Infrastructura de Agrement Si Divertisment din Orasul Oradea

CUPRINS

Introducere

I. CONCEPTE METODOLOGICE

II. ORAȘUL ORADEA-CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICĂ

III. INFRASTRUCTURA DE AGREMENT/DIVERTISMENT AFERENTĂ TUTUROR CATEGORIILOR DE VÂRSTĂ

3.1 Turnul Primăriei

3.2 Ștrandul Municipal Oradea

3.3 Ștrandul Ioșia

3.4 Lotus Center

3.5 Oradea Shopping City

3.6 Festivalurile

3.6.1 Toamna Orădeană

3.6.2 Serbările Cetății

3.7 Grădina Zoologică

3.8 Parcurile

3.8.1 Parcul Ion C. Brătianu

3.8.2 Parcul Liniștii ( Olosig )

3.8.3 Parcul Petofi

3.8.4 Parcul Nicolae Bălcescu

3.8.5 Parcul 1 Decembrie

IV. INFRASTRUCTURA DE AGREMENT/DIVERTISMENT AFERENTĂ ADULȚILOR ȘI VÂRSTNICILOR

4.1 Cetatea Oradea

4.2 Stadionul Municipal Iuliu Bodola

4.3 Teatrul Regina Maria

4.4 Filarmonica

4.5 Muzeele

4.5.1 Muzeul Țării Crișurilor

4.5.2 Muzeul Memorial Aurel Lazăr

4.5.3 Muzeul Memorial Iosif Vulcan

4.5.4 Muzeul Memorial Ady Endre

4.5.5 Muzeul Militar Național

4.6 Restaurantul Oradea – Butoiul de aur

4.7 Lactobar

4.8 Bulevardul Republicii

4.9 Dealul Ciuperca

4.10 Arena Antonio Alexe

4.11 Bazinul Olimpic

V. INFRASTRUCTURA DE AGREMENT/DIVERTISMENT AFERENTĂ ADULȚILOR

(PESTE 18 ANI)

5.1 Pasajul Vulturul Negru

VI. INFRASTRUCTURA DE AGREMENT/DIVERTISMENT AFERENTĂ COPIILOR

6.1 Orășelul Copiilor

6.2 Kangaroo Land

6.3 Teatrul Arcadia

CONCLUZII

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Introducere

Am ales această temă datorită faptului că localitatea vizată reprezintă orașul meu natal, astfel am tratat această lucrare cu plăcere și interes. În această lucrare mi-am propus să identific care sunt acele spații destinate turismului de agrement din Oradea, clasificându-le pe categorii aferente vârstnicilor, adulților și copiilor.

Lucrarea de față este structurată în 6 capitole: Capitolul I: Concepte Metodologice, Capitolul II: Orașul Oradea-caracterizare fizico-geografică, Capitolul III: Infrastructura de agrement/divertisment aferentă tuturor categoriilor de vârstă, Capitolul IV: Infrastructura de agrement/divertisment aferentă adulților și vârstnicilor, Capitolul V: Infrastructura de agrement/divertisment aferentă adulților și Capitolul VI: Infrastructura de agrement/divertisment aferentă copiilor.

În primul capitol am dezbătut câteva concepte metodologice cu privire la turismul urban, turismul de agrement, divertisment și elementele de infrastructură necesare agrementului.

În cel de-al doilea capitol, am caracterizat orașul Oradea din punct de vedere fizico-geografic analizând toate aspectele acestui tip de caracterizare: așezare, climă, vegetație etc.

Al treilea capitol prezintă acele spații și locații care sunt menite să satisfacă nevoile tuturor categoriilor de vârstă, și anume copiilor, adulților și vârstnicilor.

Cel de-al patrulea capitol evidențiază elementele de infrastructură care sunt capabile să atragă și să impresioneze categoria adulților și vârstnicilor. Aici se încadrează obiectivele culturale, istorice, dar și anumite baze de alimentație publică.

În cel de-al cincilea capitol, am prezentat infrastructura aferentă adulților, unde am amintit localurile din Pasajul Vulturul Negru, care atrag iubitorii de distracție și voie bună.

În ultimul capitol, cel de-al șaselea, am prezentat infrastructura menită să satisfacă nevoile și să înfrumusețeze viața copiilor.

Ultima parte a lucrării este dedicată concluziilor și bibliografiei.

I. CONCEPTE METODOLOGICE

Turismul urban se referă în general la petrecerea timpului liber sau a vacanțelor în orașe pentru vizitarea acestora sau pentru desfășurarea unor activități diverse cum sunt vizionarea de spectacole, expoziții etc. Datorită acestei accepțiuni el are o sferă de cuprindere extrem de largă și deci este destul de dificil de particularizat în raport cu alte forme de turism. De regulă proporția turismului urban intern deține cote superioare celui internațional. La toate acestea este necesar de adăugat că circa 80% din vizitele la oraș reprezintă turism urban pur, iar 20% este turism complementar, vizitarea zonelor urbane fiind asociată altor forme de petrecere a vacanței (litoral, munte, circuite).

Turismul urban se referă, în general, la petrecerea timpului liber, a vacanțelor în orașe, pentru vizitarea acestora și pentru desfășurarea unor activități de natură foarte diversă, cum sunt: vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expoziții, efectuarea de cumpărături. Turismul urban, prin motivația sa foarte diversă, deține o pondere însemnată în structura circulației turistice. Astfel, pentru majoritatea țărilor europene, deplasările în orașe concentrează circa 35% din totalul călătoriilor, cu ponderi variate de la o țară la alta, dar și diferențieri între turismul intern și internațional al fiecăruia (Ilieș Gabriela, 2008).

Turismul urban este strâns legat de turismul cultural, însă nu semnifică același lucru, principala formă a turismului urban fiind turismul de agrement.

Turismul de agrement, practicat de călătorii care caută să profite de frumusețile naturii, locuri și obiceiuri noi, etc., formă ce se interferează cu turismul cultural – atribut ce se poate oferi oricărei forme de turism care depășește sfera odihnei, distracției sau sportului și trebuie să îndeplinească trei condiții: sa fie determinat de dorința de cunoaștere, să aibă loc consumul unui produs cu tipologie culturală, să presupună intervenția unui mediator – persoană, document scris, material audio-vizual, care să pună în valoare și să realizeze produsul cultural.

Divertismentul cuprinde într-un fel sau altul informare, educare și instruire într-o manieră distractivă. Acest tip de turism se poate practica în anumite parcuri tematice sau luând parte la anumite festivaluri, evenimente culturale sau sportive, spectacole de mare amploare sau jucând anumite jocuri în cazinouri.

,,Astfel, divertismentul în cadrul aglomerațiilor urbane a cunoscut o considerabilă creștere datorită dezvoltării anumitor complexe de cinema sau centre comerciale, prin reîntinerirea formelor de divertisment tradiționale care aveau loc în cadrul muzeelor, teatrelor, cinematografelor sau sălilor de spectacol, prin noile forme de spectacol precum comediile muzicale, circurile sau evenimentele sportive, și nu în ultimul rând prin modernizarea infrastructurii și introducerea anumitor concepte noi ” ( Ilieș Gabriela, 2008, pag. 11).

Elementele de infrastructură necesare pentru practicarea turismului de agrement și divertisment sunt:

elementele culturale prin muzee, galerii de artă, teatre, cinematografe, săli de concert, centre de conferință sau spații expoziționale

elemente sportive prin săli de sport aflate în interiorul unor clădiri, sau în mediul exterior piscine, patinoare sau stadioane

elemente de divertisment prin cluburi, cazinouri, săli de bingo, evenimente organizate, festivaluri

elemente de patrimoniu prin clădiri istorice, monumente, parcuri și spații verzi

elemente sociale prin animația locurilor, limba vorbită, obiceiuri locale și portul popular, moștenirea culturală, ospitalitatea și securitatea (Ilieș Gabriela, 2008).

Datorită elementelor de infrastructură foarte variate, turismul de agrement se adresează tuturor categoriilor de vârstă, și anume copiilor, adulților și vârstnicilor. Desigur sunt anumite locații care sunt menite să satisfacă nevoile tuturor, însă majoritatea punctelor de divertisment și agrement se adresează, în special, doar pentru o anumită categorie de vârstă.

În lucrarea aceasta vom descoperi care sunt elementele infrastructurii de agrement și divertisment din orașul Oradea și vom stabili căror categorii de vârstă se încadrează, și anume copiilor, adulților sau vârstnicilor (Fig.1).

Fig. 1 Hartă cu elementele infrastructurii de agrement din Oradea (Sursa: Google Maps cu modificări)

II. ORAȘUL ORADEA-CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICĂ

Municipiul Oradea, reședința județului Bihor este situat la contactul unei vaste câmpii, Câmpia Banato-Crișană, cu dealurile ce se interpun între acestea și prelungirile Munților Apuseni (Dealurile Vestice), respectiv la intersecția paralelei de 47°03` latitudine nordică cu meridianul de 21°55` longitudine estică. Altitudinea la care este așezat orașul este de 126 m deasupra nivelului mării și este considerat ca o zonă de trecere, de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei și Dealurile Gepișului), către cel de câmpie panonică. Astfel, teritoriul municipiului Oradea are aspectul general al unui relief neted, doar în partea de nord și nord-est evidențiindu-se relieful deluros. Municipiul se întinde pe o suprafață de 11. 556 ha, fapt ce îl face să fie al zecelea oraș din România după mărime.

Situându-se în extremitatea nord-vestică a României, Oradea este principala poartă de intrare la frontierele din vest (Fig.2.). Fiind amplasat într-o zonă de complementaritate între munte și câmpie, temeliile acestui oraș au fost puse pe malurile Crișului Repede, acest râu facilitând atât alimentarea cu apă, cât și efectuarea transportului de mărfuri.

Orașul s-a dezvoltat astfel pe formele de relief cele mai accesibile construirii locuințelor, a căilor de acces și a alimentării cu apă, și anume în lunca și terasele inferioare ale Crișului Repede.

În lunca Crișului Repede se găsește cea mai mare parte a orașului, și anume: zona centrală, cartierele Ioșia, Velența, Cantemir, Dorobanților, precum și o parte din cartierul Rogerius, respective zona industrială din vest.

Pe terasele inferioare ale crișului, care sunt în număr de două s-au dezvoltat: cartierul Eminescu și o parte din cartierele Seleuș, C.F.R. și Rogerius pe terasa întâia (6-10 m), iar pe terasa a doua (15-20 m), care s-a păstrat doar pe partea stângă a văii, aeroportul și o parte din cartierul Seleuș.

Recent, pe partea sudică a dealurilor Oradiei, a luat naștere un nou cartier, format din case și vile de o mare frumusețe.

Fig. 2 Localizarea orașului Oradea în cadrul României (Sursă: ESRI cu modificări)

Așezarea orașului explică și circulația aerului, care este predominant vestică și sud-vestică, Oradea având un climat temperat-moderat de câmpie (Fig.3.). Totodată interacțiunea dintre radiația solară, circulația generală a atmosferei și particularitățile fizico-geografice influențează climatul orașului așezat pe Crișul Repede.

Temperatura medie multianuală pentru municipiul Oradea este de 10, 5° C. Astfel, pentru luna iulie valoarea medie este de aproximativ 21° C, iar pentru ianuarie se înregistrează o medie de -1,5° C. Analizând aceste valori, realizăm că deși luna ianuarie are valori sub 0°, Oradea beneficiază de un caracter climatic blând. Temperaturile blânde ale lunilor de iarnă sunt influențate de predominanța activităților ciclonice și de masele de aer umed și cald dinspre sud-vest și vest, dar și de prezența lanțului carpatic, care barează masele de aer rece care pătrund din estul Europei. Temperaturile din timpul verii sunt datorate de influențele exercitate de Anticiclonul Azorelor. Precipitațiile atmosferice sunt relativ bogate, înregistrându-se o medie anuală de aproximativ 610 mm. Acestea sunt repartizate în mod variabil, pe întreg parcursul anului, neputându-se delimita exact arii temporale de maxim sau de minim al precipitațiilor.

Fig. 3 Localizarea municipiului Oradea în cadrul județului Bihor ( Sursă: ESRI cu modificări)

Hidrografia municipiului este formată din Crișul Repede și câțiva afluenți mai mici, unii permanenți, precum Pârâul Peța și unii cu caracter episodic ca Pârâul Paris, Pârâul Sălbatic sau Pârâul Umbrosu. Principalul râu, Crișul Repede, izvorăște din Munții Gilăului, și primește afluenți din Munții Vlădeasa precum Sebeș, Drăgan și Valea Iadului. Debitul râului crește de la izvor spre vărsare, ca urmare a aportului de apă provenit prin intermediul afluenților săi, având astfel un debit de 12,4 m³ / s la Ciucea și ajungând până la 25,7 m³ / s la Oradea.

Apele subterane au și ele un rol important în apariția și dezvoltarea unui oraș, fiind sursa alimentării cu apă a acestuia. Apelor subterane din Ornt influențate de predominanța activităților ciclonice și de masele de aer umed și cald dinspre sud-vest și vest, dar și de prezența lanțului carpatic, care barează masele de aer rece care pătrund din estul Europei. Temperaturile din timpul verii sunt datorate de influențele exercitate de Anticiclonul Azorelor. Precipitațiile atmosferice sunt relativ bogate, înregistrându-se o medie anuală de aproximativ 610 mm. Acestea sunt repartizate în mod variabil, pe întreg parcursul anului, neputându-se delimita exact arii temporale de maxim sau de minim al precipitațiilor.

Fig. 3 Localizarea municipiului Oradea în cadrul județului Bihor ( Sursă: ESRI cu modificări)

Hidrografia municipiului este formată din Crișul Repede și câțiva afluenți mai mici, unii permanenți, precum Pârâul Peța și unii cu caracter episodic ca Pârâul Paris, Pârâul Sălbatic sau Pârâul Umbrosu. Principalul râu, Crișul Repede, izvorăște din Munții Gilăului, și primește afluenți din Munții Vlădeasa precum Sebeș, Drăgan și Valea Iadului. Debitul râului crește de la izvor spre vărsare, ca urmare a aportului de apă provenit prin intermediul afluenților săi, având astfel un debit de 12,4 m³ / s la Ciucea și ajungând până la 25,7 m³ / s la Oradea.

Apele subterane au și ele un rol important în apariția și dezvoltarea unui oraș, fiind sursa alimentării cu apă a acestuia. Apelor subterane din Oradea li se adaugă și calitatea termală a apelor de adâncime, aflate la o adâncime de 2100 – 3000 m. Apele geotermale se găsesc pe o suprafață ce depășește 100 km² și sunt exploatate prin 11 sonde, având temperaturi cuprinse între 72° C pe Calea Clujului și 105° C în Ioșia Nord. Începând cu anii 1963-1964, când a fost descoperie acviferul, și până în prezent au fost extrase peste 40 miloane m³ de apă termală.

În cadrul orașului se întâlnesc solurile de tip cernoziom și solurile brune, iar din punct de vedere al vegetației, Oradea se încadrează în zona de contact dintre silvostepă și pădurile de stejar, care se găsesc pe dealurile din est. Azi, dezvoltarea orașului a dus la dispariția vegetației primare, aceasta putându-se observa doar pe arii restrânse.

Flora municipiului nu diferă de cea a județului. În numeroase zone ale orașului cresc arbori de magnolii, iar în apropiere de Oradea există o pădure relativ întinsă de foioase. Râul Crișul Repede a creat în mai multe zone o luncă, unde vegetația este tipică acestui relief.

Animalele sălbatice lipsesc aproape în totalitate, existând totuși grupuri de rozătoare și mamifere mici, precum și căprioare, în pădurea Felix de lângă oraș. Dar sunt și unele reptile cum ar fi șopârla și șarpele de apă care se află îndeosebi pe malurile Crișului Repede.

Din punct de vedere economic, în Oradea se realizează aproximativ 63 % din producția industrială a județului, prin ramuri precum: construcțiile de mașini, chimie, textile și confecții, tricotaje, încălțăminte, pielărie și blănărie, prelucrarea lemnului, materiale de construcții, confecții metalice, piese de schimb, mase plastice, industrie alimentară, energetică, etc.

Așezarea geografică, și anume la granița cu Ungaria, reprezintă un atu pentru rețeaua de transporturi. Astfel, orașul Oradea este străbătut de principalele artele rutiere: E 60, E 79, E671 și DN 19. De asemenea, Oradea este și cel mai important nod feroviar din nord-vestul țării, fiind tranzitat atât de Magistrala Principală 300 București-Oradea, cât și de alte căi feroviare secundare care fac legătura cu principalele orașe din vestul țării: Satu Mare, Arad, Timișoara. În cadrul municipiului sunt următoarele stații de cale ferată: Gara Centrală, Gara Velența, Gara Episcopia și Gara Ioșia. Pe lânga transportul rutier și feroviar, Oradea dispune și de un aeroport internațional, unde compania Tarom efectuează curse interne și externe, spre diferite destinații din Germania, Italia, Franța sau Grecia.

Cultura orașului Oradea este foarte bogată, iar acest oraș constituie un important centru cultural și istoric, fiind chiar primul centru al umanismului de pe teritoriul Transilvaniei.

III. INFRASTRUCTURA DE AGREMENT/DIVERTISMENT AFERENTĂ TUTUROR CATEGORIILOR DE VÂRSTĂ

În această categorie sunt prezentate obiectivele turistice de agrement și divertisment care se adresează atât copiilor și adulților, cât și vârstnicilor. Aceste elemente de infrastructură sunt menite să satisfacă nevoile turiștilor, aceștia putându-se relaxa și bucura de frumusețea și condițiile pe care le oferă orașul de pe malurile Crișului Repede.

3.1 Turnul Primăriei

Turnul Primăriei are o înălțime de aproape 50 m și este prevăzut cu 4 nivele principale, dintre care 3 de panoramă.

La primul nivel se găsește mecanismul orologiului, care mai este numit și “ceasul mamă”. Acesta cântă la ore fixe Marșul lui Iancu. Orologiul a fost construit la începutul secolului XX, în anul 1904 de către un lăcătuș ceasornicar pe nume Mezey Dezso. În prezent ceasul din Turnul Primăriei este îngrijit de Nagy Csaba Sandor. Datorită lui modul de funcționare a ceasului s-a schimbat din 1992. Dacă până în 1992 inerția greutății acționa ceasul și pendulul, acum pendulul este acționat electronic, ducând mișcările prin axe și roți dințate până la arătătoarele cadranelor. Orologiul este alcătuit din patru părți: cadrane situate în partea superioară pe fiecare latură a obiectivului. Cadranul din față, cel care privește spre criș, a fost confecționat din sticlă groasă, numită sticlă de lapte și era iluminat din spate. După război, în 1944, cadranul din față a fost schimbat, sticla fiind înlocuită cu tablă, la fel procedându-se și cu celelalte cadrane. Orologiul a supraviețuit celor două războaie mondiale, iar acoperișul și zidul turnului au supraviețuit celor două incedii, primul în 1917, iar al doilea în 1944. Cadranul ceasului păstrează și azi urme de gloanțe din timpul războiului din 1944.

Al doilea nivel prezintă o panoramă de la 33,85 m. În anii 1900, aici se afla punctul de observare al incediilor din oraș. În timpul zilei se arbora un drapel roșu pe direcția în care a izbucnit incediul, iar noaptea se aprindea un reflector electric.

Nivelul al treilea se află la 40,25 m și are montat pe parapetul balconului mai multe ciocane uriașe funcționale, care bat de câte trei ori la fiecare sfert de oră.

Al patrulea nivel oferă posibilitatea observării în detaliu a obiectivelor turistice din zona centrală a orașului cu ajutorul unui telescop. Accesul la acest nivel se poate face doar într-un număr de 5 persoane, datorită spațiului limitat.

Turnul Primăriei este un important obiectiv al municipiului Oradea, datorită imaginii de ansamblu pe care o oferă (Fig.4.). Astfel, de aici se poate observa centrul orașului și arhitectura clădirilor aflate în apropierea turnului. Acest obiectiv turistic se adresează tuturor categoriilor de vârstă, prin istoria pe care o are și prin imaginile pe care care le oferă deasupra orașului.

Turnul Primăriei

Turnul Primăriei are o înălțime de aproape 50 m și este prevăzut cu 4 nivele principale, dintre care 3 de panoramă.

La primul nivel se găsește mecanismul orologiului, care mai este numit și “ceasul mamă”. Acesta cântă la ore fixe Marșul lui Iancu. Orologiul a fost construit la începutul secolului XX, în anul 1904 de către un lăcătuș ceasornicar pe nume Mezey Dezso. În prezent ceasul din Turnul Primăriei este îngrijit de Nagy Csaba Sandor. Datorită lui modul de funcționare a ceasului s-a schimbat din 1992. Dacă până în 1992 inerția greutății acționa ceasul și pendulul, acum pendulul este acționat electronic, ducând mișcările prin axe și roți dințate până la arătătoarele cadranelor. Orologiul este alcătuit din patru părți: cadrane situate în partea superioară pe fiecare latură a obiectivului. Cadranul din față, cel care privește spre criș, a fost confecționat din sticlă groasă, numită sticlă de lapte și era iluminat din spate. După război, în 1944, cadranul din față a fost schimbat, sticla fiind înlocuită cu tablă, la fel procedându-se și cu celelalte cadrane. Orologiul a supraviețuit celor două războaie mondiale, iar acoperișul și zidul turnului au supraviețuit celor două incedii, primul în 1917, iar al doilea în 1944. Cadranul ceasului păstrează și azi urme de gloanțe din timpul războiului din 1944.

Al doilea nivel prezintă o panoramă de la 33,85 m. În anii 1900, aici se afla punctul de observare al incediilor din oraș. În timpul zilei se arbora un drapel roșu pe direcția în care a izbucnit incediul, iar noaptea se aprindea un reflector electric.

Nivelul al treilea se află la 40,25 m și are montat pe parapetul balconului mai multe ciocane uriașe funcționale, care bat de câte trei ori la fiecare sfert de oră.

Al patrulea nivel oferă posibilitatea observării în detaliu a obiectivelor turistice din zona centrală a orașului cu ajutorul unui telescop. Accesul la acest nivel se poate face doar într-un număr de 5 persoane, datorită spațiului limitat.

Turnul Primăriei este un important obiectiv al municipiului Oradea, datorită imaginii de ansamblu pe care o oferă (Fig.4.). Astfel, de aici se poate observa centrul orașului și arhitectura clădirilor aflate în apropierea turnului. Acest obiectiv turistic se adresează tuturor categoriilor de vârstă, prin istoria pe care o are și prin imaginile pe care care le oferă deasupra orașului.

Fig. 4 Imagine de ansamblu asupra centrului orașului din Turnul Primăriei

Fig. 4 Imagine de ansamblu asupra centrului orașului din Turnul Primăriei

3.2 Ștrandul Municipal Oradea

Ștrandul Municipal Oradea este situat pe malul drept al Crișului Repede, între Hotelul Continental și Baza de agrement Dinamo, pe o suprafață de cca. 2, 5 hectare (Fig.5.). Acesta are o bază de agrement compusă din 5 bazine, dupa cum urmează:

3 bazine mari care sunt alimentate cu apă rece în amestec cu apă caldă geotermală, având o temperatură maximă de 37˚C ;

1 bazin de înot alimentat numai cu apă rece cu o temperatură maximă de 28˚C ;

1 bazin pentru copii alimentat cu apă rece în amestec cu apă caldă geotermală cu o temperatură de maxim 37˚C ;

Schimbul apei în bazinele mari se face la 2-3 zile cu primenire continuuă, iar la bazinul pentru copii schimbul apei se face zilnic.

În incinta ștrandului se găsesc : un spațiu de joacă amenajat pentru copii, un teren de beach-volley, 27 de dușuri cu apă caldă (max. 28˚C), 9 dușuri cu apă rece, 26 de cabine de dezbrăcare, 2 grupuri sanitare și 6 unități comerciale de alimentație publică.

Tarifele de intrare sunt acceptabile, un adult plătind 9 lei, un copil 4 lei, iar pensionarii beneficiind de acces gratuit.

Astfel, în cadrul Ștrandului Municipal, vârstnicii se pot bucura și relaxa în bazinele cu apă geotermală, benefică sănătății lor, iar adulții pot uita de stresul cotidian, relaxându-se atât în apă, cât și pe terasele din incinta ștrandului sau jucându-se volei pe terenul special amenajat. Bazinul pentru copii și spațiul de joacă special amenajat sunt pe placul fiecărui copil, acesta petrecând o zi minunată greu de uitat.

Fig. 5 Ștrandul Municipal (Sursa: www.imago.ro)

3.3 Ștrandul Ioșia

Ștrandul Ioșia Nord este situat pe malul stâng al Crișului Repede, între podul Sovata și podul Ovidiu Densușeanu, pe o suprafață de circa 4, 7 hectare.

În cadrul ștrandului putem găsi 5 bazine:

2 bazine mari, unde apa poate atinge un nivel de 1,9 m, cu o temperatură cuprinsă între 22 și 32° C ;

2 bazine mici, unde apa poate atinge un nivel de 0,8 m, având o temperatură până în 30° C ;

1 bazin pentru copii, unde nivelul apei este de 0,6 m, iar temperatura atingând 33° C ;

Apa din bazine se împroapătează zilnic și se schimbă la două zile, excepție făcând bazinul pentru copii, unde apa se schimbă zilnic.

În incinta ștrandului găsim 25 de dușuri cu apă caldă (28° C), 26 de cabine de

dezbrăcare, 4 grupuri sanitare, 4 unități comerciale de alimentație publică și un teren de beach-volley.

Accesul pensionarilor în ștrand este gratuit în zilele de marți, miercuri, joi și vineri, iar adulții și copii vor plăti 9 lei, respectiv 4 lei.

Ștrandul Ioșia (Fig.6) oferă posibilități de divertisment pentru toate cele trei categorii de vârstă, și anume vârstnicilor și adulțior relaxare și odihnă cu ajutorul apei geotermale și a infrastructurii aferente, iar copiilor ocazia de a se juca și de a învăța să înoate.

Fig. 6 Ștrandul Ioșia (Sursa: www.panoramio.com)

3.4 Lotus Center

Este primul magazin de tip mall deschis în Oradea, fiind și cel mare centru de divertisment din oraș (Fig.7). Lotus Market, a fost inaugurat în anul 2002. În anul 2006 au început lucrările pentru extinderea magazinului, atunci când s-a construit o noua aripă, ajungând astfel la o suprafață totală de 62.000 m², în cadrul căruia sunt 160 de spații comerciale. Construcția finalizată în forma actuală, sub numele de Lotus Center a fost finalizată în 15 octombrie 2008.

În cadrul acestuia, întâlnim magazine de lux, supermarket, restaurante și fast-food-uri, cafenele, un cinematograf, un salon cu 14 mese de billiard, dartz și 12 piste de bowling și un salon de jocuri de noroc, Salonul OK Liberty, iar pe langă acestea, clienții pot beneficia și de anumite servicii, cum ar fi: bănci, curățătorii, farmacii, spații de joacă pentru copii, servicii de telefonie mobile, săli de sport, schimburi valutare, agenții de turism, florării și chiar și de o sală de nunți și de evenimente.

Astfel. prin serviciile oferite, Lotus Center se adresează tuturor categoriilor de vârstă, întrunind toate condițiile necesare pentru atragerea clienților, fie ei copii, adulți sau vârstnici.

Fig. 7 Lotus Center

3.5 Oradea Shopping City

Oradea Shopping City este un centru commercial construit pe o suprafață de 48.000 m², pe 2 niveluri: parter și etaj, în cadrul căruia sunt amenajate 150 de unități destinate magazinelor retail, unităților alimentare și unor servicii de divertisment. Acesta dispune de un număr de peste 1000 de locuri de parcare, iar accesul în cadrul complexului se face prin 3 intrări (Fig.8).

Complexul oferă următoarele beneficii: un centru de distracție pentru toată familia, o selecție de branduri internaționale și naționale și o zonă de food court generoasă, toate într-o clădire modernă cu design contemporan. În cadrul complexului întalnim:

un cinematograf modern cu șase săli de proiecție dotate cu cele mai noi tehnologii, unde cinefilii se pot bucura de ultimele premiere într-un decor superb.

un parc tematic pentru copii, care aduce atmosfera medievală în zilele noastre, unde copiii pot deveni cavaleri sau prințese, pot escalada turnuri impunătoare și pot învăța secretele magiei.

cafenele, care se adresează celor care caută un spațiu șic și versatil pentru a petrece timp de calitate cu prietenii și familia.

o gamă variată de activități, printre care bowling, biliard, jocuri Arcade, karaoke, petreceri private, prezentări de modă și o scenă pentru spectacole.

un supermarket, de unde doritorii își pot achiziționa ceea ce au nevoie.

Având în vedere serviciile oferite, complexul se adresează tuturor categoriilor de vârstă deoarece aici se pot satisface nevoile tuturor, și anume: spațiile de joacă special amenajate pentru copii care aduc zâmbete pe chipul lor, activitățile variate destinate adulților, care duc la relaxare, iar pentru cei de vârsta a treia, shopping-ul, plimbarea și petrecerea timpului alături de familie în cadrul complexului, le poate însenina ziua.

Fig. 8 Oradea Shopping City

3.6 Festivalurile

3.6.1 Toamna Orădeană

Festivalul Toamna Orădeană este cel mai important festival desfășurat în Oradea, fiind un festival cultural urban, complex, modern, multicultural, caracterizat de creativitate, realizat pentru comunitate și în strânsă legatură cu aceasta.

Toamna Orădeană este un festival de divertisment și cultură, organizat în fiecare an între jumătatea lunii Septembrie și 12 octombrie, ziua orașului. Prima ediție a festivalului a fost în anul 1991. Pe parcursul celor 3-4 săptămâni au loc diverse manifestări culturale, artistice, sportive și de divertisment, în mai multe locații: Cetatea Oradiei, Parcul Nicolae Bălcescu, Piața Unirii, Teatrul de Stat, Arena Antonio Alexe, Casa de Cultură a Sindicatelor, Galeria de Arte Vizuale.

Tradițional, festivalul începe cu ,,Alaiul Toamnei”, o defilare tematică. Alte manifestări importante sunt: Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Târgul Pălincarilor, Expo Varadinum, diverse întreceri sportive dotate cu Cupa "Toamna Orădeană”. Festivalul cuprinde spectacole de teatru, expoziții, manifestări culturale și concerte în aer liber.

Festivalul este format dintr-o serie de evenimente culturale susținute financiar și organizate de Casa de Cultură Oradea, dar și din evenimente create de parteneri (ONG-uri, asociații, alți operatori culturali) pentru care Casa de Cultură Oradea oferă susținere logistică, financiară sau coordonare.

Spectacolele amintite se desfășoară, în general, cu bilet de intrare, în sălile: sala Casei de Cultură, sala Filarmonicii, sala Teatrului, sala Casei de Cultură a Sindicatelor, etc.

Ziua orașului, 12 octombrie, marchează ultima zi a festivalului. Această zi are o dublă semnificație istorică: redactarea Declarației de la Oradea din 1918, document ce proclama dreptul la independență și autodeterminare a românilor din Transilvania, și ocuparea oficială a Oradiei de sub regimul horthyst în 1944, o dată cu intrarea în oraș a trupelor sovieto-române. În această zi are loc Defilarea cu Torțe și se țin concerte de anvergură în aer liber.

Festivalul se încheie cu o serie de concerte în aer liber care aduc pe scena din centrul orașului unele dintre cele mai cunoscute și mai valoroase voci din muzica românească, dar și artiști locali talentați.

3.6.2 Serbările Cetății

În fiecare vară, începând cu anul 2000, se organizează ,,Serbările Cetății”, o manifestare cultural-artistică menită să readucă în centrul atenției leagănul istoric al urbei. Toate evenimentele se țin în incinta și în curtea Cetății Medievale a Oradiei. Acestea se organizează în primul weekend din luna iulie.

În cele două zile de desfășurare au loc o mulțime de activități de la concerte de muzică clasică, populară, ecumenică și medievală, spectacole de teatru medieval, expoziții de artă plastică, concursuri sportive medievale, dar și concerte de muzică ușoară.

Aceste festivaluri sunt organizate în așa fel încât să mulțumească atât întrega comunitate, cât și pe cei care vin în Oradea special pentru activitățile desfășurate în această perioadă. Organizatorii fac tot posibilul să satisfacă nevoile tuturor, pentru ca în cadrul acestor manifestații să poată participa atât copii, adulții cât și vârstnicii. Astfel, pentru copii sunt aduse o mulțime de jocuri și carusele, iar concertele și activitățile culturale atrag atât adulții cât și vârstnicii, oferindu-le atât relaxare, cât și divertisment.

3.7 Grădina Zoologică

Grădina zoologică a fost înființată în anul 1960 și se întindea pe o suprafață de 37.000 mp. În anul 2010, Consiliul Local al Municipiului Oradea a alocat încă 37.000 mp de teren pentru extinderea Grădinii zoologice.

Grădina zoologică din Oradea a fost închisă publicului în decembrie 2010. Atunci au început lucrările de extidere și modernizare a cuștilor, care nu mai îndeplineau normativele europene. În 2011, administratorii au vândut prin licitație animalele domestice, considerate neprofitabile. Tot atunci, grădina zoologică și-a dublat suprafața, de la 3,7 la 7,5 hectare. Vechile cuști de fier au fost înlocuite cu adăposturi cu geamuri securizate și sistem de siguranță electrificat. 60 de camere de supraveghere monitorizează tot ce mișcă în perimetrul grădinii zoologice. Investiția totală depășește patru milioane de euro. 75% reprezintă fonduri de la Ministerului Mediului, iar diferența a venit de la municipalitate. Vechile cuști cu gratii de metal au fost înlocuite de adăposturi care imită stânci sau grote, iar animalele pot fi admirate prin geamuri securizate. Animale exotice din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii au fost aduse la Oradea. Pentru anumite specii de pești, reptile sau mamifere au fost asigurate condiții speciale pentru ca acestea să se simtă în mediul lor natural.

Ca și grup țintă, Grădina Zoologică se adresează tuturor categoriilor de vârstă, copii având oportunitatea de a cunoaște și de a observa diferite specii de animale, în timp ce adulții și vârstnicii se pot relaxa într-un ambient plăcut, recreându-se alături de familie (Fig.9).

Fig. 9 Grădina Zoologică din Oradea

3.8 Parcurile

Parcurile sunt reprezentate de spațiile verzi, cu plantații, alei și bănci sau foișoare, acestea fiind amenajate pentru agrement și odihnă. Orașul Oradea se situează pe primul loc în țară datorită numărului mare de spații verzi amenajate. Astfel, cele mai importante parcuri ale municipiului Oradea sunt:

3.8.3 Parcul Petofi

Parcul Petofi este amplasat în apropierea centrului orașului, în cadrul căruia sunt amenajate, de asemenea, atât locuri de joacă pentru copii cât și spații destinate pentru relaxare (Fig.12).

Fig. 12 Parcul Petofi

3.8.4 Parcul Nicolae Bălcescu

Este situat pe strada Sucevei, în apropiere de centrul orașului. Aici sunt amenajate locuri de joacă pentru copii, iar periodic se amplasează diferite carusele spre bucuria acestora. Totodată aici se organizează diferite târguri, festivaluri sau concerte, precum Tărgul Meșterilor, Tărgul Pălincarilor, Festivalul Vinului, acestea atrăgând foarte mulți participanți. De asemenea, în fiecare primă duminică a lunii se organizează un târg de păsări și animale mici (Fig.13).

Fig. 13 Târg de păsări în Parcul Bălcescu (Sursa: www.crisana.ro)

3.8.5 Parcul 1 Decembrie

Parcul 1 Decembrie sau 23 August, cum mai este cunoscut, a fost unul dintre primele locuri de relaxare și promenadă din Oradea. Acesta are un mini-teren de baschet, locuri de joacă pentru cei mici, alei destinate plimbărilor pe bicicletă sau role. Principalele atracții ale parcului sunt cele două fântâni arteziene și statuia Eroului Necunoscut (Fig.14).

Fig. 14 Fântânile arteziene din Parcul 1 Decembrie

În prezent, Oradea este unul din puținele orașe din România cu multe spații verzi. Pe lângă micile și marile parcuri și zone verzi din cartierele rezidențiale ale orașului, există și câteva zone de promenadă în cartierele vechi și centrale.

De aici

Primul și unicul Aqua Park acoperit, de până acum, din Băile Felix stă la dispoziția turiștilor de la finele anului 2012. Numit și Aqua President, acesta a fost finalizat în numai 1 an și 6 luni și în mod sigur prezintă o alternativă serioasă la infrastructura de până acum a stațiunii Băile Felix. Aqua President este deschis tot timpul anului. Bazinele sunt umplute cu apă termală la o temperatură de 34-36 °C. Capacitatea acestui obiectiv este de 700-800 persoane / zi.

Noul Aqua Park oferă posibilitatea petrecerii unei zile intregi fără ca plictiseala să intervină. În zona AQUA sunt 13 bazine interioare, 3 piscine exterioare, un bazin cu valuri de cca 50 cm, grota mediteraniană, zona VIP, zona pentru copii, sauna turcescă și finlandeză precum și două tobogane, unul exterior și unul interior.

În sectorul "fără apă" există numeroase posibilități de distracție și relaxare. Așadar, turiștii au la dispoziție un salon de jocuri care dispune de bowling, tenis de masă, jocuri mecanice, sala de Squash, snooker, darts, minifotbal, Ice hokey.

Tarifele sunt accesibile și pentru prima dată în Băile Felix, s-a ținut cont de adevaratele necesități ale turiștilor prin crearea unor facilități care oferă acces pentru o perioada limitată, pentru cei care nu doresc, din diferite motive, să beneficieze de servicii pe durata întregii zile. Așadar, oaspeții aquaparkului au posibilitatea de a opta pentru un bilet valabil pentru 3 ore sau un bilet pentru întreaga zi. Pentru oaspeții stațiunii care doresc să beneficieze de serviciile aquaparkului pe durata a mai multor zile, există posibilitatea achiziționării unor abonamente. În funcție de numărul de intrări, tarifele, scad proporțional. Pentru grupuri organizate se oferă reduceri.

Tarifele de intrare sunt diferențiate în funcție de perioada de ședere la Aqua Park și în funcție de numărul de intrări dorite.

Accesul în zona Aqua și zona de jocuri mecanice și sportive, precum și la restaurant se poate face pe baza de microcipuri, denumite și ceasuri (niște brățări de plastic, care seamănă cu un ceas de mână). Așadar, există 3 tipuri de ceasuri, de diferite culori, respectiv, ceasul roșu, albastru și verde. Ceasul roșu: conferă drept de intrare în zona de jocuri mecanice și sportive, repectiv la restaurant. Ceasul albastru: oferă acces la bazinele interioare și exterioare, la saună, la zona de jocuri mecanice și sportive, la restaurant, exceptând zona VIP. Ceasul verde: oferă acces la bazinele interioare și exterioare, la saună, la zona de jocuri mecanice și sportive, la restaurant și la zona de VIP.

În incinta Aqua President, toate plățile vor fi efectuate cu ceasul primit la intrare. Plățile cu bani sau card bancar NU sunt acceptate. La intrare exista posibilitatea de a "alimenta" cu bani ceasul, iar plățile pot fi efectuate în limita sumei alimentate. În cazul în care suma respectivă se epuizează, turistul trebuie să se deplaseze până la recepție, aflată la intrare, pentru a realimenta ceasul. La plecare,acestuia i se va restitui integral suma rămasă necheltuită.

Accesul în Aqua Park este permis doar cu ceas. Persoanele care nu poartă ceasul și se află în incinta aquaparkului vor trebui să plătească o penalizare de 100 lei. Pierderea ceasului atrage o penalizare de 100 lei.

Cu toate acestea, regulamentul aquaparkului prezintă și contraindicații: hipertensiune arterială, hipotensiune arterială, epilepsie, tumori, boli inflamatoare interne etc.

În viitorul apropiat, la Aqua President vor fi finalizate alte câteva lucrări care vor oferi un plus de atracție prin noi tobogane care vor permite alunecarea a mai multor persoane simultan, alunecarea de la mare înălțime și alte atracții interesante.

Pentru cei care sunt iubitori de animale, în Băile Felix pot găsi baza hipică Il Cavallino unde aceștia se pot bucura de cele mai cunoscute rase de cai din lume. Acești cai sunt recunoscuți pentru valoarea lor și provin de la herghelii cu renume. Toate exemplarele expuse spre vânzare au pedigree și alte documente referitoare la origine.

Caii de la Il Cavallino sunt sănătoși, grațioși, inteligenți și plini de energie, dar în același timp sunt docili, prietenoși și educați, putând fi stăpâniți cu ușurință de călăreț. De serviciile bazei pot beneficia atât adulții cât și copii, având caii potriviți pentru fiecare categorie de vârstă.

Serviciile pe care Il Cavallino le oferă turiștilor sunt diverse: plimbări agrement, echitație cu ponei pentru copii, plimbări cu trăsura, trasee de anduranță, cursuri de călărie.

Tarifele pentru trasee sunt de 40 de Ron/ora, iar abonamentul pentru un curs de călărie este de 400 Ron/curs.

Turiștii se pot bucura de renumite rase de cai cum ar fi: rasa Gidran, rasa Nonius, rasa Alter-Real, rasa Anglo-Arab, rasa Pur Sange Arab, rasa Lipitan, rasa Azteca, rasa Trapas Romanesc, rasa Mustang și multe altele.

Ștrandul Apollo este situat în Băile Felix, acesta fiind deschis la dispoziția turiștilor pe toată perioada anului. Ștrandul este alimentat cu apă termală, fapt ce duce la utilizarea acestuia în sezonul rece datorită efectului aburilor care asigură chiar și în cazul unor temperaturi negative o temperatură acceptabilă la un metru deasupra apei.

În incinta ștrandului, turiștii pot dispune de patru bazine cu apă termală naturală: trei bazine exterioare pentru copii și adulți și un bazin acoperit; un chioșc de unde își pot cumpăra diferite produse alimentare; garderobă; dușuri; solar și saună.

Temperatura apei din bazinele ștrandului variază între 32-49° C, iar adâncimea între 0,70-2,25m. Apa este sulfuroasă, calcică, ușor radioactivă, oligominerală în compoziția ei intrând sarea, calciul, magneziul, siliciul, sodiul etc.

Un punct forte al ștrandului este că apa din bazine se schimbă zilnic.

Accesul în ștrandul Apollo se face cu ajutorul unui card cu care se poate intra o singură dată. Tarifele de intrare variază în funcție de vârstă, adulții plătind 25 Ron, iar copiii cu vârsta cuprinsă între 4-12 ani plătesc 12 Ron. Pentru alte servicii dorite, turiștii vor achita 15 Ron pentru 20 de minute de masaj, 10 Ron pentru un duș subacval de 30 de minute, 10 Ron pentru 30 de minute la saună și 5 Ron pentru 5 minute la solar.

În cadrul ștrandului există posibilitatea de a benefia de șezlonguri, dar doar contra cost.

Ștrandul Felix a fost renovat în anul 2009, iar în momentul de față este cel mai modern din împrejurimi îndeplinind toate normele Europene în vigoare privind calitatea apei termale, compoziția acesteia, cât și calitatea serviciilor oferite.

Ștrandul pune la dispoziția turiștilor 6 bazine cu apă termală naturală: 2 bazine pentru copii, un bazin cu valuri, un bazin pentru relaxare și 2 bazine pentru toate categoriile.

Principala ,,atracție” o reprezintă bazinul cu valuri care poate fi utilizat de către toate categoriile de clienți.

Pentru iubitorii de senzații tari au fost construite 3 tobogane, oferind fiecare senzații diferite.

Aceste bazine cu apă termală naturală au o temperatură cuprinsă între 32-36°C și oferă condiții optime de îmbăiere pentru toate categoriile de vârstă ale turiștilor.

În interiorul ștrandului, clienții au la dispoziție un restaurant cu autoservire, unde au posibilitatea de a consuma meniuri gustoase la tarife acceptabile. De asemenea, pentru cei care iubesc dulciurile, ștrandul le pune la dispoziție o cofetărie și o patiserie, iar pentru cei mici un magazin, dar și o încăpere cu jucării pentru a-i feri de razele solare în perioada 12-16.

Totodată, există posibilitatea de a petrece timpul într-un mod activ pe terenul de beach voelley sau pe terenul de minifotbal.

Accesul în Ștrandul Felix se face pe baza unui card. Acest card asigură o singură intrare. În cazul în care clientul dorește să părăsească incinta ștrandului, dar în aceeași zi vrea să intre din nou, trebuie să-și achiziționeze un nou card de acces.

Tarifele pot varia în funcție de vârstă, dar un lucru important de care turiștii pot beneficia este acela că șezlongurile sunt incluse în preț.

LACUL CU NUFERI DIN BĂILE 1 MAI

Atracția stațiunii Baile 1 Mai, a cărui sistem de cazare poate fi încadrat atât la turism rural cât și la agroturism, este în principal apa caldă (32 de grade celsius) care este folosită atât în bazele de tratament pentru tratarea bolilor reumatice, cât și în ștranduri.

Tot aici se găsește și Lacul cu nuferi care este o rezervație naturală, unică în țară care ocrotește trei specii naturale protejate: : Nymphaea Lotus Thermalis ’ (varietate unică în Europa, relicvă a erei terțiare), peștele „Roșioara lui Racoviță” (specie endemică, denumită după naturalistul român Emil Racoviță) și melcul Melanopsis Parreyssi (supraviețuitor al erei glaciare).

Nymphaea Lotus Thermalis, are frunze rotunde plutitoare cu marginea dințată și răsfrântă în sus, de unde se înalță florile alb-gălbui, cu miros plăcut parfumat. Planta este originară din zona Nilului și se presupune că semințele de nufăr au fost aduse aici fie de turci, fie de păsările călătoare și s-au dezvoltat datorită apei termale.

Acest nufăr termal reprezintă unicul caz în care o specie de plantă tropicală trăiește spontan într-o climă temperată. Lacul pe care acești nuferi cresc este format de pârâul Peța, care izvorăște din Băile 1 Mai. Temperatura apei acestuia este de 30°C. Datorită izvoarelor cu apă caldă această localitate era numită mai demult și "localitatea unde cântă broaștele și iarna".

Nufărul alb poate fi văzut și în stațiunea balneoclimaterică Băile Felix fiind unul din frumusețile zonei. Pe lângă nuferi, care au fost adusi din Baile 1 Mai, în lacurile artificiale termale din Baile Felix se găsesc câteva specii de lotuși. Aceste specii de lotuși au fost aclimatizate, fiind aduse din India și Pakistan – Nelurnuncifera, Africa – Nymphea zanzibarena, Asia și Africa – Aeibornia crasepis.

În lacurile artificiale din stațiunea Băile Felix, pe lângă plantele prezentate mai sus se găsesc și numeroase specii de pești având marimi și culori diferite.

Asupra originii speciei de lotus din Lacul Peța s-au purtat numeroase discuții. Nufărul termal a găsit condiții prielnice in apa caldă și nămolul lacului, fiind o specie relictară ce a supraviețuit din perioada terțială datorită microclimei create de apa termală. Lotusul termal a fost însoțit în decursul erelor geologice de o specie de melc, iar astăzi este declarat monument al naturii.

Stațiunea, aflată la 140 m altitudine, se bucură de un climat de tip continental moderat de șes, temperatura medie anuală fiind de 10,5 °C, iar cea din perioada estivală, de 21,3 °C.

Pana aici

IV. INFRASTRUCTURA DE AGREMENT/DIVERTISMENT AFERENTĂ ADULȚILOR ȘI VÂRSTNICILOR

În această categorie sunt prezentate obiectivele turistice de agrement și divertisment care se adresează adulților și vârstnicilor.

4.1 Cetatea Oradea

Cetatea Oradea este un monument istoric de categoria A, de valoare națională excepțională. Aceasta a fost construită între secolele XVI-XVII, după planurile realizate de arhitectul italian Domenico da Bologna, în stil renascentist. Cetatea de formă pentagonală cu bastioane pe colțuri, acoperă o suprafață de 150.000 m², din care 21.000 m² o reprezintă suprafața construită.

Cetatea a fost ridicată de regele Ladislau I, pe locul unei vechi fortificații. A fost devastată în timpul invaziei mongole din 1241. După acest eveniment, Cetatea este ridicată din nou, urmând a fi din nou devastată în februarie 1474 de o armată a Imperiului Otoman. Urmează o altă etapă de reconstrucție finalizată în 1618 de principele Gabriel Bethlen. În prezent se află într-un proces de restaurare.

Cetatea Oradea reprezintă unul dintre puținele monumente arhitectonice care încă mai este folosit în prezent. Cetatea este cunoscută ca locul care putea fi cucerit foarte greu din cauza rețelelor foarte vaste ce se aflau în subteran și aveau legături cu exteriorul, iar șanțul său de apă era umplut din Pârâul Peța cu apă termală în cazul în care aceasta era asediată. Cetatea este menționată în scrierile istorice ca fiind o „clădire solidă și pompoasă”, iar șanțul ei avea o lățime de aproximativ 120 de picioare, iar circumferința sa era de 2500 de pași. Avea cinci bastioane, fiecare prevăzute cu turnuri, între care nu se putea comunica, mai ales că fiecare bastion avea o poartă a sa, căpitanul său și santinelele sale. Bastioanele erau de formă triunghiulară și cupole făcute din piatră și erau folosite drept puncte de observare. Zidul cetății se ridică la înălțimea de aproximativ zece metri, iar lățimea sa era de 2.5 metri, construit dintr-o piatră foarte solidă.

Începând cu bastionul din partea de est, întregul zid al cetății era încins cu un fel de brâu făcut din piatră cioplită, iar la poartă era un orologiu. Cetatea Oradea însă nu se rezuma doar la atât, în incinta ei aflându-se zece prăvălii, peste 150 de case construite mărunt din piatră, cât și o cameră specială pentru soldați, o temniță și trei mori. Palatul princiar era de asemenea foarte mare, având cinci turnuri, două dintre acestea fiind construite din ceramică roșie. Imaginea cetății se completează cu trei turnuri care aveau rol de magazii pentru muniția armelor. Palatul avea și patru porți, dar dintre acestea doar una era folosită.

În total, parcul are 2.397 de plante, arbuști și arbori, un lac artificial cu luciu de apă de 450 de metri pătrați și o adâncime de 1,20 metri, un mic alpinariu, 42 de bănci, 72 de corpuri de iluminat.

Cetatea se adresează în special adulților și vârstnicilor care se pot recreea, plimbându-se pe aleile din cadrul cetății, pot admira plantele din parcul dentrologic sau se pot bucura de vestigiile istorice (Fig.15).

Fig. 15 Imagine din incinta Cetății

4.2 Stadionul Municipal Iuliu Bodola

Stadionul Iuliu Bodola a fost construit în 1924 și găzduiește meciurile echipei FC Bihor. Tot pe această arenă, în sezonul 1948-1949, echipa fanion a Bihorului – pe acea vreme numită ICO – câștiga unicul titlu de Campioană a României. În 27 noiembrie 2008, Stadionul Municipal, a fost botezat după fosta glorie a fotbalului românesc, Iuliu Bodola (Fig.16).

Acum stadionul are o capacitate de aproximativ 11.000 de locuri pe scaune, 80 la tribuna oficială, 756 la tribuna zero, 3027 la tribuna I, 2904 la peluza I, 2900 la peluza II și 1400 în cele două colțuri. La tribuna II, momentan accesul spectatorilor este interzis din cauza vechimii și urmează, cel mai probabil, să fie demolată.

Unul din cele mai importante meciuri disputate pe acest stadion a fost amicalul dintre România și Israel (0-0) în 1984, meci la care au asistat 30.000 de spectatori.

Stadionul Iuliu Bodola este un stadion de tip britanic – doar pentru fotbal, fără pistă de atletism. Tribunele ajung foarte aproape de gazon, lucru care creează o presiune foarte mare asupra jucătorilor.

Stadionul se adresează iubitorilor de activități sportive, în special fotbal, unde aceștia se pot delecta urmărind echipa orașului Oradea, și anume Fc. Bihor.

Fig. 16 Stadionul Municipal Iuliu Bodola

4.3 Teatrul Regina Maria

Clădirea Teatrului este una dintre cele mai însemnate edificii de patrimoniu din Oradea. Proiectul a fost întocmit de renumita firmă de arhitecți Fellner și Helmer din Viena, iar realizarea lui, care a durat doar 15 luni, din 10 iulie 1899 până în 15 octombrie 1900, s-a derulat sub asistența arhitecților orădeni Rimanoczy Kalman, Guttmann Jozsef și Rendes Vilmos (Fig.17).

Aspectul exterior îmbină armonios stilul neoclasic, dominant în ansamblul fațadei, cu elemente neorenascentiste și neobaroce, în timp ce finisajele și ornamentațiile interioare se impuneau printr-un accentuat ton rococo.

Edificiul a fost structurat pe trei niveluri: sală, loji, balcon. În proiectarea sălii de spectacole s-a avut în vedere realizarea unei acustici perfecte. În plus a fost dotată cu o fosă pentru orchestră. Aceste caracteristici, neschimbate, transformă locația într-un spațiu ideal pentru montarea spectacolelor de teatru, a celor de operă și a concertelor. Sala are în prezent o capacitate totală de 570 de locuri.

Pe scena orădeană s-au jucat piese scrise de renumiți scriitori români ca Mihail Sorbul, I. L. Caragiale, Lucreția Petrescu, Octavian Goga, dar și din repertoriul universal. Teatrul Național din Cluj și Teatrul Național din București, susțineau turnee cu trupe de actori care încântau publicul local. Totodată, Teatrul Asociației Vestul Românesc își reprezenta spectacolele în deplasările realizate la Beiuș, Arad, Satu Mare, Baia Mare, Carei, încercând astfel să dețină un rol artistic determinant, ce acoperea întreaga zonă vestică a țării. Din 1931, când Asociația Vestul Românesc își încheie sarcina dificilă de a patrona Teatrul de Vest, și până după 1940, Oradea nu a mai deținut un teatru românesc stabil, primind însă în mod constant turneele teatrelor din București și Cluj.

După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, în urma căruia nordul Transilvaniei este cedat Ungariei, pe scena teatrului orădean nu s-a mai reprezentat nimic în limba română. Abia după eliberare, în 1944, un grup muncitoresc înființează asociația „Prietenii teatrului” cu intenția de a recrea teatrul românesc orădean sub vechea denumire Teatrul de Vest. Deși pe data de 1 aprilie 1946, teatrul din Oradea este etatizat, alături de teatrele din Timișoara, Brașov și Galați, el va funcționa în continuare ca un teatru privat, fiind într-adevăr privat de fondurile guvernamentale pe care le merita potrivit noului statut. Din lipsa subvențiilor și a unui public interesat, Teatrul de Vest va activa doar două stagiuni, după care se va muta la Arad (1948). Timp de șapte ani, Oradea rămâne din nou fără teatru profesionist în limba română.

La începutul anului 1954, actorii Grigore Schițcu, C. Simionescu, Gore Teodorescu și Maria Vasilescu sunt invitați la Secția Culturală a Sfatului Popular Regional, pentru a forma o comisie de formare a secției române de teatru, sub conducerea lui Andrei Dauer. Astfel, după un curs sinuos și nestatornic, în vara anului 1955 ia ființă Teatrul de Stat Oradea, care funcționează de atunci cu două secții, română (Trupa Iosif Vulcan) și maghiară (Szigligeti Tarsulat).

Prima piesă jucată pe 26 noiembrie 1955 sub auspiciile noului teatru a fost „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale. Ea s-a dovedit și din punctul de vedere al alegerii și din cel al montării o reușită. Publicul a salutat cu o deosebită încântare premiera care inaugura o nouă etapă, de data aceasta mai fermă, a teatrului românesc orădean.

De-a lungul anilor Teatrul Regina Maria și-a obișnuit publicul cu un repertoriu de succes, urmărind un echilibru între dramaturgia națională și universală, între clasic și modern. La ora actuală teatrul dispune, pe lângă Sala Mare, și de o Sală Studio cu o capacitate de 50 de locuri. Aici se joacă piese scurte, se organizează spectacole lectură, recitaluri de poezie și spectacole cu caracter experimental.

În 2012 Teatrul revine în atenția prin spectacolul de succes ”Scripcarul pe acoperiș”, care obține două nominalizări la categoria Cea mai bună scenografie (Vioara Bara) și Cea mai bună actriță în rol secundar (Ioana Dragoș Gajdo pentru rolul Golde).

Teatru se adresează iubitorilor de cultură, de artă, aici putând să se relaxeze în timp ce vizionează piese renumite, interpretate de actorii trupei Iosif Vulcan, dar și de alți actori renumiți.

Fig.17 Teatrul Regina Maria

4.4 Filarmonica

Orașul Oradea, vechi centru cultural, a avut o viață muzicală intensă, începând cu a doua jumătate a secolului al 18-lea, când un tânăr muzician, Johann Michael Haydn a fost numit organist și dirijor în curtea episcopului Patachich Ádám între anii 1760-1762. El a fost urmat între 1764-1769 de Karl Ditters von Dittersdorf. Cei doi muzicieni sunt considerați ca fondatori ai vieții muzicale orădene. În timpul lui Dittersdorf orchestra era formată din 34 de instrumentiști, veniți din Viena și Praga, orchestra de la Oradea fiind în perioada respectivă una dintre cele mai însemnate din Europa. Datorită lui Haydn și Dittersdorf, viața muzicală a orașului a devenit bogată, diversificată nu numai pe planul „sacru” strâns legat de cultul ecleziastic și sărbătorile curții episcopale, dar și pe plan lumesc, având loc numeroase concerte, spectacole scenice și de operă. În urma unor dilațiuni, din care reieșea „caracterul imoral al unor manifestări în viața artistică a orașului și a rezidenței episcopale”, împărăteasa Maria Tereza a luat o decizie dramatică: desființarea, la finele anului 1768, a orchestrei și a corului din Oradea. A luat sfârșit astfel o bogată, dar scurtă perioadă de strălucire a vieții muzicale orădene, și s-a desființat o orchestră unică în acea vreme pe plan european.

La 5 ianuarie 1888 are loc primul „concert filarmonic” din Oradea, sub conducerea dirijorului J. Schnitzl.

În 1949 Societatea Filarmonică devine instituție de stat, desfășurând o bogată activitate muzicală în țară și peste hotare.

Începând cu stagiunea 2003-2004, instituția dispune de o sală de concerte proprie, concertele din stagiunile anterioare fiind realizate în sala Teatrului de Stat. Noua sală poartă concomitent numele lui Enescu și Bartók, nu numai în amintirea numeroaselor concerte realizate de cei doi compozitori-intrepreți în acest oraș, dar și ca simbol al multiculturalității din această zonă. Noua sală a creat multiple posibilități în ceea ce privește organizarea concertelor simfonice, vocal-simfonice, corale a cappella, educative, precum și a recitalurilor camerale.(Fig.18)

Filarmonica se adresează în mod special adulților și vârstnicilor datorită maturității lor și capacității acestora să înțeleagă și să aprecieze spectacolele simfonice.

Fig. 18 Sală de concerte din cadrul Filarmonicii (Sursa: www.egco.ro)

4.5 Muzeele

4.5.1 Muzeul Țării Crișurilor

Anul 1872 a însemnat începutul activității Societății de Arheologie și Istorie a Comitatului Bihor, care și-a propus inclusiv crearea unui muzeu al Bihorului. Sprijinirea acestui demers de către autoritățile orădene și nu numai a avut drept consecință inaugurarea, în iunie 1896, a primului muzeu în Oradea, adăpostit într-o clădire eclectică, special construită în acest scop, finalizată în 1895 de către arhitectul Rimanoczy Kálman senior. În cele nouă încăperi destinate expoziției de bază, s-au etalat obiecte de arheologie, istorie și etnografie. Totodată, acest cadru instituționalizat a făcut posibilă dezvoltarea colecțiilor, precum și impunerea unor măsuri de conservare și depozitare a obiectelor de arheologie, de artă și de etnografie. La 1918 muzeul a ajuns să aibă un patrimoniu de 17.640 de piese muzeale, din care 1377 aparțineau Colecției episcopului romano-catolic Ipolyi Arnold.

Timp de 25 de ani, respectiv din 1946 până în 1971, Muzeul Județean Bihor și-a completat colecțiile, care astfel s-au diversificat. Ca urmare, s-a ajuns ca în anii '60 să se creeze noi secții, respectiv Istorie, Etnografie, Artă și Științele Naturii. După restaurarea Palatului Baroc, construit între 1762-1776 de arhitectul Franz Anton Hillebrandt pentru a fi reședință a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, s-a inaugurat la Oradea Muzeul Țării Crișurilor, în ziua de 17 ianuarie 1971 (Fig.19).

Urmează perioada cea mai fertilă din existența instituției muzeale orădeane, care s-a impus ca un centru cultural-științific de referință pentru comunitatea de aici și nu numai, ca o instituție cu deschidere europeană, care promovează relații cu instituții similare din țară și străinătate, dar și cu universități, instituții de cercetare din Ungaria, Slovacia, Polonia, Elveția, Iugoslavia, Franța etc. Muzeografii ce au lucrat și lucrează aici s-au dovedit a fi, în marea majoritate, specialiști de excepție, riguroși investigatori ai patrimoniului tezaurizat de către secțiile de Istorie, Artă, Etnografie, Științele Naturii, precum și în Muzeele Memoriale Ady Endre și Iosif Vulcan, s-au dovedit a fi devotați ideii de valorificare expozițională și științifică a colecțiilor deținute, dar și studiului realității din teren, protejării monumentelor istorice din acest areal geografic, indiferent de către cine au fost create de-a lungul istoriei acestei părți din România. De asemenea, cercetări specifice sunt derulate în Peștera de la Vadu Crișului, aflată în administrarea muzeului orădean.

Dacă în 1972 existau 25.314 piese, în prezent patrimoniul muzeului se ridică la cifra de 389.013 obiecte muzeale, din care 216.564 de arheologie și istorie, 12.554 de artă, 16.414 de etnografie și 143.481 de științele naturii.

În 1896, la Oradea, s-a inaugurat prima clădire special destinată unui muzeu. La 17 ianuarie 1971 și-a deschis porțile Muzeul Țării Crișurilor, unul din cele mai mari muzee pavilionare din România. Ambele date sunt fundamentale pentru muzeografia orădeană și românească, ambele date reprezintă un alt început din perspectiva tezaurizării și valorificării obiectelor-mărturii specifice vestului României cu prioritate, reprezentându-i pe români, maghiari, slovaci, șvabi etc. Astăzi ne aflăm într-un moment când Muzeul Țării Crișurilor, după 110 ani de existență continuă, se află la o vârstă a împlinirilor și speranțelor deopotrivă, când muzeul orădean își justifică investiția, devenind o certitudine pentru Bihor, România și Europa.

Fig. 19 Muzeul Țării Crișurilor

4.5.2 Muzeul Memorial Aurel Lazăr

Muzeul funcționează în casa familiei Lazăr, construită în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Casa Lazăr are o valoare istorică deosebită, deoarece într-una din încăperile sale s-a semnat, la 12 octombrie 1918, Declarația de independență a românilor transilvăneni față de monarhia bicefală.

În anul 1989 clădirea a intrat în patrimonial public, ca monument istoric. După ample lucrări de restaurare, la 1 decembrie 2008 este inaugurat aici Muzeul Memorial Aurel Lazăr. Cea mai mare parte a colecției muzeului a fost donată de un membru al familiei Lazăr.(Fig.20)

Prima sală din expoziția de bază prezintă momente și fapte semnificative din viața lui Aurel Lazăr, illustrate printr-o colecție de fotografii de familie, precum și momente din activitatea sa desfășurată pe multiple planuri: politic, civic, cultural sau administrative.

A doua sală din expoziție prezintă obiecte de mobilier în stilul epocii, tablouri de familie, cărți ce i-au aparținut lui Aurel Lazăr și o stampă japoneză.

În ultima sală din expoziția de bază este reconstituit Salonul Aurel Lazăr, care dă valoare colecției muzeului. Acesta este format din masă cu tăblie cu casete și picioare sculptate, o canapea sculptată cu trei compartimente, și este întregit de obiecte decorative, portrete de familie și tablouri.

Fig. 20 Muzeul Memorial Aurel Lazăr

4.5.3 Muzeul Memorial Iosif Vulcan

Iosif Vulcan a fost un publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române, fondatorul revistei culturale "Familia". El este considerat a fi "nașul literar" al poetului național Mihai Eminescu. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan, întemeietorul școlii românești de la Beiuș, care azi îi poartă numele.

Muzeul Memorial dedicat cărturarului bihorean este înființat în anul 1965, cu prilejul organizării festivităților de aniversare a unui secol de la apariția revistei "Familia" în Oradea. Muzeul este situat în centrul orașului, pe strada "Iosif Vulcan", foarte aproape de parcul în care se află și statuia acestuia. Clădirea care adăpostește muzeul este o casă familială, nu foarte mare, cu trei camere mari la fațadă, cu vedere atât în lungul străzii, către Piața Teatrului cât și spre malul Crișului, iar arhitectonic nu prezintă elemente deosebite (Fig.21). A fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost sediul revistei culturale.

Fig. 21 Muzeul Memorial Iosif Vulcan

4.5.4 Muzeul Memorial Ady Endre

Clădirea muzeului – fosta Café Müller – situată în Parcul Traian, a fost menită sa fie un loc de destindere între trei instituții sobre: Prefectura, Tribunalul și Penitenciarul. Cafeneaua cu terasă a fost construită în anul 1868 de către Müller Samuel. Clădirea în sine nu prezintă o valoare arhitectonică deosebită, ea este importantă însă prin rolul pe care l-a jucat in viața social-culturală a orașului (Fig.22).

În această cafenea, vara pe terasă și iarna în sala cochetă, își petrecea timpul gazetarul și poetul Ady Endre, compunându-și poeziile și scriindu-și reportajele. Poetul s-a stabilit în Oradea în anul 1900, fiind inițial colaborator al ziarului Szabadság, apoi la Nagyváradi Napló. Muzeul memorial a fost înființat în anul 1957. În fața muzeului se află statuia lui Ady Endre.

Fig. 22 Muzeul Memorial Ady Endre

4.7 Lactobar

Lactobar este un local cu iz retro, situat pe Calea Republicii, dar desigur cu cele mai moderne dotări, gen internet wireless. Astfel, nostalgia după vremurile de altădată ale anilor 60-70, o întâlnim pe pereți sub forma televizoarelor, radiourilor, aspiratoarelor, sticlelor de sifon și anumitor fotocopii după presa vremii. Un stil aparte este dat de o colecție de sticle de bere, unele cu etichete de bere fabricate la Oradea în decursul timpului. Obiectivul principal și vedeta loculului este o Dacie 1300, varianta Cabrio, în care s-au amenajat două banchete și o masă pentru clienți. Obiectele istorice care împodobesc pereții localului au fost achiziționate de la piața Ocska, de la Târgul de vechituri de la Negreni și de la diverși colecționari sau anticari.

Mediul nonconformist în care este amenajat acest local invită nostalgicii vremurilor trecute să se relaxeze într-un mediu deosebit (Fig.24).

Fig. 24 Lactobar

4.8 Bulevardul Republicii

Bulevardul Republicii păstrează semnele epocii moderne, deși este o stradă cu o încărcătură istorică puternică. Blocurile și magazinele amplasate aici atrag atenția turiștilor interesați de suveniruri românești. Blocurile concepute de arhitecți au fost create de așa natură încât să se potrivească perfect cu arhitectura tradițională existentă. Bulevardul Republicii este închis traficului auto, oferind vizitatorilor orașului imaginea palatelor de la începutul secolului, a mănăstirilor și a bisericilor vechi, dar și noutatea magazinelor și teraselor secolului XXI.(Fig.25)

Fig. 25 Bulevardul Republicii

4.9 Dealul Ciuperca

Aflat la o altitudine de aproximativ 250 m, Dealul Ciuperca este locul ideal de unde poți observa orașul de la înălțime, dar și de a-ți face o imagine de ansamblu asupra acestuia. Până în preajma Razboiului Mondial, aici se afla o capelă catolică. Astăzi a devenit un punct de interes, datorită restaurantului aflat aici, unde se organizează diferite evenimente, și este un loc potrivit pentru a admira priveliștea municipiului Oradea, atât ziua cât și noaptea.

4.10 Arena Antonio Alexe

Arena Antonio Alexe Oradea este cea mai mare sala de sport care este la dispoziția Clubului Sportiv Municipal Oradea, denumită astfel în cinstea fostului căpitan al reprezentativei României de Baschet mort într-un tragic accident (Fig.26).

Fig. 26 Arena Antonio Alexe

Arena Antonio Alexe adună sub aripa sa cele mai performante ramuri sportive din localitate: baschet, handbal și judo. Totodată aici se organizează diferite evenimente precum: anumite expoziții din diferite domenii, târguri, competiții sportive și artistice.

4.11 Bazinul Olimpic

Construcția a fost finalizată în anul 2007 și are o capacitate de 1035 de locuri. În cadrul bazinului au loc diferite competiții de înot sau polo (Fig.27). În ceea ce privește polo-ul, CSM Digi Oradea este campioană națională de 4 ani încoace, aceștia având meciuri cu diverse echipe străine. Tot aici se organizează cursuri de înot pentru doritori, cu profesori specialiști. Pentru amatorii de acest sport, bazinul olimpic le este la dispoziție contra costului unui abonament.

Fig. 27 Bazinul Olimpic (Sursa: www.opiniatimisoarei.ro)

V. INFRASTRUCTURA DE AGREMENT/DIVERTISMENT AFERENTĂ ADULȚILOR

(PESTE 18 ANI)

5.1 Pasajul Vulturul Negru

Cea mai importantă realizare a cuplului de arhitecți Komor Marcell și Jakab Dezso o constituie Palatul Vulturul Negru, construit în Piața Unirii între anii 1907-1909, pe amplasamentul vechiului han Vulturul. Caracteristic ansamblului este pasajul acoperit cu sticlă, care face legătura între trei străzi. Vitraliul cu vulturul negru este emblema ansamblului și a fost executat în 1909 în atelierul orădean Neumann K (Fig.28).

Pasajul oferă celor care își doresc o seară de distracție multe cafenele, baruri și cluburi pentru toate gusturile, unde aceștia se pot relaxa și distra împreună cu prietenii într-o atmosferă incendiară cu muzică bună. Cele mai renumite locații sunt: Clubul Heat, Downtown, Lords, Columbus, Nefertiti, Light și multe altele.

Pasajul Vulturul Negru și strada Vasile Alecsandri se înscriu în peisajul orădean ca fiind principalul pol de atracție pentru persoanele majore prin numărul mare de localuri.

Fig. 28 Pasajul Vulturul Negru

VI. INFRASTRUCTURA DE AGREMENT/DIVERTISMENT AFERENTĂ COPIILOR

6.1 Orășelul Copiilor

Orășelul Copiilor reprezintă cea mai mare investiție pe care municipalitatea orădeană a realizat-o în domeniul educației prin divertisment, fiind inaugurat la 1 Iunie 2007. Întins pe o suprafață de 14.600 m², beneficiind de echipamente de joacă de ultimă generație și de o clădire multifuncțională pe două niveluri. Orășelul Copiilor din Oradea se numără printre cele mai mari amenajări de acest gen din țară și este, cu siguranță, cel mai modern (Fig.29).

În cadrul complexului întâlnim spații de joaca pentru copii, un teren de baschet pe timp de vară și patinoar pe timp de iarnă, precum și un amfiteatru prevăzut cu scenă pentru desfășurarea activităților socio-culturale, spectacole și festivități în incinta orășelului. De asemenea, în clădirea amenajată în Orășelul Copiilor se organizează zile de naștere și anumite cursuri pentru dezvoltarea intelectuală a copiilor, și anume: cursuri de limba engleză, cursuri de pictură etc. Tot în interior sunt amenajate spații de joacă, în cazul în care vremea este nefavorabilă.

Fig. 29 Orășelul Copiilor

6.2 Kangaroo Land

Kangoroo Land este situat în complexul Oradea Shopping City și dispune de cel mai mare spațiu de joacă din Oradea, acesta ocupând 555 de metri pătrați. Cei mici găsesc încăperi dotate astfel încât să-i distreze, dar și pentru menținerea în formă. Kangoroo Land are și un labirint uriaș unde copiii pot parcurge obstacole amuzante, pot exersa la sacii colorați de box și alte distracții.

Aici copiii sunt supravegheați tot timpul de patru angajate specializate și autorizate în lucrul cu copiii, părinții având posibilitatea de a-și lăsa liniștiți copii aici pentru ca aceștia să se poată juca într-un mediu sigur.

6.3 Teatrul Arcadia

Clădirea teatrului este una dintre cele mai vechi locații funcționale din Oradea. Datează din anul 1760 când aici era înaugurat hanul "Arborele verde" în proprietatea Capitului Romano-Catolic.

În anul 1877 clădirea teatrului Arcadia avea două etaje și era acoperită cu țiglă, având 87 camere de oaspeți, o cafenea, o berărie, o cârciumă, o sală mare și una mai mică.

După 20 de ani hanul a fost modernizat și transformat într-un hotel de categoria I-a cu 40 de camere, o sală de bal luxoase, restaurant, cafenea. Nu se știe cu exactitate când a trecut în proprietatea municipiulul, însă în 1908 Adorjan Emil și Kurländer Ede, architecții care au construit complexul Vulturul Negru, au cumpărat clădirea hotelului Arborile Verde și tot în acel an au transformat clădirea care a obținut forma actuală.

În decursul anilor, Teatrul Arcadia s-a afirmat datorită producțiilor sale ca fiind una dintre cele mai de seamă instituții de profil din România, aici desfășurându-și activitatea în timp mari creatori și artiști de talie internațională. Teatrul a obținut numeroase premii și distincții la festivaluri naționale și internaționale în România, Ungaria, Polonia, Croația, Germania, Austria.

Azi, teatrul a devenit un loc în care au loc expoziții permanente, spectacole pentru copii și tineri, spectacole muzicale și de dans, întâlniri și dezbateri pe teme artistice și civice, concursuri, lansări de carte etc (Fig.30).

Proiectele culturale în care se implică Teatrul Arcadia au, în principal, scopul atragerii, pe de o parte, a noi segmente de public, din oraș și din județ și, pe de altă parte pătrunderea în cele mai greu accesibile medii la copiii rromi, la cei cu dizabilități, la centre de plasament, spitale etc.

Fig. 30 Copii la spectacol în cadrul Teatrului Arcadia (Sursa: www.infobihor.ro)

CONCLUZII

Lucrarea de față își propune să identifice principalele elemente ale infrastructurii de agrement din orașul Oradea.

În concluzie, municipiul dispune de mai multe elemente de infrastructură aferente tuturor categoriilor de vârstă. În special, se remarcă bazele de agrement destinate adulților, cât și vârstnicilor.

Punctele forte reies din următoarele elementele cum ar fi: centre comerciale, centre sportive, spații verzi, spații de recreere, obiective culturale și socio-culturale, acestea fiind într-un număr suficient de mare, fiind capabile să satisfacă nevoile tuturor turiștilor și rezidenților.

În același timp, infrastructura prezintă și anumite puncte slabe, care constau în special în absența amenajărilor destinate cu precădere vârstnicilor.

Din acest motiv, orașul simte nevoia de amenajarea a unor obiective dedicate persoanelor de vârsta a treia, printre care s-ar putea enumera: un număr mai mare de centre de bătrâni în cadrul cărora aceștia pot beneficia de anumite condiții și se pot delecta cu diferite activități de socializare și petrecere a timpului liber, dar și o popularizare a acestora în rândul persoanelor de vârsta a treia.

De asemenea se observă o dezvoltare a infrastructurii de agrement în ultima perioadă (extinderea pistei pentru biciclete, amenajarea malurilor Crișului), însă în continuare se resimte nevoia de noi investiții care să dezvolte infrastructura aferentă tuturor celor trei categorii prin dotarea acestora cu instalații și echipamnete noi, echipamente care să contribuie la dezvoltarea capacităților fizice și intelectuale ale copiilor, din materiale care să contribuie la protejarea mediului.

Ca o concluzie generală, infrastructura de agrement și divertisment din orașul Oradea este variată și oferă diverse posibilități de petrecere a timpului liber pentru fiecare categorie de vârstă, dar, în același timp, cu o implicare mai mare a autorităților locale de a atrage noi investitori și o înțelegere adecvată din partea beneficirilor, aceasta ar putea progresa și deveni cel mai important tip de infrastructură din nord-vestul României.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Cocean P., (1997), Geografia turismului românesc, Editura ,,Focului Viu’’, Cluj Napoca;

Cocean P., (2007), Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Ilieș Gabriela, (2008), Turism urban, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Stașac M., Stupariu M., (2010), Ghid de aplicație practică, Ed. Universității din Oradea, Oradea;

Stupariu M., (2012), Municipiul Oradea: studiu de geografie, Teză de doctorat;

Vlăsceanu G., Ianoș I., (1998), Orașele României, Ed. Casa Editorială ODEON, București;

www.adporadea.ro

http://stadiumromania.blogspot.ro/2009/11/stadioane-liga-2seria-vest-stadionul_9508.html

Despre Oradea

Teatrul Regina Maria

http://www.oradeaphilharmony.com/

http://www.oradeashoppingcity.ro/

http://ro.wikipedia.org/

www.imago.ro

www.panoramio.com

www.crisana.ro

www.egco.ro

www.opiniatimisoarei.ro

www.infobihor.ro

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

Cocean P., (1997), Geografia turismului românesc, Editura ,,Focului Viu’’, Cluj Napoca;

Cocean P., (2007), Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Ilieș Gabriela, (2008), Turism urban, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Stașac M., Stupariu M., (2010), Ghid de aplicație practică, Ed. Universității din Oradea, Oradea;

Stupariu M., (2012), Municipiul Oradea: studiu de geografie, Teză de doctorat;

Vlăsceanu G., Ianoș I., (1998), Orașele României, Ed. Casa Editorială ODEON, București;

www.adporadea.ro

http://stadiumromania.blogspot.ro/2009/11/stadioane-liga-2seria-vest-stadionul_9508.html

Despre Oradea

Teatrul Regina Maria

http://www.oradeaphilharmony.com/

http://www.oradeashoppingcity.ro/

http://ro.wikipedia.org/

www.imago.ro

www.panoramio.com

www.crisana.ro

www.egco.ro

www.opiniatimisoarei.ro

www.infobihor.ro