Infrastructura de Cazare Si Resursele Umane In Turismul din Judetul Valcea

LUCRARE DE LICENȚĂ

CUPRINS:

Prezentarea generală.Județul Vâlcea

Relief. Climă. Hidrografie. Vegetație

Scurt istoric

Turismul în județul Vâlcea

Trăsături, caracteristici turism

Turismul balnear

Stațiunea Băile Olănesti

Stațiunea Băile Govora

Călimănești Căciulata

Zona Ognele Mari – Ocnița

Turism montan, rural și agroturismul

Turismul cultural și monahal

Turismul activ ( sportiv, de vânătoare și pescuit

Stațiunea Voineasa

INFRASTRUCTURA DE CAZARE ȘI RESURSELE UMANE

Infrastructura de cazare

Unitați de cazare turistică existente

Capacitatea de cazare turistică existentâ

Capacitatea de cazare în funcțiune

Turiști cazați în total

Turiști români cazați

Indicele de utilizare neta a locuitorilor de cazare

Circulația turistică

Ecoturismul în județul Vâlcea

Parcul Național Cozia

Masivul Buila – Vânturarița

Proiectul ecoturistic de 4 milioane de euro in țara Loviștei

Legile și obiectivele Strategiei de dezvoltare a turismului în Județul Vâlcea

Legea 5 / 2000

Obiective si propietați

Analiza SWOT a turismului din Județul Vâlcea

ANEXE

Anexa 1. Pestera Liliecilor

Anexa 2. Piramida de Pământ ( Goranu

Anexa 3. Mânăstirea Horezu

Anexa 4. Mânăstirea Arnota

Anexa 5. Mănâstirea Frăsânei

Anexa 6. Mânăstirea Turnu

Harta turistică Vâlcea

Bibliografie

PREZENTARE GENERALĂ. JUDETUL VÂLCEA

Relief. Clima. Hidrografie. Vegetație

Județul Vâlcea este situat în partea central – sudică a României și este așezat între paralelele 48° 28 ’ și 48 ° și 36 ’ latitudine nordică și între meridianele 23° 37’ și 24° 30’ longitudine estică.

Relieful Județului Vâlcea cuprinde teritorii care apartin unor variante care aparțin unor regiuni geografice: cca. 33% munți, cca. 20% dealuri și depresiuni, cca. 45% dealuri piemontane. Relieful include toate formele, de la muntii înalți de 2300 de m, în nordul județului, Munții Lotrului, Munții Coziei.

Dispunerea in benzi de la vest catre est a culmilor muntoase înalte și a înălțimilor Sub- Carpaților, a dealurile piemontane pe direcția nord- sud, prezența râurilor pe principalele cursuri de apă, aspectul văilor și al depresiunilor.

Clima județului Vâlcea este temperat – continentală influențată de fragmentarea accentuată a reliefului, de regimul radiației solare, de expunerea versanților,

Temperatura medie anuală în Vâlcea este de 10,60 grade C, cu precipitații normale a căror medie anuală este cuprinsă între 500 și 900 mm și vânturi de mică intensitate cu viteze moderate. Umiditatea relativă a aerului variază între 71 și 78%, și numărul mare de zile cu insolație maximă favorizează răspândirea viței de vie, a nucului și a altor pomi fructiferi.

Județul Vâlcea este brăzdat de o puternică rețea hidrografică. Întreaga rețea de ape curgătoare aparține bazinului hidrografic al râului Olt, care străbate teritoriul județului in trepte.

Principalele tipuri de lacuri din Județul Vâlcea sunt cele de origine glaciară din bazinul superior al Lotrului ( Calcescu, Zănoagă Mare, Iezenul- Parâng) și cele din bazinul Latoritei ( Muntinelul Mic, Iezarul Latoritei, Cioară, Singuraticul), lacurile sărate de la Ognele Mari și Ognița ( formate in urma prabușiri unor saline) și lacurile de acumulare de pe râul Olt și Lotru ( Râureni, Govora, Brădișor, Dăiești, Malaia).

Solurile existente pe teritoriul Județului Vâlcea sunt variate: soluri brune acide și brune podzolite- valorificate prin păsunile naturale, dar si soluri agilo iluviale favorabile culturilor furajere. Solul regiunii este este degredat de conținutul redus și foarte redus din fosfor și azot, de compactarea solului, de aciditatea puternică și moderată, poluare cu petrol și pesticide,

Vegetația este bogată corespunzătoare altitudinii si datorita diversitații reliefului si condițiilor pedoclimatice pe teritoriul județului.

Fauna este reprezentată de specii care cresc in pădure și prezintă intens economic: cerbul, căprioara, mistrețul, ursul, lupul, bursucul. Elementele meediteraneene se fac simnțite și in faună: viperă cu corn, scorpionul carpatic, leptidoptera.

Dealurile din jurul orașului sunt acoperite cu păduri de gorunete si fagete. Speciile dominante ca fagul si gorunul apar si carpenul, frasinul, jugastrul, teiul, salcâmul si ulmul. Etajul de arbuști este format din lemn câinesc, con, alun, iederă si șoc apar ca plante căzătoare.

Scurt istoric

Atestarea documentară a Județului Vâlcea dateaza din 8 ianuarie 1392, fiind cuprinsă in Condica Mănâstiri Cozia, unde conserva domnul Țarii Românești, Mircea cel Bătrân ( 1386- 1418), care dăruia mânăstirii toate drepturile asupra albinăritului din Județul Vâlcea. Urmele de locuire apar și mai devreme. Depozitul de la Bugiulești ( comuna Tetoiu), datează de 2.000.000- 1.800.000 de ani, și face dovadă celei mai ăndepartate urme de locuire pe continentul european.

Cercetarile de la Ocnița au dus la identificarea anticei cetați dacice Buridava, vechi centrul militar, religios și economic, deosebit de important, menționat și de geograful grec Ptolemeu in sec. II, sub denumirea de Burida- Ven- Sioi, situat in apropierea masivului de sare de la Ognele Mari.

Mircea cel Bătrân ( 1386- 1418) a zidit între 1386- 1388 Mânăstirea Cozia, monument de arhitectură medievală, pe plan triconic, cu o decorație a fațadelor. Cozia a fost principalul model al arhitecturii religioase vreme de patru secole. Două morminte voievodale adăpostesc marelui cititor Mircea cel Bătrân și ale lui Teofana, mama lui Mihai Viteazu ( 1953- 1601).

La mânăstirea Govora era tipărită prima carte în limba română, în anul 1640.

Cartea era numită ( Pravila de la Govora ) și cuprindea o colecție de învățăminte laice.

În 1705 s-a înfințat tipografia de limbă română pe langă Episcopia de Râmnicului.

Turismul în Județul Vâlcea

Trăsături/ caracteristici turism

Turismul este considerat prioritatea Județului Vâlcea. Justificările acestui statut sunt următoarele:

turismul este un sector economic de dezvoltare pe termen lung, resursele turistice fiind practic inepuizabile;

turismul acționeaza ca un element al întregului sistem economic, generând o cerere specifică de bunri si servicii la nivelul celorlante sectoare ale economiei;

turismul reprezintă o piața sigură a forței de muncă a celei disponibilizate din alte sectoare economice;

valorificarea optimă a resurselor, promovarea si marketingul eficiente ale produselor turistice pe piață, poate consitui o sursă semnificativă de sporire a încasărilor valutare la nivelul județului;

dezvoltarea durabilă a turismului contribuie la creșterea economică și socială, ameliorând condițiile de viață și veniturile populației în special în zonele rurale;

turismul constituie un mijloc de protejare, valorificare și conservare ale potențialului istoric, cultural, folcloric și arhitectural al județului;

turismul poate avea și vocație ecologică prin exploatarea durabilă a valorilor fundamentale ale existenței umane ( aer, apă, floră, faună, ecostisteme) ;

turismul poate fi un mijloc activ de educare la ridicarea nivelului de instruire și civilizație a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber.

În condițiile în care domeniul turismului este un domeniu pur economic al vieții economico- sociale, Strategia de Dezvoltare a Turismului în Județul Vâlcea 2007 – 2013 privește administrația publică și mediul de afaceri.

Respectând principiile dezvoltarii durabile, administrațiile publice și mediul de afaceri trebuie să valorifice resursele naturale, umane, materiale, tradiții istorice și interculturale în scopul unei creșteri susținute, care să facă din Județul Vâlcea unul dintre cele mai competitive la nivel national și regional.

Turismul Balnear

Spațiile turistice balneo- climatice sunt generate la prezența apelor minerale din zona montană și deluroasă, a lacurilor sărate prezente in zona cutelor diapire, în stepele aride din estul Câmpiei Române sau in zona Mării Negre.

Județul Vâlcea dipune de nu mai puțin de 3 din 9 stațiuni balneare din țara, recunoscute pe plan național dar și internațional pentru potențialul și valoarea curativă.

În majoritatea stațiunilor balneare, există infrastructură, indiferent daca aparține sectorului de stat sau a celui privat, acesta este ân cea mai mare parte în stare precară.

Majoritatea spaților de cazare sunt de doua stele sau mai puțin. Există o supraofertă de cazare din punct de vedere cantitativ și o loipsă de cazare din punct de vedere calitativ. Majoritatea structurilor de cazare au doar două stele sau două margarete.

Stațiunea Băile Olănești,

Stațiunea Băile Olănești ocupă primul loc printre stațiunile balneoclimatice din România în cea ce privește numărul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, și varietatea compoziției și a concentrației apelor minerale. În stațiune se găsesc peste 35 de surse hidrominerale, atât ca izvoarele minerale, cât și ca rezultat al unor lucrări de foraje și miniere ( puțuri și galeri). Un număr de izvoare minerale sunt captate, pentru cură internă sunt necaptate. Două izvoare minerale și patru sonde cu paă minerală sunt folosite pentru cura externă.

Este aflată la 18 km de Râmnicu Vâlcea la 475 m, altitudine în nord- estul Olteniei, la poalele Munților Căpățânii, de o parte și de alta a pârâului Olănești. Stațiunea deține cel mai mare numaă de izvoare minerale din România și a obținut Medalia de Aur la Expoziția Internațională de la Viena ân 1873 pentru calitatea culativa a apelor sale.

Acestea sunt recomandate pentru tratamentul afecșiunilor aparatului digestiv și afecțiunilor metabolice.

Izvoarele sunt grupate astfel:

6 izvoare sulfurate și clorurat sodice

4 izvoare cu ape diuretice

14 izvoare iodurate

2 izvoare purgative

2 izvoare ferugioase

1 izvor bicarbonat, cu emanații abundente de gaze

2 izvoare având compoziție mixtă.

Stațiunea Băile Govora

Se află la 12 km de gara Govora și la 20 de km sud- vest de Râmnicu Vâlcea, situată la 360m, altitudine într-o depreiune subcarpatică din nord- estul Olteniei.

Govora este o stațiune de imporanță națională deschisă in toate anotimpurile renumită pentru varietatea și caracterul perateuitic al propietăților apelor bogate in clor, iod, sodiu, brom, sulf, și cele hipotonice bogate in magneziu, calciu, puțin sulf cunoscute si utilizate încă din 1866.

Stațiunea esre recomandată pentru tratamentul bolilor respiratorii ( bronșite cronice, asm bronșic, enfizem pulmonar, pneumopatii microbiene sau vitale, rinite, sinuzite, etc.), bolilor degenerative ( artroze, spondiloze, poliartroze) și a bolilor reumatice neurologice periferice și centrale ( schelele dupa poliomelice, pareze ușoare etc). Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilități pentru băi cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicați cu nămol cald, electroterapii, tratamente cu produse apicole. Există și un sanatoriu pentru bolile reumatice și respiratorii pentru copii.

Stațiunea poate primi peste 1400 de turiști pe serie în tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport ( fotbal și tenis), discoteci, baruri și sală de spectacole.

Călimănești- Căciulata

Se afla la 18 km de Râmnicu Vâlcea, la 81 km de Sibiu și la 198 de km de București, este situată la ieșirea Oltului din Carpații Merdionali, intr-un cadru natural deosebit de pictoresc.

Factorii de cură naturală sunt reprezentațti de clima protectoare și izvoarele de ape minerale sulfuroase, bromate, cu sodiu, clorate, calciu, magneziu, în principal hipotonice.

Stațiunea este indicată în tratamentul bolilor digestive ( constipație cronică, colită cronică, gastrită conică cu hipoaciditate), al bolilor hepatobiliare ( colicistita cronică care prezintă satorii ( bronșite cronice, asm bronșic, enfizem pulmonar, pneumopatii microbiene sau vitale, rinite, sinuzite, etc.), bolilor degenerative ( artroze, spondiloze, poliartroze) și a bolilor reumatice neurologice periferice și centrale ( schelele dupa poliomelice, pareze ușoare etc). Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilități pentru băi cu ape minerale iodate si sulfuroase, aplicați cu nămol cald, electroterapii, tratamente cu produse apicole. Există și un sanatoriu pentru bolile reumatice și respiratorii pentru copii.

Stațiunea poate primi peste 1400 de turiști pe serie în tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport ( fotbal și tenis), discoteci, baruri și sală de spectacole.

Călimănești- Căciulata

Se afla la 18 km de Râmnicu Vâlcea, la 81 km de Sibiu și la 198 de km de București, este situată la ieșirea Oltului din Carpații Merdionali, intr-un cadru natural deosebit de pictoresc.

Factorii de cură naturală sunt reprezentațti de clima protectoare și izvoarele de ape minerale sulfuroase, bromate, cu sodiu, clorate, calciu, magneziu, în principal hipotonice.

Stațiunea este indicată în tratamentul bolilor digestive ( constipație cronică, colită cronică, gastrită conică cu hipoaciditate), al bolilor hepatobiliare ( colicistita cronică care prezintă sau nu calculi, dischinezie biliară, hepatită cronică, stării postoperatorii în bolole ficatului ), boli ale sistemului renal și unitar ( infecții urinare,litiasa la rinichi), tulburari metabolice și nutriționale ( obezitate, stari hiperruremice, diabet melitus), în afecțiuni respiratorii ( traheobronșita cronică, bronșită), în boli ale sistemului nervos periferic ( schele ale poliomielitei,pareză), stări reumatismale ( artroză, spondiloză, poliartroză), stari posttraumatismale ( luxații și fracturi, după entorse), boli ginecologice ( sindrom ovarian cauzat de menopauză), boli O.R.L ( laringită cronică alergică, rinosinuzita cronică etc.), boli dermatologice, cardiovasculre și de altă natură.

Zona Ognele Mari- Ognița

Localitatea este cunoscută de pe vremea romanilor, situată la 12 km de Râmnicu Vâlcea, este ca o stațiune recunoscută pentru băile sale de sare concentrată. Stațiunea dispune de un parc și o plajă situate pe malul unui lac sărat, 3 campinguri cu 209 locuri, cu pavilion pentru băi. Exista cateva monumente de arhitectură : biserca Slatioarete ( secolul al XVI- lea), biserica Adormirea Maicii Domnului ( secolul al XVI- lea), și biserica fostului schit Titireciu ( secolul al XVI-lea).

Este renumită pentru bazinele sale cu apă sărată și noroiul uitilizat in tratarea reumatismului și afecțiunilor locomotorii.

În majoritatea stațiunilor balneare, există infrastructură indiferent daca aparține sectorului de stat sau al celui privat, aceasta este in cea mai mare parte in stare precară.Majoritatea spațiior de cazare sunt de două stele sau mai puțin.

Furnizorii de servicii de turism admit sistemul subvenționat de bilete asigură o cotă semnificativă din numărul de turiști cazați. Tratamentele oferite prin prectici tradiționale se efectuează de cele mai multe ori cu echipament vechi, care nu se afla la înălțimea exigențelor clienților care le plătesc in zilele noastre.

Există si furnizori privați de servicii de turism particulare in stațiuni balneare care își modernizează oferta de facilități și produse pentru a satisface așteptările pieței.

Turism montan, rural și agroturismul

Zona montană oferă atracții formidabilr: cascade, peșteri, peste 80 de trasee marcate și întreținute, posibilitatea practicări alpinismului, chei, pescuitul și vânătorii sportive. Turismul montan beneficează de condiții deosebite de cazare și petrecerea vacanțelor în stațiuni celebre, precum Voineasa și Vidra.

În afară de relieful muntos și deluros în proporție de 33% există o serie de alte premise care să permită practicarea cu succes a turismului montan:

parcurile nationale Cozia și Buila- Vânturarița- cu o suprafață de 17.100 ha, respectiv 4.186 ha;

peșterile ( Peștera Liliecilor);

animale rare ( scorpionul carpatin, capra neagră, vipera cu corn, leptidoptera)

rezervațiie.

Masivul Cozia este situat în sud- vestul Munților Făgăraș, între râurile Olt ( la est), Băiașul ( la nord), Topolog (la est), Sălătrucel ( la sud), în apropierea complexului balneoclimatic Călimănești- Căciulata- Cozia.

Defileul Oltului Oltul a săpat până la rădacină cea mai masivă și cea mai înaltă parte a Carpaților Meridionali. Porțiunea din Județul Vâlcea este cea mai spectaculoasă, abia ingustă a Oltului fiind străjuită de Muntele Cozia ( la est) și Culmea Căpățânii ( la est).

Valea Lotrului este o mare frumusețe peisagistică se caracterizează prin bogația folclorică a meleagurilor pe care le strabate.

Cheile Bistriței cele mai ingustate chei din România, se caracterizează de numeroase guri de peșteri care se văd in versanții abrupți ai văii Bistriței.

Peștera Liliecilor este declarată monument istoric, altitudinea a cavității este de 650 m.Peștera este menționată pentru prima dată în 1929 de către Emil Racovița, iar cercetări biospeologice s-au facut în 1951 și 1955. ( ANEXA 1. )

Turismul Rural

Zonele rurale oferă o specialitate bazată pe mediul nepoluat, vinuri și gastronomie de bună calitate, și bine- cunoscutele tradiții folclorice.

O tradiție din Județul Vâlcea este prelucrarea argilei- Olăritul, specific zonei Horezu.Meșteșugul de tradiție milenară, olăritul a fost și continuă să fie în anumite localități rurale din Județul Vâlcea o activitate specializată, care doar anumiți săteni o practică, alături de ocupațiile specifice zonei.

Turismul rural în Vâlcea este la începutul său, există case și pensiuni care s-au adaptat cerințelor specifice acestui tip de turism. Ținând cont de nivelul ân general scăzut al infrastructurii de bază din mediul rural acest tip de turism întâmpină unele dificultăți în ceea ce privește competitivitatea la nivel internațional. Agroturismul nu-i atrage pe turiștii români, deoarce majoritatea au rude care trăiesc în zona rurală.

Turismul rural cuprinde recrearea în decor rural sau mediul rural, în scopul participării unor activității, evenimente sua puncte de atracție care nu sunt disponibile în zonele urbane. Acesta include zonele rurale deschise, rezervațiie naturale, satele și zonele agricole. El cuprinde ecoturismul și agroturismul.

Turismul a devenit din ce în ce mai atractiv, pe măsura ce turiștii devin mai mobili și caută o schimbare față de viața la oraș. Unii vizitatori doresc să fie simpli spectatori. Alții vor să se implice în mod direct de proiecte de procecție și conservare a mediului sau în activități agicole.

În ultimii ani a existat o creștere semnificativă atât cantitativ, cât și calitativ a unitaților de cazare rurale datorita investitorilor individuali și finanțării SAPARD.

Este necesară dezvoltarea mai multor produse turistice care să nu includă cazarea, în scopul înbunătățirii gamei de atracții și activității oferite vizitatorilor. Exista oportunități pentru extinderea durabilă a activităților vizitatorilor în zonele protejate.

Se recunoaște nevoia unei promovări a evenimentelor rurale tradiționale pentru a facilita planificarea vizitatorilor și întocmirea de planuri de dezvoltare durabilă a rezervațiilor naturale.

Agroturismul în Județul Vâlcea s-a dezvoltat în special ân zona de nord a județului, zona muntoasă, dar și în zona Drăgașani, zonă specifică și renumită datorită plantaților de viță de vie. În acest sens s-au construit vile și pensiuni care practică acest tip de turism. Turiștii pot să participe la procesul de culegere și prepararea a vinului. În zona de nord pot învăța procesul de preparare a brânzei de oi datorită numărului ridicat de stâni. În zona Horezu pot învăța meșteșugurile olăritului.

Turismul cultural și monahal

Potențialul cultural și monahal al Județului Vâlcea este dat de:

o cultură populară puternică, numeroase evenimente și festivaluri tradiționale;

798 monumente istorice și ansambluri de arhitectură, dintre care 1 monument UNESCO național – Mânăstirea Hurezi;

Instituțiie de spectacol ( Teatru, Filarmonică, Ansambluri artistice,Orchestre populare);

21 de mânăstiri si schituri

Monumentele și statuile de cult și laice: Casa Memoriala Anton Pan, Muzeul de Artă Casa Simian, Muzeul de Istorie a Județuilui Vâlcea, Complexul Muzean Măldărești, Muzeul Satului Vâlcea;

Siturile arheologice.

Formele de cultură din Vâlcea reprezintă o semnificație pentru numeroși vizitatori. Monumentele arhiteculturale și religioase, din care multe prezintă încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracție majore. Numărul mare de mânăstiri, biserici și alte clădirii reprezintă obiectivul a numeroase călătorii de grup sau individuale. Artele vizuale fie să se afle in muzee sau ân galerii, necesită sprijin similar pentru prezentare.

Au loc numeroase festivaluri și evenimente tradiționale, care nu atrag interesul scontat al vizitatorilor.

Piramidele de pamânt, Goranu

Rezervație geologică situată pe valea pârâului Stancionu, unde apele rezultate din ploi și din topirea zăpezilor au creat masive piramide de pământ, adevărate turnuri gigantice de 80 m ânalțime. ( ANEXA 2).

Ruinele castrului roman Arutela, Bivolari.

Castrul roman Arutela este un monument istoric, situat ântre localitățile Păușa și Caciulata, în punctul Poiana Bivolari, lângă orasul Calimănești, fiind trecut in lista monumentelor istorice din 2004. Construcția se găsește pe malul stâng al Oltului, în vecinătatea Mânăstirii Cozia. ( ANEXA 3.)

Mânăstirea Horezu, Romanii de jos.

Printre mănăstirile monumente istorice, care împodobesc pământul românesc, Mănăstirea Hurezi este considerată, impreună cu schiturile sale, cel mai reprezentativ complex de arhitectură, definitoriu pentru stilul brancovenesc.

Este așezată în partea de nord a Județului Vâlcea, pe drumul național DN 67

Rm. Vâlcea- Târgu- Jiu, la poalele Munților Căpățânii, intr-un loc plin de farmec și singurătate, a cărui liniște o tulbură doar cântecul huhurezilor, acele păsări de noapte care au dat probabil, numele acestor locuri și al mănăstirii. ( ANEXA 4).

Mânăstirea Cozia.

Se află la 2 km de Călimănești și la 20 de km de Râmnicu Vâlcea reprezintă cele mai valoroase monumente de arhitectură din secolul al XIV- lea și un punct de plecare pentru arhitectura de influență bizantină în Țara Românească. Biserica a fost zidită între 1386- 1388 de către Mircea cel Bătrân. Aici se află mormântul lui Mircea cel Bătrân, precum și mormântul Tofanei, mama domnitorului Mihai Viteazu. ( ANEXA 5).

Mânăstirea Arnota.

Este situată la 37 km de Râmicu Vâlcea aproape de Mănăstirea Bistrița. Această mânăstire, prin arhitectură, pictură, poate fi considerată unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice și de artă religioasă din țara. ( ANEXA 6).

Mânăstirea Frăsânei.

Este situată in comuna Muereasca, la 25 km de Râmnicu Vâlcea, Mânăsirea Frăsânei are dou biserci. ( ANEXA 7).

Mânăsirea Frăsânei, se mai numesțe Biserca Mare, având Hramul Adormirea Maicii Domnului, cu ântreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului care a construit+o ântre anii 1860- 1863. Pictura, făcută in ulei de pictorul ardelean Mișu Pop.

Este singura mânăstire din țara care nu a fost secularizată.

Mânăstirea Turnu.

La poalele muntelui Cozia, se înalță silueta zveltă a mânăstirii de călugări Turnu. La poalele Culmii Turneanu din masivul Cozia, au fost multe sihăstrii, chilii săpate în stâncă, dintre care unele se mai păstrează si astăzi. ( ANEXA 8).

Mânăstirea dintr-un Lemn.

Este situată la 25 km de Râmnicu Vâlcea, și la 12 km de Băbeni, pe valea Otăsăului, în comuna Frâncești. Unei vechi tradiții locale, ar fi luat ființă ân primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea ân acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicată ân cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se păstrează și azi în Biserica de Piatră. Baza acestei tradiții se aici poartă numele Dintr-un Lemn.

Mânăstirea Surupatele.

Mânăstirea Surupatele cu Hramul Sfânta Treime, este situată in comuna Frâncești, satul Surupatele, Județul Vâlcea.

Biserica a fost înălțată de Tudor Iogofătul Drăgoescu și fratele său Stanciu, la începutul secolului al XVII- lea ( Pr. D. Bălașa), refăcută de boierii Buzești și reparată in secolul al XVIII- lea. În 1815 biserica a fost reparată și repictată de zugravul Gheorghe Gherontie din Hurzi.

Turismul activ ( sportiv,de vânătoare și pescuit)

Vâlcea ofera vizitatorilor săi o gamă de activitați. Multe dintre acestea sunt reglementare, administrate și promovate de asociații împreună cu autoritățile respective sau de mediul de afaceri local – vânătoare, pescuit, plimbări cu barca, drumeții, călărire.

Există un sistem bine dezvoltat de marcare a traseelor, în special în zonele montane, și de autorizare a acestora ca fiind de actualitate și sigure pentru excursioniști.

Administrațiile celor două parcuri naționale se ocupă de întreținerea și dezvoltarea acestora.

Jutețul Vâlcea se bucură de o mare atracție sporturilor de iarnă prin partea de nord, unde predomină un relief muntos și există o infrastructură care poate susține delurarea acestor sporturi. În acest sens există inițiativa amenajării unei părtii de schi în județ.

Ținând cont de faună mai ales din zona montană, turismul de vânătoare reprezintă o formă de turism care trebuie avută in vedere.

Stațiunea Voineasa

Stațiunea Voineasa este de odihnă si tratament deschisă in toate anotimpurile. Este situată in partea central sudică al Munților Lotru, pe valea râului Lotru, la o altitudine de 600 – 800 m, la 60 km NV de Municipiul Râmnicu Vâlcea de care este legată printr-un drum modernizat.

Principalul factor terapeutic este climatul tonic cu aer curat, fără praf și alergeni, puternic ionizat, bogat în aerosoli și radiați ultraviolete. Este recomandat pentru vacanțe și pentru tratamentul neuro- asteniilor, organismului slăbit, anemii secundare.

INFRASTRUCTURA DE CAZARE SI RESURSELE

UMANE

Infrastructura de cazare

Structurile de cazare sunt clasificate în: hoteluri, moteluri, hoteluri pentru tineret, hanuri, hostel-uri, cabane, vile pentru turiști, bungalow-uri, campinguri, popasuri pentru turiști, sate de vacanță, tabere școlare, pensiuni urbane, pensiuni rurale, case/ apartamente de inchiriat,ambarcațiuni si altele.

Evoluția infrastructurii de cazare din Județul Vâlcea în perioada 2006- 2013 a avut loc după cum urmează:

Unitați de cazare turistică existente

Sursa: INSSE

S-a întrgistrat o creștere a numărului de hoteluri în mediul urban, și, în special, numărului de pensiuni urbane și rurale în ultimii ani, cu observația că, așa cum era de așteptat, există mai multe unității de cazare în partea de nord a Județului.

Evoluția indicatorilor demonstrază că in anul 2002 aproape s-a dublat numărul structurilor de cazare turistică. Creșterile semnificative se înregistrează la numărul de hoteluri, dar mai ales la numărul de pensiuni turistice urbane si rurale. Este evident că, numărul vilelor, cabanelor turistice și al campingurilor a înregistrat o creștere foarte mică.

Având în vedere clasificarea structurilor de cazare după numărul de stele, margarete se impune că majorarea structurilor de cazare sunt de 2 stele, și ținând cont de faptul că legislația românească acordă un număr de stele în funcție doar de existența unor servicii, există o variație foarte mare a calității serviciilor oferite.

Capacitatea de cazare existentă

Capacitatea de cazare turistică reprezintă numărul locurilor de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare sau clasificare al structurii de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, executiv păturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Sunt luate în calcul numărul de locuri existentela 31 iulie, din anul respectiv.

Numărul de structurilor de cazare turistică in perioada 2006- 2012 aproape s-a dublat, practic capacitatea de cazare turistică a crescut cu doar aproximativ 200 de locuri. Este evident că numărul de locuri în pensiunile urbane și rurale a intregistrat o creștere semnificativă, însă numărul de locuri de cazare din hoteluri, cabane turistice și campinguri a inregistrat creșteri foarte mici, pe fondul unei scăderi semnificativă capacității de cazare a vilelor turistice.

Structura capacității de cazare turistică în 2006

Structura capacității de cazare turistică în 2007

Capacitatea de cazare in funcțiune

Sursa: INSSE

În cea ce privește capacitatea toatală de cazare în funcțiune, se observă o ușoară creștere a acesteia. Mai exact hanurile, motelurile pensiunile urbane și rurale au înregistrat creșteri foarte mari ale capacității de cazare, în timp ce hotelurile au întregistrat scăderi masive ale capacității de cazare, datorită scăderii numărului de asfel de structuri.

Turiști cazați in total

Sursa: INSSE

Se observă creșterea a numărului de turiști. Dintre aceștia numărul turiștilor cazați în hoteluri și campinguri s-a menținut aproape la aceiaș valoare. În cea ce privește numărul turiștilor cazați în pensiuni urbane, pensiuni rurale, hanuri, moteluri si vile turistice, acestea au crescut considerabil.

Cu toate acestea trebuie subliniată existența programelor de subvenționare a cazării în stațiuni de către stat. Nu există informații oficeiale cu privire la numărul exact al cazărilor de acest tip, insă furnizorii de servicii de turism admir că acestea au o ponderă semnificativă în numărul total de turiști cazați.

Turiști români cazați

Sursa: INSSE

Analiza informațiilor privind numărul turiștilor români cazați oferă informații interesante: numărul de turiști cazați în hoteluri, cabane turistice și campinguri are aproape la acelaș nivel ca în anul 2006, în această perioadă a întregistrat și valori ușor mai mari. S-a dublat numărul turiștilor cazați în hanuri, moteluri și vile turistice. Numărul turiștilor cazați în pensiuni urbane și rurale a înregistrat evident creșteri dată fiind înfințarea acestui tip de structură turistică începând cu anul 2006.

Din analiza comparativă cu numărul total de turiști, rezultă că numărul de turiști străini cazați în județ este extrem de mic: aproximativ 4.000 de persoane pe an.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

Sursa: INSSE

Tabelul de mai sus relevă cât se poate de clar o situație îngrijorătoare: hotelurile sunt pe jumătate goale, hanurile și motelurile au două treimi din spații goale, iar vilele, pensiunile urbane, pensiunile urbane si campingurile au 75- 80% din spații goale. Cabanele înregistrează cel mai scăzut grad de utilizare netă 5%.

Furnizorii de servicii de turism admir că există o piață subterană a turismului, nu se poate face estimări ale acesteia.

Circulația turistică

Sursa: INSSE

S mediu = Nr. Înnoptarii ( zile turist) / Nr. Turiști

Numărul de sosiri de turiști în perioada 2006- 2010 a crescut cu aproximativ 27 de mii de persoane. Numărul cresut de turiști se poate datora creșterii numărului de unități de cazare care oferă servicii de calitate, datorită promovării mai intense de către autoritățile județene și locale a obiectivelor turistice, datorită numărului de bătrâni din ce in ce mai mare care vin în stațiunile baneare și nu în ultimul rând numărului mare de persoane dornice să vadă peisje iesite din comun în inima munților.

Numărul de înnoptări au scăzut cu aproximativ 309 de mii de zile în 2012 față de 2006.

Ecoturismul în Județul Vâlcea

Ecoturismul contribuie la conservarea patrimoniului natural și cultural, include comunitățile locale în activitățile de planificare, dezvoltare si operare și contribuie la bunăstarea lor.

Autoritățiilor le revin cele mai importante sarcini în dezvoltarea ecoturismului. Ele sunt obligate sa impună populației locale și turiștilor sa respecte anumite norme și legi cu privire la mediul înconjurător.

Ecoturismul a apărut a urmare a dezvoltării turismului iubitor de natură sălbatică, în locurile cele mai retrase și fragile ale planetei. Impactul turismului asupra mediului natural și asupra comunităților locale cu tot ce presupun ele ( valori culturale, spirituale) a condus la ideea că este timpul ca oameni să conștientizeze necesitatea limitării acestui impact.

Ecoturismul urmărește să protejeze natura și să contribuie la bunăstarea comunităților locale, adică trebuie să aducă și venituri comunității respective, dar nu cu orice preț ( cu atât mai puțin cu prețul distrugerii mediului natural si cultural). Aceste venituri pe care ecoturismul, ca orice altă activitate economică, trebuie să rezulte ca urmare a unei activități turistice pentru care scopul principal este valorificarea și utilizarea adecvată a resurselor turistice. Deci ecoturismul însemnă în acelaș timp obținerea unui profil economic, conservarea naturii și dezvoltarea comunităților locale din zonele unde se practică. Iar lucrul cel mai greu este să păstrezi un echilibru între toate acestea.

– Ecoturismul contribuie la conservarea ariilor protejate și la dezvoltarea susținută a zonelor și a comunităților ( reprezintă o sursă de venituri necesare protejări parcurilor naționale);

– Ecoturismul reprezintă o alternativă pentru zonele cu o slabă diversificare a activităților generatoare de venit;

– Ecoturismul presupune o coordonare deficentă între sectorul public și cel privat, inclusiv activarea activă a comunităților locale ( implicarea acestora din urmă este esențială datorită faptului că în acest fel se asigură accesul la adevăratele valori locale, autentice și în plus este garantată și prepararea culturi locale, asa cu este ea apreciată de comunitate);

– Ecoturismul înseamnă minimizarea impactului facilităților de transport ( utilizarea unor mijloace de transport colective cu costuri energice moderate, cum ar fi trenul, sau nemotorizate, ca bicicleta), de cazare si a altor activități turistice asupra mediului;

– Ecoturismul oferă asigurarea că mișcarea turistică va evita supraaglomerarea anumitor zone verzi și monotorizarea efectelor asupra mediului ( circulația turistică controlată în anumite zone protejate);

– Ecoturismul presupune atragerea de fonduri pentru comunitatea locală și pentru conservarea biodiversității;

– Ecoturismul conservă și pune în valoare anumite resurse turistice, având o contribuție importantă la ameliorarea calității vieții și conduce la o înviorare a comunităților locale din punct de vedere economic și al culturilor tradiționale;

– Ecoturismul limitează pătrunderea ireversabilă în mediul rural a aspectelor vieții citadine ( situația în care dispare încetul cu încetul autenticitatea, iar turiștii încep să ocolească asfel de zone);

– În dezvoltarea ecoturistică se ține cont de capacitatea de suport a ecosistemelor);

– Ecoturismul conduce la o mai bună cunoaștere, atât de către populația locală, cât și de turiști, a ideii de conservare a mediului, adică are un rol important in cunoașterea cunoștiinței ecologice a populației;

– Ecoturismul oferă șanse de creștere a pregătirii profesionale a unora dintre locuitorii comunității, prin specializarea în activitatea de ghid local;

– Ecoturismul crește rolul și implicarea comunităților locale în luarea deciziilor care le afectează viața;

– Ecoturismul promovează cazarea în pensiunile sau motelurile familiale,în unități de mici dimensiuni, cu impact social puternic (primire personalizată și de calitate, venituri importante pentru localnici).

Parcul Național cozia

Înfințarea Parcului Național Cozia poate atrage turiști și vizitatori punând în evidență și celelante valori ale patrimoniului cultural din zonă. Parcul Național Cozia poate aduce beneficii comunităților din zonă prin dezvoltarea ecoturismului și a turismului rural.

Turismul este cel mai cunoscut aspect de către publicul larg legat de zona Cozia. Munții de aici, nu sunt foarte înalți ( punctul dominant- Vârful Cozia are 1667 m), au o accesibilitate relativ ușoară și indeamnă la drumeție și excursi mulți turiști.

În spațiul biogeografic din zona Cozia, Naratu, Doabra se găsesc suprafețe apreciabile de ecosisteme naturale și care trebuie păstrate ca atare și pe viitor. Aici întâlim elemente naturale cu o valoare deosebită sub aspect geologic, fizio- geografic, floristic, faunistic și hidrologic care oferă posibilitatea cercetărilor științifice, desfășurarii unor activități ecucative,recreere și turism.

Din puncte ca: Tumu, Păușa, Sălătuucel, Călimănești, Perișani, Gura Lotrului pornesc trasee turistice marcate spre principalele obiective, cele mai mult fiind între vârfurile muntoase. Un refief variat, de o rară frumusețe, se desfășoară la tot pasul. Funcția turistică se amplifică prin învecinarea cu stațiunile balneoclimatice, Călimănești, Căciulata, Cozia, renumite pentru izvoarele lor termale.

Mulți turiști caută vestigile istorice și locașurile de cult atât de numeroase în aceasta zonă ( masa împăratului Traian, castrul roman Arutela, Mănăstirea Cozia, Schitul Cornet, Mănăstirea Stânișoara, Ostrovul Călimăneștilor).

Înființat de către sivicultori cu peste trei decenii în urmă și menționat în legea 5/2000, Parcul Național Cozia întrunește condițiile participative la rețeaua ecologică europeană NATURA 2000, rețea de arii naturale protejate institută din Directiva 92/43 CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice.

Până în anul 2000, unele instituți și numeroși oameni de știință au elaborat studii și proiecte despre biodiversitatea, organizarea și administrarea Parcului Național Cozia.

În accepțiunea legislației moderne a țării noastre privind regimul ariilor protejate naturale, acest parc trebuie să beneficeze de tehnici avansate de management. A început formarea și pregătirea corpului rangeri care își desfășoară activitatea în tren, legat de gestiunea și paza patrimoniului natural al parcului, precum și alte atribuții specifice acestei munci.

( foto originală)

( foto originală)

Masivul Buila- Vânturarița

Masivul Buila- Vânturarița, prin potențialul său deosebit, întrunește condițiile optime dezvoltării și practicării turismului în diferite forme: ecoturism, turism montan, turism științific, agroturism, turism rural, turism monahal, etc. Infrastructura nu este dezvoltată decât în mică măsură, există totuși un minim necesar desfășurării activităților turistice.

Masivul Buila- Vânturarița este situat în partea central- nordică a Județului Vâlcea și face parte din Munții Căpățânii. Msivul iese în evidență față de lanțul principal al acestora, atât prin dispunere cât și prin constituție de relief. Creasta principală a Munților Căpățânii, constituită preponderent din șisturi cristaline are o dispunere Est- Vest, cu creștere secundare înspre Nord și Sud.

Masivul Buila- Vânturarița se întinde de la vest de Cheile Bistriței și până la est de Cheile Olăneștilor ( Folea). Legătura cu Muntii Căpățânii este făcută prin plaiul Netedu ( interfluviulk dintre râurile Cheia și Olănești). Creasta BuilaVânturarița are o extindere spațială de tip liniar, cu o lungime de 16 km și o lățime cuprinsă între 0,5 și 2,5 m/ km ( extinderea calcalelor jurasice).

Altitudinea absolută este în Vârful Vânturarița Mare ( 1885) m, iar cea minimă la ieșirea Bistriței din Chei ( 550) m. Principalele vârfuri ale masivului sunt, de la sud- vest spre nord- est, următoarele: Arnota ( 1183,7 m), Muntele Cacova ( 1525,1 m ), Muntele Piatra ( 1643 m ), Muntele Albu ( 1658,9 m ), Buila ( 1848,6 m ), Stevioara ( 1847 m ), Vioreanu ( 1866 m ), Vânturarița Mare ( 1885,2 m ), Vânturarița Mică ( 1655 m ), Stogu ( 191 m ).

(foto oriniginală)

( foto originală)

Proiectul ecoturistic de 4 milioane de euro în Țara Loviștei

La Vâlcea se deruleză în prezent unul dintre cele mai imortane proiecte finanțate cu fonduri extreme, în domeniul ecoturismului. Administrația Parcului Național Cozia a depus propuneri pentru finanțarea unor proiecte din fonduri structurale, în valoare de 4,5 milioane de euro. Cele mai multe dintre aceste proiecte pribesc Țara Lovișstei, una dintre cele mai frumoase zone turistice din Carpații Meridionali.

Traseele turistice au fost marcate și curățate. În prezent este în curs de delurare proiectul ,,Potecile florilor în paradisul din Parcul Național Cozia”, care este unul dintre cele mai frumoase proiecte finanțate pe ecoturism din România. Proiectul a fost selectat în cadrul Programului ,,Întărirea parteneriatelor pentru Conservarea Naturii și Ecoturism în România’’ de Fundația pentru Parteneriat Miercurea Ciuc. Acest proiect are drept scop promovarea în Parcul Național Cozia a unor servicii și produse de ecoturism bazate pe observarea și aprecierea naturii și a tradițiilor locale legate de natură. Zona propusă penru implementarea proiectului este partea nord- vestică a Parcului Național Cozia și comunitatea care aparține de Primăria Brezoi. Zona are ca suport o mare și diversă bogăție de valori naturale și culturale, care conferă un potențial deosebit pentru dezvoltarea unor programe ecoturistice. Pentru îmbunătățirea și promovarea unor servicii ecoturistice și conservarea naturii din Parcul Național Cozia va acționa Administrația Parcului Național Cozia, în parteneriat cu Consiliul Județean Vâlcea, Asociația Pro- Turism ,,Nedeea Vâlceană’’ din Brezoi și Consiliul local Bezoi. În luna iunie salariații administrației Parcului Național Cozia, împreună cu parteneri din proiect, sivicultori, elevi și profesori din cadre didactice de la Scoala Valea lui Stan au efectuat deja igienizarea traseelor turistice Gura Lotrului- Vârful Cozia; Brezoi- Vârful Nărăutu Brezoi- Dobra- Călinești, trasee care vor deveni consacrate în interiorul parcului pentru turiștii cărora le plac plimbarile în natură. În prezent se desfășoară acțiuni de refacere a marcajelor turistice pe traseele igienizate, cu pornire de la Brezoi.

Floare de colț și trandafirul Coziei vor vor fi adimirați în mediul lor natural, atunci când vor urma aceste trasee turiștii vor putea să admire unele dintre cele mai reprezentative flori din rezervație, cum ar fi trandafirul Coziei, floarea de colț.

Se va înfința un centru de expoziție cu vânzarea unor produse de artizanat din lemn, confecționate de meșterii populari de la Valea lui Stan. La sediul asociației ,,Nedeea Vâlceană’’ din Brezoi administrația Parcului Național Cozia lucrează la înfințarea unui Centru de Informare Turistică pentru activități și servicii de acest gen, care se pot desfășura pe raza parcului, dar și în vecinătatea sa.

La Brezoi se amenajează un punct de informare turistică. În viitor administrația parcului va organiza și caravane de fotografii cu imaginii din aria naturală protejată și cu oferte ecoturistice din zonă în localitățiile Brezoi, Călimănești și Râmnicu Vâlcea.

Începând cu data de 15 septembrie, tot în cadrul acestui proiect vor avea loc la Brezoi timp de trei luni cursuri de instruire a celor care doresc inițieze o afacere în domeniul serviciilor de ecoturism. Îngrijirea și protejarea naturii ar trebui să fie o responsabilitate voluntară a fiecăruia dintre noi, iar în viitor protejarea naturii poate aduce foarte multe avantaje pentru Județul Vâlcea.

Țara Loviștei este una dintre cele mai frumoase regiuni montane din țară. Din grupa estică a Carpaților Meridionali, cuprinsă între Dâmbovița și Olt, în partea de sud a munțiolor Făgaraș, izolate de aceștia prin culoarul depresionar al Țării Loviștei se înalță masivele Cozia, Frunții și Ghitu, dintre care Cozia se impune ca cel mai interesant și caracteristic sub raport geologic, geografic și turistic.

Masivul Cozia este situat în partea central sudică a Carpaților Meridionali; fiind mărginit la nord de Țara Loviștei, una dintre cele mai întinse depresiuni intramontane din Masivul Cozia de culmea Poiana Spinului, din care, Poiana Lungă – Clăbucetul- Fata Sfântului Ilie Grohotisu se ajunge pe creasta centrală a Făgărașului, în apropierea lacului Avrig.

Înconjurat de trei părți de culoare depresionare joase – Țara Loviștei, poiana, Jiblea- Călimănești, ale căror plaiuri întinse au înălțimi medii de 500- 700 de metri masivul Cozia, deși cu înălțimi modeste, de 1300- 1500 de metri se detașează net de regiunile limitrofe, apărând ca un bastion izolat, ale căror abrupturi marginale și crește centrale atrag atenția de la mari depărtări.

Masivul Cozia se încadrează în munții cu altitudine mijlocie din țară, înălțimile de peste 1000 de metri ocupând doar circa 20% din suprafața sa. Altitudinile cele mai mari se găsesc în partea centrală, acolo unde vârfurile se profilează din cele două culmi principale, care se sudează penpendicular în Vârful Cozia ( Ciuha Mare) depășesc fregvent 1500 de metri: Rotunda- 1593 de metri, Cozia- 1668 de metri, Babolea- 1538 de metri, Omul- 1558 de metri, situate pe direcția generală vest-nord-est, Ciuha Mică- 1629 de metri, Durducul ( Crucea Ciobanului)- 1568 de metri și Bulzu- 1560 de metri.

Zona montană din Vâlcea reprezintă o treime din suprafața județului și oferă atracți formidabile: chei, cascade, peșteri, peste 80 de trasee marcate și întreținute, posibilitatea practicări alpinismului, schiului, pesuitul și vânătorii sportive. Turismul montan beneficează de condiții deosebite de cazare a petrecere a vacanțelor în stațiunile Voineasa și Vidra.

Țara Lovișteri ar putea deveniun atractiv punct turistic, deși este destul de puțin dezvoltat. În Loviște, Județul Vâlcea lucrurile încep să se miște! În satul Titești sătenii efectuează convorbiri prin telefonie digitală, alte zeci de sate urmând să beneficieze de asfel de telefoane. În comuna Câineni a fost introdusă televiziunea prin cablu, iar pe râul Olt se construiesc hidrocentrale moderne. Locuitorii saltelor își înalță, după posibilități case trainice, majoritatea școlilor au fost dotate cu calculatoare care au devenit operaționale, s-au construit noi biserici etc. Dacă și drumul Câinieni- Curtea de Argeș va fi asfaltat în viitori ani s-ar putea spune că Țara Loviștei va fi un punct turistic care merită să fie vizitat.

Legile și obiectivele Strategiei de dezvoltare a turismului

În Județul Vâlcea

Legea nr.5/2000

În legea nr. 5/2000 din 06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate sunt menționate în Județul Vâlcea:

Rezervații ale biosferei, parcuri naționale sau naturale ( Parcul Național Cozia și Buila- Vânturarița);

46 de Rezervații și monumente ale Naturii;

2 cule;

3 biserici din lemn;

Muzeul Satului;

14 Biserici și ansambluri mănăstirești:

1. Mănăstirea Arnota- comuna Costești, satul Bistrița;

2. Mănăstirea Bistrița – comuna Costești, satul Bistrița;

3. Ansamblul Mănăstirii Cozia- Orașul Călimănești, localitatea Căciulata;

4. Biserica Bolniței Mănăstirii Cozia- Orașul Călimănești, localitatea Căciulata;

5. Biserica Nașterii Maicii Domnului a schitului Ostrov- Orașul Călimănești;

6. Ansamblul Mănăstirii dintr-un lemn- Comuna Frâncești, satul Dezrobiți;

7. Schitul Fedeleșoiu- comuna Dăiești, satul Fedeleșoiu;

8. Ansamblul Mănăstiri Govora- comuna Mihăiești, satul Govora;

9. Ansamblul Mănăstirii Horezu- Orașul Horezu, satul Romanii de Jos;

10. Biserica Intrarea în Biserica și Sfântul Ioan Botezătorul- Orașul Horezu,satul Urșani;

11. Ansamblul Mănăstirii Mamul- Comuna Lungești, satul Stănești Lunca;

12. Biserica Adormirea Maicii Domnului- Comuna Lungești, satul Stănești- Lunca;

13. Schitul Cometu- Comuna Racovița, satul Tutulești;

14. Fostul schit Dobrușa Vovidenia, Biserica- Comuna Ștefănești, satul Dobrușa.

– Fortificații dacice – Buridava antică, complex de așezări civile aflate în jurul unor înălțimi fortificate, cu terase, palisade și turnuri de apărare – Orașul Ocnele Mari, localitatea Ocnița;

– Necropole și zone sacre – epoca fierului – Necropolă tumulară de incinerație – Comuna Costești, satul Costești;

– Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine – Castrul roman Arutela (în punctul "Poiana Bivolari") Orașul Călimănești Căciulata.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2006 din 28/06/2006 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice au fost atestate ca stațiuni turistice de interes național orașele Băile Govora, Băile Olănești și Călimănești-Căciulata – județul Vâlcea și comuna Voineasa, respectiv ca stațiune turistică de interes local orașul Horezu.

De asemenea, potrivit Listei monumentelor istorice, anexă la Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2.314/ 2004 din 8/07/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, în Județul Vâlcea există 796 de monumente.

Obiective si priorități

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Turismului în Județul Vâlcea 2007-2013 îl constituie creșterea competitivității turismului vâlcean.

Potrivit priorităților stabilite, obiectivele specifice sunt următoarele:

Prioritatea I –Infrastructura și serviciile de turism;

Obiectivul I.1. – Creșterea capacității de absorbție a finanțărilor;

Obiectivul I.2. – Dezvoltarea infrastructurii de turism;

Obiectivul I.3. – Dezvoltarea serviciilor de turism;

Prioritatea II – Promovarea și marketingul;

Obiectivul II.1. – Promovarea coerentă și unitară;

Obiectivul II.2. – Marketingul;

Prioritatea III – Resursele umane;

Obiectivul III.1. – Instruirea resurselor umane;

Prioritatea IV – Dezvoltarea capacității administrative;

Obiectivul IV.1. – Dezvoltarea capacității administrative a autorităților publice locale, a asociației reprezentative, a furnizorilor de servicii și a operatorilor de turism.

Analiza SWOT a turismului din Județul Vâlcea

ANEXE

Anexa 1. Peștera Liliecilor

( Foto originală)

ANEXA 2. Piramida de Pământ( Goranu)

(Foto originală)

ANEXA 3. Castrul Roman

( Foto originală)

ANEXA 4. MĂNĂSTIREA HOREZU

( Foto originală)

ANEXA 6. MĂNĂSTIREA COZIA

( foto originală)

ANEXA 7. Mănăstirea Arnota

( foto originală)

ANEXA 7. Mănăstirea Frăsânei

( Foto originală)

ANEXA 8. Mănăstirea Turnu

( foto originală)

Harta Turistică Vâlcea

ANEXE

Anexa 1. Peștera Liliecilor

( Foto originală)

ANEXA 2. Piramida de Pământ( Goranu)

(Foto originală)

ANEXA 3. Castrul Roman

( Foto originală)

ANEXA 4. MĂNĂSTIREA HOREZU

( Foto originală)

ANEXA 6. MĂNĂSTIREA COZIA

( foto originală)

ANEXA 7. Mănăstirea Arnota

( foto originală)

ANEXA 7. Mănăstirea Frăsânei

( Foto originală)

ANEXA 8. Mănăstirea Turnu

( foto originală)

Harta Turistică Vâlcea