Infractiuni prev azute [621330]

Infractiuni prev azute
si pedepsite de a rt.10
din legea 78/2000
[Type the document subtitle]
JohnSmith
[Pick the date]

Cuprins
1.Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 2
2. Infr acțiune a ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 3
2.1.Definitii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
2.2. Tipuri de infractiuni ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
3. Enuntarea articolului 10 din legea 78/2000 si explicarea termenilor ………………………….. …………………. 7
4. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o fapta pentru a fi numita delapidare ……………………… 11
5. Situatie ipotetica de del apidare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
6. Alte comentarii si observatii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 16
7.Enuntarea parerii personale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
8.Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 20

1.Introducere

Am tratat această temă pen tru a afla mai multe informații utile și de interes despre
Dreptul penal și, implicit, despre condițiile producerii infracțiunii. Având la bază atat cărți de
specialitate, cat și legi și informații sigure, aceasta lucrare este concepută pentru a clarifica
anumite aspecte din articolul 10 din lege a 78/2000.
În prima parte a proiectului am explicat ce este o infractiune, de cate tipuri poate fi, am
comparat diferite definiții, cu scopul de a înțelege mai apoi enunțul articolului 10 din legea
78/2000.
În a doua parte a proiectului am enu nțat art. 10 din 78/2000, am explicat termeni precum
delapidarea și valoarea comerciala reala. Considerand ca “delapidare” este cuvantul care rezuma
cel mai bine conținutul articolului, am continuat proiectul cu enumerarea unor condiții prin care
o fapta t rebuie sa le ideplineasca pentru a fi numita delapidare. De asemenea, am adus în atentie
o situație ipotetica de delapidare și apoi am comentat -o, aducand și observații suplimentare. În
final, mi -am prezentat parerea personala legat de cele discutate anter ior. În ultimele doua pagini
se regașește, de asemenea, bibliografia cuprinzand resursele care mi -au fost utile în scrierea
acestui proiect.

2. Infracțiune a

Cunoa șterea infra cțiunii nu se poa te limit a numai la trăsăturile s ale esenți ale, ca re oferă
criteriile gener ale de diferențiere ale acestei a de alte forme de ilicit juridic, d ar nu pot servi l a
deosebire a faptelor pena le între ele, ci impune o analiză a structurii, a elementelor s ale. În
această privință, în teori a dreptului pen al s-au exprim at opinii diferite cu privire l a structur a
infra cțiunii. Principiile răspunderii pen ale sunt cuprinse în c adrul pena l. Conform Codului pen al,
infra cțiune a este o f aptă ca re prezintă pericol soci al, săvârșită cu vinovăți e și prevăzută de legea
pena lă. Potrivit unei opinii obiectul și subiectul nu constituie elemente ale infra cțiunii, întrucât
sunt preexistente acestei a, iar conținutul este form at din l atura obiectivă și l atura subiectivă. Într –
o altă opinie, se consideră că infr acțiune a are patru elemente : obiect, subiect, l atura obiectivă și
latura subiectivă, c are sunt oblig atorii pentru existenț a acestei a.
În liter atura juridică s -a exprim at un punct de vedere, în sensul că includerea obiectului
și subiectului în conținutul infr acțiunii este o ero are. În fine, m ajoritatea autorilor susțin că în
orice infr acțiune apar, mai evident, două elemente, unul m aterial (latura obiectivă) și altul psihic
( latura subiectivă) ,d ar în nici un c az acestea nu pot fi privite sepa rat de persoa na concretă a
făptuitorului și de v alorile soci ale leg ate.
Sunt autori c are consideră că, deși noțiune a de conținut constitutiv al infra cțiunii reunește
numai cerințele esenți ale ale celor două l aturi funda ment ale ale faptei pen ale, ce a materială și cea
subiectivă , i ar celel alte cerințe de încrimin are referito are la subiecții și obiectul infr acțiunii se
raporte ază la noțiune a mai largă de „conținut juridic” al infra cțiunii, în mod strict form al toate
cerințele prevăzute de lege pentru existenț a unei infra cțiuni, fie că se referă l a conținutul
constitutiv propriu-zis, fie l a conținutul juridic al faptei pen ale, au până l a urmare valoarea unor
elemente constitutive, întrucât absenț a oricărei a din condițiile prevăzute de un text încrimin ator
poate atrage inexistenț a infra cțiunii.
Toate condițiile pe ca re legiuitorul le prevede pentru existenț a infracțiunii se referă l a
anumite d ate ale realității fără de ca re nu poa te fi concepută infr acțiune a. În acest sens, prof. V.
Dongoroz arată: „Nu se po ate concepe o infr acțiune fără o dispoziție de lege c are să o procl ame

ca atare; nu se po ate concepe o infr acțiune fără un interes s au un bun, s au un lucru c are să fie
vătăm at sau primejduit prin săvârșire a faptelor c are constituie infr acțiune; nu se po ate concepe o
infra cțiune fără o perso ană care să o comită (infr actor) și fără o persoa nă care să fie vătăm ată sau
ameninț ată în interesele s ale; nu s e poa te concepe o infra cțiune fără un loc unde s -a comis și un
moment în c are a fost săvârșită. To ate aceste d ate sau entități sunt preexistente infr acțiunii”. Ne
alăturăm acelor autori c are admit că anumite trăsături ce c aracterizea ză obiectul și subiectul pot
apare în conținutul leg al al unor infr acțiuni și că prin aceasta se justifică cercet area obiectului și
subiectului infr acțiunii în ca drul structurii conținutului infr acțiunii.

2.1.Defini ții

Definiți a și trăsăturile gener ale ale infra cțiunii reprezintă unul din punctele în c are noul
Cod pena l aduce o reformă profundă, ducând l a reașezarea întregii teorii gener ale a infracțiunii
în dreptul pen al român. Conform art. 15 din Codul pena l, “Infracțiune a este f apta prevăzută de
legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustifica tă și imput abilă persoanei care a săvârșit -o.”. In
acelasi articol infra ctiunea este definit a ca fiind “singurul temei al raspunderii penale” . (Codul
Penal) .In urm atorul articol, art. 16 din codul pena l, este prezent ata vinov atia. Astfel, se po ate
spune c a o perso ana este vinov ata daca comite o f apta cu intentie. De asemene a, este mention at
in articol ca “Fapta constituie infr acțiune num ai dacă a fost săvârșită cu form a de vinovăție
cerută de lege a pena lă”. Definit a in DEX, infra ctiunea reprezint a un pericol soci al, o a batere s au
chiar o viol are a legilor pena le.

2.2. Tipuri de infr acțiuni

Infra cțiunile se pot imp arți in s apte m ari categorii:
1. Infra cțiunile contr a persoa nei (in c are se inca dreaza infractiunile contr a vietii, contr a
integrit atii familiale sau sanatatii, infr actiuni s avarsite asupra unui membru de fa milie,
infra ctiunile c are aduc atingere domeniului si vietii priv ate).kjsjdjkksdllsllsksjkkslsl

2. Infra ctiuni contr a patrimoniului (dintre c are mention am furtul, c alificat sau in scop de
folosint a, talharia si pir ateria, infr actiunile contr a patrimoniului prin nesocotire a
increderii)
3. Infra ctiuni privind autorit atea si frontier a de st at (printre c are se num ara ultrajul si
uzurpa rea de c alitati ofici ale, numite si infra ctiuni contr a autorit atii)
4. Infra ctiuni contr a infaptuirii justitiei (in c are se inca dreaza nedenunt area, omiterea
sesiz arii, fa voriz area faptuitorului, m arturia mincino asa, tainuire a, ultr ajul judici ar,
supunere a la rele tr atamente)
5. Infra ctiuni de coruptie si de serviciu , numite pe scurt si infr actiuni de coruptie ( cuprind
fapte precum lu area si darea de mit a, cump ararea si trafic de influent a, del apilarea,
purtarea abuzit a, abuzul s au neglijent a in serviciu)
6. Infra ctiuni de f als sau falsul in inscrisuri ( unde se reg asesc infr actiuni precum f alsul
material in inscrisuri ofici ale, falsul intelectu al, falsul in inscrisuri sub semna tura privata,
uzul de fa ls, fa lsul in decl aratii, falsul privind identit atea)
7. Infra ctiuni c are aduc atingere unor rel atii privind convietuirea sociala , care se imp art in
infra ctiuni contr a ordinii si linistii publice ( unde se inc adreaza tulbura rea ordinii si
linistii publice) si infr actiuni contr a familiei ( precum incestul, abandonul de fa milie,
nerespect area masurilor privind incredint area minorului)
Formele unității n aturale de infra ctiune sunt:
1. Infra cțiunea simpl a
2. Unit ate naturală colectivă (UNC)
3. Infra cțiunea continuă.
1. Infra cțiunea simpl a:
Se caracterizea ză prin aceea că actul s au elementul m aterial este compus dintr -un singur
act de execut are, care produce un singur rezult at și rea lizează tipicit atea unei singure fa pte,
corespunde descrierii unei singure norme de incrimin are; Spre exemplu: Ion îi aplica lui
Gheorghe o singura lovitur a de topor în c ap și Gheorghe decede ază pe loc- este o singura
acțiune produsă printr- un singur act de execut are care produce rezult atul pe loc, de aceea

corespunde unei singure norme de incrimi nare, adică, în c azul nostru, fa ptei de l a art. 188
care incrimine ază fapta de omor. Unii îi m ai spun infra cțiune simpl a instantanee, adica
rezult atul de produce pe loc, pentru a nu se confunda cu infra cțiune a progresiv a. –
Infra cțiunea simpl a se po ate produce cu orice form a de intenție în funcție de elementul
conținut de norm a de incrimin are, este s ancțion ată cu pede apsa prevăzută în norm a.
2. Unit ate naturală colectivă (UNC):
Aceasta form a de unit ate se ca racterizea ză prin aceea că elementul m aterial este alcătuit
dintr- o plura litate de acte de execut are. Im aginati-vă situ ația în care Ion îi aplica lui
Gheorghe o lovitura de cuțit drept în inim a, una singura , și se produce de înd ată decesul, aici
avem o infra cțiune simpl a; dar dacă Ion al nostru în loc să aplice o singură lovitură de cuțit,
aplica cinci? și rezult atul se produce, evident, o fa pta de omor, num ai că, de da ta asta actul de
execut are nu m ai e form at dintr- un singur act de execut are, ci din 5 acte de execut are, și
anume 5 lovi turi de cuțit.
3. Ce a dea treia formă de unit ate naturală este infr acțiunea continuă
Infra cțiunea continuă se ca racterizea ză prin aceea că după momentul consumării actul de
execut are se prelungește în timp prin voinț a autorului. Avem două elemente ca re
caracterizea ză infra cțiune a continuă acestea fiind și condițiile ei de existență. -o primă
condiție fiind prelungire a în timp a actului de execut are -a doua condiție fiind unit atea
manifestării de vointă – această prelungire are la bază o m anifest are unică de voință .

3. Enun țarea articolului 10 din lege a 78/2000 si explic area termenilor

”Constituie infr acțiuni și se pedepsesc cu închiso are de l a 3 la 10 ani și interzicerea unor
drepturi următoarele f apte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine s au pentru altul
de bani, bunuri ori alte folo ase necuvenite:
a) stabilirea, cu intenție, a unei valori diminu ate, față de valoarea comerci ală reală, a bunurilor
aparținând operatorilor economici la care statul sau o autorit ate a administr ației publice locale
este acțion ar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de execut are silită, de reorg anizare
sau lichid are judici ară ori cu ocazia unei operațiuni comerci ale, ori a bunurilor aparținând
autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestor a sau de
execut are silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administr are, de gestion are,
de execut are silită, de reorg anizare ori lichid are judici ară;
b) acord area de subvenții cu încălcare a legii sau neurmărire a, conform legii, a respectării
destin ației subvențiilor;
c) utiliz area subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acord ate, precum și
utiliz area în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urme ază să fie
ramburs ate din fonduri publice.” (LEGE 78/2000)
Dintre to ate ca tegoriile de infr actiuni enumer ate anterior, infra ctiunile prev azute de
articolul 10 din legea 78 din 2000 se inc adreaza cel m ai bine l a “Infra ctiuni de coruptie si de
serviciu”, m ai exact la delapilare. In enuntul articolului se mentione aza stabilire a unor v alori
diminu ate fata de va lorile comerci ale reale a unor produse, servicii si folosire a banilor pubilici in
alte scopuri dec at cele decl arate.
Valoarea comerciala reala despre care se vorbeste in articol este valoarea oferita de piata
atunci cand se vinde un bun. Un alt termen intalnit in enuntul articolului este subventia, care
poate fi definita ca “Transfer ner amburs abil de resurse din bugetul de st at către un anumit
domeniu s au anumite întreprinderi, în schimbul respectării anumitor condiții ”. (DEX,
Subventia – definitie)

Delapid area este “ Însușirea, folosirea sau traficarea de către un funcționar public, în
interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le
administrează se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului
de a ocupa o funcție publică.” (Delapidarea- codul penal).
Potrivit legii pen ale în vigo are (a rt. 295 din Codul pena l), infr acțiune a de del apidare
constă în “însușire a, folosire a sau tr aficarea, de către un funcționar, în interesul său ori pentru
altul, de b ani, v alori s au alte bunuri pe c are le gestionează sau le administrea ză”. Potrivit
doctrinei pena le m ajoritare, infr acțiune a de del apidare este o infra cțiune intențion ată, în formă
închisă și cu conțin ut alternativ, de rezult at, moment ană sau cu dura tă de desfășur are în timp, în
conținut de b ază (art. 295 C. pen.), form a agravată (art. 295 C. pen. r aportat la art. 309 C. pen.),
respectiv form a atenuată (art. 295 C. pen. ra portat la art. 308 C. pen.) proprie și cu subiect activ
califica t,speci al și care se urmărește din oficiu. Infra cțiune a de del apidare, după modul în c are
este descrisă f apta în norm a de incrimin are, este o infracțiune în formă închisă , tipul de conduită
incrimin ată fiind indic ată prin verbum regens . Așa cum reiese din prevederile art. 295 din Codul
pena l în vigo are, moda litățile de săvârșire a faptei descrise în textul de lege sunt
“însușire a”,”folosirea ”și ”tr aficarea”. Conform doctrinei, del apidarea este un exemplu elocvent
de infracțiune cu conținut altern ativ, sustr agerea de către făptuitor de b ani, va lori s au alte bunuri
aflate în gestiunea sau administr area sa, prin oric are din cele trei mod alități norm ative, constituie
fapta incrimin ată prin dispozițiile art. 295 C. pen.
Insușire a bunurilor aflate în gestiune în b aza atribuțiilor de serviciu constituie un a din
moda litățile descrise în lege, p arte componentă a elementului m aterial al infr acțiunii de
delapidare. Făptuitorul se comportă c a un bun propriet ar în ra port de aceste bunuri, trecute cu
titlu definitiv în stăpânirea sa. Constituie del apidare prin moda litatea însușire, s -a decis
în practica judici ară, fa pta inculp atului c are, în c alitate de c asier l a o casă de schimb v alutar, a
sustr as sume de b ani, produc ând un prejudiciu părții vătăm ate sau fapta inculp atei, ca re în
calitate de oper ator c alculator, a închei at fictiv m ai multe contr acte de amanet cu clienții, ca re
atestă că aceștia ar fi preda t obiecte din aur, primind de l a societ atea de amanet o anumită sumă
de ba ni, iar în re alitate inculp ata nu a primit niciun obiect din aur și și -a însușit b anii în interes
propriu. După cum s -a sublini at în mod corect în doctrină , simpl a creare a posibilității de a face
acte de dispoziție cu privire l a bunuri aflate în gestiunea / administr area sa, este suficientă pentru

a se reține în s arcina făptuitorului infr acțiune a de del apidare. Fapta agentului de vânzări de a-și
însuși bunuri pe c are le avea în gestiune, în ba za atribuțiilor de serviciu, de a le vinde și de a mai
depune ba nii obținuți în contul societății ca și contr avaloare a unor ba terii pentru c are a emis
comenzi fictive, întrunește elementele constitutive ale infra cțiunii de del apidare. Chi ar dacă
suma de ba ni, reprezentând contr avaloarea bunurilor însușite și înstrăina te de către făptuitor, este
depusă în contul societății l a care acesta își desfășur a activit atea în ba za unui contr act de muncă,
ca urmare a funcției pe c are o îndeplinește p atrimoniul de a fi o univers alitate juridică, aceasta
nu constituie o c auză exonera toare de răspundere.
În cuprinsul unui p atrimoniu, un lucru este înlocuit cu altul prin intermediul subrog ației
reale cu titlu univers al. Astfel, locul oricărui bun din pa trimoniu, ca re este înstrăin at, este lu at de
prețul înca sat, iar dacă prețul se investește în alt bun, acesta intră în p atrimoniu în locul bunului,
căpătând aceeași poziție juridică pe ca re a avut-o valoarea respectivă. În speță, în pa trimoniul
inculp atului, locul c artelelor a fost lua t de prețul obț inut, i ar locul prețului obținut a fost lua t de
bateriile c are au răm as în p atrimoniul acestui a până în momentul în c are au fost restituite părții
civile, după consum area infracțiunii. Aceeași situ ație apare și atunci când gestion arul sustra ge
sume de b ani din gestiune, d ar apoi introduce și expune spre vânz are, în m agazin, bunuri proprii
a căror v aloare este identică cu valoarea sumelor însușite sau atunci când gestion arul sco ate din
gestiune bunuri pentru a le da altui gestion ar să-și acopere o lipsă, chiar dacă ulterior pa guba este
acoperită prin primire a altor mărfuri.
Atunci când f apta este săvârșită prin folosire , scopul acțiunii, spre re alizarea cărui a
subiectul își c analizea ză energi a, nu îl reprezintă însușire a bunului, ci întrebuinț area tempor ară a
bunului, pentru că, ulterior, bunul este re adus în pa trimoniul unității l a care acesta efectue ază
acte de gestiune. Constituie del apidare prin moda litatea “folosire” scoa terea repet ată a unor sume
de ba ni din gestiune pentru acoperire a unor lipsuri anterio are sau sustr agerea din gestiune a
aparaturii electronice pentru folosirea ei un anumit interv al de timp sau fapta inculp atului ca re a
sustr as din gestiune a unei societăți, cu profil agricol, mijlo ace fixe (căruțe cu anvelope, motor
fierăstrău, sep arator lapte, ha muri, betonieră, tr asator de rânduri respectiv semănăto are ), în
interesul altor persoa ne, fără a înregistr a aceste oper ațiuni în cont abilitate și fără a percepe chirie
pentru folosire a lor.

Elementul m aterial al infra cțiunii de del apidare poate fi rea lizat și prin traficare,
moda litate norm ativă ce presupune supunere a tempor ară a bunului unor opera țiuni specul ative,
opera țiuni în urm a cărora făptuitorul își însușește pro fitul rea lizat. Oper ațiunile specul ative pe
care le presupune tr aficarea (după sco aterea bunului din sfer a patrimoni ală a unității publice s au
private, este d at în folosinț a altei perso ane, în schi mbul unui profit s au câștig) relevă intenți a
califica tă și determin ată a făptuitorului, c are urmărește, prin et ape succesive, re alizarea unui
profit și nu do ar întrebuinț area tempora ră a bunului (c a în cazul folosirii). Această situ ație po ate
fi im aginată în felul următor:

LEGEND A:
I- patrimoniul persoa nei juridice (de drept public s au de drept priv at);
II- patrimoniul funcțion arului gestion ar s au funcțion arului administr ator;
III- patrimoniul unei alte perso ane (cărei a i se dă bunul în folosință);
1 – scoaterea bunului din p atrimoniul unității publice s au priv ate și trecere a bunului în
patrimoniului făptuitorului;
2 – darea bunu lui în folosinț a unei terțe perso ane (împrumut, înstrăin are);
3 – scopul opera țiunilor specul ative efectu ate de făptuitor: obținere a unui profit/câștig;
4 – reîntoa rcere a bunului în p atrimoniul unității ( același bun s au valoarea care l-a înlocuit prin
subrog ație rea lă).
Scopul urmărit de făptuitor, prin efectua rea opera țiunilor succesive, având un puternic
suport motiv ațional, devine o fina litate urmărită de subiect, c are relevă periculozit atea socială
sporită a acestui a, criteriu c are va fi avut în vedere l a individua lizarea pedepsei (potrivit art. 72
C. pen.).

4. Condi țiile pe c are trebuie s a le indepline asca o fapta pentru a fi numit a
delapid are
Constituie del apidare prin tr aficare fapta inculp aților, gestion ari de produse petroliere
albe, negre, respectiv uleiuri, ca re și-au cre at plusuri în gestiune, pe ca re le- au valorific at prin
intermediul altor coinculp ați gestion ari la stațiile unității din ca drul județului, de unde era u
transport ate de alți inculp ați ca re deservea u unit atea, conducători de autocisterne sau fapta
gestion arului unui bufet c are sco ate tempor ar sume de b ani din gestiune pentru a cumpăr a din
comerț băuturi alcoolice și a le vinde apoi l a prețul de desf acere, în unit ățile de alimentație
publică . Fapta incrimin ată în art. 295 C. pen., este o infra cțiune de rezult at. Conform doctrinei
juridico -pena le ma joritare, la infra cțiunile de rezultat (materiale) , urm area imedi ată se m anifestă
sub form a unei vătămări m ateriale, fără producere a rezult atului cerut de lege (ca re este un
element al conținutului infr acțiunii), nu po ate exist a infracțiune a.
Infra cțiunea de del apidare presupune, sub ra portul l aturii obiective, săvârșirea de acte
materiale, care să se subsumeze acțiunilor alternative descrise în norm a incrimin atoare (însușire,
folosire, tra ficare), producere a unui prejudiciu m aterial persoa nei vătăm ate și st abilirea unei
legături de ca uzalitate neechivoce dintre acțiunile descrise de verbum regens și urm area
imedi ată.Urmarea vătămăto are presupune prejudiciere a persoa nei juridice prin crea rea unui
prejudiciu efectiv ( damnum emergens ) sau prin priv area de la realizarea unui eventua l beneficiu
(lucrum cess ans). În situa ția în care gestion arul nu a cauzat un prejudiciu efectiv unității l a care
își desfășura activit atea, nu se v a reține în s arcina lui infr acțiune a de del apidare.
De asemene a, tot în mod excepțion al, însușire a de către făptuitor a unei sume de b ani
încasate cu titlu de avans și omisiunea acestui a de a vărsa suma de bani la casieria unității nu
reprezi ntă un fa pt păgubitor efectiv pentru unit ate, m ai ales că în momentul vânzării silite a
secției de meca nizare, lichid atorul nu a considera t sum a de ba ni primită drept un avans înc asat;
așadar, nu se pune problem a unei subrog ații în p atrimoniul societății între imobilul c are face
obiectul unui antecontr act de vânz are-cumpăr are și sum a de ba ni, tr ansferul dreptului de
propriet ate asupra imobilului rea lizându-se, nu în momentul încheierii antecontr actului, ci ca
efect al adjudecării bunului .

O altă condiție pe care trebuie să o îndepline ască prejudiciul este de a fi cert. P aguba
poate să constea , după mod alitatea faptică de săvârșire, fie în v aloarea bunului sustra s (însușire),
fie în uzura materială a bunului , fie în echiv alentul dobânzii leg ale pe dur ata folosirii sumei de
bani (folosire s au traficare). În oric are din cele trei situ ații , perso ana juridică de drept public s au
privat se află în imposibilit ate de a avea și de a folosi bunul (indiferent că obiectul m aterial al
delapidării îl forme ază banii, valorile s au alte bunuri). Atâta timp cât bunul a fost scos din sfera
patrimoni ală în ca re se găsea , s-a creat o s t are de pericol pentru acel p atrimoniu, existând
posibilit atea ca bunul să fie pierdut s au însușit .
Chiar dacă Noul Cod pena l sistem atizează această infr acțiune printre infr acțiunile de
serviciu ( art. 295 C. pen.), producere a unei p agube efective s au eventu ale constituie un element
constitutiv de esenț a infra cțiunii de del apidare. Nu se poa te concepe existenț a acestei a fără
producere a unui prejudiciu re al sau cre area posibilității producerii unei asemenea pagube. D acă
sustr agerea bunului din gestiune nu a produs nicio pa gubă, fa pta va întruni elementele
constitutive ale infr acțiunii de abuz în serviciu (a rt. 297 C. pen.). F apta inculpa tului, agent
comerci al la o societ ate comerci ală, având c a atribuțiuni de serviciu livr area mărfurilor către
diverși agenți economici și înca sarea în numer ar a sumelor de ba ni aferente contr avalorii acestor
mărfuri, pentru aceste a ținând o evidență preca ră pe c aiet și nicidecum pe documente de
gestiune, i ar pentru pred area banilor l a casierie folosind alți salariați ai societății ca re nu aveau
această atribuție întrunește elementele constitutive ale infr acțiunii de del apidare, deoa rece s -a
creat posibilit atea producerii unei pa gube respectivei unități . Fapta inculp atului c are, în c alitate
de gestion ar de fa pt la punctul de lucru al unei societăți comerci ale, și -a însușit o sumă de b ani
provenită din vânz area bunurilor societății, motivând că din c auza unor probleme f amiliale a
sustr as banii și că îi v a restitui ulterior , constituie infr acțiune a prevăzută în art. 295 C. pen.,
deoa rece pentru p artea civilă (societ atea comerci ală) s-a creat o p agubă re ală, autorul acționând
cu vinovăție sub form a intenției, f apta prezentând acea formă de gra vitate ca re să justifice
aplicarea celei m ai severe forme de constrângere, a dică a pedepsei (s ancțiunii pena le).
O altă condiție pentru existenț a infra cțiunii de del apidare o constituie legătur a de
cauzalitate dintre f apta săvârșită și p aguba produsă. Aceasta rezultă din m aterialitatea faptei și se
dovedește prin intermediul probelor a dministr ate în ca uză.

5. Situație ipotetic a de del apid are
Putem să ne im aginam următo area situație: f apta unei persoa ne care și-ar însuși în mod
const ant sume de b ani din gestiune, b ani care reprezintă plăți făcute în contul societății de către
clienți și ca re trebuie decont ați, bunuri, c a urmare a emiterii de f acturi de storna re a mărfurilor, în
condițiile în c are acestea nu ar fi livra te altor s ocietăți, d ar ar ieși din gestiunea persoa nei
vătăm ate, bunurile neintrând apoi în depozitul societății, constituie del apidare. F apta s-ar pute a
dovedi cu o expertiză cont abilă c are ar presupune verific area registrelor cont abile ale societății, a
facturilor fisc ale și a celorl alte documente fisca le justific ative (din conținutul căror a s-ar pute a
const ata că gestion arul nu a decont at la casieria societății, pe b ază de r aport zilnic de gestiune ori
în contul ba ncar al societății, pe b ază de fo aie de vi rament, b anii pe ca re i-ar fi înc asat de l a
clienții societății și pe c are, astfel, i -ar fi însușit în folos propriu. Gestiona rul ar fi eliber at mai
multe f acturi de storn are (fără respect area normelor în domeniu și a regulilor fin anciar-contabile
interne ), fără a respect a procedura internă a societății, deo arece m arfa nu ar fi reintra t în
gestiunea persoa nei vătăm ate, iar facturile de storn are nu ar fi fost aproba te de conducere a
societății . Toa te aceste f acturi nu ar fi figura t în evidenț a financiar-contabilă a societăților ca re ar
fi storna t marfa și astfel, între perso ana vătăm ată și aceste societăți, nu ar fi putut exist a
opera țiuni comerci ale, iar facturile de storn are ar pute a să fie fictive.
Dacă în urm a unui control fin anciar preventiv intern se const ată o lipsă în gestiunea unei
unități, se pune problem a dacă acest f apt se d atorează săvârșirii unei a din acțiunile incrimin ate
prin dispozițiile art. 295 C. pen. Se impune să se demonstreze cu certitudine că lips a în gestiune
are drept c auză săvârșir ea unei del apidări. Unele inst anțe au decis că, d acă s-a făcut dov ada că
gestion arul a sustr as în mod repet at din gestiune sume de b ani sau bunuri, există prezumți a că
lipsa const atată este rezult atul săvârșirii unei del apidări. Alte inst anțe au decis că simpl a
const atare a unor asemenea lipsuri este o dov adă suficientă a săvârșirii infr acțiunii.
Se consideră că pentru a se concluziona că lips a în gestiune este rezult atul săvârșirii unei
delapidări, este neces ar ca această împrejur are să fie corobor ată cu alte împrejurări din ca re să
rezulte neîndoielnic că gestion arul a săvârșit f apta incrimin ata de art. 295 C. pen. D acă nu există
nicio probă concludentă c are să confirme vinovăți a făptuitorului cu privire l a una din acțiunile
descrise de verbum regens , nu se po ate reține în s arcina sa această infra cțiune. Se știe că lipsurile

din gestiune se pot d atora unor c auze v ariate, iar dacă org anele de urmărire pen ală nu au stabilit
în care din cele trei mod alități alternative descrise de legiuitor prin norm a de inc rimin are
(însușire, folosire s au traficare) sau asupra cărui obiect m aterial (bani, valori s au alte bunuri) a r fi
acțion at inculp atul, în s arcina acestui a nu se poa te reține infr acțiune a de del apidare. În situa ția în
care s-a dovedit că o p arte chi ar import antă, din lips a în gestiune se d atorează del apidării, p artea
pentru c are nu se poa te face dov ada însușirii, folosirii s au traficării nu poa te fi socotită ca
delapidată num ai pentru că s -a proba t sustr agerea unei părți din v alorile aflate în gestiune,
deoa rece s -ar contr aveni principiului după ca re vinovăți a în pen al nu se prezumă, ci trebuie
dovedită.
Infra cțiunea de del apidare se săvârșește în formă continu ată atunci când acțiunile
componente sunt comise de același subiect activ, împotriv a acelui ași subiect p asiv, în ba za
acelei ași rezoluții infr acțion ale, urmărind vătăm area acelei ași valori soci ale, fieca re din acțiunile
componente reprezentând conținutul acelei ași infra cțiuni. În înțelesul art. 35 alin. (1) C. pen.,
infra cțiune a continua tă, ca infra cțiune cu dura tă de desfășur are în timp, presupune un moment al
atingerii formei tipice, rezult atul se amplifică, atingând un moment al epuizării și este
condițion ată de omogenit atea juridică a elementelor ce o alcătuiesc. Termenii constitutivi ca re se
integrea ză în elementul m aterial al infr acțiunii continua te, prezintă anumite trăsături, fără de c are
care ea nu s-ar pute a încadra în norm a care incriminea ză infra cțiunea în form a de bază. To ate
elementele componente sunt unite printr -o rezoluție infr acțion ală unică, subiectul având o
viziune glob ală asupra totalității actelor componente. Această reprezent are nu implică o im agine
exactă a acțiunilor/in acțiunilor ce urmea ză a se înfăptui, a condițiilor de săvârșire s au a urmărilor
ce vor surveni. Este suficientă chi ar și o prevedere în linii gener ale a activității infr acțion ale, a
rezult atelor s ale, o cunoa ștere chi ar generică a condițiilor în c are se vor comite acțiunile
componente . După cum s -a sublini at în doctrin a penală, hotărâre a infracțion ală (atât cea care
declanșează o activit ate independentă, cât și cea care ar decl anșa acțiuni multiple) nu rămâne
perm anent aceeași. Asupra ei acțione ază inform ațiile primite de l a factorii ca re execută voinț a
autorului, completându- se, perfecționându -se în r aport de aceste elemente. Așa cum hotărâre a
subiectului de a comite o infr acțiune simplă dirijea ză întregul proces de execuție, completându –
se cu d atele c are survin în procesul re alizării ei, l a fel, și în ca zul rezoluției delictuo ase unice,
actele volitive ca re alcătuiesc infr acțiunea continu ată, influențea ză, la rândul lor, precize ază,

concretizea ză, amplifică rezoluți a delictuo asă, neputându- se afirma că rămâne identică pentru
toată perio ada cât dure ază re alizarea infra cțiunii în to ate amănuntele.
Nu este imperios neces ar ca faptele c are se înscriu în conținutul infra cțiunii continu ate să fie
perfect identice, ci este de ajuns c a acestea să se înscrie în același text de lege incrimin ator.
Există infr acțiune de del apidare în formă continua tă și atunci când acțiunile ce corespund formei
de bază a infracțiunii coexistă cu acțiunile ce corespund formei agravate a infracțiunii . În a ceastă
situație apare o modific are a condițiilor de săvârșire a faptei, aceasta urmând a fi înc adrată
potrivit dispoziției leg ale ce prevede form a califica tă a infra cțiunii de del apidare (art. 295 C.
pen. ra portat la art. 309 C. pen., corobor at cu art. 35 alin. (1) C. pen., în înțelesul art. 183 C.
pen.).
O atare faptă urme ază a fi pedepsită potrivit dispoziției leg ale ce prevede infr acțiunea de
delapidare în v arianta califica tă, deo arece prezintă o anumită tre aptă de gra vitate și un interes
stigm atizant care o fa ce susceptibilă de aplica rea unei forme de constrângere m ai severe:
pede apsa princip ală a închisorii ale cărei limite sunt între 3 ani și 10 ani și 6 luni (cu o
posibilit ate sporită de individu alizare a pedepsei, avându- se în vedere și criteriile gener ale de
individua lizare prevăzute de art. 72 C. pen., legiuitorul considerând că o astfel de f aptă prezintă
un gra d ridic at de intoler abilitate, o asemene a gravitate și o rezon anță soci ală, încât se impune o
sancțiune m ai severă pentru rest abilire a ordinii de drept încălc ate. Sub aspect procedura l,
infra cțiune a de del apidare, atât în v arianta de bază, cât și în v arianta agravată, repectiv atenuată
se urmărește din oficiu, legiuitorul are temeiuri serio ase de politică pen ală să păstreze principiul
oficialității, având în vedere c alitatea de funcționa r a făptuitorului și rel ațiile de serv iciu existente
între el și perso ana vătăm ată). În pr actica judici ară s-a decis că f apta inculp atei ca re, în c alitate
de administr ator al unei asociații de propriet ari, și-a însușit o sumă de b ani din fondurile pe c are
le administr a, apoi a falsifica t mai multe chit anțe și registrele asociației, folosind ulterior
chitanțele și registrele astfel f alsifica te pentru a eluda controlul fina nciar-contabil exercit at de
cenzorul asociației, întrunește elementele constitutive ale infr acțiunii de del apidare în formă
continua tă.

6. Alte coment arii si observ atii
Fapta inculp atului, c are în ba za aceleași rezoluții infr acțion ale, și -a însușit, l a diferite
interv ale de timp, din gestiunea unei societăți de asigurări o anumită sumă de b ani reprezentând
contra valoarea polițelor de asigur are închei ate în ca litate de agent de asigurări l a această
societ ate, sumă pe ca re nu a depus -o la casieria unității și pe ca re a folosit -o în interes
persona l sau fapta inculp atei ca re, în ca litate de comision ar la o societ ate de asigurări, prin acte
de execut are distincte, d ar în b aza unei rezoluții infr acțion ale unice, și -a însușit în mod repet at
din gestiune a pe c are o administr a, diverse sume de b ani prin încheiere a de contra cte de
asigur are cu clienții sau fapta inculp atului, care în c alitate de cont abil al societății comerci ale, a
complet at, semn at și emis m ai multe ordine de pl ată în numele societății către alte societăți cu
care aceasta nu a desfășur at în re alitate rel ații comerci ale, însușind și folosind în interes propriu
sumele de b ani constituie del apidare. Astfel, f aptele componente ale infra cțiunii pot fi diferite,
unele fiind săvârșite într -o anumită mod alitate, iar altele în mod alități diferite, atât timp cât sunt
comp atibile cu unit atea de rezoluție, i ar deosebirile de ordin m aterial nu afectea ză omogenit atea
juridică a termenilor constitutivi ai infra cțiunii continu ate (există infr acțiune continua tă de
delapidare, chi ar dacă unele acțiuni au avut c aracter de însușire, altele de folosire, i ar altele de
traficare ).
Un alt aspect ce prezintă interes se referă l a faptul că del apidarea poate fi săvârșită atât de
către un singur subiect, cât si de o plur alitate de subiecți activi. Aceasta se po ate manifest a în
mod întâmplător, conjunctur al, fără a constitui o condiție de existență a infracțiunii ( așa cum se
întâmplă în c azul infra cțiunilor bil aterale). P articip ația este posibilă sub to ate formele: co autora t,
instig are, complicit ate. În opini a lui Iosif Ionescu, atunci când infr acțiune a se săvârșește în formă
califica tă, “particip ația poate fi integr ală, când se referă l a toate acțiunile s au ina cțiunile care
prezintă, fiecare în p arte, conținutul acelei ași infr acțiuni, săvârșite în mod repet at de către autor
și particip anți, l a diferite intervale de timp, în re alizarea acelei ași rezoluții, s au parți ală, când se
referă num ai la unele dintre acțiunile și in acțiunile componente săvârșite de autor s au, în c azul
coautor atului, de către unul dintre autori” .
În situa ția în care infra cțiune a de del apidare se săvârșește în co autorat, toți autorii trebuie
să îndepline ască ca litatea speci ală cerută de lege (funcțion ar gestion ar sau funcționa r

administr ator) și să săvârșea scă în mod nemijlocit f apta. Este posibil ca , în același timp, să se
săvârșe ască acte de instig are și de compl icitate, actele de instig are absorbind pe cele de
complicit ate, iar calitatea de instig ator se va absorbi în aceea de co autor l a respectiv a fapt. De
exemplu, po ate fi consider at coautor l a delapidare cont abilul-șef și membru al comisiei de
invent ariere, ca re ar fi primit de l a gestion ar o pa rte din plusul descoperit l a invent ar, deoa rece
are calitatea de administr ator al bunurilor societății. De asemenea , poa te fi considera t coautor
contabilul-șef, administr ator al patrimoniului unei societ ati ca re ar disp une acorda rea unor
peris abilități, a căror contr avaloare ar primi -o de l a gestion ar. Dacă la săvârșirea nemijlocită a
faptei p articipă și făptuitori ca re nu au calitatea cerută de lege, aceștia vor avea calitatea de
complici l a fapta subiectului activ speci al (particip anți extraneus). Liter atura juridică și pr actica
judici ară s-au situ at const ant pe această poziție. Cu privire l a complicit atea la delapidare, se
impun două precizări: contribuți a complicilor să fie idonee, efectivă, de n atură să contribuie l a
săvârșirea faptei și răspundere a pena lă fiecărui complice se v a angaja în ra port cu întregul
prejudiciu c auzat (toate bunurile sustra se în urm a activității infr acțion al e ) ș i n u î n r aport de
bunurile, v alorile pe c are le- a sustr as fiec are sau pe care le -a primit fiec are dintre ei în urm a
sustr agerii de către autor a bunurilor din gestiune. O asemenea apreciere poa te fi justifica tă prin
faptul că atât autorul, cât și complicele acțione ază cu intenție, cu o conștiință și o voință comună,
existând astfel o coeziune psihică între cei doi.
În cele din urmă, o ultimă preciz are se referă l a implica țiile Deciziei nr. 1/2015
pronunț ată de Completul pentru dezleg area unor chestiuni de drept în m aterie pen ala al Îna ltei
Curți de Ca sație și Justiție prin ca re s-a stabilit că “dispozițiile art. 308 C. pen. reprezintă o
variantă atenu ată a infracțiunii de del apidare prevăzute de art. 295 C. pen.”, i ar la calcularea
termenului de prescripție a răspunderii pena le se ține sea ma de pede apsa prevăzută de art. 295 C.
pen. ra portat la art. 308 alin. (2) C. pen. Potrivit art. 154 C. pen., termenele de prescripție a
răspunderii pena le se r aporte ază la pede apsa prevăzută de lege, în sensul art. 187 C. pen., adică
la maximul speci al al pedepsei prevăzute de lege pentru infr acțiunea fapt consum at, fără a se lu a
în considera re eventu alele ca uze de a tenuare sau de a gravare a pedepsei. A vând în vedere decizi a
mai sus- mențion ată, st abilirea termenului de prescripție a răspunderii pena le în ca zul săvârsirii
unei infr acțiuni de del apidare în v arianta atenuată se r aporte ază la limitele reduse cu o treime (1
an și 4 luni închisoa re – 4 ani și 8 luni închiso are), potrivit 308. alin (2) C. pen., astfel că

termenul v a fi de 5 a ni potrivit 154 alin. (1) lit. d) C. pen. Cee a ce a statuat inst anța supremă prin
Decizi a nr. 1/2015, pa re să fie, în apreciere a mea, o excepție de l a regul a gener ală privind
calculul termenelor de prescripție a răspunderii pe nale, în consider area calității subiectului activ
al formei atenuate (de funcționa r în sensul art 308 alin. (1) C. pen.) f ață de subiectul activ al
formei de ba ză (funcționa r public s au funcționa r asimil at, în sensul art. 175 C. pen.) corel ată cu
justific area instituției prescripției răspunderii strâns leg ată de r ațiune a represiunii pena le, astfel
că după trecerea unui termen de 5 ani aplicarea și excut area pedepsei devine ineficientă,
rezona nța socială a faptei sca de, iar temere a, anxiet atea infra ctorului de a nu fi găsit și tr as la
răspundere în acest timp a constituit o pedea psă îndestulăto are pentru a se îndrept a. Răm ane de
văzut cum se v a calcula termenul de prescripție a răspunderii pena le pentru v ariantele atenuate
ale celorl alte infr acțiuni de serviciu și corupție prevăzute de art. 308 alin. (1) C. pen. c are
prezintă interes în c azul reducerii limitelor de pede apsă potrivit art. 308 a lin. (2) C. pen .

7.Enunț area parerii personale
Iluzia că po ate exist a o societ ate fara infraction alitate s-a risipit de mult. Noul model
social trebuie s a includa infraction alitatea ca o const anta, cu tot ce decurge de aici: person al
speci alizat, penitenci are suficiente, un institut de criminologie, studii si cercet ari, progra me
diferenti ate de prevenire, inform area si educ area publicului, etc. O t ara fara un institut de
criminologie e m ai putin credibil a atunci ca nd se angeajaza sa apere cet atenii și bunurile lor,
granitele si ordine a de drept, s a mentin a un clim at soci al linistit, s a impuna legea in situ atii de o
mare diversit ate. Si asta pentru c a autoritătile au nevoie s a intelea ga mai inta i fenomenele pentru
a pute a gestion a probleme a tît de complexe precum infr action alitatea.
Fenomenul infra ction al este deosebit de complex si pentru a putea fi cunoscut, trebuie
aborda t multidisciplin ar. Aceasta implic a stapanirea unor notiuni de: criminologie, psihologie
judici ara, sociologie judici ara, biologie crimin ala, medicin a legala, psihi atrie crimin ala,
antropologie crimina la, statistica infra ction ala etc.Infra ction alitatea desi este un fenomen soci al,
trebuie cercet ata ca act individu al, ca act comis de o persoa na concret a intr-o situ atie concret a.
Este vorb a de o actiune um ana, determin ata de anumite elemente psihologice, trebuinte, tendinte,
motive, scopuri. Actul infra ction al, ca orice alt tip de act comport amenta l, reprezint a rezult atul
interactiunii dintre f actorii ce structure aza persona litatea individului si f actorii externi, de
ambianta. In cee a ce priveste f actorii interni, endogeni, orice persoa na poate prezent a în structur a
sa un nucleu centr al mai mult s au mai puțin f avorabil comport amentului infr action al, contura nd
sau nu o persona litate infra cțion ala. Ambianta, condtiile si imprejurările exterio are pot fi
favorabile s au nefavorabile dezvoltării acestui nucleu in pl an infr action al. Actul infr action al
antrene aza in gra de diferite, pra ctic to ate structurile si functiile psihice incep and cu cele cognitiv –
motiv ationale si termin and cu cele afectiv -volitive, implica te fiind și activit atile c a si insusirile
psihice.
Din punct de vedere psihologic, nu s -a stabilit p ana acum un criteriu definitiv al actului
infra ction al, speci alistii din domeniu fiind m ai degr aba preocup ati de intelegerea infractiunilor si
implicit descoperirea motiv atiilor dec at de definirea lor, astfel inca t pentru psihologi a moderna
ceea ce constituie motivul actiunii judici are nu este deca t un episod- nu intotde auna semnific ativ-
al vietii psihice a subiectului .

8.Bibliogr afie
Antoniu, G. (n.d.). ”Consider ații asupr a unor instituții de drept pena l material: desist area volunt ară,
particip ația, infr acțiune a continu ată, confisc area speci ală”. In “Revist a română de drept” nr.
11/1968 (p. 101).
Bârs an, C. (2013). In ”Drepturile rea le princip ale” (p. 9) . București: Editur a Hamangiu.
Boroi, A. (2006). In ”Drept pen al. Pa rtea speci ală” (p. 245 si urm.). București: Editur a C.H. Beck.
Codul Pena l. (n.d.). Retrieved from Lege 5: https://lege5.ro/Gr atuit/gezdmnrzgi/infr actiune a-codul –
penal?dp=gqytsojtga 4tq
Consider atii privind continutul infr actiunii de del apida re. (n.d.). Retrieved from Juridice.ro:
https://www.juridice.ro/418261/consider atii-privind- continutul -infractiunii -de-delapida re.html
Const antin Mitr ache, C. M. (2009). In Drept pena l român. P artea gener ală (p. 262). București: Editur a
Universul Juridic.
Costică Bul ai, B. N. (2007). In Manual de drept pen al. Partea gener ală (p. 174). București: Editur a
Universul Juridic.
Decizi a nr. 344/2008. (n.d.). Secți a pena lă Alba Iulia.
Delapida rea-codul pen al. (n.d.). Retrieved from lege5: https://lege5.ro/Gr atuit/gezdmnrzgi/del apida rea-
codul -penal?dp=gqytsojvgqzds
DEX. (n.d.). infr actiune- definitie. Retrieved from DEX online:
https://dexonline.ro/definitie/infr ac%C8%9Biune
DEX. (n.d.). Subventi a- definitie. Retrieved from DEX online:
https://dexonline.ro/definitie/subven%C8%9Bie
Fodor, I. (1969). ”Unit atea infracțiunii în Explic ații teoretice a le Codului pena l român. P artea gener ală,
vol.I.”. In V. D. col ab.. București: Editur a Academiei.
George Antoniu, V. P . (1971). București.
LEGE 78/2000. (n.d.). Retrieved from PORT AL LEGISLA TIV:
http://legisl atie.just.ro/Public/Det aliiDocument/22361
Lucian Săule anu, S. R. (2007). In ”Dicțion ar de expresii juridice l atine” (p. 149). București: Editur a C.H.
Beck.
Maria Zolyneak, M. I. (1999). In ”Drept pena l, partea gener ală” (p. 215). Ia și: Editur a Funda ției
Chem area.

Matei B asarab, V. P. (2007). In C. B. Gheorghiță M ateuț, ”Codul pen al coment at: Volumul I, Pa rtea
gener ală”. București: Editur a Hamangiu.
Sentinț a penală nr. 80/2009. (n.d.). Judecători a Rom an.
Toader, T. (2011). In ”Drept pena l român. P artea speci ală” (p. 218 si urm.). București: Editur a Hamangiu.
(n.d.). Tribuna lul Suprem, Secți a penală, Decizi a nr. 1981/1977. In Repertoriu alfabetic de pr actică
judici ară în m aterie pen ală pe anii 1976- 1980 (p. 399).
(n.d.). Tribuna lul Suprem, Secți a penală, Decizi a nr. 4820/1970. In ”Culegere de decizii pe anul 1970” (p.
356).
(n.d.). Tribuna lul Suprem, Secți a penală, Decizi a nr. 410/1981. In S. D. V asile P apadopol, ”Repertoriu de
practică judici ară în m aterie pen ală pe anii 1981- 1985” (p. 74).