Influenta Statutului In Grup Asupra Imaginii de Sine la Preadolescenti

Introducere………………………………………………………………………………………………………………………

Compartiment I. Abordări conceptuale ale noțiunilor de statut social și

imagine de sine……………………………………………………………………………………….

1.1 Delimitări conceptuale ale statutului social, rolului social și relațiilor sociale……………………….

1.2 Abordarea teoretică a conceptului imagine de sine…………………………………………………………..

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………………..

Compartiment II. Relația dintre statutul social și imaginea de sine…………………………………….

2.1 Manifestările imaginii de sine la preadolescenți…………………………………………………………………

2.2 Impactul statutului social asupra formării imaginii de sine la preadolescenți………………………..

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………………..

Concluzii generale și recomandări…………………………………………………………………………………….

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………

Anexe……………………………………………………………………………………………………………………………….

INTRODUCERE

Actualitatea temei de cercetare. Lucrarea pe care o expunem în continuare reflectă o temă actuală din considerentul că viitorul societății se bazează pe tineri, iar preadolescenții reprezintă grupul generațional care trebuie să fie pregătit să își asume calitatea autoconducerii, a coordonării familiei, comunității și societății, care va menține și va îmbunătăți viața umană.

Eul constitue punctul central al personalității, ce se dezvoltă și evoluează o dată cu ea. Principalele forme de exprimare ale eului sunt imaginea de sine și conștiința de sine, între care identificăm o relație de intercondiționare și implicare reciprocă.

Imaginea de sine ne influențează comportamentele. Astfel, o imagine de sine bună asigură îndeplinirea obiectivelor prin oferirea de entuziasm, energie și a determinării necesare pentru acest lucru, iar obstacolele sunt percepute ca provocări ce trebuiesc depășite pentru atingerea obiectivelor. 

Însă o imagine de sine slabă reprezintă o piedică în drumul fiecăruia spre succes și poate crea și o sumedenie de frustrări. Când nu ne acordăm suficientă valoare, negociem mai slab, comunicăm mai greu și în general acționezăm cu multă frică.

Imaginea personală, putem spune, stă la temelia întregii noastre personalități. În raport cu ea, experiențele noastre tind să se adeverească și să întărească propria imagine.

Problema principală a perioadei pubertătii (9-14 ani) este aceea de a identifica propria personalitate sau de a dezvolta conștiința de sine. Formarea imaginii de sine începe din momentul conștientizării propriului comportament, la început, a unor acțiuni, apoi, a unor atitudini morale și aptitudini.

În înțelegerea de sine preadolescentul se preocupă de dezvoltarea sinelui social, el conștientizează că sinele este strâns legat de cei din jurul său. Grupul, prin cerințele sale, îl ajută pe preadolescent să-și identifice calitățile și să le demonstreze.

Deși, imaginea de sine este oglindirea în propria conștiință, imaginea de sine este deseori susținută sau sabotată de factori externi. Imaginea de sine este influențată pozitiv sau negativ de relațiile sociale, chiar și de cele amoroase în care se implică preadolescenții.

Astfel, imaginea de sine la preadolescenți depinde foarte mult de ceilalți, deoarece acesta caută popularitate și acceptare socială. Preadolescentul încearcă să își formeze o identitate printr-o permanentă raportare și comparare socială cu ceilalți membrii ai societății, mai ales cu membrii grupului de egali. Pe de o parte tînărul își dorește să aibă preocupări, aspirații, concepții, idealuri, valori și modele comune cu ale grupului, din nevoia de a fi acceptat și plăcut de ceilalți, pe de altă parte acesta simte nevoia să se diferențieze de grup, să caute acele elemente prin care reușește să se distingă față de alții, să-și contureze o identitate unică, originală.

Tocmai din acest motiv, această lucrare are scopul de a cerceta impactul statutului și rolului în grup în procesul formării imaginii de sine la preadolescenți. Perceperea de sine într-un mod particular ajută un individ să-și construiască o identitate.

Preadolescenții testează diferite roluri sociale, intră în relație cu diferite persoane, grupuri și instituții, toate acestea ajută la consolidarea unei identități de sine stabile și coerente, la formarea unei imagini de sine reale, concrete, la îmbunătățirea relațiilor interpersonale. Noile situații sociale îi determină să se adapteze, să se acomodeze, să ia decizii, să fie responsabili, iar tinerii sunt încântați că își manifestă autonomia relațională, cognitivă sau afectivă.

Gradul de cercetare al temei. Tema cercetării acestei lucrări științifice a fost abordată și de alți autori, spre exemplu, sociologul român C. Schifirneț menționa că variatele roluri jucate de membrii grupului sunt conferite de statusul persoanei în grup. Ocuparea unui status înalt poate să facă astfel ca individul să simtă rolul mai atractiv și să-i crească încrederea în sine și valoarea. De exemplu, copiii, cărora li se cere sã joace rolul de profesor, pot să se simtă mai motivați, să arate atitudini pozitive și să lucreze mai mult ca o consecință a ocupării – chiar temporare – a unei poziții mai înalte decât cea de elev [3].

O integrare eficientă în cadrul grupului asigură individului un confort psihologic. În opinia lui A. Cosmovici relațiile armonioase cu cei din jur conduc la o stimă de sine ridicată și contribuie la creșterea dorinței de cooperare și a nivelului de aspirație, în timp ce izolarea este în corelație cu anxietatea, stimă slabă de sine, comportament agresiv și atitudini negative față de mediul școlar [2].

Unii cercetători, printre care – Ennett și Bauman, Shrum și Cheek – au identificat trei poziții ce pot fi ocupate de preadolescenți în structura grupului de prieteni: membru (persoană ale cărei afilieri se axează exclusiv asupra unui grup de prieteni), persoană izolată (care nu are legături cu nici un grup cunoscut) și persoană de contact (care are rolul de a menține legătura dintre cele două grupuri cu ai căror membri are afilieri) [apud 1, p.370].

Grupul de aceeași vârstă reprezintă cadrul în care preadolescenții se testează pe ei înșiși prin asumarea sau impunerea de către ceilalți a unei varietăți de roluri. Astfel, raportarea persoanei la anumite grupuri sociale precum cercul de prieteni apropiati constituie un factor ce determină formarea imaginii de sine a individului. Contradicția acestei lucrări științifice constă în demonstrarea faptului că capacitatea preadolescentului de a se integra și adapta la diferitele grupuri de apartenență, acomodându-se la situațiile sociale conduce la crearea unei imagini pozitive de sine, spre deosebire de indivizii care sunt izolați în grup.

Obiectul cercetarii: influența statutului în grup asupra formării imaginii de sine la preadolescenți.

Scopul cercetarii: determinarea influenței statutului în grup asupra imaginii de sine la preadolescenți.

Ipoteza cercetarii: Statutul în grup influențează asupra imaginii de sine la preadolescenți. Preadolescenții izolați în grup manifestă o imagine de sine mai scazută decat cei acceptați.

Obiectivele cercetarii:

Abordarea conceptuală a termenilor: ''statut social'' și ''imagine de sine'';

Determinarea particularităților dezvoltării imaginii de sine la preadolescenți;

Determinarea relației dintre statutul social și imaginea de sine;

Elaborarea concluziilor generale în vederea formării unei imagini de sine cât mai pozitive la preadolescenți.

Pentru realizarea obiectivelor propuse și validarea ipotezei au fost aplicate următoarele metode adecvate problemei cercetate:

metode teoretice: analiza, sinteza

metode empirice: chestionarea, testul sociometric

DESCRIEREA SUCCINTĂ A LUCRĂRII PE COMPARTIMENTE

Lucrarea este alcătuită din introducere, două capitole, concluzii generale și recomandări, bibliografie și anexe. În introducere este argumentată actualitatea și gradul temei de cercetare, cât și contradicția lucrării, sunt formulate obiectul, scopul, ipoteza, obiectivele cercetării și sunt prezentate metodele de cercetare utilizate și descrierea eșantionului cercetării.

În compartimentul I este abordată din punct de vedere conceptual variabila independentă – statutul în grup – și cea dependentă – imaginea de sine la preadolescenți – din cadrul temei propusă cercetării. Primul subcapitol din capitolul I conține definirea conceptelor de statut social, rol social și relații sociale ce se întemeiază în gașca de prieteni a preadolescentului. Prezentarea acestora sub aspect teoretic ne permite să înțelegem că în prima parte a adolescenței, tinerii sunt foarte preocupați de a fi acceptați într-un grup de prieteni, iar trebuința de apartenență și dorința de a fi acceptat de egalii săi poate contribui în mod semnificativ la formarea imaginii de sine și a extinderii simțului eului. Al doilea subcapitol din primul capitol conține fundamente teroetice ale imaginii de sine care constituie modul subiectiv prin care individul devine conștient de propria persoană, se reprezintă pe sine din punct de vedere al sentimentelor, trăsăturilor, capacităților, gîndurilor, atitudinilor, concepțiilor și convingerilor. De asemenea, sunt descrise aspectele ce se referă la formarea imaginii de sine ca formă inițială a dezvoltării conștiinței de sine; relația dintre imaginea de sine a individului și dezvoltarea personalității sale; este analizată imaginea de sine ca element definitoriu al statutului și rolului social.

În compartimentul II al lucrării este prezentată metodologia cercetării, metodele și tehnicile utilizate, rezultatele aplicării testului sociometric și a unui chestionar privind imaginea de sine, cât și prelucrarea și interpretarea acestora în urma colectării și înregistrării datelor, evaluate pe un eșantion de subiecți implicați în cercetare. În primul subcapitol din capitolul II sunt stabilite nivelurile de dezvoltare ale imaginii de sine la subiecții aleși, corespunzător particularităților manifestării imaginii de sine măsurate prin intermediul chestionarului. Al doilea subcapitol din capitolul II relevă corelația dintre statutul preadolescentului pe care îl deține în grup și manifestarea imaginii de sine a acestuia, în conformitate cu rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului. De asemenea, este verificată ipoteza lansată în proiectarea activității de cercetare.

Concluziile generale și recomandările constituie o sinteză a rezutatelor finale ale cercetării și ale chestionarului, propune sugestii care ar contribui la formarea și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive la preadolescenți.

BIBLIOGRAFIE:

Adams G. R., Berzonsky M. D. Psihologia adolescenței: manualul Blackwell. Iași: Polirom, 2009. 306 p.

Cosmovici A., Iacob L. Psihologie școlară. Iași: Polirom, 1998. 304 p.

Schifirneț C. Sociologie, ed. a 3-a. București: Editura Comunicare, 2003. 254 p.

ANEXE

Anexa 1

CHESTIONAR „S. ROSENBERG”

Următoarele afirmații se referă la unele sentimente pe care le aveți față de dumneavoastră înșivă. Vă rugăm să le citiți cu atenție și să indicați în ce măsură sunteți de acord că acestea vă caracterizează. Faceți un „X” în căsuța corespunzătoare răspunsului dumneavoastră.