practică. Din punct de vedere teoretic, aceasta poate oferii informații corecte pentru cei interesați de diferite aspecte legate de infrastructura de turism. Importanța practică este reprezentată de datele exacte, a căror prelucrare și reprezentare grafică, înfațisează modul în care infrastructura de turism produce modificări în dezvoltarea economică a județului.

Trebuie să amintesc sprijinul acordat de Institutul Național de Statistică Brașov, pentru datele furnizate.

Nu în ultimul rând, aș dori să mulțumesc întregului colectiv de cadre didactice, din cadrul Departamentului de Geografie, pentru sprijinul și sugestiile acordate în realizarea acestei lucrări.

1.RESURSELE TURISTICE DIN JUDEȚUL BRAȘOV

Așezare

Județul Brașov este poziționat în centrul României, având o suprafață de 5363 kmp, respectiv 2,2% din suprafața țării.

 Județul Brașov se învecinează cu 8 județe:

• Argeș – la sud-est, pe o distanță de 72 km,

• Dâmbovița – la sud, pe o distanță de 15 km,

• Prahova – la sud-est, pe o distanță de 73 km,

• Buzău – în extremitatea sud-estică, pe o distanță de 2 km,

• Covasna – la est, pe o distanță de 144 km,

• Harghita – la nord, pe o distanță de 35 km,

• Mureș – la nord-vest, pe o distanță de 28 km,

• Sibiu – la vest, pe o distanță de 88km.

  Județul Brașov este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localitățile Jibert și Ormeniș. Meridianul de 25º longitudine estică străbate județul prin municipiul Făgăraș.

Fig. 1.1 Poziția geografică a județului Brașov în cadrul României

Sursă: judbrasov.ro

Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România, atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naționale) cât și prin obiectivele antropice (cetăți, castele, biserici, muzee). Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub diverse forme,imbinând armonios elementele cadrului natural cu elementele arhitectonice și istorice. Pe lângă aceste elemente, Brașovul dispune de o mare concentrare a arterelor de comunicație de prim ordin, majoritatea fiind trasee de legatură cu existenta seculară, ce fac conexiunea cu toate regiunile țarii. Inglobând toate aceste lucruri, fac din Brașov, principalul centru turistic al Regiunii Centru și unul dintre cele mai însemnate din țara.

I.Potențialul turistic natural

Potențialul turistic natural este reprezentat de totalitatea resurselor turistice puse la dispoziție de cadrul natural al unui spatiu: unităti, tipuri și forme de relief; tipuri si subtipuri climatice; ape de suprafață și subterane; etaje de vegetație sau asociatii vegetale; elemente faunistice si tipuri de rezervații naturale.

Relieful

Relieful reprezintă suportul tuturor activităților turistice, atractivitatea sa depinzând de formele de relief, mult mai atractive în zonele de munte sau de podiș decât în cele de câmpie. Cel mai mare potențial turistic îl are relieful montan, caracterizat printr-o mare diversitate de forme și peisaje. De aceea, peisajul reprezintă o oportunitate turistică fundamentală, toată publicitatea turistică bazandu-se pe imagini care reflectă peisajul tipic al zonei respective, acesta făcând parte din ambianța pe care o caută turiștii.

Fig. 1.2 Resurse Turistice Naturale din județul Brașov

Sursă: Planul de Amenajare a Teritoriului Național, Sectiunea a VI-a

Din acest punct de vedere județul Brașov prezintă numeroase avantaje, acesta situându-se la legatura a trei mari unități naturale: Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă o accentuată complexitate și diversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape, soluri, vegetație și faună.

Granițele dinspre sud ale județului urmează curba unora dintre cei mai înalți munți din Carpați: Bucegi, Ciucaș și Făgăraș, unde sunt situate lacurile glaciare Urlea și Podragu. Relieful coboară treptat spre nord printr-o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean.

În total, relieful muntos ocupă circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%. Alăturarea masivelor muntoase și șesurile depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice, evidențiând și mai mult în relief aceste masive, remarcându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului (2544m în vărful Moldoveanu și 400m în talvegul Oltului, la ieșirea din județ).

În cadrul reliefului se deosebesc:

Munții Făgărașului atrag atenția prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfică, ce constă dintr-o gamă variată de șisturi cristaline. Creasta principală are înălțimi de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m), care este si cel mai înalt vârf din Carpații românești. Complexitatea reliefului pune în evidență valoarea turistică deosebită a acestor munți.

Munții Piatra Craiului sunt cei mai grandioși munți calcaroși din Romania, fiind unici în Carpații românești. Aceștia sunt reprezentați printr-o creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km și înaltă de peste 2000m. O înșeuare la altitudinea de 1600m, Curmătura, separă în creasta principală două subunități: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-estică, cu aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zărneștilor și Piatra Craiului Mare, spre sud-vest, cu creasta ascuțită și zimțată, depășind în unele locuri 2200m (La Om 2238m). In cadrul masivului Piatra Craiului se găsește Parcul Național Piatra Craiului(14795 ha) unde se intalnesc specii rare de floră și faună (cea mai importantă plantă ocrotită este garofița Pietrii Craiului,care este unică in lume).

Culoarul Bran-Rucăr reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între Munții Piatra Craiului la vest și masivul Leaota la est. Datorită înălțimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicații rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota are o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă complexă de șisturi cristaline, se desfășoară pe o suprafață mai mică în județul Brașov.

Munții Bucegi sunt munți calcaroși cu fundament cristalin, unde cel mai înalt vârf este vârful Omu (2505m), situat la limita cu județul Dâmbovița, culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea ș.a.) coboară, în pantă accentuată, atât spre Țara Bârsei cât și spre pasul Predeal. Munții Bucegi prezintă peisaje atractive cu spectaculoase vârfuri si creste alpine, ansamblu de forme de relief ruiniform de tipul colților, acelor, turnurilor(Babele și Sfinxul), relief glaciar ce cuprinde forme variate(circuri,vai, morene), relief carstic (Peștera Ialomiței). Multe dintre acestea se incadrează în aria protejată Parcul Natural Bucegi(32,64 ha).

Munții Bârsei cuprind două masive de înălțimi apropiate: Postăvarul (1799m) și Piatra Mare (1843m). Aceste masive sunt separate între ele prin valea adâncă a Timișului. În masivul Postăvarul pe treapta de 1000m este situată stațiunea turistică Poiana Brașov. Spre nord, nord-est Postăvarul se continuă cu muntele calcaros Tâmpa, care se ridică, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orașului Brașov. Având în vedere pozitionarea sa aproape de centrul orașului, reprezintă o importantă tentație pentru turiști de a urca muntele, care oferă o superbă panoramă asupra Brașovului.Spre nord-est Postăvarul se prelungește cu munții scunzi ai Dârstelor (Varna, 1428m, fiind cel mai înalt). Munții Piatra Mare, prin prezența conglomeratelor și calcarelor imprimă o fizionomie aparte cu multe forme de interes. Aici se întâlnesc lapiezuri, doline, chei (Cheile Șapte Scari și ale Pietrei Mici) în lungul carora sunt întalnite cascadele Șapte Scari și Tamina.

Munții Codlei, cu vf. Măgura Codlei (1292 m), fac tranziția între Masivul Făgărașului (șisturi cristaline în partea vestică și centrală) și Munții Perșani (calcare, gresii și marne în est).

Munții Perșani se încadrează mai mult de jumătate în județul Brașov. Situați între Munții Codlei (înșeuarea de la Vlădeni) și munții vulcanici Harghita, sunt formați de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (șisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice și lavă bazaltică). În partea centrală a acestor munți se află Pădurea de fag a Bogății care începând din 1971 a fost declarată rezervație peisagistică. Tot in aria muntilor se află și Coloanele de bazalt de la Racos.

Munții Ciucaș sunt alcatuiți predominant din conglomerate, prezintă spectaculoase forme de refief dar și o bogată vegetație și faună, iar zona se află în prezent în curs de legiferare ca parc natural.

Culoarul Comăna se desfășoară pe o lungime de 30 km între munții Perșani și marginea sud-estică a Podișului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcție NE-SV și are o lățime de 4-10 km cu luncă și terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.

Depresiunea Brașovului, cunoscută ca și Țara Bârsei este de origine tectonică, iar în ansamblul ei, depresiunea constituie o unitate teritorială bine individualizată, intens umanizată și urbanizată (aici situându-se orașele Brașov, Săcele, Codlea și Râșnov). Spre vest, Țara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă (800-1300m) aparținând grupei vestice a Carpaților de curbură.

Depresiunea Făgărașului, cunoscută și ca Țara Oltului din care jumătatea estică se află în județul Brașov (iar cea vestică în județul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, aici situându-se orașul Făgarăș.

Podișul Târnavelor se află în parte NV a județului Brașov având un relief caracterizat prin dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-800m.

Subcarpații Transilvaniei se situează în extremitatea nordică a județului având aspectul unor dealuri înalte cu o înălțime medie de 600-700m.

Hidrografie

Hidrografia a avut întotdeauna un rol esențial în organizarea și utilizarea spațiului și reprezintă un element de decor important care constituie un avantaj ce poate mării potențialul turistic al unui loc, devenind chiar principalul element de atracție în unele cazuri.

În alcătuirea resurselor de apă ale județului Brașov intră pe de o parte apele subterane (freatice și de adâncime), pe de altă parte, apele de suprafață, reprezentate de rețeaua de râuri care străbate teritoriul județului și de lacurile naturale și artificiale.

Întreg teritoriul județului se suprapune peste bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate județul pe o distanță de apromaximativ 210km de la confluența cu Râul Negru până la confluența cu râul Ucea. Cei mai importanți afluenți ai Oltului din județ sunt: Timiș, Ghimbășel, Bârsa, Homorodu Mare și Șercaia.

Tabloul apelor de suprafață este completat cu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea și Podragu) și cu lacurile artificiale din cadrul județului.

Rezervații naturale

Vegetația se impune ca obiect al activităților turistice în cazul drumețiilor și turismului verde (rezervații și parcuri naturale, sau orice suprafețe forestiere). Pădurea are și funcția de recreere, cea mai mare parte a masivelor forestiere din regiunea montană, și mai ales pădurile din apropierea marilor aglomerări urbane și a stațiunilor turistice îndeplinesc această funcție.

Ecosistemul forestier adăpostește o mare varietate de specii de floră și faună, o parte dintre acestea fiind protejate prin lege.

În ceea ce priveste rezervațiile naturale din județul Brașov, acesta deține 26 de arii protejate, un număr impresionant de monumente ale naturii, plante care aparțin unui număr de 82 de specii și numeroase specii de animale ocrotite.

Există două parcuri naționale în Munții Bucegi și Munții Piatra Craiului. Rezervația din munții Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura și Valea Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoșul de munte și specii floristice rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele și Sfinxul. Munții Piatra Craiului sunt protejați în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie care trăiește numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofița Pietrei Craiului – specie unicat mondial, macul galben, floarea de colț.

Pe lângă aceste două mari parcuri naționale există și alte rezervații:

Muntele Tâmpa, care este locul de recreere al brașovenilor dar și un “laborator” pentru oamenii de știință, aici gasindu-se o mare diversitate de floră si faună. A fost declarat rezervatie naturală în anul 2000.

Mlaștinile eutrofe de la Hărman și Prejmer – rezervații ce adăpostesc floră și faună rară cu numeroase relicte glaciare.

Complexele carstice de la Șirnea, Peștera, Măgura și Fundata, situate parțial pe masive calcaroase, oferă o lume misterioasă a peșterilor, cheilor și dolinelor, elemente de certă polarizare a fluxului turistic.

Pădurea cu narcise de la Dumbrava Vadului

Coloanele de Bazalt de la Racoș

Pădurea Bogătii

Rezervația de zimbri „Valea Zimbrilor”de la Vama Buzăului și rezervația de urși de la Zărnești – Libearty.

Valorificarea elementelor cadrului natural s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de centrele de interes turistic, iar pentru o exploatare îndelungată din punct de vedere turistic, sunt necesare măsuri de protecție pentru conservare.

II.Fondul turistic antropic

Resursele turistice antropice oferă o combinație deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente și evenimente comunitare, un trecut istoric bazat pe o multitudine culturală și o îmbinare a stilului de viață modern cu cel tradițional agrar și medieval. Cele mai multe dintre resursele turistice antropice nu au fost construite în acest scop, majoritatea îndeplinind alte atribuții (economice, strategice, culturale etc.), acestea câștigându-și însușirea turistica în timp, devenind un obiectiv turistic propriu-zis.

Principalele atribute recreative ale obiectivelor de proveniență antropică au la origine însușiri precum: vechimea obiectivului, unicitatea, ineditul din punct de vedere fizionomic, pozițional, tipul materialelor de construcție etc.

Resursele turistice antropice pot fi grupate în două categorii, și anume:

– edificii și elemente cu funcție turistică

-activități antropice cu funcție turistică

Județul Brașov dispune de o mare varietate de resurse antropice din cele mai vechi timpuri(fortărețe impresionante, castele, case istorice și biserici, unice în lume).

De o importanță deosebită pentru elementele antropice este municipiul Brașov, unul din cele mai bine păstrate orașe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună dar și celelalte orașe și sate din cadrul județului dețin un fond turisic antropic important, fiind foarte bine răspandit pe suprafața întregului județ.

Fig. 1.3 Resurse Turistice Antropice din județul Brașov

Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului National, Sectiunea a VI-a

Edificii și elemente cu funcție turistică

Acestea cuprind mai multe categorii:

Edificiile istorice:

Cetatea Brașovului, una din cele mai mari si mai bine consolidate constructii de acest gen din România, unde s-au păstrat mai multe turnuri și fragmente de zid. Intre acestea sunt:

-Bastionul țesatorilor, situat în partea sud-vestică a cetății Brașov, fiind cel mai bine păstrat din cele șapte bastioane, câte a avut cetatea înainte. Alte bastioane sunt: Bastionul fierarilor, Bastionul Funarilor, Bastionul Cojocarilor, Bastionul Postăvarilor, Bastionul Graft,

-Turnul Alb, situat pe Dealul Straja, la 59 m depărtare de zidurile Cetății Brașov. A fost construit în anul 1494, de formă semicirculară închisă, prevazută cu metereze, pechnasen (orificii și jgheaburi) și creneluri, iar în interior cu galerii. Acest turn făcea parte din sistemul de apărare din afara zidurilor medievale ale cetății.

-Turnul Negru este așezat pe o stâncă și a fost construit ca și Turnul Alb, în 1494 pe Dealul Straja, în dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei randuri de guri pentru atac și un sistem de legatură cu cetatea Brașovului

-Poarta Schei a fost construită la începutul secolului XIX, în stil clasic.

-Poarta Ecaterinei a fost construită în 1559 este singura poartă medievală păstrată. Ea a fost apărată de breasla croitorilor. Se mai pastrează turnul cu cele patru turnulețe și stema orașului (coroana cu rădăcini) în stilul Renașterii (sec. XVI). A fost una din principalele căi de acces în Cetatea Brașovului.

-După Ziduri, reprezintă o parte din centura fortificată medievală a Brașovului.

-Vechea Cetate a Brașovului este o construcție fortificată construită în lemn și piatră, în prezent transformată în restaurant.

Dintre cele mai importante edificii istorice din județul Brașov se deosebesc:

Castelul Bran, vechea cetate de scaun a Țării Românești, este situat pe drumul ce leagă municipiul Brașov de Câmpulung. Poartă numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioară Valahia de Transilvania, drum situat în interiorul unei trecători flancate de o parte și de alte de munții Bucegi și Piatra Craiului. Edificiul a fost construit în 1382 de către locuitorii Brașovului, fiind amplasat pe o stâncă înaltă și străjuit de dealuri. În secolul al IV-lea castelul făcea parte dintru-un complex de cetăți de hotar. În anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu iar peste patru ani s-a deschis și un sector etnografic în aer liber menit să ilustreze viață și ocupațiile brănenilor cu particularitătile geografice ale regiunii. Este cel mai important punct de atracție turistică, recunoscut pe plan internațional prin legenda lui Dracula. De altfel acesta reprezintă unul dintre principalele puncte de promovare a României, având un potențial turistic deosebit.

Cetatea Râșnov, este situată pe drumul de veche tradiție Brașov-Rucăr-Câmpulung Muscel, ce leagă Transilvania de Țara Românească și construită pe un deal stâncos. Este amintită pentru prima dată în documentele anului 1355. În secolele următoare este refăcută și consolidată în mai multe rânduri. Cetatea de la Râșnov adăpostește o valoroasă unitate muzeală ce oferă vizitatorului o sugestivă cronică a așezărilor dacice, romane și românești din zonă și a Râșnovului medieval și modern.

Cetatea Făgărașului, datează din secolul al XIV-lea, era considerată de Mihai Viteazu „cetatea domniei noastre”; aici se află Muzeul Țării Făgărașului, care valorifică bogatele colecții de arheologie, istorie, etnografie și artă populară, precum și de artă plastică contemporană.

 Cetatea Prejmer a fost construită în secolul al XV-lea , prin particularitățile sale arhitectonice se impune ca una din cele mai originale construcții.

În județ se oferă posibilitatea de a vizita si alte cetăți medievale: Codlea, Hoghiz, Feldioara, Rupea.

Bisericile cetăți care se găsesc într-un număr însemnat de sate (Beia, Bunești, Cața, Cincu, Drăușeni, Fișer, Homorod, Merchiașa, Meșendorf, Prejmer, Roadeș, Șoarș, Viscri).

Bisericile cetăți/fortificate de la Prejmer și Viscri au fost recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO.

Alte vestigii istorice: Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine), Castelul Haller (Hoghiz, 1553); Castelul feudal de la Racoș (1625); Castelul de la Sâmbăta de Sus (1688-1714); Castelul de la Sâmbăta de Jos (1770) prezintă importanță turistică atât prin arhitectură, cât și prin peisajul natural în care sunt încadrate.

Edificii religioase

Biserica Neagră, cea mai mare construcție în stil gotic din România, este un simbol al Brașovului. Numele de Biserică Neagră l-a primit după marele incendiu al orașului din anul 1689. Fumul și flăcările au înnegrit zidurile, însă nu au putut distruge măreția edificiului. Biserica Neagră, cu o lungime de 89 m, este cel mai mare edificiu religios între Viena și Istanbul. Construcția bisericii în stil gotic a început în anul 1383 și a durat până în anul 1477, iar ca urmare a renovării din secolul al XVIII-lea, interiorul și-a pierdut parțial aspectul gotic. Orga Bisericii Negre este una dintre cele mai mari din sud-estul Europei si este renumită pentru sonoritatea ei de o rară frumusețe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită între anii 1836-1839 de către constructorul de orgi Buchholz din Berlin.

Biserica Sf. Nicolae este situată în partea cea mai veche a orașului, Scheii Brașovului, și datează din secolele XVI – XVIII. Actuala clădire a fost construită pe locul unei bisericuțe de lemn menționate documentar la sfârșitul veacului XIV. Cu ajutorul material al domnilor din Țara Românească și Moldova biserica a fost refacută și marită. Se păstrează un valoros ansamblu de pictură murală din sec XVIII și remarcabile piese de artă veche romanească. Aici se află mormântul lui Nicolae Titulescu.

Biserica Evanghelica Sf. Bartolomeu este cel mai vechi edificiu al orașului, construită în secolul XIII, în stil arhitectonic roman.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus reprezintă un alt punct turistic important al județului. Aceasta a fost ctitorită de voievodul Constantin Brâncoveanu, fiind un monument reprezentativ de arhitectură brâncovenească. În incinta mănăstirii se găsește un muzeu deținând valoroase colecții de icoane pe sticlă, de carte religioasă veche și obiecte de cult.

Alte biserici sunt: Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica Sf Ioan, Biserica Sf Treime, Biserica Sf Martin.

Edificii culturale

  Casa Hirscher ( Casa Negustorilor) este o construcție în stilul Renașterii, înălțată între anii 1541-1547 de către Appolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Brașovului. Aceasta ocupă primul loc între construcțiile civile ale Brașovului din veacul al XVI-lea, fiind alcătuită din două pavilioane separate de o curte interioara.

Casa Mureșenilor s-a înființat un muzeu în anul 1968, ca urmare a donației făcute de urmașii familiei Mureșianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite in viața culturală și politică a vremii lor.

Casa Sfatului, prima mențiune documentară a clădirii datează din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, clădirea se caracterizează prin îmbinarea stilurilor gotic cu renascentist și baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ și judecătoresc al orașului. În prezent adăpostește Muzeul de Istorie al Județului Brașov.

Muzeul Județean de Istorie este înființat în clădirea vechiului Sfat, datând din secolul al XV-lea, pe baza colecțiilor Muzeului Săsesc al Țării Bârsei și a colecțiilor Muzeului ASTRA, muzeul conservă și valorifică bogate colecții de arheologie: paleolitic mijlociu, descoperiri din castrele de la Râșnov și de pe valea Oltului; istorie: unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor meșteșugărești; documente; numismatică; bibliotecă (15.000 volume).

Muzeul de Artă a fost înființat inițial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la începutul secolului al XX-lea și valorifică expozițional artă românească: pictură pe lemn și sticlă, portrete de epocă; artă decorativă universală.

Muzeul de Etnografie, clădire construită în 1902 și restaurată în 1979. A avut următoarele destinații: sală de dans, casă de cultură a studenților, tipografie și ulterior muzeu, care valorifică expozițional domeniile etnografie și artă populară: ceramică, sticlărie din secolele XVIII – XIX, port popular și textile, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, metal, piele, os; fond documentar. Patrimoniul cuprinde 13.600 de obiecte, datate între secolele XVII – XX, reprezentând următoarele zone etnografice: Țara Bârsei, Bran, Rupea, Țara Făgărașului, Valea Hârtibaciului.

Muzeul Primei Școli Românești este monument istoric și datează din secolul al XV-lea. Muzeul include: "Sala de clasă Anton Pann", "Tiparnița diaconului Coresi", sala "Cartea – factor de unitate națională", "Cartea și cărturarii brașoveni", "Liceul Andrei Șaguna". Complexul muzeal mai cuprinde Muzeul "Ex Libris", Muzeul Junilor Brașoveni (obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzică Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, cărți donate de compozitor), Muzeul Ștefan Mironescu (imagini ale Scheiului în acuarelă și ulei donate de pictor), Arhiva și Biblioteca istorică (cărți vechi, protocoale-catastife, cărți din fondul documentar, documente de patrimoniu. La școala din Scheii Brașovului s-a predat pentru prima dată în limba romană în anul 1559.

Alte ansambluri de cladiri si monumente de arhitectura: Biblioteca Județeană George Baritiu, Casa Honterus, Casa Reduta, Teatrul Dramatic, Palatul Justiției.

Activități umane cu funcție turistică

Pe lângă obiectivele turistice prezentate anterior, resursele turistice antropice includ și o serie de activități umane. Aici sunt incluse: nedeile, carnavalurile, târgurile si expozițiile, festivalurile artistice, hramurile și sărbatorile artistice. Cele mai cunoscute activități de acest fel din județul Brașov sunt:

Festivalul de muzică Cerbul de Aur (Brașov);

Sărbătoarea Junii Brașovului (Brașov);

Sărbătoarea Răvășitul oilor, cu desemnarea celui mai bun crescător de animale ( Bran);

Festivalul folcloric ,,Floare de Colț"( Zărnești);

Manifestarea folclorică Nedeia Munților, în ultima duminică din iulie (Fundata);

Târgul de vară ( Moeciu);

Festivalul cetăților (Rupea);

Sărbătoarea plugarului (Comăna);

Parada portului popular (Brașov);

Festivalul folclorului și artei populare (Viștea);

Festivalul național de muzică religioasă corală, pe 15 august (Sambăta de Sus).

2. Structurile de cazare

Bazele de cazare, resursele atractive și căile de transport, reprezintă vectorii fundamentali ai desfășurării actului turistic și, totodată, unul din elementele-cheie ale turismului modern, dată fiind destinația de bază a acestora, respectiv eficiența în plan economic, care conduc la conturarea fenomenului turistic în ansamblul său.

Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse și este, în consecință, extrem de diversificată. În definirea tipurilor se ține seamă de diferiți parametrii: mărime, confort, functionalitate, perioadă de utilizare, tipul de turism pe care-l deservesc, în functie de vechimea inițierii activităților turistice, nivelul de dezvoltare socio-economică și tradițiile arhitectonice locale (Pompei Cocean și Ștefan Dezsi, 2009).

Structurile de cazare reprezintă elementul cel mai important al bazei tehnico-materiale, celelalte componente având ponderi diferite în încasările provenite din activitatea turistică.

Astfel stucturile de cazare pot fi grupate în:

a) Structuri de cazare principale (clasice);

b) Structuri extrahoteliere;

c) Structuri nepermanente;

Dacă în cazul primei categorii calitatile turistice sunt evidente, celelalte doua categorii de baze de cazare pot fi considerate ca fiind de o importanță secundară, datorită includerii lor temporare domeniului turistic și nivelului mai redus de funcționabilitate.

Structurile de cazare principale reprezintă o grupă distinctă în care sunt incluse: hotelurile, motelurile, cabanele, vilele și hanurile.

Hotelurilor reprezintă cele mai importante structuri de cazare la nivel mondial. Acestea indeplinesc funcția principală de cazare și reprezintă o unitate etalon a nivelului de dezvoltare a turismului intr-o anumită regiune.

În clasificarea hotelurilor se iau în considerare urmatoarele criterii: mărimea, confortul, pozitia în cadrul stațiunii turistice, modul de funcționare, durata sejurului etc.

După criteriul mărimii hotelurile se clasifică astfel:

mici(1-70 locuri);

mijlocii(71-150 locuri);

mari(peste 150 locuri).

Confortul se referă la nivelul calitații hotelurilor, iar pe plan international sunt recunoscute 5 trepte de confort, utilizată fiind clasificarea cu atribuire de stele (intre 1 – 5 trepte). Gradul de confort influențează prețurile practicate și cererea turistică.

Motelurile se aseamană ca structură și funcțiuni cu hotelurile, diferența majoră constă în dependența lor de turismul de tranzit. În cazul acestora serviciile de deservire au un rol mai important decat cele de cazare. Dintre structurile principale de cazare, motelurile se caracterizează prin cea mai scurtă durată a sejurului.

Vilele sunt baze turistice tradiționale cu o capacitate mică de cazare, destinate în deosebi turismului curativ și de recreere, motiv pentru care localizarea lor predilectă a vizat stațiuni balneare sau balneoclimaterice de tradiție.

Cabanele reprezintă o grupa de structuri de cazare cu o mare raspândire spațială, găsindu-se atât în regiunile de câmpie cât și în cele de deal și munte (cu o frecvență mai ridicată în cazul regiunilor montane).

Hanurile turistice sunt unitați de cazare și alimentatie publică tradiționale fiind precursoarele motelurilor de astăzi. Amplasarea tipică era la răscrucea drumurilor sau de-a lungul acestora. Capacitatea de cazare este redusă (de regulă 10 – 50 locuri), un rol deosebit având serviciile de deservire. Păstrând bogate tradiții arhitecturale și spirituale, hanurile îmbracă și o funcție atractivă, devenind obiective turistice (Hanul lui Manuc).

Structuri de cazare extrahoteliere însumează o gamă diversificată de primire mai greu de controlat si impozitat, creând o concurență pentru structurile clasice, ce se manifestă tot mai vizibil. Aici putem include urmatoarele structuri: pensiunile agroturistice, care sunt intalnite frecvent în cadrul turismului rural, agroturismului, ecoturismului și turismului verde, casele de vacanță, centrele pentru tineret (taberele școlare sau studențești) și satele de vacanță.

Structurile de cazare nepermanente sunt reprezentate de camping (cu casuțe și loc pentru corturi), caravaning ( cu dotari speciale pentru instalarea rulotelor), respectiv adăposturi și refugii.

2.1 Structura și dinamica spațiilor de cazare din județul Brașov

2.1.1 Tipuri de structuri de cazare turistică

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, la nivelul anului 2014; Tabel 2.1

Sursă: Institutul Național de Statistică

La nivelul anului 2014, structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, în România numărau 6130 unitați, în Regiunea Centru 1745 unitați, iar în județul Brașov 787 unitați. În cadrul structurilor, atât la nivel national, cât și la nivel de regiune se remarcă un număr ridicat de unitați pentru urmatoarele structuri: hoteluri, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice și vile turistice urmate la distanțe mari de urmatoarele tipuri de structuri, unele dintre acestea deținând un număr nesemnificativ în totalul structurilor la nivel national sau regional.

La nivelul Regiunii Centru, județul Brașov deține de departe supremația în ceea ce privește numarul total al structurilor de cazare având un număr de 787 unitați (45%). Acesta este urmat de județul Harghita cu 321 unitați (18%), pe locul al treilea fiind județul Mureș cu 273 unitați (16%). Celelalte trei județe avand un numar apropiat de structuri de cazare: Alba 140 unitați (8%), Sibiu 119 unitați (7%) și Covasna 105 unitați (6%).

Fig. 2.1 Ponderea structurilor de primire turistică, la nivelul Regiunii Centru

Sursă: Prelucrare dupa date statistice furnizate de INSSE

La nivelul județului Brașov se poate remarca că primul loc în cadrul structurilor de cazare este deținut de pensiunile agroturistice cu 299 unități, o mare parte dintre acestea aflandu-se în satele din regiunea Bran – Moeciu. Construcția acestora fiind favorizată de peisajele remarcabile din zona, care atrag numeroși turiști. Pe locul al doilea în cadrul structurilor de cazare se află pensiunile turistice cu 226 unități, o pondere mare dintre acestea întalnindu-se în stațiunile montane din județ. Pe locul al treilea sunt hotelurile cu 112 unități, acestea gasindu-se preponderent în municipiul Brașov dar și în cele două mari stațiuni montane ale județului, Poiana Brașov și Predeal, putând prelua un numar mare de turiști și satisfacând și pe cei mai pretențioși dintre aceștia. O altă categorie de structuri de cazare reprezentată de vilele turistice, cu 79 unitati. Se mai poate remarca un aspect în care, satele de vacanta au un număr de 2 unitați din totalul de 3 unitați la nivelul intregii Regiuni Centru. Județul Brașov mai detine un numar important de hosteluri, 23 unitați și cabane turistice, 28 unitați, asta raportat la nivelul Regiunii Centru unde același tip de structuri de cazare au un număr de 41 respectiv 58 unitați.

Fig. 2.2 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri la nivelul județului Brașov

Sursă: Prelucrare după date statistice furnizate de INSSE

Repartiția structurilor de cazare pe județe

Din graficul următor se poate vedea că județul Brașov ocupă primul loc in ceea ce priveste numărul total de structuri de cazare la nivel național cu 787 unitați. Aceștia iși dispută supremația cu județul Constanța care se află la o distantă mică, numărând 746 unitați. Se poate remarca că cele două județe se află la distanțe remarcabile față de celelalte județe ale României. Acest lucru se datorează condițiilor naturale propice pentru dezvoltarea turismului și, implicit pentru dezvoltarea infrastructurii de cazare. Brașovul beneficiază și de o poziție geografică foarte bună, chiar în centrul țarii, pe langă importantele resurse turistice naturale și antropice pe care le deține, iar județul Constanța beneficiază de deschiderea la Marea Neagră. Aceste două județe fiind principalii poli de atracție a turiștilor români dar și straini. Cele două sunt urmate de județe precum: Harghita (321 unitați), Suceava (296 unitați), Prahova (286 unitați), Mureș (273 unitati), Vâlcea (233 unitați), care si ele dispun de bogate elemente ale cadrului natural dar și antropic.

Fig 2.3 Structuri de primire turistică cu functțuni de cazare turistică pe județe

Sursă: Prelucrare după date statistice furnizate de INSSE

2.1.3 Repartiția structurilor de cazare turistică pe destinații turistice

Structuri de primire turistică cu functiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, destinații turistice la nivelul anului 2014; Tabel 2.2

Sursă: Institutul Național de Statistică

În ceea ce privește numărul total al structurilor de cazare, clasificate pe principalele destinații turistice ale județului, reies următoarele aspecte. Au fost alese primele șase destinații turistice ale județului, unde se poate remarca că primul loc este deținut de municipiul Brașov cu 181 unitați, fiind urmat de Moieciu cu 141 unități, pe locul al treilea regăsindu-se orașul Predeal cu 137 unități. Localitatea Bran deține 118 unități, în schimb ce orașele Râșnov și Zărnești dețin un număr mai mic de unități, 46 respectiv 38 unități.

În cazul hotelurilor, din totalul de 112 unități, municipiul Brașov deține aproape jumătate, 54 unități, un număr ridicat având și orașul Predeal cu 30 unități.

În rândul pensiunilor turistice se remarcă municipiul Brașov cu 80 unități, fiind urmat de orașul Predeal cu 65 unități și orașul Râșnov cu 34 unități.

În cadrul pensiunilor agroturistice, de departe se remarcă localitățile Moieciu cu 128 unități și Bran cu 102 unități, acestea având una din cea mai bună reprezentare din țară în cazul acestor tipuri de structuri.

Fig 2.4 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe destinații turistice, in județul Brașov

Sursă: Prelucrare după date statistice furnizate de INSSE

2.2 Capacitatea de cazare turistică

2.2.1 Capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri

În cazul indicatorului capacitatea de cazare existentă la nivelul anului 2014, se constată un total de 311228 mii locuri în România, 60597 mii locuri în Regiunea Centru. Atât la nivel național cât și la nivel regional se remarcă hotelurile în ceea ce privește capacitatea de cazare cu 185172 mii de locuri respectiv 24516 mii locuri. Acest lucru este ușor de explicat deoarece hotelurile sunt structurile de cazare cele mai mari și mai complexe. Cu o capacitate de cazare ridicată se mai remarcă pensiunile agroturistice și pensiunile turistice și vilele turistice, celelalte unități de cazare, având o capacitate de cazare mai redusă.

Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire, la nivelul anului 2014; Tabel 2.3

Sursă: Institutul Național de Statistică

La nivelul Regiunii Centru, județul Brașov se distanțează de departe față de celelalte județe în ceea ce privește capacitatea de cazare existentă, având 26145 mii locuri (43%) din totalul regiunii de 60597 mii locuri. Urmatoarele județe in ordine sunt: Mureș cu 10450 mii locuri (17%), Harghita cu 8045 mii locuri (13%), Sibiu cu 6547 mii locuri (11%), Covasna cu 5552 mii locuri (9%), pe ultimul loc fiind Alba cu 3858 mii locuri (7%). Acest lucru se datorează faptului că pe teritoriul județului Brașov există un număr mare de structuri de cazare, asta reliefându-se într-o capacitate de cazare mare.

Fig 2.5 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire, la nivelul Regiunii Centru

Sursă: Prelucrare după date statistice furnizate de INSSE

La nivelul județului Brașov capacitatea de cazare existentă numără la sfarșitul anului 2014, 26145 mii locuri. În cadrul județului, structurile de cazare cu capacitatea cea mai mare sunt hotelurile, 10659 mii locuri, ocupând o pondere însemnată în cadrul acestui indicator. Pensiunile turistice dețin 5477 mii locuri, fiind urmate de pensiunile turistice cu 4927 mii locuri. Vilele turistice dețin 1679 mii locuri, hostelurile 1093 mii locuri, iar cabanele turistice 999 locuri. Restul categoriilor de structuri având o capacitate de cazare mică în cadrul structurilor de cazare din cadrul județului.

Fig 2.6 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire, la nivelul județului Brașov

Sursă: Prelucrare după date statistice furnizate de INSSE

2.2.2 Capacitatea de cazare turistică pe categorii de confort

Din diagrama din imagine (fig 2.7) se poate observa că ponderea cea mai mare in ceea ce priveste capacitatea de cazare este deținută de structurile cu nivelul de clasificare de 3 stele (62%). Acest lucru se poate datora faptului, că turiștii caută aproape tot timpul un echilibru între conditiile de cazare și prețul practicat, iar din acest punct de vedere putem spune că acest tip de structuri se încadrează foarte bine. Valori apropiate privind capacitatea de cazare au structurile de cazare clasificate cu 4 stele (18%) și cele clasificate cu 2 stele (15%).

Cele mai mici valori se intâlnesc la structurile neclasificate pe stele (1%) și structurile clasificate cu o stea (3%), deoarece acestea oferă condiții minime de cazare, fiind din ce în ce mai puțin răspandite și preferate de turiști și structurile de cazare cu 5 stele au o pondere a capacitatii de cazare (1%) redusă deoarece sunt preferate în general de turistii cu venituri superioare, aceștia având o pondere mică în cadrul întregii mase de turiști.

Fig 2.7 Capacitatea de cazare turistica existentă, clasificare pe categorii de confort

Sursă: Prelucrare după date statistice furnizate de INSSE

2.2.3 Capacitatea de cazare turistică pe destinații turistice

Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire, destinații turistice, la nivelul anului 2014; Tabel 2.4

Sursă: Institutul Național de Statistică

În cazul capacității de cazare repartizată pe tipuri de structuri de cazare și pe destinații turistice , din totalul de 26145 mii locuri, municipiul Brașov se distantează detasat fată de celelalte destinații turistice, având o capacitate de cazare de 9643 mii locuri. Acesta este urmat de orașul Predeal cu 4828 mii locuri, pe locul al treile și al patrulea situându-se la distanțe mici Moieciu și Bran cu 2874 mii locuri, respectiv 2792 mii locuri. Ierarhia este încheiată de orașele Rașnov cu 1209 mii locuri și Zărnești cu 1007 mii locuri.

În cadrul capacității de cazare deținută de hoteluri se remarcă municipiul Brașov cu 6301 mii locuri din toatalul de 10659 mii locuri, valori mai mari ale capacității de cazare găsindu-se și în orașul Predeal, 2235 mii locuri.

La fel și în cadrul pensiunilor turistice se remarcă aceleași două, municipiul Brașov detinând 1820 mii locuri de cazare, iar Orașul Predeal 1417 mii locuri din totalul de 4927 mii locuri de cazare înregistrat la nivelu întregului județ.

În ceea ce privește capacitatea de cazare deținută de pensiunile agroturistice se remarcă Moieciu cu 2192 mii locuri, fiind secondat de Bran cu 1850 mii locuri.

Fig 2.8 Capacitatea de cazare turistică existentă, pe destinații turistice din județul Brașov

Sursă: Prelucrare după date statistice furnizate de INSSE

2.2.4 Indicii de utilizare netă a capacității de cazare

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică reprezintă raportarea numărului de înnoptari realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă.

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune în anul 2014, în județul Brașov a fost de 19,9%.

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică cu valoarea cea mai ridicată se întâlnește în cazul structurilor de cazare clasificate cu 4 stele (30,7%), în timp ce valoarea cea mai scazută se întâlneste la cele clasificate cu 1 stea (12,7%).

În cazul tipurilor de structuri de cazare turistică se remarcă hotelurile, în ceea ce priveste indicele de utilizare netă a capacității de cazare turistică cu 29,5%, iar pe criterii de clasificare se remarcă hotelurile clasificate cu 4 stele (39,7%) si cu 1 stea (38,1%).

Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare, în județul Brașov, pe tipuri de

structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și categorii de

clasificare, la nivelul anului 2014; Tabel 2.5

Sursă: Institutul Național de Statistică

3. Structurile de alimentație publică

În complexul de activități ale industriei de servicii se integrează și societațile comerciale care prestează servicii de restaurant și bar, caracterizate printr-o mare diversitate de profiluri și grade de specializare, funcționarea și dezvoltarea lor fiind direct orientată și strict condiționată de rentabilitatea economică obținută. În pofida faptului că turiștii cazați în orașe nu depind direct de rețeaua de alimentație publică integrată bazei de cazare, marile grupuri hoteliere dezvoltă, de regulă, o retea complementară de servicii auxiliare, inclusiv cele destinate satisfacerii nevoilor de alimentație a turiștilor.

Frecvent întalnite în destinațiile turistice importante și foarte apreciate de turisti sunt restaurantele cu specific, care valorifică tradițiile culinare ale unui anumit spațiu geografic (local, regional, național). Atractivitatea unei unități de acest tip derivă din îmbinarea cadrului natural cu cel construit, al finisajelor inspirate după modelul original, al elementelor de decor, al mobilierului și obiectelor de inventar cu concepție deosebită, de gamă sortimentală a mancărurilor pregătite și prezentarea personalului (Pompei Cocean și Ștefan Dezsi, 2009).

În județul Brașov există 600 de structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică, inregistrate la Autoritatea Natională pentru Turism.

Acestea sunt împărțite pe categorii după cum urmează: restaurant clasic, bar de zi, restaurant pensiune, bufet bar, braserie, restaurant cu specific local (Stana, Fulg de Nea), restaurant cu specific național (Cheile Gradiștei, Taverna Sârbului, Craiul Crailor), restaurant vânătoresc (Vânătorul), restaurant autoservire, restaurant cu program artistic, cramă, pizzerie, snack-bar, cafe-bar, terasă, bistrou, berărie.

În cadrul bazelor de alimentație publică se remarcă: restaurantele clasice cu 275 de unități, barurile de zi cu 120 de unități, restaurantele pensiune cu 46 de unități, bufeturile bar cu 24 de unități. De o importanță deosebită și foarte cautate de turistii străini îndeosebi sunt restaurantele cu specific local, care sunt în numar de 7 pe teritoriul județului Brașov.

În peisajul gastronomic al județului Brașov se întalnește o gamă diversificată de restaurante cu specific international după cum urmează:

Cu specific unguresc: Casa Ungurească;

Cu specific german: Am Rosenanger;

Cu specific italian: Vesuvius, Casa Sicilia, Da Vinci;

Cu specific japonez: Sushi Ya;

Cu specific chinez: Marele Zid;

Cu specific indian: Taj Mahal;

Cu specific libanez: Golden Time;

4. Structurile destinate pentru tratament

O gamă și mai variată prezintă instalațiile și mijloacele de tratament și cură ce deservesc procedurile balneoterapiei (băi calde cu apă minerală, băi și împachetări cu nămol), electroterapiei (curenți diadinamici, magnetodiaflux, ionizări, ultrascurte, ultrasunete, băi de lumină), hidroterapiei (duș subacval, băi de plante, duș circular) sau kinetoterapie.

Se practică, de asemenea, tratamente cu aerosoli ( în cadrul unor săli special amenajate în acest sens, dar și al unor saline cu un microclimat specific pentru tratarea diferitelor afecțiuni ale aparatului respirator) și cu ajutorul culturii fizice medicale în săli de gimnastică special amenajate.

Majoritatea absolută a instalațiilor enumerate sunt deservite de personal specializat ce-și desfasoară activitatea în cabinete medicale de profil sau laboratoare de analize, asociate și ele infrastructurii de strictă necesitate. (Pompei Cocean și Stefan Deszi, 2009)

Județul Brașov nu este neapărat un județ al stațiunilor de tratement, acesta remarcându-se prin stațiunile montane. Și totuși are propiile sale stațiuni balneare, mai mici ce-i drept, printre acesteea amintim: Sinaia, Rupea, Codlea, Băile Perșani, Băile Homorod. Însă aceste localități balneare se află intr-o stare avansată de degradare, neridicându-se la un nivel optim de folosire, de aceea nu prezintă interes pentru turiști. Deci necesită atragerea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii stațiunilor balneare, astfel resursele naturale de care se bucură județul Brașov, ar fi valorificate mult mai bine. Un avantaj pentru stațiunile balneare din județul Brașov, este faptul că pe langă tratament turiștii se pot bucura de priveliștile foarte frumoase oferite de cadrul natural.

Județul Brașov mai are și alte resurse minerale: apele carbogazoase de la Tărlungeni și Zizin, unde nu demult exista o intensă activitate balneară.

Baze de tratament importante și care atrag fluxuri de turiști mai mari sunt întalnite în județele învecinate: Stațiunea de la Covasna (jud. Covasna), Stațiunea Borsec, Băile Tușnad, Praid, Toplița (jud. Harghita), Slanic Prahova (jud. Prahova).

5. Structurile destinate pentru agrement

Definit ca ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzatia unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabilă, agrementul ocupă în ultimii ani un loc din ce în ce mai important în preocupările orientate înspre realizarea dezideratului de odihnă activă- caracteristică esențială a vacanțelor în societatea contemporană. Stimularea constantă a eforturilor de dezvoltare a activităților contribuie la satisfacerea nevoilor fizice și pshice ale turistului, evidențiază faptul că agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor de destindere și reconfortare fizică a rezidenților și nonrezidenților, ceea ce conferă agrementului și activităților integrate acestuia poziția de componență de bază a prestației turistice.

Dotările de acest tip îmbracă forme și funcții dintre cele mai complexe. În cadrul stațiunilor turistice, acestea se asociază frecvent bazelor de cazare, dar pot constitui și entități distincte. Amploarea și diversitatea dotărilor de agrement este dependentă de profilul și importanța stațiunii unde sunt localizate(Pompei Cocean și Stefan Dezsi, 2009).

Datorită formelor de relief și a climei caracteristice zonei, în județul Brașov s-a dezvoltat, de-a lungul timpului, o tradiție importantă în domeniul sportiv, atât în ceea ce privește sporturile de iarnă, cât și cele de vară.

Județul Brașov dispune de două dintre cele mai moderne stațiuni de iarnă ale României – Poiana Brașov și Predeal – alături de care se dezvoltă alte stațiuni mai mici (Pârâul Rece, Timișu de Sus, Bran, Moeciu, Sâmbăta de Sus).

Conform Direcției Generale de Control și Autorizare Turism, la nivelul anului 2014, în județul Brașov existau 20 partii de schi omologate. Acestea sunt raspândite în cadrul județului astfel:

Poiana Brașov: 10 pârtii

Predeal: 5 pârtii

Bran – Poarta: 2 pârtii

Fundata: o pârtie

Moeciu: o pârtie

Pârâul Rece: o pârtie

Astfel infrastructura de agrement a stațiunilor montane din județul Brașov permite practicarea sporturilor de iarna (schi, sanie, snowboard, patinaj etc.), aici remarcându-se:

Poiana Brașov ocupă locul întai în cadrul stațiunilor montane din România, deținând cea mai densa și modernă dotare turistică. Aceasta beneficiază de cea mai lungă pârtie de schi din țara noastră (Pârtia Drumul Roșu), care are o lungime de 4752 metri și are un grad de dificultate ușor. Partia Sulinar se află pe locul al doilea ca lungime, masurând 3394 metri și având un grad de dificultate mediu. Alte două partii: Lupului și Sub Teleferic au lungimi de peste 2000 metri dar au un grad de dificultate dificil. În ceea ce privește dotările pârtiilor acestea dețin instalație pentru crearea zăpezii artificiale și instalație de nocturnă dar și instalații de transport pe cablu, fiind perfecte pentru pasionații sporturilor de iarna dar și pentru cei care vor să le învete. Toate cele patru pârtii sunt administrate de primăria orașului Brașov, celelalte având administratori privați. Însă cu toate aceste dotări, mai există loc pentru constructia unor dotări noi dar și pentru modernizarea celor existente. Patinajul este un alt sport care se poate practica, stațiunea dispunând de un patinoar.

Tot în Stațiunea Poiana Brașov există un centru de echitație, unde se poate călări, sport ce se poate practica în orice sezon, însa iarna îi da un farmec aparte. Se pot face drumeții montane, plimbări cu biciclete, plimbări cu ATV-uri dar și alte sporturi precum paintball sau zorbing. Pentru iubitorii sporturilor extreme există posibilitatea de a zbura cu parapanta.

Privită de la înaltime, stațiunea Poiana Brașov pare o mică oază în împarația munților, îmbracați în haină verde a pădurilor de molid și fag, în care vilele și hotelurile cu arhitectură pe cât de variată pe atât de modernă imprimă un plus de pitoresc.

Accesul în statiunea Poiana Brașov se poate realiza din localitățile Brașov si Râșnov, prin două sosele modernizate, precum și prin numeroase trasee turistice ce pornesc din localitătile: Brașov, Timișu de Sus, Timișu de Jos, Pârâul Rece, Râșnov și Cristian.

De asemenea, stațiune Predeal, care este situată în centrul României pe Valea Prahovei, între râurile Prahova și Timiș, la poalele munților Bucegi are un profil complex și dispune de 5 pârtii de schi omologate, dintre care cea mai cunoscută fiind Partia Clabucet, cu o lungime de 2100 metri, acesta beneficiază de instalații de iluminat și instalații de produs zăpadă artificială pentru prelungirea sezonului de schi. Insă Pârtia Clabucet este devansată de Partia Cocoșul în ceea ce priveste lungimea, aceasta masurând 2250 metri. O altă pârtie importantă este Pârtia Sub Teleferic, care masoară 1200 metri. Aceste trei pârtii sunt administrate de primaria orașului Predeal restul având administratori privați.

Făcând o comparație în ceea ce privește numărul pârtiilor de schi omologate, județul Brașov este pe locul al treilea la nivel național cu 20 de pârtii fiind devansat de județul Prahova cu 24 de pârtii și de județul Harghita cu 23 de pârtii. Însă județul Brașov le devansează în ceea ce priveste lungimea totală a partiilor de schi, gradul de modernizare și dotările aferente fiind pe primul loc în topul stațiunilor montane din România. În județul Brașov se întalnește cea mai lungă partie de schi din țară, Pârtia Drumul Rosu cu o lungime de 4752 metri la polul opus fiind Pârtia Moneasa din județul Arad cu 180 metri.

Pe langă sporturile de iarnă la Predeal, munții din jurul orașului oferă posibilitatea realizării drumețiilor de neuitat și admirarea peisajelor, care au fost, sunt și vor fi atracțiile turiștilor din toată lumea sosiți în stațiune. Se mai pot face plimbări cu biciclete și plimbări cu ATV-uri.

În general, hotelurile importante din cele două stațiuni dețin terenuri de sport multifuncționale, care permit practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, tenis, handbal, baschet, volei, ciclism. Într-o proporție mai mică sunt practicate și sporturi ale minții, ca: șah, table sau bridge. Tot în cadrul hotelurilor există săli de conferințe, săli de teatru, săli de jocuri (biliard, ping-pong), piscine, baruri, cluburi etc.

De asemenea, regunea Bran – Moeciu – Fundata situată între Munții Piatra Craiului și Munții Bucegi, în partea nordică a culoarului Rucăr-Bran reprezintă zona cu cel mai dezvoltat turism rural din România. Peisajul natural încântător, localitățile pitorești situate până la altitudini de peste 1000 metri, tradițiile pastorale și cele culinare bine păstrate au constituit premisele principale ale apariției și dezvoltării turismului în această zonă rurală. Aici, pe langă activitățile de agrement cunoscute, turiștii se pot bucura de: focuri de tabară, plimbări cu trăsura, excursii 4×4, mountain-bike, cățărări, alpinism dar și de o serie de obiceiuri și evenimente cu specific tradițional.

Orașul Brașov dispune de numeroase structuri pentru agrement și divertisment:

Complex Agrement Brașov situat la poalele Tâmpei: piscina, sauna, masaj, terenuri de sport, sală de bowling, bar și terasă;

Parc Aventura Brașov dispune de 14 trasee, de dificultate progresivă, fiind un mod foarte plăcut de petrecere a timpului liber;

Paradisul Acvatic Brașov se întinde pe o suprafață de 12.000 mp, parte acoperită și 12.000 mp destinați sezonului estival și dispune de: 6 piscine interioare, 2 piscine exterioare, topogane cu apa, saune, jacuzzi, grotă de relaxare, sală de fitness, teren de fotbal acoperit, teren de volei pe nisip, restaurante și terase;

Patinoarul Olimpic Brașov are o suprafață de joc de 1891 mp, permite practicarea sporturilor pe gheață: hochei pe gheață, patinaj artistic, short-track;

Pe lângă aceste importante complexe de agrement, orașul Brașov dispune de terenuri care permit practicarea celor mai importante sporturi( fotbal, tenis, handbal, baschet, volei, ciclism). În cadrul orașului se gasesc numeroase cafenele, baruri, cluburi, ce oferă turiștilor o ofertă diversficată din acest punct de vedere.

În ultimii ani, infrastructura de agrement s-a dezvoltat tot mai mult, județul Brașov fiind bine reprezentat de aceste structuri.

Activitățile de agrement oferă un spectru mai larg către diversele forme de turism, iar de complexitatea acestora depinde diminuarea sezonalității turistice.

6. Infrastructura căilor de comunicație

6.1 Rolul infrastructurii de transport în dezvoltarea turismului

Infrastructura de transport constituie coloana vertebrală a vieții economice a unui stat sau a unei regiuni, fiind suportul material al conexiunilor dintre asezările urbane și rurale și dintre asezările urbane și rurale și dintre principalele sectoare de activitate. Deplasarea în teritoriu este esentială în ansamblul activităților omenești, rețelele de transport având o influență directă asupra dezvoltării vieții umane.

Infrastructura de transport reprezintă o unitate de bază a prestației turistice, asigurând deplasarea turiștilor de la locul de reședință la locul de petrecere a vacanței.

Transporturile se află într-o relație de interdependență cu turismul și au un rol determinant în dezvoltarea acestuia, de ele depinzând dezvoltarea economiei și îmbunătățirea calității serviciilor turistice. Prin intermediul transporturilor se asigură accesul turiștilor spre obiectivele și zonele de atractivitate turistică.

Regiunea Brașov dispune de elemente de potențial diversificate, de la relieful diversificat și peisajele naturale de calitate, la tradițiile folclorice și culturale, la monumentele istorice și arhitehtonice. Astfel dezvoltarea infranstructurii de transport reprezintă o condiție necesară pentru realizarea cu succes a obiectivelor de dezvoltare a regiunii, participând la creșterea mobilității populației și a mărfurilor, la fuzionarea zonei cu rețeaua trans-europeană de transport, ajutând la dezvoltarea turismului, care este un factor cheie în cadrul economiei județului.

6.2 Accesibilitatea stațiunilor turistice și a localităților agroturistice și implicațiile sale

În literatura de specialitate, accesibilitatea este definită ca fiind potențialul de oprtunități de interacțiune. Aceasta este un element cheie în analiza geografică a stațiunilor turistice și a localităților agroturistice și reprezintă o expresie directă a mobiltății turiștilor sau a activităților turistice.

Relieful este factorul geografic esențial care influentează sau restrictionează dezvoltarea infrastucturii de transport. Astfel în funție de repartizarea formelor de relief, care au determinat organizarea și expansiunea asezărilor, s-a construit rețeaua majoră de transport. La nivelul județului Brașov, rețeaua de transport poate fii considerată una strategică, integrând rețeaua de orașe și drumuri de importanță regională în sistemul național.

Având în vedere că suprafața județului Brașov se suprapune intr-o mare parte peste unități montane, un rol important în ceea ce privește accesibilitatea spre obiectivele turistice, îl au culoarele de vale și depresiunile intramontane, deoarece de-a lungul lor se desfasoară o rețea de drumuri cu un grad de amenajare diferit. De asemenea, aici se găsesc sau se pot dezvolta așezări ce pot cuprinde spații de cazare și agrement.

De altfel, o importanță mare o reprezintă pasurile și trecătorile, care ajută la depasirea unor sisteme de culmi montane prin intermediul diferitelor tipuri de căi de comunicatie.

Transporturile rutiere au vechime mare și raspândirea cea mai largă beneficiind de cea mai dezvoltată rețea de căi de comunicație, astfel permițând accesul turiștilor spre și dinspre majoritatea obiectivelor turistice.

Rețeaua de căi de comunicație ce deservește județul Brașov asigură legături cu toate zonele țării dar și cu tările membre ale Uniunii Europene. Se disting câteva șosele importante:

Drumuri de importanță europeană:

E60 (DN1 și DN13): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin Ungaria, prin frontiera ungaro-română Artand – Borș (Oradea – Cluj Napoca – Brașov – București – Constanța).

E68 (DN1): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin Ungaria, prin frontiera ungaro-română Nagylak – Nădlac (Arad – Deva – Alba Iulia – Sibiu – Brașov)

E574 (DN11 și DN73): cale secundară a transporturilor rutiere din Europa, aflată în totalitate pe teritoriul România, sectorul de drum european din județul Brașov asigură legătura între orașele: Craiova, Pitești, Brașov, Târgu Secuiesc, Onești, Bacău)

Drumuri de importanță națională și județeană:

DN1A: drum național ce leagă Brașov de București, fiind o alternativă pentru DN1.

DN10: drum național ce leagă orașele Buzău de Brașov, traversând Carpații de Curbură prin Pasul Buzău.

DN73: drum național ce leagă municipiul Brașov de municipiul Pitești.

DN73A: drum național care pornește din Predeal, traversează Țara Bârsei, la Râșnov (intersectându-se cu DN73), orașul Zărnești și ajunge la Șercaia.

DN73A: drum național secundar ce face legătura dintre orașul Ghimbav și Cristian.

Distanța rutieră între Brașov și orașele vecine de importanța regională sau națională:

Brașov – București: 166 km

Brașov – Târgu Mureș (nord): 171 km

Brașov – Sibiu (vest): 143 km

Brașov – Pitești (sud-vest): 140 km

Brașov – Buzău (sud-est): 158 km

Brașov – Bacău (nord-est): 182 km

Distanța de la Brașov la cele mai apropiate aeroporturi

Brașov – Aeroportul Internațional Sibiu: 145 km

Brașov – Aeroportul Internațional Târgu Mureș: 185 km

Brașov – Aeroportul Internațional Henri Coandă (Otopeni, București): 171 km

Drumuri județene care asigură legătura cu obiective turistice importante:

DJ105B(Sâmbăta de Sus),

DJ104L (Viscri),

DJ131C (Racoș).

La nivelul anului 2013, drumurile publice din județul Brașov măsurau 1659 km, din care 744 km drumuri modernizate (INSSE Brașov).

Transporturile pe căi ferate prezintă avantaje precum capacitatea de transport ridicată, siguranță, confort mai ridicat, costuri accesibile, posibilitatea utilizării în orice anotimp și posibilitatea vizitării unor locații pitorești din arealele montane înalte și fragmentate, inaccesibile în alt mod.

Regiunea este străbătută de 3 magistrale feroviare care se intersectează la Brașov și asigură conexiunea cu București și cu alte orașe de importanță națională și regională. Se disting urmatoarele magistrale feroviare:

Magistrale feroviare de importanță națională

– magistrala 200(București – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Vințu de Jos – Simeria – Arad – Curtici)

– magistrala 300 (București – Brașov – Sighișoara – Mediaș – Blaj – Teiuș – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului)

– magistrala 400 (București – Brașov – Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare – Halmeu)

Căi feroviare de importanță județeană și locală

Brașov – Zărnești

Brașov – Sfântu Gheorghe (jud. Covasna)

Brașov – Întorsura Buzăului (jud. Covasna)

La nivelul anului 2013, liniile de cale ferată în exploatare măsurau 353 km, din care 184 km căi ferate electrificate (INSSE Brasov).

Prin aceste căi de comunicație se asigură legături către centrele de interes turistic din județ, dar și legături cu așezări din Regiunea Centru sau de la exteriorul Carpaților de unde provin fluxuri importante de turiști.

Dezvoltarea turistică a regiunii s-a realizat în paralel cu creșterea accesibilității și mobilității, astfel dezvoltarea infrastructurii de transport fiind o provocare continuă.

Cu toate aceste avantaje și condiții prielnice pentru dezvoltarea turismului, se pierd mulți turiști din cauza infrastructurii de transport. România, și implicit județul Brașov suferă din cauza insuficienței dezvoltării a infrastructurii de transport, precum și de întreținerea necorespunzătoare a rețelei rutiere și feroviare, în special a drumurilor secundare, ceea ce constituie o importantă piedică în dezvoltarea turismului.

Se impune astfel atragerea de fonduri pentru modernizarea și construirea de infrastructură de transport. Prioritar pentru județul Brașov sunt constructia autostrăzilor Brașov – București și Brașov – Borș, care ar ajuta conectarea la reteaua europeană de transport rapid, dar și a unui aeroport pt deservirea turiștilor internaționali.

6.3 Transporturile speciale

Transporturile turistice speciale se folosesc în regiunile accidentate ca relief și accesibilitate și au scopul de a face conexiunea între diverse locuri de interes turistic.

În această categorie includem transporturile pe cablu, care cuprind telefericele (telescaune și telecabine) și teleschiurile. Acestea ajută la o bună accesibiltate în arealele greu de atins prin alte mijlloace, la scurtarea timpului și diminuarea efortului parcurgerii unor distanțe. Transporturile speciale au devenit o componență importantă a infrastructurii stațiunilor turistice montane, contribuind la o mai bună valorificare a potențialului turistic dând o mai mare valoare turistică respectivelor locuri.

Telecabinele și telescaunele surmontează mari diferențe de nivel, traversează zone puternic fragmentate (abrupturi, creste, văi adânci) și oferă turiștilor o succesiune de peisaje de o rară spectaculozitate. Capacitatea telecabinelor poate ajunge la 15-20 de persoane, în timp ce a telescaunelor este de numai 2 persoane.

Teleschiurile fac parte din infrastructura de recreere a stațiunilor montane, marind gradul de utilizare al zăpezii și pârtiilor prin accelerarea circulației schiorilor. Utilizarea teleschiurilor reduce consumul de energie al practicanților schiului, astfel prelungind durata recreerii. Totodată acestea protejează pârtiile, mentinând un timp mai mare stratul de zapadă.

Din acest punct de vedere, județul Brașov dispune de astfel de mijloace de transport pe cablu, toate stațiunile montane beneficiind de cel putin un tip de transport, un teleferic găsindu-se chiar în orașul Brașov, făcând legatura cu Muntele Tâmpa, unde există un punct panoramic de unde se poate admira priveliștea intregului oraș.

Poiana Brașov deține amenajări pentru practicarea sporturilor de iarnă, fiind deservită de 10 pârtii de schi omologate, ce dețin 10 instalații de transport pe cablu dintre care: 2 telecabine, o telegondolă și 7 teleschiuri.

În stațiunea Predeal dotările pentru sporturi de iarnă sunt reprezentate de 5 partii de schi omologate, deservite de 2 telescaune și 4 teleschiuri.

Însă la nivelul întregii țări, România dispune de foarte puține mijloace de transport pe cablu și are de recuperat mult, având în vedere potențialul turistic existent.

Chiar și în județul Brașov mai sunt locuri care necesită astfel de transporturi, nu numai în cadrul stațiunilor montane, ci și pentru a face legătura între anumite puncte montane dar și o modernizare a celor existente și o mărire a capacitații locurilor.

Prin inventarierea și cartarea întrgului domeniu schiabil din regiune se poate stabili necesarul de instalații de transport pe cablu, astfel stațiunile montane din județul Brașov ar putea concura cu marile stațiuni montane la nivel internațional.

6.4 Zone cu potențial turistic important și infrastructură deficitară

Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește potențialul turistic din România, atât prin resursele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naționale) cât și prin resursele antropice (cetăți, castele, biserici, muzee).

Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țării favorizează dezvoltarea turismului sub diverse forme, îmbinând armonios elementele cadrului natural cu elementele arhitectonice și istorice. Pe lângă aceste elemente, Brașovul dispune de o mare concentrare a arterelor de comunicație de prim ordin, majoritatea fiind trasee de legătură cu existenta seculară, ce fac conexiunea cu toate regiunile tării.

Reteaua de căi de comunicație ce deservește județul Brașov asigură legături cu toate zonele țării dar și cu zonele cu potențial turistic ridicat din cadrul județului.

Cu toate acestea conform harții din imagine există zone cu potențial turistic ridicat și cu infrastructura deficitară. Acestea sunt întalnite în partea de nord-est a județului acolo unde sunt concentrate resurse turistice antropice precum cetăți și biserici fortificate. În partea de sud și sud-est a județului, acolo unde există resurse turistice naturale, dar lipsesc drumurile naționale aici existând câteva drumuri județene. Însă este de înțeles acest lucru deoarece zona se suprapune în mare parte peste un relief montan, unde construcția de drumuri este îngreunată, aici existând numeroase trasee, poteci și cărări ce pot fi străbătute la pas.

Fig. 6.1 Zone cu resurse turistice. Relația cu infrastructura de transport

Sursă: Planul de Amenajare a Teritoriului Național, Secțiunea a IV-a

Concluzii

O infrastructură de turism bine pusă la punct reprezintă un element de bază în cadrul dezvoltării turistice a unei regiuni.

Poziționarea geografică a județului Brașov în zona montană din centrul țarii favorizează dezvoltarea turismului sub diverse forme, îmbinând armonios elementele cadrului natural cu elementele culturale și istorice. Valorificarea acestora s-a făcut diferențiat, în funcție de apropierea și posibilitățile de acces față de centrele de interes turistic, iar pentru o exploatare îndelungată din punct de vedere turistic, sunt necesare măsuri de protejare și conservare a patrimoniului turistic. Se poate spune că județul beneficiază de resurse turistice complexe, având o mare tradiție în domeniul turistic al României.

Structurile de cazare și de alimentație publică, deși răspund și solicitărilor altor categorii de persoane, asigură în primul rând, cerințele turiștilor, iar faptul că majoritatea acestora sunt amplasate în arealele turistice confirmă acest lucru.

Activitatea turistică și infrastuctura de cazare și alimentație publică se află intr-o relație de interdependență, creșterea activităților turistice fiind în relație directă cu prezența bazelor de cazare și alimentație, acestea extinzându-se calitativ și cantitativ în funcție de mărimea și caracteristicile calitative ale fluxurilor turistice.

Structurile de cazare și de alimentație publică au un rol determinant în valorificarea patrimoniului turistic, mai ales în cazul județului Brașov, care dispune de resurse atractive valoroase. În cadrul județului există o capacitate mare de cazare în diverse structuri de primire turistică, asta în comparație cu celelalte județe ale României. Însă în comparație cu destinații similare din Europa, mai are mult de recuperat în ceea ce privește diversitatea structurilor de primire turistică respectiv capacitatea de cazare. Alte puncte slabe sunt reprezentate de nerspectarea normelor de construcție în zonele turistice, de raportul negativ calitate-preț și de lipsa personalului specializat în turism. Nerezolvarea acestor probleme poate duce la pierdere graduală a turiștilor, în detrimentul destinațiilor europene dar și la pierderea luptei cu județele înconjurătoare în ceea ce privește supremația în turismul montan din România. Tinând cont de aceste aspecte este nevoie de o evoluție și o dezvoltare continuă a structurilor de cazare și de alimentație publică, fiind o necesitate de bază în activitatea turistică.

Prin caracteristicile lor calitative și cantitative, bazele de cazare și alimentație publică nu influențează nu numai dezvoltarea turismului dar și eficiența acestuia pe diverse planuri cum ar fi cel economic.

În ceea ce priveste structurile de tratament din județul Brașov, dispune de un bun potențial al apelor minerale sau curative, însă aceste au o slabă valorificare, prin urmare este nevoie de luarea unor măsuri în acest sens, pentru ca județul să fie la un nivel înalt și din acest punct de vedere, asta conducând la o diversificare a formelor de turism practicate aici.

Activitățile de agrement reprezintă un punct din ce in ce mai important în cadrul infrastructurii de turism. Acestea oferă un spectru mai larg catre diverse forme de turism, iar din acest punct de vedere putem spune că județul Brașov este bine reprezentat de acest gen de structuri, regăsindu-se într-un număr mare și având o complexitate și diversitate deosebită. O importantă deosebită prezintă domeniul schiabil care este relativ bine dezvoltat și permite practicarea sporturilor de iarnă, însă acesta se mai poate dezvolta în special în masivele Bucegi și Fagaraș. Cu suportul administrațiilor locale dar și cu o promovare turistică corespunzatoare, județul Brașov ar putea candida pentru accederea în circuitul european al sporturilor de iarnă. Un alt aspect la care mai este de lucrat, îl reprezintă facilitățile de agrement din zonele rurale, care prezintă o ofertă scazută.

Infrastructura de transport se află într-o relație strânsă cu turismul și are un rol determinant în dezvoltarea acestuia, asigurând accesul turiștilor spre obiectivele și zonele de atractivitate turistică și ajutând la îmbunătățirea activităților turistice.

Se impune astfel modernizarea infrastructurii de transport și construcția de noi drumuri, care ar facilita accesul turiștilor în zonă, iar aici putem menționa construcția autostrăzilor Brașov – București și Brașov – Borș dar și a unui aeroport ce ar deservii turiștii străini și ar deschide noi orizonturi pentru județul Brașov. În caz contrar, accesibilitatea îngreunată a turiștilor, ar putea genera efecte negative asupra dezvoltării turismului.

Având în vedere cadrul natural generos în elemente spectaculoase și patrimoniul natural antropic, societatea actuală are obligativitatea de a proteja acest patrimoniu turistic, dar în același timp și beneficiul de a îl valorifica din punct de vedere economic.

Se poate spune că infrastructura turistică este cea mai importantă componentă de valorificare financiară a tuturor resurselor turistice de care dispune județul Brașov.

Concluzionând, infrastructura de turism este un factor cheie în dezvoltarea turismului, care la rândul său reprezintă o condiție necesară pentru realizarea cu succes a celorlalte obiective de dezvoltare economică a județului Brașov.

Bibliografie

*** 1987, Geografia României, vol. III – Carpații Românești și DepresiuneaTransilvaniei, Ed. Acad., București;

Albu Ruxandra Gabriela, Evaluarea potențialului turistic în perspectiva dezvoltării turistice durabile;

Baron, P., Snak O., Neacșu, N. (2008), Economia turismului, Ediția a II-a, București: Editura Prouniversitaria;

Băltărețu, A., Neacșu, N., Neacșu,M. (2008), Economia turismului. Studii de caz, statistici, legislație, București: Ed. Uranus;

Cândea M., Tamara Simion, Alexandra Tătaru (2007), Spațiul rural, turismul rural și agroturismul, Edit. Transversal;

Cândea, Melinda, Bran, Simon, Tamara (2007), Potențialul turistic al României, Edit. Universitară, București;

Cianga, Nicolae (2001), România. Geografia turismului, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca;

Ciangă, N., Dezsi, St. (2010), Amenajare turistică. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Cocean, P., Vlăsceanu, Ghe., Negoescu, B. (2005), Geografia generală a turismului, Edit. Meteor Press, București;

Cocean, P., Deszi, Șt. (2009), Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Dezsi Șt. (2006), Patrimoniu și valorificare turistică. Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Dinu, Mihaela, (2002), Geografia turismului, Edit. Didactică și Pedagogică, București;

Draica, Ctin (1999), Ghid practic de turism internațional și turism, Edit. All Beck, București;

Erdeli, G., Istrate, I. (1996), Potențialul turistic al României, Edit. Universității, București;

Erdeli, G., Cândea, Melinda, Simon, Tamara, (2000), România – potențial turistic și turism, Edit. Universității, București;

George Erdeli si Aurel Gheorghilas, Amenajari Turistice, Edit. Universitara Bucuresti;

Ioncică Maria, Stănciulescu Gabriela, (2006), Economia turismului și serviciilor, Editura Uranus, București;

Mihai Ielenicz si Laura Comanescu (2006), Romania Potential Turistic, Edit. Universitara Bucuresti;

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026;

Minciu, R. (2005), Economia turismului, București: Editura Uranus;

Neacșu, N.(1999), Turismul și dezvoltarea durabilă, București: Editura Expert;

Planul Național de Dezvoltare 2007-2013;

Stoica Gh., Popa Gabriela. (2011), Castele și cetăți din Transilvania. Județul Brașov. Edit. Archi Design, București;

Talabă I.( 2008), Transporturile și Turismul, IașI, Editura Performantica;

http://turism.gov.ro/contact/

http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=ADStudiiRegionale&eID=1261

http://agrement-brasov.ro/

http://www.brasov.ro/going-out/sport-agrement

http://www.poiana.info.ro/cat_activitati_sportive_poiana-brasov.html

http://www.turistinfo.ro/bran/activitati-de-agrement-bran-i5.html

http://site.judbrasov.ro/upload/files/8_Turism+SWOT.pdf

www.insse.ro/

www.brasov.insse.ro/

www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/…/-4697

www.adrcentru.ro/

http://www.mdrt.ro/studii-de-fundamentare-privind-patn-sectiunea-a-vi-a-zone-cu-resurse-turistice

http://poiana-brasov.info/