Influenta Stilului DE Viata Asupra Hipertensiunii Arteriale

Medicina

Influenta Stilului DE Viata Asupra Hipertensiunii Arteriale

Byadmin ianuarie 1, 2024

INFLUENȚA STILULUI DE VIAȚĂ ASUPRA HIPERTENSIUNII ARTERIALE

CUPRINS

LISTA DE ABREVIERI

I. PARTEA GENERALĂ

Introducere

1. Hipertensiunea arterială

1.1. Definiția hipertensiunii arteriale

1.2. Tabloul clinic

1.3. Clasificarea hipertensiunii arteriale

1.4. Factori etiologici

1.5. Diagnostic și tratament

2. Stilul de viață

2.1. Noțiuni generale

2.2. Componentele unui stil de viață sănătos

2.3. Nursingul și calitatea vieții pacientului cu HTA

II. PARTEA SPECIALĂ

Premise

Obiective

Metode și tehnici

Lotul investigat

Rezultatele studiului

Discuții

III. CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

LISTĂ ABREVIERI

HTA – hipertensiune arterială

TA – tensiune arterială

I. PARTEA GENERALĂ

Introducere

Moto: „Prevenirea bolii este cheia sănătății”

Scopul lucrării mele este acela de a face cunoscută importanța stilului de viață asupra sănătății și în special asupra hipertensiunii arteriale.

Deși nu toate componenetele stilului de viață se afla sub controlul individului, toți oamenii abordează tipuri de stil de viață care le afectează în mod direct sănătatea și bunăstarea. Prin cele exprimate în acestă lucrare doresc să conștientizez cititorii despre însemnătatea luării unor decizii corecte și conștiente, care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Din studiile efectuate, cât și din experiența dobândită în practica din spital am încercat să evidențiez faptul că “prevenirea bolii este cheia sănătății”, iar costurile prevenirii acesteia sunt mult mai mici în comparație cu costurile tratării.

În lucrare se pune accentul pe metodele de prevenire a hipertensiunii arteriale și influența negativă pe care o are un stil de viață nesanogen asupra sănătății.

1. Hipertensiunea arterială

1.1. Definiția hipertensiunii arteriale

Conform definiției elaborate în anul 1999, de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Societatea Internațională de Hipertensiune, putem definii hipertensiunea arterială ca reprezentând creșterea persistentă a valorilor TA sistolice ≥140 mmHg și/sau TA diastolice ≥90 mmHg la subiecții care nu se afla sub tratament antihipertensiv [1].

În ultimii ani s-a observat o ușoară deplasare spre dreapta a valorilor normale ale TA și s-a demonstrat o relație directă și continuă între aceste valori și riscul de evenimente cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă), boala renală și deces chiar în condițiile unei TA considerate „normale” [2].

Tabelul 1. Clasificarea HTA în funcție de valorile TA (mmHg)

În fiecare caz de hipertensiune arterială este necesar să fie rezolvate următoarele problem:

Recunoașterea existenței hipertensiunii arteriale;

Precizarea stadiului evolutiv;

Identificarea cauzei (diagnosticul etiologic).

1.2. Tabloul clinic

De multe ori hiperensiunea arterială poate fi asimptomatică, atunci când nu sesizăm niciun discomfort în modul de viață, nici modificări în realizarea activităților zilnice.

Unul dintre cele mai importante simptome ale hipertensiunii arteriale este cefaleea fronto-occipitală. Este o durere sâcâitoare, care cuprinde fruntea și se întinde până în zona cefei. De obicei apare dimineața și este ameliorată de un medicament contra durerii sau de o ceașcă de cafea. Acest tip de cefalee poate dispărea și spontan după câteva ore [3].

Simptomele resimțite pe termen lung ale hipertensiunii arteriale sunt:

– amețeli (se pot manifesta la schimbarea poziției din clinostatism în ortostatism. Pot apărea spontan, în repaus sau la eforturi, dând bolnavilor nesiguranță în mers);

– durere în piept;

– transpirații;

– vertij (senzație de lipsă de echilibru în spațiu);

– tulburări de vedere (vedere în ceață, neclară, uneori "steluțe verzi");

– țiuituri în urechi;

– confuzie;

– conștientizarea respirației (dispnee);

– palpitații (conștientizarea bătăilor inimii).

1.3. Clasificarea hipertensiunii arteriale

1. După forma sub care evoluează HTA [4]

a) HTA permanentă: în care valorile tensionale depășesc normalul în mod durabil;

b) HTA periodică: în care alternează perioade de hipertensiune cu perioade de presiune arterială normală;

c) HTA paroxistică: în care presiunea arterială crește sub formă de crize de scurtă durată.

2. După stadiul evolutiv al HTA

În mod normal, orice hipertensiune arterială care durează și devine cronică, indiferent de natura ei, parcurge o serie de stadii evolutive [5].

Evoluția hipertensiunii arteriale cuprinde trei stadii:

a) Stadiul I: creșteri moderate și trecătoare ale TA, fără nici un simptom de leziune cardiovasculară;

b) Stadiul II: TA este permanent crescută peste normal și este însoțită de consecințe asupra inimii (hipertrofie ventriculara stângă) și asupra arterelor (hipertonie);

c) Stadiul III: TA este constant crescută peste normal, este însoțită de semne și leziuni la nivelul organelor “tintă”, leziuni datorate arteriosclerozei determinată de hipertensiunea arterială. În general, leziunile din acest stadiu sunt organice și ireversibile.

3. Clasificarea HTA după gradul de severitate

a) HTA ușoară: TAs 160-179 mmHg ; TAd 95-104 mm Hg;

b) HTA medie: TAs 180-219 mmHg ; TAd 105-119 mm Hg;

c) HTA severă: TAs>220 mmHg; TAd>120 mm Hg;

Încadrarea într-un grad de severitate se face după o supraveghere medicală fără tratament, timp de 3-6 luni pentru bolnavul ambulator, iar pentru cel spitalizat după o urmărire a valorilor TA în condiții de regim normosodat și fără medicație timp de 5-7 zile [6]. Excepție fac doar bolnavii cu TAd peste 120 mm Hg la care tratamentul se începe imediat.

În urma unui tratament eficient al bolii, cu normalizarea valorilor TA, leziunile vasculare și viscerale pot să se amelioreze, bolnavii putând trece din stadiul III în II sau I, iar o hipertensiune severă bine tratată poate să devină una ușoară.

4. Clasificarea HTA după modul de evoluție

a) Forma benignă de hipertensiune arterială se caracterizează printr-o evoluție foarte îndelungată a bolii, care durează ani de zile, parcurgerea treptată a stadiilor evolutive și tranziția de la un stadiu la altul făcându-se foarte încet [1]. Noțiunea de ''benignitate'' este relativă și se referă la evoluția foarte îndelungată a bolii, existând posibilitatea ca aceasta se complice la un moment dat cu leziuni viscerale grave, care pot duce chiar la deces [6].

b) Forma malignă de hipertensiune arterială se caracterizează printr-o apariție bruscă a hipertensiunii arteriale, urmată de o evoluție rapidă, valorile TA crescând foarte mult (valoarea distolica depășește 130-140 mm Hg), apărând foarte repede fenomene de ''visceralizare'' manifestată prin: insuficienta renală, insuficienta cardiacă, encefalopatie hipertensivă și accidente vasculare majore [7]. Toată evoluția se desfășoară în decurs de câteva luni.

I.4. Factori etiologici

Factorii de risc cardio-vasculari pot fi împărțiți în două categori:

Factori de risc cardio-vasculari modificabili (factori care pot fi controlați prin dietă sau tratament, de exemplu, fumat, obezitate, dislipidemie, diabet zaharat, dietă, activitate fizică, consumul de alcool, factorii psihosociali) [2].

Factori de risc cardio-vasculari nemodificabili (de exemplu, vârstă, sex, statură/înălțime, ereditate) [2].

Sexul

Sexul nu reprezintă un factor determinant al TA, ci are valoare numai în corelație cu alți factori de risc. Se remarca însă incidenta și severitatea mai mică a HTA la femei până la menopauză, probabil datorită relativei hipovolemii secundare și a hormonilor protectori [8]. În urma unor studii efectuate s-a constatat că până la vârsta de 50 de ani bărbații sunt mai afectați de HTA, după 50 de ani femeile ajung la menopauză și cantitatea hormonilor protectori scade, moment în care HTA apare mai frecvent la femei. Însă pentru toate rasele și toate vârstele, s-a ajuns la concluzia că femeile cu hipertensiune evoluează mai bine decât bărbații [1].

Aportul alimentar de sare

Aportul alimentar de sare reprezintă factorul de mediu cel mai implicat în apariția HTA. O serie de studii au arătat că reducerea consumului de sare la 4,7-5,8 g de clorura de sodiu pe zi de la un consum inițial de 10 g / zi în cazul pacienților hipertensivi determina o reducere medie a valorilor TA cu 4-6 mmHg, cu o mare variabilitate individuală. Efectul reducerii consumului de sare asupra valorilor TA este mai evident la populația afro-americană, la hipertensivii de vârstă medie și la vârstnici, precum și la hipertensivii diabetici sau cu boală renală cronică, pacienții cu un sistem renina-angiotensina-aldosteron mai puțin reactiv [9]. Trebuie remarcat că nu există la toți indivizii o relație cauzală între consumul de sare și nivelul TA, deși rolul patogenic al sodiului este bine demonstrat. Aceasta variabilitate de răspuns al hipertensivilor la ingestia crescută de sare este explicabila datorită diferențelor care apar în ceea ce privește excreția Na și transportul transmembranar al acestuia. Astfel rinichiul normal are capacitatea de a adapta eliminările de sodiu în funcție de nivelul plasmatic al acestui ion și al volemiei [10]. Alterarea excreției de sodiu, din diferite cauze, modifica echilibrul sodiului din organism, manifestat atât prin creșterea sodiului total din organism cât și prin creșterea conținutului de Na în peretele arterial. Această acumulare de sodiu în pereții vaselor se datorează alterării mecanismelor de transport transmembranar al sodiului, care sunt determinate genetic. În consecință, numai o anumită populație de hipertensivi reacționează prin creșterea TA la consumul crescut de sare și drept urmare răspund favorabil la reducerea ingestiei de sare și tratament diuretic [3]. În ciuda răspunsului diferit al hipertensivilor, ca urmare a aportului de Na, cantitatea zilnică de sare recomandată pacienților hipertensivi este de 3,8 g / zi, obiectiv greu de realizat în practică. O țintă mai ușor de atins o constituie un consum zilnic de sare sub 5 g [11].

Fumatul

Fumatul determină creșteri de scurtă durată ale valorilor TA și a frecvenței cardiace, probabil prin vasoconstricția indusă de eliberarea crescută a norepinefrinei din terminațiile nervoase adrenergice, mediată de nicotină. Cu ajutorul monitorizării ambulatorii a valorilor TA s-a arătat, de asemenea că, marii fumători, hipertensivi sau normotensivi, prezintă valori ale TA diurne mai mari decât nefumătorii. O modalitate actuală în curs de evaluare pentru facilitarea renunțării la fumat o constituie terapia de înlocuire a nicotinei cu bupropion sau vareniclina, agonist parțial selectiv al receptorului nicotinic acetilcolinic [12]. O altă măsură eficientă de reducere a expunerii la fumatul pasiv o constituie și legiferarea interzicerii fumatului în spații publice.

Consumul de alcool

Consumul de alcool, chiar și în cantități moderate, prezintă o corelație liniara cu valorile TA și prevalenta HTA în populația generală. Mai mult decât atât, consumul excesiv de alcool se asociază cu creșterea riscului de accident vascular cerebral și reducere o reducere semnificativă a eficienței medicației antihipertensive. Alcoolul determina creșterea debitului cardiac și a frecvenței ventriculare, secundare probabil creșterii activității nervoase simpatice [13]. Studiile arată ca reducerea consumului de alcool determina reducerea valorilor TA, astfel încât se recomanda o limitarea a consumului de alcool la 20-30 g etanol / zi în cazul bărbaților hipertensivi și la 10-20 g etanol / zi în cazul femeilor [1].

Aportul de alți ioni

Alte modificări dietetice cu efct demonstrat de reducere a valorilor TA sunt reprezentate de aportul alimentar de potasiu și tipul de alimentație bazat pe dieta DASH ( dieta bogată în fructe și legume și săracă în grăsimi, cu conținut redus de colesterol și grăsimi săturate). Date rezultate din trialuri clinice mici și din metaanalize susțin efectul hipotensor al acizilor grași polinesaturati omega 3, consumați în doze mari( mai mult de 3 g / zi). Ca măsură generală hipertensivii trebuie sfătuiți să consume zilnic fructe și lel de alți ioni

Alte modificări dietetice cu efct demonstrat de reducere a valorilor TA sunt reprezentate de aportul alimentar de potasiu și tipul de alimentație bazat pe dieta DASH ( dieta bogată în fructe și legume și săracă în grăsimi, cu conținut redus de colesterol și grăsimi săturate). Date rezultate din trialuri clinice mici și din metaanalize susțin efectul hipotensor al acizilor grași polinesaturati omega 3, consumați în doze mari( mai mult de 3 g / zi). Ca măsură generală hipertensivii trebuie sfătuiți să consume zilnic fructe și legume ( 300 g / zi), să-și reducă aportul alimentar de grăsimi săturate și colesterol și să consume mult peste [14]. În ceea ce privește aportul de potasiu, s-au efectuat studii epidemiologice care au demonstrat că o dietă bogată în potasiu protejează împotriva hipertensiunii arteriale, în timp ce deficitul de K crește TA. În urma acestui studiu s-a demonstrat și faptul că rolul ionului de K în patogenia HTA, este strâns legat de rolul ionului de Na [15]. Nu există deocamdată dovezi pentru rolul aportului alimentar crescut de calciu și magneziu sau al creșterii izolate al aportului de fibre alimentare, dar se sugerează o asociere inversă între conținutul de Ca în alimente și TA. Se presupune că deficienta calciului ar crește incidenta hipertensiunii arteriale, mai ales în asociere cu creșterea consumului de sodiu, însă creșterea aportului de calciu nu determina o reducere evidentă a TA, astfel persista încă incertitudini cu privire la rolul calciului exogen în geneză hipertensiunii arteriale [5].

Obezitatea

„S-a demonstrat o corelație directă între valorile TA și greutatea corporală; depozitele adipoase în exces predispun la creșterea valorilor TA și hipertensiune. Există de asemenea dovezi că reducerea greutății corporale reduce valorile TA, la subiecții obezi și exercită efecte benefice asupra factorilor de risc cardiovasculari asociați. Valuarea medie a reducerii de TA rezultată din metaanalize pentru o scădere ponderală de 5,1 kg este de 4,4 / 3,6 mmHg, similară pentru hipertensivi și normotensivi și chiar mai importantă la reduceri mai mari ale greutății corporale. Scăderea ponderală chiar moderată asociată cu reducerea aportului alimentar de sare pare să prevină apariția HTA la subiecții obezi cu TA normal înaltă și reduce necesarul de medicație antihipertensiva la ahipertensivii obezi” [1].

Sedentarismul

„Sedentarismul este un predictor important al mortalității cardiovasculare, independent de prezența HTA sau a altor factori de risc. O metaanaliza recentă a unor trialuri randomizate, controlate, a arătat o reducere a valorilor TA diurne ( monitorizare Holter TA) de până la 3-3,5 mmHg asociată cu antrenamentul de tip aerobic de anduranța, scădere mai pronunțată la hipertensivi. Reducerea valorilor TA asociată cu scăderea în greutate , reducerea depozitelor adipoase, a circumferinței taliei, a rezistenței la insulina și creșterea nivelului de HDL colesterol se observa chiar pentru nivele moderate de exercițiu fizic. De asemenea se recomanda activitate fizică de intensitate moderată cu durata de minim 35-40 de minute zilnic, de tip alergare, mers alert, înot, suplimentata cu exerciții de rezistență.

Evaluarea prealabilă a pacientului din punct de vedere al toleranței la efort se face de la caz la caz în funcție de tabloul clinic și de riscul cardiovascular global al fiecărui pacient. Efortul intensiv izometric (de pildă ridicat de greutăți) poate avea un efect presor semnificativ și trebuie evitat. Nu se încurajează efortul fizic excesiv în cazul pacienților cu HTA insuficient controlată” [1].

Ereditatea

În urma unor studii efectuate pe familii de hipertensivi și în special pe gemeni, s-a demonstrat că ereditatea are un rol foarte important în cadrul genezei hipertensiunii arteriale, contribuția acestui factor fiind apreciată în medie între 30 – 60 %. Aceste studii au demonstrat pe grupuri de indivizi cu patrimoniu genetic mai mult sau mai puțin asemănător (gemeni mono- sau dizigoți, frați, rude îndepărtate) existența unor corelații între prezenta hipertensiunii arteriale la părinți și descendenții direcți, chiar dacă condițiile de mediu în care se dezvolta descendenții sunt diferite de cele ale părinților. Cele mai semnificative corelații s-au demonstrat la gemeni și în specială la cei monozigoți [16].

Vârsta

Riscul de apariție crește odată cu vârsta întrucât vasele de sânge devin mai rigide pe măsură ce înaintăm în vârstă. După 60 ani s-a constata o creștere a TA cu 5-10 mmHg/an, creștere considerată până nu de multă vreme „fiziologică” [17]. S-a dovedit însă că acesta creștere a TA sporește riscul de accidente vasculare, motiv pentru care în prezent, hipertensiunea arterială la persoanele vârstnice nu mai este considerată un proces fiziologic[7].

Rasa

Comparativ cu rasă albă, incidenta hipertensiunii arteriale este mai frecvență la populația adultă de rasă neagră, care trăiește în țările dezvoltate. Negrii prezintă o hipertensiune arterială ce evoluează cu activitate reninemica plasmatica scăzută și hipervolemie, ceea ce sugerează anomalii de transport transmembranar ale Na [18]. În consecință , în condițiile unei diete cu conținut crescut de sare, negrii din mediile urbane dezvolta mult mai frecvent hipertensiune arterială. Probabil diminuarea excreției de Na la negri este o consecință a climei uscate și călduroase în care trăiesc și constituie o metodă de adaptare a organismului la mediul de viață [3].

Cafeaua

Datorită conținutului ridicat de cofeină, cafeaua poate determina creșteri acute ale TA, datorită vasoconstricției pe care o induce. De obicei la majoritatea consumatorilor apare o toleranță la efectul său presor [19].

Factori psihoemoționali și socioeconomici

Un important rol, îl constituie factorii psihoemoționali și socioeconomici, care sunt legați în mod direct de tipul de personalitate (în special cea de tip A), de stres și tipul de activitate. Acești factori au devenit factori majori în creșterea prevalentei HTA și a bolilor coronariene în toate țările, în special în cele est-europene [20]. Toți acești factori au rol etiopatogenic, în special în determinarea puseelor de HTA, doar în corelație cu ceilalți factori, mai ales genetici.

Lucru nocturn

S-a efectuat un studiu care a încercat să compare starea de sănătate a celor care muncesc de noapte și de zi, în urma căruia s-a arătat că persoanele care lucrează când de fapt ar trebui să doarmă sunt ținta bolilor cardiace și a hipertensiunii arteriale – posibil din cauza stresului cronic provocat de programul de muncă [21]. O altă explicație a legăturii dintre muncă nocturnă și bolile inimii, a ritmului cardiac „deranjat” și a hipertensiunii arteriale o constituie faptul că organismul nostru este programat să încetinească mecanismele pe timpul nopții [9].

1.5. Diagnostic și tratament

Ținând cont de faptul că diagnosticul hipertensiunii arteriale depinde de valorile tensiunii arteriale, este esențială măsurarea corectă și regulată a acesteia. Trebuie evitate exercițiile fizice extenuante, fumatul, consumarea de băuturi sau alimente care conțin cafeină (cum ar fi cafea, ceai, coca cola) cu cel puțin o oră înainte de a se măsura tensiunea arterială [22]. De asemenea, se recomanda repaus cu cel puțin 5 minute înainte de măsurarea tensiunii arteriale și sunt necesare doua măsurări consecutive și realizarea mediei aritmetice a valorilor obținute. În cazul în care tensiunea arterială este ridicată, se recomanda efectuarea unui consult oftalmologic, neurologic și cardiologic. Dacă aceste examinări nu releva dovezi ale unei hipertensiuni arteriale vechi, medicul recomanda cel puțin încă 2 măsurări de tensiune arterială la două consultații diferite în timp pentru a se confirma și de aceste dăți hipertensiunea arterială. Acest lucru este recomandat, deoarece unele persoane pot avea hipertensiune arterială doar ocazional [23].

Cel mai important obiectiv pe care trebuie să-l vizeze tratamentul este normalizarea valorilor TA.

Modificarea stilului de viață este primul tip de tratament indicat persoanelor hipertensive, recomandat în mod preventiv, care include în primul rând modificarea regimului alimentar, practicarea de exerciții fizice și scăderea în greutate. În urma unor studii efectuate, s-a demonstrat că toate aceste modificări contribuie în mod semnificativ la reducerea tensiunii arteriale în cazul persoanelor hipertensive. Se recomandă că tratamentul să fie însoțit de modificări ale stilului de viață chiar și în cazul în care nivelul hipertensiunii arteriale este suficient de ridicat pentru a justifica administrarea imediată de medicamente.

Sunt disponibile pentru tratamentul hipertensiunii arteriale anumite clase de medicamente, denumite în mod colectiv medicamente antihipertensive [24]. Pentru a prescrie astfel de medicamente sunt avute în vedere atât măsurătorile tensiunii arteriale cât și riscul cardiovascular al pacientului (inclusiv riscul de infarct miocardic sau de apoplexie).

Multe persoane au nevoie de mai mult de un singur medicament pentru controlul hipertensiunii arteriale. De obicei, combinațiile preferate sunt de inhibitori ai sistemului renină-angiotensină și blocante ale canalelor de calciu sau inhibitori ai sistemului renină-angiotensină și diuretice [25].

Combinațiile acceptabile includ următoarele [9]:

1. Blocante ale canalelor de calciu și diuretice.

2. Betablocante și diuretice.

3. Blocante ale canalelor de calciu bazate pe dihidropiridină și betablocante.

4. Blocante ale canalelor de calciu bazate pe dihidropiridină cu verapamil sau diltiazem.

Combinații inacceptabile sunt următoarele [15]:

1. Blocante ale canalelor de calciu care nu sunt bazate pe dihidropiridină (cum ar fi verapamil sau diltiazem) și betablocante.

2. Blocarea duală a sistemului renină–angiotensină (de exemplu, inhibitor de enzimă de convertire a angiotensinei + blocant de receptori de angiotensină)

3. Blocante de renină–angiotensină și betablocante

4. Betablocante și medicamente antiadrenergice

La vârstnici, tratamentul nu pare să reducă în mod semnificativ ratele totale de deces, dar scade riscul bolilor cardiace.

2. Stilul de viață

2. 1. Noțiuni generale

Cea mai importantă influența asupra sănătății o constituie stilul de viață. Sănătatea depinde în mare măsură de obiceiurile și deprinderile care formează stilul nostru de viață – adică ceea ce mâncăm, câtă mișcare fizică facem, cât alcool consumăm sau câte țigări fumam, și nu în ultimul rând de calitatea relațiilor noastre sociale [26]. Starea de sănătate poate menține, consolida sau altera ca o consecință a modificării a unuia sau mai mulți factori care o condiționează.

Stilul de viață este un factor ce poate fi controlat, astfel ne putem controla și sănătatea. Eliminând obiceiurile alimentare nesănătoase, sedentarismul, fumatul, alcoolul, putem să ne menținem mai sănătoși. Menținerea unei sănătăți psihice prin înlăturarea tensiunilor nervoase, a încordărilor și a stresului este, o altă abordare a unui stil de viață sănătos[1].

Pentru a ne menține cât mai mult timp sănătoși, trebuie să intervenim asupra stilului nostru de viață. Schimbarea stilului de viață se face printr-o alimentație echilibrată, exerciții fizice moderate, respectarea orelor de odihnă, exerciții de relaxare, respirație, etc.

S-a demonstrat în urma unui studiu ca stilul de viață nesănătos este mai periculos pentru sănătate decât înaintarea în vârstă [27].

2.2. Componentele unui stil de viață sănătos

Un stil de viață sănătos este compus în principal din:

– odihnă (somn), odihnă activa și management al stresului (managementul energiei)

– alimentație sănătoasă

– hidratare

– muncă și mișcare

– managementul stresului

– educația

– natură – factorii naturali

Odihna. În mod normal durata odihnei este de 7-9 ore pe zi – cine doarme mai puțin sau mai mult își scurtează viața [24]. Odihna este de două tipuri: odihnă prin somn, care este cel mai sănătos să se desfășoare între orele 22:00 (23:00) – 6:00 (7:00) și odihnă activa care presupune desfășurarea unor activități relaxante precum: dans, înot, munca plăcută intensă, mișcare, exercițiu fizic sau sport intens, cititul unei cărți, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natură), etc.

Alimentația sănătoasă. Cei mai mulți medici nutriționiști recomanda o dietă pe cât posibil vegetală și puțină mâncare animală, grăsime animală (lapte, brânză, carne, ouă și derivate din acestea), proteine etc.

Hidratarea este indicată consumarea a 6-10 pahare de apă pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apă pe zi. Este de preferat să se consume apă plată sau chiar de la robinet și nu: cafea, băuturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piața etc [18].

Munca și mișcarea. Este indicat că munca intensă să fie desfășurată 8 ore pe zi. Este sănătoasă practicarea a minim 1 ora de mișcare intensă în urma căreia să se transpire (mai ales pentru cei care au munca sedentară, munca de birou, etc.) sau lucru în gospodărie, exerciții fizice, sport, chiar urcatul sacrilor și mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi.

Managementul stresului (managementul energiei). Viața trebuie luată așa cum este cu bune și cu mai puțin bune, nu trebuie să lăsăm necazurile, problemele și stresul să ne doboare deoarece sistemul imunitar va scădea și la un om cu sistemul imunitar scăzut apar iminent boli, afecțiuni grave și chiar fatale precum obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare, atac cerebral, hipertensiune arterială, etc [28]. Trebuie să găsim metode de a ne relaxa, de a ne detașa de stresul zilnic care ne poate afecta sănătatea astfel: ascultând muzică care ne relaxează, citind o carte, să facem mișcare, exerciții fizice, ieșind cu prietenii sau animalele de companie în zone cu verdeață în care ne putem oxigena creierul și ne simțim mai bine. Sportul ajuta sistemul imunitar să fie mai rezistent și implicit ne ajută să fim mai rezistenți la stres și să prevenim și chiar să vindecăm bolile care au fost declanșate de un stil de viață nesanogen.

Educația (autoeducație și dezvoltarea personală). Educația este un alt factor foarte important care intră în componența stilului de viață sănătos. Stilul de viață sănătos presupune schimbarea modului de trai și a modului de gândire (nesănătos) cu un mode de trai și de gândire sănătos, constructiv și pozitiv [29]. Este indicat să renunțăm prin informare, educare, autoeducare la obiceiurile proaste, nesănătoase și să le înlocuim cu obiceiuri bune, sănătoase pentru noi și cei din jurul nostru.

Natura (factorii naturali) este un factor care influențează stilul de viață prin consecințele nesănătoase pe care le are poluarea, substanțele nocive din mediu și apă asupra sănătății.

2.3. Nursingul și calitatea vieții pacientului cu HTA

Asistentul medical deține o poziție foarte importantă în îngrijirea acestei categorii de bolnavi. Pentru a-si îndeplini menirea, asistentul medical nu trebuie sa se mulțumească, să aplice, diferite tehnici de ingrijire a bolnavului, ci trebuie sa aibă cunostinte teoretice, cu ajutorul cărora sa poată depista semnele precoce a unor boli, sa poată interpreta aceste semne si daca este nevoie sa intervină in situațiile in care viața bolnavului depinde de cunoștințele sale.

Asistentului medical îi revin următoarele atribuții, in vederea ingrijirii pacientului hipertensiv:

1. Urmărește și notează în foaia de observație funcțiile vitale și vegetative.

2. Cunoaște și aplică regimurile dietetice în diferite boli.

3. Utilizează rezultatele evaluării pentru identificarea priorităților în îngrijirea pacientului și elaborarea unui plan de îngrijire.

4. Cunoaște stilul de viață, condițiile de trai și de muncă, și efectele asupra stării de sănătate.

5. Asigură un mediu adecvat odihnei și supraveghează bolnavul.

6. Cunoaște metodele de administrare a medicamentelor.

7. Acordă îngrijiri pentru prevenirea complicațiilor în diferite afecțiuni.

8. Cunoaște metodele de pregătire a bolnavilor și a materialelor necesare pentru recoltări de produse biologice, patologice, explorări funcționale, examen radiologic etc.

9. Acordă îngrijiri în situații de urgență.

10. Realizează educația în scopul prevenirii complicațiilor și menținerii unui grad de sănătate.

11. Aplică normelor și tehnicile de securitate a muncii. În cei trei ani de studiu în Ținând cont de gradul de suferință al bolnavilor, una dintre cele mai importante atribuțiuni ale asistentului medical este aceea de a ajuta și a sustine psihic pacientii.

II. PARTEA SPECIALĂ

1. Premise

Stilul de viață are o influență majoră asupra bolile cardiovasculare și în special asupra hipertensiunii arteriale.

Stilul de viață ajunge, în timp, să afecteze sănătatea în mod pozitiv sau negativ în funcție de termenii care îl determină precum sedentarismul, supraalimentația, fumatul, munca haotică, consumul de alcool etc. Stilul de viață deficitar poate fi o problemă moștenită de la părinți, bunici, rude, sau influențat de locul de muncă și implicarea individului în viața cotidiană.

Stresul, agitația, bola pot fi factori influențabili ai stilului de viață. Prevenirea acestori riscuri cade și în seama medicilor, asistentelor medicale, familiei și chiar a întregii societăți, dar în primul rând cade în seama fiecărui individ depinzând de capacitatea sa de a depăși anumite situații și de a ști să se raporteze la ele.

Stilul de viață duce la o afectare importantă a calității vieții, are un prognostic sever și pot apărea complicații deosebit de grave.

2. Obiective

Obiectivul acestei lucrării a fost de a studia influența stilului de viață asupra bolilor cardiovasculare, mai precis asupra, hipertensiunii arteriale. Considerăm că stilul de viață nesănătos crește riscul apariției complicațiilor cardiovasculare și determină în consecință scăderea calității vieții pacienților și prognosticul nefavorabil.

În acest sens, s-a efectuat un studiu în Secția de cardiologie din cadrul Spitalului Militar de Urgență „Victor Popescu” Timișoara, asupra pacienților internați cu patologie hipertensivă.

3. Metode și tehnici

În cadrul studiului s-a evaluat influenta stilului de viață asupra pacienților hipertensivi cu ajutorul diagramelor SCORE.

S-a studiat dacă acești pacienți întrunesc minim trei factori de risc fiecare, factori ce determina un stil de viață nesănătos și deficitar. Deasemenea, s-a insistat în cadrul anamnezei pe obiceiuri alimentare, respectarea dietei și obiceiuri nesanogene.

În cadrul studiului, subiecții au fost intervievați pe bază de chestionar și li s-a măsurat TA, greutatea corporală, înălțimea, circumferința taliei. Pe lângă aceste date, menționez că am avut acces la foile de observație ale pacienților de unde am putut procura date precum glicemia, profilului lipidic (colesterol total, HDL, LDL, trigliceride) și proteină C reactiva.

Datele rezultate au fost prelucrate statistic, exprimate procentual și prin grafice.

S-a luat în considerare mediul din care fac parte, sexul lor, prezenta factorilor de risc cardiovasculari, valorile colesterolului, trigliceridelor, glicemiei.

Pentru colectarea datelor s-au folosit trei chestionare. Primul chestionar măsoară prezenta factorilor de risc cardio-vascular și totodată prezența unui stil de viață nesanogen [Anexa 1]. Al doilea chestionar măsoară tipul de personalitate A, respectiv B…..[Anexa 2]

Scala Lindemman prezintă o listă de agenții stresori din viața subiecților [Anaxa 3]. Acești factori pot duce la apariția distresului din viața persoanei, cu consecințe negative atât pe plan fizic cât și psihic.

4. Lotul de studiu

Materialul lucrării a constat dintr-un lot de pacienți cu patologie hipertensivă.

Studiul efectuat a fost unul prospectiv, am studiat pacienții cu patologie hipertensivă internați în Secția de Cardiologie, a Spitalului Militar de Urgență „Victor Popescu” din Timișoara, în perioada lunilor ianuarie-aprilie 2015.

Acest lot este format dintr-un număr de 136 de pacienți hipertensivi internați în secție de cardiologie, cu vârste peste 40 de ani. Variabilele pacienților luate în considerare sunt: sexul, mediul de proveniența, vârsta, colesterolul și trigliceridele.

Repartiția pacienților cu HTA în funcție de sex

În lotul de 136 persoane, pe care s-a aplicat chestionarul, 71 persoane au fost de sex masculin, reprezentând un procent de 52,2% din total, iar restul de 65 persoane au fost femei, reprezentând un procent de 47,8%.

Grafic nr. 1 Repartiția pacienților în funcție de sex

Repartiția pacienților cu HTA în funcție de mediu de proveniența

În lotul de 136 persoane, pe care s-a aplicat chestionarul, 51 persoane, reprezentând un procent de 37,5% au susținut faptul că locuiesc în mediul urban, iar restu de 85 persoane, echivalentul în procente a 62,5% au susținut că locuiesc în mediul rural.

Grafic nr. 2 Repartiția pacienților în funcție de mediu

Repartiția pacienților cu HTA pe grupe de vârsta

În lotul de 136 persoane, pe care s-a aplicat chestionarul, 6 pacienți aveau vârsta <50 de ani, reprezentând un procent de 4,4%; 27 pacienți erau cu vârsta cuprinsă între 50-59 ani, echivalentul în procente a 19, 9%; majoritatea fiind constituită de pacienții cu vărsata cuprinsă între 60-69 ani, care au fost în număr de 42 persoane, reprezentând 30,9% și pacienții cu vârsta cuprinsă între 70-79 ani care au întrunit un număr de 47 persoane reprezentând la rândul lor 34,6% din total; pe lângă pacienții menționați mai sus am avut și 14 pacienți echivalentul a 10,2% din total, cu vârsta >80 ani.

Grafic nr.3 Reprezentarea pacienților pe grupe de vârstă

Repartiția pacienților cu HTA în funcție de valorile colesterolului

În lotul de 136 persoane, pe care s-a aplicat chestionarul, 80 pacienți reprezentând în procente 58,9% , au prezentat valori normale (< 200 mg %) ale colesterolului, iar restul de 56 pacienți, echivalentul în procente a 49,1% au prezentat hipercolesterolemie (valori >200 mg %)

Graficul nr. 4 Repartiția pacienților în funcție de valorile colesterolului

Repartiția pacienților cu HTA în funcție de valorile trigliceridelor la bărbați

În lotul de 71 bărbați, pe care s-a aplicat chestionarul, 31 pacienți reprezentând în procente 44% , au prezentat valori normale (între 40-160) ale trigliceridelor, iar restul de 40 pacienți, echivalentul în procente a 56% au prezentat valori crescute ale trigliceridelor (>160).

Graficul nr. 5 Reprezentarea pacienților în funcție de trigliceride

Repartiția pacienților cu HTA în funcție de valorile trigliceridelor la femei

În lotul de 65 femei, pe care s-a aplicat chestionarul, 15 paciente reprezentând în procente 23% , au prezentat valori normale (între 35-135) ale trigliceridelor, iar restul de 50 paciente, echivalentul în procente a 77% au prezentat valori crescute ale trigliceridelor (>140).

Grficul nr. 6 Reprezentarea pacienților în funcție de trigliceride

5. Rezulatele studiului

Obiectivul acestei lucrării a fost de a studia influența stilului de viață asupra bolilor cardiovasculare, mai precis asupra, hipertensiunii arteriale. În urma prelucrării statistice a datelor obținute s-au evidențiat următoarele rezultate.

Chestionar nr. I – Acest chestionar evidentțază factorii de risc prezenți la pacienții hipertensivi.

1. Am o greutate adecvată pentru înălțimea și vârsta mea.

a. Da – 36 persoane  26, 48 %

b. Nu – 100 persoane  73, 52 %

Graficul nr. 6

2. Beau mai puțin de trei cafele sau băuturi cofeinizate pe zi.

a. Da – 71 persoane  52, 20 %

b. Nu – 65 persoane  47, 80 %

Graficul nr. 7

3. Mănânc trei mese regulate pe zi

a. Da – 88 persoane 64, 70 %

b. Nu – 48 persoane 35, 30 %

Graficul nr. 8

4. Ofer și primesc afecțiune în mod regulat

a. Da – 67 persoane  49,26 %

b. NU- 69 persoane  50, 74 %

Graficul nr. 9

5. Beau mai puțin de 3 pahare de băutură alcoolică pe săptămână.

a. Da – 53 pacienți  38,97 %

b. Nu – 83 pacienți  61, 03 %

Graficul nr. 10

6. Consun mai puțin de trei țigări pe zi

a. Da – 30 pacienți  22,05 %

b. Nu – 106 pacienți  77, 95 %

Graficul nr. 11

7. Practic exercițiul fizic de intensitate moderată – crescută, cel puțin de 2 ori pe săptămână.

a. Da – 45 persoane  33, 09%

b. Nu – 91 persoane  66, 91 %

Graficul nr. 12

8. Nu consum mai mult de o linguriță de sare pe zi

a. Da – 89 pacienți  65, 44 %

b. Nu – 47 pacienți  34, 56 %

Graficul nr. 13

9. Dieta mea zilnică nu conține multe grăsimi

a. Da – 77 persoane  56, 62 %

b. Nu – 59 persoane  43, 38 %

Graficul nr. 14

10. Sunt conștient că munca mea implică stres și oboseala și iau măsuri ca să previn acestea

a. Da – 67 persoane  49, 27 %

b. Nu – 69 persoane  50, 73 %

Graficul nr. 15

Chestionarul 2 – În urma aplicării acestui chestionar s-a evidențiat numărul de pacienți cu personalitate de tip A, respectiv B și s-a analizat incidența personalități de tip A, respectiv B in funcție de sex și mediu de proveniență.

În lotul de 136 persoane, pe care am aplicat chestionarul, 75 pacienți reprezentând în procente 55,14%, au o personalitate de tip A, iar restul de 61 pacienți, echivalentul în procente a 44,86% au o personalitate de tip B.

Graficul nr. 16 – Reprezentarea în procente a tipului de personalitate

În lotul de 75 persoane, cu personalitate de tip A sunt 50 bărbați reprezentând în procente 66,66%, iar restul de 25 persoane, echivalentul în procente a 33,34% sunt femei.

Graficul nr. 17 – Repartiția în funcție de sex a persoanelor cu personalitate de tip A

Din lotul de 61 persoane cu personalitate de tip B, 21 persoane reprezentând în procente 34,42%, sunt bărbați, iar restul de 40 persoane, echivalentul în procente a 65,58% sunt femei.

Graficul nr. 18 – Repartiția în funcție de sex a persoanelor cu personalitate de tip B

Din lotul de 75 persoane cu personalitate de tip A, 48 persoane reprezentând în procente 64% locuiesc în mediul urban, iar restul de 27 pacienți, echivalentul în procente a 36% locuiesc în mediul rural.

.

Graficul nr. 19 – Repartițiaîn funcție de mediul de proveniența a pacienților cu personalitate de tip A

Din lotul de 61 persoane cu personalitate de tip B, 24 persoane reprezentând în procente 39,34% locuiesc în mediul urban, iar restul de 37 pacienți, echivalentul în procente a 60,65% locuiesc în mediul rural.

Graficul nr. 19 – Repartiția în funcție de mediul de proveniența a pacienților cu personalitate de tip B

Chestionar nr. III – Scala Lindemann

Criterii generale de evaluare a rezultatelor:

0-150 puncte  fără probleme semnificative;

151-200 puncte  ușoară criză de viață;

201-300 puncte  criză medie de viață;

301 puncte  criză majoră de viață.

Din lotul total de 136 persoane chestionate 30 persoane, reprezentând un procent de 22,05% sunt fără probleme semnificative, 33 persoane, echivalentul în procente a 24,26% au o ușoară criză de viață, 49 persoane, reprezentând în procente 36,02% au o criză medie de viață, iar restul de 24 persoane echivalentul în procente a 17, 64% prezintă o criză majoră de viață.

Graficul nr. 20 – Repartiția pacienților în functie de nivelul stresului

Din lotul total de 71 bărbați chestionați, 24 persoane, reprezentând un procent de 33,80% sunt fără probleme semnificative, 14 persoane, echivalentul în procente a 19,71% au o ușoară criză de viață, 21 persoane, reprezentând în procente 29,57% au o criză medie de viață, iar restul de 12 persoane echivalentul în procente a 16,90% prezintă o criză majoră de viață.

Graficul nr. 21 – Repartiția barbaților în functie de nivelul stresului

Din lotul total de 65 femei chestionate, 15 persoane, reprezentând un procent de 23,07% sunt fără probleme semnificative, 16 persoane, echivalentul în procente a 24,61% au o ușoară criză de viață, 21 persoane, reprezentând în procente 32,30% au o criză medie de viață, iar restul de 13 persoane echivalentul în procente a 20,00% prezintă o criză majoră de viață.

Graficul nr. 22 – Repartiția femeilor în functie de nivelul stresului

Din lotul total de 51 persoane chestionate care locuiesc în mediul urban, 10 persoane, reprezentând un procent de 19,60% sunt fără probleme semnificative, 8 persoane, echivalentul în procente a 15,68% au o ușoară criză de viață, 11 persoane, reprezentând în procente 21,56% au o criză medie de viață, iar restul de 22 persoane echivalentul în procente a 43,13% prezintă o criză majoră de viață.

Graficul nr. 23 – Repartiția pacienților din mediul urban in funcție de nivelul stresului

Din lotul total de 85 persoane chestionate care locuiesc în mediul rural, 21 persoane, reprezentând un procent de 24,70% sunt fără probleme semnificative, 19 persoane, echivalentul în procente a 22,35% au o ușoară criză de viață, 27 persoane, reprezentând în procente 31,76% au o criză medie de viață, iar restul de 18 persoane echivalentul în procente a 21,17% prezintă o criză majoră de viață.

Graficul nr. 24 – Repartiția pacienților din mediul rural în funcție de nivelul stresului

6. Discuții

În urma prelucrării statistice a rezultatelor de la chestionarul nr.1, s-au identificat următorii factori de risc majori pentru hipertensiunea arterială: obezitatea, consumul de alcool, cafea și tutun, sedentarismul și consumul excesiv de sare.

Subiecții cu personalitate de tip A sunt persoane ambițioase, care au o relaționare cu tendințe agresive, au o nevoie permanentă de succes, au spirit de competiție cu tendințe de dominare și manifestare a puterii, simt nevoia de exercitare a controlului, având modalități agresive de rezolvare a conflictelor. Aceste persoane sunt permanent în criză de timp, profund implicați in muncă, îndârjiți, tensionați, serioși, extrovertiți, autoritari, irascibili si chiar nevrotici uneori. Vocea acestor persoane este gravă, puternică, ritmată insoțită de gesturi rapide si de amplitudine. Aceste persoane nu cunosc și nu acceptă modalități de relaxare, având obiceiul de a executa simultan mai multe lucruri. Ținând cont de caracteristicile acestui tip de personalitate putem afirma ca acest tip A este expus neîntrerupt stresului.

Persoanele cu personalitate de tip B au nevoie de dependență, control emoțional, rezistentă la frustrare, competitivitate scăzută, ei fiind focalizați pe calitate și mai puțin pe cantitate. Totodată aceste persoane sunt nepăsătoare, delăsătoare, calme, lipsite de ambiție, neîngrămădite de timp.

La chestionarul nr 2, s-au evidențiat mai mulți pacienți cu personalitate de tip A. Majoritatea pacienților cu personalitate de tip A sunt bărbați, deoarece ei sunt mult mai expuși la stres datorită responsabilităților mult mai mari pe care le au in familie, la serviciu, in societate etc. Facând o comparație între mediile de proveniență ale pacienților, s-a evidențiat o rată mai mare a personalității de tip A in rândul celor care locuiesc in mediul urban, aceasta datorându-se mediului mult mai stresant de viată, aglomerației, poluării, gălăgiei etc.

In urma aplicării și interpretării statistice a datelor de la chestionarul nr 3, s-a reliefat o criză majoră de viată la cei mai mulți pacienți. Agenții stresori cel mai des întâlniți au fost: boala, dificultățile financiare, decesul partenerului de viață, pensionarea, singuratatea etc

CONCLUZII

Obiectivul acestei lucrării a fost de a studia influența stilului de viață asupra bolilor cardiovasculare, mai precis asupra, hipertensiunii arteriale. În urma rezultatelor obținute se confirmă influența nocivă a factorilor de risc si a unui mod de viață nesanogen.

Nerespectarea unui stil de viata sanatos poate duce la aparitia hipertensiunii arteriale in cele mai multe cazuri.

Un stil de viata sanatos contribuie la scaderea valorilor tensiunii arteriale si ajuta la eficientizarea terapiei medicamentoase.

Fiecare dintre noi, ne nastem cu capacitatea de a ne apăra de agresiunile din exterior, dar totuși trebuie să ne apărăm și singuri în anumite situații.

Cei mai importanți factori de risc cu efecte devastatoare asupra sanatații și în special asupra hipertensiunii arteriale sunt: obezitatea, consumul de cafea, tutun și alcool, sedentarismul, stresul.

Deoarece tipul de personalitate A, este în permanență expus stresului, el este un factor primordial în geneza bolilor inimii și în special a hipertensiunii arteriale.

Datorită trăsăturilor distinctive ale personalității de tip B, aceasta nu reprezintă un factor de risc pentru hipertensiunea arterială.

BIBLIOGRAFIE

1. Guidelines Sub-Committee. 1999 World Health Organization- Internațional Society of Hypertension guidelines for the management of hypertension. J Hypertens 1999; 17:151-83.

2. Manual de medicină internă pentru cadre medii – Corneliu Borundel, editura ALL (paginile 100-101)

3. Semiologie medicală, prof. dr. Dan Georgescu.

4. Gibson, Paul (30 iulie 2009). „Hypertension and Pregnancy”. eMedicine Obstetrics and Gynecology. Medscape.

5. Rodriguez-Cruz, Edwin; Ettinger, Leigh M (6 aprilie 2010). „Hypertension”.eMedicine Pediatrics: Cardiac Disease and Critical Care Medicine. Medscape.

6. „Global health risks: mortality and burden of disease attributable to selected major risks”. World Health Organization. 2009.

7. Lewington S, Clarke R, Qizilbash N, Peto R, Collins R (1 decembrie 2002). „Age-specific relevance of usual blood pressure to vascular mortality: a meta-analysis of individual data for one million adults în 61 prospective studies”. Lancet 360 (9349): 1903–13.

8. Singer DR, Kite A (1 iunie 2008). „Management of hypertension în peripheral arterial disease: does the choice of drugs matter?”. European Journal of Vascular and Endovascular Surgery 35 (6): 701–8;

9. Zeng C, Villar VA, Yu P, Zhou L, Jose PA (1 aprilie 2009). „Reactive oxygen species and dopamine receptor function în essential hypertension”. Clinical and Experimental Hypertension 31 (2): 156–78.

10. Vasan, RS (2002 Feb 27). „Residual lifetime risk for developing hypertension în middle-aged women and men: The Framingham Heart Study”. JAMA: the journal of the American Medical Association 287 (8): 1003–10.

11. The Internațional Consortium for Blood Pressure Genome-Wide Association Studies. Genetic variants în novel pathways influence blood pressure and cardiovascular disease risk. Nature 2011; 478: 103–109 doi:10.1038/nature10405

12. Lifton, RP (2001 Feb 23). „Molecular mechanisms of human hypertension”. Cell104 (4): 545–56

13. He, FJ (1 iunie 2009). „A comprehensive review on salt and health and current experience of worldwide salt reduction programmes”. Journal of human hypertension 23 (6): 363–84.

14. Padwal RJ, Hemmelgarn BR, Khan NA et al. (1 mai 2009). „The 2006 Canadian Hypertension Education Program recommendations for the management of hypertension: Part 1 – blood pressure measurement, diagnosis and assessment of risk”. Canadian Journal of Cardiology 25 (5): 279–81.

15. Padwal RJ, McAllister FĂ, Myers MG et al. (1 iunie 2005). „The 2005 Canadian Hypertension Education Program recommendations for the management of hypertension: part 1- blood pressure measurement, diagnosis and assessment of risk”. Canadian Journal of Cardiology 21 (8): 645–56

16. North of England Hypertension Guideline Development Group (1 august 2004). „Frequency of measurements”. Essential hypertension (NICE CG18). Național Institute for Health and Clinical Excellence. p. 53.

17. Luma GB, Spiotta RT (1 mai 2006). „Hypertension în children and adolescents”.Am Fam Physician 73 (9): 1558–68.

18. Williams, B (1 martie 2004). „Guidelines for management of hypertension: report of the fourth working party of the British Hypertension Society, 2004-BHS IV”. Journal of human hypertension 18 (3): 139–85.

19. Whelton PK et al. (2002). „Primary prevention of hypertension. Clinical and public health advisory from the Național High Blood Pressure Education Program”. JAMA288 (15): 1882–1888.

20. „NPS Prescribing Practice Review 52: Treating hypertension”. NPS Medicines Wise. 1 septembrie 2010.

21. Siebenhofer, A (7 septembrie 2011). Siebenhofer, Andrea. ed. „Long-term effects of weight-reducing diets în hypertensive patients”. Cochrane database of systematic reviews (Online) 9 (9): CD008274.

22. Blumenthal JA, Babyak MĂ, Hinderliter A et al. (1 ianuarie 2010). „Effects of the DASH diet alone and in combination with exercise and weight loss on blood pressure and cardiovascular biomarkers în men and women with high blood pressure: the ENCORE study”. Arch. Intern. Med. 170 (2): 126–35.

23. Greenhalgh J, Dickson R, Dundar Y (1 octombrie 2009). „The effects of biofeedback for the treatment of essential hypertension: a systematic review”.Health Technol Assess 13 (46): 1–104.

24. Rainforth MV, Schneider RH, Nidich ȘI, Gaylord-King C, Salerno JW, Anderson JW (1 decembrie 2007). „Stress Reduction Programs în Patients with Elevated Blood Pressure: A Systematic Review and Meta-analysis”. Curr. Hypertens. Rep.9 (6): 520–8.

25. Ospina MB, Bond K, Karkhaneh M et al. (1 iunie 2007). „Meditation practices for health: state of the research”. Evid Rep Technol Assess (Full Rep) (155): 1–263.

26. He, FJ (2004). MacGregor, Graham A. ed. „Effect of longer-term modest salt reduction on blood pressure”. Cochrane database of systematic reviews (Online)(3): CD004937.

27 „Your Guide To Lowering Your Blood Pressure With DASH” (PDF).

28. Nelson, Mark. „Drug treatment of elevated blood pressure”. Australian Prescriber (33): 108–112.

29. Law M, Wald N, Morris J (2003). „Lowering blood pressure to prevent myocardial infarction and stroke: a new preventive strategy”. Health Technol Assess 7 (31): 1–94.

Anexa 1

CHESTIONAR NR.1

Am o greutate adecvată pentru înălțimea și vârsta mea.

a. Da

b. Nu

2. Beau mai puțin de trei cafele sau băuturi cofeinizate pe zi.

a. Da

b. Nu

3. Mănânc trei mese regulate pe zi

a. Da

b. Nu

4. Ofer și primesc afecțiune în mod regulat

a. Da

b. Nu

5. Beau mai puțin de 5 pahare de băutură alcoolică pe săptămână.

a. Da

b. Nu

6. Consun mai puțin de trei țigări pe zi

a. Da

b. Nu

7. Practic exercițiul fizic de intensitate moderată – crescută, cel puțin de 2 ori pe săptămână.

a. Da

b. Nu

8. Consum mai mult de o linguriță de sare pe zi

a. Da

b. Nu

9. Dieta mea zilnică conține multe grăsimi

a. Da

b. Nu

10. Sunt conștient că munca mea implică stres și oboseala și iau măsuri ca să previn acestea

a. Da

b. Nu

Anexa 2

CHESTIONAR NR.2

Tipul de personalitate A și B

Anexa 3

CHESTIONAR NR. 3

Scala Lindemann

Scala este ierarhizarea separată a evenimentelor patogene din sfera profesională.

Evenimente generale:

Decesul partenerului de viață (86)

Moartea unei rude/prieten/apropiat (73)

Accident/boala severă (72)

Divorț (70)

Boala severă a rudelor (68)

Conflict/procese juridice (60)

Răpire/viol (60)

Conflicte conjugale/cu părinții (53)

Zgomot (51)

Dificultăți financiare (50)

Tulburări ale somnului (50)

Deteriorări ale locuinței (50)

Supărat pe sine însuși (46)

Concediul rău petrecut (45)

Înrăutățirea condițiilor de viață (45)

Dificultățile sexuale (44)

Nemulțumiri legate de creșterea prețurilor (41)

Schimbarea domiciliului (39)

Certuri cu rudele/copiii (39)

Conviețuire cu mari fumători acasă sau la serviciu (39)

Utilizarea excesivă a automobilului (39)

Mâncatul excesiv (37)

Nemulțumiri față de autorități sau instante (37)

Creșterea chiriei (36)

Fumatul excesiv (35)

Creșterea numărului de membrii ai familiei (33)

Copii cu probleme (33)

Reparații în casă sau în mașină (29)

Certuri cu vecinii (28)

Separare între soți (28)

Concxediu cu automobilui (27)

Gripă/răceală (27)

Pensionare (24)

Sărbători în familie (Paști, Crăciun, etc) (23)

Itemi profesionali

Condiții grele de muncă (62)

Lipsa promovării ierarhice (61)

Sancțiuni primite (60)

Munca sub presiunea timpului (60)

Certuri cu șefu (55)

Certuri cu colaboratorii (51)

Schimbarea profesiei (47)

Dubla solicitare la serviciu și în gospodărie (46)

Serviciu de noapte (45)

Schimbarea locului de muncă (41)

Ore suplimentere sau lucru în week-end (40)

Lucrări urgențe de efectuat (35)

Ținerea de conferințe/instruirea colaboratorilor (32)

Drumul până la serviviu (32)

Mâncatul la cantina (15)