Influenta Tehnologiei Asupra Modului de Petrecere a Timpului Liber

Influenta tehnologiei asupra modului de petrecere a timpului liber

''Radioul, telefonul, televizorul, aparatul de fotografiat si camera de luat vederi, internetul au ajuns sa fie prezențe indispenasbile în viata omului îceputului de secol XXI.Asaltati de publicitatea facuta atât de numeroaselor noutati tehnologice de ultima ora, suntem asigurati că utilizandu-le, vom fi mai bine informati si vom putea comunica mai ușor.''

Petrecerea timpului liber a devenit o prioritate pentru majoriatea europenilor. Activitațile sportive si recreative precum schi, iahting, golf, tenis, călarie, curse auto, zborul cu parapanta, practicate altădată de categorii privilegiate, devin tot mai mult preocupari ale unei parti importante a populației. Printre activitățile de petrecere a timpului liber se alfla si activitățile culturale: teatrele, concertele de muzică clasică, expozițiile de pictură si muzeele, ele însa sunt frecventate de o elita cultivată, în timp ce aproape toata lumea beneficiază de emisiunile micului ecran. Televizorul a devenit principala sursă de informare si divertisment al populației. ''Astăzi sunt rare casele în care să nu existe televizor, iar apariția televiziunii prin cablu si perfecționarea sateliților de telecomunicatii, folosiți pemnanent în ultimii ani, contribuie la modificarea comportamentului telespectatorului fată de evenimentele transmise pe viu. Televiziunea contribuie astfel la un fenomen de omogenizare culturală, determinând uniformizarea mentalițatilor. Cinematigraful, marele divertisment al maselor din perioada intrebelică, traversează în ultimele decenii o criză destul de gravă. Concurat de televiziune, frecventarea lui s-a redus drastic, numeroase săli de cinema trebuind să fie închise. Același fenomen il inregistrează si presa, altădată instrumentul principal al informării. Pentru a-și păstra clientela, aceasta recurge la aspectul ''senzational'' al conținultului, la imagini șocante, titluri care sar in ochi, subiecte de scandal etc. La fel se intampla și cu lectura carților, concurată în preferințele tinerilor de calculator si internet. Aceștia se pot bucura in egală măsură de succesele muzicii compuse pentru ei (rock, dance, folk) sau pot urmări spectacole oferite de manifestările sportive.''

În ultimii ani,dezvoltarea noilor tehnologii a determinat o transformare dramatică a modului de petrecere a timpului liber a tinerilor, întrucat pe masură ce tehnologia evolueaza, aceștia își schimbă obiceiurile de petrecre a timpului liber. Tehnologia, însemnând iphone-uri, laptopuri, jocurile noi apărute, site-urile de socializare și multe atele sunt din ce in ce mai atractive, ele determinând creșterea activitaților statice și scăderea activitaților dinamice, rezultând de aici si faptul că,încet-încet, jocurile clasice, pierd teren în fața jocurilor electronice.

Prin această cercatare,doresc să aflu în ce masură unii factori influențeaza modul în care tinerii îsi petrec timpul liber, de ce aceștia aleg activitați statice sau dinamice,în ce măsură aceștia își petrec timpul liber în spațiu închis sau în aer liber. În urma unor cerectări realizate în anul 1968 de catre ''Centrul de cercetări pentru problemele tineretului'' asupra unor eșantioane de circa 15 000 tineri care locuiesc în mediul rural si peste 21 000 tineri care trăiesc în mediul urban au rezultat mai multe date statistice în ceea ce priveste petrecerea timpului liber în rândul tinerilor. Astfel, 22,9 % din tinerii din mediul rural investigați se consacră programelor de radio si televiziune, în timp ce cititul nu îi interesează decât pe 14,7% din tinerii investigați iar iar sportul se află printre preferințele a 10% dintre tineri.Rubrica ce mai căutat este cea a faptelor diverse, 37,4% iar în cultura de masă manifestarea cea mai des intalnită este vizionarea filmelor intr-un procent de 26%. Nu numai tineretul din mediul rural, ci și tineretul din mediul urban optează pentru aceste mijloace de petrecere a timpului liber în următoarea măsură: 22,7% optează pentru emisiunile radio si televiziune, 16,6% optează pentru citit, rubrica cea mai căutată este tot cea a faptelor diverse cu un procent de 33,9 % iar vizionarea filmelor este preferată într-un procent de 24,8%.

Teorii socioogice

''Profunda revoluție tehno-științifică, care face din știința, într-o masură tot mai mare, o forța nemijlocită de producție, deschide largi posibilitați omului și în domeniul folosirii timpului liber. În epoca noastră, timpul liber a devenit o problemă sociala, pedagogică și culturală, care privește, în aceași măsură, societatea și individul. Așa cum preconiza Marx, în societatea socialistă timpul liber se transformă realmente într-o unitate de măsură a bogației sociale și reprezintă un mijloc eficient pentru dezvoltarea armonioasă a personalitații. În zilele noastre, timpul liber constituie unul din indicatorii factorilor de progres. În lucrarea sa Lauda lenevirii, savantul englez Bertrand Russel subliniază marele adevăr potrivit căruia: ''Folofirea înteleaptă a timului liber este un produs al culturii și al educației. Omul, care toata viața sa a muncit de dimineața pană noaptea, nu va ști ce sa facă atunci când dintr-o dată va dispune de timpul liber''.

În zilele noastre munca tinde sa devină din ce in ce mai puțin fizică și tot mai mult intelectuală, transformându-se într-o activitate creatoare potrivită aptitudinilor și intereselor fiecaruia. În asemenea condiții, timpul liber devine partea cea mai valoroasă de timp înafara muncii productive, care cuprinde o activitate bogata in conținut, menita sa contribuie la dezvoltarea multilaterală a personalitații, favorizând ridicarea și pefecționarea califiăarii, lărgirea orizontului de cultura generală, participarea la viata socială, autoinstruirea și autoeducarea, dezvoltarea aptitudinilor, ceea ce evident presupune creșterea rolului pe care îl are omul ca factor creator si deplin conștient de menirea sa socială.

Progresele tehnice și economice fac posibilă o ridicare substanțială a nivelului de trai și crează în consecința o posibilitate reala de afirmare a individului, apt astazi de a participa la o varietate din ce în ce mai mare de activități înafara orelor de munca. Este un fapt evident si în același timp deosebit de important că omul zilelor noastre nu-și mai limitează activitatea doar la producție, că are la dispoziție ore de răgaz cărora le dă întrebuințarea dorită. În viața celor ce muncesc, odată cu ridicarea nivelului de trai se manifesta și o tendinta firească de organizare armonioasă a orelor de răgaz. Odată cu sporirea veniturilor s-a produs și o schimbare în perspectivele zilnice, săptămânale și anuale: s-a ivit un nou timp -timpul liber- pentru satisfacerea năzuintelor, actiunilor si idealurilor personalitații.

Timpul liber,atât ca timp de odihnă, cât și ca timp consacrat unei activitați calitative superioare -mentionează Marx- îl transforma firește pe acela care dispune de el într-un alt subiect și acesta intră în procesul nemijlocit de producție ca un subiect nou: economisirea timpului de muncă înseamna mai mult timp liber, adică timp consacrat dezvoltării depline a individului, care acționaeaza la rândul lui, ca o forța de producție uriasă asupra forței productive a muncii.

Dezvoltarea impetuoasă a științei și tehnicii face ca ritmul acumulării de noi cunoștiințe să devină alert, uzura morală și științifică a ceea ce s-a dobândit la un moment dat prin școală este atât de rapaidă, încât adaptarea individului la cerințele mereu noi ale profesiei pe care o practică sau pe care este determinat să o realeagă, conduc la o mare mobilitate, determină reciclarea sau recalificarea. Cuantumul de cunștiințe dat de școală și experiență dobândită în procesul muncii devin insuficiente pentru a acoperi fluxul imens de informații datorat noilor descoperiri.''

''Petrecerea timpului liber este definită ca o stare de spirit sau de a fi, care ii permite unei persoane să aleagă activitați contemplative, recreative sau amuzante în momentul în care nu lucrează sau nu are obligații familiale.'' Acesta a trecut printr-un proces evolutiv.Petrecrea timpului liber nu este un fapt social, dar acesta este practicat de ființă biologică, care, de asemenea, a trecut printr-un proces evolutiv. În evolutia petrecerii timpului liber a avut un rol important și mass media. Astfel, ''cuvântul vorbit a devenit cuvânt scris, apoi a devenit cuvânt tipărit iar acum cuvântul electronic a devenit cel mai eficient.S-au introdus mecansime noi și eficiente pentru a transmiterea cuvântului vorbit, cuvântului scris și cuvântului electronic, aceste mecanisme se numesc presă, telegraf, telefon, cinema, radio si televizor.Impactul comunicării de masă asupra timpului liber este foarte evident in societatea moderna.''

''Încă pe vremea lui Aristotel, problema timpului liber si a folosirii lui era de ajuns de complexă. Este adevarat că printr-o distracție nu se urmarește obținerea unui alt lucru, ci ea are valoare prin ea însași, dar fericirea nu poate să se reducă la o simplă desfătare dacă ,asupra acestei desfătari nu este un om cu adevărat educat. Nu trebuie să ne ostenim spre a ne distra, adică să ne alegem o anumită ocupație pentru a obține un alt lucru. Toate lucrurile le alegem în vederea altora, cu exceptia fericrii: acesta este defapt scopul final și înseamna a nu mai aspira la ceea ce nu avem. Fericirea constă deci într-o activitate contemplativă, singura activitate care merită să fie preferată pentru ea însăși, caci din ea nu derivă nimic altceva în afară de contemplație, în timp ce în activitatea practică se obține întotdeauna ceva mai mult sau mai puțin important pe lângă acțiunea însași. Activitatea contemplativă înseamnă activitatea intelectuală, viata spirituală, filozofia, speculatia pură, arta, tot ce nu e necesar și nici util, ci serveste doar pentru a petrece la modul cel mai înălțător timpul liber, timpul de care dispune individul, bunul lui individual și inalienabil, propria lui viață. Concepția aristotelică despre timpul liber este proprie unei epoci în care ritmul de dezvoltare al societații era încă lent și în care viața spirituală era statică, contemplativă. Totuși această comparație era mult mai avansată în comparație cu ceea a lui Platon, pentru care omul era o jucarie și o unealtă a zeilor, el trebuind să-și petreacă viața practicând jocurile cele mai frumoase, considerate ca o activitate sacră. Platon consideră ca fiecare trebuie să-și petreacă viața cum știe mai bine, viața trebuie petrecută jucându-te, practicând anumite jocuri, cântând și dansând pentru a atrage bunăvoința zeilor, a-i respinge pe dușmani și a învinge în război. În locul conecepției religioase, pe de-antregul idealsite si metafizice a lui Platon, Aristotel oferă cea mai laică si mai umana concepție a libertății posibilă în acea epocă, o concepție de sine stătătoare și justificată prin propria sa dezvoltare logică, deși bazată pe premisa aristotelică a împărțirii societății în oameni liberi și oameni care muncesc. De atunci, concepția instrumentală și concepția autonomă aspupra timpului liber s-au confruntat ori de câte ori oamenii politici, învațații, sociologii și filozofii și-au pus probleme legate de dialecția timpului de muncă și de timp liber.

În utopiile lui Pitagora și Phaleu din Caledonia nu se pune deloc problema odihnei oamenilor, a refacerii lor fizice și psihice după munca prestată în comun. În Republica lui Platon, problema petrecerii timpului liber este pusă numai pentru copii și pentru tineri (jocul supravegheat de matroană) și pentru tineri (dansuri și întreceri sportive); restul timpului este împarțită între muncă și ceremoniile religioase. Dar în scrierile utopice a lui Thomas Morus și Campanella, problema timpului liber este arătată ca un element de baza al vieții în statul fericit. Rumney si Maier afirmă faptul că prin intermediul distracțiilor oamenii se înșeală pe ei înșiși. Dacă nu ar fi existat cinematograful, televiziunea, radioul etc., nu ar fi existat posibilitatea de singurătate, teama de neliniște, de a găsi compensații pentru decepțiile muncii. Sociologia timpului se dovedeste a fi mai mult o sociologie a plictiseli: de fapt problema nu constă în a imbunatati mijloacele de omorâre a timpului, mijloacele de divertisment, sistemele de folosire a timpului liber, cât în a reda timpului liber o semnificație, transformandu-l în timp conștient, în timp de luptă pentru eliberarea muncii, în relație conștientă, chiar în cursul divertismentului și distracției, a condiției dintre muncă și timp liber, a necesității reunificării timpului omului, a reconstituirii omului în întreaga dimensiune temporală a existenței sale, ca primă fortă activă a societatii, ca făuritor al acesteia. ''

'' Joffre Dumazedier definește timpul liber derpt un ansamblu de activități în care individul poate să se dedice din plin, dupa preferințe, fie pentru a se reface, fie pentru a se distra, fie pentru a-și dezvolta informarea sau formarea sa dezinteresata, dupa ce și-a îndeplinit obligatiile sale profesionale, familiale și sociale.'' El consideră că timpul liber are trei funcții principale pentru individ: odihnă, divertisment și dezvoltarea personalități. Acestea se află în strânsă legatură unele cu altele: prin odihnă omul se eliberează de oboseală, prin divertisment se eliberează de plictiseala, iar dezvoltarea personalității vine să contrabalanseze efectele automatismelor de gândire folosite în acțiunile cotidiene și în special în muncă.

De asemenea Laureana Urse consideră că activitățile de timp liber sunt niște nevoi umane, funcțiile activităților de timp liber fiind: de destindere, de distracție, de informare și dezvoltare a personalității, culturale sau nonculturale.

''Joffre Dumazedier prezintă istoric modul de grupare a activitaților de timp liber, criteriile alese în cercetările efectuate. O prima clasificare este cea realizată de Robert și Helen Lynd în monografia ''Middletown'', care distingeau între activitați de timp liber tradiționale (cititul, muzica, arta), activități moderne, derivate din descoperiri (autovehiculul, telecomunicatii, cinematograful) și timp liber organizat (cluburi, grupuri de distractie). Treizeci de ani mai tarziu, V. Athik realizează în Iugoslavia o clasificare ce cuprindea efectele aparitiei culturii de masa in societatea sa in functie de sursa din care erau considerate a deriva activitatile de timp liber: din cultura traditionala (viata de familie, iesiri in oras, in pub-uri), din cultura umanista (centre de educatie, prelegeri) sau din cultura de masa (radio, cinematograf, reviste).

In continuare sunt prezentate trei clasificari, mai apropiate de perspectiva pentru care opteaza si autorul, si anume cea sincronica. In studiul realizat de R. Havighurst (1959) in Kansas City in 1955 sunt retinute unsprezece categorii de timp liber, si anume: participare in grupuri organizate; participare in grupuri neorganizate; calatorii de palcere; participare in activitati sportive; vizionarea de evenimente sportive (in direct,nu la televizor); televiziune si telecomunicatii; pescuit si vanatoare; gradinarit (flori, legume si plimbari la tara); mestesuguri (cusut,tamplarie, bricolaj); activitati creative (lectura, muzica, arta); vizite la prieteni si rude. Are meritul de a grupa sub denumirea de activitai de timp liber o serie de activitati care altfel erau etichetate izolat, cu toate ca per ansamblu seamana mai degraba cu o lista decat cu o clasificare, despre care se poate discuta in privinta exhaustivitatii.

O alta clasificare, mai generala, realizata de N.N. Foote si L.S. Cottrell, include cinci categorii: joaca/jocul fizic avand menirea de a explora si exersa facultatile si aptitudinile corpului (formare, functionare, senzatii); mestesugurile, care vin dupa joaca/jocul fizic; visatul; joaca/jocul intelectual; cunoasterea de dragul cercetarii; jocul artistic. Dupa cum se vede este centrata pe ideea de joaca/joc, iar criticile ce ii sunt aduse se leaga, prima, de disocierea visatului si a jocului artistic, a caror analiza coparativa ar fi trebuit extinsa, iar a doua, de anumite omisiuni, de exemplu privind sociabilitatea, care ar fi trebuit cumva completate.

Max Kaplan reduce activitatile de timp liber la sase tipuri majore, puse in relatie cu sase puncte centrale de interes. Aceasta clasificare, desi beneficiaza de avantajul sistematizarii, in raport cu cele precedente, sufera prin aceea ca nu s-a dovedit operationala, avand o coerenta interna slaba si nefiind exhaustiva.

Pe plan local, in 1996, Laureana Urse foloseste o clasificare mai degraba empirica, stabilind trei tipuri de comportament de timp liber in functie de activitatile efective desfasurate fara a lua in discutie preferintele sau gusturile. Astefel, s-a remarcat un comportament de divertisment, care era si cel mai popular, apoi un comportament cultural elevat si in fine un comportament centrat pe preocupari sportive. Trebuie mentionat ca aceasta clasificare, fiind una rezultata in urma cercetarii si nu exclusiv din considerente teoretice, este pasibila de a nu fi aplicabila pe alte tipuri de populatie, in special dat fiind ca universul cercetarii cate a stat la baza ei era constituit din tineri intre 16 si 29 de ani, in Romania.''

In realizarea cercetarii mele, am pornit de la alte cercetari, una dintre aceste cercetari fiind ancheta care a avut loc la Targul Mures, in cadrul festivalului ''Peninsula''.Cercetarea s-a realizat pe o perioada mai lunga de timp,din 2005 pana in 2012.Una dintre obiectivele ceretarii a fost urmarirea frecventei activitatilor de loisir in randul tinerilor.''Preferintele privind activitatile de timp liber au fost analizate cu ajutorul unui bloc de intrebari compus din mai multe elemente, respondentii avand sarcina de a evalua fiecare activitate pe o scara de la 1 la 5 in functie de frecventa activitatii respective in viata lor:niciodata,mai rar, lunar, saptamanal sau de mai multe ori pe saptamana.

In functie de distributia mediilor, se poate observa ca activitatile culturii inalte raman in urma activitatilor asa-zise ''de petrecere''. Nu gasim multe activitati ale caror medie sa fie peste 4. Una dintre aceste activitati este iesirea la bar/bere, ceea ce inseamna ca marea majoritate a tinerilor ies chiar de mai multe ori pe saptamana la un bar, sau cel putin o data pe saptamana. Mersul la teatru, conserte simfonice sau opera sunt activitati mai rare, acestea atingand o medie de aproximativ 2,20 si 1,80. dintre activitatile culturale favorita este vizionarea filmelor de arta, iar dansurile populare ca activitate care evoca cultura traditionala sunt favorizate doar in mai mica masura. Ascultarea muzicii, utilizarea calculatorului si ieisrea cu prietenii sunt de asemenea activitati foarte populare, fiind foarte aproape de media de 5.Totodata, chefurile organizate acasa, iesirea la cafenele/ceainarii, cluburi, party-uri sunt de asemenea activitati populare, tinerii petrecandu-si o parte din timpul lor liber cu aceste activitati cu frecventa lunara.

Desi drumetiile in natura, respectiv sportul sunt de asemenea moduri importante de petrecere a timpului liber, alte sporturi si activitati de mentinere a sanatatii cum ar fi inotul, fitness sunt caracteristice doar unui segment mai mic al tinerilor. Mall-urile aparute in ultimii ani au adus o alternativa noua de petrecere a timpului liber.Tinerii frecventeaza mall-urile aprape lafel de des sau, unii dintre ei chiar mai des ca de exemplu bibliotecile. Analizand frecventa activitatilor de timp liber in functie de ani, nu se observa diferente foarte specifice, insa totusi merita sa amintim ca de exemplu frecventarea bibliotecilor a scazut de la media de 2,79 la 2,27, iar frecventarea mall-urilor a scazut de la 2,66 la 2,35.

Fast food-urile, discotecile, concertele si salile de fitness au devenit mai frecventate. Atitudnea de consumator a tinerilor se diferentiaza si mai mult daca luam in considerare diferitele caracteristici socio-demografice si analizam pe rand in ce mod influenteaza frecventa fiecarei activitati.''

Frecventa activitatilor in timpul liber:

sursa:Cercetare ''Festivalul Peninsula'' 2006-2012

In ceea ce priveste utilizarea internetului, ''participantii la festival in decursul anilor au utilizat internetul ma ales pentru corespondenta insa in 2012 procentul zilnic al vizitatorilor paginilor de socializare a depasit procentajul celor care desfasoara alte activitati online, iar in acelasi timp se poate observa ca frecventa celorlate activitati a scazut fata de anul precedent. Asemanator, in 2008 tinerii din Romania utilizau internetulmai ales in scopuri informationale si de comunicare, iar jocurile online si activitatile economice au ramas in fundal. Frecventa activitatilor economice pe internet a crescut cu cateva procente in perioada 2008-2012 in special in randul participantilor la festival care au un loc de munca, a varsta cuprinsa intre 26-29 de ani si profin dinresedinte de judet.''