Influenta Veniturilor Si a Preturilor In Procesele Decizionale de Cumparare

Influența veniturilor

Si a prețurilor in procesele decizionale de cumparare

INTRODUCERE

CAPITOLUL I-CONSUMUL ȘI VALORILE ECONOMICE

1.2. Consumul în raport cu consumatorul

1.3. Valorile Economiei

CAPITOLUL II-RELAȚIA CERERE OFERTĂ

2.2. Legea cererii

2.3. Legea Ofertei

2.4.Timpul și aprovizionarea

2.5. Relația dintre cerere și ofertă

2.6. Echilibrul

CAPITOLUL 3-STUDIU DE CAZ PRIVIND PROCESELE DECIZIONALE DE CUMPARARE ALE CONSUNSUMATORILOR DIN ROMANIA.

3.1.Date statistice privint venitul,preturile si inflatia raportate la ultimii 5 ani.

3.2. Chestionar privind influenta venitului in raport cu preturile unor bunuri sau servicii..

3.3. Interpretare date statistice.

PROPUNERI-RECOMANDARI

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Credem că percepția și adevărata înțelegere a economiei ar trebui să fie abordată în strânsă legătură cu implicarea individului uman din perspectiva consumului factorilor de producție cât și de bunuri economice, rezultate din combinarea rațională a factorilor de producție.

Astăzi companiile de succes din toate nivelurile au un lucru în comun: ei au un client puternic care crede în strategia lor de marketing. Ei au un înalt simț al angajamentului în ceea ce privește înțelegerea

nevoile clienților și situația acestora. Ei își cunosc piața țintă foarte bine. În astfel de organizații, fiecare persoană este încurajată să ofere un interes cât mai mare pentru client și să urmărește satisfacția clienților la un nivel cât mai ridicat.

Marketing mai mult decât orice reprezintă imaginea companiei față în raport cu consumatorii săi.De asemenea el reprezintă și capacitatea firmei de a înțelege ceea ce este împortant pentru clienți săi și astfel putând să le satisfacă nevoile la un nivel cât mai ridicat. Acest lucru reprezintă inima marketingului. Atingerea obiectivului de marketing, este dată de creearea unei valori pentru client . Acest rol ii revine managementului de marketing, care poate să stabilească și să mențină benefice schimburile cu cumpărătorii țintă, cu scopul de a realiza obiectivele organizației. Un astfel de management al marketingului include un management al cererii si care la rândul său reprezintă managementul relatiilor cu clientii. Când o companie decide care să fie mai sus decât concurenții ei, pentru a avea succes trebuie să aibă instrumente de marketing adecvate.

Când ne referimla instrumente de marketing spunem că o companie este gata să planifice detaliile unui mix de marketing , reprezentat printr-un set de elemente și tactici controlate. Prin combinarea lor o companie poate răspunde la piața țintă dorită.

Politica de stat constructivă în domeniul consumului joacă un rol important în

dezvoltarea durabilă pe termen lung a societății și economiei unei țări. La nivelul macroeconomiei statului reglementează procesul de consum prin intermediul politicii fiscale, construirea bugetului al țari orientat catre partea socială, crearea unui sistem de impozitare echitabil pentru populație care să stimuleze consumul intern și

activitatea economică.Prin urmare, sarcina principală a teoriei macroeconomice moderne în România este dezvoltarea și susținerea a importante reglementării sociale ce țin de stat. Doar prin aceste mijloace și metode de consum se poate susține consumul.

Eficacitatea unei intervenții de reglementare poate depinde de cât de mult succes va avea în schimbarea comportamentului consumatorilor.

• În mod tradițional, abordările asupra comportamentului consumatorilor au fost influențate de teoria economică . Acestea se bazează pe ipoteza raționalității umane.

O teorie a alegerii raționale presupune că consumatorii trebuie să facă alegeri, astfel încât utilitatea lor marginală să fie maximizată, sub rezerva constrângerilor bugetare.

De ce ai cumpara aceste produse sau servicii? Cum te-ai hotărât la ce film să mergi?Când și cum îți place să faci cumpărături? Tu și prietenii tăi vă faceți cumpărăturile în același loc sau în locuri diferite ?

Profesioniști în marketing vor să știe răspunsurile la aceste întrebări. Ei știu că odată ce vor găsi aceste răspunsuri, vor avea o șansă mult mai bună de a crea și de a promova produse pe care oamenii vor dori să le cumpere. Acest lucru este reprezentat prin studiul comportamentului consumatorului. Comportamentul consumatorilor consideră că multe motive cum ar fi : cele personale, situaționale, psihologice și sociale stau la baza motivului pentru care oamenii cumpara produse sau sericii pentru a le folosi.Companiile cheltuiesc miliarde de dolari anual, studiind ceea ce îi determină pe consumatori să cumpere.Companii precum Google, AOL, Yahoo! Monotorizează căutările Web si accesate, iar campaniile plătesc bani mulți pentru a le apărea reclama pe site-uri în funcție de preferințele tale.

În acest mod permite acestor firme să vă trimită pop-up-uri, anunțuri și cupoane pentru care cred ei că a-ți putea fi interesat.

CAPITOLUL I-CONSUMUL ȘI VALORILE ECONOMICE

1.2. Consumul în raport cu consumatorul

Consumul este actul final al producției care conferă valoare și profitabilitate producătorului, în măsura în care produsele finale pot satisface nevoilede consum ale indivizilor . Prin urmare, trebuie să ne concentrăm pe relația primordială dintre cererea și oferta, în special modul de alocare a resurselor limitate, în scopul de a satisfaceri cererii la un nivel cât mai ridicat, precum și natura și structura cererii de consum în scopul de a identifica volumul și structura ofertei de bunuri economice. Societatea actuală și cea românească consideră că actul din consumul este cheia creșterii economice. Este vorba despre consum si nu consumismul.

Consumismul este un act de consum fără să aibă ca scop maximizarea utilității economice, chiar dacă aduc anumite prejudicii mediului, resurselor natural și în general sustenabilității economice. Datorită faptului că consumismul este strâns legat de maximizarea profitului agenților economici, fără o corelare durabilă între cerere și ofertă, satisfacerea cererii este doar o chestiune de strategie economică. Consumismul reprezintă doar un exercițiu de marketing, fără a lua în considerare maximizarea utilității consumatorului. Tot el conduce actul economic la un act egocentric, fiecare consumator reprezentând o sursă de câștig neloial.

În societatea modernă, ca consecință a procesului de globalizare, actul de consum a devenit nu doar o expresie a necesității și utilitătii economice , dar și o modalitate de comunicare între valori, bunăstarea economică sau avuția. De asemenea, companiile prin consum creează relații de interdependență, subordonare sau supunere, în funcție de puterea de cumpărare a debitorului sau a importatorului. Societățile moderne sunt orientate spre consum, oamenii se concentrează mai mult pe satisfacerea nevoilor lor de consum, chiar și în afara restricțiilor bugetare ,reprezentate de venit și preț, folosind adesea ca instrument creditul. Chiar și în această situație, euforică pentru unii consumatori, există limite ale pieței care ajustează consum în conformitate cu politica monetară și de cerințele bugetare, precum și nivelul de îndatorare la care o țară se poate expune.În mod normal, consumul este influențat de numeroși factori economici, ca mărimea și variația veniturilor, anticiparea sa pentru o anumită perioadă , puterea de cumparare, inflația, gradul de ocupare a forței de muncă, precum și factori sociali, cum ar fi tradițiile și obiceiurile de consum, statutul social, mediul, nivelul de cultură și educația.

În România, consumul dispune de o serie de particularități în ceea ce privește structura mediului economic și social, astfel:

După 1989, cererea pentru bunuri a crescut, dar nu putem spune acelasi lucru despre producție;Pierderea așcendentă a piețelor de desfacere pentru produsele autohtone a condus pe de o parte la creșterea numărului de persoane disponibilizate și pe de altă partel a scăderea consumului;

Competitivitatea scăzută pe care au avuto produsele autohtone a condus la dezechilibre uriașe la nivel macroeconomic, as sublinia în special diferența dintre importuri și exporturi; cea mai mare parte a importurilor sa concentrat pe satisfacerea cererii de bunuri de consum și nu a factorilor de producție pentru a putea crea premisele dezvoltării sectorului productiv;Nivelul scazut al investițiilor străine directe în PIB au dus la micșorarea sectorului privat și defavorizarea concurenței , toate acestea au dus la mari distorsiuni economice pe piata românească;

Instabilitatea fiscalității, neputința anticipării pe termen mediu și lung în ceea ce privește dinamica producție și rentabilitatea, însoțite de instabilitate legislativă ,toate acestea trimit semnale negative atât către mediul de afaceri național și strain. Lucru care afectează grav credibilitatea investitorilor in potentialul pietei de afaceri românesti .Structura socială a populației românești nu a încurajat competitivitatea. Pe de o parte, există un număr uriaș de asistați sociali, în special a persoanelor pensionate, care generează creșterea cheltuielilor bugetare, precum și un număr semnificativ de persoane asistate social care determină nu numai cheltuieli mai sociale, dar de asemenea, crea dezechilibre economice majore, cum ar fi șomajul și inflația. Pe de altă parte, distrugerea industrie, ca urmare a eliminării pieței CAER, forta de muncă a trebuit să treaca prontr-o reconversie profesională și recalificare pentru a se ajusta la noile cerințe ale pieței ,ca piață integrată în cadrul unei economii care se confruntă în prezent cu reorganizare și privatizare;

Costurile de punere în aplicare a sistemului de piață erau prea mari fiind necesară finanțare din surse externe, care, amestecat cu satisfacerea nevoilor de consum, a condus la un deficit mai mare de cont curent;

Luând în considerare toate aceste particularități, putem concluziona că România se află într-un cerc vicios: nu este în măsură să acopere consumul fără creșterea producției interne,însă nici nu este capabilă de a crește producția în lipa finanțărilor. Problema rezidă din lipsa de competitivitate a producției, a productivității foarte scăzută cauzată de lipsa dezvoltării infrastructurii fizice și informaționale, imposibilitatea punerii în aplicare a progresului tehnic în scopul de a sprijini creșterea economiei pe termen mediu și lung, precum și motivația și implicarea scăzută din partea forței de muncă. Mai mult, încurajarea consumului prin instrumente monetare artificiale create pentru a facilita importurile, au adâncit dezechilibrele economice și au arătat nesustenabilitatea consumului prin venitul nominal și puterea lui de cumpărare.

Economia din România are nevoie de investiții productive pentru a crea locuri de muncă și implicit creearea oportunității de susținere a consumului. De asemenea, România trebuie să crească investițiile publice pentru dezvoltarea infrastructurii și a gradului de transparență din instituțiile publice, care împreună cu stabilitatea fiscală și predictibilitatea mediului de afaceri, ar putea încuraja investițiile străine și autohtone. În România, este necesar să se diminueze puterea de acțiune și decizie a grupurilor de interese, în scopul de a decongestionarea pieței și de a încuraja concurența. Acesta ar trebui să evidențieze, de asemenea, gradul de conștientizare de interes comun, care conferă încredere națională în oportunitățile de dezvoltare prin funcționarea eficientă a potențialului economic național și străin.

1.3.Valorile Economice

În prezent, conceptual de valoare pare sa fie lipsit de conținut sau cel puțin depreciat sau depersonalizat , mai ales dacă ne referim la valorile economiei.În contextull în care școala clasică de gândire economică susținea că valoarea bunului economic o reprezenta cantitatea de muncă ,iar neoclasicii au arătat că valoarea economică a bunurilor era determinată de un preț echitabil, stabilit în funcție de raportul dintre cerere și ofertă ,teorie înrădăcinată în liberalism.În zilele noastre, valoarea economică a bunurilor este determinată în primul rând de interese egoiste, mult diferite de modul de abordarea lor de către Adam Smith. De ce?

Este adevărat că lumea s-a schimbat considerabil, spre deosebire de lumea minunată lui Adam Smith în care statul bunăstării generale a fost realizat prin însumarea starilor de bine ale tuturor operatorilor vieții economice. De asemenea, moralitatea și etica sunt mult diminuate sau presupun o intensitate ciclică, în funcție de locul, timpul și factorii socio-politici.În economie, satisfacerea intereselor presupune maximizarea profiturilor cu un efort minim și creșterea utilității consumatorilor în contextul unui buget și preț limitat. În acest context putem vorbi despre preceptele moralității și eticii care apare, în primă parte, în raportul nevoi- resurse , pe de altă parte, în procesele de distribuție și redistribuție.

Din punct de vedere al raportului nevoi-resurse, moralitatea trebuie să fie analizată în raport cu costurile ce sunt generate de abordarea și irațională și ineficientă a resurselor în procesul de producție.Atât costurile economice ,care duc la un grad scăzut de profitabilitate și competitivitate pe piață, precum și costurile sociale ca șomajul, revoltele sociale, cheltuielile publice excesive . Printre acestea se regăsesc și cheltuielile transferabile pentru generațiile viitoare ,cele legate de mediul înconjurător și de risipa de resurse, cu educația și sănătatea. Le-am numit costuri morale, în ciuda faptului că pot părea practic economice.Agent economic în procesul de decizie nu se apropie de componenta economică și prin efectele asupra societății în ansamblu, cum ar fi consume irrational de energie, exploatarea irațională a mijloacelor tehnice și a capitalului financiar, sau minimizarea capitalului uman. În același timp, aceste costuri apar și provoacă efecte schimbatoare în economie, atunci când agenții economici nu ia în considerare relația de cauzalitate dintre creșterea productivității și creșterea veniturilor. În acest caz, o regulă minimala de moralitate economică este încălcată, ceea ce înseamnă că angajatul are puterea iluzorie de cumpărare în creștere, susținută artificial în detrimentul unei bunăstări insuficiente pe viitor, reflectată în prețurile reale.

În ceea ce priveșc economiile contemporane în care există o diferență considerabilă între consumatori , în ceea ce privește volumul veniturilor.Raportul dintre necesități și posibilități trebuie să fie ajustat pe considerente sociale, curba Engel reprezentând mai degrabă o abordare verificată pe categoria consumatorilor cu medii și mari.Iar legat de consumatorii cu venituri reduse, optimul paretian este greu de atins fără o componentă socială paternalistă sau, cel puțin un suport etatist care să încurajeze cheltuielilor publice. Opinia mea este că, dacă agenții economici ar aborda actul economic și din punct de vedere moral, având în vedere posibilitatea de a obține avere în condițiile de competitivitate, care ar trebui să genereze locuri de muncă pe de o parte și veniturile pe de altă parte, problema inegalitții sociale ar fi mai puțin vizibilă. Acest mod de raționament poate fi valabil numai în cazul în care interesele economice sunt îndreptate exclusiv către principiile economiei competitive: libera desfășurare a agenților economici fără a încălca drepturile niciunui agent economic.

De asemenea, moralitate economică poate fi abordată prin analizarea proceselor de distribuire și redistribuire. Procesul de distribuire trebuie să se bazeze pe proporționalitatea fiecarui factor de producție raportat la factorul economic. Astfel el se reflectă în volumul veniturilor și dinamica fiecărui factor de producție. Procesul de redistribuire aparține excusiv politicii bugetare a statului.

Ce regăsim rău sau imoral la baza acestor procese? În primul rând dimensiunea și intensitatea acțiunilor grupurilor de interese care influențează negativ volumul veniturilor ca act final al acestor procese. În ceea ce privesc economiile moderne reprezentative pentru țările în curs de dezvoltare, grupurile de interese care își desfășoară activitatea utilizând bani publici va exercita un anumit control asupra acțiunilor socio-economice și politice. Astfel ele amplifică costurile sociale, în primul rând prin componenta economică cât și prin componenta imagistică .Acest lucru este strâns legat de ceea ce se transmite în forurile politico-economice la nivel regional și internațional, încheiate prin nivelul raiting-ului de țară sau prin raporturile de țară.

CAPITOLUL II-RELAȚIA CERERE OFERTĂ

2.2. Cererea și oferta

Cererea și oferta reprezintă , probabil, unul dintre conceptele fundamentale ale economiei și sunt coloana vertebrală a unei economii de piață . Cererea se referă la cât de mult ( cantitate ) a unui produs sau serviciu este dorit de către cumpărători . Cantitatea cerută este cantitatea de produs pe care oamenii sunt dispuși să o cumpere la un anumit preț ; relația dintre preț și cantitatea cerută este cunoscut ca relatia cererii . Cererea reprezintă cât de mult poate piața absorbii . Cantitatea furnizată se referă la volumul de bunuri pe care un producător este dispus sa o scoata pe piata la un anumit preț. Corelația dintre preț și cât de mult un bun sau serviciu este furnizat pe piață este cunoscut ca relatia de aprovizionare . Pret , prin urmare , este o reflectare a cererii și ofertei .

Relația dintre cerere si oferta stă la baza conceptului de alocarea a resurselor . În concepția economiei de piață , cererea și oferta vor aloca resurse în cel mai eficient mod posibil . Cum? Să aruncăm o privire mai atentă la legea cererii și legea ofertei .

2.2.1. Legea cererii

Legea prevede cererii că , dacă toți ceilalți factori rămân egali, cu cat este mai mare prețul unui bun , cu atât mai putini oameni vor dori sa-l cumpere . Cu alte cuvinte , când prețul crește cantitatea cerută scade . Cantitatea unui bun pe care cumpărătorii îl cumpără la un preț mai mare este mai mică din cauză că prețul bunului crește , la fel și costul oportunității de a cumpara acel bunu . Ca rezultat , oamenii vor evita în mod natural cumpararea unui produs care îi va forța să renunțe la consumul altuia pe care îl apreciază mai mult . Graficul de mai jos arată că curba este o pantă descendentă .

A , B și C sunt puncte de pe curba cererii . Fiecare punct de pe curbă reflectă o corelație directă între cantitatea cerută ( Q ) și preț ( P ) . Deci , la punctul A , cantitatea cerută va fi Q1 și prețul va fi P1 , și așa mai departe . Curba cererii ilustrează relația negativă dintre prețul și cantitatea cerută . Cel mai mare preț al unui bun este aferent celei mai mici cantitatăți cerute ( A ) , iar cel mai mic preț este strict legat de maximul pe care îl poate atinge cererea(C ) .

2.2.2. Legea Ofertei

Ca legea cererii , legea ofertei demonstrează cantitățile care vor fi vândute la un anumit preț . Dar spre deosebire de legea cererii , relația de aprovizionare prezintă o pantă ascendentă . Acest lucru înseamnă că cu cât prețul crește cu atât cantitatea furnizată este mai mare. Producătorii cresc cantitatea de ofertă când întâlnesc un preț mai mare pentru că pot vinde o cantitate mare la un preț ridicat în felul ăsta maximizându-și veniturile .

A, B și C sunt puncte de pe curba ofertei. Fiecare punct de pe curba reflectă o corelație directă între cantitatea furnizată (Q) și preț (P). La punctul B, cantitatea furnizată va fi Q2 iar pretul va fi P2, și așa mai departe

2.3.Timpul și aprovizionarea

Spre deosebire relația cu cererea, totuși, relația timp-ofertă este una capitală. Timpul este un factor foarte important , deoarece furnizorii trebuie, dar nu pot întotdeauna, reacționa rapid la o schimbare a cererii sau a prețului. Deci, este important să descopere dacă o schimbare de preț cauzată de fluctuațiile cererii va fi temporară sau permanentă.

Să spunem că ne confruntăm cu o creștere bruscă a cererii și a prețului la umbrele într-un sezon ploios neașteptat; furnizorii s-ar putea acomoda noii cereri prin utilizarea echipamentelor de producție într-un mod mai intens.Totuși, dacă există o schimbare climatică, iar populația va avea nevoie de umbrele pe tot parcursul anului, modificarea cererii și a prețului se va face pe termen lung; furnizorii vor trebui să schimbe echipamentele și instalațiile lor de producție, în scopul de a satura pe termen lung cresterile cererii.

2.4. Relația dintre cerere și ofertă

Acum, că știm legile cererii și ofertei, să ne întoarcem la un exemplu pentru a arăta cum cererii și ofertei afecta prețul.

Imaginați-vă că un CD editie speciala a trupei favorite este vândut cu 20 dolari. Deoarece analiza anterioară a companiei de discuri a arătat că consumatorii nu vor cere CD-uri la un preț mai mare decât 20 $, doar zece CD-uri au fost scoase pe piață. Acest lucru se datorează costului de oportunitate prea mare pentru furnizori, pentru a produce mai multe CD-uri. Dacă, totuși, CD-urile zece sunt cerute de către 20 de persoane, prețul va crește ulterior datorită relației cu cererea, pe măsură ce cererea crește în aceiași masură și prețul a crește. În consecință, creșterea prețurilor ar trebui să determine creșterea numarului de CD-uri care urmează să fie furnizate.

Relatia de ofertare arată că, cu cât prețul este mai mare,cu atât si cantitatea furnizată se va mării.

Dacă, totuși, există 30 de CD-uri produse și cererea este încă la 20, prețul nu va fi împins în sus, deoarece alimentarea este cu 10 cd-uri mai mare decat poate sa absoarbă cererea. De fapt, după ce 20 de consumatori au fost îndeplinite cu achizițiile lor CD, prețul CD-urile rămase poate scădea ca producătorii de CD-uri încearcă să vândă zece CD-uri rămase. Preț mai mic va face apoi CD-ul mai accesibile pentru persoanele care au decis anterior că costul de oportunitate de a cumpara CD-ul de la 20 dolari a fost prea mare.

2.4.1. Echilibrul

Când cererea și oferta sunt egale (de exemplu, atunci când funcția de aprovizionare și funcția cererii se intersectează) economia este considerată a fi în echilibru. În acest moment, alocarea de bunuri este la cel mai eficientă deoarece cantitatea de mărfuri livrate este exact la fel ca și cantitatea de mărfuri cerute. Astfel, toată lumea (persoane fizice, firme, sau țări) sunt mulțumiți de starea economică actuală. La prețul dat, furnizorii vând toate bunurile pe care le-au produs, iar consumatorii pot obține toate bunurile care le solicită.

După cum puteți vedea pe grafic, echilibrul apare la intersecția curbei cererii și ofertei, ceea ce indică alocare suficientă. În acest moment, prețul bunurilor va fi P * și cantitatea va fi Q *. Aceste cifre sunt menționate ca preț și cantitate de echilibru.

Pe piața reală echilibrul poate fi atins numai în teorie, astfel că prețurile bunurilor și serviciilor sunt într-o continuă schimbare în strțnsă legătură cu fluctuațiile cererii și ofertei.

2.4.2. Dezechilibrul

Dezechilibru apare ori de câte ori prețul sau cantitatea nu este egal cu P * sau * Q.

2.4.3. Excesul de ofertă

Dacă prețul este prea mare,va apărea un exces de aprovizionare în cadrul economiei și bunurile vor fi alocate ineficient.

La prețul P1 cantitatea de bunuri pe care producătorii doresc să furnizeze este indicată prin Q2. La P1, totuși, cantitatea pe care consumatorii o doresc să o consume este la Q1, o cantitate mult mai mică decât Q2. Deoarece Q2 este mai mare decât Q1, pe piață exista prea mult produs și prea puțină cerere. Furnizorii încearcă să producă mai multe bunuri, pe care speră să le vândă pentru a crește profiturile firmei, dar cei care consuma bunurile găsesc produsul mai puțin atractiv și mai în consecintă produsul este evitat de consumatori pentru că prețul este prea mare.

2.4.4. Excesul de cerere

Excesul de cerere este creat atunci când prețul este stabilit sub prețul de echilibru. Pentru că prețul este atât de scăzut,prea mulți consumatori doresc bunul

respectiv în timp ce producătorii nu produc o cantitate suficientă din el.

În această situație, la prețul P1, cantitatea de mărfuri cerute de consumatori, la acest preț este Q2. În schimb, cantitatea de bunuri pe care producătorii sunt dispuși să producă la acest preț este Q1. Astfel, există prea puține bunuri produse pentru a satisface nevoile (cererii) consumatorilor. Cu toate acestea, consumatori trebuie să concureze unul cu celălalt pentru a cumpăra bunul la acest preț, cererea va împinge prețul în sus, ceea ce face ca furnizorii să furnizeze mai mult și în felul ăsta aducând prețul mai aproape de echilibrul.

2.5. Schimbarile în rapor cu mișcarea

Pentru economie, "mișcările" și "schimbările" au legătură cu curbele cererii și ofertei și se manifesa sub fenomene de piață foarte diferite:

O mișcare se referă la o schimbare de-a lungul unei curbe. Pe curba cererii, o mișcare denotă o schimbare atât în ​​preț cât și în cantitatea cerută, de la un punct la altul pe curba. Mișcarea implică faptul că relația cereri rămâne constantă. Prin urmare, o mișcare de-a lungul curbei cererii va avea loc atunci când prețul se schimbă cât și cantitatea cerută suferă modificări în conformitate cu relația cererii inițiale. Cu alte cuvinte, o mișcare apare atunci când se produce o schimbare în cantitatea cerută care este cauzata doar de o modificare a prețului, și vice-versa.

O schimbare într-o curbă a cererii sau a ofertei apare atunci când cantitatea de bunuri cerute sau furnizate suferă modificări, chiar dacă prețul rămâne același. De exemplu, în cazul în care prețul pentru o sticlă de bere a fost de $ 2 și cantitatea de bere cerută a crescut de la Q1 la Q2, atunci ar fi o schimbare a cererii de bere. Schimbări în curba cererii implică faptul că relația cerere ofertă inițială s-a schimbat, ceea ce înseamnă că cererea este afectată de un alt factor decât prețul. O schimbare în relația cerere s-ar produce dacă, de exemplu, berea devene brusc singurul tip de alcool disponibil pentru consum.

În schimb, în cazul în care prețul pentru o sticlă de bere a fost de $ 2 și cantitatea furnizată scăzut de la Q1 la Q2, atunci ar fi o schimbare in furnizarea de bere. Ca o schimbare în curba cererii, o schimbare in curba ofertei implică faptul că curba ofertei inițiale s-a schimbat, ceea ce înseamnă că cantitatea furnizată este efectuată de către o altă constantă decât prețul . O schimbare în curba ofertei va avea loc în cazul în care, de exemplu, un dezastru natural a provocat o scădere a

producției de hamei atunci producătorii de bere ar fi obligați să furnizeze mai puțină bere la același preț.

2.6.Venitul și efectul de substituție

2.6.1.Efectul venitului

Efectul venitului este impactul pe care il are prețul unui produs asupra venitului real al consumatorilor prin urmare asupra nivelului cererii acelui produs. Dacă prețu unui produs sa zicem carnea de vită scade,venitul real sau puterea de cumpărare a potențialilor cumparatori va crește. Această creștere a venitului real se va reflecta in cresterea achiziționării a mai multor produse,inclusiv carne de vită. Cu un venit constant de 20 de dolari pe săptămană poți cumpăra 5 kilograme de vită la 4 dolari pe kilogram. Dar dacă prețul scade la 2 dolari pe kilogram si tu cumperi 5 kilograme , îți rămân 10 dolari pe săptămână cu care poți cumpăra ori mai multă carne de vită sau orice altceva îți dorești. O scădere în prețul cărnii de vită va crește venitul real al consumatorului, permițându-i astfel să cumpere o cantitate mai mare. Acest fenomen se numește ,,efectul venitului”.

2.7.Efectul de substituție

Efectul de substituție este impactul care se produce atunci când prețul unui produs crește față de celelalte produse și influențează cererea. Când prețul uni produs scade acesta devine mai accesibil față de celelale produse. Consumatorii vor schimba produsul ieftin în favoarea unora relativ mai scumpe. În exemlul nostru pe masură ce prețul cărnii de vită scade ,iar prețul celorlalte produse rămâne neschimbat,ea va devenii mai atractivă pentru potentialii cumparatori . La 2 dolari pe kilogram este un produs mai rentabil decât la 4. Prețul cel mic îl va face pe consumator să schimbe carnea de vită cu una din variantele de schimb mai scumpe. Carnea de vită va fi inlocuită cu cea de porc,pui sau peste. Un preț mai scăzut va creste atractivitatea fața de bunurile substituibile. Acesta este efectul de substitutie.

Venitul și efectul de substituție combinate il vor face pe consumator să își dorească să cumpere mai mult dintr-un bun specific cu un preț mai mic în defavoarea celora cu un preț mai mare.

2.8.Teoria comportamentului consumatorului

La fel cum putem explica legea cererii și ideea scăderii unitații marginale putem explica cum consumatorii ar trebuii să iși distribuie banii proveniți din venituri în raport cu multitudinea de buniri și servicii disponibile pe piață.

Alegerile consumatorilor și restrângerile in funcție de buget,cele mai des intâlnite situații sun:

Comportamentul rațional: consumatorul este o persoana raționala ,care încearcă să își distribuie banii astfel încât să beneficieze de o satisfacție sau o utilitate cât mai ridicată. Consumatorii vor ,,să profite cât mai mult de banii lor” sau teoretic sa maximizeze utilitatea totală.

Preferințe: consumatorul are preferințe pre-definite pentru varietatea de buniri si servicii disponibile pe piață Presupunem că consumatorii știu foarte bine cât și cum va evolua utilitatea lor marginala pe masură ce vor consuma mai multe unități di varietatea de produse pe care le-ar putea cumpara.

Limita impusă de către buget: la un moment dat ,bugetul consumatorului este limitat. Pentru că resursele consumatorului sunt limitate chiar si cele provenite din afaceri . Prin acest lucru putem spune că bugetul ficărui consumator este limitat chiar si al celor care câștigă milioane pe an. Bine înțeles că în cazul celor din urmă limitarea bugetului este mai puțin vizibilă decat in cazul celorlalti consumatori.

Prețul : bunurile și serviciile au etichete cu prețuri pe ele.

Acestea sunt rare în raport cu cererea pentru ele, chiar și așa numărul lor este intr-o continuă creștere.Motivul principal este ca in procesul de productie se utilizează resurse limitate și prin urmare valoroase. În exemple noastre, vom presupune că prețurile produselor nu sunt afectate de cantitatea de mărfuri specifice, pe care o cumpără consumatorul individual; există concurență pură pe partea de cumpărare sau cererea de pe piața.

În cazul în care un consumator are bugetul limitat și produsele pe care el sau ea vrea să le cumpere au preturi stabilite,consumatorul poate achiziționeze doar o cantitate limitată de bunuri.

2.9.Mixul de marketing si influenta lui asupra deciziei de cumparare

Mix de marketing este o combinație de strategii și activități pe care companiile le folosesc pentru a-și putea vinde bunurile și serviciile . Concentrându-se pe cei care cumpara , o companie poate alege caracteristicile potrivite pentru produs,cum ar fi prețul potrivit și locul de distribuție. Foarte importante sunt și cuvintele folosite în vederea promovării produsului .

Întregul succes al companiei se regaseste în loialitatea si încrederea pe care clienții o au față de ea.

Analiza comportamentului consumatorului este un domeniu important pentru un manager de marketing , deoarece oferă o perspectivă cu privire la o serie de factori care influențează volumul vânzărilor și relațiile cu mediul extern care de multe ori nu pot fi controlate de o companie. Însă ce poate fi controlat de manager este

mixul de marketing . Mixul de marketing permite unui om de marketing cele mai mari sanse să se indentifice piața țintă. Pe baza acestor caracteristici ale pieței -țintă , el va " construi "elementele mixului de marketing.

2.9.1Oferta în raport cu variația mixului de marketing

Considerăm ca fiind prima variabilă oferta .Plecând de la definiția sa putem cuprinde mai multe elemente cum ar fi: conceptul de produs, publicitate și promovare.Cel mai bun mod de a portretiza conceptul de ofertă este acela de a prezenta câteva componente ce aparțin mixului de marketing.

În conformitate cu definiția tradițională mixul de marketing este definit ca un set de tactici controlabile, instrumente de marketing pe care firma le îmbină pentru a produce rezultatul dorit pe piața țintă. Mixul de marketing este format din tot ceea ce firma poate face pentru a influența cererea cu privire la produsele lor. Conceptul de mix de marketing joacă un rol central în strategia de marketing a companiilor, deoarece companiile doresc să influențeze comportamentul de cumparare a clienților spre ai motiva sa aleagă din produsele sau serviciile proprii .

În scopul de a trece la o strategie deliberată și echilibrată, companiile au nevoie să ia în considerare unele elemente importante, și anume cei ,,4 P”, componente ale mixului de marketing. Acesta este un acronim pentru: "produs", "promovarea", "pret", "plasare" .Faptul că cei ,,4P” sunt variabile observate din punctul de vedere al vânzătorilor, dar este important să ia în considerare, de asemenea,

După o analiză profundă a componentelor mixului de marketing am decis să selectez pentru studiu doar trei componente: produs, preț și promovare. Acestea denotă ca fiind cele mai importante elemente ale mixului de marketing.Produsul reprezintă bunul pe care o companie îl vinde clienților săi pentru a le satisface nevoia lor.

Pretul este ceea ce clienții plătesc pentru a cumpăra un produs precis, valoarea pe care clienții o dau în schimb, în scopul de a avea beneficii din utilizarea produsului sau serviciului.Prețul se referă la suma de bani pe care o persoană trebuie să plătească pentru a utiliza un produs . O persoană poate achiziționa una sau mai multe produse .

Stabilirea unui preț pentru un produs necesită o înțelegere profundă a rolului simbolicpe care prețul îl joacă în plasarea produsului pe piata tinta . Prețul unui produs în mintea clientului nu reprezintă costurile lui de producție . Costul produselor este sungurul lucru pe care consumatorii ar trebuii sa-l ,,piardă” pentru a putea benificia de acel produs sau serviciu. Reducerea ,,costului de proprietate” sau de utilizare a bunurilor este unul dintre țelurile principale ale companiilor astfel produsele sau serviciile lor devin mai căutate de consumatori. În cazul în care această strategie are succes si se reduce costul total al produsului pentru un consumator ,veniturile companiei cresc sau rămân constante. ( Hawkins , 2005 ) .

CAPTOLUL III-VENITUL ÎN RAPORT CU CREȘTEREA ECONOMICĂ

Creșterea economică pare să nu se reflecte în nivelul de tai al românilor. Volumul total al veniturilor populației,calculat la nivelul gospodăriilor, a scăzut în 2014 față de 2013 și 2012,dacă luăm în calcul și inflația.

Conform unei analize ample realizate de cei de la,, Business Information împreuna cu cei de la Credit Risk Management pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, venitul mediu pe gospodărie a fost în primul trimestru al acestui an 2477 lei, scăzând astfel cu 44 de lei în raport cu perioada similară a anului precedent în care atingea o valoare de 2521 lei, dar și față de Trimestrul 1 al anului 2013 unde exista un venit de 2480 leipe gspodarie.

Dacă e să luam ăn considerare inflația, cu 2477 lei câștigați în 2014 puteam să cumpărăm o cantitate egală de bunuri și servicii cu cea pe care o puteam achiziționa în anul 2008 cu doar 1880 lei. În concluzie venitul real mediueste mai mic cu 6% decât în anul 2008.

Sondajele realizate de Institutul National de Statistică arată că, în ciuda faptului că veniturile au scăzut, volumul cheltuielilor a crescut în raport cu scumpirile,plecând de la 780 de lei pe persoană în primul trimestru în 2012 la 809 lei în același trimestru în 2013 și ajungând la 834 lei pe persoană în 2014.

În ansamblu, în primul trimestru al anului 2014, cheltuielile totale atingeau suma de 2226 lei și au fost considerabill mai mici în raport cu primul trimestru din 2013 unde ajungeau pînă la 2312 lei și s-au clasat aproximativ la nivelul din trimestrul 1 al anului 2012 adică 2245 lei. Putem concluziona că românii și-au micșorat consumul.

3.2-SALARIILE AJUNG DOAR PENTRU ÎNTREȚINERE ȘI MÂNCARE

Date statistice, prezentate de Institutul Național de Statistică, demonstrează că românii cheltuiesc aproape 90% din venit pe facturi (taxe și impozite datorate statului ,utilități și carburanți) și mâncare.

Pentru mâncare, românii cheltuiesc lunar 40% din totalul veniturilor, lucru constatat din 2010 până astăzi. În ceea ce privește situația utilităților, costurile s-au mărit pe fondul creșterii prețurilor la carburanți, energie și gaze, de la 18,7% în trimestrul 1 al anului 2010 la 19,3% în același trimestrul al anului 2014.

În contextul în care majoritate a populației cheltuie aproape toți banii pe întretinere și mâncare,foarte puțini mai pot economisii.

Putem afirma că există o discrepanță majoră între cheltuieli și economisire. Precum nici consumul nu înregistrează o evoluție marcantă, putem concretiza că, în ciuda statisticilor care în teorie ne arată o creștere economică, în plan real, această creștere economică este nesemnificativă, susțin experții Institutului Național de Statistică.

În plan statistic, rezultă din datele BNR, că depozitele românilor au crescut progresiv la nivelul lunii mai 2014 la 130,5 miliarde de lei, de la 124,81 miliarde de lei cât se înregistrau in luna mai 2013.

3.3.EVOLUȚIA SALARIILOR

Din nefericire în anii ce vor urma veștile nu sunt prea îmbucurătoare în ceea ce privesc veniturile românilor. Comisia Națională de Prognoză susține că până la sfârșitul anului 2017, salariul mediu net va progresa cu doar 200 de lei echivalentul la 45 euro, față de anul 2014 când s-a înregistrat o crestere de la 1660 lei până la 1860 lei.Din acest motiv creșterea salarială nu va însemna un plus pentru romani, dacă ne raportăm la evoluția progresivă a prețurilor. Potrivit celor de la Comisia Națională de Prognoză, creșterea totală a prețurilor va reprzenta, în următorii 3 ani o creștere de peste 12%.

Datele prognozate de cel de la Comisia Națională de Prognoză trebuie luate în considerare, desigur, cu anumite rezerve tinând cont că acestea în ultimii ani, au suferit importante modificări generate de criza economică. Acest colaps financiar a reusit sa spulbere si cele mai optimiste prognoze, furnizate în anul 2008.

Potrivit experților Institutului Național de Statistică, evoluția economiei românești și implicit a veniturilor românilor, va fi una moderată.Nu doar prognozele Fondului Monetar International, dar și cele ale unor instituții străine afirmă că România riscă să rămână cea mai săracă țară din arealul Uniunii Europeane. Se estimează ca va rece cel puțin un deceniu putănd totuși să continue până în anul 2025. În anul 2017, nivelul mediu de trai înregistrat în România va fi echivalentul la doar 44% din media înreistrată in Uniunea Europeană, față de 50% în cazul vecinilor Bulgari, afirmă Fondul Monetar Internațional.

Rezultă din datelor Uniunii Europene că în România rata riscului de sărăcie în cazul persoanelor care au un loc de mencă este de 17,3% , cea mai ridicată din UE, în același timp in Republica Cehă și Finlanda, același indicator indică doar 3,7%.

3.4.CHESTIONAR PRIVIND RAPORTUL DINTRE VENIT/PREȚ/CONSUM

În următorul chestionar am dorit evidențierea influențeor rezultate din variația venitului si a prețului, asupra deciziilor de cumparare ale consumatorilor.Studiul este format din 10 intrebari,prin intermediul cărora se dorește evidențierea relațiilor venit-preț-consum.

Chestionarul a fost aplicat unui numar de aproximativ 500 de indivizi din categorii sociale diferite și vârste cuprinse între 18-60 de ani, marja de eroare fiind de +-2%.

1.În ce interval de venit lunar vă incadrați ?

La întrebarea ,, În ce interval de venit lunar vă incadrați ?” aproximativ 25% dintre respondeți au declarat că au un venit lunar cuprins între 500-1000 de lei, adică sub nivelul salariului minim pe economie.

În ceea ce privește categoria de venit cuprinsă între 1000 și 2000 de lei ,au răspuns afirmativ 60% dintre respondenți, însemnând că au un salariu peste cel minim dar mai mic decât cel mediu pe economie .

Doar 18% dintre respondenți au declarat că au un venit lunar de peste 2000 de lei, mai mare sau egal cu venitul mediu pe cap de locuitor.

Conform Cartei Sociale a Uniunii Europene, este necesar ca salariul minim pe economie sa reprezinte jumătate din salariul mediu pe economie al statului membru respectiv.

2.Ce sumă ați fi dispus să o plătiți pentru un telefon mobil ?

La întrebarea ,,Ce sumă ați fi dispus să o plătiți pentru un telefon mobil ?”un număr de 12% dintre respondenți au răspuns că sunt dispuși să cheltuie sume cuprinse între 500 și 1000 de lei, aceștia fiind urmați de a doua categorie aproximativ 46% , care au considerat că pentru achiziționarea unui dispozitiv este necesară o sumă cuprinsă între 1000 și 2000 de lei . În ceea ce provește cea de-a treia categorie de respondenți 24% au declarat că sunt dispuși să cheltuie pentru achiziționarea unui telefon mobil o sumă mai mare 2000 de lei

Putem observa că în ciuda raspunsurilor de la prima întrebare unde doar 18% dintre respondenți au afirmat că au un venit de peste 2000 de lei ,totuși aici întâlnim un procent de 42% dispuși să cheltuie pentru achiziționarea unui telefon mobil o sumă mai mare decăt venitul lor lunar.

3.Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un laptop sau pc ?

La întrebarea ,, Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un laptop sau pc ?” răspunsurile au stat în felul următor:

Un procent scăzut de doar 4% au declarat că sunt dispuși să cheltuie sume cuprinse între 1000-1500.

Aceștia au fost urmați de o majoritate de 58% care au considerat că este necesară o sumă cuprinsă între 1500 și 2000 de lei .

Doar 38% dintre respondenți au răspuns că sunt dispuși să cheltuie o sumă mai mare de 2000 de lei.

Piața IT din românia este una intr-o continuă dezvoltare tocmai din această cauză și prețurile produselor aferente acestei piețe rămân foarte ridicate în ciuda varietății.

4.Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: o cină in oraș ?

La întrebarea ,, Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: o cină in oraș ?” opiniile sunt împărțite.

Dacă atunci când vine vorba de produse de telefonie mobilă sau IT românii sunt dispuși să cheltuie sume egale sau care depășesc venitul lor lunar în ceea ce privesc sumele alocate pentru mancare/ieșiri în oraș ,situația este total opusă.

Marea majoritate peste 50% dintre respondenți au afirmat că atunci când vine vorba de o cină în oraș bugetul lor este cuprins între 50 si 100 de lei.

Un procent de 19% au declarat că este necesară o sumă cuprinsă între 100 și 200 de lei.

Iar restul de 29 % au declarat că cheltuiesc sume de peste 200 de lei

5.Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: coșul de cumpărături lunar ?

La întrebarea,, Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: coșul de cumpărături lunar ?” raspunsurile au fost următoarele:

Aproximativ 17% dintre respondenți au declarat că pentru achiziționarea coșului de cumpărături este necesară o sumă cuprinsă între 200-300 de lei.

În schimb 41 % au declarat că lor le este necesară o sumă cuprinsă între 300 – 400 de lei.

Insă un procent de 42 % nu cu mult ,dar majoritari au declarat că coșul de cmpărături poate fi achiziționat în cazul lor cu sume mai mari de 400 de lei.

În decursul unui an de zile o familie în medie cheltuie 6.450 de lei pentru coșul de cumpărături echivalentul la 537 de lei pe lună.

Cu toate acestea coșul de cumpărături cuprinde în mod majoritar mâncare și alimente proaspete cum ar fi :fructe, legume, lactatele și carne, dar și produse cum ar fi conserve, ulei și făină , acestea însumând în total mai bine de 70% din bugetul anual.

6.Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți în medie pentru a procura hrana aferentă unei zile ?

La întrebarea ,, Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți în medie pentru a procura hrana aferentă unei zile ?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

În plan majoritar peste 80% dintre respondenți au afirmat că ei cheltuiesc în fiecare zi petru procurarea hranei sume cuprinse intre 20-50 de lei.

În plaul secundar, aproximativ 16% au răspuns că pentru cosul zilnic de cumpăraturi ei cheltuiesc sume cuprinse ăntre 50 și 80 de lei.

Iar în plan minoritar se află categăria de respondenți care au aformat că eu cheltuiesc sume cuprinse între 80 si 150 de lei atunc când vine vorba de cosul zilnic de cumpărături.

7.Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru chiria lunară a unei locuințe ?

La întrebarea ,, Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru chiria lunară a unei locuințe?” s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

Aproximativ 38% dintre participanții la studiu au pretins că ei sunt dispuși să aloce unei chirii lunare sume cuprinse între 500-1000 de lei.

În schimb majoritatea de 58 % au raspuns că iți pot permite o chirie cuprină între 1000 și 1500 de lei.

Doar 4% dintre respondenți au considerat că își pot aloca din bugetul lunar plata unei chirii de peste 1500 de lei.

8.Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un bilet la teatru sau cinema ?

La întrebarea ,, Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un bilet la teatru sau cinema ?” au existat următoarele răspunsuri:

Marea majoritate de aproximativ 62 % dintre persoanele care au participat la acest studiu au pretins că sunt dispuși să aloce în medie sume cuprinse între 10 si 30 de lei pentru un bilet la teatru sau cinema.

Un sfert din totalul respondenîilor au declarat că pot cheltuii pentru un bile sume cuprinse între 30 și 50 de lei.

Doar 13 % au declarat ca își pot permite să aloce sume de peste 50 de lei pentru un singur bilet.

9.Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: o rata la un credit de cumparaturi ?

La intrebarea ,, Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru o rata la un credit de cumparaturi ?”au existat următoarele răspunsuri:

Un procent majoritar de 83 % au considerat că pot dispune de o sumă cuprinsă între 100 și 200 de lei pentru plata unei rate lunare aferente unui credit de cumpărături.

Aestia au fost urmați de un procent de 13% care afirmă că dispun de sume cuprinse între 200 și 400 de lei pentru a achita rata .

În schimb doar un procent de numai 4% au declarat că sunt dispuși să cheltuiască o sumă de peste 400 de lei .

10.Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un concediu de o saptamana ?

La ultima întrebare ,, Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru un concediu de o saptamana ? răspunsurile au stat în felul următor:

Aproximativ 33% dintre respondenți au considerat că o sumă cuprinsă între 100 și 500 de lei le este suficientă pentru a-și petrece un concediu de o săptămână. Aceștia au fost urmați de un procent majoritar de 63% care au considerat că le este necesară o sumă cuprinsă între 500 și 1000 de lei.

Doar un procent minoritar de 4 % au declarat că își pot permite să aloce o sumă de peste 1000 de lei.

PROPUNERI, RECOMANDAR ȘI CONCLUZII

Societatea modernă încurajează și sprijină activitățile desfășurate de grupurile de interese. Acestea nu dăunează întotdeauna situației sociale și economice a unei țării, multe făcând lobby în favoarea exporturilor , investiții publice, consumului rational și dezvoltarea infrastructurii. În aceste condiții de criză economică, este importantă selectarea acelor grupuri de interese care desfășoară activități pozitive si evitarea acelora care desfașoară acțiuni menite sa genereaze efecte negative asupra economiei.

În acest moment consumatorul compară brandurile și produsele care sunt în planul lui de cercetare . Planul lui de cercetare se referă la numărul de alternative care sunt luate în considerare de către consumatori în timpul procesului de selecție. Uneori, de asemenea, cunoscut sub numele de vedere , acest set tinde să fie mică în raport cu numărul total de opțiuni disponibile . Cum poate organizația de marketing crește probabilitatea ca marca lor este parte a evocat stabilit consumatorului ? Consumatorii evalua alternative în ceea ce privește beneficiile funcționale și psihologice pe care le oferă . Organizația de marketing trebuie să înțeleagă ce beneficii consumatorilor caută și, prin urmare , care sunt cele mai importante atribute din punct de vedere a lua o decizie . De asemenea, trebuie să verificați alte marci de vedere al clientului setat pentru a pregăti planul potrivit pentru propriul brand .

Există patru domenii principale unde întâlnim conceptul intitulat „comportamentul consumatorului”

Cel mai evident este acela de a concepe o strategie de marketing și pentru a face campanii de marketing mai complexe. De exemplu, prin înțelegerea faptului că consumatorii sunt mult mai receptivi la publicitatea produselor alimentare, atunci când le este foame, din acest motiv vom întâlnii reclame la diverse gustări dupa-amiaza. Prin înțelegerea că un produs nou este de obicei adoptat inițial de câțiva consumatori și răspândirea lui are loc mult mai târziu și treptat la restul populației, aflăm că : companiile care introduc produse noi trebuie să fie bine finanțate, astfel încât acestea să poată sta pe linia de plutire până când produsele lor devin un succes comercial și este important să vă mulțumiți clienții inițial, deoarece aceștia vor influența la rândul lor alegerile ulterioare multor alți clienți.

Marketingul social presupune în primul rând acumularea de idei din întreaga piață de consumatori, decât simpla vânzare a unui produs. Marty Fishbein, profesor de marketing, a continuat sabatic pentru a lucra pentru Centers for Disease Control incercarea de a reduce incidenta de transmitere a bolilor prin consumul de droguri ilegale. Cea mai bună soluție, în mod evident, ar fi dacă am putea obține consumatorii de droguri ilegale pentru a opri. Acest lucru, însă, a fost considerat a fi imposibil. Acesta a fost, de asemenea, stabilit că practica de partajare de ace a fost prea înrădăcinată în cultura de droguri să fie oprit. Ca urmare, folosind cunoștințe de atitudinile consumatorilor, Dr. Fishbein a creat o campanie care a încurajat curățarea ace în bleach înainte partajarea lor, un obiectiv care a fost considerat a fi mai realist.

Ca și o concluzie finală putem spune că studiind comportamentul consumatorilor ar trebui să ne facă și pe noi la rândul nostru niște consumatori mai buni. Bunul simț sugerează, de exemplu, că, dacă ați cumpărat o sticlă de doi litrii de detergent lichid de rufe,teoretic ar trebuii să plătiți mai puțin decât dacă ați cumpărat două sticle de un litru fiecare. În practică, cu toate acestea, veți plăti adesea mai puțin doar prin cumpararea unei cantități mari din produsul respectiv. Cu alte cuvinte, în acest caz, știind acest lucru vă va determina să verificați prețurile unitare în parte pentru a determina dacă faceți într-adevăr o afacere.

BIBLIOGRAFIE

,,Balaceanu Cristina, Tranziția de la guvernare la GUVERNANTA, Editura Pro Universitaria, București, 2012”

,,Coșea Mircea, România Dupa 20 de ani, Editura Buseinss consilier, București, 2011”

ANEXE

Anexa 1 – Evoluția minim, începând cu anul 2000 pană astăzi.

Anexa 2 – Evoluția anuală a salariului mediu brut și a salariului mediu net în economie (valori medii anuale)

Anexa 3 – Evoluția inflației în ultimii 15 ani.

Anexa 4. Exemple de intrebari privind comportamentul consumatorului

Anexa 5. Exemple de valori culturale

Anexa 6 Categorii de influenta a grupurilor de referinta

Formular venit/preț

Top of Form

În ce interval de venit lunar vă incadrați ? *

,,Întrebările nu sunt nominale ,se adresează persoanelor care au un venit și este necesar ca răspunsurile dumneavoastră să fie cât mai concludente.”

 500-1000 lei;

 1000-2000 lei;

 peste 2000 lei.

Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru : un telefon mobil ? *

,,În următorul set de intrebări se urmărește disponibilitatea dumneavoastră in ceea ce privește raportul venit/pret pentru următoarele produse și servicii.”

 100-500 ;

 500-1000 lei ;

 peste  1000 de lei

Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un laptop sau pc ? *

 1000-1500 lei;

 1500-2000 lei;

 peste 2000 lei;

Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: o cină in oraș ? *

 50-100 lei ;

 100-200 lei ;

 peste 200 lei .

Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: coșul de cumpărături lunar ? *

 200-300 lei ;

 300-400 ;

 peste 300 de lei .

Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un abonamen la sală ? *

 50-100 lei ;

 100-200 lei ;

 peste 200 de lei ;

Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un abonament tv+internet+telefonie ? *

 50 de lei ;

 100 de lei ;

 150 de lei .

Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un bilet la cinema ? *

 20 de lei ;

 30 de lei ;

 peste 30 de lei ;

Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: o rata la un credit de cumparaturi ? *

 200 de lei ;

 400 de lei ;

 peste 500 de lei .

Care este suma pe care dumneavoastră ați fi dispus să o plătiți pentru: un concediu de o saptamana ? *

 400 de lei

 600 de lei

 peste 800 de lei