Informatia Ca Gen Publicistic. Stirea de Agentie

Motto:

„Știrea de agenție relatează un fapt. Ea trebuie să fie exactă, rapidă, completă, interesantă și concisă.”

Manualul AFT

Argument

Misiunea unei agenții de presă este de a culege, redacta și difuza prin cuvânt și imagine informații despre actualitatea politică, economică, socială, cultural-științifică, sportivă din țară și străinătate. De asemenea, agențiile de presă au obligația fundamentală de a-și desfășura activitatea în afara oricăror influențe sau considerații de ordin ideologic, politic, religios sau economic, de natură să afecteze exactitatea și obiectivitatea informației difuzate. Prin conținutul serviciilor sale, agenția trebuie, totodată, să asigure pluralismul, libera comunicare a informației, corecta informare a opiniei publice și să nu difuzeze materiale care ar aduce atingere siguranței naționale sau demnității ori imaginii persoanei.

Pornind de la aceste considerente, am ales ca temă “Informația ca gen publicistic. Știrea de agenție”, pentru a putea reflecta mai bine asupra importanței pe care o are informația în societatea actuală. Asemeni celulei vitale organismului uman, informația stă la baza comunicării.

Potrivit Legii privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, publicată în Monitorul Oficial, în 22 ianuarie 2003, la art. 3, alineatul 3, se arată că: “Știrile și informațiile difuzate sub formă de texte sau fotografii trebuie să fie verificate și să aibă un nivel corespunzător de calitate, să fie obiective și corecte”. De asemenea, prin prezenta lege, angajații agenției sunt protejați și li se garantează autonomia și independența editorială. Și sursele de informații sunt protejate, prin articolul 10, “caracterul confidențial al surselor de informare a personalului de specialitate este garantat prin prezenta lege. Dezvăluirea acestor surse, motivată prin existența unui interes public, poate fi făcută numai în baza unei hotărâri judecătorești”.

Deși cadrul legislativ asigură, cel puțin teoretic, cele mai bune premize pentru o informare corectă a opiniei publice, mai mult, obligă ziaristul de agenție să scrie informații și știri bune, totuși, mai există cazuri, în care, fie presiunile economice sau cele politice, fie “uitarea” deonotogiei profesionale, ne pun în fața unei false informări.

De o importanță mult mai mare decât un ziar local sau chiar, central sau un canal de televiziune, o agenție de presă are forța să schimbe o realitatea socio-politică, tocmai prin faptul că ea se adresează către toată mass-media și nu numai.

Cât de bine sunt scrise știrile de agenție și cât de informați sunt beneficiarii fluxurilor de știri, acestea sunt numai câteva din întrebările pe care și le pune orice receptor de informație mediatică.

Concurența dinpre agenția de stat și cele particulare, furtul de informații de presă practicat de așa-numite agenții de presă on-line, campania electorală care deja a început, dar în mod neoficial, toate acestea vor face subiectul următoarelor capitole din aceată lucrare.

Cap. I. ISTORICUL AGENTIEI DE PRESĂ

I.1 APARIȚIA AGENȚIILOR DE PRESĂ

I.2 ISTORIA AGENȚIEI NAȚIONALE DE PRESĂ ROMPRES

Cap. I. Istoricul agenției de presă

I.1 Primele agenții de presă din lume

Creatorul agenției de presă este francezul Charles Havas, care, în 1832 a înființat Biroul de Știri. La început, singurii care au apelat la serviciile lui Havas, au fost diplomații, oamenii de afaceri și negustorii. Presa era dominată de opinie. Cu toate acestea, Havas își trimite corespondenții în principalele capitale europene. Aceștia își expediau depeșele prin curieri speciali sau prin poștă.

La început, informațiile circulau cu poștalionul, apoi prin porumbei călători, prin telegraf (1837) și prin cablu submarin Londra-Paris (1851). În acel timp, Havas își fixase crezul: “A ști repede, a ști bine”.

În 1835, Biroul de Știri devine Agenția Havas, după care, Havas înființează și un serviciu de traducere rapidă a ziarelor din străinătate. Astfel, presa vremii a putut difuza alături de comentarii și romane foileton, foarte citite în epocă, știri locale și internaționale, domeniile privilegiate fiind politicul și economicul.

Principala problemă a agenției rămânea cheltuiala prea mare pentru întreținerea liniilor telegrafice, însă guvernul francez a ajutat agenția să dețină monopolul acestora.

În 1848, germanul Bernard Wolff, care lucrase la Agenția havas, pune bazele Agenției Wolff. În calitate de director al ziarului berlinez, National Zeitug, el le propune altor ziare, precum și unor firme comerciale, să le furnizeze știri contra cost. Mai întâi, au apărut știrile despre cursul bursei, iar din 1855, au fost vândute știri din toate domeniile.

Ziarele engleze își culegeau informațiile de la corespondenții proprii din țară, știrile de pe continent fiind aduse de către marinari. Cablul transatlantic montat în 1866 și telescriptorul din 1880, au dus la apariția și în Anglia, a unei agenții.

Julius Reuter, care lucrase și el cu havas, deschide la Royal Exchange din Londra, un bioru de informații comerciale. În 1858, majoritatea ziarelor londoneze erau abonate la serviciul Reuter.

După modelul din Marea Britanie, în SUA, ziarele au creat agenții de presă, prin asociere. În 1848, șapte ziare din New York u fondat New York Associated Press, încercând să își vândă informațiile în toată țara. Ulterior, alte agenții locale au apărut în SUA: Western Associated Press, Southern Associated Press, New England Associated Press.

Peste numai doi ani, în 1850, 750 de ziare americane erau deja grupate în agenții de presă, care erau asociate între ele.

În 1855, Western Associated Press devine independentă, realizând acorduri cu Agenția wolff. În 1892, Western AP organizează o societate nouă, care va deveni Associated Press. AP deține monopolul știrilor europene, datorită acordului cu reuter, numărul abonaților ei ajungând la 700.

În 1907 va lua naștere United Press Association, fondată de E. W. Scripps. Prin unirea din în 1858 cu International News Service, care fusese creată în 1909, se va forma United Press international (UPI). Până astăzi, AP și UPI sunt cele mai mari concurente.

Din anul 1866 apar primele agenții naționale de presă, primele fiind cele din țările scandinave, care aveau legături cu Reuter.

Cele două agenții, Havas și Reuter au ajutat la menținerea imperiilor coloniale francez și britanic, facilitând comunicarea dintre metropole și colonii.

“Cauza declinului și destrămării Imperiului Roman constă în faptul că nu existau ziare. Pentru că nu existau, nu era nici o cale de a ști ce se petrece la centru”. (H. G. Wells)

Un nou tip de agenție va lua ființă o dată cu Agenția Tass, și anume, agenția oficială de știri.

Singur agenție mondială, din Europa Occidentală, susținută de către stat, Agence France Presse (AFP), are un buget, care în proporție de 50 la sută este asigurat de abonamente, restul din banii statului. Pentru că este vorba de o finanțare de la stat, a apărut și primul cod deontologic pentru agențiile de presă.

În lume există și agenții specializate: agenții politice, economice, sportive. Cele mai căutate sunt agențiile fotografice.

I.2 Istoria agenției naționale de presă din România

La 16 iunie anul acesta, Agenția națională de Presă “ROMPRES” împlinește 80 de ani de activitate neîntreruptă și 112 ani de la înființarea primei agenții de presă oficiale a României.

Așa cum o atestă documentele, prima agenție “românească, națională și autonomă” a fost “Agenția telegrafică a României” sau “Agenția Română”, ea a fost înființată în subordinea Ministerului Afacerilor Străine, ca urmare a eforturilor depuse de ministrul P. P. Carp. Astfel, directorul general al telegrafelor și poștelor comunica acestuia, la 24 ianuarie/5 februarie 1889, că “s-au luat măsurile cuvenite pentru ca la data de 1/13 aprilie viitor, să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române (…) o odaieîn localul actual al direcțiunii generale a telegrafelor”. Condusă de o persoană desemnată de Guvernul României, agenția urma să transmită zilnic în străinătate, prin legătură telegrafică cu Viena, știri privind România, iar de acolo să primească și să difuzeze “un serviciu exact și rapid al tuturor știrilor de interes general sau special pentru România, astfel încât Agenția Română să asigure autorităților și publicului abonat din București, uns erviciu regulat și complet de știri”.

La 31 martie 1889, directorul tinerei agenții de presă, M. Brăneanu, comunica, printr-o scrisoare, ministrului de externe: “ieri am expediat prima telegramă”. Deci, prima agenție română de presă a început să funcționeze la 30 martie 1889, iar meritul incontestabil pentru înființarea ei, îi revine lui P. P. Carp care, culmea ironiei, la acea dată nu mai era ministru de externe. Agenția Română a funcționat până spre finele anului 1916. Odată cu evacuarea Guvernului și a celorlalte instituții ale statului de la București la Iași, în fața ofensivei armatelor germane, se pare că a fost evacuată și agenția, care însă nu și-a mai putut relua activitatea.

Imediat după primul război mondial, în contextul creat de constituirea statului național unitar român, se repune problema înființării agenției naționale de presă.

La 16 iunie 1921, tribunalul Ilfov, secția de notariat, autentifica actului de constituire a agenției “Orient-Radio”, societate anonimă de informațiuni telegrafice, cu un capital social de un milion de lei, împărțit în 2.000 de acțiuni la purtător a câte 500 de lei fiecare. Potrivit actului constitutiv, publicat în Monitorul Oficial nr. 75/7 iulie 1921, grupul de fondatori ai agenției era format din personalități cunoscute ale vieții publice românești: doctorul Ioan Cantacuzino și avocatul Grigore Trancu-Iași, foști miniștri, Grigore gafencu, viitor diplomat și ministru de externe, moșierii Dimitrie Ghika și Emil Sturdza, Sebastian Șerbescu, avocat și ziarist, precum și inginerul Dimitrie Leonida, care va deveni o autoritate în domeniul construcțiilor hidroenergetice.

Prin actul de fondare, agenția “Orient-Radio avea ca obiect “exploatarea de agenții de informațiuni telegrafice în țară și străinătate, servicii de publciiate în țară și în străinătate și asocierea ei la întreprinderi similare”.

Agenția se angaja: “Informațiile ce vom da vor fi culese cu deosebită îngrijire și scrupulozitate, și controlate astfel ca ele să fie riguros exacte, imparțiale și cinstite. Am luat măsuri ca abonații să poată primi cursul burselor din principalele capitale europene în ziua chiar când ele au fost stabilite, curmând astfel marile neajunsuri provocate de serviciul tardiv și incomplet ce se făcea până acum. (…). Ea nu se va pune în serviciul nici unei tendințe politice, persoană sau partid, îngrijindu-se numai de interesul general și de acela al abonaților săi”.

Sediul agenției se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director al ei a fost Sebastian Șerbescu.

Fondatorii își doreau însă ca “Orient-Radio” să nu rămână doar o întreprindere particulară, ci să o ridice la nivelul unei agenții naționale , organ oficios al guvernului român. Ca atare, Grigore Gafencu trimite oficial o propunere ministrului de externe, Take Ionescu, pentru încheierea unui contract de colaborare cu ministerul. Take Ionescu cunoștea probabil, proiectul. Și se aflase printre inspiratorii constituirii agenției din moment ce încă din aprilie 1921, el declara: “Demult se simte necesitatea ca România să dispună în străinătate de o asemenea agenție telegrafică, care să informeze presa de acolo despre stările reale din țară și să rectifice șa moment tot ce dușmanii României caută să strecoare în presa străină”. Ca atare, la propunerea ministrului de externe, guvernul în ședința din 15 august 1921 autorizează pe acesta să încheie un contract cu agenția “Orient-Radio”. Jurnalul Consiliului Miniștrilor preciza că, prin contract, agenția să se oblige “a face să se publice în țară știri asupra faptelor și evenimentelor petrecutlui român. Ca atare, Grigore Gafencu trimite oficial o propunere ministrului de externe, Take Ionescu, pentru încheierea unui contract de colaborare cu ministerul. Take Ionescu cunoștea probabil, proiectul. Și se aflase printre inspiratorii constituirii agenției din moment ce încă din aprilie 1921, el declara: “Demult se simte necesitatea ca România să dispună în străinătate de o asemenea agenție telegrafică, care să informeze presa de acolo despre stările reale din țară și să rectifice șa moment tot ce dușmanii României caută să strecoare în presa străină”. Ca atare, la propunerea ministrului de externe, guvernul în ședința din 15 august 1921 autorizează pe acesta să încheie un contract cu agenția “Orient-Radio”. Jurnalul Consiliului Miniștrilor preciza că, prin contract, agenția să se oblige “a face să se publice în țară știri asupra faptelor și evenimentelor petrecute în străinătate, de ordin general sau interesând special țara noastră, pe de o parte, dar pe de alta, a face să se răspândească în streinătate știri asupra faptelor și evenimentelor petrecute ân țara noastră, conform intereselor noastre, sau comunicatele ce eventual guvernul ar avea de plasat”. Imediat, dovadă că lucrurile erau dinainte stabilite, la 19 august 1921, contracul era și semnat: din partea Ministerului Afacerilor Străine de Take Ionescu, iar din partea agenției de Grigore Gafencu și Sebastian Șerbescu, membrii în consiliul de administrație. Contractul, pe care părțile se angajează să nu îl dea publicității, din motive lesne de înțeles, avea o durată de 25 de ani și termeni deosebit de interesanți. Potrivit acestuia, Ministerul de Externe se angaja să subvenționeze lunar agenția cu suma de 80.000 de lei, în schimb aceasta “se va ține în strânsă legătură cu guvernul și va căuta să urmeze cât mai aproape linia de conduită ce I se va dicta, în special în chestiunile militare și de politică externă, va căuta să aducă toate serviciile ce sunt compatibile în modul său de funcționare a propagandei române în străinătate”. Statul ăi acorda, în schimb, facilități și priorități la transmisiile telegrafice și telefonice în țară și străinătate, reduceri de tarife sau chiar gratuități, exclusivitate la difuzarea știrilor oficiale venite de la minister și care vor purta semnătura convențională “Traian”. Acțiunile agenției “Orient-Radio”, – care își va asocia în scurt timp la titulatură și adrea telefonică “RADOR”- au fost cumpărate, în urma unei hotărâri a Consiliului de Miniștri din 12 martie 1925, de Ministerul de Externe. Cumpărând agenția, statul nu a transformat-o într-o direcție a Ministerului de Externe, ci a reorganizat-o sub forma unei societăți comerciale cu personalitate juridică distinctă. Era, de fapt, interesat să facă acest lucru pentru a exista o diferență între propagandă și informație. De altfel, după un an, Parlamentul României a aprobat o Lege pentru reorganizarea și funcționarea societății RADOR – Agenție de informații telegrafice, prin care s-a prevăzut o majorare de capital, iar între deținătorii de acțiuni, alături de Ministerul de Externe, care își păstra pachetul majoritar, se număra Banca Națională a României și Camera de Comerț și Industrie din București.

Ministerul de Externe și-a luat în serios rolul de patron al agenției de presă devenită oficial Agenția Telegrafică Română “Orient-Radio” – RADOR. Ca atare, aceasta a cunoscut o dezvoltare importantă atât în ce privește calificarea personalului și volumul fluxului de știri, cât și în dotarea tehnică. În 1938, spre exemplu, agenția avea schimburi cu 25 de agenții telegrafice, cresppondenții propii în principatele centre ale lumii între care, New York, Paris și Geneva, în afara atașaților de presă ai legațiilor române care aveau obligația să trimită și corespondențe, și 12 birouri regionale în țară. Ea a recepționat 179.000 de știri cu un total de 11.952.000 cuvinte și a trimis presei interne buletine zilnice care totalizau 45 de file. S-au transmis, în exterior 32.000 de știri despre România, iar ambasadelor străine la București, buletine în limba franceză, totalizând 36.000 de știri. Ea a înregistrat în acel an, un beneficiu net de 264.423 lei.

De altfel, puterea economică I-a permis agenției să cumpere un imobil pe strada Matei Millo nr. 7, lângă Palatul Telefoanelor, pe care l-a extins și modernizat, să se doteze cu teleimprimatoare și alte aparate de recepție moderne care au funcționat până pe la începutul anilor 50.

Activitatea agenției s-a orientat, în deceniul IV în special, în trei direcții principale:

informarea străinătății despre realitatea din România prin telegrame de presă cu un caracter aproape întotdeauna oficial sau oficios;

difuzarea pentru presa centrală și de radio, de informații din domeniul vieții internaționale;

transmiterea de știri presei provinciale și a minorităților naționale din țară.

După cel de-al doilea război mondial, agenția RADOR și-a păstrat statulul de instituție oficială de presă a statului român, aflată în subordinea Minsiterului de Externe. La 28 decembrie 1944, regele Mihai a semnat decretul-lege 657 privind modificarea legii și statutului Societății “Orient-Radio”- RADOR. Aceasta își schimba denumirea în “Rador – Agenție de informații telegrafice” dar își păstra, în linii mari, drepturile și atribuțiile stabilite în 1926. Totuși, noua lege acorda puteri discreționale comisarului guvernului care răspundea de activitatea agenției. Urmează în istoria agenției Rador o perioadă dificilă, în care comenzile politice ale noii puteri, instalate după martie 1945 în România, devin tot mai dese. Se simte acest lucru fie și prin faptul că știrile preluate de pe fluxul de știri al TASS-ului, devin tot mai numeroase, chiar majoritatea.

La 20 mai 1949, prin decret al Consiliului de Miniștri, se hotăra înființarea Agenției Române de Presă pe lângă Consiliul de Miniștri denumită prescurtat “AGERPRES” prin preluarea personalului – 212 persoane – și a patrimoniului Rador.

În fluxul general de știri transferul se va petrece mai târziu: pe 24 mai 1949 la ora 7,30 teleimprimatorul a transmis o știre din Shanghai semnată Rador, urmată imediat de o alta din Paris semnată Agerpres. O oră și jumătate mai târziu, pe același flux a apărut următorul anunț: “În atenția domnilor secretari de redacție: Cu începere de astăzi 24 mai toate știrile noastre vor fi datate AGERPRES în loc de RADOR”.

Pe 24 decembrie 1977, Consiliul de Stat, prin decretul nr. 747, a transformat Agerpres din instituție de presă a guvernului în “organ de partid și de stat” care avea în mod expres următorul scop: “informarea prin presă și radiodifuziune a opiniei publice din țară și străinătate asupra politicii interne și internaționale a partidului și a statului, realităților vieții politice, economice, sociale, științifice și cultural-artistice din România, precum și difuzarea în țară a știrilor din străinătate”. Din acest moment ziariștilor de la Agerpres li s-a spus că sunt “activiști de partid”.

În general, organizarea Agerpres a rămas aceeași până la revoluția din decembrie 1989. La 22 decembrie 1989, la ora 15,00 pe fluxul de știri al agenției s-a difuzat un comunicat redactat de un grup de ziariști prin care instituția se angaja să nu se mai supună cenzurii și să informeze “în mod real, cnstit și civilizat” opinia publică asupra evenimentelor din țară și străinătate. Din 2 ianuarie 1990, fluxul de știri interne, pornit la ora 12,00, se deshidea cu formula: “Agenția de presă “Rompres” transmite: Discursul rostit cu prilejul Anului Nou de președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu”. Abia seara, la ora 19,25 știrea cu numărul 28 a zilei cuprindea un anunț semnat de Neagu Udroiu în calitate de director general al Agenției de Presă Rompres, în care abonații și beneficiarii emisiunilor de știri erau anunțați că “începând cu date de 2 ianuarie 1990, oar 12,00, Agenția Română de Presă “Agerpres” își încetează activitatea. Din acest moment sunteți în legătură și veți primi știrile Agenției de Presă “Rompres”.

Oficial însă, “ROMPRES” a fost înființată printr-un decret semnat de președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, la 8 ianuarie 1990 care stipula: “Pe data prezentului decret se înființează, în subordinea Consiliului Frontului Salvării Naționale, “ROMPRES” – Agenție de presă – prin reorganizarea Agenției Române de Presă “AGERPRES”, care se desființează”.

În cele opt decenii de existență, agenția națională a strâns peste 10 milioane de telegrame de presă și aproximativ 8 milioane de fotograme alb/negru și color, care fac din ROMPRES, una din cele mai valoroase bănci de date de presă și fotografii din România.

În prezent, ROMPRES transmite, zilnic, clienților săi, peste 400 de știri din actualitatea internă și internațională, imagini foto de la principalele evenimente interne, un flux național și două fluxuri internaționale de fotografii prin Internet, 14 buletine tipărite, uns serviciu de știri despre România în limbile engleză și franceză și altul în limba maghiară. ROMPRES are acorduri de colaborare și face schimburi de informații și de fotografii cu peste 45 de agenții de presă din întreaga lume și este membră a Alianței Agențiilor Europene de Presă și a Asociației Agențiilor de Presă din Balcani.

Cap. II. Informația ca gen publicistic. Știrea de agenție

II.1 Definirea știrii de agenție

II.2 Calitățile informației și știrii de agenție

II.3 Calitățile jurnalistului de agenție

II.4 Redactarea și stilistica știrii de agenție

Cap. II. Informația ca gen publicistic. Știrea de agenție

II.1 Definirea știrii de agenție

Știrea de agenție relatează un fapt. Ea trebuie să fie exactă, rapidă, completă, interesantă și concisă.

Exemplu:

Analfabeți pe listele unor partide politice din județul Covasna

Sfântu Gheorghe, 11 mai /Rompres/ – Oameni fără studii, care nici măcar nu știu să scrie ori să citească s-au înscris pe listele unor partide politice din județul Covasna pentru a participa la alegerile locale din acest an.

Președintele Biroului Electoral Județean Covasna, judecătorul Pusztai Miklos, a declarat că au fost situații în care candidații propuși de unele partide politice nu știau nici măcar să se iscălească. ''Legea, din păcate, nu prevede obligativitatea ca cei care candidează la alegeri să aibă pregătire'', a declarat Pusztai Miklos.
Acesta și-a exprimat părerea că legiuitorul ar fi trebuit să ceară candidaților o minimă educație și pregătire școlară avându-se în vedere că funcțiile de consilieri locali și județeni implică răspundere.

Candidații analfabeți ar fi trebuit să pună amprenta degetului mare în locul semnăturii, apoi semnul ar fi trebuit autentificat de notar, dar considerând procedura prea complicată majoritatea au renunțat să se mai prezinte în fața electoratului. ROMPRES

II.2 Calitățile informației și știrii de agenție

Principalele calități ale informației și știrii de agenție se referă la:

Exactitate

Rapiditate

Informație completă

Interes

Concizie

Prestigiul unei agenții se întemeiază pe caracterul imparțial și sigur al știrilor pe care le transmite, pe adevărul constant al informațiilor oferite tuturor clienților, indiferent de opiniile și orientările acestora.

O agenție nu are dreptul de a lua poziție sau de a promova un anumit punct de vedere față de evenimentele relatate.

Exemplu:

O minoră din Bârlad, în centrul unui scandal parizian

Vaslui, 11 mai /Rompres/ – Minora de 17 ani implicată în scandalul sexual care l-a avut în centrul atenției pe Dominique Ambiel, consilierul de imagine al premierului francez, este din municipiul Bârlad.

Tânăra a plecat din România în urmă cu două luni și a ajuns la Paris cu acte în regulă, ea aflându-se în perioada celor 90 de zile în care poate rămâne pe teritoriul francez.
Când a fost surprinsă de polițiștii francezi în mașina consilierului, Daniela a mărturisit că Ambiel nu este un necunoscut. În urmă cu două săptămâni, acesta îi solicitase serviciile și plătise cu un card mai mult decât ceilalți clienți ai săi, respectiv între 150 și 180 euro.

Cazul a stârnit un scandal de amploare în Franța, consilierul premierului fiind nevoit să-și dea demisia. Tânăra din Bârlad este martor în procesul care îi va fi intentat lui Ambiel, acuzat că intenționa să întrețină relații sexuale remunerate cu o minoră. După incident, împreună cu alte trei tinere, Daniela a fost încredințată brigăzii de protecție a minorilor, din ordinul procurorului Republicii, și trimisă la un cămin.

Parchetul pentru minori încearcă să găsească o soluție pentru a o găzdui pe Daniela, care însă refuză orice ajutor. Fiind minoră, ea nu poate fi expulzată în România, iar de bunăvoie nu vrea să revină în țară, ci vrea să rămână în stradă pentru a câștiga bani.
Daniela Arnăutu este a doua tânără din Bârlad implicată într-un scandal internațional, după Luiza Botez, iubita lui Francesco Schiavone, unul dintre capii Camorrei.ROMPRES

Orice știre de agenție trebuie să aibă o sursă care, de regulă, este menționată în cuprinsul primului paragraf (lead).

Exemplu:

Președintele Iliescu afirmă că nu face campanie electorală nimănui

București, 11 mai /Rompres/ – Președintele Ion Iliescu a declarat marți că, în calitatea sa de șef al statului, nu face campanie nimănui, fiind o simplă coincidență faptul că în ultimele două deplasări în teritoriu, la Ploiești și Pitești, a fost însoțit de primarii acelor orașe, candidați în alegerile locale din partea partidului de guvernământ.

Dacă sursa nu este suficient de credibilă sau de sigură, securitatea devine mai importantă decât rapiditatea. Știrea de agenție se transmite numai după verificarea tuturor surselor.

Există totuși o excepție: un zvon poate constitui o informație de agenție, cu condia să fie prezentat ca atare, cu precizarea mediilor prin care a circulat și, dacă este posibil, a originii sale.

Exemplu:

Cel mai bogat sibian nu intră în politică

Sibiu, 8 mai /Rompres/ – Cel mai bogat om de afaceri al Sibiului, Ilie Carabulea, a declarat vineri, pentru Rompres, că nu va candida la alegerile locale, nici măcar ca independent.
Patronul holdingului Atlassib a făcut, anul trecut, afaceri în valoare de 30 de milioane USD. Conform Topului Capital și Banii Noștri, averea lui Ilie Carabulea constă în 22 de societăți.

Ilie Carabulea este președintele principalului grup de firme din centrul Transilvaniei. După ce a început afacerile cu firma de transport internațional Atlassib, în prezent Ilie Carabulea face comerț, turism, agricultură, este acționar majoritar la cel mai citit cotidian din județul Sibiu și principalul acționar al Băncii Carpatica. ROMPRES/FOTO

Zvonurile trebuie totuși preluate cu ce mai mare prudență, deoarece pot fi lansate de persoane care au intersul să le răspândească. Zvonurile pot fi explozive, iar în acest caz, jurnalistul de agenție este folosit ca instrument de manipulare.

O sursă poate fi identificată sau nu. În cazul în care nu este identificată (“din sursă oficială” etc.), răspunderea pentru alegerea și definirea sursei revine în întregime autorului știrii. Uneori, semnătura agenției este suficientă, menționarea sursei fiind așadar implicită, cum se întâmplă îndeobște cu știrile din sport.

Exemplu:

Calul "Carnaval", calificat la JO de la Atena, a suferit o luxație de coloană vertebrală

Târgu Mureș, 11 mai /Rompres/ – Singurul cal din România calificat la Jocurile Olimpice de la Atena, "Carnaval", aparținând sportivului mureșean, Viorel Bubău, a suferit o luxație a coloanei vertebrale, transmite corespondentul Rompres.
Acest fapt îl va ține câteva luni departe de manej și de pista cu obstacole, iar participarea sa JO va depinde exclusiv de recomandările medicilor veterinari. Curios este faptul că, deși grav accidentat, calul Carnaval a participat cu succes la Concursul Internațional de Călărie de trei stele de la Târgu Mureș, unde a ocupat locul al doilea. Carnaval a suferit o căzătură foarte dură cu o săptămînă înainte de acest concurs, iar leziunile sale nu au fost descoperite întrucât în România nu există tehnica necesară.

Jocheul Viorel Bubău a declarat, marți, pentru Rompres, că după concurs l-a dus pe Carnaval la o clinică din Ungaria, unde s-a constatat ca are o luxație a coloanei vertebrale, inelul 16 fiind deplasat cu 3 milimetri. "Carnaval va mai putea concura doar cu risc și cu o perioada de recuperare de 45-60 de zile, precum și cu măsuri speciale: înot, antiinflamatorii speciale", a spus Bubău.

Recomandarea medicilor din Ungaria este ca până în luna septembrie Carnaval să nu mai participe la concursuri și să nu mai depună eforturi. "Voi avea grijă de Carnaval să facă înot și exercițiile de recuperare după care voi merge din nou în Ungaria pentru diagnostic. Ortopedul se va pronunța dacă armăsarul "Carnaval" mai poate sau nu să participe la Olimpiadă. Proba noastră este între 15 și 19 august. Ortopedul spune că, respectând toate prescripțiile, sunt șanse de refacere de 80-90 la sută pentru Carnaval", a precizat Viorel Bubău.

ROMPRES

Pentru a răspunde obiectivului imparțialității, agenția de presă este obligată, în cazul în care redă un punct de vedere ce ar putea da naștere unor controverse, să menționeze în cel mai scurt timp punctele de vedere divergente sau contradictorii (reacții ale unor persoane sau instituții, care pot fi puse, în mod firesc, în legătură cu evenimentul relatat în prima informație).

Exemplu:

Listele depuse în Harghita de Forumul Democrat al Germanilor din România, contestate

Miercurea Ciuc, 9 mai /Rompres/ – Listele electorale depuse în Harghita de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) nu sunt recunoscute de președintele acestei organizații, Klaus Johannis.

Atât la Biroul Electoral Județean Harghita, cât și la Biroul Electoral Municipal Miercurea Ciuc au fost depuse liste complete din partea FDGR, în care se regăsesc membri marcanți ai Uniunii Civice Maghiare, cum ar fi Tokes Zsolt, fratele episcopului reformat Tokes Laszlo, Szondy Zoltan, Biro Denes sau Szabo Soos Klara.
Președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, Klaus Johannis, a declarat duminică, pentru Rompres, că a aflat de la reprezentanții presei că există liste depuse în Harghita din partea FDGR, liste pe care conducerea Forumului nu le-a aprobat. "Sunt surprins de ceea ce aud și vom face cercetări să vedem cine s-a folosit de sigla și de ștampila noastră, mai ales că organizația Harghita a FDGR este inactivă de aproximativ doi ani de zile", a declarat Klaus Johannis.
Președintele Uniunii Civice Maghiare din zona Ciuc, Szondy Zoltan, care candidează pe listele Forumului Democrat al Germanilor din România a evitat să spună dacă s-a primit acceptul FDGR pentru ca membrii UCM să candideze pe listele acestei organizații. "Nu știu părerea conducerii centrale a Forumului Democrat al Germanilor din România pentru că noi am depus liste în Harghita, cu semnătura președintelui organizației județene a Forumului și cu ștampila acesteia. Nu înțeleg de ce domnul Johannis este supărat pentru că organizațiile maghiarilor și ale germanilor au colaborat foarte bine de-a lungul vremii", a declarat Szondy Zoltan.
Un alt candidat aflat pe listele Forumului Democrat al Germanilor din România este primarul orașului Vlăhița, Rus Sandor, care a declarat corespondentului Rompres că a fost necesar ca "toți cei aflați pe liste să devină membri ai FDGR". De cealaltă parte însă, președintele FDGR, Klaus Johannis, a menționat că aceste persoane nu pot fi membre ale Forumului pentru că nu sunt etnici germani.
Și președintele Organizației Teritoriale a UDMR Ciuc, Raduly Robert, s-a arătat surprins de ceea ce se întâmplă, dar a spus că nu vrea să comenteze acest subiect. "Sunt surprins că oameni care au fost în UDMR s-au civicizat (n.r- sunt membri ai Uniunii Civice Maghiare), iar acum s-au germanizat. Singurul care poate contesta aceste liste este președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, Klaus Johannis", a declarat Raduly Robert.

Președintele Biroului Electoral Județean, Cornelia Dragomir, a afirmat că este pentru prima dată când Forumul Democrat al Germanilor din România își depune liste în județul Harghita, dar sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de legea electorală, listele având semnătura și ștampila organizației județene a Forumului.
Președintele FDGR, filiala Harghita, a cărui semnătură se află pe listele electorale, Fernengel Melinda Hildegard, nu a putut fi contactată pentru a-și exprima poziția în acest caz.

ROMPRES

Între agenții există o concurență acerbă. Prin urmare, o informație va fi transmisă cât mai repede cu putință.

Informația trebuie să fie imediat utilizabilă de către client.

Exemplu:

Marti, 11 mai 2004 – ora 13:57

Accident rutier cu cinci morți, din care un nou-născut

Sibiu, 11 mai / Rompres/ – Cinci persoane din Republica Moldova, printre care și un nou-născut, au decedat în seara zilei de 10 mai, într-un accident rutier care a avut loc pe Drumul Național 1, la intrarea în localitatea Bratu din județul Sibiu, conform poliției locale.

Grăbit să ajungă acasă din Italia, șoferul microbuzului care tranzita Sibiul, s-a izbit de un copac. Din cei șapte pasageri, cinci au decedat pe loc, iar alți doi, șoferul și fratele său, au supraviețuit.

Pentru transportarea victimelor, SMURD a deplasat la locul accidentului, trei autospeciale și o ambulanță.

ROMPRES
/soc/l-34/

Știre apărută în Rondul de Sibiu, miercuri, 12 mai.

Accident cu cinci morti

Cinci persoane, printre care si un nou-nascut, au murit, luni seara, în urma unui accident rutier, petrecut pe DN 1.

Microbuzul în care se aflau cele cinci persoane a derapat si s-a izbit violent de un copac, înainte de intrarea în localitatea Bradu. Victimele, din Republica Moldova, se întorceau de la munca din Italia si se duceau acasa cu un microbuz care facea regulat curse Italia – Republica Moldova, alaturi de alte trei microbuze.
Potrivit politistilor, înainte de intrarea în Bradu, primul microbuz, în care se aflau sapte persoane, a derapat si s-a izbit de un copac. În urma impactului, cinci persoane au murit, iar o alta a ajuns la spital, în stare foarte grava. Un singur barbat a scapat nevatamat.

Marian Craciun

Folosirea pe scară largă tot mai largă a informaticii pentru tarnsmiterea știrilor, într-un lanț care merge de la autor la client, impune cu atât mai mult respectarea regulilor tradiționale de redactare, care au rămas în esență, neschimbate.

Nerespectarea acestor reguli fundamentale de redactare, ca și a noilor norme de decupaj și de prezentare, ordinare și dimensionare a paragrafelor duce la întârzierea recepționării, de către client, a unei informații imediat utilizabile. Neglijența pe cele două planuri pune agenția într-o poziție de inferioritate față de concurență.

Despre un eveniment nu se poate spune totul, dar trebuie spus suficient, în așa fel încât nici o întrebare importantă să nu rămână fără răspuns.

Exemplu:

Statele Unite amendează banca elvețiană UBS cu 100 milioane de dolari

Washington, 11 mai (Rompres) – Federal Reserve a amendat UBS, cea mai mare bancă a Elveției, cu 100 milioane de dolari pentru tranzacțiile ilegale cu Cuba, Libia, Iran și cu fosta Iugoslavie, încălcând astfel sancțiunile pe care Statele Unite le-au impus țărilor respective, informează AP.

UBS înființase un centru de tranzacționare în sediul său de la Zurich, având un contract cu Federal Reserve din New York, pentru a facilita circulația noilor bancnote americane și retragerea celor vechi. Acest contact a fost realizat cu condiția ca banca elvețiană să nu accepte tranzacții cu băncile din țările care se află sub sancțiunile economice americane.

Într-un anunț făcut luni, Federal Reserve a declarat că banca elvețiană UBS a încălcat contractul, câțiva din angajații bancii falsificând rapoartele bancare lunare pentru a acoperi aceste tranzacții.

Banca elvețiană a declarat că a concediat câțiva dintre angajații săi și că va lua măsuri disciplinare împotriva altora. Neputând impune amenzi în acest caz, Comisia Bancară Elvețiană va supraveghea operațiile bancare ale UBS pentru a asigura corectitudinea și eficiența tranzacțiilor viitoare.

Acesta nu este singurul caz în care băncile străine sunt acuzate că au încălcat contractele cu Federal Reserve. Banca de Credit și Comerț Internațional a fost amendată în 1992 cu 200 milioane de dolari deoarece a ascuns faptul că deținea First American Bank din Statele Unite. Banca Credit Lyonnais din Franța a fost și ea amendată în Decembrie anul trecut cu 100 milioane de dolari pentru achiziția ilegală a companiei de asigurări Executive Life din California./ROMPRES/

În măsura în care este posibil, știrea de agenție nu trebuie să lase nimic nelămurit, ceea ce înseamnă că ea va constitui un întreg în sine, imediat utilizabil ca atare, fie că e vorba de un flash de câteva cuvinte sau de un material de câteva pagini.

Din acest considerent fundamental, decurg regulile de redactare și de decupaj, precum și necesitatea de a situa informația într-un context care să permită înțelegerea ei de către majoritatea abonaților.

Regula de bază în redactarea unei știri de agenție este: orice întrebare pe care și-o va pune ziaristul va fi în mod inevitabil pusă de către beneficiar. Ziaristul de agenție nu are voie “să presupună ca fiind cunoscute” de către abonat datele specifice (locale, specializate), ci trebuie să se pună în locul clienților. C excepția materialelor “speciale”, destinate unro clienți cu profil strict definit, orice informație trebuie să fie accesibilă unui număr cât mai mare de beneficiari.

Prin urmare, situarea evenimentului într-un context este de cea mai mare importanță pentru succesul unei agenții. Titlurile și funcțiile personalităților, datele geografice, orientările politice, cauzele și consecințele unei anumite situații, etc. trebuie precizate de fiecare dată, chiar dacă au mai fost menționate cu două ore mai devreme, într-o altă știre.

O informație are valoare ca noutate, iar aceasta depinde, înainte de toate, de impactul asupra opiniei publice, de actualitate și de proximitate.

Exemplu:

Secție de votare în casa unui candidat

Suceava, 11 mai /Rompres/ – Secția de votare numărul 5 aparținând Biroului Electoral de Circumscripție din localitatea suceveană Fundu Moldovei va fi organizată într-o altă locație, după ce s-a confirmat sesizarea liberalilor conform căreia aceasta ar funcționa în casa lui Gavril Ursescu, persoană trecută pe locul doi pe lista de candidați ai PSD pentru Consiliul Local din Fundu Moldovei.
Președintele Comisiei Tehnice de Pregătire a Alegerilor Locale Suceava, prefectul Ioan Cușnir, a declarat , după confirmarea acestei situați, secția de votare respectivă va fi mutată într-un alt spațiu în perioada imediat următoare.
Pe de altă parte, președinta Biroului Electoral Județean (BEJ) Suceava, Georgeta Rusu, a cerut Primăriei Ilișești să aloce un spațiu în instituție unde să fie amenajat biroul de circumscripție din comună și să fie montat un aparat telefonic. Ea a spus că, în prezent, la Ilișești nu există un loc stabil pentru biroul electoral, iar membrii acestuia sânt nevoiți să meargă dintr-un birou într-altul. De asemenea, la Ilișești nu este montat nici un telefon special pentru BEC.
Georgeta Rusu a mai spus că probleme cu telefonul se înregistrează și la Breaza. ROMPRES

Dacă evenimentul s-a produs în urmă cu câteva zile sau cu câteva luni, el nu mai prezintă inters decât în măsura în care nu fusese cunoscut sau dacă are consecințe actuale, immediate.

Exemplu:

Tribunalul Harghita se va pronunța în legătură cu contestația depusă de FDGR

Miercurea Ciuc, 11 mai /Rompres/ Tribunalul Harghita se va pronunța, miercuri, în legătură cu contestația depusă de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) referitoare la listele electorale ale FDGR pentru Consiliul Județean Harghita.
În ședință publică desfășurată marți avocatul FDGR, Florin Albulescu, a afirmat că în Harghita există doar o organizație locală a Forumului, la Odorheiu Secuiesc, și, potrivit legii electorale, propunerile de candidați se fac de către organizația județeană, care nu există. Florin Albulescu a subliniat faptul că ''este o situație delicată" din cauză că listele electorale poartă ștampila organizației Harghita a FDGR, dar nu există nici o sentință judecătorească de înființare a acestei organizații și se poate vorbi în acest caz de uz de fals.

''FDGR își rezervă dreptul de a formula o plângere penală pentru săvârșirea mai multor infracțiuni", a afirmat avocatul Forumului, fără a preciza însă despre ce fel de infracțiuni este vorba.

De cealaltă parte, avocatul organizației locale a FDGR, Sukos Jozsef, a afirmat că ''se încearcă eliminarea din cursa electorală a anumitor persoane care au suferit o decepție când Uniunea Civică Maghiară (UCM) nu a fost înregistrată pentru a participa la alegeri". Sukos a susținut că organizația Harghita a FDGR a primit acceptul forului regional al Forumului pentru a participa la alegeri și a menționat că nici UDMR nu are organizații județene și s-ar fi putut contesta toate listele electorale ale acestei organizații. "UDMR stă în spatele acestei contestații pentru a obține calitatea de unic participant la alegeri și creează premisele unei dictaturi'', a declarat în instanța Sukos Jozesf.

În replică, avocatul FDGR a afirmat că cei prezenți pe liste sunt maghiari și nu etnici germani și, în fața "eșecului înființării UCM, s-au refugiat pe listele altei organizații", a mai spus Albulescu.

Procurorul prezent la ședință a propus totuși respingerea contestației Forumului Democrat al Germanilor din România, iar pronunțarea se va face miercuri, la ora 12:00, în ședință publică.

Menționăm că atât la Biroul Electoral Județean Harghita, cât și la Biroul Electoral Municipal Miercurea Ciuc au fost depuse liste complete din partea FDGR, în care se regăsesc membri marcanți ai Uniunii Civice Maghiare, cum ar fi Tokes Zsolt, fratele episcopului reformat Tokes Laszlo, Szondy Zoltan, Biro Denes sau Szabo Soos Klara.

Președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, Klaus Johannis, a acuzat Uniunea Civică Maghiară de infiltrare pe listele FDGR, fără acordul organizației și a declarat că se vor face cercetări pentru a se vedea cine s-a folosit de ștampila și însemnele Forumului.

ROMPRES

Există două mari categorii de informații: cele care privesc majoritatea oamenilor și cele care se adresează unei clientele anume.

În ambele cazuri, informația nu prezintă interes decât dacă este de actualitate, printr-un amănunt, un aspect particular, o consecință neașteptată.

Un subiect de regulă secundar poate deveni dintr-o dată, pentru puțină vreme, de cea mai mare actualitate.

Exemplu:

După terminarea mandatului, președintele Iliescu ar dori să nu mai aibă nici o funcție executivă, nici de partid, nici de stat

București, 11 mai /Rompres/ – Președintele Ion Iliescu a declarat marți că, după terminarea actualului său mandat prezidențial, având în vedere că are 75 de ani, nu ar dori să mai aibă nici un fel de funcție executivă, nici de partid și nici de stat.
"La 75 de ani aș prefera, spre exemplu, să nu mai am nici un fel de funcție executivă, nici de partid, nici de stat, de nici un fel și să mă așez cumva deasupra acestor chestiuni și să folosesc experiența acumulată, cunoștințele, autoritatea morală în folosul națiunii", a spus șeful statului, cu prilejul lansării la Universitatea Spiru Haret a cărții "Marele șoc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tismăneanu".

El a declarat că nu va "șoma" din punct de vedere politic, la terminarea mandatului său, și nu a exclus posibilitatea de a se reîntoarce în rândurile partidului de guvernământ. Ion Iliescu a arătat că acest lucru ar fi firesc având în vedere că este membru fondator al partidului și ținând cont de activitatea politică depusă în cadrul acestei formațiuni politice, dar a subliniat că trebuie să fie și dorit în rândurile acesteia. ROMPRES

Informația are un impact cu atât mai puternic, cu cât interesul uman este mai mare. Interesul uman nu privește doar domeniul faptului divers, ci își are locul, în mod virtual, în orice informație de agenție de tip general.

Situația de conflict și elementul insolit se adaugă noțiunii de interes uman: tot ceea ce înseamnă luptă sau competiție și tot ceea ce iese din sfera întâmplărilor obișnuite este îndeobște de interes general.

Exemplu:

Hingher dat afară pentru că a bătut un câine

Cluj-Napoca, 11 mai /Rompres/ – Un angajat al Centrului de ecarisaj al Regiei Autonome a Domeniului Public din Cluj-Napoca a fost concediat marți pentru faptul că a bătut un câine, informează corespondentul Rompres.

Directorul RADP Cluj-Napoca, Mihaela Rozor, a decis să-l dea afară pe Daniel Sântejudean după ce a aflat că acesta, sub influența băuturilor alcoolice, a bătut un câine cu o bâtă provocându-i leziuni la cap. Animalul a ajuns pe masa de operație a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară.

Sântejudean spune că l-a lovit pe câine pentru că acesta l-a mușcat.
Mihaela Rozor l-a concediat și pe un alt angajat care a fost martor la violențele lui Sântejudean, dar nu a intervenit.

ROMPRES

Orice informație care poate avea repercusiuni immediate asupra vieții oamenilor este, prin însăți natura sa, interesantă: este cazul noutăților de ordin practic (fenomene meteo, blocarea traficului rutier, avarii, greve, rezultate la loterie), precum și al informației economice, sociale, științifice și medicale.

Exemplu:

Femeile – mai predispuse la accidente vasculare decât bărbații

București, 11 mai /Rompres/ – Rata deceselor cauzate de bolile cardiovasculare în rândul populației feminine situează România pe primul loc în lume în această privința, relevă statisticile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și American Heart Association din 2003.

De asemenea, în 1999, morbiditatea prin cauze cardiovasculare în rândul femeilor situa România pe prima poziție în țările est-europene. Peste 50 la sută din femeile de peste 45 de ani sunt hipertensive și peste 30 la sută au hipertensiune sistolică izolată.
Riscul unui eveniment cardiovascular major este crescut la femeile cu boli coronariene, mai ales cele aflate la post-menopauză, remarcându-se o aglomerare a factorilor de risc. Până în anul 2010, bolile cardiovasculare vor ocupa locul întâi pe lista cauzelor de deces și în țările dezvoltate.

Programele de sănătate destinate sănătății femeilor sunt în mod tradițional axate pe îmbunătățirea sănătății reproducerii, pe sănătatea mamei și copilului și mai puțin pe alte domenii. O radiografie corectă a stării actuale de sănătate a populației feminine din România nu există, ceea ce îngreunează planificarea corectă a necesarului de servicii medicale, susțin specialiștii.

Rețeaua de dispensare Santinela Medinett poate oferi date care pot fi utilizate de decidenți pentru formularea de programe destinate anumitor condiții morbide sau anumitor populații cu risc. Din datele înregistrate de rețeaua de dispensare Santinela Medinett privind incidența și prevalența, rezultă că incidența hipertensiunii arteriale și a bolii cardiace ischemice este mai mare la femei. Bărbații devansează femeile doar în ceea ce privește boala vasculară periferică, epidemiile, diabetul zaharat tip II și obezitatea, factori de risc cardiovasculari modificabili care sunt mai frecvenți la femei.

Datele arată că femeile sunt mai predispuse la accidente vasculare cerebrale, la dezvoltarea insuficienței cardiace congestive și a boli varicoase. La nivel internațional există preocupări în dezvoltarea programelor de sănătatea a inimii pentru femei cum ar fi de pildă cel propus de "American Heart Gord for Women". ROMPRES

Știrea de agenție trebuie să cuprindă maximum de date verificate în minimum de cuvinte.

Este absolul necesar ca esența unei informații să fie cuprinsă în primele trei rânduri (lead). Clienții, inclusiv redacțiile abonate, vor aprecia conținutul unei știri după aceste trei rânduri de început.

Exemplu:

Trei elevi constănțeni au obținut marele premiu la concursul organizat de NASA

Constanța, 7 mai /Rompres/ – Trei liceeni constănțeni au luat Marele Premiu la Concursul pentru proiectarea unei Stații Spațiale Orbitale, organizat recent de Agenția Spațială Nord-Americană (NASA).

Textele integrale (declarații, communicate, discursuri, conferințe de presă, drept la replică) nu pot fi transmise decât în mod excepțional, atunci când prezintă un interes major. Chiar și aceste cazuri, ele vor fi transmise în completarea unei știri sau vor fi precedate de o introducere care va prezenta și va justifica, dacă este necesar, importanța textelor respective.

Exemplu:

Precizări ale MAE cu privire la informațiile potrivit cărora autoritățile ucrainene vor începe lucrările de construcție a canalului navigabil Dunăre – Marea Neagră pe brațul Bâstroe al Dunării

București, 11 mai /Rompres/ – Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de informațiile publicate recent în presa ucraineană și preluate, marți de presa română, potrivit cărora autoritățile ucrainene vor începe, la aceeași dată, lucrările de construcție a canalului navigabil de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră pe brațul Bâstroe al Dunării, zonă declarată rezervație naturală și aflată sub protecție internațională.
Față de aceste informații, Ministerul Afacerilor Externe dorește să precizeze că problematica legată de proiectul ucrainean s-a aflat permanent în atenția diplomației române. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe al României a încercat să promoveze un dialog sincer și deschis cu partea ucraineană pentru a găsi, de comun acord, soluții la problemele legate de construirea canalului Bâstroe.
În acest sens, au fost transmise părții ucrainene zece note verbale prin care au fost solicitate informații cu privire la proiectul menționat și posibilele consecințe ale acestuia asupra ecosistemului Delta Dunării, precum și organizarea unor consultări bilaterale conform prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galați, la 30 septembrie 1997, dar partea ucraineană nu a transmis, până în acest moment, nici un răspuns.

Ministerul Afacerilor Externe dorește să sublinieze faptul că diferite instrumente internaționale la care Ucraina este parte – atât încheiate la nivel bilateral, cum este cazul Acordului interguvernamental sus-menționat, cât și multilateral (Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, încheiată la Sofia, la 29 iunie 1994, Convenția privind valoarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, încheiată la Espoo, la 25 februarie 1991) prevăd obligația părții ucrainene de a transmite părții române toate informațiile relevante privind executarea unor lucrări pe teritoriul statului propriu, în zona apelor de frontieră, de natură să modifice regimul de scurgere sau condițiile de calitate ale acestora, înainte de începerea lucrărilor respective.

Problema canalului Bâstroe se află, în prezent, și în atenția unor importante foruri europene și internaționale care s-au pronunțat pentru stoparea lucrărilor, precum și în atenția unor organizații neguvernamentale europene care activează în domeniul protecției mediului și care au criticat inițiativa ucraineană.
Astfel, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) cu sediul la Viena, constituită în baza prevederilor Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, adoptată la Sofia în 1994, la care Ucraina este parte, a adoptat, la data de 2 decembrie 2003, cu prilejul celei de-a 6-a Reuniuni Anuale Ordinare, o rezoluție prin care s-a solicitat Ucrainei să nu înceapă lucrări de amenajare a brațului Bâstroe al Dunării până când nu se va elabora un studiu al impactului pe care construirea canalului îl va avea asupra protecției mediului înconjurător în Delta Dunării.

Ministerul Afacerilor Externe va continua demersurile întreprinse până în prezent pentru conservarea ecosistemelor și protejarea calității apelor din Delta Dunării, zonă aflată de mai mulți ani sub protecția specială a UNESCO, element de patrimoniu natural unic în Europa, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil. ROMPRES

II.3 Calitățile jurnalistului de agenție

Pentru asigurarea unei informări corecte a opiniei publice, un jurnalist de agenție trebuie să aibă în vedere câteva aspecte esențiale la care ne vom referi în continuare.

Comunicarea, comentarea sau punerea în dezbatere a oricăror informații referitoare la fapte sau evenimente locale, naționale sau internaționale sau la acțiuni hotărâte de autorități, trebuie să asigure informarea corectă a publicului.

Un jurnalist trebuie să respecte procesul de realizare a știrilor având în vedere câteva exigențe impuse de specificul canalului de comunicare.

riguare și exactitate în redarea informațiilor, astfel încât sensul știrilor să nu fie deformat prin modul de formulare, prin titluri, prin trunchiere sau prin alte procedee;

acuratețe și imparțialitate în relatarea știrilor;

în enunțarea unor ipoteze sau a unor relații de cauzalitate privind producerea unor eventuale catastrofe, să solicite și un punct de vedere al unei persoane cu competență în domeniu;

prezentarea sondajelor de opinie trebuie să fie însoțită de următoarele informații: denumirea instituției care a realizat sondajul, data și intervalul în care a a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată, dimensiunea eșantionului și eroarea maximă de eșantionare, solicitantul sondajului.

Anchetele nu vor fi prezentate ca fiind reprezentative pentru opinia publică ori pentru un anumit grup social sau etnic.

În realizarea unor știri în care sunt abordate probleme controversate de natură politică, economică, socială și culturală se vor respecta următoarele principii:

favorizarea liberei formări a opiniilor;

asigurarea imparțialitățiii și echilibrului, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție;

asigurarea unei distincții clare între faptele și opiniile prezentate;

evitarea oricăror forme de discriminare, în scpecial pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie.

În cazul unor știri despre accidente, dezastre sau tragedii colective se va evita accentuarea gratuită a stării de îngrijorare și se vor cita sursele de informare.

Se vor evita speculațiile asupra evenimentelor tragice, a cauzelor și consecințelor lor pentru a nu provoca temeri inutile sau panică.

Nu se vor preciza numele victimelor, până la comunicarea sau confirmarea oficială a acestora.

Jurnaliștii de agenție care dau publicității date, informații, avertizări și prognoze meteorologice sunt obligați să precizeze sursa de informare.

În vederea informării corecte a populației despre iminența producerii unor dezastre și a zonelor de risc potențial, despre măsurile de prevenire, de intervenție operativă și de refacere în cazul dezastrelor (calamități naturale și alte catastrofe), pentru diminuarea efectelor sociale, economice și ecologice ale acestora, jurnaliștii trebuie să confrunte informațiile primite din surse proprii sau de la colaboratorii ocazionali cu informațiile deținute de autoritățile competente, înainte de a transmite știri care pot genera panică; în cazul în care versiunile primite diferă, se va transmite în mod obligatoriu și informația provenită de la sursa autorizată legal, cu menționarea acesteia.

II.4 Redactarea și stilistica știrii de agenție

Știrea de agenție trebuie prezentată într-o anumită formă, valabilă pentru toate agențiile de presă. Prin urmare, știrea va fi redactată după niște norme fixe și constante.

Exemplu:

Conflict între romi, jandarmi și polițiști, la Medgidia

Marti, 11 mai 2004 – ora 14:44

Cercetări în cazul conflictului dintre jandarmi și romii dintr-un cartier al orașului Medgidia

București, 11 mai /Rompres/ – Parchetul Militar Constanța cercetează incidentele petrecute luni, 10 mai, în cartierul Poligonul Viilor din municipiul Medgidia, între o patrulă de jandarmi, care executa serviciul în zonă, și mai mulți cetățeni de etnie romă, informează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru aplanarea conflictului izbucnit, unul dintre jandarmi a folosit armamentul din dotare și a tras în plan vertical trei focuri de armă, cu muniție de manevră, fără să se fi înregistrat victime sau pagube materiale. În timpul altercației dintre jandarmi și grupul de romi au avut loc apoi schimburi de lovituri, în urma cărora mai multe persoane au suferit leziuni minore. Printre răniți se află plutonierul Ioan Rareș Drăghicescu, din cadrul U.M. 0608 Constanța – Secția Jandarmi Medgidia, care a suferit traumatism cranio-cerebral acut deschis prin agresiune, și Ion Oancea, în vârstă de 34 de ani, care a suferit traumatism cranio-cerebral acut închis prin agresiune. Ambele victime sunt internate la Spitalul Municipal Medgidia.
Din cauza celor aproximativ 300 de persoane de etnie romă implicate în conflict, a fost tulburată grav liniștea publică în cartier, dar în cele din urmă starea de tensiune a fost aplanată prin constituirea unor dispozitive de ordine formate din polițiști și jandarmi.
Sesizați în legătură cu acest eveniment, la fața locului s-au deplasat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Medgidia și primul adjunct al Șefului Inspectoratului de Poliție Constanța, care au luat măsurile impuse de situația existentă și au dispus primele cercetări în vederea stabilirii cauzelor care au determinat apariția conflictului. ROMPRES

Leadul (primele două-trei rânduri care constituie “atacul” știrii) este elementul esențial al informației, rezumatul acesteia într-un număr minim de cuvinte.

Leadul ideal formează un întreg, utilizabil în chip independent de restul știrii.

Exemplu:

Conflict între romi, jandarmi și polițiști, la Medgidia

BUCUREȘTI, 11 mai (MEDIAFAX) – Peste 300 de rromi din Medgidia s-au confruntat, luni spre marți, cu forțele de ordine, care au intervenit după ce localnicii au agresat o patrulă de jandarmi care își făcea rondul în cartierul Poligonul Viilor, procurorii militari declanșînd o anchetă în acest caz, informează Ministerul Public.

Leadul trebuie să răspundă la cel puțin patru întrebări fundamentale:

Cine? Ce? Când? Unde?

În măsura posibilului, el trebuie să răspundă de asemenea, la două întrebări complementare:

De ce? Cum?

Nu putem începe întotdeauna leadul cu cuvântul cel mai important, deoarece ajungem la formulări complicate și stângace.

Leadul trebuie să fie scurt. În afară de unele cazuri de excepție, leadul trebuie să fie cuprins într-o singură frază, care să nu depășească 30-35 de cuvinte, adică trei rânduri pe ecranul calculatorului. Ele conțin ceea ce un corespondent ar spune la telefon înainte de orice, de teama întreruperii convorbirii.

Exemplu:

Prima apariție a lui Maradona la televiziune după ieșirea sa din spital

Buenos Aires, 1 apr /Rompres/ – La 24 de ore după ce a părăsit spitalul fără avizul medicilor clinicii unde a fost spitalizat pentru probleme cardiace și pulmonare, fostul idol al fotbalului argentinian Diego Maradona a avut prima sa apariție la televiziune, recunoscând că a văzut moartea cu ochii.

Compania Metro România a lansat noul sistem de distribuție a produselor către rețeaua de magazine

București, 6 mai /Rompres/ – Metro Cash & Carry România a lansat joi noul sistem de distribuție a produselor către cele 19 magazine Metro, care cuprinde două centre moderne și presupune, pe de o parte, distribuția pentru produsele ambientale, iar pe de altă parte centrul de distribuție pentru produsele proaspete

Candidații Alianței PNL-PD în campanie electorală prin București

București, 9 mai /Rompres/ – Candidații Alianței PNL-PD pentru primăriile de sector, împreună cu candidații pentru Consiliul General al Municipiului București și staful de campanie al Alianței, au străbătut duminică mai multe cartiere și parcuri bucureștene, pentru a se prezenta alegătorilor.

Comisar european, implicat într-un accident rutier

Bistrița, 8 mai /Rompres/ – Cetățeanul suedez Stefan Hanz Dahlgren, delegat al Comisiei Europene în România, a produs sâmbătă după-amiază un accident rutier pe raza localității bistițene Teaca, potrivit informațiilor furnizate de Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița-Năsăud.

Ziaristul de agenție mai trebuie să țină seama când redactează leadul, de un element tehnic impus de informatică: secretariatele de redacție din agenție și clienții care folosesc informatica, apreciază conținutul unei știri după primele cuvinte, care nu reprezintă, de regulă, decât un fragment din lead și anume începutul.

Când redactează leadul, ziaristul de agenție nu trebuie să uite că știrea va fi apreciată în zece secunde, după primele douăzeci de cuvinte.

Pe baza acestei aprecieri, o agenție va fi adesea preferată alteia. Ziaristul nu face leadul pentru sine, ci pentru utilizator.

În județul Mureș s-au înregistrat 30 de cazuri de pestă porcină

Târgu Mureș, 11 mai /Rompres/ – În ultima săptămână, reprezentanții Direcției Sanitar Veterinare Mureș au depistat patru focare de infecție cu pestă porcină și au identificat nu mai puțin de 30 de cazuri de pestă porcină, transmite corespondentul Rompres.

Leadul trebuie să fie, prin urmare, simplu, concret și să se refere numai la fapte. El trebuie redactat astfle încât cel care îl citește, să dorească să vadă și restul știrii. Leadul trebuie să cuprindă maximum de informație în minimum de cuvinte, adică să răspundă cel puțin la întrebările cine-ce-când-unde. Tot în cuprinsul leadului, trebuie să fie cuprinsă și sursa.

Cea mai bună metodă de redactare a leadului este și cea mai simplă: subiect-predicat-complemet (sau atribut).

Uneori, leadul este mai “percutant” dacă inversăm ordinea gramaticală.

“Trei sute de persoane au fost izolate în urma unei inundații…”

față de:

“În urma unei inundații au fost izolate trei sute de persoane…”

Alteori este important să subliniem caracterul actual sau insolit al unei informații, începând leadul cu formule ca “pentru prima oară…”, dar nu trebuie depășită limita.

Exemplu:

Candidat la 83 de ani

Suceava, 10 mai /Rompres/ – Cel mai în vârstă candidat pentru Consiliul Local Suceava este Ștefan Ciobănașu, de 83 de ani, de la Partidul Național Democrat Creștin, informează corespondentul Rompres. Cel mai tânăr candidat, Daniela Păcurar, are 23 de ani și reprezintă PSD. La Suceava, pentru alegerile din iunie

s-au înscris 16 partide și asociații ale minorităților și doi independenți. ROMPRES

Un lead nu va trebui să fie negativ, decât cu foarte rare excepții. Negația slăbește construcția exprimării și poate da o impresie de îndoială.

Exemplu:

PD își contestă propriul candidat la Primăria Suceava

Suceava, 10 mai /Rompres/ – PD a atacat cu recurs decizia Judecătoriei Suceava de respingere a contestației formulate față de candidatura fostului președinte al organizației municipale a partidului, Ilie Niță, la funcția de primar al Sucevei, după ce acestuia i-a fost retras sprijinul politic.

Președintele Iliescu afirmă că nu face campanie electorală nimănui

București, 11 mai /Rompres/ – Președintele Ion Iliescu a declarat marți că, în calitatea sa de șef al statului, nu face campanie nimănui, fiind o simplă coincidență faptul că în ultimele două deplasări în teritoriu, la Ploiești și Pitești, a fost însoțit de primarii acelor orașe, candidați în alegerile locale din partea partidului de guvernământ.

Leadul nu va fi niciodată interogativ și nu va începe cu un citat. Nici jocurile de cuvinte, umorul deplasat și paradoxul nu au ce căuta într-un lead.

Exemplu:

Candidatul PNG la Primăria Târgu Mureș contestat pentru că a instalat ilegal un horn

Târgu Mureș, 11 mai /Rompres/ – La Judecătoria Târgu Mureș a fost înregistrată, marți, prima contestație îndreptată împotriva unui candidat la fotoliul de primar, transmite corespondentul Rompres.

Gabriela Soos, de 80 de ani din Târgu Mureș, a contestat candidatura reprezentantului Partidului Noua Generație la Primăria Târgu Mureș, Doru Borșan, pe motiv că a montat ilegal un horn. În motivarea contestației reclamanta susține că Borșan a construit în vecinătatea ei "un palat cu lipsuri însemnate de componență la construcții" din al cărui proiect inițial lipsea hornul și că Borșan "a găurit zidul de foc spre partea mea și a montat hornul, un tub metalic de 15 metri, ilegal și abuziv, fără aprobarea mea".

Gabriela Soos susține că a avut discuții neplăcute cu Borșan, în care acesta i-ar fi spus că nu scoate hornul nici în 10 ani, pentru că este unguroaică. "Domnul Borșan poartă o ură uluitoare concetățenilor de alte naționalități, o atitudine nepotrivită pentru un primar, care trebuie să respecte legile țării", a precizat reclamanta în contestație. Aceasta a precizat că nu se va mai opune candidaturii lui Borșan, dacă acesta "își va lua angajamentul în scris că-și va schimba comportarea" și o va despăgubi.

Contestația împotriva candidatului PNG a fost respinsă de judecători, întrucât a fost formulată cu 38 de minute după expirarea termenului de depunere a contestațiilor.
Doru Borșan a respins acuzațiile aduse de Gabriela Soos și a precizat că nu are nimic împotriva ungurilor, "mai ales că sunt vreo 10.000 în partid". În ce privește buna conviețuire, Borșan a afirmat că, de doi ani, de când s-a mutat în noua sa casă, Gabriela Soos nu l-a putut percepe drept vecin și l-a reclamat tot timpul". ROMPRES

Subleadul este cel de al doilea paragraf al știrii. De xemplu, primele trei rânduri pot răspunde la întrebările cine? ce? când?, iar subleadul la celelalte.

Exemplu:

Accident rutier cu cinci morți, din care un nou-născut

Sibiu, 11 mai / Rompres/ – Cinci persoane din Republica Moldova, printre care și un nou-născut, au decedat în seara zilei de 10 mai, într-un accident rutier care a avut loc pe Drumul Național 1, la intrarea în localitatea Bratu din județul Sibiu, conform poliției locale.

Grăbit să ajungă acasă din Italia, șoferul microbuzului care tranzita Sibiul, s-a izbit de un copac. Din cei șapte pasageri, cinci au decedat pe loc, iar alți doi, șoferul și fratele său, au supraviețuit.

Leadul nu reflectă de fapt, modul “firesc” de a relata un eveniment, pe care îl adoptă din instinct cei care nu sunt ziariști și care prezintă lucrurile în ordine cronologică.

Cei care nu sunt jurnaliști vor spune că:

situația economică este dezastroasă;

salariații sunt nemulțumiți;

s-ar pute aproduce o grevă generală.

Ziaristul de agenție va răsturna această succesiune “firească”, redactându-și leadul în ordinea 3-2-1 (se întrevede posibilitatea unei greve generale dată fiind nemulțumirea salariaților față de situația economică dezastroasă).

Structura știrii de agenție este de piramidă inversată. Știrea de agenție începe cu esențialul și continuă cu ceea ce este din ce în ce mai puțin important, în paragrafe succesive, care pot fi eliminate, începând de la finalul știrii, fără ca fondul informației să fie denaturat.

Orice știre de agenție va cuprinde menționarea sursei sau a surselor care au furnizat informația. Sursele trebuie citate. Aprecierile, judecățile de valoare, comentariile vor cuprinde întotdeauna menționarea sursei, la fel ca relatarea evenimentului propriu-zis. Aceste trei principii fundamentale vor fi aplicate întocmai, fără nici o excepție.

În cazul unei contestații, o agenție care dorește să facă o informare cinstită și să își îndeplinească misiunea de a informa corect, nu poate fi credibilă dacă menționarea sursei nu este făcută de fiecare dată în mod clar și explicit.

Exemplu:

Filmul "The Football Factory" acuzat că incită suporterii la violență, chiar înainte de Euro 2004

Londra, 10 mai /Rompres/ – Săptămâna aceasta va fi lansat oficial în Marea Britanie un controversat film despre suporterii violenți ai unei echipe de fotbal, pe fundalul acuzațiilor că glorifică violența într-un moment cum nu se poate mai prost: cu doar o lună de zile înainte de începerea Campionatului European de fotbal din Portugalia, relatează Reuters.

Filmul "The Football Factory" portretizează o gașcă de suporteri ai echipei engleze Chelsea, care se pregătesc să participe la un meci și bătaia cu care se sfârșește mult-așteptata întâlnire.

Producția regizorului Nick Love, cu un buget relativ redus – deoarece au fost folosiți suporteri și huligani reali -, este prima dintr-o serie de filme ce abordează fenomenul violenței pe stadioane, care a stigmatizat fotbalul britanic în ultimele trei decenii și a făcut ca reprezentativa Angliei să fie amenințată cu expulzarea de la Campionatul European din Portugalia dacă fanii săi nu se vor putea abține de la acte de huliganism.

Nick Love a respins acuzațiile că filmul său ar putea induce un comportament agresiv suporterilor, spunând că "dacă oamenii vor merge la Euro 2004 să se bată, atunci vor face asta indiferent dacă au privit sau nu o peliculă de o oră și jumătate".
Pentru regizorul filmului, important a fost să scoată în evidență superficialitatea și spiritul de turmă al acestor huligani care, până la un punct, sunt oameni cât se poate de normali.

"În orice om există nevoia de a se alătura unei armate, de a intra într-un club, fie el violent sau nu", a spus Love.

Personajul principal, Tommy Johnson, un londonez de vreo douăzeci și ceva de ani este bătut măr într-o încăierare cu rivalii de la Millwall, cel mai bun prieten al său este omorât, iar un alt prieten este condamnat la șapte ani de închisoare.
După ce iese din spital, spre finalul filmului, Johnson se îndreaptă spre un pub unde este primit ca un erou, cu urale, și se întreabă retoric: "A meritat?" iar răspunsul unui suporter adevărat nu putea fi altul decât "Normal că a meritat!".ROMPRES

Când sursa nu este chiar corespondentul, atunci sursa poate fi directă sau indirectă. Sursele directe pot fi redate în scris astfel: anunță poliția, conform autorităților, a declarat președintele pardidului, arată comunicatul.

Când sursa este mass-media, atunci trebuie respectate regulile deontologice. Când se face referire la declarații, informații, comentarii apărute în mass-media, fie că este vorba de presă scrisă, de radio sau de televiziune, sursa respectivă va fi citată, cu menționarea tendinței sale politice.

Exemplu:

Marti, 04 mai 2004 – ora 18:47

Steliana Nistor, noua stea a gimnasticii feminine la junioare, confruntată cu o situație materială dificilă

Sibiu, 4 mai (Rompres) – Gimnasta Steliana Nistor, triplă campioană continentală la nivelul junioarelor cu prilejul CE de la Amsterdam, trăiește în condiții grele, părinții ei divorțând cu patru ani în urmă, informează în ediția de marți, Monitorul de Sibiu, citat de corespondentul Rompres.

La numai 14 ani, sibianca Steliana Nistor a cucerit la Amsterdam patru medalii la Campionatele Europene de junioare (aur cu echipa, la individual compus și sol, argint la sărituri). Părinții Stelianei au divorțat în urmă cu patru ani, însă conform sursei citate, încă se judecă pentru custodia fetei. Tatăl gimnastei, Dumitru Nistor, are ca venit un ajutor social, în valoare de 1.300.000 lei. Pentru că nu are bani, tatăl gimnastei nu poate merge la Deva să o vadă pe noua campioană europeană și o așteaptă pe Steliana la Sibiu. Mama Stelianei împreună cu fratele gimnastei, trăiesc într-o cameră cu un singur pat și fără baie. ROMPRES ROMPRES cio- s-67/

Marti, 04 mai 2004 – ora 18:53

Tatăl campioanei europene de gimnastică Steliana Nistor nu are bani să meargă să își vadă fiica

Sibiu, 4 mai /Rompres/ – Părinții campioanei europene de gimnastică, Steliana Nistor, trăiesc în sărăcie, informează corespondentul Rompres, citând ediția de marți a ziarului Monitorul de Sibiu.

La numai 14 ani, sibianca Steliana Nistor a cucerit, duminică, la Amsterdam, patru medalii la Campionatele Europene de junioare. Părinții Stelianei au divorțat în urmă cu patru ani, însă, conform ziarului citat, încă se judecă pentru custodia fetei. Singurul venit al tatălui gimnastei, Dumitru Nistor, este ajutorul social, în valoare de 1.300.000 de lei. Pentru că nu are bani, tatăl gimnastei nu poate merge să o vadă pe noua campioană europeană și o așteaptă pe Steliana la Sibiu.
Mama Stelianei, împreună cu fratele gimnastei, locuiesc într-o cameră, cu un singur pat și fără baie. ROMPRES l-80/

Când jurnalistul de agenție are acces la surse directe, acestea vor fi personalizate ori de câte ori este posibil. Este bine să fie cunoscut și citat numele purtătorului de cuvânt sau al autorității care dă informația.

Sursa identificată, prin conversie, poate fi prezentată drept colectivă, dar nu pentru a proteja sursa, ci pentru a simplifica formularea.

Exemplu:

Prefectura Sibiu a anunțat luni, …

Primăria municipiului Mediaș declară într-un comunicat…

Foarte important, ziaristul de agenție are datoria să ceară sursei, ori de câte ori este nevoie, confirmarea faptului că informația I-a fost furnizată în scopul citării textuale și al atribuirii directe.

Exemplu:

Alarmă falsă cu bombă la Spitalul Județean Timișoara

Timișoara, 3 mai /Rompres/ – Spitalul Județean Timișoara și trupele de intervenție ale Ministerului Administrației și Internelor au fost în alertă maximă luni, după ce în unitatea spitalicească s-a primit un telefon care anunța amplasarea unei bombe în incintă, transmite Rompres.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al județului Timiș, Dumitru Pavel, a informat că, după ce echipa specială sosită la fața locului a cercetat amănunțit spitalul, s-a constatat că a fost vorba despre o alarmă falsă.

Poliția a identificat numărul de telefon și se fac cercetări, pentru a găsi persoana care se face vinovată de telefonul fals.

ROMPRES

Folosirea surselor neidentificate pune la îndoială credibilitatea știrii de agenție.

Dacă totuși este nevoit să folosească surse neindentificate, ziaristul va arăta clar dacă acestea sunt oficiale sau neoficiale.

Confruntarea surselor este foarte importantă în redactarea informațiilor și a știrilor unei agenții de presă. O informație care nu este neapărat evidentă, oficială sau care poate fi atribuită, va fi verificată, prin confruntare cu una sau mai multe surse. Este preferabil ca o știre de agenție să aibă cel puțin două surse.

II.5 Gramatica și stilistica știrii de agenție

Din punct de vedere al construcției frazelor, trebuie evitate frazele lungi și mai cu seamă propozițiile incidente, care duc adesea la greșeli de înțelegere și la confuzii.

Un paragraf dacă are mai mult de trei rânduri, va fi alcătuit din cel puțin două fraze. Paragraful nu va depăși cinci-șase rânduri, cu o singură excepție: citarea cuiva.

Ideal este alterarea paragrafelor lungi cu cele scurte. Stilul agenției este unul simplu și clar.

Decupajul clasic se face după gradul de importanță și de urgență a informației în:

flash (câteva cuvinte)

buletin (două-trei rânduri)

urgență (între 50 și 150 de cuvinte)

știre obișnuită (de la 200 de cuvinte )

În ceea ce privește punctuația, în cazul știrii de agenție se aplică regulile de punctuație obișnuite. Virgulele sunt cele mai des folosite într-o știre de agenție.

Transmiterea cifrelor trebuie făcută cu mare grijă. Numerel mai mici de zece se dau în litere ( șase nu 6 victime).

Pentru că dau naștere la ambiguități, participiile prezente sunt de evitat. De aceea, se preferă propozițiile realative.

Prenumele sunt de evitat și ele. Denumirea sursei sau a evenimentului trebuie să fie cât se poate de clară.

Verbele și substantivele sunt cele mai importante din punct de vedere al morfologiei. Timpul trecut, perfectul compus este folosit cel mai des în știrile de agenție. Din punct de vedere al înțelesului, verbele clare sunt folosite cu precădere pe fluxurile agențiilor de știri.

Adjectivele și adverbele sunt folosite mai rar. În știrea de agenție nu se folosesc adverbele “ieri”, “azi”, etc, ci se scrie “luni”, “marți”, etc.

Titlurile trebuie să nu fie interpretative. De asemenea, un titlu cât mai scurt și mai concis este preferat unuia lung și cu multe amănunte.

Jurnalistul de agenție nu semnează cu numele său știrea, spre deosebire de alți ziaștiști. Un corespondent local va pune numele agenției pentru care lucrează în locul numelui său. În cazul ROMPRES, știrea poartă numele agenției, atât la început, dar și la sfârșit. Mediafaxul preferă să semneze știrile doar la început.

Cap. III. Studiu comparativ între agențiile de presă ROMPRES, MEDIAFAX

III.1 Diferența dintre știrea ROMPRES și cea emisă de MEDIAFAX

III.1 Diferența dintre știrea ROMPRES și cea emisă de MEDIAFAX

Știrea ROMPRES este orientată mai mult spre politic și administrație, spre deosebire de știrea MEDIAFAX care se adresează unei categorii mai largi de consumatori media.

Calitatea știrilor MEDIAFAX este adesea mult mai bună decât cea a știrilor ROMPRES, pentru că agenția privată știe mult mai bine să își poziționeze strategia editorială în funcție de interesul marilor ziare centrale. MEDIAFAXUL dă o mai mare importanță diversității și conciziei, iar redactarea știrilor este de cele mai multe ori mai bună decât în cazul știrilor ROMPRES.

Totuși, ca și seriozitate a informației, ROMPRESUL este mai sigur. Majoritatea clienților media nu renunță la fluxurile ROMPRES pentru că agenția de stat este singura, cu excepția RADOR, care are acoperire în toate județele țării. În plus, schimburile de informații cu agențiile internaționale este mult mai bogat. ROMPRES mai are avantajul unei reglementări legislative, unice în media românească, ceea ce impune angajaților un anumit cod de conduită și aspecte legale care, pe de o parte le protejează munca, dar îi și obligă la o mai mare răspundere.

Știrile validate pe ROMPRES, majoritatea dintre ele, cele scurte, nu sunt concise, ci suferă de lipsa unei informații complete. Spre deosebire de MEDIAFAX, care, atunci când are știri din trei paragrafe sau flash-uri, informația este maximă în minimum de cuvinte.

Din păcate, nu puține din știrile ROMPRES sunt simple anunțuri de evenimente. Prelucrările după comunicate de presă sunt frecvente mai ales pe fluxul de economic. Prea puține analize pertinente, mai ales politic. Din păcate, deși legea prevede imparțialitatea ROMPRES, aceasta nu se respectă. Încă din pagina de start a ROMPRES, se poate spune că aceasta este o agenție numai în slujba puterii. O pondere totuși prea mare o au știrile care îl vizează pe premierul Adrian Năstase. Mai mult, opoziția își găsește destul de greu loc în fluxul ROMPRES, existând o disproporție între forțele reprezentate în clasa politică românească.

Pe fluxul de locale, ROMPRES-ul se apropie mai mult de MEDIAFAX ca și calitate. Aici se pot vedea mult mai mult știri lucrate de corespondenții locali. Știri realizate prin efort propriu, declarații în exclusivitate și mai ales rapiditatea cu care se dau știrile desk-ului, aceasta caracterizează majoritatea corespondenților ROMPRES, mai ales cei din zona Ardealului.

Ca tip de client media, MEDIAFAX-ul se adresează mai ales tabloidelor, ziarelor de scandal. Și din Știrea zilei selectată spre ilustrare, se poate vedea clar care este tendința unei agenții și care este cea a celeilalte.

Totuși, MEDIAFAX-ul deși vinde mai mult decât ROMPRES-ul, având avantajul știrilor scrise mai bine și mai ales validate mult mai repede, ROMPRES-ul este mai sigur, ceea ce echilibrează concurența dintre cele două agenții de presă din România.

Vezi Anexe.

Concluzii

După o scurtă analiză care nu a reușit să acopere toate aspectele comunicării mediatice prin intermediul agențiilor de presă, una din concluziile care se desprind este că din păcate, nu există o strategie în politica editorială a agențiilor de presă care să reflecte și funcția de formare, nu numai de informare a media.

Conținutul majorității știrilor de pe agențiile de presă din România necesită destul de multă prelucrare, ceea ce denotă că totuși profesionalismul în acest domeniu nu a atins cotele cele mai înalte.

Un alt aspect, este cel al răspunderii pentru conținutul știrilor. Numai ROMPRES, ca agenție de presă națională își recunoaște vina și dă dezmințiri sau corectează știri care scapă pe flux și nu reflectă în totalitate realitatea.

Obiectivitatea agențiilor, dar mai ales a mediilor care preiau știrile, lasă foarte mult de dorit, ceea ce oglindește gradul de democrație în care se află România la acest moment. Mai mult, independența financiară care nu există la RADOR sau la ROMPRES le determină pe aceste două agenții de presă să nu fie obiective și să dea mai multe știri care pun într-o lumină favorabilă puterea.

Legea drepturilor de autor este și ea grav încălcată în România. ROMNET-ul, agenția de presă care emite știrile doar în format electronic, pe Internet, este cunoscută drept cea care fură cele mai multe știri mai ales de la ROMPRES, profitând de o slăbiciune a sistemului informatic al agenției naționale de presă.

Totuși știrea de agenție de presă este cea mai rapidă, adeseori singura verificată la sursă sau chiar din două surse și de multe ori, reușește să dea o imagine completă a evenimentului, ceea ce o situează ca importanță mai sus decât știrile date de presa scrisă. Cu toate acestea, din păcate clienții media nu prea citează sursa, adică agențiile de presă.

Agenția de presă va rămâne în continuare o verigă vitală a lanțului mediatic. Informația și știrea de agenție oferă tabloul complet al unei zile, atât informațional, cât și vizual, prin poze, ceea ce presa scrisă, radioul sau televiziunile nu prea reușesc decât secvențial sau în funcție de anumite interese.

Bibliografie

Bertrand, Claude Jean – O introducere îmn presa scrisă și vorbită, Editura Polirom, Iași, 2001

Capelle, Marc – Ghidul jurnalistului, Editura Carro, București, 1996

Coman, Mihai – Din culisele celei de-a patra puteri, Editura Carro, București, 1996

Coman, Mihai – Manual de jurnalism, vol. I și II, Editura Polirom, București, 2001

Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1982

Ficeag Bogdan – Tehnici de manipulare, Editura Nemira, București, 1998

Fluxul ROMPRES, MEDIAFAX , RADOR, ROMNET

Gaillard, Philippe – Tehnica jurnalismului, Fundația Rompres, București, 2001

La început a fost cuvântul, vol. I și II, Manualul Agenției France Presse, Fundația Rompres, București, 2004

McLuhan, Apud Marshall – Mass Media sau mediul invizibil, Editura Nemira, București, 1997

McLuhan, Apud Marshall – Galaxia Gutenberg, Editura Politică, București, 1975

Mic dicționar de jurnalism, Fundația Rompres, București, 1998

Monitorul Oficial

Popescu, Florin Cristian, Bâlbâie Radu – Mic dicționar de jurnalism, Editura Fundația Rompres, București, 1995

Popescu, Florin Cristian – Modalități de redactare a textului publicistic. Criterii, norme, soluții, Editura INI, București 1997

Randall, David – Jurnalistul universal, Editura Polirom, Iași, 1998

VD și Iorga Nicolae – Istoria presei românești, Fundația Rompres, București, 1994