Informatia Digitala

CUPRINS

Argument …………………………………………………………………………..

ARGUMENT

Am ales să prezint camera digital deoarece aceasta constiuie importanța salvări amintirilor frumoase din viața omului, și mai ales calitatea imaginilor care vor reda cu mai multă precizie imaginile pe care ochiul omului le poate vedea.Dar și digitalizarea aparatelor de fotografiat și de filmat.

Acest proiect cuprinde prezentarea camerei digitale:

Evolutia aparatelor de fotografiat și filmat;

Informația digitală;

componenete ale aparatelor de fotografiat și filmat digitale;

cabluri și mufe folosite pentru inărcarea bateriei (in cazul aparatelor cu acumulator), și stransferarea fișierelor (foto/video) in calculator;

funcțioanarea aparatelor digitale;

imaginea digitală;

avantajele si dezavatajele folosiri camerei digitale.

Gadget-urile de tip hibrid, precum camerele foto ce dispun de funcție de filmare (uneori chiar la calitate destul de mare) sunt la mare căutare dat fiind prețul acestora –de cele mai multe ori devine mai rentabil a cumpara un astfel de gadget decât a începe o căutare de camere de filmat ieftine.

Aparatul foto digital este fără îndoială o necesitate dat fiind că toți vrem să imortalizăm acele momente prețioase, deci, optarea pentru un aparat de filmat încorporat într-o cameră foto digitală este probabil cea mai bună obțiune.

Optarea pentru camere ieftine de filmat se poate dovedi dezastruos din motive de calitate ( o cameră de filmat ieftină riscă să ofere fie o calitate scăzută a imagini, fie nu rezistă foarte mult timp, etc.).

Un gadget capabil să înregistreze filme la calitate medie și să fotografieze la o calitate medie spre mare, este probabil cea mai compactă și ieftină obțiune pe care o putem avea la indemana.

În zilele noastre, camera digitală devine aproape necesară inclusiv pentru activități zilnice. Achiziționarea unei camere foto se face cu un scop –pentru fotografii camera foto pentru căteva evenimente. În primul caz, în funcție de nivelul de cunoștințe, se recomandă camere din clasa pro și semi-pro (sau chiar entry-level DSLR, însă cunoaște o bună parte a secolului) iar în al doilea caz se recomandă fie aparatele foto de tip bridge, fie cele din clasa compactă. Fiecare categorie are avantajele și dezavantajele ei, iar numai printr-o selectie atentă se va putea determina camera digitală bună, potrivit pentru necesitățile curente ale utilizatorului.

Cele mai vândute camere in ziua de astăzi sunt: camerele foto digitale și camerele video digitale. Acestea sunt incorporate în mai multe dispozitive importante din categoria PDA-uri, telefoane mobile , vehicule( radar, transport pubic…etc.), și diferite instituții importante.

Camerele foto si video, deobicei, impărtășesc un sistem optic folosind un obiectiv cu diafragmă variabilă care se concentrează pe focalizarea imaginilor dar și luminozitatea acesteia. Cu ajutorul diafragmei aparatul recunoaște valoarea corectă de lumină pentru a capta o imagine digitală.

Spre deosebire de camerele cu film, camerele digitale pot afișa direct imaginea pe un ecran imediat după ce a fost înregistrată, precum stocarea și ștergerea maginilor din memorie. Multe camere digitale pot chiar și săfilmeze, iar sunt unele camere care pot decupa și cusatura imagini și de a edita imagini.

InformaTia digitala

Cuvântul „digital”, folosit în computerizareelectronică, are un înțeles exact: “codificat sub formă de numere”. Revoluția digitală, care influențează aspectele vieții noastre, se bazează pe faptul că orice tip de dată – text, imagini, sunete, chiar și formele obiectelor 3D– poate fi convertit într-un șir de numere. Sub această formă se pot face lucruri remarcabile cu informația folosind puterea calculatoarelor.

Înainte de răspândirea calculatoarelor, nu existau motive pentru a stoca informația sub formă digitală. Marea parte a acesteia era păstrată sub formă de text și imagini tipărite – forme pe care oameni le puteau înțelege direct. Unele date (cum ar fi înregistrările audio) erau stocate sub forma unor forme de undă continue pe materiale cum ar fi vinilul sau benzile magnetice și erau transmise sub formă de unde electromagnetice modulate.

Datele sub această formă sunt “analogice”. În prezent stocarea digitală o înlocuiește pe cea analogă. Unul din motive este faptul că informația digitală poate fi redusă la șiruri de date care conțin doar două valori: 0 și 1. Astfel de șiruri de date folosesc un sistem numeric numit cod binar în locul celui zecimal. Numerele binare se potrivesc perfect stocării și transmisiei electronice deoarece nu au nevoie decât de două stări alternative – “închis” (reprezentând un “1”) și “deschis” (reprezentând un “0”).

Un alt avantaj al datelor digitale este că sunt ușor de copiat și manipulat și pot fi compacte (recodificate la dimensiuni mai mici) cu putință sau fără pierdere de informație. Pot fi stocateșitransmisefolosindaceleașimetode, indiferent de tipul de date ( text, imagine, etc.). Pentru a pute fi folositesauînțelese de oameni, elesuntreconstruiteînformăanalogă cu ajutorulunorprocesoarespecialenumiteconvertoare numeric-analoge (DAC) –acestea se găsescpeplăcile audio și video ale calculatoarelor.

Evolutia camerei digitale

Acum 2400 de ani, închis în camera sa cu draperiile trase, Aristotel a observat o imagine răsturnată a unui om, ce se proiecta pe peretele camerei printr-o gaură din draperie.

1900 de ani mai târziu pictorul Leonardo da Vinci explică fenomenul camerei obscure pe care Aristotel a reușit din întâmplare s-o creeze. A observat că razele de lumină care se propaga în linie dreaptă, își modifică direcția atunci când trec prin orificiul camerei obscure.

Camera obscură construită de Leonardo da Vinci a ajutat la studierea eclipselor solare;

1519 – Leonardo da Vinci folosește pentru prima dată camera obscură, ca ajutor în grafică și pictură. Primele aparate erau chiar camere de locuit.

1827 – N. Niepce reușește, după o expunere de opt ore, să obțină prima imagine fotografică.

În 1829 – Niepce se asociază cu Louise Jacques Mandes Daguerre, în căutarea unor substanțe sensibile la lumina, dar în 1833 Niepce moare, Daguerre continuă singur lucrările;

1837 – Louis Jacques Mandes Daguerre creează primul daguerreotip;

1851 – William Henry Talbot produce primul instantaneu foto utilizând iluminarea prin descărcare electrică (strămoșul blitz-ului);

1859 – apare primul aparat foto panoramic-sutton;

1884 – Stebbing Automatic Camera este primul aparat fotografic cu roll-film;

1888 – apare primul aparat de fotografiat tip box numit Kodak, creație a lui George Eastman;

1899 – Pascal creează primul aparat cu motor cu arc pentru roll-film;

1914 – apar primele aparate de format 35 mm;

1923 – Ernst Leitz proiectează și lansează pe piață primele aparate Leica (35 mm, roll-film perforat);

1948 – apare primul aparat foto Nikon de 35 mm. Edwin Land lansează aparatul Polaroid.

CAMERA DIGITALA

▪ Camera foto digitală

Deși aparatul foto este digital, acesta are multe in comun cu aparatul de fotografiat analogic (cu peliculă). Acesta foloseste obiective, sisteme de obturare, vizoare și sisteme de focalizare. Se diferentiază prin modul in care captureaza, memorează și prelucrează imaginile fotografice.

Aparatele foto digitale folosesc senzori de imagine pentru memorarea inițială a imaginii. Senzorul de imagine realizează transformarea imaginii într-un semnal electric care la rândul lui este transformat într-un semnal digital, prin intermediul căruia informația este înmagazinată pe un mediu de stocare (card de memorie).

Există două tipuri de senzori de imagine:

CCD-charge-couple device

CMOS-complementary metal oxide semiconductor.

● Senzori CCD: creează imagini de mai bună calitate, cu mai puțin zgomot, dar viteza de citire a datelor este mai scăzută decăt la senzori CMOS.

● Senzori CMOS: sensibilitatea senzorilor la lumină este mai scăzută, dar aceștia consumă mai puțină energie, deci bateriile au o viață mai lungă în aparat.

Senzori CMOS folosesc tehnologia tradițională de fabricatie a cipurilor, fiind mult mai ieftin decât senzorii CCD, care sunt fabricați cu ajutorul unei tehnologii speciale, care presupune costuri mai mari.

Sezorul de imagine lucrează împreună cu un procesor de imagine. Acesta din urmă preia semnalul analogic de la senzorul de imagine, îl transformă in senzorul digital (în biți- șiruri de 0 și 1).

Semnalul digital, purtător al informației despre imaginea captată cu aparatul foto, este apoi stocat pe un card de memorie.

Fie că este vorba de un aparat digital ori de unul clasic, in esență acestea nu urmăresc elementele cantitative:

Obiectivul;

Sistemul de obturare;

Sistemul de vizare.

Obiectivul aparatului foto reprezintă un grup de lentile convergente și divergente, grupate in diferite moduri, în așa fel încât imaginea rezultată să fie una de calitate cât mai bună.

Parametri principali sunt:

Distanța focală (f);

Deschiderea relativă.

Distanța focală reprezintă distanța dintre focar și planul lentilei. Acesta se măsoară în milimetri și cu cât este mai mică, cu atât aria vizuală de cuprindere a obiectului este mai mare.

Deschiderea relativăeste raportul dintre distanța focală și diametrul dechideri maxime a obiectivului.

f=f/D=1

Cu cât deschiderea relativă este mai apropriată de 1, cu atât luminozitatea obiectivului este mai bună. Diafragma reprezintă controlul intensități de lumină.

Profunzimea de câmp a obiectivului reprezintă zona din față și din spatele obiectivului care este ținta fotografiei în care elementele de fundal au o claritate acceptabilă.

Profunzimea de câmp:

crește(o dată cu închiderea diafragmei)

scade (o dată cu aproprierea obiectului fotografiei față de aparat și cu creșterea distanței focale a obiectivului).

Sistemul de obturare al aparatului de fotografiat asigură controlul luminii către senzorul de imagine. Gama timpurilor de expunere este foarte largă, procesul tehnologiei aducând cu sine timpuri foarte mici ori timpi foarte mari.

Sistemul de vizare al aparatului de fotografiat pemite controlul încadrări subiectului fotografiei, acesta ajută la controlul clarității imaginilor.

Aparatul de fotografiat digitale permit încadrarea subiectului atât prin intermediul unui display (un ecran LCD), cât și mărirea clasică, printr-un vizor. Valorile alese pentru deschiderea diafragmei si pentru timpul de expunere sunt conditionate de sensibilitatea sensului de lumină, acesta este măsurat în genere în grade ISO.

Rezoluția unui aparat de fotografiat

Imaginea digitală este formată din elemente pătrate numite pixeli, acestia au aceleași dimensiuni dar pot avea diferite valori sub aspectul culori. Originea acestui cuvânt, pixel, vine din juxstapunerea începuturilor a două cuvinte, „pictures” și „element”. Numărul de pixeli ai aparatului foto este dat de senzorul de imagine al aparatului.

Un exemplu de cameră digitală este:

Camera SLR, specială pentru fotografia digitală. Acestea sunt specializate in Astrografia digitală. Pentru a obține cât mai bune imagini, camera trebuie setată astfel încât camera să focalizeze imaginea dorită.

Camerele foto recomandate pentru astrografie digitală sunt Canon 5D, Mark II, Canon 100DD și Nikon D500. Camera folosită pentru astrografie dogitală nu trebuie sa facă zgomot și este foarte sensibilă. Se utilizează și un telescop cu apertura de 80mm și o lungime focală de cel puțin 600mm.

▪Camera video digitală

Camera video digitală, asemeni aparatului foto digital, care utilizează codificarea clipurilor digitale și stocarea acestora în cardul de memorie al aparatului.

Camerele video digitale au diferite formate:

Micro MV: cu o înaltime de circa 10 cm și cântărind numai 400gr., acest format de cameră video compactă este cel mai puternic. Formatul Micro MV utilizează compresia MPEG-2, aceși tehnologie folosită și de DVD-uri, pentru a stoca informația legată de imagini atât de eficient încât transferul de imagini video către PC va fi foarte facil. În plus, această cameră video de dimensiunea palmei are și alte avantaje, incluzând memorie de 64k si abilitateade a creaun fișier index de fiecare dată când camera este pornită și oprită ceea ce va face ca editarea sa fie mult mai rapidă și mai ușoară.

Mini digital video (mini DV): Digital Video oferă o rezoluție de până la 500 de linii și imagini foarte clare si o paletă variată de culori obtinută prin înregistratrea într-o bandă de fregvență de culori foarte largă. Imaginea video digitală este cu 50% mai detaliată decât cea mai bună recepție a unei transmisii TV si in plus, camerele digitale pot înregistra sunet la calitatea CD-totul sunet și imagine, fiind înregistrate pe o casetă miniaturală de 12 ori mai mică decât o casetă video standard VHS. Camerele video de înaltă definiție folosesc acest format Mini DV pentru a înregistra o încredibilă rezoluție de 720p pentru imagini de o senzațională claritate și intensitate. Este ideal pentru filme „home movies” ce pot fi vizualizate pe TV de înaltă definiție.

Digital 8mm: această cameră video compactă are aproape aceleași avantaje digitale ca și formatul Mini DV dar utilizează caseta de format 8mm. Avantajele la camerele video digitale 8mm este că pot rula ambele tipuri de casete 8mm și Hi8. Înseamnă că dacă s-a avut în trecut o cameră video analogică de 8mm se poate face upgradela calitate digitală și se pot rula toate înregistrările vechi.

8mm: este numit astfel datorită benzi casetei lată numai de 8mm. Chiar dacă casetele sunt similare ca mărime cu casetele VHS-C, iar calitatea imagini este similară , casetele de 8mm nu pot fi redate în aparaele video standard VCR. Pentru a vizualiza acest tip de casetă trebuie să se folosească un video care să suporte acest tip de sau se poate conecta camera direct la TV.

VHS-C: VHS-Compact reprezintăcamerele video care utilizează o casetă compact VHS. Aceastăcasetăestemaimicădecât o castă standard VHS (dar nu atât de micăcât o casetădigitală). O casetă VHS-C permite înregistrarea a 40 de minute de imagini la viteza standard și circa 2 ore la viteză mică (slow speed).Ca și la orice VCR, calitatea maximă a imaginii se obține la înregistratea cu viteză standard. De vreme ce casetele VHS-C sunt atât de mici , producătorii au fabricat camere video VHS-Compact usoare. Unele cântăresc mai puțin de 900gr fără baterii. Pentru a rula o casetă VHS-C în majoritatea aparatelor VCR VHS caseta se pune într-un adaptor de dimensiunea unei casete VHS normale. Majoritateacamerelor video VHS-C includacest adaptor printreaccesoriileîndotare.

Super VHS-C: ca și aparatele VCR de redare S-VHS, aceste camera video înregistrează imagini cu detalii mai fine. Super VHS-C, numit și S-VHS-C, poate înregistra o imagine cu o rezoluție de circa 400 de linii, mult mai bună decât imaginea din 250 de linii a aparatelor TV. O casetă VHS-C poate fi utilizată într-o cameră video S-VHS-C, dar va fi înregitrată numai la o rezoluție VHS inferioara (250 de linii).

Hi8: această cameră înregistrează la o rezoluție mai mare decât una de 8mm. Este similar cu super VHS-C, înregistrează imagini cu o rezoluție de circa 400 de linii. O cameră video Hi8 trebuie să utilizeze o casetă Hi8 Metal Evapored (ME) pentru a putea înregistra o imagine de cea mai bună calitate. Pentru a putea rula o casetă Hi8, este nevoie de un deck video Hi8, sau se poate conecta camera Hi8 direct la televizor.

Componentele camerelor video digitale:

Adaptor AC- adaptoarele AC sunt folosite în două scopuri:

– pentru a alimenta camera video;

– pentru a reîncărca bateria.

Timpul de reîncărcare variază. Chiar și cele mai rapide încărcătoare au nevoie de dublul timpului de functionare al bateriei pentru a încărca bateria complet.

Compatibilitatea cu bateriile AA

Alkaline ( baterii care se pot reîncarca si pot fi refolosite)

NiCad (atunci cand bateria NiCad s-a terminat se introduc bateriile Alkaline).

Durata de viață a bateriei-bateriile au indicată durata maximă da activitate, care estimează cât de mult va functiona bateria până va trebui reîncărca.

Apertura (Iris)- este deschizătura din lentile care se comportă ca pupila ochiului. Acesta permite lumini să treacă spre dispozitivul de captare. Pentru a prelua cantitatea necesară de lumină pentru o imagine bună , numită „expunere corectă”, apertura trebuie ajustată corect. Fără apertură, imaginile ar ieși prea luminoase în condiții de lumină puternică și prea întunecate în condiții de lumină slabă.

Moduri de auto-expunere (AE)- acesta permite folosirea setărilor variate de expunere, din care se alege modul de expunere potrivit pentru momentul filmari.

Controlul luminii de fundal (Backlight control)- camera înregistrează lumina puternică, nu lumina reflectată de subiect, ceea ce duce la lipsa de detaliu și lasă doar o siluetă. Multe camere rezolvă această problemă prin controlul lumini de fundal.

imaginea digitala

În trecut oameni preistorici folosesc picturile rupestre pentru a imortaliza anumite scene din viața omului, dar astăzi, s-a dezvoltat relativ recent, fotografia care reprezintă la ora actuală principala modalitate de stocare a imaginilor statice.

Fenomenele care stau la baza imaginilor fotografice sunt cunoscute multă vreme:

Camera obscură ia atras atenția lui Aristotel când, după ce a găurit o cutie a observat că pe partea opusă apare imaginea reală inversă.

John Herschel 1819, cel care descrie proprietățile hiposulfatului de sodiu, „fixatorul” fotografiei clasice.

Nicehore Niece obține pentru prima dată imagini fotografice stabile la acțiunea lumini. Apoi îmbunătățește procedeul de fixare a imagini printr-o colaborare cu Luis Daquerre. Niece moare înainte să obțină o consacrare a invenției sale. Luis pune la punct procedeul daquerrotipiei ce folosea plăci de cupru argintate tratate cu vapori de iod. Se obține astfel o emulsie fotosensibilă ce avea calităti net superioare butanului (permitea expuneri de doar câteva minute). Plăcile erau developate în vapori de mercur, imaginea fiind fixată prin spălare cu o soluție de clorură de sodiu.

Cu timpul se face diferite modalități precum reducerea duratei de realizare a unei fotografii, amplificarea caracteristiciolor calitative, simplificarea aplicari tehnicilor de fotografiat precum și a modalităților de manipulare a fotografiei.

Odată cu intrarea în epoca informatională și fotografia a suferit modificări adaptive. Din element de păstrare a unor amintiri, aunor elemente dorite transcendente temporal clipa, fotografia a devenit cel mai important sprijin vizual al informației, identificându-se uneori cu informația însăși. În contextul digitalizări societății și fotografia nu putea să rămână în afara cadrului evolutiv.

Din dificultatea de manipulare a fotografiei de către fotojurnaliști s-au produs diferite modificări la aparatele foto. Iar în 1990, campania Kodak a prezentat publicului DCS100, primul aparat de fotografiat digital disponibil in comerț.

În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat au devenit articole de consum uzuale. La ora actuală, răspândirea lor pe glob a depășit de mult predecesorul lor tradițional deoarece prețul componentelor electrice scade permanent iar simultane îmbunătățește și calitatea imaginilor digitale.

Imaginea digitală este o reprezentare a unei imagini reale bi-dimensionale (imagine in 2D), ca o mulțime finită de valori digitale, codificate după un anumit sistem. Acesta se împarte mai întâi în numeroase elemente ale imagini numite pixeli, și anume sub formă de raster grafic sau harta de tip raster, fiecare pixel având două coordonate plane.

Semnalele digitale pot fi clasificate conform numărului și naturii valorilor semnalului în:

binare (di-/ bi-nivel)

scală gri

color

fals color

multi spectrale

tematică

Termenul de imagine digitală se aplică de asemenea și datelor asociate cu punctele spațiale, tridimensionale, așa cum ar fi aceea produsa de un echipament tomografic, sau camerele de luat vederi, aparate fotografice speciale pentru 3 dimensiuni. În acest caz, fiecare element al imagini în „3D” are 3 coordonate și poartă numele de voxel.

Pentru a putea vizualiza o imagine digitală se folosește suportul fotografic (transformarea imaginii în poză) dar și dispozitive electronice, cel mai adesea computerul.