Informatica ȘI Gândirea Algoritmică

M I N I S T E R U L E D U C A Ț I E I Ș I C E R C E T Ă R I I Ș T I I N Ț I F I C E

PROGRAMĂ ȘCOLARĂ PENTRU DISCIPLINA OPȚIONALĂ

INFORMATICA ȘI GÂNDIREA ALGORITMICĂ

[curriculum la decizia școlii pentru gimnaziu]

Constanța, 2015

NOTĂ DE PREZENTARE

Prezentul document conține programa școlară pentru disciplina Informatica și gândirea algoritmică și care reprezintă o ofertă curriculară centrală de disciplină opțională pentru gimnaziu, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.

Disciplina se poate preda la clasa a V-a, în condițiile adecvării demersului didactic la particularitățile de vârstă ale elevilor.

Programa școlară reprezintă documentul școlar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care stabilește, pentru fiecare disciplină, oferta educațională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat pentru un parcurs școlar determinat, în conformitate cu statutul și locul disciplinei în planul-cadru de învățământ.

Programa școlară pentru Informatica și gândirea algoritmică are următoarele finalități:

familiarizarea elevilor cu noțiunile din zona de programare;

îmbinarea interdisciplinară a cunoștiințelor elevilor.

Programa școlară pentru învățământul gimnazial are următoarele componente:

notă de prezentare

competențe cheie europene vizate prin studiul disciplinei

competențe generale

valori și atitudini

competențe specifice și conținuturi

sugestii metodologice.

Nota de prezentare a programei școlare descrie parcursul disciplinei de studiu, argumentează structura didactică adoptată și sintetizează o serie de recomandări considerate semnificative din punct de vedere al finalităților studierii disciplinei respective.

Competențele generale se definesc pentru fiecare disciplină de studiu și au un grad ridicat de generalitate și complexitate.

Valorile și atitudinile orientează dimensiunile axiologică și afectiv-atitudinală aferente formării personalității elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia.

Competențele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din competențele generale și sunt etape în formarea acestora.

Conținuturile învățării sunt mijloace prin care se urmărește formarea competențelor specifice și implicit a competențelor generale propuse. Unitățile de conținut sunt organizate tematic.

Sugestiile metodologice propun modalități de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare. Pentru formarea competențelor specifice pot fi organizate diferite tipuri de activități de învățare. Exemplele de activități de învățare sunt construite astfel încât să pornească de la experiența concretă a elevului și să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învățare. Transformările societății românești din ultimii ani, dezvoltarea și răspândirea informaticii, pătrunderea elementelor moderne de comunicații și tehnologii informatice în țara noastră, impun o pregătire diversificată a tinerilor în acest domeniu. Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator, adică pregătirea elevilor astfel încât să poată beneficia de lumea calculatoarelor, respectiv să poată folosi avantajele științei calculatorului, trebuie să stea și în atenția învățământului gimnazial.

Informatica a pătruns astăzi în cele mai variate domenii, deci indiferent de profesia pe care o va alege un tânăr, la viitorul lui loc de muncă în mileniul III, cu siguranță va avea nevoie de cunoașterea modului de utilizare a unor instrumente informatice. Este nevoie ca inițierea tinerilor din toate școlile în utilizarea calculatoarelor să se facă la un nivel pe care îl numim azi nivel de cultură generală.

În procesul de predare învățare, activitatea va fi orientată pe probleme: analiza unor situații practice (generale sau specifice unui anumit domeniu), identificarea fluxului informațional, elaborarea unui model algoritmic de rezolvare.

Exemplele utilizate la predare vor fi preponderent alese, în colaborare cu profesorii care predau la clasa alte discipline cum ar fi: matematica, biologia etc.

Educarea elevilor în spiritul unei activități desfășurate în grup, în colaborare se finalizează prin predare orientată pe proiecte. Obișnuirea elevilor cu responsabilități, cu răspunderea privind finalizarea propriei munci și asigurarea înlănțuirii unor elemente realizate în paralel, îi va pregăti în mod cât se poate de clar pentru o activitate pe care cu siguranță o vor întâlni în viitor.

Educarea elevilor pentru realizarea unor produse utilizabile, dezvoltarea spiritului inventiv și creator apare ca un obiectiv impus de sistemul economic în care trăim și vom trăi și în viitor. Indiferent de conținutul aplicației, ceea ce realizează elevul, trebuie să fie utilizabil; altfel spus, trebuie să aibă toate calitățile unui produs.

COMPETENȚELE CHEIE EUROPENE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINEI

Pe baza rezultatelor studiilor efectuate la nivelul Comisiei Europene au fost stabilite opt competențe cheie, fiind precizate, pentru fiecare competență cheie, cunoștințele, deprinderile și atitudinile care trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în procesul educațional. Aceste competențe cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor educaționale și de formare profesională în Uniunea Europeană și, ca urmare, stau la baza stabilirii curriculumului pentru educația de bază.

Principalele competențe cheie europene vizate prin studiul disciplinei sunt:

Competențe în matematică și competențe de bază în științe și tehnologie

Competențe digitale

COMPETENȚE GENERALE

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator

Cunoașterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru

Identificarea datelor care intervin într-o problemă și a relațiilor dintre acestea

Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor

Implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare

VALORI ȘI ATITUDINI

Competențele generale și specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învățare a disciplinei Informatica și gândirea algoritmică au la bază și promovează următoarele valori și atitudini:

Exprimarea unui mod de gândire algoritmic și creativ, în structurarea și rezolvarea problemelor

Conștientizarea impactului social, economic și moral al informaticii

Formarea obișnuințelor de a recurge la concepte și metode informatice de tip algoritmic specifice în abordarea unei varietăți de probleme.

Manifestarea unor atitudini favorabile față de știință și de cunoaștere în general

Manifestarea inițiativei și disponibilității de a aborda sarcini variate

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator

Cunoașterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru

Identificarea datelor care intervin într-o problemă și a relațiilor dintre acestea

Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor

Implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare

SUGESTII METODOLOGICE

Predarea informaticii va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se preponderent metode activ-participative și punându-se accent pe analiza problemei. Pentru buna desfășurare a orelor și aplicarea programei se sugerează următoarele activități de învățare:

modelarea unor activități cotidiene cu ajutorul instrumentelor informatice;

combinarea unor operații elementare (pași) pentru obținerea anumitor prelucrări complexe în funcție de scopul propus;

descrierea unui algoritm în limbaj natural, ca etapă inițială în elaborarea programului;

prezentarea schemelor logice ca modalitate de reprezentare a algoritmilor;

descrierea detaliată a etapelor rezolvării unei probleme din punct de vedere algoritmic;

exersarea creării și aplicării algoritmilor pentru rezolvarea unor probleme întâlnite de elevi în studiul altor discipline școlare sau în viața cotidiană;

prezentarea mediului de programare (facilități de editare, de compilare și de rulare);

familiarizarea elevului cu noțiunea de limbaj de programare;

exersarea scrierii unor programe simple;

exerciții de transpunere a pașilor unui algoritm în structuri de control specifice;

proiectarea/modelarea unui algoritm și implementarea acestuia;

folosirea facilităților mediului în depanarea programelor;

testarea și analizarea comportamentului programelor pentru diferite date de intrare;

încurajarea discuțiilor purtate între elevi, exprimarea și ascultarea părerilor fiecăruia.

Se recomandă desfășurarea orelor cu caracter aplicativ în laboratorul de informatică.

Locul de desfășurare a instruirii se recomandă a fi un laborator de informatică în care pentru optimizarea demersului didactic este necesar să existe o dotare minimală care presupune un număr de calculatoare egal cu numărul elevilor din clasă.

Configurația calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicațiilor prin care vor fi formate competențele specifice. Profesorul alege cele mai potrivite aplicații în funcție de specialitate. În laborator trebuie să existe de asemenea, o imprimantă și dispozitive periferice și de memorare externă. Prezența unui videoproiector va îmbunătăți instruirea interactivă.

Pentru a evita disfuncțiile provocate de eventualele erori ale elevilor pe parcursul instruirii, este necesar ca profesorul să urmărească strict fiecare elev, ceea ce presupune recurgerea la un sistem ordonat de prezentare, pas cu pas, în ritm impus, a facilităților unui program. După aceea, ritmul de instruire poate diferi în funcție de particularitățile fiecărui elev. Înaintea începerii studierii unui anumit software este benefic ca elevilor să le fie prezentată o aplicație demonstrativă complexă. Vor crește astfel interesul și motivarea pentru angrenarea într-un proces de învățare care în prima sa parte cel puțin este anevoios și lipsit de rezultate spectaculoase.

BIBLIOGRAFIE

http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/