– INFLUENȚEAZĂ TINERII VOTUL ÎN ROMÂNIA ?!- Coordonator științific: Lect. univ. dr. Miroslav Tașcu-Stavre Student(ă): Asavei Diana Elena București… [613080]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE LITERE
DEPARTAMENTUL STUDII CULTURALE
SPECIALIZAREA: STUDII EUROPENE

– INFLUENȚEAZĂ TINERII VOTUL ÎN ROMÂNIA ?!-

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Miroslav Tașcu-Stavre

Student(ă):
Asavei Diana Elena

București
2018

Cuprins

I. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 1
II. Informații generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2
1. Ce este votul? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
2. Importanța votului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 3
III. De ce și pentru cine votăm? ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
IV. Cine și cum votează? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
1. Grupele de vârstă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
2. Sexul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
3. Starea civilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
4. Tinerii nu votează ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 5
V. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 7
VI. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 9

1
I. Introducere

Credeți în schimbare? Crede ți că votul este util? Vom porni un demers de analizare a
modalității în care votul din ziua de astăzi stârnește diverse întrebări în rândul oamenilor de rând,
luând în considerare faptul că prezența acestora la vot este numeroasă. Lucrarea de față va evolua
prin încercarea de a surprinde câteva as pecte legate de necesitatea votului în România, continuând
cu diferite explicații plauzibile despre necesitatea votului în țara în care trăim.
În lucrarea de față este evidențiat faptul c ă Parlamentul a apărut din dorința oamenilor de
a participa la elaborarea legilor, dar continuând cu aceasta observăm că majoritatea zdrobitoare nu
ar avea capacitatea intelectuală sau pregătirea necesară pentru elaborarea și adaptarea în contextul
juridic al acestor legi.1 A doua treaptă a acestei lucrări este cea în care individul este considerat apt
pentru a exprima un vot într -o manieră rezonabilă. 2
Votul nu este văzut ca un drept câștigat, cel puțin nu de majoritatea populației. E doar o
realitate admi nistrativă care s -a adăugat după 1990 altora deja existențe. Poți trăi foarte bine și fără
să votezi într -o țară în care gratificarea imediată este regulă. Dar nu atât votul este important, cât
ceea ce reprezintă el.
În România trebuia să reprezinte acordul solemn între populație și reprezentanții acesteia
pentru c a aleșii să facă să funcționeze bunurile comune. Dar în realitate, votul nu a însemnat decât
modul în care un partid sau altul a câștigat puterea. Ce se întâmplă după toate acestea , nu prea a
contat în termeni de bun public. Votul a fost văzut drept o invitație la corupție, cu o populație
complice și încătușată într -o exasperantă stare vegetativă. Întreaga strategie a partidelor politice
după 1990 a fost cum să manipuleze cât mai mulți din oa menii care se trezesc că votează.
Așadar, finalul lucrării conturează diferite aspecte în legătură cu diferitele moduri de
cugetare legate de vot , accentul căzând pe interpretarea tinerilor care nu doresc s ă voteze.

1 Totul despre vot , Fundația pentru Parteneriat Comunitar – Filiala Sibiu, Editura Etape Sibiu, anul 2000, pag. 5
2 Idem

2
II. Informații generale
,,VOT = Exprimare a opiniei cetățenilor unui stat în legătură cu
alegerea reprezentanților lor în organele de conducere; opinie exprimată de
membrii unei adunări constituite în legătură cu o candidatură, cu o propunere
sau cu o hotărâre; adeziune dată în acest scop. Vot de încredere (sau de
neîncredere) = vot prin care parlamentul aprobă (sau respinge) politica
guvernului ori un act al acestuia. Drept de vot = drept al alegătorilor de a -și
exprima voința pentru alegerea reprezentanților în organele reprezentative ale
statul ui.”3
Abraham Lincoln a numit democrația „guvernarea poporului de către popor și pentru
popor.” Din punctul meu de vedere acesta conturează faptul că nu suntem aici pentru a servi
propriul g uvern, ci faptul că guvernul nostru este aici pentru a ne servi pe noi, având dreptul de a
decide cine ne va reprezenta țara și de asemenea cum vrem să fim reprezentați. Toate acestea
subliniază că avem una dintre cele mai mari drepturi pe care oamenii liberi îl pot deține: dreptul la
vot. Așadar, votul este un drept important pentru care, pe parcursul istoriei, mulți s -au luptat și au
sacrificat absolut totul pentru a -l obține. Este și astăzi un drept pentru care oamenii continuă să
lupte și de care milioane de oameni din întreaga lume nu se bucură încă din diferite motive.
1. Ce este votul?
Votul universal sau sufragiul universal este unul din principiile de bază ale democrației,
care constă în aceea că dă posibilitatea fiecărui cetățean adult și cu discernământ de a -și exercita
activ și pasiv dreptul de vot, adică de a -și alege reprezentanții în legislativ, respectiv de a fi ales ca
atare.4
Din punct de vedere istoric, este privit ca sistem de vot universal și sistemul în care doar
populația masculină a beneficiat de drept de vot activ și pasiv (spre deosebire de siste mele în care
puterea este exercitată pe temeiul originii, precum în aristocrație, pe temeiul convingerii religioase,
precum în teocrație etc.).

3 DEXonline , accesat la data de 28.11.2017, URL : https://dexonline.ro/definitie/vot
4 Wikipedia , accesat la data de 28.11.2017 URL: https://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_universal

3
2. Importanța votului

Cu cât comunitatea care votează este mai numeroasă, un bun exemplu fiind ,, țara”,
participarea în mod direct a fiecărui cetățean este imposibilă din diferite motive, așadar delecarea
fiecarui participant la alegeri va fi mai dificilă.5 Fiecare stat dorește să abiă un președinte devotat
iar promisiunile fiecăruia duc la încețoșarea comun ității. Totodată, dacă nu votăm , înseamnă că
glasul nostru rămâne mut, dorințele nespuse, iar interesele nesusținute6.
În România cetățenii pot vota pe baza buletinului de identitate sau a cărții de alegător,
având vârsta minimă de optsprezece ani.7 Excluderea ne -adulților de la această acțiune justifică în
mod obisnuit motivul că doar persoanele mature pot lua decizii raționale, și că având în vedere
dificultatea măsurării maturității unei persoane, o decizie bazată pe vârstă este justificată.8
Un a numit principiu este clar: absenții nu au niciodată dreptate. Au dreptate doar cei care
știu ce vor și aleg între opțiuni.

III. De ce și pentru cine votăm?
Cele mai multe dintre țările democratice consideră participarea la alegeri un drept
cetățenesc, iar unel e consideră chiar că este o responsabilitate civică. În țările unde votul este
considerat o datorie, a devenit obligatoriu și este reglementat de Constituție și de legile electorale.
În unele țări se merge până la impunerea de sancțiuni.9
În țările unde există o lege privind votul obligatoriu, fiecare cetățean trebuie să se
înregistreze și să se prezinte la vot în ziua alegerilor. Nu trebuie să voteze pentru un candidat
anume. Uneori însă, pentru a -și arăta dezaprobarea față de candidați, oamenii re nunță deliberat la
dreptul de a vota sau votează la întâmplare. Pedepsele pentru cei care nu votează și nu au un motiv

5, Fundația pentru Parteneriat Comunitar – Filiala Sibiu , Totul despre vot , Editura Etape Sibiu, anul 2000, pag. 6
6 Idem
7 Actorii procesului electoral, Adrian Sorescu, București, an 2006, pag. 5 -6, accesat la 2.12.2017 URL:
http://www.apd.ro/files/publicatii/25plu s2_Modele_electorale_II_Actorii_procesului_electoral.pdf
8 Votul în Europa -Modalități de exercitare a dreptului la vot. Sisteme electorale, Vasile Vasilescu, Editura Sitech,
Craiova, an 2014, pag 9.
9 StiriTVR, Votul în alegeri: opțional sau obligatoriu? Argumente pro și contra prezenței obligatorii la urne, accesat
la data de 2.12.2017 URL : http://stiri.tvr.ro/votul -in-alegeri -optional -sau-obligatoriu -argumente -pro-si-contra –
prezentei -obligatorii -la-urne_80171.html#view

4
întemeiat sunt însă mai mult simbolice – fie o amendă mică, fie ștergerea, temporară, din registrul
alegătorilor.10
În România, după model ul Constituției belgiene din 1893, Constituția din 1923 și legea
electorală din 1926 au consacrat principiul votului obligatoriu. În adoptarea acestui principiu, s -a
pornit de la ideea că dreptul de a vota constituie nu numai un drept, ci și o îndatorire î ntrucât, prin
participarea la urne, alegătorul este chemat să exprime vo ința națiunii, ceea ce semnifică faptul că
atunci când votează, alegătorul nu acționează în nume propriu și după bunul plac, ci exercită o
funcție socială pe care este dator să o îndep linească.11 Ceea ce face votul consacrat în diferite
sisteme poate fi o oportunitate practică. Dacă alegătorii nu ar fi obligați prin lege să participe la
alegeri, candidații ar putea fi înscriși ar putea fi ispitiți să -i determine să o facă prin plat a unor
sume sau promisiunea unor favoruri. Din aceste motive, în unele țări, votul a fost declarat
obligatoriu. 12
IV. Cine și cum votează?
1. Grupele de vârstă
De cele mai multe ori, în tinerețe, oamenii își îndreaptă votul către un anumit partid și își
păstrează alegerea pentru tot restul vieții. De exemplu, tinerii din timpul Marii Crize au avut
tendința de a vota toată viața cu Democrații. La fel s -a întâmplat și cu tinerii alegători din anii ’80
care au continuat să fie de partea Republicanilor până la bătrânețe. 13
Grupele de vârste reacționează în parte la situația economică. În anul 2008, Obama s -a
bucurat de voturile a două treimi dintre alegătorii cu vârste cuprinse între 18 -29 ani, parțial pentru
că sunt mai deschiși în privința rasei și pentru că și-au făcut griji pentru slujbele lor în timpul crizei
financiare. De cealaltă parte, alegătorii mai în vârstă nu au fost la fel de deschiși în ceea ce privește
rasa și s -au temut de experimente economice .14

10 Idem URL : http://stiri.tvr.ro/votul -in-alegeri -optional -sau-obligatoriu -argumente -pro-si-contra -prezentei –
obligatorii -la-urne_80171.html#view
11 Tudor Drăganu, Drept Constituțional și instituții politice , vol. II, București, Editura Lumina Lex, an 1998 pag.30 –
35
12, Vasile Vasilescu, Votul în Europa -Modalități de exercitare a dreptului la vot. Sisteme electorale Editura Sitech,
Craiova, an 2014, pag 158
13 Michael G. Roskin , Robert L. Cord , James A. Medeiros , Walter S. Jones , Știinta politică. O introducere ,
Colecție: COLLEGIUM, Editura Polirom, Bucure ști, 2011, pag 237 -241
14 Idem

5
2. Sexul
Dacă în trecut femeile erau considerate a fi mai tradiționale și mai conservatoare decât
bărbații, lucrurile au luat o altă întorsătură acum. Atât în SUA, cât și în alte țări, voturile femeilor
se îndreaptă în deosebi către Democrați. Numărul femeilor care votează cu democtații este cu mult
mai mare decât al bărbaților. Democrații sunt apreciați de femei întrucât sprijiă măsurile de
asistență socială și dreptul la avort, în timp ce Republicanii se află în opoziție față de aceste lucruri
și sprijină o politi că externă militarizată.15

3. Starea civilă
Persoanele necăsătorite sunt în mai mare procent de partea Democraților, în timp ce de
partea Republicanilor se află mai mult cei căsătoriți, poate și din pricina faptului că Republicanii
pun accent pe ,,valorile familiei’’.16

4. Tinerii nu votează

Aproape 1.400.000 de tineri care au devenit majori în ultimii ani și care nu au trăit nici o
zi în comunism ar putea merge la vot . Studiile arată însă că liceenii și studenții nu sunt interesați
de politică și prin urmare nici de alegerile parlamentare la fel ca cei de vârstă mijlocie . La fel ca
în fiecare a n electoral am auzit nenumârate îndemnuri adresate tinerilor de a merge la vot, dar în
același timp lipsește complet orice reflecție asupra condiției concrete a electoratului tânăr.
,,O statistic ă realizat ă pe baza sondajelor IRES ne arat ă că mai mult de
70% din tinerii cu varsta cuprins ă între 18 și 24 de ani nu s -au prezentat la vot.
Iar dintre tinerii afla ți între 25 și 34 ani, au absentat dou ă treimi. Exist ă prin
urmare un motiv pentru care cei foarte tineri, mai cu seam ă, nu se simt îndemna ți
să mearg ă la vot. Am auzit mai multe explicații, dar, din păcate, ele par să descrie

15 Michael G. Roskin , Robert L. Cord , James A. Medeiros , Walter S. Jones , Știinta politică. O introducere ,
Colecție: COLLEGI UM, Editura Polirom, Bucure ști, 2011, pag 237 -241
16 Idem

6
un raționament circular: tinerii sunt apatici, evazioniști, dependenți de rețelele
sociale și prin urmare nu se simt lega ți de societatea "real ă" și nu voteaz ă. Și de
ce nu sunt legați de societatea "real ă"? Pentru c ă sunt apatici și evazioni ști.”17
„Pentru tineri alegerile parlmentare nu au miză ” George Jiglău, lector universitar la
Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj și cercetător la Centrul pentru Studiul
Democrației, a susținut: „Nu e ceva spectaculos faptul că nu vin tinerii la vot. Se întâmplă peste
tot în țările democratice unde se votează. Electoratul tânăr este printre cele mai greu de motivat”.
De ce? „În general, participarea la vot depinde de miza pe care o percep alegătorii. Pentru tineri
alegerile parlamentare nu au miză. E greu să motivezi lumea să voteze la parlamentare pentru
partide. Atunci când e vorba de prezidențiale, e altceva, sunt două personaje. La alegeri, miza cea
mare în calitate de candidat este să generezi emoție fie pozitivă față de tine, fie negativă față
ceilalți. Nu au exista mesaje de acest gen și s -a votat o instituție pentru care tinerii nu au interes
foarte mare”, spune Jiglău.18
Cu cât alegătorii sunt mai în vârstă, cu atât manifestă o dorință mai mare de a merge la
vot, deoarece pensionarii din România au cel mai puternic sentiment de insecuritate prin
comparație cu celelalte categorii sociale. Intenția administrației ,,Băsescu” de a tăia pensiile
(stopată de Curtea Constitu țională) a provocat pentru prima dată sentimentul că nimic nu este sigur
în România și că orice se poate întâmpla.
Prorectorul Universității Babeș -Bolyai, Daniel David, autorul „Psihologiei poporului
român”, susține că prezența la vot a tinerilor a fost scăzută și din cauza lipsei unei confruntări între
două figuri antagonice : „De obicei, tinerii se mobilizează când există o bătălie între două figuri
aflate în opoziție, un personaj A și un personaj B.19
Chiar și vârstnicii care votaseră în trecut țărănișt ii și liberalii (votanți anticomuniști așa –
zicând), au început să privească la partidele Dreptei cu circumspecție și au votat, unii dintre ei, în
11 decembrie 2016, cu PSD. În aceeași logică a insecurității, salariații de la stat votează mai mult

17 Care este motivul pentru care tinerii nu merg la vot?, accesat la data de 2.12.2017 URL:
http://www.ziare.com/alegeri/alegeri -parlamentare -2016/care -este-motivul -pentru -care-tinerii -nu-merg -la-vot
18 De ce nu au mers tineri i la vot: „lipsă de miză sau de spirit civic?” Ce spun specialiștii și reprezentanții tinerilor ,
accesat la data de 2.12.2017 URL: http://adevarul.ro/locale/cluj -napoca/de -nu-mers -tinerii -vot-lipsa -miza -spirit –
civicv -spun -specialistii -reprezentantii -tinerilor -1_585a95485ab6550cb8a2fd36/index.html
19 Idem

7
decât cei din economia privată și, în general, salariații votează în proporție mai mare. Prin urmare
votează cei care au interesul vital să voteze.
''Ne gândim la toate măsurile prin care putem stimula și încuraja
prezența la vot, inclusiv sau mai ales a tinerilor . Este vorba despre studenți, care
conform legii trebuie să voteze doar în circumscripțiile în care își au domiciliul
și le-am cerut deja ministerelor respective să analizeze impactul unor astfel de
măsuri. Să vedem ce putem face'' , a afirmat Dacian Cioloș la Timișoara.20
Președintele PNL, Alina Gorghiu, candidata pentru Senat, a propus, la rândul său, ca 12
decembrie să fie zi liberă pentru studenți pentru ca aceștia să poată ajunge în localitățile de
domiciliu să voteze. De asemenea, liderul PNL a afirmat că Guvernul ar trebui să acorde gratuitate
pe mijloacele de transport în acea perioadă. Așadar, totul a fost în favoarea studentului, dar nimic
în favoarea votului.

V. Concluzii

Concluzionând și susținând ideile precizate mai sus, consider că și după acest demers de
analiză în calitate de tânăr care dorește o schimbare , prin vot nu putem schimba țara.
Un model ,,ideal” nu constă în identificarea unui predictor sigur al comportamentului de
vot, atunci ea rezistă cu siguranță.21 Tinerii nu au profitat de faptul că au primit de la parlamentari
spre exemplu un drum gratuit acasă, c i aceștia au profitat de apropierea parentală. Așadar, ceea ce
au facut parlamentarii a fost să le ofere un weekend gratuit studenților. Ce părere au avut studenții?
Nu au fost la vot, au fost cu prietenii, care și ei de asemenea dețin aceleași părere.
Votul tău trimite un mesaj cu privire la problemele care se consideră importante. Votul
tău afirmă drepturile noastre ca cetățeni liberi să aleagă guvernul nostru și să ia parte la democrație.
Fără drept de vot, nu ar putea exista nici democrație. Cu cât mai multe persoane tinere merg la

20Guvernul vrea să atragă tinerii la vot cu transportul gratuit, accesat la data de 5.12.2017, URL:
http://evz.ro/guvernul -vrea-sa-atraga -tinerii -la-vot-cu-transport -gratuit.html
21 Alin Staicu, Votul act democratic legitimate pentru funcționarea instituțiilor puterii , Craiova, an 2011, Editura
PrintXpert, pag. 29

8
urne, cu atât mai mult veți vedea oficialii aleși ținând un interes activ în ceea ce este important
pentru tinerii alegători.
De aceea condider c ă nu tre buie s ă renun țăm atât de u șor la ceva ce ni se cuvine nu doar
prin Constitu ție ci și moral fa ță de viitorii no ștri copii. Apoi, ca cetățean al acestei țări nu as dori
ca nimeni să hotărască în numele meu fără să mă consulte , am drepturi ca orice cetățean al Europei
occidentale și vreau să fiu respectat fără a mi se impune sau interzice o anumită alegere.

9
V. Bibliografie

A. Corpus de texte
Totul despre vot , Fundația pentru Parteneriat Comunitar – Filiala Sibiu, Editura Etape
Sibiu, anul 2000
Votul act democratic legitimate pentru funcționarea instituțiilor puterii, Alin Staicu,
Craiova, an 2011, Editura PrintXpert
Drept Constituțional și instituții politice, Tudor Drăganu, vol. II, București, Editura
Lumina Lex, an 1998
Știinta politică. O introducere , Michael G. Roskin , Robert L. Cord , James A. Medeiros
, Walter S. Jones, Colecție: COLLEGIUM, Editura Polirom, București
Votul în Europa -Modalități de exercitare a dreptului la vot. Sisteme electorale , Vasile
Vasilescu, Editura Sitech, Craiova, an 2014

B. Surse web

http://stiri.tvr.ro/votul -in-alegeri -optional -sau-obligatoriu -argumente -pro-si-contra –
prezentei -obligatorii -la-urne_80171.html#view
http://evz.ro/guvernul -vrea-sa-atraga -tinerii -la-vot-cu-transport -gratuit.html
http://www.ziare.com/alegeri/alegeri -parlamentare -2016/care -este-motivul -pentru -care-
tinerii -nu-merg -la-vot
http://adevarul.ro/locale/cluj -napoca/de -nu-mers -tinerii -vot-lipsa -miza -spirit -civicv –
spun -specialistii -reprezentantii -tinerilor -1_585a95485ab6550cb8a2fd36/index.html
http://www.apd.ro/files/publicatii/25plus2_Modele_electorale_II_Actorii_procesului_el
ectoral.pdf

10
http://stiri.tvr.ro/votul -in-alegeri -optional -sau-obligatoriu -argumente -pro-si-contra –
prezentei -obligatorii -la-urne_80171.html#view
https://dexonline.ro/definitie/vot
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vot_universal