Informatizarea Comertului Modern, Avantajele Si Dezavantajele Utilizarii Internetului Ca Platforma Pentru Comercializarea Produselor
Bibliografie
Bucur, Cristina Mihaela, Comerț Electronic, Editura ASE, București, 2002
Costea, Carmen, Firma de comerț în economia de piața, Editura Uranus, București, 2004
Lixândroiu, Radu; Odăgescu Ioan, cond șt, Teză de doctorat, Tehnologii informatice aplicate in economie, Editura ASE, București, 2006
Quain, Bill, Comerț, avantajele vânzării în rețea, Editura Curtea Veche, București, 2002
Patriche, Dumitru, Comerț și Globalizare, Editura ASE, București, 2003
Patriche, Dumitru, Elemente de economia comerțului, Editura Sylvi, București, 2002
Anghelina, Andrei, Anghelina, Imbre, Ion, Studia Universitatis, Seria Științe Economice, nr 16/2006
Giani Grădinaru, Information Economy Specific Statistic Variables, Informatica Economică nr.2(34), 2005
Negrea Teodor Mihai, Analiza comparativă a principalelor echipamente informatice multimedia și aplicații ale acestora în învățământul economic, Teză de doctorat, Bucuresti, 2005
Popescu, Dorin, Vicențiu, Popescu, Manoela, Comerț Electronic VS Comerț Tradițional, Amfiteatrul Economic, Nr 21, Februarie, 2007
Rădoi D., Locul și rolul comerțului electronic în noua economie, Oeconomica, nr.2/2005
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C5%A3_electronic
http://standard.money.ro/articol_102014/vanzarile_online_ale_media_galaxy_s_au_dublat_lunar.htm
http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no21/articol_fulltext_pag127.pdf
http://www.anrcti.ro/Portals/57ad7180-c5e7-49f5-b282-c6475cdb7ee7/Studiu%20eCommerce%20ANC.pdf
http://www.capitalul.ro/companii/media-galaxy-si-a-dublat-vanzarile-on-line-dupa-lansarea-noului-website.html
http://www.gfk-ro.com/new/press149/press-details.html
http://www.link2ec.ro/index.php?id=27&art=103
http://www.softnet.ro/library/files/papers/Introducere_in_Comert_electronic.pdf
http://www.zf.ro/business-hi-tech/legea-comertului-electronic-in-parlament-2995908/
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/10714/Media-Galaxy-Segmentul-IT-C-va-ramane-parghia-vanzarilor-in-domeniu.html
www.cnaa.acad.md/files/2006
www.legi-internet.ro
ANEXE
Anexa 1. Evoluția magazinelor on-line pe grupe de produse
Anexa 2. Principalii indicatori ai Societății informaționale
Anexa 3. www.mediagalaxy.ro
=== Concluzii ===
Concluzii
Această lucrare a urmărit o temă relativ actuală care are un impact pozitiv asupra economiei și în special asupra comerțului, din care am tras următoarele concluzii, atât pozitive, cât și negative:
Sunt de părere că piața de comerț electronic va atinge în următorii 2 ani, pragul de 1 miliard de Euro pentru zona de retail online, exceptând serviciile (turism, plata facturilor de telefonie etc.). Cifra de 1 miliard de euro înseamnă, de fapt, volumul de vânzări din magazinele online românești, indiferent de modalitatea de plată aleasă de consumatori.
Creșterea 2006-2008 este de 50% pe an la numărul de magazine care își desfășoară activitatea și acest ritm de creștere se va menține cel puțin 3 ani, până se va ajunge la maturitate și la un echilibru în numărul de magazine și de cumpărători. În 2008 pot spune ca pentru fiecare 24.000 de locuitori exista 1 magazin online.
În contextul actualei crize economice, marii „jucători“ de pe piața românească și nu numai au înregistrat o scădere semnificativă a vânzărilor față de anii precedenți, scădere resimțită la finele anului 2008 și începutul anului 2009.
Chiar dacă România traversează o perioadă grea din punct de vedere economic, consider că numărul magazinelor online care vor comercializa produse va continua să crească cu 50% pe an ajungând la 3000 de magazine funcționale, care vor desfășura curent activități comerciale pe Internet. Creșterea poate fi susținută de numărul de conexiuni Internet, accesul broadband, cunoașterea legislației privind comerțul electronic, creșterea încrederii în acest fenomen.
A realiza comerț electronic nu este ușor deoarece acest lucru presupune combinarea de tehnologii informatice, cunoștiințe economice, de marketing etc., însă, după parerea mea beneficiile sunt foarte mari si acest lucru poate fi cheia spre un succes garantat pe viitor.
După cum am observat, comerțul electronic prezintă și dezavantaje cum ar fi: problemele de securitate, accesul la tehnologie care este încă limitat în anumite zone, costuri legate de lansare și consultanță. Una din principalele probleme ale vânzării online a produselor este reprezentată de modalitățile de plată și astfel se încearcă găsirea de noi soluții care să împiedice frauda. Legea care reglementează comerțul electronic în România are lacune, este scrisă într-un limbaj ambiguu și astfel poate creea probleme în aplicare.
Din compararea comerțului clasic cu cel electronic, am evidențiat reale beneficii ale vânzării online cum ar fi: extinderea pieței, scăderea costurilor și scăderea prețurilor produselor. Unul din avantajele principale ale unui magazin virtual față de rețeaua clasică de retail este prețul, astfel unde se practică ambele metode de comerț pot exista diferențe de preț pentru aceleași produse de până la 7% și chiar mai mari.
Concurența pe piața online este foarte puternică, astfel săptămânal apar noi magazine virtuale și dispar unele existente, însă per total numărul este în continuă creștere.
În România comerțul electronic este în plină dezvoltare iar companiile care vor exploata la maxim acest tip de comerț vor avea doar de câștigat. Astăzi, termenul de comerț electronic a devenit sinonim cu creșterea profitului sau cu o oportunitate de a rămâne pe piață în condițiile economice actuale.
Prin prisma funcționării mecanismelor în momentul de față, pot spune că în România există comerț electronic, comerț care nu mai este un mister, ci un fenomen care trebuie cunoscut, reglementat și promovat.
CAPITOLUL I – O nouă manieră de a realiza comerț
Progresul tehnologic la care asistăm în ultimele decenii a condus la dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare a informațiilor și a dat naștere unei noi modalități de comunicare numită Internet. Acesta a constituit totodată și punctul de plecare pentru crearea și dezvoltarea unui nou mediu de afaceri și astfel, comerțul electronic a luat naștere.
Evoluția și etapele dezvoltării internetului
Internetul a apărut acum aproape 50 de ani, în Statele Unite. În anul 1958, Departamentul de Apărare (DoD) fondează ARPA (Advanced Research Project Agency) o agenție ale cărei cercetări se axează pe tehnologiile de rețea și telecomunicații. În anul 1962, noul conducător al agenției Dr.J.C.R Lichlider , ia o serie de măsuri care trec treptat ARPA în sectorul civil, în special în mediul universitar. Mișcarea se dovedește inteligentă întrucât în 1969 ia naștere prima rețea de mare întindere din lume ARPANET formată la vremea respectivă din doar patru noduri, pentru patru mari universități americane. CERN (actualul Laborator European pentru Fizica Particulelor) a jucat un rol deosebit de important în popularizarea internetului, în special prin introducerea sistemului WWW (World Wide Web). Dacă în America de Nord se poate spune că Internetul a apărut în 1990 , Europa a avut de așteptat până în 1993.
Internetul mărește câmpul de acțiune al comercianților și înlătură barierele de intrare în acest câmp, chiar și pentru întreprinderile mici și mijlocii, oferă în același timp posibilitatea alegerii dintr-o cantitate din ce în ce mai mare și chiar alternativa de a căuta cele mai competitive produse de pe piața globală.
Intrarea în mileniul al treilea ne face să asistăm la dezvoltarea comerțului electronic, care va revoluționa atât conduita afacerilor, cât și a comerțului internațional.
Interesul pentru internet, ca suport pentru comerțul electronic, are motivații diferite pentru participanți, în funcție de ceea ce reprezintă acest suport universal pentru consumatori: bogăție de informații, accesibilitate, costuri scăzute, atractivitate. Pentru comercianți reprezintă un canal de distribuție ce permite vânzări globale, cheltuieli reduse de promovare și distribuție, un mijloc de acces rapid la piață. De asemenea, pentru instituțiile financiare înseamnă noi piețe pentru operațiile de plăți, un canal nou și ieftin de acces la comercianți și clienții acestora.
Primii pași spre comerțul electronic
Tehnologia de afaceri bazată pe Internet este o tehnologie nouă, încă în mișcare. Afacerile de comerț electronic sunt atractive. O afacere de e-commerce are două laturi, la fel de importante: latura economică, specifică oricărei activități comerciale, și latura informatică, ce definește numai o parte din tehnologia de derulare a afacerii (orice afacere de e-commerce mai păstrează, în modul său de derulare, și elemente specifice comerțului tradițional). Deși constituie punctul de pornire al afacerii și definește diferența față de modul tradițional de derulare a unei afaceri comerciale, componența tehnico-informatică nu trebuie supraevaluată și nu trebuie ignorată importanța componenței economice .
Comerțul electronic este modalitatea de a realiza activități de comerț care utilizează tehnică electronică de calcul și mijloacele moderne de telecomunicație în derulare efectivă a afacerii, pentru a mări aria de acoperire a activității și viteza de schimb a informațiilor. Comerțul electronic implementează o nouă modalitate de comunicare între partenerii de afaceri care au ca infrastructură rețeaua Internet și serviciul Web. Această modalitate de comunicare este o alternativă la variantele tradiționale de schimb de informații în afaceri: poștă, telefon, fax, sau la transferurile de informații prin intermediul rețelei de calculatoare, folosind linii de comunicație dedicate. Ca principal element de infrastructură pentru comerțul electronic, Internetul oferă suport pentru un canal de distribuție virtual, a cărui eficiență este determinată, în primul rând, de caracteristicile de accesibilitate specifice comunicării în mediul Web. Comerțul electronic este o latură a comerțului care acoperă, încă, un segment de piață suficient de limitat. Comerțul electronic este o modalitate de distribuție care se adresează, în primul rând, clientului activ și informat, dispus să acționeze pentru a obține serviciile optime, alegând din totalitatea ofertelor care îi sunt accesibile.
Comerțul pe Internet reprezintă mai mult decât vânzări online. Internetul a devenit un mediu de afaceri prin intermediul căruia o mare varietate de bunuri și servicii sunt comercializate între partenerii de afaceri, între aceștia și consumatori (sau salariați) și chiar între persoane particulare.
Comercializarea este obiectivul principal al oricărei întreprinderi, fie că aceasta creează produse sau servicii. Suprafața de acțiune a Internet-ului, popularitatea sa crescândă și ușurința de manevrare a informațiilor de orice natură au convins multe întreprinderi că „rețeaua rețelelor” reprezintă un nou mod de a vinde, mai mult și mai bine.
Categorii de comerț electronic:
Comerțul electronic implică participarea atât a persoanelor fizice și juridice, cât și a statului sau a instituțiilor acestuia. În funcție de asocierile dintre acești participanți au luat naștere mai multe forme de comerț electronic.
B2B (business-to-business) – este un model de comerț electronic în care toți participanții sunt companii sau alte organizații.
C2C (consumer-to-consumer) – modelul de față se referă la consumatorii care vând direct la alți consumatori.
B2C (business-to-consumer) – model de comerț electronic în care companiile vând la cumpăratori individuali – persoane fizice. În România, piața electronică B2C se află încă într-un stadiu de formare. Consumatorii încă experimentează online, dar sunt încă multe obstacole ce trebuie să fie învinse înainte de a se schimba comportamentul clienților; aceste probleme sunt legate de barierele de securitate, asigurarea protecției clienților, vitezele mici de transfer în rețea sau chiar asigurarea accesului la Internet.
C2B (consumer-to-business) – acest model de comerț electronic se referă la persoanele fizice (consumatori) care utilizează Internetul pentru a-și vinde produsele sau serviciile firmelor și/sau caută vânzători să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie.
E-government – această formă de comerț electronic este întâlnită în următoarele forme: B2G (business to government), G2B (government to business), G2C (government to consumer).
B2G (business-to-government) – Guvernele utilizează canale de comerț electronic pentru creșterea eficienței operațiunilor, îmbunătățirea nivelului serviciilor oferite clienților. O arie de interes pentru guverne în domeniul afacerilor este utilizarea pe scara mai largă a Internetului și a rețelelor VAN, pentru diseminarea informației, a oportunităților, cotațiilor primite de la vânzători/furnizori de bunuri și servicii. Între anii 1980-1990 câteva guverne inovatoare au început să utilizeze folosind sistemul dial-up în transmiterea "bulletin board services" (BBS), care asigură accesul online la cererile curente de informații, oportunități, consultanță. Acestă abordare a implicat din partea beneficiarului serviciilor BBS adaptarea la aceeași tehnologie software pentru a putea utiliza informația. Departamentul de Apărare al Statelor Unite, pentru a avea o audiență națională și internațională, și-au proiectat rețeaua VAN proprie, pentru a distribui informația la audiență. Această soluție a cerut de asemenea, furnizorilor să se aboneze la serviciile rețelelor de provideri și să utilizeze capacitățile de comunicare cum ar fi soft-ul necesar transmisiilor EDI, dacă doreau să descarce informațiile în sistemele proprii.
Implicarea guvernelor în comerțul electronic are un efect catalitic în plan local, în mediul de afaceri dintr-o anumită țară.Guvernele, chiar și în cele mai orientate economii de piață, constituie cumpărătorii cei mai mari de bunuri și servicii de la sectorul privat. Construirea unei mase critice de cumpărători online, în vederea sprijinirii apariției unei comunități de afaceri prin comerțul electronic solicită o implicare activă din partea guvernelor, nu numai din punct de vedere legislativ, ci și ca participant la comerțul electronic, ca o sursă ideală de training și asistență tehnică pentru noile firme, abia născute în e-commerce.
G2B (government-to-business) – model de comerț electronic în care o instituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații de la persoanele juridice.
G2C (government-to-consumer) – acoperă relații guvern-cetățeni la nivel de informare și prestare servicii publice (exemplu: plata taxelor online).
În continuare vom prezenta majoritatea modelelor de afaceri incluse in comerțul electronic:
magazin electronic (e-shop);
aprovizionare electronică (e-procurement);
magazin niversal electronic (e-mall);
piața unui terț ( 3rd party marketplace);
comunități virtuale (virtual communities);
furnizor de servicii cu valoare pentru canalele de comerț electronic (value chain service provides);
platforme de colaborare;
brokeraj de informații și alte servicii.
Magazinul electronic este gestionat de către o companie pentru marketingul și vânzările propriilor produse sau servicii. Minimal conține catalogul de produse/servicii, cu descrieri tehnice și comerciale pentru fiecare poziție de catalog. Catalogul este descris într-un limbaj (html, html dinamic, java etc) interpretabil de browserele de web. Descrierile produselor/serviciilor sunt gestionate, în general, de un sistem general de baze de date (SGBD). Varianta medie include facilități pentru preluarea comenzilor (prin e-mail sau forme interactive), iar varianta extinsă cuprinde și posibilitatea efectuării on-line de plăți (prin cărți de credit sau alte metode electronice). Motivația principală a creării magazinelor electronice este atragerea unui număr mare de clienți, fără ca distanța să mai constituie un impediment. Aceasta este cea mai scurtă cale spre o prezență globală a unei companii. Câștigurile provin din reducerea costurilor de promovare, precum și din mărirea vânzărilor. Magazinul virtual este cel mai complicat tip de site dintre cele enumerate. Magazinele virtuale au în spate informațiile stocate într-o bază de date care dă posibilitatea vizitatorilor să poată achiziționa în siguranță produse sau servicii on-line cu ajutorul cărților de credit sau al banilor virtuali („electronic cash”). Aceste site-uri complexe de comerț electronic sunt cele mai costisitoare din punctul de vedere al dezvoltării și întreținerii.
Evoluția comerțului electronic în România
Potrivit Web Internet Archive, primul magazin online din România a fost lansat de către PC Net în 1997 și se numea CyberShop.ro, acesta comercializând CD-uri cu muzică. La scurt timp, ia startul eShop.ro, primul magazin care introduce conceptul de coș de cumpărături (într-o variantă rudimentară din punct de vedere al uzabilității).
Între timp, intră firav în afacerile online și alți comercianți: Romanian Music Online și
AllOnline.ro, până când pe 14 septembrie 2000 se lansează primul magazin de succes: eMania.ro, urmat la scurt timp de Rate.ro si de MagazinulTău.ro, acesta din urmă fiind lansat de către retailer-ul Best Computers.
Tot în perioada anilor 2000, compania Netbridge Investments pornește OKazii.ro, un site de licitații online oarecum similar cu celebrul eBay, care permite consumatorilor finali contactul în mediul virtual, licitarea online pentru produsul ales și finalizarea tranzacției în lumea reală. La momentul lansării Okazii nivelul de încredere al internauților români în tranzacționarea online era extrem de scăzut.
În preajma sărbătorilor de iarnă din 2001, se lansează eMag.ro – actualmente, cel mai mare magazin online din România. Putem spune că momentul de start al comerțului electronic
românesc a avut loc în anii 2000, odată cu cele câteva proiecte de amploare: eMania, Rate.ro,
MagazinulTău, Okazii și eMag.
Momentul era, însă, extrem de dificil atât din punct de vedere al numărului mic de conexiuni la Internet, cât mai ales din punct de vedere al lipsei totale de încredere a utilizatorilor în participarea la o tranzacție desfășurată online. Trei ani mai târziu, comerțul electronic intră într-o nouă etapă în urma implementării standardului 3D Secure, cel mai înalt sistem de securitate al tranzacționării prin Internet. România a fost singura țară din regiunea CEMEA și printre puținele din Europa, care a făcut pionierat sub noul standard promovat de organizațiile internaționale emitente de carduri, Visa și MasterCard. În ultimul trimestru al anului 2003, RomCard a configurat primele bănci în 3D Secure atât pe activitatea de emitere, cât și de acceptare (BCR, Raiffeisen Bank, Banca Țiriac) și Alpha Bank pe emitere sub sigla Visa. În prezent, numărul băncilor care au implementat 3D Secure a ajuns la opt prin aderarea Romexterra și CEC (emitere) și a BRD-GSG (emitere și acceptare), aflându-se în curs de configurare și Banca Transilvania (emitere și acceptare).
În ultimele zile ale lunii februarie 2004 s-au înregistrat primele tranzacții online cu cardul, pentru mulți acestea reprezentând startul propriu-zis al comerțului electronic românesc. Începutul a fost timid și în primele șapte luni de e-commerce securizat s-au realizat doar 3.106 tranzacții, în timp ce ultimul trimestru al anului a adus un volum semnificativ: 16.304 tranzacții în valoare de aproape 3 milioane USD. Anul 2004 se încheia cu un total de 19.410 tranzacții efectuate în magazinele virtuale configurate 3D Secure de către RomCard și cu un bilanț de aproximativ 3,5 milioane USD generate de plata online cu cardul.
Dacă bilanțul RomCard pentru anul 2004 a fost de aproximativ 3,5 milioane USD cheltuite cu cardul atât de străini, cât și de români pe magazinele virtuale românești, 2005 s-a încheiat cu 44.353.145 USD. O valoare impresionantă generată, însă, în proporție de 90% de tranzacționarea cross border, adică de cumpărături online cu carduri emise în străinătate pe magazine virtuale străine, dar care erau procesate prin băncile românești.
Anul 2006 a început din nou timid, cu doar 2.812 tranzacții înregistrate în luna ianuarie dar, surprinzător și îmbucurător în același timp, numărul acestora a crescut constant cu o medie de 15% pe lună, depășind în octombrie pragul de 12.500 de tranzacții efectuate pe magazinele virtuale românești, configurate 3D Secure.
Conform cifrelor și declarațiilor RomCard, în anul 2006 peste 65% din tranzacții au fost generate de posesorii de card români în magazinele virtuale autohtone. Restul de 35% înseamnă tranzacții efectuate de deținătorii unui card străin, emis fie în Euro, fie în USD, care au cumpărat din magazinele online românești.Chiar dacă românii au generat cele mai multe tranzacții, valoarea medie a unei tranzacții cu un card emis în monedă locală a fost mai mică decât valoarea medie a tranzacțiilor efectuate cu carduri emise în valută (USD, respectiv Euro). Astfel, românii au cheltuit, în medie, 160 RON per tranzacție, în timp ce deținătorii de card din străinătate au cheltuit 180 USD- potrivit cifrelor furnizate de RomCard. Anul 2007 este primul an în care bilanțul total raportat de RomCard este mai mare decât cel realizat în 2005. Practic, pentru prima oară, comerțul electronic pur românesc depășește volumul rezultat în 90% din cazuri, din activitatea de cross-border specifică anului 2005 și, astfel, 2007 se încheie cu aproximativ 35 de milioane de euro (vezi tabelul1.1.) rezultate din tranzacționarea online cu cardul în sistemul 3D Secure.
Tabelul nr. 1.1 – Situația tranzacțiilor online 3D Secure pentru anul 2007
(Sursa: RomCard)
Dacă numărul mediu de tranzacții pe fiecare lună din 2007 era de aprox. 37.400 de tranzacții, în 2008 numărul acestora a crescut la aproape 51.000 de tranzacții pe lună. Dacă până în anul 2006 nu putem vorbi de o adevărată evoluție și ritmul de apariție al magazinelor online era dictat de alte criterii decât cele pur economice, ulterior putem asista la o adevărată revoluție a fenomenului. Odată cu raportarea succeselor financiare a câtorva jucători de pe piață, volumul tranzacțiilor atrase prin mediul Internet a devenit atractiv. La această explozie a contribuit din plin îmbunătățirea indicatorilor de dotare cu computere la populație, penetrarea mai amplă a internetului, lărgirea accesului broadband. Acestea, împreună cu acomodarea psihică a existenței acestui tip de comerț, au provocat creșterea spectaculoasă a interesului pentru acest sector în ultimii 3 ani.
CAPITOLUL II – Magazinul on-line, o necesitate
Odată cu apariția comerțului electronic, magazinul on-line a fost privit de către companii în primul rând ca o oportunitate, acesta aducând profituri mari și ducând la creșterea cifrei de afaceri, dar totodată, ca o necesitate pentru păstrarea cotei de piață sau pentru dezvoltarea viitoare a companiei.
Evoluția magazinului on-line
Fără îndoială, curentul dominant în ceea ce privește abordarea calității în prezent este marcat profund de apariția științei managementului, care a determinat identificarea căilor de acțiune pentru atingerea eficienței.
Una dintre aceste căi este realizarea competitivității produselor și serviciilor, prin creșterea nivelului calitativ al lor. De aceea, pentru a rezista concurenței, o întreprindere trebuie să construiască și să îmbunătățească permanent calitatea produselor sale.
Astfel, anual am remarcat o creștere substanțială atât a numărului de magazine, cât și din punctul de vedere al calității de care beneficiază consumatorii prin prisma acestora. Conform instrumentului de măsură Trafic.ro, instrument care monitorizează activitatea magazinelor online din România, într-o proporție de 90%, evoluția numărului de magazine raportat la mărimea pieței de Internet din România este relativ constantă. De la 142 de magazine în 2004, s-a ajuns la 589 în 2006, 918 în 2007 și 2215 în 2008. Practic, în momentul de față, putem considera că aproape 5% din siturile care funcționează în România sunt destinate activităților de comerț electronic.
Însă, făcând o statistică a magazinelor care își desfășoară activitatea în mod curent,
comunică și sunt active ca afaceri pe Internet, putem vorbi în anul 2005 de 412 astfel de magazine, în 2006 – 433 magazine, în 2007 – 640 magazine, iar în 2008 aproximativ 875 de magazine.
De asemenea putem urmări evoluția magazinelor online între aceste perioade de timp pe grupe de produse. Astfel, între 2006 și 2008 există comparații mai pertinente privind magazinele online din România, perioadă care de altfel coincide și cu dezvoltarea accelerată a acestui segment (vezi Anexa 1).
Se poate remarca în fiecare an o creștere deosebită a popularității pe anumite segmente de produse. Pentru 2007: laptopuri, papetărie, rețelistică, software, jucării, auto, încălțăminte, audio, video, muzică. În 2008, entuziasmul îl regăsim la computere, telefoane, filme, artă, industrial, auto și îmbrăcăminte. Se marchează prima reducere pe o grupă de produse: muzică.
Un aspect important de luat în calcul pentru aceste cifre este că diferențele între fiecare doi ani aduc un număr de 100-150 de magazine care dau faliment. Această analiză comparativă trebuie privită în ansamblu. Este normal că primele care au avut acces la comerțul electronic au fost magazinele care comercializau tehnică de calcul și care prin definiție erau mai aproape de tendințele industriei decât restul. Prima explozie a magazinelor și prima apariție a concurenței reale s-a petrecut în această zonă de magazine care comercializează astfel de produse și produse apropiate pe orizontală (echipamente video și audio digitale, muzică pe CD, papetărie pentru print etc).
Evoluția ulterioară aduce în față magazine de produse pentru care există o cerere evidentă și care nu era satisfăcută: îmbrăcăminte și încălțăminte, filme pentru echipamentele video, artă (aceasta mai mult ca un element de implicare al segmentului feminin în comerțul electronic). Deja sunt unele nișe care s-au aglomerat și altele care abia așteaptă comercianți să intre online. Tendința generală va fi însă de apariție a magazinelor online că urmare a cererii de pe piață.
Analiza pe grupe de produse comercializate
În momentul de față, România urmează evoluția mondială în care cele mai multe produse oferite la vânzare de magazine online sunt cele de tehnologie (plus diverse gadget-uri) și comunicații. Produsele puternice (jocuri, jucării, flori, ceasuri, bilete) ocupă abia 30% din produsele pe care le găsim de cumpărat în comerțul pe Internet din România. Cultura (cartea și informația) reprezintă doar un 10% la fel ca și numărul de magazine care se ocupă de look și vestimentație. Important este să reținem că direcția pentru 2007-2009 se va menține pe IT din punct de vedere al produselor oferite în vitrinele online.
În momentul de față, în topul vânzărilor pe Internet la categoria IT se situează laptopurile. Ele se regăsesc în 23% din magazinele din România. Cele mai multe magazine însă oferă produse care sunt componente de computer (dovadă că piața brandurilor încă nu s-a stabilizat), periferice și, surprinzător, multe magazine vând software.
Numărul de magazine care vând produse de comunicații (telecomunicații) este destul de mare. Dacă în cazul magazinelor care vând produse IT se observă o mare varietate în gama de produse oferite, produsele oferite spre vânzare în magazinele de comunicații sunt mult mai restrânse spre o nișă de bunuri și fiecare încearcă să valorifice know-how-ul comerciantului într-o sferă mai restrânsă de servicii. Remarcabilă este și creșterea produselor de tip PDA la vânzare, aspect explicat de introducerea hărților pentru România.
Camerele foto și video se regăsesc în topul vânzărilor în comerțul electronic în întreaga lume. Dorința românilor de achiziție a acestor produse, considerate un lux până nu mai departe de 3 ani în urmă, a făcut ca pe această piață lucrurile să fie foarte aglomerate pe orice nișă. La aceasta a contribuit și abundența, dar și ușurința în procurarea acestor produse.
Deși piața de Home stă bine la vânzarea de echipamente, ea este foarte scăzută în cazul comercializării de filme, dovadă că încă materialele piratate ocupă un loc important în procurarea de astfel de materiale.
Piața de audio se dovedește a fi la fel de mare că piața de vizual și cu aceeași caracteristică: multe magazine oferă produse specializate. De departe liderul gamei de produse sunt boxele, lucru care derivă din interacțiunea cu produsele IT. Magazinele care vând playere mp3 sau sisteme audio au o piață de desfacere foarte mare, care ar putea fi completată cu piața pentru automobile, pentru că peste 50% din destinația acestor produse sunt sistemele audio din interiorul automobilelor.
În structura gamei de produse de electrocasnice găsim un număr mic de magazine, date fiind condițiile specifice ale comerțului cu acest gen de produse. Televizoarele sunt cel mai popular produs (o conexiune cu cererea pentru acest gen de produse dat de contextul evoluției tehnologice din ultima vreme). Piața are un potențial de creștere, pentru majoritatea nișelor slab aglomerate. Cu siguranță, în perioada următoare vom cunoaște o creștere de magazine pe gamele de produse albe.
Având cea mai mare explozie în 2008, magazinele de artă reprezintă rezultatul unei cereri crescute generate de amenajările interioare din ultima vreme. Segmentul imobiliar a dat aripi acestei categorii și totodată reprezintă intrarea în comerțul electronic a două noi categorii de comercianți: meșteșugari și femeile antreprenor, mult mai deschise la comerțul cu acest tip de produse. Cea mai aglomerată gamă este cea de bijuterii, unde rezultatele cercetărilor din ultima vreme indică multe inițiative. De asemenea, este rezultatul direct al schimbării modului de viață al consumatorului care începe să prețuiască astfel de produse.
Magazinele de cadouri urcă și ele în top, mai ales influențate de succesul jucătorilor de pe piață în ultimii ani. Un segment total ignorat în ultimii ani se repoziționează, anume magazinele care vând articole sportive, unde diversitatea produselor este foarte mare și facilitează un ușor acces pe o piață care are o cerere ridicată.
Magazinele de pe această piață au o funcționare la limită între magazin online și casă de comenzi. Majoritatea are un model de business care vizează livrarea la domiciliu în timp foarte rapid a produselor dorite. Câteva dintre ele sunt însă axate pe produse alimentare sau băuturi care pot face obiectul unor cadouri deosebite.
Magazinele de cărți sunt cei mai mari jucători din sfera comerțului online cu informație. Numărul crescut de magazine reprezintă efectul direct al înțelegerii de către edituri a faptului că Internetul este locul unde vânzarea de carte și de informație este pe locul 3 în comerțul online mondial. Rezultatul direct a fost inițierea unor situri de comerț electronic, mai bune sau mai puțin bune, dar lăudabilă este intenția și reactivitatea acestor jucători. Cea mai puțin ocupată nișă din România este cea a siturilor de comerț electronic care oferă abonamente la diverse reviste și publicații, probabil din cauză că know-how-ul este foarte specific aici și puțini din jucătorii actuali de pe piață cred și în Internet.
Începând cu 2009, spectrul cercetării produselor cosmetice va cuprinde mai multe grupe de produse din cauza creșterii rapide a acestui segment. Produsele de cosmetică pură au
reprezentanți online, în mare parte din lumea micilor investitori care beneficiind de rețelele unor jucători foarte mari și de politicile lor de vânzare vin să extindă metodele clasice de distribuție. Preconizăm o creștere a gamelor de produse de curățenie, în special în integrarea pe verticală a magazinelor care oferă produse electrocasnice.
Comerț electronic vs Comerț tradițional
În conformitate cu definițiile date, comerțul electronic nu cuprinde numai tranzacția comercială în sine, ci și toate interacțiunile și schimburile de informații dintre vânzător și cumpărător, care apar înainte și după tranzacția respectivă (publicitate, acordare de suport tehnic produsului cumpărat, livrare, servicii comerciale etc.).
Analizând relația dintre vânzător și cumpărător, orice tranzacție comercială poate fi împărțită în trei etape principale:
etapa de căutare și publicitate;
etapa de contractare;
etapa de livrare și plată.
Evident, toate aceste etape pot fi realizate prin intermediul Internetului, astfel că toate activitățile de comerț sunt acoperite de conceptul de comerț electronic. Deci, activitățile de comerț electronic nu diferă foarte mult de cele ale comerțului tradițional. Astfel, asemenea comerțului tradițional, cel on-line reprezintă un ciclu simplu de vânzare fără intermediar, în care doar expedierea mărfurilor tangibile nu poate fi efectuată prin procedee electronice, ducând la crearea de baze de date utile afacerilor electronice.
Evident, pentru a obține un anumit nivel de profit, firmele de comerț cu amănuntul sunt interesate de vadul comercial al unității lor operative, de arhitectura locației, de amenajarea interioară și exterioară a acesteia, de diferitele modalități de atragere a clientelei, de etalarea și expunerea sortimentelor comercializate, de formele de vânzare practicate și nu în ultimul rând de complexitatea serviciilor comerciale oferite. Asemenea lor, și firmele care practică un comerț electronic se supun unor reguli asemănătoare cu cele de pe piața reală. Astfel, firmele virtuale sau cele care și-au diversificat activitatea prin desfășurarea unor activități de comerț electronic sunt interesate de:
alegerea celui mai bun vad (site-ul unei mărci cunoscute);
alegerea celui mai bun proiectant care realizează atât design-ul site-ului cât și baza de date, deoarece serviciile oferite de către firmă, modalitatea de etalare și expunere a produselor, arhitectura magazinului electronic depind de acesta;
asigurarea celei mai bune vizibilități a unității operative, pentru clienții firmei, pe pagina cu cea mai mare frecvență de apelare;
atragerea clienților prin publicitate atractivă (imagini multimedia,video).
Cu mici excepții, comerțul electronic nu diferă foarte mult de comerțul tradițional sub aspectul etapelor necesare realizării tranzacțiilor. Însă sunt alte aspecte care delimitează cele două forme ale comerțului. În primul rând este vorba despre sfera de acțiune, sau de acoperire a celor două forme de comerț. Practicat în special de către IMM-uri, comerțul electronic reprezintă un obiectiv major al Strategiei guvernamentale pentru susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii în perioada 2004 – 2008. Astfel, dezvoltarea capacității competitive a IMM-urilor, ca prioritate strategică, se poate obține printr-o promovare a e-businessului și printr-un sprijin susținut pentru inovare și accesul IMM-urilor la noile tehnologii. Dar, în vederea utilizării pe scară largă a comerțului electronic de către IMM-uri, se impune asigurarea condițiilor legislative și normative în acest domeniu. De altfel, încă din 2000 (conform Programului de Guvernare pentru perioada 2001-2004, prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2000) s-a considerat că unul din principalele obiective ce revin comerțului interior îl constituie “pregătirea condițiilor legislative și normative pentru utilizarea pe scară largă a comerțului electronic”. Însă, comerțul electronic nu poate fi limitat în cadrul unui teritoriu, deoarece există (datorită tehnologiei Internetului) cel puțin două particularități ale comerțului electronic și anume: piața este deschisă la scară globală și ea reprezintă rețeaua, iar partenerii sunt în număr nelimitat, fiind atât cunoscuți cât și necunoscuți. Dezvoltarea comerțului electronic a fost posibilă datorită unui alt aspect foarte important în delimitarea comerțului tradițional de cel electronic, și anume timpul de realizare a tranzacției comerciale. Comerțul electronic reduce importanța timpului prin scurtarea ciclurilor de producție/vânzare, permițând firmelor să opereze mai eficient și consumatorilor să participe la tranzacții în orice moment. Un alt aspect relevant în delimitarea comerțului electronic de cel tradițional se referă la categoriile de produse comercializate. Evident, comerțul tradițional pune la dispoziția clienților toate bunurile care sunt produse, deoarece el joacă rolul de distribuitor și asigurator de servicii pentru consumatori. În schimb, firmele de comerț electronic, conform publicației eMarketer, comercializează: tehnică de calcul (hardware, software, accesorii), cărți, muzică, servicii financiare, divertisment, electronică de uz casnic, cadouri și flori, servicii turistice, jucării, bilete pentru spectacole și călătorie, informații și prea puține produse alimentare, datorită perisabilității acestora.
Avantajele și dezavantajele comerțului electronic
Internetul are dezavantajele sale, care diferă în funcție de partea implicată, de securitatea tranzacțiilor sau de posibilitatea de pierdere a confidențialității, iar în continuare sunt prezentate unele dintre aceste avantaje și dezavantaje, atât din postura clientului cât și a comerciantului.
Avantaje pentru cumpărători:
Disponibilitatea 24 ore din 24, 7 zile din 7 reprezintă un avantaj major pentru clienți, care își pot face astfel cumpărăturile chiar și noaptea.
Datorită comerțului electronic, nu mai este necesară deplasarea la centre comerciale, nici măcar până la magazinul din colț. Fiecare își poate comanda stând acasa, în fața calculatorului și analizând și comparând produsele.
Înainte de achiziționarea unui produs,viitorul cumpărător are acces mult mai liber și mai ieftin la ofertele firmelor producătoare sau comerciale.
Dezavantaje pentru cumpărători:
Cel mai important motiv pentru care unele persoane ezită să utilizeze Internetul pentru cumpărături îl reprezintă teama de a furniza on-line informații legate de cartea de credit.
O altă problemă deosebit de importantă o reprezintă atentarea la intimitatea personală. Potențialii cumpărători se tem că, prin intermediul Internetului, comercianții sau o persoană rău intenționată pot culege informații foarte detaliate despre ei, fară ca măcar să își dea seama.
Lipsa vânzătorului, la care clientul poate apela, în cazul unei nemulțumiri, reprezintă un obstacol în calea răspândirii acestei forme de comerț. În acest sens unele firme au creat chiar programe care permit contactul verbal sau chiar vizual între client și un angajat al firmei în timpul vizitei pe web site.
Avantaje pentru comercianți:
Prin costurile reduse pe care le implică deschiderea unui magazin virtual, firmele mici se confruntă cu o barieră mai puțin în calea intrării pe piețele dominate până acum de firme mari.
Spre deosebire de angajații obișnuiți, care au nevoie de salarii, un program de lucru, concediu, a căror productivitate variază și sunt subiectivi, un web site oferă informații despre firmă și produsele sale sau preia și procesează comenzi 24 ore din 24, 7 zile din 7, cu costuri minime.Acesta mai aduce un avantaj și în cazul extinderii pe piețele externe, când diferența de fus orar ar fi putut îngreuna contractele dintre firme.
Rețeaua mondială nu este îngrădită de granițe, nu este în posesia nimănui, iar accesul și costurile de publicitate sunt extrem de reduse.Comunicarea cu un client de pe fața cealaltă a globului este la fel de facilă ca și comunicarea cu o persoană din cealaltă încăpere.
Spre deosebire de o ființa umană, calculatorul poate reține nu numai numele și datele personale ale tuturor clienților, dar și preferințele acestora, fiind capabile să adapteze oferta și modul de prezentare a produselor după profilul fiecărui client.
Dezavantaje pentru comercianți:
În lipsa unui contact direct, un client poate să înșele comerciantul în privința identității sale sau a posibilităților sale reale de plată. Majoritatea magazinelor virtuale occidentale au rețineri în a trimite mărfuri spre Europa de Est tocmai din cauza numeroaselor încercări reușite de fraudare cu cărți de credit false inițiate de est-europeni.
O altă problemă deosebit de importantă este legată de securitatea datelor. Conectarea la o rețea publică unde oricine poate avea acces, mai mult sau mai puțin autorizat, la date confidențiale, ridică probleme serioase.
O firmă care nu are implementat deja un sistem informatic de gestiune, sau ai cărei angajați nu au cunoștințe tehnice minime, se poate confrunta cu creșterea costului de lansare peste așteptări, datorate necesității achiziționării de sisteme sau de training pentru angajați.
Creșterea competitivității prin îmbinarea comerțului electronic cu cel tradițional
Cunoașterea este informație cu înțeles și informație care acționează. Internetul, prin cuprinderea în sfera informației electronice a unui număr cât mai mare de cetățeni se trece la societatea informațională. De aceea, societatea cunoașterii nu este posibilă decât grefată pe societatea informațională și nu poate fi separată de aceasta. În același timp, ea este mai mult decât societatea informațională prin rolul major care revine informației-cunoaștere în societate. Cel mai bun înțeles al Societății cunoașterii este probabil acela de Societate informațională și a cunoașterii.
Se știe că în societatea informațională se dezvoltă economia internet. În societatea cunoașterii se formează cu adevărat o nouă economie, care înglobează și economia internet. De aceea, economia nouă este economia societății informaționale și a cunoașterii.
În tabelul următor am prezentat principalii indicatori ai societății informaționale la nivel european în anul 2004, conform Institutului Național de Statistică. (vezi Anexa 2)
Legat de noua economie există două teorii care pun în evidență transformările care au loc în cadrul acesteia: Teoria dezvoltării economiei inteligente (the smart economy) și Teoria dezvoltării economiei celui de al treilea val.
Noua economie nu presupune înlocuirea totală a produselor fizice cu produse digitale, produsele fizice continuând să existe alături de cele digitale, dar fiind influențate puternic de tehnologiile digitale și de Internet în procesele de fabricație și în modul diferit de comercializare. În literatura de specialitate există o teorie care asimilează noua economie cu conceptul de comerț electronic. O componentă determinantă a noii economii este reprezentată de către piața virtuală. Aceasta contribuie la reducerea costurilor furnizorilor prin accesarea electronică a bazelor de date, posibilitatea participării la licitații on-line, crearea de noi piețe și segmente de piață, penetrarea mai ușoară pe piețe noi și reducerea decalajelor între timpii de transmitere și de recepționare a informațiilor.
Necesitatea realizării afacerilor electronice și implementarea comerțului electronic implică mari eforturi din partea firmelor, deoarece acestea trebuie să-și schimbe modul de activitate clasic prin care creau valoare adăugată. Implementarea activității de comerț electronic presupune modificarea lanțului de distribuție clasic, prezentarea produselor într-un mod diferit, intensificarea legăturilor cu partenerii de afaceri, externalizarea aplicațiilor și proceselor de afaceri precum și crearea rețelei firmei. Aplicarea acestor schimbări este esențială pentru ca o firmă să fie profitabilă. Internetul creează posibilitatea delocalizării produselor (modificarea coordonatelor spațiului în care se găsesc acestea), creează noi rețele economice și generează parteneriate între părți situate la distanțe foarte mari. Dacă România întârzie să se includă în aceste rețele, va pierde mult din creșterea economică. Dezvoltarea economiei informatizate necesită ca atât întreprinderile cât și consumatorii, atât cererea cât și oferta să considere comerțul electronic util și de încredere. În prezent, în România, tranzacțiile comerciale cu bunuri și servicii dintre firmă și consumatorul final (B2C) reprezintă cea mai cunoscută formă de comerț electronic, dar este posibil ca pe viitor proporția acesteia să se micșoreze în favoarea tranzacțiilor B2B.
În cadrul comerțului fără magazine, principalele tipuri de comercializare care vor cunoaște mutații esențiale sunt vânzările prin corespondență și vânzările electronice. În legatură cu aceste forme de vânzări trebuie remarcate trei tendințe, care privesc ambele metode:
Prima tendință are în vedere o modernizare accentuată. Întreprinzătorii încearcă să realizeze acest lucru printr-o extindere a tehnicilor computerizate în procesul de primire al comenzilor, tratarea acestora și pregătirea mărfurilor pentru expediere, precum și în cadrul procesului de decontare și plată.
O altă tendință privește încercarea de a se asigura treptat o împletire între practicile comerciale sau diversele forme de vânzare fără magazine cu sistemele realizate prin intermediul marilor suprafețe comerciale din cadrul comerțului stabil.
A treia tendință se referă la o simbioză între magazinele on-line și metodele clasice de vânzare. O asemenea îmbinare a celor doua metode de a realiza acte de comerț duce la dispariția oricărei restricții cu privire la orarul de primire al comenzilor, la tratarea acestora, precum și la creșterea posibilităților de lărgire a sortimentului de produse ce formează obiectivul respectivelor tipuri de vânzare.
Bruke Hedges, expert pe probleme legate de afaceri și în domeniul comerțului prin recomandare, a inventat termenul de „comerț prin e-comandare” pentru a descrie legătura dintre comerțul prin recomandare și comerțul electronic și a formulat această predicție îndrăzneață cu privire la viitorul comerțului pe Internet: „Internetul este în vogă acum. Oriunde mergem, auzim despre comerțul electronic…despre economia electronică…despre e-căutare. Dar atunci când se va așeza praful pe aceste afaceri electronice, câștigătorii în competiția comerțului electronic vor fi acele companii tradiționale care au reușit cu succes să facă trecerea către acest nou mediu”.
Vânzările prin internet vor reprezenta, până în 2012-2015, 19% din cifra de afaceri a retailerilor, conform Raportului de retail realizat la comanda Visa Europe de către Centrul pentru Cercetări în domeniul Comerțului din Marea Britanie. Acesta prognozează că se va produce o migrare către magazine mai mari cu un numar mai redus de angajați și că va exista o prevalență crescută a plăților electronice și a noilor tehnologii în interiorul magazinelor. Până în 2012-2015, peste 71% din consumatori vor consulta internetul înainte de a face cumpărături. Aproape 60% din retaileri consideră că obiectivul predominant al site-urilor web de retail va fi să faciliteze tranzacții, în timp ce 1/5 consideră că rolul acestora va fi să furnizeze informații. Peste două treimi din retaileri estimează că vor lansa noi formate, de exemplu servicii de informare și puncte locale de ridicare a mărfurilor. 48% din retaileri estimează că vor furniza dispozitive electronice pentru clienți, sub forma unor chioșcuri electronice sau PC-uri interactive. Aproape jumătate consideră că plățile electronice sunt foarte importante pentru a obține automatizarea interacțiunii cu clientul.
CAPITOLUL III – Reguli și restricții privind realizarea unui magazin virtual
Probleme de aplicare ale legii comerțului electronic
Bogdan Manolea, proprietarul portalului legi-internet.ro și director executiv al A.P.T.I crede că Legea Comerțului Electronic ar trebui, mai întâi, pusă în practică și abia ulterior modificată, dacă este cazul. Totuși, Manolea, identifică două tipuri de probleme: probleme de aplicare și probleme de text/fond.
În cazul problemelor de aplicare a legii, acestea sunt structurate pe două direcții:
În primul rând, autoritatea creată conform legii (vezi art. 17 din Legea Comerțului Electronic) care a fost Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației – nu a funcționat din punct de vedere practic, neexercitând unele atribuții care i-au revenit conform legii.
O altă problemă de aplicare o reprezintă inexistența promovării dispozițiilor legii. Legea este scrisă într-un limbaj foarte larg și destul de criptic, întrucâtva normal pentru o lege-cadru. Dar, în aceste condiții se impune să se facă mai mult pentru explicarea dispozițiilor adoptate astfel încât ele să fie ușor de înțeles pentru orice persoană interesată. Un ghid oficial al legii cu exemple concrete referitoare la fiecare articol sau problemă posibil apărută, ar fi o soluție utilă în acest sens. Alte activități de promovare a dispozițiilor legii ar trebui avute în vedere.
În lipsa acestor elemente, Legea Comerțului Electronic a părut un instrument știrb, greu și uneori chiar imposibil de aplicat.
Referitor la problemele de fond/text ale Legii Comerțului Electronic, extrem de discutabilă este chestiunea mesajelor comerciale nesolicitate. Practica ne dovedește că ele nu au fost aplicate, ajungând azi ca mesajele comerciale nesolicitate având ca public-tință utilizatorii de Internet din România, să fie mult mai numeroase decât acum 4 ani. Sigur, SPAM-ul este o problemă globală care cu greu ar putea fi soluționată pe plan național. Totuși, este frustrant să vezi că având dispozițiile legale la îndemână și o pedeapsă prevăzută în mod expres, nu există nici măcar o persoană condamnată public pentru acest gen de activități.
Problema returnarii produselor in 10 zile: Exceptând concluziile prezentate de Bogdan Manolea referitoare la Legea Comerțului Electronic, în Legea Contractelor la Distanță (care se referă inclusiv la vânzările prin poștă sau tv și nu doar la comerț electronic), este prevăzut faptul că: „consumatorul are dreptul de a denunța unilateral contractul la distanță în termen de 10 zile lucrătoare, fără penalități și fără invocarea vreunui motiv. Singurele costuri care pot cădea în sarcina consumatorului sunt cheltuielile directe de returnare a produselor”. Pe scurt, legea protejează consumatorul care cumpără un bun fără să aibă contact fizic cu el și care, dacă descoperă că produsul respectiv nu este în acord cu doleanțele sau necesitățile lui, îl poate returna fără a invoca nici un motiv. Evident, legea este în spiritul directivelor europene în acest sens. De cealaltă parte, însă, proprietarii de magazine virtuale sunt un pic frustrați de această lege. Teama de a nu deveni doar un instrument prin care consumatorii români pot testa anumite produse pe care, mai apoi, le returnează în 10 zile (lucru care se întâmplă frecvent în SUA), îi fac reticenți în popularizarea acestei prevederi.
Legislația ce reglementează comerțul electronic:
Principalele legi ce reglementează comerțul electronic sunt următoarele:
LEGEA Nr. 365/2002 privind comerțul electronic;
HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 1308/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind privind comerțul electronic;
LEGEA Nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;
ORDINUL Nr. 52/2002 privind aprobarea cerințelor minime de securitate a prelucrărilor de date personale;
LEGEA Nr. 455/2001 privind semnătura electronică;
HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 7/2004 privind protecția juridică a serviciilor bazate pe acces condiționat sau constând în accesul condiționat;
REGULAMENTUL 4/2000 al BNR privind instrumentele de plată la distanță.
Pașii ce trebuie urmați de o companie pentru implementarea unui sistem de comerț electronic
Foarte important este dacă magazinul virtual reprezintă o extindere pe internet a unui magazin deja existent sau dacă va efectua exclusiv comerț electronic. În primul caz, există deja experiența vânzării. Mai mult, există un sprijin solid pentru dezvoltarea rețelei de distribuție a vânzărilor efectuate on-line. În fapt, majoritatea magazinelor virtuale din spațiul internet românesc sunt extensii ale unor magazine sau rețele de magazine clasice.
Așa cum un magazin clasic este situat într-o construcție, la fel și pagina web, respectiv magazinul virtual, va trebui găzduit pe un server Web. Acesta va constitui spațiul comercial virtual, punctul de legătură dintre vânzător și clienții potențiali. Se poate apela la serviciile unei firme specializate în acest sens. În cazul în care vânzătorul nu posedă cunoștințe, varianta a doua este cu siguranță mai adecvată și va da rezultate cu mult mai bune. Ar fi bine ca firma respectivă să asigure și găzduirea web (și eventual înregistrarea domeniului). Vor trebui stabilite tehnologiile. Orice magazin virtual trebuie să dispună de un sistem complex de administrare a conținutului care să permită adăugarea, modificarea și ștergerea produselor din baza de date (text și imagini). De asemenea, înregistrarea comenzilor și a datelor despre clienți într-o bază de date este absolut necesară. Adițional poate fi creat și un sistem care să semnaleze prin e-mail lansarea unei comenzi.
Tot acum este momentul oportun pentru a decide cine va îndeplini aceste sarcini și cine și cum se vor prelua și onora comenzile de pe site. Angajarea unui webmaster va constitui desigur un avantaj. Produsele trebuie organizate pe categorii (și eventual subcategorii) astfel încât clienții să poată găsi cu cea mai mare ușurință ceea ce caută. O atenție sporită trebuie acordată prezentării produselor; mai ales imaginile trebuie să fie de calitate excepțională, altfel șansele ca vizitatorii să cumpere scad considerabil.
Nu în ultimul rând va trebui să fie realizat un sistem de ajutor („help", întrebări frecvente") în cadrul site-ului. Nu trebuie pornit de la premisa că vizitatorii magazinului sunt navigatori experimentați și au mai efectuat cumpărături online. De asemenea, trebuie puse la dispoziție informații detaliate despre livrarea produselor, garanție și post-garanție (dacă este cazul) etc și clientul trebuie să aibă posibilitatea de a contacta firma în cazul în care mai au alte întrebări despre produse (alături de o adresă de e-mail, un formular de contact este o opțiune foarte bună).
Spre deosebire de un magazin clasic, în care potențialii clienți mai intră și din întâmplare sau din curiozitate, pe web șansa ca cineva să acceseze direct pagina este extrem de mică (pornind de la premisa că nu a auzit niciodată de ea). Pentru a avea vizitatori, site-ul trebuie înscris la motoare de căutare și directoare web. Se poate apela și la publicitatea pe internet – bannere publicitare afișate pe diverse portaluri sau la marketingul prin e-mail. Bineînțeles că mai sunt si modalitățile clasice de promovare: spoturi TV sau radio, inserări în diverse publicații, etc. Informațiile nu trebuie lăsate să se „învechească”. Vizitatorii trebuie să vadă că au în față un site dinamic, cu conținut mereu proaspăt, secțiuni cu noutăți, oferte speciale, concursuri sau alte facilități asemănătoare îi va determina pe mulți să se întoarcă cu plăcere la magazinul virtual astfel proiectat.
Pentru implementarea unui sistem de comerț electronic pe Internet de către o companie, trebuie parcurși următorii pași:
Investigarea pieței și stabilirea direcției de e-business a companiei (extinderea activității sau reluarea de la zero „start-up”), a modelului de e-commerce (B2B, B2C);
Stabilirea obiectivelor companiei, a bunurilor/serviciilor de ebusiness;
Elaborarea unei strategii, a unui plan de afaceri viabil, a unei politici de prețuri și a duratei de viata, în conformitate cu realitatea;
Stabilirea elementelor hardware/software necesare și estimarea costurilor:
Sistem de integrare a vechii configurații cu noua structură /pornirea de la zero pe cont propriu (soft+hard) / apelarea la serviciile centrelor mici de afaceri (soft și/sau hard și/sau servicii);
Stabilirea necesarului software (crearea unei aplicații de e-commerce proprie, cumpărarea unui sistem existent mai scump și sigur, apelarea la serviciile unor terți);
Determinarea configurației rețelei, caracteristicile server-lor, sistemelor de operare de rețea;
Stabilirea legăturii la Internet (dedicată/ închiriată);
Stabilirea legăturii la bancă (direct/prin intermediari), și a metodelor de plată;
Stabilirea protocolului de comerț electronic pentru asigurarea securității transferului datelor (SET, SSL) și crearea unui plan de securizare a rețelei;
Determinarea modelului de bază de date, de arhitectură și a tipului de SGBD, în funcție de arhitectura rețelei, tipul datelor, complexitatea interogărilor, costuri, compatibilitatea cu sistemul de e-commerce cumpărat sau creat, interacțiunea Web;
Stabilirea interfeței utilizator, alegerea server-ului de Web (gratis sau comercial, în funcție și de aplicația de e-commerce si de SGBD), crearea site-urile de Web (utilizarea unor instrumente specializate), realizarea legaturii Web-SGBD prin ODBC, JDBC, programarea la nivel de server, personalizarea interfeței utilizator, utilizarea de tehnologii pentru aplicații distribuite.
Implementarea și întreținerea sistemului;
Testarea, performanța, evaluarea și reevaluarea sistemului;
Reguli privind modalitățile de plată tipice comerțului electronic
Un factor deosebit de important în cadrul comerțului electronic îl constituie plata. Pe web se poate vinde 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, peste tot în lume. În plus cumpărătorii și potențialii clienți vor avea acces la informații de ultimă oră referitoare la produse, servicii, prețuri sau disponibilitatea acestora. Pentru ca acest scenariu să devină cu adevărat realitate, va trebui ca sistemul informatic implementat să fie disponibil non-stop și în tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea plăților și remiterea banilor.
Cu excepția cazului în care activitatea se bazează pe principiul „plata în avans" sau alte metode de plată off-line, obținerea banilor rezultați în urma unei vânzări online presupune o serie de procese de interacțiune cu bănci sau alte instituții financiare. Plățile cu ajutorul cărților de credit (credit card), banilor electronici (e-cash, cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card) sunt principalele modalități de plată folosite în comerțul electronic. Acestea pot fi integrate în sistemul dumneavoastră informatic, sau oferite în regim outsource de un furnizor de servicii de comerț (CSP – Commerce Service Provider) care va intermedia plățile de la terți.
Cea mai răspândită metodă de plată în comerțul electronic este cea cu carte de credit Aceste tranzacții sunt protejate criptografic, iar modalitatea concretă de criptare face ca numai banca sau furnizorul de servicii pentru carduri de credit să poată vedea numărul cărții de credit nu și comerciantul. Acest proces implică încheierea unor contracte cu instituții financiare, iar din punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor tehnologii avansate de criptare și autentificare pentru securizarea mesajelor trimise prin internet. Unul din primii pași care trebuie făcuți, este deschiderea unui cont la o instituție bancară care oferă servicii de tranzacționare online bazate pe carduri care vor trebui „închiriate” pe o sumă fixă, reprezentată de costul achiziționării sau închirierii echipamentelor și softului aferent necesare realizării comunicării securizate cu banca, precum și costuri variabile rezultate în urma comisioanelor percepute de bancă la fiecare tranzacție. De regulă instituția financiară va impune un volum minim de tranzacții lunare, percepând o sumă minimă plătită indiferent de volumul vânzărilor.
Ca alternativă la implementarea unui sistem propriu, se poate apela la furnizori de servicii de plată (PSP) sau la furnizori de servicii de comerț. PSP-ul acționează ca intermediar între comerciant și posesorii de carduri oferind servicii de autorizare și plată online. El beneficiază de conexiuni integrate online cu băncile care autorizează plățile și realizează automat transferul banilor. Poate conferi clienților statutul de comercianți web și, de regulă, furnizează tot ceea ce este necesar pentru integrarea ușoară a funcțiilor de procesare a cardurilor de credit în propriul site web. Pe lângă o calitate mai bună a serviciilor oferite clienților, cum ar fi suport tehnic permanent sau eliminarea unei părți semnificative a birocrației specifice sectorului bancar, PSP-ii mai au și alte avantaje, cum ar fi: credibilitate financiară dovedită în fața băncilor ca urmare a unei relații de mai lungă durată cu acestea (aspect extrem de important care lipsește de regulă societăților comerciale mai tinere), au contracte cu mai mulți furnizori de carduri, operează cu mai multe bănci, pot realiza conversia automată între monedele diverselor țări și, nu în ultimul rând, practică un comision mult mai mic decât instituțiile bancare.
Cumpărătorul este pus în legătură online cu PSP-ul care-i va cere informațiile necesare pentru procesarea plății: tipul cardului, numărul acestuia, numele proprietarului și data expirării cardului. Aceste informații sunt transmise mai departe agenției de carduri, împreună cu suma totala de plată, comisionul, numărul de cont al magazinului și tipul tranzacției dorite. Din acest moment tranzacția urmează calea obișnuită a oricărei tranzacții cu card de credit. Informația este criptată și trimisă de către procesorul de plăți (PP) prin intermediul unei linii securizate de comunicație către un sistem de facilități integrate numit INP (interchange network processor), fiecare marcă de card de credit urmând a fi procesată de un INP distinct. Apoi se comunică pe o linie securizată cu banca, aceasta la rândul ei contactând banca cumpărătorului (cea care a emis card-ul folosit de client) pentru a verifica dacă fondurile sunt disponibile, în caz afirmativ, tranzacția se finalizează și banca trimite un „cod rezultat", sub forma unui număr de verificare către PSP. PSP trimite mai departe acest cod către softul care mijlocește cumpărăturile și care procesează datele, anunțând apoi clientul că tranzacția s-a efectuat cu succes sau a fost refuzată. Totul se întâmplă în interval de câteva secunde.
Din păcate, în România astfel de sisteme sunt implementate de foarte puține magazine virtuale. Soluțiile alese de majoritatea comercianților pe internetul românesc sunt plata ramburs, la livrare, prin mandat poștal sau ordin de plată. Motivele sunt lesne de înțeles, în consecință, aceste magazine virtuale nu pot fi considerate comerț electronic în toată puterea cuvântului, ci mai degrabă cataloage de produse cu opțiune de comandă online.
Momentul efectuării plății electronice
Plata înainte de tranzacție – un sistem de acest gen funcționează prin salvarea banilor digitali pe un disc sau pe un smart card – care poate fi considerat ca o formă digitală a banilor obișnuiți. Un fișier care conține banii digitali este numit portofel virtual (virtual wallet) și pot fi folosiți oricând pentru a plăti on-line produse și servicii. Avantajul portofelului virtual constă în faptul că este anonim. Dezavantaj – dacă este pierdut, banii sunt pierduți.
Plata pe loc necesită accesul direct la baza de date internă a băncii și a ofertantului de plată electronică, iar securitatea trebuie să fie implementată mai strict (cărțile de debit);
Plata după tranzacție. Sistemul cărților de credit este cea mai comună formă de asemenea plată.
Figura nr.3.2 Reprezentativitatea celor ce folosesc sisteme de plăți electronice funcție de mediul urban
(Sursa www.wall-street.ro)
CAPITOLUL IV – Studiu de caz MEDIAGALAXY.RO
Prezentare MEDIA GALAXY
Media Galaxy este marcă a grupului Altex, lider pe piața românească de retail. Înființată în 1992 cu capital integral privat românesc, are sedii în București, Piatra Neamț și Oradea, fiind cea mai mare rețea de magazine electronice, IT și electrocasnice, cu peste 125 de magazine în mai mult de 70 de orașe din întreaga țară. Firma are ca principal obiectiv satisfacția și confortul clientului, oferind consumatorului soluții complete pentru casă. Acest sistem facilitează accesul unei largi categorii de consumatori la produse și echipamente de înaltă calitate necesare confortului zilnic.
Grupul ALTEX este unul dintre principalii importatori și distribuitori din România de produse electronice și electrocasnice, cuprinzând cea mai largă gamă de mărci comercializate, printre care Philips, Panasonic, Sony, Thomson, Daewoo, Whirlpool, Bosch, Siemens, Electrolux, Zanussi, Ariston, Indesit, Rowenta, Tefal, Braun.
Lansat în februarie 2004, Media Galaxy reunește toate atributele unui brand cu valențe occidentale: inovativ, internațional, atitudine de lider, competență.
Un concept avangardist pentru piața românească, Media Galaxy a revoluționat modelele tradiționale de retail, oferind clienților posibilitatea de a descoperi o nouă dimensiune a cumpărăturilor într-un univers care le asigură accesul la cele mai noi apariții în domeniul IT&C, electronice, electrocasnice, și multimedia.
Lansarea Media Galaxy a reprezentat pentru piața românească de profil impunerea unui nou standard în ceea ce privește dezvoltarea proiectelor de retail de electronice, electrocasnice și IT&C (Media Galaxy introduce pentru prima dată în România conceptul de magazin pe suprafețe mari, de peste 2.000 de metri pătrați). Media Galaxy are cea mai variată ofertă de produse – peste 10.000 – comparabilă prin mărci și noutate.
Și pentru că de fiecare dată clienții sunt în centrul preocupărilor Media Galaxy, serviciile oferite sunt la cele mai înalte standarde calitative. Astfel, clienții beneficiază de instalare gratuită a produselor achiziționate, punere în funcțiune, service rapid și transport gratuit la domiciliu.
Dacă în 2004 Media Galaxy reprezenta doar o idee curajoasă, iată că Media Galaxy s-a concretizat într-o poveste de succes. Astăzi rețeaua cuprinde 15 electrocomplexuri deschise în principalele orașe din țară, cu peste 650 de consultanți de vânzări și peste 5.000 de vizitatori în medie pe săptămână în fiecare electrocomplex.
Media Galaxy on-line
Noul website Media Galaxy a fost lansat în aprilie 2009, fiind conceput ca soluție completă, nu doar de prezentare a produselor, ci și ca platformă de shopping on-line. Până în prezent, noul site și-a onorat promisiunile făcute în momentul lansării și a înregistrat creșteri ale vânzărilor on-line de aproximativ 100 la sută în fiecare lună.
“Calitatea website-ului și a serviciilor, precum și structura logistică oferite de Altex România, au făcut să câștigăm aprecierea și încrederea clienților în scurt timp și pe acest segment al pieței. Ne bucurăm de creșterea înregistrată de vânzările on-line într-o perioadă considerată, în general, dificilă și vom continua dezvoltarea serviciilor pentru clienții mediagalaxy.ro.”, a afirmat Cristian Moantă, director la Altex România.
“Cu toate că în mediul de afaceri se discută aproape exclusiv despre scădere și dificultăți, dublarea vânzărilor, chiar și pe un canal colateral în momentul de față, nu poate fi calificată decât ca un fapt pozitiv”, se arată în comunicatul companiei.
Creșterea respectivă a fost înregistrată în condițiile în care numărul de vizitatori ai website-ului a rămas relativ constant, ceea ce probează o creștere substanțială a conversiei numărului de vizitatori în clienți online. Potrivit reprezentanților companiei Altex, clienții de produse digitale și gadgeturi devin tot mai fideli achizițiilor electronice.
Managementul și resursele firmei
Altex România operează o suprafață comercială totală de aproximativ 100.000 metri pătrați, divizată între 50 de magazine Altex și 15 magazine Media Galaxy.
Sediul este situat în Bulevardul Poligrafiei, nr.1, Sector 1, București, în clădirea ANA HOLDING. Atât spațiul de birouri cât și depozitul sunt amenajate modern astfel încât să se permită recepția și colectarea mărfii foarte rapid și simultan. Depozitul poate prelua un stoc de marfă de peste 5 milioane de euro și permite un rulaj maxim zilnic de aproximativ 300.000 de euro, suficient din stadiul actual de dezvoltare până în toamna lui 2009.
Recepția mărfii, cât și colectarea, sunt atent monitorizate prin intermediul camerelor de supraveghere de rezoluție mare amplasate în zonele de lucru. În acest fel se evită pierderile datorate deteriorării coletelor la transport, în cazuri izolate în care se întâmplă acest lucru.
Logistica este mixtă, atât cu parcul de mașini proprii cât și cu transportatorul extern. În acest fel se pot optimiza costurile de transport. În plus, pentru logistică externă, Media Galaxy beneficiază de tarife foarte bune datorită volumului mare de mărfuri rulate de Altex.
Ca dotări hardware ale Media Galaxy, în cadrul complexului regăsim 6 servere, peste 50 de calculatoare, 6 imprimante cu funcții multiple (copiator, fax), un sistem de monitorizare și supraveghere.
În ceea ce privește dotările software, compania utilizează aplicația www.mediagalaxy.ro, platformă prin care clienții se pot înregistra și comanda cu ușurință produsele dorite.
Resursele umane
Relansarea activității on-line a atras după sine crearea unei noi echipe, personalul fiind atent selecționat la angajare. A fost deja creat un nucleu, o structură puternică cu oameni cu experiență în IT, marketing, vânzări, aprovizionare ce vor constitui coloana vertebrală care va susține creșterea, fapt concretizat prin dublarea vânzărilor lunare. De asemenea, angajații beneficiază de cursuri de formare profesională pentru a face față cerințelor și pentru a obține rezultate pozitive în contextul actualei crize economice.
Ca suport al forței de vânzări, Media Galaxy încearcă să reducă la minim riscul unor eventuale nemulțumiri ale clienților și să aibă un feedback în timp real asupra gradului de satisfacție al clienților prin intermediul departamentului de relații cu clienți, departament care preia apelurile clienților sau ale potențialilor clienți.
Fiind un mediu de lucru tânăr, media de vârsta a angajaților este de numai 25 de ani. Organigrama cuprinde 5 departamente: vânzări, relații clienți, aprovizionare, marketing, logistic și depozit.
Departamentul de Relații cu clienții
A fost creat pentru susținerea forței de vânzări. În același timp, acesta are ca prim scop preluarea reclamațiilor venite din partea clienților și soluționarea acestora. Ei se ocupă de probleme precum întârzierile coletelor, produse defecte, instrucțiuni de instalare, etc. Se ocupă și de obținerea unui feedback din partea clienților privind calitatea serviciilor oferite de Media Galaxy.
Departamentul logistică
Se ocupă cu colectarea și expedierea produselor către clienți, precum și cu recepția și introducerea pe stoc a produselor venite de la furnizori. Livrarea produselor se face cu autoturismele din dotare. Departamentul este format din patru magazioneri, un șef gestiune și doi șoferi. Tot acest departament ține relația cu transportatorul extern. Livrarea produselor pe întreg teritoriul țării se face într-un interval orar cuprins între 24 până în 48 de ore. În acest sens, pentu a onora la timp comenzile, Media Galaxy a apelat și la serviciile unei firme de curierat cu experiență. Aprovizionarea este formată dintr-un manager de produs și directorul de logistică. Product Managerul urmărește stocul furnizorilor și propune produse spre a fi postate pe site. De asemenea, operează facturile de marfă, urmărește prețurile produselor pe piață și propune ajustări. Directorul de logistică coordonează departamentul, respectă previziunile legate de stocul de marfă și planul de aprovizionare, ține relația cu furnizorii și negociază condițiile comerciale, propune lărgirea gamei de produse.
Departamentul de marketing
Se ocupă de promovarea produselor și serviciilor în mediul online si nu numai. El este format din directorul de marketing, doi web designeri și patru asistenți de marketing. Directorul de marketing propune strategii de promovare, propune bugetul de marketing, optimizează campaniile, monitorizează traficul, face analize complexe de trafic pe zone geografice, intervale orare, grad de interes pe produse, etc. Operatorii documentare se ocupă de postarea (listarea) produselor pe site. Webdesigner-ul se ocupă de crearea diverselor materiale publicitare (bannere de orice tip, machete html, newslettere, etc), fiind sustinuți de asistenții de marketing.
Departamentul de vânzări
Este format din directorul de dezvoltare, managerul de vânzări pe țară, managerii regionali și opt agenți de vânzări, formând astfel un colectiv puternic și de elită. Toți au studii medii și studii superioare, abilități de comunicare dezvoltate, precum și cunoștințe în domeniul IT. Activitatea lor de bază este preluarea comenzilor clienților primite pe site-ul www.mediagalaxy.ro, finalizarea actului de vânzare și fidelizarea clienților prin obținerea de feedback, păstrând astfel o relație cât mai bună cu clienții firmei.
Directorul de dezvoltare se ocupă de coordonarea departamentului și consolidarea afacerilor companiei, poziționarea optimă pe piață, în condiții de profitabilitate. Elaborează strategii, planuri de afaceri și eficientizează vânzările printr-o politică comercială și printr-un management adecvate cerințelor, cu o bună fundamentare pe realitățile pieții și tendințelor de perspectivă ale acesteia.
Piața românească a bunurilor de folosință îndelungată
De la an la an, piața românească a bunurilor de folosință îndelungată a înregistrat creșteri semnificative date fiind atât evoluția tehnologică, cât și așteptările și necesitățile umane. Astfel, conform unei declarații a oficialilor Media Galaxy publicată în Wall-Street, „În 2006 estimăm că vânzările Media Galaxy vor continua să crească, atât ca urmare a extinderii rețelei, cât și mulțumită serviciilor și produselor de cea mai înaltă calitate oferite de electrocomplexurile Media Galaxy.
Mai mult, planurile de viitor ale Altex includ și extinderea pe piețele din regiune, cel mai probabil cu dezvoltarea brandului Media Galaxy.
De asemenea, rețeaua Media Galaxy fiind în curs de extindere, cuantificarea rezultatelor obținute este nerelevantă. Vânzarile cele mai mari au fost înregistrate în categoriile IT&C (telefoane mobile, laptopuri, calculatoare) și brown goods (televizoare, camere foto digitale, camere video).
Printre cele mai bine vândute mărci se numără Davio, marca proprie de calculatoare a Altex, care a înregistrat vânzări record și o cotă de 30% din piața de retail cu calculatoare. De asemenea, vânzări record s-au înregistrat și la televizoarele Teletech.”
Însă, în contextul actualei crize economice, marii „jucători“ de pe piața românească și nu numai au înregistrat o scădere semnificativă a vânzărilor față de anii precedenți, scădere resimțită la finele anului 2008 și începutul anului 2009. Astfel, potrivit unui studiu al firmei de cercetare GfK, piața românească a bunurilor de folosință îndelungată (electronice, electrocasnice, telecom, IT) a scăzut în primul trimestru cu 33,4%, comparativ cu aceeași perioadă din 2008 (534 mil. euro), la 356 milioane de euro, atribuit scăderii vânzărilor pe toate segmentele de piață. Aceasta este cea mai mică valoare din ultimii doi ani, cele mai importante situații de declin înregistrându-se în cazul echipamentelor de birou și în sectorul foto, cu un regres de peste 40%.
Aparatura electrocasnică mică a fost categoria cea mai puțin afectată în perioada menționată, coborând totuși cu 16%. Comparativ cu alte sectoare, aparatura electrocasnică mică a înregistrat o performanță mai bună în primul trimestru al anului 2009. Cu toate acestea, vânzările scăzute din lunile februarie și martie au contribuit la un declin de 16% la nivelul întregului segment.
Pe de altă parte, piața de telecom s-a comprimat cu 26,7 în primul trimestru, declinul vânzărilor fiind compensat de performanța telefoanelor Smart Phone. Astfel, piața de telecom se situa la finele primului trimestru din 2009 la valoarea de 64 mil. euro.
Figura nr. 4.3 – Evoluția vânzărilor bunurilor de folosință îndelungată din România
(Sursa GfK TEMAX România, GfK Retail and Technology)
A doua cea mai importantă piață din sectoarele monitorizate de GfK Temax-aparatura electrocasnică mare-a înregistrat o scădere de 35,9% pentru primul trimestru din 2009, până la 66 de milioane de euro.
În primul trimestru al acestui an, piața de electronice a totalizat 59 milioane de euro, în scădere cu 34,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Vânzările de televizoare cu plasmă și LCD au înregistrat cote de creștere negative, de două cifre, în primele două luni ale anului, categoria cea mai afectată fiind plasmele.
La rândul său, sectorul IT a scăzut cu 34,3% în primul trimestru al anului, până la 129 mil. euro, pe fondul declinului vânzărilor pentru monitoare și calculatoare desktop. În schimb, notebook-urile au fost cel mai puțin influențate de criză datorită cererii în creștere de laptopuri cu preț mic (notebook-uri de dimensiune mică și portabilitate ridicată).
Cu vânzări totalizând 7 milioane de euro, piața foto a scăzut cu 41,5% în comparație cu perioada similară din 2008. Cea mai mare parte a vânzărilor din acest sector este generată de aparatele foto digitale compacte, categorie care a raportat o descreștere valorică de aproximativ 40%.
Sectorul echipamentelor de birou a generat o valoare de 14 milioane de euro în T1 din 2009, ceea ce se traduce printr-o scădere de 44,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Potrivit raportului GfK, tranziția către imprimantele multifuncționale, produse cu evoluție mai bună, nu a fost suficientă pentru a compensa declinul vânzărilor de imprimante.
Tabelul nr. 4.4 – Evoluția vânzărilor pe categorii de produse din România
(Sursa GfK TEMAX România, GfK Retail and Technology)
Piata online din Romania
Potrivit statisticilor RomCard, primul semestru al anului 2008 s-a încheiat cu un bilanț de aproape 26 de milioane euro, sumă rezultată din plata online cu cardul în sistemul de securitate 3D Secure . Cifra este de aproape 3 ori mai mare decât volumul total realizat pe parcursul anului 2006, an care s-a încheiat cu un bilanț de aprox. 9,5 milioane euro. În același timp, volumul procesat în primele 6 luni ale anului se apropia vertiginos de bilanțul total al lui 2007 – respectiv aproape 35 de milioane euro. Anul 2008 se încheie, conform aproximărilor făcute, în jurul valorii de 60 de milioane Euro, sume rezultate din plata online cu cardul sub 3D Secure. Practic, din cele 26 de milioane de euro procesate în primul semestru al anului în curs, aproape 16 milioane de euro au fost generate de cardurile în euro.
Potrivit statisticilor RomCard, domeniile care generează cele mai mari volume în comerțul electronic românesc sunt, în ordine: serviciile de turism și rezervări de bilete de avion, plata facturilor de telefonie mobilă și produsele IT&C, electronice și electrocasnice.
Această creștere se datorează în principal următorilor factori: penetrarea internetului și creșterea numărului de utilizatori, conștientizarea de către clienți a avantajelor oferite de comerțul online, creșterea gradului de încredere al populației în sistemul de plăți online.
Numărul celor care folosesc internetul a crescut de la 5 milioane de internauți în 2006 la 7 milioane în 2007. În următorii ani se va menține ritmul de creștere de aproximativ 1 milion pe an, urmând să se accelereze în perioada 2010-2015.
Finalul anului 2008 a adus în contul vânzărilor online sume de aproximativ 1,2 miliarde de euro, reprezentând totalul plăților efectuate în magazinele online românești. Astfel, pentru perioada 2009-2010, conform datelor prezentate anterior și prin prisma crizei modiale, sunt de părere că valoarea vânzărilor online din România la sfârșitul anului 2009 va ramâne constantă în raport cu anul 2008. Dacă se va pune în practică proiectul de plată online a taxelor și impozitelor la nivel național, previziunile sunt mai optimiste, iar creșterile pot ajunge la 50% pentru anul 2010, atingând o valoare a vânzărilor online de 1,8 miliarde euro.
.
Micromediul firmei
Media Galaxy reprezintă un concept de avangardă în domeniul pieței de IT&C, multimedia și divertisment, oferind o gamă variată de produse IT&C și multimedia, ultimele noutăți în materie de tehnologie, precum și servicii cu valoare adaugată, la standarde internaționale.
Media Galaxy conține o mare parte din produsele comercializate prin intermediul lanțului de retail Altex. Astfel, acestea sunt împartite în 7 categorii, astfel: TV & Audio, Foto & Video, IT, Comunicații, Electrocasnice mici, Electrocasnice mari și Entertainment. Strategia de aprovizionare va fi adaptată pe două direcții și categorii de produse: unele care se vând în mod curent (datorită cererii existente pe piață) și la care va exista stoc permanent și altele care vor fi doar postate pe site și care se vor aduce pe măsură ce se primește comanda fermă, acordandu-se o atenție deosebită clasei mobile (laptopuri, pda, telefoane, camere foto-video, gadgeturi). Produsele de top nu se pot achiziționa și expune în cantități mari în magazine datorită scăderii rapide de preț la care sunt supuse în primele două, trei săptămâni după apariție dar pe online se pot achiziționa și vinde rapid gestionând stocul foarte precis.
Avantajul magazinului virtual MediaGalaxy.ro față de rețeaua de retail este prețul, astfel produsele care sunt comercializate on-line pot avea diferențe de preț între 5-7% în favoarea celor achiziționate fizic. Acest lucru se datorează în special costurilor mai scăzute de gestionare ale unui magazin virtual față de unul clasic de retail.
Concurența Media Galaxy. Primul magazin online din România, potrivit Web Internet Archive, a fost lansat de către PC Net în 1997 și se numea CyberShop.ro, acesta comercializând CD-uri cu muzică. De la an la an, în medie, numărul de magazine online s-a dublat, ajungând în anul 2008 la 2215. Concurența este reprezentată de primele 25 de magazine online dintre care amintim Domo și Flamingo ca principali competitori. Săptămânal apar noi magazine și dispar unele existente.
Clienții Media Galaxy sunt atât persoane fizice cât și juridice cu un grad de instruire mai ridicat. Baza de clienți Media Galaxy numără în prezent undeva la 20 000 de clienți activi. Aceștia au între 17-40 de ani (din care 50% au între 20-30 de ani), utilizează internetul aproape zilnic, și au conexiune de internet cel puțin acasă. Se informează preponderent din mediul online și îl preferă datorită timpului și costului redus necesar în informare/cumpărare. Cum 45% din populația României are între 20 și 40 de ani, putem spune că, odată cu creșterea gradului de penetrare a internetului, aceștia vor deveni internauți interesați de achiziții online.
MediaGalaxy.ro are un design aerisit și ergonomic, toate instrumentele de navigare, căutare, logare, abonare newsletter, etc sunt la îndemână, fiind foarte ușor de folosit (vezi Anexa 3). Este o platformă php ce are în spate o bază de date MySql. Este găzduit pe două servere, unul pentru aplicație și unul pentru bazele de date.
Site-ul este structurat într-un mod practic, fiind foarte ușor de utilizat. Astfel, în partea superioară dreaptă regăsim motorul de căutare cât și câmpurile rezervate autentificării/înregistrării. Tot în partea superioară, centrat, site-ul vine în ajutorul clienților cu cele 7 game de produse pe care le comercializează, butoane care, odată cu poziționarea mouse-lui pe ele, se deschid și oferă clientului Media Galaxy toate subcategoriile gamei respective. Astfel, site-ul define accesibil și practic pentru utilizatori.
În partea stângă, sunt câmpuri rezervate contactului, promoțiilor și noutăților, serviciilor oferite cât și date despre Media Galaxy. În partea opusă, clienții se pot abona la newsletter și pot vizualiza catologul de produse, iar central, cele mai bune promoții ale companiei.
Cele mai importante funcționalități sunt: motor de căutare avansat, filtrarea unei subcategorii de produse după marcă, ordonarea produselor în funcție de preț, afișarea ratelor prin prisma unei platforme financiare pentru fiecare produs, capacitatea de procesare a comenzilor foarte rapidă, gestionarea promoțiilor pe categorii și clase de clienți.
Pentru preluarea comenzilor, aplicația este integrată, iar Enterprise Resource Planning-ul companiei duce la o rapiditate în procesarea și livrarea comenzii. Aceasta permite analize de marketing complexe privind tipologia și comportamentul vizitatorilor și clienților, managementul catalogului de produse, al comenzilor și clienților. Mediagalaxy.ro oferă clienților săi livrare gratuită în 24 de ore în Bucuresti, respectiv 48 de ore în țară, pentru comenzile cu o valoare mai mare de 100 RON, programul de procesare a comenzilor online fiind de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00.
Analiza S.W.O.T
Puncte tari:
creșterea rapidă a încrederii cumpărătorilor în brandul Media Galaxy online, creștere bazată pe renumele companiei și pe dorința clienților de a se orienta către acest tip de comerț, costurile fiind mai reduse;
costuri mici de intrare ale produselor datorită grupului Altex România care importă direct majoritatea produselor comercializate de Media Galaxy;
cost redus la aprovizionarea de pe piața internă datorită volumului mare de vânzări;
stoc de marfă bine proporționat;
cost redus al transportului către client prin utilizarea autoturismelor din dotare și printr-o gestionare foarte bună a stocurilor de marfă;
mediagalaxy.ro întâmpină clienții utilizând toate funcționalitățile necesare pentru a ușura cumpărarea online;
folosirea unui call center ce permite raportări complete și monitorizare în timp real a comenzilor și clienților Media Galaxy;
crearea unei baze de date mereu actualizată prin înregistrarea clienților pe site, lucru care permite o gestiune cât mai bună prin targhetarea utilizatorilor în funcție de comenzile anterioare efectuate și de înclinațiile acestora.
Puncte slabe:
brand nou pe piața online, lucru dovedit și de faptul că o mare parte din clienții care au facut achiziții online sunt clienți existenți care practicau comerțul tradițional;
cost ridicat pentru consultanță datorită lipsei de experiență pe piața online;
cost ridicat de promovare;
cost suplimentar de training și formare a noilor angajați.
Oportunități:
notorietatea brandului Media Galaxy;
creșterea numărului de utilizatori de internet;
creșterea numărului de clienți online;
piața online tânără și în formare;
experiență dobandită în anii precedenți.
Amenințări:
scăderea pieței bunurilor de folosință îndelungată;
lipsa unei politici stabile de preț pe piața online;
scăderea puterii de cumpărare în contextul actualei crize economice;
carențe în cadrul legislativ și în normele de aplicare;
instabilitate în opțiunile clienților datorită unui cadru legislativ permisiv și a unei piețe încă needucate.
Concluziile studiului de caz
Cred că decizia Media Galaxy de a reînființa divizia online este mai mult decât o decizie inspirată, date fiind și rezultatele pozitive care nu au ezitat să apară. Magazinul virtual mediagalaxy.ro a fost creat ca un răspuns la situația economică actuală a pieței pentru bunurile de folosință îndelungată, piață care a înregistrat rezultate negative în ultima perioadă.
Consider că rezultatele economice ale diviziei online Media Galaxy, au fost foarte bune având în vedere că rezultatele nu au ezitat să apară după o perioadă așa scurtă, prin dublarea vânzărilor lunar. Pentru anul în curs cei de la Media Galaxy estimează o creștere în același ritm, acest lucru fiind posibil și prin prisma faptului că o parte din clienții fideli ai firmei vor opta pentru astfel de cumpărături, tranzitând de la comerțul tradițional la cel online.
Totodată, pentru următorii ani, sunt de părere că va avea loc o creștere a segmentului de cumpărători dispuși să investească sume importante pentru achiziționarea online de produse finite, ceea ce se va traduce în creșterea valorii medii a comenzii.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Informatizarea Comertului Modern, Avantajele Si Dezavantajele Utilizarii Internetului Ca Platforma Pentru Comercializarea Produselor (ID: 131143)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.