Informatizarea Administratiei Publice. Sistemul de Schimburi Interactive Dintre Registrul de Propriet

Introducere

Azi nu am putea concepe viața fără existența calculatoarelor ele contribuind în mod substanțial la desfășurarea activitățiilor din majoritatea domeniilor de activitate. Calculatorul este folosit pentru instruire, ca și pentru distracție, în domenii variate – medical sau artistic, în cercetare sau în industrie, în domeniul bancar sau cel turistic etc. Fără existenta calculatoarelor omul nu ar fi putut ajunge pe Lună, nu ar fi putut comunica așa cum o face azi prin Internet, nu ar fi putut proiecta, și realiza cu precizia și rapiditatea pe care le asigură calculatorul mașini, clădiri, echipamente.

Dar calculatoarele nu au existat dintotdeauna și deși azi nu ne putem imagina cum ar viața noastă fără ele, prima generație de calculatoare nu a apărut chiar cu așa de mult timp în urmă, astfel încât avem următoarele repere de-a lungul istoriei de jumătate de secol a calculatoarelor:

în 1946 a fost realizată în Statele Unite prima mașină electronică de calcul, denumită ENIAC, ce avea în componența sa 10.000 de tuburi electronice;

în 1947 a fost inventat tranzistorul, element extrem de important pentru dezvoltarea ulterioară a calculatoarelor;

în 1967 Agenția de cercetare a Departamentului Apărării din SUA și alte colective de cercetare cu care colabora au început elaborarea primelor standarde pentru schimbul de mesaje între calculatoare, stabilind premisele viitoarelor protocoale de rețea.

în 1969 Departamentul Apărării din SUA a cooptat toate centrele de cercetare academice, industriale sau guvernamentale în scopul înființării rețelei ARPANET, precursoarea Internetului. Primele conexiuni au fost realizate între câteva centre universitare importante.

în 1971 a fost realizat primul calculator ce avea la bază un microprocesor;

în 1972 a fost transmis primul mesaj electronic (e-mail) prin ARPANET;

în 1975 a fost realizat primul calculator personal – ALTAIR;

în 1977 au apărut primele calculatoare Apple;

în 1981 au apărut primele calculatoare personale IBM, devenite etalon pentru toate PC-urile, denumite ulterior calculatoarelor compatibile IBM.

în 1985 a fost lansat sistemul de operare Microsoft Windows 1.0.

în 1990 a fost realizat primul program World Wide Web care stabilea o nouă orientare grafică pentru rețele.

în 1996 au apărut primele calculatoare de rețea.

În țara noastră primul calculator a fost realizat în aprilie 1957 la Institutul de Fizică Atomică din București, fiind denumit CIFA-l ( Calculator Electronic al Institutului de Fizică Atomică ). Acesta era prevăzut cu 1500 tuburi electronice, memorie pe cilindru magnetic, programarea făcăndu-se în cod mașină. Au existat de asemenea -preocupări și în centrele universitare Timișoara și Cluj, unde au fost realizate calculatoarelor MECIPT și CETA (la Timișoara) și DACICC (la Cluj).

Epoca în care trăim nu mai este posibilă fără utilizarea calculatoarelor. Acestea au devenit instrumente absolut necesare aproape în orice domeniu de activitate. Ele ne ajută să ne organizăm mai eficient activitatea, să îndeplinim mai bine o serie de sarcini dificile sau de rutină, să ne informăm, să comunicăm, să ne instruim și, de ce nu, chiar să ne distrăm.

Specialiștii consideră că în viitor calculatoarele vor prelua toate activitățile de rutină pe care le realizează în momentul de față oamenii, acestora rămânându-le mult mai mult timp să se instruească, să se ocupe de activități pentru care inteligența și intuiția umană nu pot fi încă înlocuite de mașini, să călătorească, să petreacă mai mult timp cu familia și prietenii.

Neîndoielnic, nu trebuie să ignorăm aceste tendințe și trebuie să ne acomodăm cu folosirea calculatorului. Nu a trecut mult timp și calculatorul a devenit un obiect la fel de necesar așa cum ne este în prezent telefonul, radioul sau televizorul.

Capitolul I : Administrația publică

I.1. Noțiunea de administrație publică

I. 1. 1. Sfera de cuprindere a noțunii de administrație publică

Activitatea executivă (constând în organizarea executării și executarea în concret a legii și a actelor normative). Aceasta este realizată de un sistem de organe ce portă denumirea de organe executive. Totalitatea acestor organe ce exercită atribuții executive formează puterea executivă, alături de celelalte două puteri organizate în stat : legiuitoare și judecătorească.

După criteriul competenței materiale, organele executive se clasifică în organe cu competență generală și organe de specialitate, iar din punctul de vedere al competenței teritoriale distingem între organele centrale și locale.

1. 2. Distincția dintre administrația publică centrală si administrația publică locală.

Distincția dintre administrația publică centrală și cea locală are la bază utilizarea mai multor criterii cumulative. Ele au în vedere competența teritorială și materială a organelor ce compun administrația publică și natura interesului pe care il promovează. Astfel, administrația publică centrala își exercită competența teritorială la nivelul întregului teritoriu național, iar cea locală doar la nivelul unităților administrativ teritoriale în care au fost alese autoritățile respective. Pe de altă parte, organele ce compun administrația publică centrală dispun fie de competență materială generală – Guvernul, pe când autoritățiile locale au o competență materială ce se circumscrie în jurul realizării interesului local. Nu în primul rând, în timp ce administrația centrală promovează interesul general – național, cea locală promovează înteresul localității respective având în vedere în primul rând interesul cetățenilor din respectiva unitate administrativ-teritorială.

1. 3. Autoritățiile administrației publice locale, natura lor juridică și actele pe care le emit sau le adoptă.

Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 privind administrția publică locală, republicată, prevede că autoritățile administrației publice în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.

Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune și orașe, în condițiile legii.

Consiliile locale

Consiliile locale sunt compuse dintr-un număr de consilieri pe care legea îi determină în funcție de numărul populației unității administrativ – teritoriale. Ei sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Consiliul local ca autoritate deliberativă, este un organ colectiv de conducere care își exercită atribuțiile în principal prin adoptarea unor acte normative, denumite hotărâri.

Atribuțiile principale ale consiliilor locale (comunale, orășenești, municipale) se circumscriu în domeniul interesului local, constând din:

a) alege din rândul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz; stabilește, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;

b) aprobă statutul comunei sau al orașului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului;

c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală și de cooperare transfrontalieră, în condițiile legii;

d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;

e) aprobă, la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate, ale instituțiilor și serviciilor publice, precum și ale regiilor autonome de interes local;

f) administrează domeniul public și domeniul privat al comunei sau orașului;

g) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau orașului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;

h) hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei sau orașului, după caz, în condițiile legii;

i) înființează instituții publice, societăți comerciale și servicii publice de interes local; urmărește, controlează și analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile publice de interes local; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local, precum și pe cei ai instituțiilor publice din subordinea sa; aplică sancțiuni disciplinare, în condițiile legii, persoanelor pe care le-a numit;

j) hotărăște asupra înființării și reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile acționarului la societățile comerciale pe care le-a înființat; hotărăște asupra privatizării acestor societăți comerciale; numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

k) analizează și aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților, stabilind mijloacele materiale și financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acțiuni de apărare împotriva inundațiilor, incendiilor, dezastrelor și fenomenelor meteorologice periculoase;

l) stabilește măsurile necesare pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local;

m) aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile necesare în vederea realizării acestora;

n) asigură, potrivit competențelor sale, condițiile materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă, de sub autoritatea sa; urmărește și controlează activitatea acestora;

o) hotărăște, în localitățile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură și în bani, precum și de alte facilități, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populație; asemenea facilități pot fi acordate și personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activități științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;

q) hotărăște cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici, poliției, jandarmeriei, pompierilor și a formațiunilor de protecție civilă, în condițiile legii, și propune măsuri de îmbunătățire a activității acestora;

r) acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și rezervațiilor naturale, în condițiile legii;

s) contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială; asigură protecția drepturilor copilului, potrivit legislației în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale; înființează și asigură funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

t) înființează și organizează târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracție, baze sportive și asigură buna funcționare a acestora;

u) atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local;

v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebidurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes local;

m) aprobă, în limitele competențelor sale, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile necesare în vederea realizării acestora;

n) asigură, potrivit competențelor sale, condițiile materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret și sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă, de sub autoritatea sa; urmărește și controlează activitatea acestora;

o) hotărăște, în localitățile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură și în bani, precum și de alte facilități, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populație; asemenea facilități pot fi acordate și personalului didactic;

p) contribuie la organizarea de activități științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;

q) hotărăște cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici, poliției, jandarmeriei, pompierilor și a formațiunilor de protecție civilă, în condițiile legii, și propune măsuri de îmbunătățire a activității acestora;

r) acționează pentru protecția și refacerea mediului înconjurător, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și rezervațiilor naturale, în condițiile legii;

s) contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială; asigură protecția drepturilor copilului, potrivit legislației în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale; înființează și asigură funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

t) înființează și organizează târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracție, baze sportive și asigură buna funcționare a acestora;

u) atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local;

v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetățean de onoare al comunei sau al orașului;

x) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăște înfrățirea comunei sau orașului cu unități administrativ-teritoriale similare din alte țări;

y) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune;

z) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;

w) asigură libertatea comerțului și încurajează libera inițiativă, în condițiile legii.

Consiliul local exercită și alte atribuții stabilite prin lege, așa prevede Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 privind administrația publică locală, republicată.

Primarii localitățiilor

Sunt aleși de populația cu drept de vot din unitatea administrativ – teritorială respectivă, pe baza scrutinului uninominal.

În esență, primarul fiind definit ca autoritate executivă, el are drept principale atribuții organizarea executării și executarea în concret a legilor, hotărârilor de guvern, precum și a hotărârilor consiliului local.

Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice locale și al aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, pe care îl conduce și îl controlează.

Primarul răspunde de buna funcționare a administrației publice locale, în condițiile legii.

Principalele atribuții ce revin primarului sunt:

asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean;

asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;

poate propune consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condițiile legii;

prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică și socială a comunei sau a orașului, în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, precum și informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;

întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;

exercită funcția de ordonator principal de credite;

verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele constatate;

ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populația, agenții economici și instituțiile publice din comună sau din oraș, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri de dezastre;

asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, prin intermediul poliției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale, în condițiile legii;

îndrumă și supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;

ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfășurarea adunărilor publice;

ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentațiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea și liniștea publică;

controlează igiena și salubritatea localurilor publice și produselor alimentare puse în vânzare pentru populație, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

ia măsuri pentru prevenirea și combaterea pericolelor provocate de animale, în condițiile legii;

ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localității și îl supune spre aprobare consiliului local;

asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum și ale planurilor urbanistice zonale și de detaliu;

asigură repartizarea locuințelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orașului, instalarea semnelor de circulație, desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal, în condițiile legii;

exercită controlul asupra activităților din târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și ia măsuri pentru buna funcționare a acestora;

conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea serviciilor de stare civilă și de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistență și ajutor social;

îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă;

emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;

propune consiliului local spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate;

numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, cu excepția secretarului; propune consiliului local numirea și eliberarea din funcție, în condițiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituțiilor și serviciilor publice de interes local;

răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei sau al orașului;

organizează evidența lucrărilor de construcții din localitate și pune la dispoziție autorităților administrației publice centrale rezultatele acestor evidențe;

ia măsuri pentru controlul depozitării deșeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a orașului, precum și pentru decolmatarea văilor locale și a podețelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Primarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum și însărcinările date de consiliul local.

În exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.

Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al orașului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, împreună cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei sau orașului, care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Primarul localității este o autoritate publică, ce reprezintă și promovează interesul local. Primarul îndeplinește o dublă calitate:

aceea de reprezentant al statului în unitatea administrativă – teritorială respectivă. În această calitate el exercită atribuții de ofițer de stare civilă și este persoana sub îndrumarea căreia se realizează activitatea de autoritate tutelară și stare civilă;

aceea de reprezentant al localității a cărei populație l-a ales. Astfel, primarul este reprezentantul comunei sau orașului în relațiile cu persoanele fizice și juridice din țară sau din străinătate, precum și în justiție.

Secretarul

Fiecare comună, oraș sau subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, funcționar public de conducere, care nu poate fi membru al unui partid politic și care beneficiază de stabilitate în funcție, în condițiile legii.

Prin funcționar public se înțelege persoana numită într-o funcție publică în condițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, iar prin funcție publică se înțelege ansamblul atribuțiilor și responsabilitățile stabilite de autoritatea sau instituția publică în temeiul legii, în scopul realizării competențelor sale așa cum se stabilește prin Legea nr.7 din 18 februarie 2004 privind codul de conduită al funcționarilor publici.

2. Necesitatea unei reforme în administrația publică

Tendința de globalizare, însoțită de dezvoltarea dinamică a sistemelor sociale, așează statele naționale într-o poziție cu totul nouă, în care instituțiile și sistemele administrative trebuie să fie adaptate. Orice intervenție în domeniul reformei administrației publice implică modificări ale componentelor majore, incluzând administrația centrală, administrația locală și serviciile publice. Pe de altă parte, dezvoltarea democrației reclamă instituirea unei noi relații între cetățeni și administrație, creșterea și întărirea rolului autorităților locale și reconsiderarea parteneriatului cu societatea civilă.

Există numeroase motive pentru modernizarea structurală și funcțională a administrației publice din România, plecând de la necesitatea funcționării mai eficiente a instituțiilor guvernamentale până la aspirația de a deveni membru al Uniunii Europene, aspirație ce în 2007 se va realiza.

Necesitatea reformei a fost impusă de patru categorii principale de motive:

motive economice: creșterea economică redusă și diminuarea resurselor bugetare alocate administrației publice; nevoia sectorului privat de a avea o administrație modernă, flexibilă și deschisă parteneriatului public-privat;

motive – tehnologice: introducerea tehnologiei informatiilor și a comunicațiilor în administrația publică;

motive sociologice: cetățenii, ca beneficiari ai serviciilor publice, sunt tot mai exigenți și nu mai acceptă ca necesitățile lor să fie determinate în mod exclusiv de ceea ce le oferă administrațiile;

motive instituționale: integrarea României în structurile Uniunii Europene implică alt mod de administrare a serviciilor; structura puternic ierarhizată lasă locul unor noi tipuri organizatorice bazate pe structuri descentralizate.

Prin reducerea funcției autoritare a statului și întărirea funcțiilor sale privind serviciile și promovarea acestora, activitatea administrației trebuie să fie o activitate profesionistă.

Condițiile existente în societatea românească în prezent impun ca administrația să fie angajată într-un proces de schimbare pe patru planuri:

strategic, prin care să se redefinească rolul statului, în sensul delimitării acestui rol de cel al organizațiilor private;

legal, îndreptat spre o diminuare a densității legislative, o utilizare mai mare a legilor cadru, creând posibilități sporite de acțiune pentru autoritățile executive;

organizațional, orientat spre reducerea ierarhiilor, simplificarea procedurilor delegării execuției sarcinilor publice către organisme care nu fac parte din administrație;

cultural, urmărind o schimbare a valorilor și a modurilor de acțiune a aleșilor politici, a funcționarilor, a utilizatorilor grupurilor de interese și a cetățenilor.

Noile condiții de reușită ale procesului de reformă în administrația publică din România trebuie să aibă ca punct de plecare:

formularea unor obiective concrete și cuantificabile;

creșterea capacității strategice a administrației publice de a opta pentru diferite proiecte și de a-și defini singură prioritățile;

articularea, într-o viziune integratoare pe termen mediu și lung, a transformărilor din administrația publică;

necesitatea unei mai bune reprezentări a intereselor cetățenilor în procesele de luare a deciziilor;

asigurarea managementului prin obiective;

consolidarea infrastructurii organizatori ce pentru managementul strategic al proceselor din domeniul economic și social;

nevoia creșterii funcției de consultanță și monitorizare în administrație.

Odată cu dezvoltarea societății informaționale, introducerea tehnologiei informațiilor și a comunicațiilor ridică noi provocări pentru administrația publică dar în același timp acesta oferă posibilități mult mai mari pentru o activitate mai eficientă și mai aproape de cetățean; creșterea capacității administrative îmbunătățește considerabil posibilitatea României de a-și apăra interesele pe plan european și mondial.

Necesitatea reformei este determinată, atât de factori interni (management, probleme sociale și economice) cât și de factori externi (internaționalizarea și dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației).

În ultimii ani un proces de reformă radical a modificat profund cadrul general de referință pentru activitățile guvernamentale, generând o schimbare semnificativă.

Acest impetuos proces de înnoire cere acțiuni ferme de direcționare și de conducere. Problemele nu constau în numărul inițiativelor avute, care sunt impuse de prevederile legislative, de reglementările specifice și de planul lor de aplicare, ci într-o lipsă generalizată de integrare, de uniformizare a scopului urmărit, de o viziune unitară și, mai ales, de o utilizare inadecvată a oportunităților oferite de tehnologia informației și comunicațiilor, necesare pentru o mai bună realizare a serviciilor publice.

Reformele trebuie să demareze apelul la schimbare în structura organizatorică a administrației publice. Dintr-o administrație dirijată, descendentă, segmentată se dorește să devină o administrație orizontală, de deservire, cu un schimb intensiv de informații atât între toate părțile sale componente, cât și cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformării organizatorice pe care noile tehnologii o provoacă și o permit în egală măsură.

Din acest motiv utilizarea corespunzătoare, atât intensiv, cât și extensiv, a noilor tehnologii informaționale este esențială pentru implementarea reformei guvernamentale.

Acțiunile necesare pentru atingerea acestor obiective trebuie să devină operaționale imediat, să fie implementate urgent și să își dovedească eficiența prin servicii corespunzătoare acordate cetățenilor și agenților economici, în sensul de a răspunde satisfăcător cerințelor sociale crescânde, atât ca exigență, cât și ca răspândire, în ceea ce privește schimbarea și modernizarea, atât de necesare pentru o administrație publică modernă pregătită pentru intrarea României în Uniunea Europeană.

Aceste acțiuni nu pot fi lansate izolat, ci trebuie să constituie un set de inițiative organice și coerente care să cuprindă infrastructura, instrumentele de lucru, sistemele de distribuție, conținutul, managementul schimbării și modificările legislative.

Acțiunile și instrumentele necesare implementării planului de acțiune constituie parte integrantă a politicii de creare a societății informaționale pe care Guvernul o promovează și aceasta nu numai datorită beneficiilor aduse oamenilor printr-o calitate sporită, eficiență crescută a serviciilor publice, ci și datorită rolului determinat pe care înnoirea guvernării îl poate juca în răspândirea la scară socială, în cele mai diverse categorii ale populației, culturii, metodelor și experiențelor noii economii digitale.

Capitolul II. Informatizarea administrației publice.

II. 1. Conceptul de „e-administrație”

Strategia propusă de Guvernul României nu se referă la algoritmul general de dezvoltare a societății informaționale, ci, în mod exclusiv, la acele aspecte, asociate generic în termenul IAP, prescurtare de la Informatizarea administrației publice sau „e-administrație”, care se referă la utilizarea metodelor specifice tehnologiei informaționale în modernizarea administrației noastre și care cuprinde următoarele categorii de acțiune:

informatizarea desemnată pentru creșterea eficienței operaționale în cadrul organismelor administrației publice centrale și locale;

informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetățenii și agenții economici, fapt care implică adesea integrarea serviciilor prestate de administrația publică centrală și locală;

asigurarea accesului la informații prin tehnologii informaționale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administrației publice centrale.

Se poate observa că până în prezent computerizarea aplicată de organismele administrației publice centrale a fost cu precădere de primul tip și, în general, a funcționat sub o responsabilitate sectorială, la nivel de departament/agenție/minister sau doar la nivelul administrației publice centrale.

În ceea ce privește Strategia Guvernului privind Informatizarea administrației publice propusă, aceasta accentuează acțiunile de informatizare a serviciilor având ca beneficiari cetățenii și agenții economici și asigurarea accesului la informații prin tehnologii pentru utilizatorii finali ai serviciilor administrației centrale; acestea având un impact și o relevanță direct pentru utilizatori; se propune de asemenea implicarea tuturor administrațiilor publice centrale și locale și a tuturor instituțiilor publice: județene, municipii, orașe, școli, spitale, unități locale de sănătate publică, oficii de muncă, camere de comerț și altele, practic orice agenție sau organizație care exercită funcții de furnizare de servicii publice către populație sau agenții economici.

Însă pentru a realiza un program integral de Informatizare a administrației publice, este necesar să setreacă rapid la o nouă fază, în care toate administrațiile publice centrale și locale sunt autorizate și au capacitatea de a se angaja în cooperarea informațională de pe poziții de egalitate.

Această nouă fază va avea un protagonist situat ierarhic deasupra administrației publice locale, care, într-un sistem descentralizat, va exercita din ce în ce mai mult un rol operațional, de front-Office (la ghișeu), având un rol de interfață în serviciile publice, în timp ce organismele administrației publice locale centrale sunt destinate să acționeze ca back-Office (în spatele ghișeului).

În ceea ce privește alegerea autorității administrației publice locale ca prim factor în procesul de intermediere dintre cetățeni, agenți economici și administrația publică centrală putem spune că este o opțiune exclusiv politică. Proiectarea arhitectonică corectă a unui sistem informațional la nivel național nu va exclude posibilitatea ca și alte entități, care nu fac parte din administrație, să poată juca un rol esențial de intermediere, cu eficiență sporită.

Astfel, fiecare autoritate a administrației publice centrale sau locale va fi astfel chemată să elaboreze planuri de acțiune care, împreună, trebuie să formeze un plan de modernizare generală a administrației publice centrale, învingând astfel viziunea sectorială rezumată la exercitarea sarcinilor instituționale proprii și la furnizarea de servicii proprii.

Aceste acțiuni vor fi coordonate și finanțate ca parte a aceluiași program și conduse în spiritul unui profund respect pentru autonomia locală, dar cu angajarea tuturor unităților locale pentru îndeplinirea unor obiective comune, utilizând instrumente corespunzătoare de modernizare atât operațional, cât și organizațional.

Toate proiectele inovatoare de anvergură trebuie să fie susținute de o viziune clară care să specifice obiectivele generale ce trebuie atinse. Strategia Guvernului propusă cetățenilor și care poate fi realizată datorită posibilităților actuale ale tehnologiei informaționale poate fi rezumată în cele ca urmează, astfel:

cetățenii pot beneficia de orice servicii publice la care au dreptul printr-o cerere adresată oricărui birou administrativ autorizat să exercite serviciile respective, indiferent de domiciliu sau de competența judiciară teritorială;

când solicită un serviciu, în afara actelor personale de identitate, cetățeanul nu trebuie să furnizeze alte informații personale care sunt deja în baza de date a oricărei administrații publice. Odată ce respectivul cetățean a fost identificat, sistemul informațional al ghișeului trebuie să fie capabil să asigure, direct de la orice agenție sau departament care le deține, toate informațiile necesare pentru autorizarea exercitării serviciilor solicitate;

cetățenii nu trebuie să știe cum se organizează statul pentru acordarea serviciilor sau care este departamentul la care solicită aceasta, ci pot solicita un serviciu exclusiv pe baza propriilor necesități și fără să știe cu ce se ocupă fiecare organism;

cetățenii trebuie să poată sesiza administrația o singură dată, la momentul producerii evenimentului, despre orice schimbare intervenită în viața lor sau – în măsura în care poate fi relevantă – despre viața unor terțe persoane. Această sesizare va produce automat efecte corespunzătoare. Administrația va păstra pentru fiecare cetățean un fișier separat, permițându-i acestuia să transmită schimbarea intervenită către toate organismele interesate și să activeze serviciile corespunzătoare.

Elaborarea Strategiei Guvernului privind Informatizarea administrației publice trebuie să decurgă din această viziune. Implementarea lui va necesita însă existența unor precondiții, dintre care cele mai importante sunt următoarele:

toate organismele trebuie să fie echipate cu un sistem informațional desemnat nu doar să automatizeze funcțiile și procedurile interne și serviciile către utilizatori, ci și furnizarea de servicii direct de la sistemele informaționale ale altor unități ale administrației publice centrale

o rețea de utilizatori echivalenți trebuie să interconecteze sistemele operaționale ale tuturor unităților administrației publice centrale, fără nici o ierarhie care să reflecte o suprastructură instituțională sau organizatorică. Limitările sau constrângerile interacțiunii dintre sisteme trebuie să fie generate exclusiv de natura serviciului solicitat;

toate administrațiile care activează în spatele ghișeului (back-office), cum ar fi cele care, din motive de statut instituțional, dețin arhive care conțin informații necesare furnizării atât către propriile servicii, cât și pentru alte unități ale administrației publice centrale, vor permite accesul gratuit și permanent, la propriile servicii, al tuturor unităților administrative care activează ca interfață (front-Office), permițând astfel acestora din urmă să furnizeze servicii fără a cere cetățenilor informațiilor pe care administrația deja le deține.

Administrațiile de interfață trebuie să îndeplinească integrarea serviciilor administrațiilor din spatele ghișeului în scopul de a furniza servicii complete conform cetățenilor și nu conform unor aranjamente organizaționale ale unităților furnizoare de servicii.

Identificarea ( autentificarea identității ) persoanei care solicită un serviciu ( persoană fizică sau juridică ) și verificarea autorizărilor necesare trebuie să fie efectuate conform unei proceduri unitare pe întreg teritoriul țării, utilizând mijloace de identificare independente de tipul serviciului solicitat, cu scopul de a asigura accesibilitatea tuturor serviciilor la orice ghișeu din țară. În acel moment cartea telefonică de identitate ( I.D. card ) va fi instrumentul de lucru preferat pentru accesul la diverse servicii publice.

2. Conceptul de „e-guvernare”

Modernizarea administrației publice centrale, pe baza tehnologiilor informaționale actuale, implică atât o serie de acțiuni administrative; cât și schițarea unei strategii, crearea infrastructurii tehnologice care să permită aplicarea lor, și identificarea instrumentelor organizatorice și operaționale necesare atingerii obiectivelor propuse.

Strategia Guvernului constă într-o serie de acțiuni proiectate, coordonate și direcționate către atingerea acestor obiective. Strategia nu se limitează la proiectarea unor sisteme informaționale și de telecomunicații, ci, în același timp, solicită perfectarea cadrului legal care să facă asemenea acțiuni posibile și, mai ales, crearea unor structuri organizaționale suplimentare corespunzătoare, atât pentru elaborarea strategiei, cât și pentru implementarea proiectelor, care să cuprindă un mare număr de unități ale administrației publice centrale ce vor purta în egală măsură responsabilitatea asupra rezultatelor.

Acest raport propune o serie de inițiative compatibile cu un plan de acțiune pe termen scurt, de la 10 la 12 luni, cum ar fi:

– indicarea instrumentelor organizatorice și operaționale ce trebuie pregătite și atribuțiile acestora;

– completarea infrastructurii preliminare necesare unui plan de acțiune pe termen mediu sau lung ;

– o scurtă descriere a câtorva proiecte ce pot fi finalizate în perioada propusă, având asigurate instrumentele operaționale și de coordonare.

Planul de acțiune pe termen scurt se concentrează pe proiecte la care participă unele entități ale administrației publice centrale și administrației publice locale și pentru care Cabinetul Primului-ministru trebuie să asigure suportul de promovare, orientare și coordonare.

Planul suplimentează și nu înlocuiește programul de introducere a tehnicii de calcul pe care fiecare minister și l-a propus și îl realizează în mod independent; acesta va conduce în special, la orientarea lor către obiectivele sinergetice și către asigurarea unor servicii complete în strânsă colaborare cu alte organisme ale administrației publice centrale.

Conform obiectivelor impuse de Uniunea Europeană proiectele pe termen scurt sunt orientate cu precădere către accesul permanent la informațiile deținute de administrația publică centrală, dar, mai ales, la propriile servicii și la colaborarea cu acestea, prin crearea unui set de portaluri.

Furnizarea de servicii complete către unele unități ale administratiei publice centrale diferite implică îndeplinirea interoperabilității totale a sistemelor informaționale centrale cu cele ale administrațiilor publice locale, care sunt desemnate din ce în ce mai mult să asigure coordonarea directă a servicilor furnizate către cetățeni sau agenți economici, devenind astfel interfața administrației publice centrale.

Elaborarea și implementarea Strategiei Guvernului privind Informatizarea administrației publice, respective a planului de acțiune, necesită acțiuni organizatorice care să garanteze fezabilitatea proiectelor. În mod special va fi necesară crearea unei autorități pentru activități de tehnologie informațională în administrația publică, care va funcționa în cadrul și în subordinea Ministerului Administrației Publice și în coordonarea tehnică a Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, având în structura proprie două departamente principale:

o unitate de elaborare a strategiei de tehnologie informațională pentru administrația publică centrală;

– o unitate de management a programului.

II. 3. Unitatea de elaborare a Strategiei Guvernului privind Informatizarea administrației publice

Se pote observa că Ministerul Administrației Publice va crea o unitate permanentă pentru aplicarea Strategiei Guvernului privind Informatizarea administrației publice.

Astfel încât sarcina acestei unități, aflată în subordinea Ministerului Administrației Publice și in coordonarea Ministerului Administrației Publice și a Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, va consta în formularea viziunii de ansamblu și în elaborarea strategiei privind Informatizarea administrației publice în România, în special cu referire la interoperabilitatea și integrarea administrațiilor publice locale între ele și cu administrația publică centrală având drept obiectiv asigurarea unei funcționări unitare și a accesibilității cetățenilor și agenților economici la toate serviciile sistemului informațional național. Unitatea se va consulta cu reprezentanții administrației publice locale în cadrul unor forumuri instituționale corespunzătoare.

Unitatea va avea capacitatea de a mobiliza suficiente resurse și utilități pentru a îndeplini permanent următoarele sarcini:

– formularea, completarea și îmbunătățirea Strategiei Guvernului privind Informatizarea administrației publice;

– comunicarea internă și externă a strategiei;

– identificarea modalităților și serviciilor de infrastructură pentru interconectarea tuturor departamentelor administrației publice centrale și interoperabilitatea sistemelor lor operaționale;

– elaborarea specificațiilor pentru serviciile asigurate între unitățile administrației, atât cele locale, cât și centrale, care trebuie să fie accesibile permanent, precum și schimbărite de legislație și de reglementare necesare pentru aceasta.

În perioada acestei faze inițiale a planului de acțiune și până când va fi creată și va deveni operațională Unitatea Permanentă de Coordonare a Programului, unitatea de elaborare a strategiei va îndeplini, de asemenea, și funcțiile acesteia în scopul îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt ale planului.

Dezvoltarea planului de acțiune

Se poate spune că unitatea va proiecta și va susține dezvoltarea planului de acțiune privind Informatizarea administrației publice atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Planul de acțiune va elabora programe anuale de lucru care să identifice și să descrie proiectele tehnologiei informaționale care vor fi realizate pe parcursul derulării planului, organismele implicate, costurile, finanțarea și planificarea în timp.

Comunicarea strategiei

Unitatea va proiecta un plan de comunicare, prin care să facă cunoscute strategia și liniile directoare ale planului de acțiune și să atenționeze administratorii asupra acțiunilor ce trebuie să fie realizate de administrațiile publice locale și agenții economici.

Studiul de fezabilitate al rețelei naționale

În ceea ce privește studiul de fezabilitate al rețelei naționale se poate observa faptul că unitatea va avea drept sarcină elaborarea procedurilor specifice pentru crearea infrastructurii tehnologice abilitate să îndeplinească planul de acțiune.

Se poate spune că în acest moment prioritatea o constituie crearea, pe baza rețelelor existente, a unei rețele naționale de tehnologie informațională care să aibă capacitatea de a interconecta toate unitățile administrației publice locale și centrale, proiectată după modelul Internet/Intranet, și care să asigure schimbul interdepartamental de aplicații pentru servicii între toate componentele rețelei, aflate pe palier de egalitate.

Interconectarea tuturor rețelelor existente răspunde cerinței de integrare a serviciilor naționale în folosul cetățenilor și de menținere a caracterului lor unitar și uniform la nivel național, mai ales în contextul descentralizării accentuate și răspunzând nevoilor crescânde ale cetățenilor privind libertatea de mișcare informațională, un prim pas către modernitate.

Crearea unei rețele naționale de tehnologie informațională se va realiza folosind o arhitectură multicelulară/multinodală, care să asigure integrarea/interoperabilitatea actualelor rețele naționale/județene/locale, – rețele specializate profesionale sau alte categorii și rețele dedicate ale unor sectoare administrative. Varianta optimă va fi stabilită sub coordonarea specialiștilor din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Astfel acoperirea totală a teritoriului național pentru acele regiuni care până acum nu au fost deservite prin inițiative anterioare și care să corespundă planificării de interconectare generală la nivel național va necesita o acțiune secundară.

Specificațiile serviciilor

Conectarea fiecărei unități administrative la rețea va însemna asumarea sarcinii de a furniza aplicațiile necesare celorlalte unități, în cadrul unui plan de dezvoltare gradual, agreat împreună cu administrațiile utilizatoare, și coordonate în mod obligatoriu la nivel cențral și local. Obligația vine datorită imposibilității realizării informatizării doar la un nivel fie că este vorba de central sau local.

Specificațiile serviciilor vor conține în mod expres și precizări legale referitoare la confidențialitatea informațiilor și de aceea nu vor putea fi lăsate la libera alegere a unițăților implicate, în administrația publică existând și foarte multe informații cu caracter secret ce nu pot fi dezvăluite oricărei persoane fizice sau juridice.

Unitatea utilizatoare va menționa expres informațiile, felul serviciilor și nivelul lor de confidențialitate, pe care fiecare unitate administrativă le poate pune la dispoziție permanent în scopul de a permite integrarea funcțională.

Managementul de proiect

Până în momentul în care unitatea de management a programului va deveni funcțională va trebui înființată de urgent o unitate operațională concentrată pe asigurarea managementului de proiect pe termen scurt, cu următoarele sarcini:

– activarea promptă a proiectelor aprobate;

– coordonarea implementării acestora;

– monitorizarea stadiului în care se află.

Un "cabinet direcțional" va trebui instituit de urgență in cadrul Ministerului Administrației Publice pentru promovarea, orientarea și stimularea acțiunilor prevăzute, monitorizând permanent stadiul în care se află acestea și asigurând coordonarea necesară între diferite proiecte.

Planul de acțiune pe termen scurt, care acoperă, în special, revigorarea, coordonarea și sinergia tuturor inițiativelor organismelor administrației publice centrale, luate în mod individual, nu poate fi complet fără o structură dedicată în mod expres îndeplinirii acestor funcții, încă de la început.

De asemenea, trebuie monitorizat permanent stadiul în care se af1ă planul de acțiune la un moment dat. Aceasta este determinată de necesitatea ca interconectarea tuturor unităților administrative implicate să fie operațională (persoanele de contact trebuie să fie identificate), și de gradul înalt de corelare care trebuie asigurat între diferitele proiecte.

Pe de o parte, o administrație dată va fi afectată de numărul de proiecte diferite, iar pe de altă parte, unele aspecte pentru care sunt prevăzute acțiuni specifice (semnătura digitală, cartea de identitate electronică "ID card", interconectarea administrativă etc.) necesită aportul mai multor unități care trebuie coordonate, nu numai între ele, fiecare cu fiecare, ci și cu proiectele specifice cu care interacționează. Aceste interacțiuni, care constituie în fapt principala valoare adăugată specifică planului de acțiune pe termen scurt, se impun a fi conduse printr-o activitate operațională specifică.

Unitatea de management a programului

Crearea programului de activitate, derivat din strategia Guvernului, respectiv din planul de acțiune, va însemna de fapt lansarea programelor de tehnologie informațională cu participarea mai multor organisme ale administrației publice centrale și locale.

Este necesară instituirea unui organism executiv independent, cu abilități, pentru managementul de program, format din specialiști desemnați de Ministerul Administrației Publice și de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și localizat în cadrul Ministerului Administrației Publice.

Acest organism se va preocupa de coordonarea și managementul de proiect pentru toate activitățile care implică organisme ale administrației publice centrale și locale și va fi responsabil pentru atingerea obiectivelor planului de acțiune. Acesta va conduce direct integrarea subproiectelor realizate independent de diferite organisme, atât în ceea ce privește planificarea, cât și condițiile tehnice și funcționale.

Organismul nu va furniza servicii și nu va conduce sisteme sau infrastructuri, dar poate îndeplini în mod direct sarcina de a desemna proiectele secundare necesare pentru atingerea obiectivelor și care nu pot fi atribuite organismelor administrației publice centrale participante, ca și orice alte activități care pot constitui un factor comun al tuturor administrațiilor participante la fiecare proiect.

Managementul programului de activitate

In ceea ce privește managementul operațional al programului de activitate se poate spune că acesta va fi atribuit unui organism permanent creat în cadrul Ministerului Administrației Publice cu avizul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Acest organism va asigura abilitățile profesionale necesare exercitării noilor misiuni.

4. Acțiuni de infrastructură: rețeaua națională

Infrastructura tehnologică necesară pentru realizarea planului de acțiune conține o rețea națională de tehnologie informațională, o rețea extranet guvernamentală completă care să interconecteze toate sistemele informaționale ale administrației publice centrale și locale cu o alta de tip Internet și care să poată furniza protocoale echivalente tip Internet pentru toate domeniile administrative.

Stadiul actual al rețelelor

Inițiativele referitoare la rețea; aflate în prezent în uz, reprezintă o imagine complexă, care face necesar ca rolul de coordonare și direcționare să fie jucat de un organism competent:

– astfel singura rețea actuală guvernamentală care acordă servicii de transport, asigurând rețelele intraguvernamentale și serviciile de interoperabilitate, care pot susține relația standard dintre administrațiile centrale și locale. Calitatea de membru în rețeaua unică a administrației publice centrale obligatorie doar pentru organismele administrației publice centrale. Extinderea preconizată trebuie să permită o completă uti1izare ca o rețea clasa IP, pentru a abilita administrații1e publice locale să aibă acces la serviciile unităților administrației publice centrale.

– În prezent se creează sau au fost deja create numeroase rețele teritoriale utile, promovate în general de către administrațiile județene sau de către alte autorități locale: municipi, orașe, comune etc.

– Multe unități ale administrației publice centrale se străduiesc să creeze în mod independent rețele de sector pentru interconectarea serviciilor lor descentralizate, practic, la nivel local acest lucru creează o situație complexă de necoordonare.

Lipsa liniilor directoare și a unui organ de coordonare a interconectării complete a tuturor rețelelor administrațiilor publice amenință cu apariția unor situții de conflict între managerii diferitelor rețele (între managerii rețelei administrației publice și cei ai rețelelor județene).

Rețeaua națională a administrației publice

Stadiul actual al tehnologiei și pieței face ca interconectarea rapidă a tuturor organismelor administrației publice centrale și locale, prin rețeaua extranet organizată după un model de interoperabilitate, care să asigure așezarea tuturor beneficiarilor pe palier de egalitate, să fie un obiectiv realist.

Rețeaua națională de tehnologie informațională poate fi creată prin următoarele două acțiuni coordonate:

– În primul rând să se realizeze interoperabilitatea dintre rețelele județene și rețeaua unică a administrației publice centrale;

– În al doilea rând să se creeze o rețea extranet virtuală, care se acopere întreg teritoriul țării, pentru acele județe care nu sunt încă deservite de alte inițiative locale.

Realizarea interoperabilității în rețelele teritoriale existente este o precondiție pentru descentralizarea multor funcții administrative, la care autoritățile administrației publice centrale și locale trebuie să participe efectiv, parțial cu stimulente financiare, pentru județele ale căror obiective nu corespund întocmai obiectivelor lor instituționale.

Acoperirea teritorială națională a autorităților administrației publice locale va fi realizată printr-o acțiune secundară, făcând disponibilă o singură rețea extranet.

Astfel va fi posibilă utilizarea unei singure infrastructuri pentru a construi rețele de sector pe care organismele administrației publice centrale le realizează în prezent prin forțe proprii, obținându-se astfel economii considerabile.

Rețeaua extranet a administrațiiIor publice locale.

Piața serviciilor IP oferă acum soluții care acum câțiva ani erau inaccesibile, pentru crearea unor rețele informaționale fără a investi în infrastructura fizică. Furnizorii de servicii Internet (ISP) și operatorii de telecomunicații oferă acum servicii de acces la Internet, servicii de creare a unor rețele virtuale private (VPN) și altele; practic ei au un catalog complet de servicii necesare pentru realizarea de rețele Intranet sau extranet ale oricărei organizații. Aceste servicii constituie cu siguranță modalitatea necesară pentru interconectarea pe palier de egalitate a tuturor administrațiilor publice.

Rețeaua extranet care se preconizează să fie creată va fi un multifurnizor virtual de tip IP (furnizor de informații) dedicat administrației publice locale, realizată printr-un contract de interconectare între furnizori.

Rețeaua extranet va fi creată prin trecerea în revistă a furnizorilor ce garantează servicii de un nivel standard IP minim și interoperabilitate totală între autoritățile administrației publice centrale, folosind serviciile de tip IP ale oricăruia dintre furnizorii de pe listă.

In ceea ce privește contractul de interconectare și interoperabilitate dintre furnizori este identic din punct de vedere tehnic și managerial cu cel pe baza căruia funcționează Internetul. Pentru toate aceste scopuri și intenții rețeaua este echivalentă cu o rețea Internet privată pentru administrația publică.

Astfel, pentru a pătrunde pe listă furnizorii vor trebui să îndeplinească cerințe de natură economică, de acoperire teritorială și de nivel standard minim impus al serviciilor garantate.

Autoritătile administrației publice locale își vor alege furnizorul de servicii de pe listă, folosind propriile criterii la compararea ofertelor de pe piață, asigurând garanția nivelului serviciilor și a interoperabilității cu toate celelalte administrații.

Integrarea rețelei extranet cu rețelele existente se va face respectând același model. Managerii rețelelor județene, de exemplu, vor fi considerați fie ca făcând parte din listă, fiind integrați deci automat în rețeaua extranet, fie drept clienți ai unora dintre furnizorii de pe listă. Rețeaua unică a administrației publice va fi astfel considerată în mod special, conform acestui model, ca furnizorul de servicii de acces la organismele administrației publice centrale.

În acest context fiecare administrație publică locală poate selecta o rețea la care să se conecteze, dintre cele incluse în sistemul național de interconectare, fără să prejudicieze capacitatea sa de a oferi serviciile specificate la nivel național tuturor celorlalte organisme ale administrației publice centrale.

II. 5. Acțiuni ale administrației publice centrale

Proiectele propuse pe termen scurt sunt în totalitate vizate în conformitate cu obiectivele impuse de Uniunea Europeană în cadrul inițiativei "e-Europe", pentru a permite accesul electronic atât la informații, cât și la serviciile principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri.

Portalurile sunt propuse, de asemenea, ca un mijloc de accesibilitate, mai ales în combinație cu noile servicii de înaltă eficiență, către alte instrumente, cum ar fi semnătura electronică și cartea de identitate electronică (I.D. card), care sunt deja sau în curs de a fi prevăzute de lege, dar care, altfel, ar putea părea inaccesibile și inutile cetățenilor și agenților economici.

Pe parcursul planului de acțiune pe termen scurt ar fi nerealist să se ceară crearea unui portal care să ofere o integrare totală a serviciilor diferitelor organisme ale administrației publice centrale, așa cum este prevăzut în viziunea de perspectivă a programului "e-Government". Vor fi însă posibile, paralel cu emiterea reglementărilor de rigoare, standardizarea interfeței portalurilor diferitelor organisme ale administrației publice centrale și realizarea procedurilor pentru un acces unitar atât la portalurile de informații, cât și la cele de furnizare de servicii de la principalele organisme.

Pentru a obține rezultatele preliminate pe termen scurt trebuie să se înceapă cu proiectele care sunt deja convenite, înainte de toate însă este importantă alocarea resurselor necesare pentru conceperea proiectelor deja localizate la nivelul diverselor organisme individuale ale administrației publice centrale, în măsura în care obiectivele conținute în plan sunt incompatibile cu termenele prea mari, necesare obținerii alocării de resurse din surse interne și/sau externe.

II. 5. 1. Portalurile de informații

In primul rând trebuie încurajată crearea arhivelor, garantarea calității datelor conținute și permiterea accesului larg și complet la acestea prin intermediul portalurilor de informații, care ușurează accesul prin Internet și explorarea bazei de date a administrației publice.

Organismele individuale ale administrației publice centrale care dețin baze de date relevante pentru cetățeni și agenți economici își vor crea separat aceste portaluri; totuși ele trebuie să respecte setul comun de reglementări ce vor fi, stabilite pentru crearea portalurilor publice.

Specificații pentru portaluri – obiectivele sunt următoarele:

– elaborarea unui standard comun pentru crearea portalurilor de informații ale organismelor administrației publice centrale;

– elaborarea unei liste cuprinzând bazele de date de importanță națională, care să fie accesibilă prin Internet, și a planului de implementare a acestei măsuri;

– monitorizarea stadiului de atingere a obiectivelor planului.

Portalul unic de reglementări juridice

În prezent există mai multe bănci principale de date legislative și juridice, și un număr considerabil de altele secundare, cu moduri diferite de accesibilitate și fără nici un fel de procedură care să le permită să devină unitare.

Astfel ăn acest sens se va crea un portal unic pentru a facilita și unifica accesul la documentația juridică, legislativă și de reglementări, disponibilă deja pe nenumărate web-site ale diverselor instituții.

Identificarea documentelor va fi standardizată, permițând utilizatorilor să le exploreze, cunoscând căile și conexiunile de referință dintre documente, reducând la minimum prelucrarea manuală a textelor de publicat.

Pe lângă crearea unui puternic motor de căutare, proiectul va elabora instrumentele necesare pentru simplificarea editări a textelor atât din punct de vedere al conformității cu regulile tehnico-legislative, cât și al compatibilității formatului standard, constituind un instrument de tehnologie informațională care să răspundă cerințelor de reordonare și identificare a legilor codificate care deja sunt în vigoare.

Din acest moment se va institui o bancă de date cuprinzând legislația primară și secundară care să permită o rapidă localizare, după subiect sau domeniu, a tuturor documentelor pertinente, potențând utilizarea cuvintelor-cheie sau a codurilor semantice pentru căutare strict direcționată, dupa subiect și după locația tuturor documentelor referitoare la un domeniu dat.

Mai mult, se prevede elaborarea unui instrument care să ușureze evidența legilor în cadrul legal existent în funcție de codul alocat, utilizând atât tehnicile cunoscute de marcare a textului, cât și tehnicile hipertext, astfel încât să fie facilitate deopotrivă atât orientarea în "labirintul legislativ", cât și elaborarea coordonată a textelor de lege: utilizarea tehnologiei informaționale va permite depistarea automată a legilor din care decurge textul respectiv.

Banca de date a Ministerului Justiției și Monitorul Oficial al României

Ministerul Justiției deține o bancă centrală de date juridice care conține documente legislative, juridice și de pregătire juridică provenind de la diverse surse. Sistemul de căutare, care trebuie să conțină o arie largă de funcții, necesită o modernizare morală și tehnologică pentru a fi în pas cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene.

Iar pentru a permite accesul on-line la Monitorul Oficial al României, se va merge pe indexarea motorului de căutare al Portalului Legal Unic.

II. 5. 2. Portaluri de servicii

Portalurile pentru furnizarea serviciilor nu vor permite numai accesul la informații, ci și solicitarea interactivă de servicii sau efectuarea de tranzacții. Planul de acțiune vizează crearea unui portal de servicii către cetățeni, unul pentru servicii către agenți economici, un portal specializat pentru servicii de angajare a forței de muncă și unul special pentru certificări.

Una dintre trăsăturile-cheie ale introducerii portalurilor este standardizarea sistemelor de accesare, autentificarea ulterioară și autorizarea solicitărilor de servicii.

Accesul la portalurile de servicii va necesita, de asemenea, utilizarea semnăturilor digitate ca mijloace legale de validare a declarațiilor transmise.

Cartea de identitate electronică (I.D. card) este un card de plastic prevăzut cu un chip electronic, folosit ca instrument de editare și autentificare a semnăturilor, poate fi utilizat ca mijloc de identificare în vederea accesării portalurilor de servicii. Aceasta va evita proliferarea cardurilor specializate; altfel, în absența unei soluții standard, fiecare organism al administrației publice va putea crea propriul card de acces la serviciile sale.

Portalul de servicii unitare pentru cetățeni

Crearea unui portal care să materializeze accesul nelimitat al cetățenilor la serviciile unitare integrate constituie scopul final al Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv al planului de acțiune. Proiectul este cel mai complex din punct de vedere organizatoric și tehnic, iar realizarea lui va atrage intr-o fază inițială numeroase și importante impedimente și constrângeri.

Realizarea portalului va necesita mai întâi completarea, și unificarea rețelei naționale de interconectare a tuturor administrațiilor publice centrale și completarea sistemului unitar de înregistrări de stare civilă, ceea ce constituie un obiectiv pe termen lung, pe termen scurt vor fi luate măsuri preliminare, preparatorii, cum ar fi studiul de fezabilitate și procedurile de licitație deschisă, necesare pentru ca proiectul, să devină operațional pentru un prim grup de servicii.

Integrarea serviciilor către cetățeni se poate realiza pe termen scurt numai printr-o coordonare unitară a proiectelor pe care administrațiile publice centrale le-au demarat deja separat.

Într-o prima fază a operațiunii de instalare a portalului de servicii pentru cetățeni s-a realizat un portal unic pentru administrația publică centrală, plasat între cetățeanul-utilizator și siteurile, existente deja, ale Ministerului Administrației Publice, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale etc., având sarcina de a uniformiza procedura de utilizare și de a standardiza cel puțin funcțiile de identificare a cetățeanului și de autorizare a accesului la aceste servicii.

Astfel cetățenii vor putea folosi portalul unic pentru a găsi formulare, oferite ca tipizate de către organismele administrației publice centrale, pentru a le completa și a înainta diverse rapoarte și declarații, precum și pentru a transmite cereri de solicitare a unor diferite servicii.

Exemplu : Declarația de interese, Declarația de avere apărute din nevoia de realizare a transparenței în administrația publică și fiind și o modalitate principală pentru lupta împotriva corupției, astfel încât, oricine este interesat poate intra pe Internet și poate citi declarațiile de avere ale persoanelor publice. Declarația de avere are următorul conținut:

Subsemnatul (a)………………………, având funcția de …………… la ………………………., declar pe propria răspundere, că împreună cu familia dețin următoarele active și datorii.

( 1) Bunuri imobile

1. Terenuri (se vor declara și cele aflate în alte țări) :

2. Clădiri (se vor declara și cele aflate în alte țări) :

(2) Bunuri mobile

1. Autovehicule/autoturisme, tractoare, mașini agricole, șalupe, iahturi și alte mijloace de transport care sunt supuse înmatriculării, potrivit legii :

2. Bunuri sub formă de metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă și de cult, colecții de artă și numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural național sau universal sau altele asemenea, a căror valoare însumată depășește 5.000 Euro (se vor declara și cele aflate în alte țări) :

(3) Bunurile mobile, a căror valoare depășește 1000 Euro fiecare, și bunuri înstrăinate în ultimele 12 luni :

(4) Active financiare

1. Conturi și depozite bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investite, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește 5.000 Euro (se vor declara și cele aflate în alte țări) :

2. Plasamente, investiții directe și împrumuturi acordate, dacă valoarea de pe piață însumată a tuturor acestora depășește 5.000 Euro (se vor declara și cele aflate în alte țări) :

3. Alte active producătoare de venituri nete, care însumate depășesc echivalentul a 5.000 Euro pe an (se vor declara și cele aflate în alte țări) :

……………………………………………………………………

(5) Datori (inclusiv taxe neachitate), ipoteci, garanții emise în beneficiul unui terț, bunuri achiziționate în sistem leasing și alte asemenea bunuri, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește 5.000 Euro (se vor declara și cele aflate în alte țări) :

(6) Cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subvencționate față de valoarea de piață, din partea unor persoane, organizații, societăți comerciale, regii autonome, companii/societăți naționale sau instituții publice romănești sau străine, inclusiv burse, credite, garanții, decontări de cheltuieli sau alte asemenea, a căror valoare individuală depășește 300 Euro.

(7) Venituri ale declarantului și și ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat (se vor declara și cele aflate în alte țări) :

In ceeea ce privește portalul unic, acesta va institui un sistem unic de autentificare și autorizare pentru toate departamentele administrației publice centrale și va folosi cartea electronică de identitate (I.D. card) ca unicul mijloc de recunoaștere, iar semnătura digitală va conferi autenticitatea declarațiilor la care acest lucru este obligatoriu.

In acest fel organismele administrației publice centrale se pot uni și pot folosi în comun serviciile autorității de certificare.

Portalul serviciului de certificare

Aceasta urmărește să implice organismele administrației publice centrale care dețin bănci de date dintre cele mai semnificative în realizarea scopurilor propuse privind autocertificarea. Fiind deja informatizate întrun stadiu mai mult sau mai puțin avansat, acestea vor fi implicat într-un proiect comun de accesibilitate on-line, în scopul de a permite autocertificarea pe care legislația o prevede, cu respectarea legilor referitoare la confidențialitatea datelor personale.

Pentru realizare mai întâi se va crea un portal unic pentru administrațiile implicate, cu acces limitat la funcționarii publici ai administrațiilor care solicită acest lucru, abilitându-i pe aceștia atât pentru verificarea pe loc a informațiilor de autocertificare necesare acordării unui serviciu, cât și pentru a proceda la verificări ulterioare, inclusiv a celor privind autenticitatea ștampilelor de pe declarațiile de autocertificare. Portalul va avea, de asemenea, un sector informațional și va oferi un instrument operativ pentru afișarea informațiilor necesare verificării.

În a doua fază a proiectului portalul va fi capabil să ofere servicii direct, accesibile procedurilor de tehnologie informațională ale administrațiilor ce solicită acest lucru, asigurând astfel accesul total automatizat la administrațiile abilitate să ofere astfel de certificări.

Pentru ca acest proiect să ofere accesul complet la toate principalele date de certificare va fi necesară includerea registraturilor civile municipale printre administrațiile accesibile. Cu excepția cazurilor de acces doar la registratura locală a organismului solicitat, în general acest lucru se va putea realiza o dată cu definitivarea proiectului de integrare a registrelor civile în sine.

Portalul pentru servicii de angajare a forței de muncă

Portalul pentru servicii de angajare a forței de muncă va servi la găsirea de slujbe și de solicitahți on-line.

Acesta este unul dintre serviciile vizate pentru Sistemul Informațional al Muncii. Proiectul urmărește ca acest serviciu să devină operațional mai devreme atât la nivel local, cât și la cel național.

Județele pot realiza și demara un portal local, activând astfel serviciul între județele limitrofe, iar apoi, în cooperare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, vor furniza un serviciu la nivel național.

Acest proiect necesită o puternică coordonare cu administrațiile județene. În consecință, va fi susținut prin ajutoare financiare și din partea autorităților locale, care trebuie să stimuleze instituirea acestor sisteme interoperaționale.

Portalul pentru servicii către agenți economici

Acest proiect va realiza strict interoperabilitatea între unitățile Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, pe de o parte, și Registrul Camerei de Comerț și Industrie, pe de altă parte. Sistemele informaționale ale acestor organisme vor asigura permanent concordanța strictă a datelor conținute de arhivele lor.

Astfel agenții economici, utilizând un set unitar de formulare, vor putea transmite printr-un singur portal diferitelor organisme, tipizatele de raportare cerute de lege. Portalul va verifica veridicitatea informățiilor raportate față de cele conținute în Registrul Camerei de Comerț și Industrie și va transmite organismelor respective datele solicitate în mod expres.

De asemenea, portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea și autorizarea accesului; oarecum și pentru confirmarea rapoartelor, grație semnăturii digitale, permițând astfel trasmiterea declarațiilor semnate și care, în acest mod, vor deveni în mod legal valabile.

II. 6. Acțiuni ale administrațiilor județene și locale

Rolul județelor în strategia Guvernului, respectiv în planul de acțiune Administrațiile publice locale constituie un pas esențial în implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, acest lucru din următoarele motive:

– Județele au un rol crucial în acțiunea efectivă de descentralizare a administrației în domeniul serviciilor publice (muncă, învățământ, finanțe, sănătate etc.).

– Județele pot juca un rol din ce în ce mai important, atât la nivel național, cât și european, în dezvoltarea societății informaționale la nivel local, prin dezvoltarea infrastructurii și serviciilor.

– Județele pot activa, împreună cu propriile administrații publice locale (municipale, orășenești, comunale), adoptarea cooperării administrative și integrarea furnizării de servicii.

Județele, în concordanță cu propria viziune și strategie, vor decide asupra unei mari părți a acestor inițiative, în mod individual și separat.

Planul de acțiune pe termen scurt se referă mai ales la inițiativele ce sunt necesar a fi instituite și la procedurile de coordonare și cooperare dintre județe în scopul de a garanta omogenitatea serviciilor pe plan național, schimbul interactiv de idei, resurse și experimente, precum și realizarea de economii.

Coordonarea dintre județe va maximiza recuperarea investițiilor în inovarea tehnologică pe care Guvernul intenționeaza să o promoveze la nivel local; deci o condiție necesară o constituie transferul resurselor de la administrația publică centrala către administrația publică județeană.

Interoperabilitatea rețelelor județene

Județele joacă un rol esențial în crearea principalelor infrastructuri și servicii necesare pentru implementarea sistemului informațional unitar al României.

Astfel multe județe au promovat și parțial deja au constituit rețele destinațe să interconecteze propriile administrații publice locale.

În același scop există și alte organisme și administrații publice locale care au promovat rețele locale la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor.

O principală sarcină în cadrul planului de acțiune constă în interconectarea și asigurarea interoperabilități tuturor acestor rețele cu rețeaua unică a administrației publice, în scopul de a crea o rețea națională, permițând ca toate unitățile și administrațiile publice locale, împreună cu organismele administrației publice centrale, să opereze interactiv de pe picior de egalitate și să facă schimb de aplicații necesare serviciilor furnizate.

Servicii secundare și servicii în sprijinul descentralizării.

Managerii rețelelor naționale vor trebui să furnizeze, prin propriile aplicații, toate serviciile aplicative secundare, precum și pe cele ce susțin desdentralizarea, pentru a permite cooperarea aplicativă și armonioasă dintre administrațiile publice locale și centrale, indiferent de rețeaua la care fiecare dintre ele este conectată; acest lucru, va fi menționat în studiul de fezabilitate. Prioritatea maximă va fi acordată serviciilor descentralizate din domeniul muncii, finanțelor publice, sănătății etc., precum și cele referitoare la integrarea registrelor civile.

In ceea ce privește constituirea rețelei naționale, care este un obiectiv comun la nivel național și o acțiune esențială pentru infrastructură și care la rândul său constituie o condiție preliminară a Strategiei Guvernului, va fi coordonată și condusă de unitatea de elaborare a strategiei, în componența sa urmând să fie reprezentate atât autoritățile administrației publice centrale, cât și cele locale, evitându-se astfel competiția neloială dintre managerii diferitelor rețele.

Proiectul sinergic prevede măsuri pe care județele trebuie să le ia în mod independent, pentru ca obiectivul strategic urmărit să fie susținut și finanțat de către cei vizați.

Administrația publică locală – personaj principal în Strategia Guvernului

Administrațiile publice locale, în special cele municipale, sunt personajele principale în Strategia Guvernului privind IAP; ele sunt acelea care vor trebui să creeze interfața, ghișeele pentru furnizarea serviciilor unitare către cetățeni.

Insă date fiind diferențele de mărime, de ocupare a forței de muncă și de capacitate de a utiliza tehnologia modernă, trebuie lansată o strategie care să nu accentueze și mai mult diferențele, la nivelul serviciilor locale, dintre diverși cetățeni și agenți economici, aceasta în funcție de locul unde activează.

Trebuie accelerate nu numai computerizarea completă a organismelor administrației publice locale ci și conectarea lor la una dintre rețelele regionale accesibile la nivel local; mai presus de orice; în același timp trebuie accelerată posibilitatea transmiterii on-line a serviciilor standard, definite clar pentru fiecare tip de organism al administrației publice centrale.

Principala problemă constă sau în stimularea preluării soluțiilor tehnologiei informaționale adoptate deja de către alte administrații publice locale sau unități ale administrației publice centrale ori în oferirea unor soluții la cheie, inclusiv a serviciilor de susținere aferente.

Pentru administrațiile municipale o importanță specială o prezintă transmiterea serviciilor de registratură și stare civilă, în concordanță cu nevoia generală de integrare la nivel național a registrelor și cu nevoia specifică de susținere a portalului pentru serviciul de certificare.

Trebuie susținută, de asemenea, dezvoltarea rețelelor civile de către rețelele administrative orășenești, rețele care pot furniza nu numai servicii publice, dar care încurajează și participarea cetățenilor, promovând aspectele sociale și productive ale rețelei.

Dezvoltarea rețelelor civice

Dezvoltarea rețelelor civice va cuprinde următoarele tipuri de servicii:

– furnizarea de servicii on-line;

– servicii pentru participarea cetățenilor în activitatea administrativă și în procesul decizional;

– servicii pentru instruire, utilizarea nonprofitului și sectorul organizațiilor neguvernamentale, care să furnizeze servicii publice pentru întărirea coeziunii sociale, pentru promovarea dezvoltării statutului socioeconomic, pentru dezvoltarea cooperării, productive dintre tinerii angajați în activități nou-apărute.

II. 7. Integrarea registrelor de stare civilă

Actuala fragmentare a dosarelor cu înregistrări de stare civilă și familie, existente la nivelul tuturor municipiilor, orașelor și comunelor, constituie unul dintre principalele obstacole în realizarea practică a Strategiei Guvernului privind IAP, conform căreia cetățeanul:

– nu este obligat să furnizeze informații care sunt deja în posesia administrației publice, nici chiar în forma de autocertificare;

– poate anunța autoritățile, o singură dată, despre orice modificare survenită în datele sale personale, de cele mai multe ori aceasta reprezentând o schimbare inclusă în registrele de stare civilă;

– poate beneficia de servicii din partea administrației publice numai prin simpla accesare, fizică sau virtuală, a oricărui ghișeu, indiferent de locul său de rezidență.

Realizarea integrării înregistrărilor municipale de stare civilă constituie desigur o provocare, care implică nu numai complicații legislative și organizaționale enorme, ci și unele probleme de tehnologie informațională și de sistem.

7.1. Interacțiunea dintre administrațiile publice centrale și locale

Respectând condițiile de securitate și de confidențialitate impuse de lege, solicitările și tranzacțiile efectuate dus-întors între administrațiile publice centrale și cele locale pot fi afectate, cel puțin din punct de vedere tehnic, direct și fără intermediar, de către serviciile cu valoare adăugată oferite de managerii rețelei județene, teritoriale sau de altă categorie la care municipiul, orașul sau comuna este conectată.

Din acel moment, fără a se afecta securitatea și confidențialitatea, restricțiile legislative și de autorizare, care în prezent limitează schimbul de informații on-line dintre administrațiile publice locale și alte organisme guvernamentale centrale și locale care vor fi astfel eliminate.

Accesul la serviciul de certificare a înregistrărilor de stare civilă

În condiții similare de securitate și confidențialitate garantată autoritatea locală trebuie să asigure prin serviciile sale accesul la toate datele relevante scopului certificării pe care le dețin, pentru a permite funcționarea completă a portalului serviciului de certificare.

II. 7. 2. Indexul registrelor de stare civilă.

Un sistem unitar al registrelor de stare civilă presupune crearea și coordonarea unui index al rezidenților, un index al înregistrărilor de stare civilă, care este necesar atât pentru a localiza, cât și pentru a verifica și a păstra conținutul datelor personale la nivel național. Indexul este conectat la codul unic de identificare a cetățeanului, în prezent denumit codul numeric personal.

Insă trebuie menționat că indexul nu va conține datele personale ale cetățeanului, care aparțin exclusiv orașului de rezidență, ci doar un minimum de date necesare pentru localizarea unor astfel de informații sau pentru un acces rapid la ele.

Dezvoltarea și managementul indexului înregistrărilor de stare civilă

Indexul înregistrărilor de stare civilă va fi dezvoltat și coordonat de Ministerul Administrației Publice printr-un serviciu accesibil on-line pentru toate autoritățile publice locale, care vor fi antrenate în acțiunea de creare și de actualizare a indexului national.

Aceasta va fi un motiv pentru care municipiile, orașele și comunele vor fi solicitate să comunice prin rețea, direct sau indirect, managerului de index doar acele schimbări din datele personale, care vor produce schimbări în index, ca: nașteri, decese, schimbări de domiciliu și orice alte informații relevante care au legătură cu redactarea documentelor de identitate.

Orice alte servicii disponibile din partea managerului de index, cum ar fi medierea accesului la fișierele administrației publice centrale pentru administrațiile publice locale și viceversa sau medierea în anunțarea unor evenimente personale, vor fi furnizate autorităților publice locale în concordanță cu algoritmul logic stabilit și nu în mod exclusiv.

Indexul va face posibilă furnizarea de servicii către cetățeni; oferindu-le acestora o viziune unitară asupra înregistrărilor de stare civilă în totalitatea lor, incluzând serviciile electorale, cartea de identitate (I.D. card) și alte servicii legate de rezidență.

II. 7. 3. Anunțarea schimbărilor din datele personale

Anunțarea schimbărilor survenite în registrul de stare civilă va fi făcută managerului de index de la nivelul autorităților locale fie direct, fie prin serviciul de notificare a evenimentelor, utilizându-se în acest scop aceleași proceduri folosite pentru anunțarea oricăror alte organisme interesate ale administrației publice centrale.

Un serviciu general de notificare a evenimentelor care poate produce schimbări în datele personale din registrul de stare civilă sau în statutul familial este nu numai de dorit; ci și indispensabil, pentru a se asigura faptul că informațiile despre fiecare cetățean, deținute de toate organismele administrației publice centrale sau locale, în scopul îndeplinirii sarcinilor specifice, sunt corecte și actualizate.

Putem observa însă că tehnologia actuală permite crearea unor sisteme general valabile de notificare a evenimentelor către toate organismele interesate implicit de aceste schimbări survenite.

Serviciul național de notificare a evenimentelor

Un serviciu de notificare a evenimentelor va fi instituit ca un serviciu cu valoare adăugată al rețelei naționale.

Ca infrastructură, managerii fiecăreia dintre rețelele componente vor coopera între ei, astfel încât evenimentele vor putea fi anunțate nu numai administrației publice centrale, ci și administrațiilor publice locale interesate.

II. 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrele de proprietate și autoritățile administrației publice locale

Această acțiune constă în completarea sistemului pentru schimburi interactive de date dintre registrele de proprietate și administrațiile publice locale. Obiectivele proiectului sunt :

– să facă accesibile serviciile oficiilor teritoriale, cum sunt: verificarea și certificarea registrelor de proprietate, verificarea registrelor de ipotecă, schimbările survenite în procedurile de înregistrare și in registrele de proprietate, atât cetățenilor, cât și administrațiilor publice locale;

– să creeze un serviciu la nivel național care să susțină constatarea, validarea și actualizarea taxelor de proprietate, care ulterior să fie folosite de către administrațiile publice locale, cetățeni, agenți economici, notari publici, specialiști etc;

– să facă accesibile pentru întregul teritoriu național toate băncile de date cadastrale derivate din registrele de proprietate, ca o bază comună de informare în scopul dezvoltării evaluării și planificării teritoriale.

Acțiunile vor determina:

– Întărirea sistemului Ministerului Finanțelor Publice, extinzând conexiunile sale la nivelul tuturor autorităților locale și creând poluri locale de concentrare la nivel de județe. Fluxul de informații va deveni de tip "dus-întors", prin schimburi interactive reale de informații între autoritățile locale și direcțiile județene, atât în ceea ce privește datele, cât și accesibilitatea și folosirea în comuna băncilor de date.

– Crearea unui serviciu la nivel național care să susțină constatarea, validarea și actualizarea taxelor municipale de proprietate, extins nu doar la nivelul administrațiilor publice locale, ci și la cetățeni și specialiști. Acest lucru se va realiza prin:

– Extinderea sistemului de schimburi interactive dintre registrele de proprietate și autoritățile locale – direcționat mai ales către cele din urmă – pentru a se accesa serviciile de roluri și taxe, utile în verificarea vărsării taxelor municipale, de proprietate către stat, ajutând astfel la accesul direct la fișierele Ministerului Finanțelor Publice;

– Crearea unui portal – fereastră a taxelor de proprietate, destinat, în special, cetățenilor, agenților economici, tehnicienilor, specialiștilor, finanțiștilor și notarilor cu funcții specifice formalităților de evidență exactă a proprietăților. Fereastra taxelor de proprietate va permite utilizatorilor să solicite informări asupra situației individuale proprii, referitoare la rolurile și taxele datorate, să le compare cu alte poziții din registrul de proprietate, să evalueze dobânzile aferente, să constate eventualele contradicții și să reclame administrației publice locale pozițiile contradictorii privind registrul de proprietate și/sau asupra rolului și taxelor datorate. Acest lucru va face posibilă verificarea tuturor contradicțiilor și actualizarea datelor referitoare la proprietar, coduri de taxe, orice proprietate neînregistrată ori care nu are o declarație de impunere aferentă sau cu inadvertențe între registrul de proprietate și datele de evidență la nivel de localitate.

II. 9. Cartea de identitate electronică (I.D. card)

Cartea de identitate electronică (I.D. card) va fi folosită nu doar ca document de identitate personal, dar și ca singurul card multifuncțional de acces la toate serviciile administrative on-line ce solicită un anumit grad de identificare a utilizatorului. .

Semnătura digitală conținută de cardul electronic I.D. va fi principalul mijloc de acces garantat la informațiile și serviciile on-line furnizate de agențiile publice și private și poate asigura valabilitatea legală a documentelor transmise electronic.

În scopul distribuirii acestor carduri municipalitățile vor trebui să întocmească propriile registre de stare civilă adresabile prin indexul registrelor de stare civilă și vor trebui să anunțe Ministerul Administrației Publice – Serviciul de evidență informatizată a persoanei numai asupra evenimentelor care produc schimbări în index, fără să fie nevoite să apeleze la alte servicii auxiliare.

II. 9.1. Emiterea cărții de identitate electronică

Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administrației Publice, în colaborare cu câteva administrații municipale, va începe un proiect – test privind procedura de emitere a cărților de identitate electronice (I.D. cards).

In acest proiect – test este prevăzută distribuirea a 100.000 de carduri I.D. către municipiile participante. Pe perioada acestei faze de lucru serviciile implicate vor fi cele locale, care au fost dezvoltate și funcționează în cadrul municipalităților participante.

Când prima fază va fi finalizată vor fi emise 1.000 000 de carduri I.D. care vor putea fi utilizate pentru accesul la serviciile de la nivel național.

Se va efectua un studiu care să menționeze serviciile la scară națională ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice I.D. și va fi planificat un program de dezvoltare acel puțin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul să constituie un succes pentru comunitățile locale este esențial ca testarea să fie extinsă suficient de mult pentru a garanta transparența proiectului și pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel național, să reprezinte, de asemenea, încă de la început un instrument de acces la serviciile cetățenești care nu pot fi accesate utilizând actele de identitate actuale obișnuite.

II. 9. 2. Promovarea semnăturii digitale

Această acțiune -intenționează să promoveze răspândirea și utilizarea semnaturii digitale.

După formarea registrului oficial al certificatorilor abilitați și asigurarea operabilității acestora semnătura digitală va deveni o realitate, fiind utilizabilă nu numai de către cetățeni sau agenți economici, ci mai ales de către persoane fizice cu împuternicire de semnătură.

Inițiativele promoționale vor servi de asemenea, la accelerarea utilizării semnăturilor digitale de persoane fizice și juridice, în special în relația lor cu administrația publică.

Apoi se va constitui un fond destinat dotării unităților administrației publice centrale și locale cu certificate de semnătură digitală pentru angajații lor. Semnătura va face parte integrantă și va fi inclusă în cartea de identitate electronică I.D. pentru angajații care vor poseda deja un asemenea card.

II. 10. Informatizarea managementului documentelor

Serviciile de registratură informatizată a documentelor, în versiunea lor cea mai avansată; vor face posibile câteva performanțe inovatoare. În afară de posibilitatea de a înregistra documentele de hârtie tradițională prin birourile de registratură obișnuite, acestea vor face posibilă: înregistrarea electronică a documentelor; conectarea directă a serviciului de registratură la sistemul de completare și arhivare; forme de acces mai eficiente și o mai mare transparență a actelor administrative; furnizarea de elemente ajutătoare utile la efectuarea controlului managementului; testarea aplicațiilor electronice în coordonarea fluxului de documente.

Serviciile de registratură informatizată a documentelor

Înființarea serviciilor de registratură informatizată a documentelor la nivelul principalelor administrații publice locale (județe și orașe mari) pentru toate tipurile de formulare prevăzute în proiect, inclusiv obținere, completare, înaintare și înregistrare.

Integrarea serviciilor de registratură informatizată a documentelor presupune conectarea sistemelor locale, prin intermediul rețelei naționale, la serviciile de registratură ale organismelor administrației publice centrale va crea astfel o rețea de manipulare a documentelor; constituind o condiție preliminară pentru folosirea programului de informatizare a registraturilor, în scopul asigurării transparenței.

II. 11. Procurarea electronică "e-Procurement"

Această acțiune este menită să difuzeze, să promoveze și să dezvolte comerțul electronic "e-Commerce" ca instrument de lucru guvernamental pentru achiziția de bunuri și servicii. Noul instrument ar putea servi la atingerea câtorva obiective:

– reducerea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri și servicii de către administrația publică;

– orientarea și accelerarea procedurilor;

– asigurarea transparenței totale la licitații;

– deschiderea pieței de desfacere mai competitive.

Reglementările legale în vigoare și cele în curs de adoptare vor face posibilă procurarea electronică, mai ales în sensul de a introduce noi prevederi privind ținerea licitațiilor on-line și asigurarea balanței cerere-ofertă în timp real, asigurând astfel permanent organismelor guvernamentale condiții optime de piață. Publicarea caietelor de sarcini pentru licitații poate, de asemenea, să fie făcută prin sistemele informaționale electronice, iar reglementările vor fi emise în așa fel încât să facă noua metodă compatibilă cu actualele legi financiare.

Printr-o măsură adminisțrativă se vor institui două comitete de coordonare care să monitorizeze și să ghideze acest proces de transformare din cadrul administrației publice centrale.

Aceleași proceduri pot fi adoptate și de către administrațiile publice locale pe bază de voluntariat.

Capitolul III. Instruirea și specializarea funcționarilor publici.

III. 1. Activități de instruire și specializare

Introducerea tehnologiei informaționale în birourile de lucru la toate nivelurile creează necesitatea unei instruiri corespunzătoare a funcționarilor publici. Nefamiliarizarea lor cu potențialul oferit de noile tehnologii și lipsa instruirii aferente pot duce la o reacție de respingere din partea acestora, afectând efectul scontat al substanțialelor investiții făcute de Guvern în acest domeniu.

Astfel conducerea de tip informațional trebuie să conducă la:

– ridicarea nivelului de competență în utilizarea tehnologiei informaționale atât pentru cei care au deja abilități, cât și pentru cei care utilizează pentru prima dată un calculator;

– creșterea productivității tuturor celor care lucrează cu calculatorul;

– realizarea unei amortizări serioase a investițiilor făcute în tehnologia informațională;

– asigurarea că toți utilizatorii de calculatoare înțeleg cum poate fi eficient folosită tehnologia informațională și că aceștia sunt familiarizați cu problemele de calitate implicite;

– crearea de abilități care să determine pe oricine, indiferent de nivelul și felul școlarizării, să dorească să devină o parte a "Societății informaționale".

Mulți funcționari publici (estimare 30% din numărul lor total) sunt deja familiarizați cu instrumentele tehnologiei informaționale. Acest lucru este în strictă concordanță cu răspândirea folosirii calculatorului personal în cadrul administrațiilor publice, care în prezent este variabilă. Programul de răspândire a instrumentelor tehnologiei informaționale și a rețelelor informaționale trebuie însoțit de un program de instruire în operarea pe calculator.

III. 2. Instruirea primară

Această acțiune se concentrează pe instruirea funcționarilor publici ca utilizatori ai tehnologiei informaționale, având două aspecte:

– furnizarea cunoștințelor de bază privind operarea pe calculator tuturor funcționarilor publici;

– creșterea nivelului cunoștințelor celor care deja au noțiuni de bază.

Cursurile de instruire și perfecționare vor urma modelul « Licenței Europene de Operare pe Computer » (ECDL) care a fost adoptat ca standard de guvernele mai multor țări. Ministerul Educației și Cercetării trebuie să recomande această abordare tuturor liceelor cu profil tehnic; ECDL a fost propus tuturor statelor membre ale U.E. ca certificat standard pentru calificarea de bază în utilizarea calculatorului.

Acest plan asigură fiecărui funcționar public un curs de instruire de 30 de ore atât pentru începători, cât și pentru avansați. Cursurile ECDL vor fi adaptate problemelor speciale legate de motivarea funcționarilor publici. Pentru a evita luarea oamenilor de la locul de muncă pe perioada instruirii se va recurge – acolo unde va fi posibil la metodele învățământului la distanță.

Cursurile vor consta, în mare parte, în practica efectivă pe calculator și vor necesita structuri adecvate pe întregul teritoriu al țării. Centre cu laboratoare pentru instruirea și certificarea ECDL vor fi înființate în toate municipiile reședință de județ și în multe licee, ca și în câteva departamente universitare.

În prima fază în program au fost implicați aproximativ 250.000 de angajați funcționari publici.

II. 3. Cursuri de specializare

Această acțiune urmărește să accentueze și să îmbunătățească abilitățile specifice cadrelor de conducere responsabile cu infrastructura tehnologiei informaționale, mai ales managerii de rețea, personalul de înregistrare a documentelor și personalul de la ghișeele de relații cu publicul, pentru a se familiariza cu noile servicii și a le face eficiente în slujba cetățenilor, prin familiarizarea acestora cu ultimele inovații tehnologice și legislative.

Cursurile de specializare vor utiliza materialele metodologice de instruire editate special de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și de Ministerul Administrației Publice, acestea urmând să fie predate managerilor de rețea. Ministerul Administrației Publice și Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației vor finaliza o convenție de cooperare pentru acordarea de consultanță necesară organizarii acestor cursuri la nivel național.

Concluzii

Atât într-o primărie cât și la guvern, calculatorul este foarte important. Deși Hotărârea Guvernului privind informatizarea administrației publice a apărut în 2001, nici azi nu găsim necesarul de calculatoare într-o primărie, din lipsa banilor sau din lipsă de personal calificat, din comoditate sau poate de frica pierderii slujbei în favoarea calculatorului, reforma este încetinită. Nu ne rămâne decât să ne gândim că peste ceva timp ne vom plătii impozitele de la calculatorul personal, fără să pierdem ore sau zile, ne vom înregistra diverse cereri de eliberare de acte (certificat de producător, autorizații, adeverințe) folosind Internet-ul și vom primi actul mai repede decât în această perioadă când pentru o simplă adeverință trebuie să pierdem câteva ore mergând de la un funcționar public la altul, pentru a fi verificați dacă am plătit impozitul, să plătim taxa de timbru la caserie sau să luam timbru fiscal de la poștă, să așteptăm redactarea adeverinței și ca primarul și secretarul s-o semneze apoi cel ce a redactat-o să o înregistreze … prea mult timp pierdut și chiar dacă nu este neapărat vina funcționarilor publici, nu se eliberează adeverințe celor care nu-și plătesc impozitele sau eventualele amenzi primite ceea ce înseamnă timp pierdut degeaba, sau trebuie să aștepte terminarea unei ședințe pentru ca primarul și secretarul localității să semneze adeverința.

Deși orice cerere, inclusiv cea pentru eliberarea unei adeverințe, trebuie soluționată în maxim 30 de zile, cetățeanul va vrea actul pe loc, cu greu va accepta să revină a doua zi după el deoarece în acea zi poate nu se primește bani la casierie sau primarul este plecat la o ședință.

Dar să ne imaginăm că în momentul în care avem nevoie de o adeverință lansăm cererea cu ajutorul Internet-ului de la calculatorul personal, aceasta este verificată și ne este trimisă în câteva minute.

Să ne imaginăm că cetățeanul care solicită un serviciu nu are nevoie de nimic altceva decât de actele personale de identitate, indiferent de raza unității administrativ teritoriale pentru care solicită respectivul serviciul public, și că odată cu respectivul cetățean a fost identificat, sistemul informațional al ghișeului este capabil să asigure toate informațiile necesare pentru autorizarea exercitării serviciilor solicitate, asta indiferent de ce agenție sau de departament dețin aceste informații.

De asemenea, trebuie încurajată și crearea arhivelor, garantarea cantității datelor conținute și permiterea accesului blarg și complet la aceasta prin intermediul portarurilor de informații, care ușurează accesul prin Internet și exploatarea bazei de date a administrației publice.

Prin portalurile de servicii se va permite atât accesul la informații, cât și solicitarea de servicii sau efectuarea de tranzacții.

Totuși pentru ca lucrurile să meargă mai bine se observă nevoia următoarei clasificări:

crearea unui portal de servicii către cetățeni;

crearea unui portal de servicii către agenții economici;

crearea unui portal specializat pentru servicii de angajare a forței de muncă;

crearea unui portal special de servicii pentru certificări.

Autenticitatea declarațiilor, lucru obligatoriu în administrația publică și care azi încă se realizează prin prezentarea buletinului/cartea de identitate, pe viitor va fi înlocuită cu cartea electronică de identitate și semnătura digitală.

Sau pentru cetățenii care vor să ceară anumite informații, exemplu: de ce acte are nevoie să se înscrie la ajutor social, șomaj?

În unele orașe aceste informații se găsesc azi pe Internet iar accesul la informații, privind administrația publică, al cetățenilor este necesar. În acest mod oricine este interesat poate afla informații despre Consiliul județean, Prefectură, administrația publică locală. Majoritatea primăriilor au adrese de Internet și oricine poate afla informații și adrese utile ce îi interesează, cum ar fi:

Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane – Sunt oferite informații despre instituție, un scurt istoric și adrese utile.

Administrația Străzilor – Serviciu public de specialitate juridică sub autoritatea Consiliului General al Capitalei, înființat în 1992. Site-ul include informații despre instituție, structura organigramei, date despre achizițiile publice, harta municipiului și informații de contact.

AMOFM București – Detalii despre Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu referințe despre obiective, filialele locale și informații pentru agenți economici și de interes public.

Brigada de Pompieri Dealul Spirii – Scurt istoric, servicii oferite, prezentarea utilajelor specifice, informații utile, adrese și imagini.

Circumscripție electorală – Prezintă membrii circumscripției împreună cu fotografiile lor și partidele din care fac parte.

Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Informații detaliate despre istoricul, organizarea și activitatea instituției publice, cu referințe despre echipa managerială, centru de presă online, statistici și noutăți din domeniul juridic.

Guvernul României – Prefectura Municipiului București – Informații despre instituție,legalitatea actelor, servicii publice deconcentrate, programe, strategii și proiecte de viitor.

Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației – Oferă detalii despre obiectul de activitate, organizare, o secțiune cu formulare online și liste cu adresele centrelor locale.

Primăria Municipiului București – Administrația locală – Informații utile despre primărie și București, acte normative emise, adrese de instituții, harta metroului, harta RATB și harta orașului.

Primăria Sector 1 – Oferă detalii despre instituție, consilul local, adrese utile ale instituțiilor bucureștene publice și noutăți din activitatea primăriei.

Primăria Sectorului 2 – Noutăți, informații despre organizare și conducere, acces la sistemul vocal de informare a cetățenilor și o secțiune pentru plata online a taxelor și impozitelor locale.

Primăria Sectorului 3 – Detalii despre infrastructura, planul urbanistic și istoricul sectorului 3, cu știri și informații despre primărie și consiliul local și posibilitate de plată online a taxelor și impozitelor locale.

Primăria Sectorului 4 – Scurt istoric al instituției publice, cu referire la structura și administrația primăriei și a consiliului local, informații de ordin personal despre primar și viceprimar, lista instituțiilor subordonate și documente legislative de interes public.

Primăria Sectorului 5 – Oferă acces la secțiunea de plată online a impozitelor și taxelor locale, cu liste ale instituțiilor de administrare și educație din sectorul 5, referințe legislative și informații utile pentru vizitatori.

Primăria Sectorului 6 – Prezentare detaliată a primarului, viceprimarului și a consiliului local, cu detaliere a organigramei și activității primăriei și a consiliului local, statistici economice, proiecte și liste ale instituțiilor subordonate. Oferă posibilitate de plată online a taxelor și impozitelor locale.

Agenția de dezvoltare economică Timiș – Organizație non-profit de tip serviciu public, înființată în mai 1995, de către Consiliul Județean Timiș, în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara și Camera de Comerț și Industrie Timișoara, abiective organizației sunt: sprijinirea dezvoltării economico-sociale a județului Timiș, sprijinirea întreprinzătorilor și stimularea dezvoltării sectorului privat de întreprinderi mici și mijlocii, atragerea de investitorilor străini.

Agenția de Protecție a Mediului Timișoara – Instituție publică finanțată de la bugetul de stat, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor. Sunt oferite informații despre organizarea și activitățile instituției.

AJOFM Timiș – Sunt incluse scurte informații despre Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, alături de formulare tip, detalii despre actele necesare angajatorilor și șomerilor, liste cu posturile vacante și șabloane de Curriculum Vitae european.

Circumscripție electorală – Prezintă membrii circumscripției împreună cu fotografiile lor și partidele din care fac parte.

Consiliul Județean Timiș – Informații despre instituție și despre instituțiile subordonate, compartimentele de specialitate, servicii, componență, activități, proiecte, strategia de dezvoltare și informații utile despre județ.

Direcția de Sănătate Publică Timiș – Informații utile despre instituție, legislație, autorizații sanitare, concursuri și despre inspecția sanitară.

Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș – Instituția realizează strategia și programul Guvernului în domeniul finanțelor publice și aplicarea politicii fiscale a statului. Sunt oferite informații despre organizarea și activitatea instituției precum și formulare publice, informații referitoare la licitații și noutăți.

Grupul de Pompieri "Banat" – Instituție ce are subunități în principalele orașe din județ. Sunt oferite informații detaliate despre istoria grupului și despre acțiunile prezente, de asemenea este oferit un album foto, date de contact, orarul audiențelor, informații despre SIAMUD și Societatea de Protecție a Focului, filiala Timiș.

Inspectoratul de Poliție al Județului Timiș – Informații despre cadre, audiențe, secții, buletin de presă precum și prezentarea urmăriților generali,

IPJ Timiș – Centrul de Informare și Consiliere a Victimelor – Informații utile, telefoane utile, programul de audiențe, programul de funcționare a birourilor și compartimentelor și orarul instituției.

Prefectura Timiș – Informații generale despre această instituție și despre prefectură.

Se poate observa că reforma este mai ușor acceptată la nivelul administrației publice centrale decât de cea a administrației publice locale.

Azi folosind Internet-ul nu găsim totuși toate informațiile necesare. Unele orașe au pagini pe Internet, altele nu. Pe viitor fiecare unitate administrativ teritorială va avea propria ei pagină de Internet, și poate, cu timpul serviciile se vor realiza pe bază de carte electronică de identitate și semnătură digitală, din birou sau de acasă fără a pierde timp și fără să alergi de la un birou la altul.

Informatizare administrației publice este importantă pentru modernizare, iar odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, necesară.

Bibliografie

1. Alexandru I și colaboratorii, Drept administrativ, Editura Economică, București, 2002;

2. Antonie Iorgovan Tratat de drept administrativ, ediția a III-a,Editura All Beck, București, 2001 ;

3. Mircea Preda, Drept administrativ – parte specială, Editura Lumina Lex, București, 2001;

4. Valentin Prisăcaru – Tratat de drept administrativ, Partea generală, Ediția a doua revizuită și adăugită, Editura All, București, 1996;

5. Corneliu Rădescu, Ghe. Marghidan – Statutul funcționarilor publici și statutul salariaților comunali, Comentariu doctrinar și de jurisprudență, București, 1947;

6. Verginia Vedinaș – Statutul funcționarului public, Editura Nemira, București, 1998;

7. Verginia Vedinaș și colaboratorii – Administrația publică și societatea românească la cumpăna dintre secole și milenii, Editura Constantin Brâncuși, Târgul Jiu, 1997;

8. Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarului Public;

9. Legea nr. 215/2001 Legea Administrației Publice Locale;

10. Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;

11. Recomandarea No. R(2000) 10 a Comitetului Miniștrilor Statelor Membre privind codurile de conduită pentru funcționarii publici;

12. Legea nr. 7 din 23 februarie 2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici;

13. Hotărârea nr. 1006/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvenului privind accelerarea reformei în administrația publică;

14. Hotărârea nr. 1007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvenului privind informatizarea administrației publice;

15. www.ina.gov.ro ;

16. http://db.consilium.eu.int/df/default.asp?lang=en ;

17. http://echr.coe.int ;

18. http://www.prahova.anofm.ro/;

19. http://www.ajvpsph.ro/;

20. http://www.cciph.ro/;

21. http://www.pensiiprahova.ro/;

22. http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.ce? cir=30;

23. http://www.cjph.ro/;

24. http://www.politiaromana.ro/;

25. http://www.prefectura prahova.ro/;

26. http://www.adetim.ro/;

27. www.anfp- map.ro;

28. www.mapgov.ro ;

29. http://www.ipmtm.ro/

30. http://www.timis.anofm.ro/

31. http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.ce?cir=36

32. http://www.cjtimis.ro/

33. http://www.dsptimis.ro/

34. http://www.dgfptm.ro/

35. http://www.accu.ro/

36. http://www. aspmb.ro/

37. http://www.bucuresti.anofm.ro/

38. http://www.bpdsc.ro/

39. http://www.prefecturabucuresti.ro/

40. http://www.igcti.ro/

41. http://www.pmb.ro/