Influenta Social Media Asupra Inteligentei Emotionale a Adolescentului

CUPRINS

INTRODUCERE

Orientarea către aceasta temă este datorată propriei dezvoltări ca adolescent în perioada apariției mediilor de socializare online, în special a rețelelor de socializare. În acea perioadă întreaga mea generație a avut contact cu instrumente precum bloguri, forumuri, enciclopedii online, rețele sociale, jocuri și lumi virtuale.

Studiul se va axa pe influența și impactul mediilor de socializare asupra inteligenței emoționale a adolescentului, vizând și inteligența socială a acestuia.

Obiectivele acestui studiu este analiza frecvenței de utilizare, dar și a preferinței și a angajamentului față de aceste medii online. Opinia personală a adolescenților cu privire la impactul social media asupra inteligenței emoționale este un alt factor cheie analizat.Prin discuții libere cu 4 adolescenți se vor determina și avantajele și dezavantajele utilizării acestor instrumente, dar și efectele generate de aceasta.

Avantajele acestei ere informaționale sunt evidente, însă nici dezavantajele nu sunt dificil de identificat sau minore. Se observă o tendință a individului spre comunicarea “artificială”, fiind neglijată reala inteligență socială. Accentul este pus pe ceea ce deții, de aici stringența pentru rețele de socializare ca Instagram, și pe ceea ce pari a fi, de aici necesitatea Facebook. Se preferă contentul virtual, în favoarea celui “emotional ” și “afectiv”. Este iminentă criza dintre IQ-ul în creștere si EQ-ul în scădere al indivizilor. Trebuie combătute carențele în inteligența emotională încă din perioada dezvoltării adolescentine.

Suntem judecați după un nou etalon: nu doar inteligența sau competența profesională sunt importante, ci și comportamentul nostru, față de noi și față de ceilalți. Accentul este pus pe însușirile personale, cum ar fi empatia, forța de convingere, inițiativa. ” Ceea ce contează cu adevărat este un alt mod de a fi inteligent”. Calitatea profesională a individului depinde astfel cu preponderență de inteligența emoțională și nu exclusiv de pregătirea tehnică sau teoretică. Este astfel evident esențială dezvoltarea inteligenței emoționale a adolescentului înainte de integrarea pe piața muncii, dar și studierea a ceea ce influențează această dimensiune a inteligenței.

Adolescența este perioada în care indivizii se cunosc și se autodefinesc. Ei explorează și cercetează atât universul exterior, cât și pe cel interior propriu, cu scopul stabilirii nevoilor de moment, dar și viitoare. În această perioadă de tranziție indivizii sunt foarte ușor influențabili, fiind supuși unor multiple transformări fizice, psihologice și sociale. Individualizarea este în această etapă conturată, atât pe plan intelectual, cât și pe plan relațional.

Conform Grand Dictionnaire de la Psychologie, Larousse, Paris, 1999 adolescența este „perioada dezvoltării de la copilărie la vârsta adultă”. Începutul acesteia, cronologic asociată debutului maturizării pubertare, se situează în jurul vârstei de 11-12 ani, iar încheierea ei, pe la vârsta de 18 ani, final pe care trebuie să-l reținem, chiar dacă limitele sunt neclare între sfârșitul adolescenței și statutul de tânăr adult. Transformările biologice, psihologice și psihosociale, specifice adolescenței, își află împlinirea aproximativ pe la 18 ani, deși dezvoltarea continuă în alte domenii și potrivit altor modalități. Adolescentul tipar care va fi analizat în lucrare are vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani, pentru a include si limitele inferioare relative ale adolescenței. Sunt studiate tendințele către anumite medii sociale și durata de timp „investit” în acestea, cât și concepția proprie a adolescenților în raport cu impactul social media asupra inteligenței emoționale.

Centrală în adolescență este problema identității, care nu poate fi elucidată de subiect fără să se refere la corp, chiar dacă esențialul maturizării nu se referă la organic. Adolescentul trebuie să se adapteze acestor schimbări și să integreze în imaginea de sine aceste transformări. În cadrul rețelelor de socializare tendința utilizatorilor este de a-și „edita” propria imagine; astfel că și adolescenții ajung să nu-și mai accepte propria imagine, ci să creeze un virtual, pe placul celorlalți. Adaptarea la schimbările corporale se realizează și în contextul relațiilor cu celălalt, fiind adesea influențate de reprezentările colective și de standardele culturale de frumusețe și de seducție; puternic distorsionate în aceasta era a frumuseții artificiale și „plastice”.

Un alt fenomen negativ pe lângă predominarea comunicării virtuale fără fond și a falselor valori, cu privire la standardele de frumusețe, este dorința de maturizare precoce indusă de asemenea de mediile de socializare și celelalte canale de comunicare în masă. În cursul adolescenței, se observă schimbări importante în modul de funcționare a gândirii și se formează majoritatea concepțiilor și perspectivelor despre viață și integrarea în societate, care vor fi adaptate odată cu maturizarea și acumularea de experiență. Ar fi de preferat ca informațiile acumulate de adolescenți în ceea ce privește autocunoașterea, dar și înțelegerea celorlalți indivizi să fie fondate pe o cunoaștere și percepere corectă a realității, fără influența unor sisteme de valoare greșite induse de mass-media. Gândirea adolescentului se remarcă prin tentativele pe care el le face pentru a conferi sau găsi un sens tuturor aspectelor experienței sale concrete în lume, îmbogățită de contactele cu noi grupuri, instituții și recent medii online. Astfel că percepția acestora este una relativ „hipersensibilă” la orice stimul, iar cantitatea de informații acumulată este de asemenea foarte mare; însă capacitatea de filtrare a acestora nu este încă îndeajuns de dezvoltată. De aici necesitatea studiului acestuia, pentru a stabili influența pozitivă, negativă sau nulă a mediilor de socializare online asupra dezvoltării inteligenței emoționale a adolescentului.

ANALIZĂ DIN LITERATURĂ

Mediile sociale ne influențează în mod evident existența:Facebook, Instagram, YouTube și multe alte platforme ne conturează acum obiceiurile de comunicare și manifestare creativă. Secolul 21 este macarcat de o o schimbare rapidă a ecosistemului mediului de conectare online. Primul stadiu al dezvoltării acestor platforme indică o tranziție radicală. Deși majoritatea site-urilor au pornit ca și platforme comunitare de amatori, după doar o jumătate de deceniu acestea au devenit corporații ce nu doar facilitează interconectarea între indivizi, dar au devenit companii pentru sondare de informații și date globale, ce explotează conectivitatea și dependența utilizatorilor. În acest context, daunele cele mai mari se produc la nivelul generațiilor în formare, atât de receptive la orice este nou și implică device-uri și aplicații noi; dar care nu au filtru al asimilării de informații atât de elevat.

Comportamentul celorlalți ne poate influența sentimentele, sentimentele ne pot influența performanțele, iar performanțele pot fi îmbunătățite printr-un comportament pozitiv. În lucrarea sa, The Ripple Effect, Barsade Sigal evidențiază că autoevaluările de stare atât ale observatorilor externi, cât și ale participanților direcți, sunt afectate de dispoziția celor din jur. În cadrul acestui experiment, un actor mima buna dispoziție, iar acest fapt avea efect asupra participanților, optimizând gradul de cooperare al acestora și al performanțelor în rezolvarea sarcinilor și reducând frecvența conflictelor.

Un exemplu relevant cu privire la influența social media asupra stării de spirit a indivizilor este experimentul desfășurat de Facebook. Aproximativ ∼155000 de internauți au fost manipulați să aibă anumite trăiri în raport cu fluxul de actualități de pe această rețea de socializare. Studii precedente au arătat că elementul descris de cercetători "contagiere emoțională" poate să se transfere în cadrul unei rețele.Experimentul a avut loc în perioada 11–18 Ianuarie 2012.

Rezultatele acestui studiu evidențiază mai multe caracteristici ale contaminării emoționale. Deoarece fluxul de noutăți nu este direcționat către cineva anume, contaminarea nu a fost doar efectul unei interacțiuni specifice cu un alt utilizator fericit sau deprimat. Deși cercetarea a examinat inițial dacă o emoție poate fi transferată prin interacțiune directă, s-a demonstrat că simplul contact tangențial cu expresia emoțiilor via Facebook este suficient pentru a influența.

În al doilea rând manifestarea nonverbală este cunoscută ca fiind cu predispoziție medie de transfer, însă aceste date sugerează că fenomenul contaminării nu necesită manifestări nonverbale: Conținutul textual pare să fie un canal satisfăcător. Acesta nu este un caz de mimetism, din contră de încurajare emoțională reciprocă (de exemplu: reducerea postărilor negative generează majorarea numărului de postări pozitive). Efectul nu poate fi explicat prin mimetism, deși acesta poate fi o parte integrantă a contaminării emoționale.Este notabilă, conform figurii 1 (vezi anexă) similaritatea volumului de efect când pozitivitatea, respectiv negativitatea au fost reduse. Absența tendinței negative indică faptul că rezultatele studiilor nu pot fi atribuit integral conținutului postării: dacă o persoană împărtășește vești bune sau rele, astfel motivându-și starea emoțională, răspunsul prietenilor la noutăți ar trebui să fie mai vehement, când informațiile sunt negative, comparativ cu cele pozitive.(“if it bleeds, it leads”). În mod contrar, reacția la expresia trăirii unui prieten, mai degrabă decât la informația în sine este proporțională cu expunerea emoției. Cercetătorii au observat și un efect de inhibare: indivizii expuși la mai puține postări cu conținut emoțional se exteriorizau mai puțin în cadrul rețelei de socializare, fiind implicată astfel și problema angajamentului social în mediul online. Această observație și faptul că indivizii răspundeau pozitiv la stimuli pozitivi din partea prietenilor, contrastează cu teoriile care sugerează că expunerea la postări pozitive alea prietenilor ne afectează în mod negativ, de exemplu prin comparație socială.

Luând în considerarea scala masivă a rețelelor de socializare, precum Facebook, chiar și efectele minore pot avea consecințe agregate majore.

Mesajele online influențează trăirile noastre, și automat inteligența emoțională și empatia față de trăirile celorlalți, generând comportamente variate în mediul offline.

Analiza calitativă a studiului ‘Generation Facebook’ (vezi figura 2, anexă) descrie procesul de formare a atitudinii adolescenților în raport cu rețelele de socializare. În cadrul studiului de caz au fost intervievați 9 adolescenți cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani. Vom analiza doar datele relevante pentru ipoteza lucrării în cauză. Relația cauzală indică fluxul general al modelului: într-un proces de calcul cognitiv de contrabalansare a beneficiilor și costurilor se formează o atitudine specifică, care este în aliniere cu teoria comportamentului planificat (Ajzen, 1991). Acest model este unul circular, în care fiecare ciclu permite adolescenților să acumuleze experiență și să-și modifice așteptările în privința beneficiilor și costurilor, dar și strategia de participare. Importanța relativă a fiecărei categorii se determină prin numărul de respondenți care au menționat-o. Primul număr din paranteza alăturat fiecărei categorii din figura 2 (vezi anexă) indică numărul de adolescenți (maximum 9) care au menționat categoria respectivă, în timp ce al doilea număr indică numărul de menționări al categoriei respective în toate interviurile. Aceste numere conferă cititorului ghidaj în stabilirea importanței relative a fiecărei categorii în cadrul modelului. Beneficii majore menționate, relevante pentru inteligența emoțională sunt: prezentarea proprie ca individ, menționată de toți adolescenții, de 21 de ori, dar și sprijinul reciproc menționat de 8 din 9 adolescenți, de 31 de ori. Efectele rețelei de socializare personale, deci relevante pentru IE, pot fi încrederea în sine, menționată de mai puțin de 50% dintre indivizii sondați, suportul emoțional, menționat de 6 adolescenți, și conexiunea socială, menționată de asemenea de doar 4 adolescenți. Majoritatea efectelor remarcate de adolescenți se referă la relaționări, în sensul menținerii și intensificării acestora. Toți adolescenții au menționat comunicarea ca și activitate de bază, dar și obținerea de informații referitoare la terți nu este neglijabilă.

Vor fi analizate și citări ale respectivilor adolescenți cu privire la efectele menționate anterior, (vezi tabel 1, anexă).

Încrederea în sine este conform datelor din tabel generată de numărul de poze, opinii și like-uri; ce îi conferă individului respectiv încântare și mândrie că a creat un astfel de grup.Suportul emoțional este descris prin recepționarea unui mesaj de genul: „nu îți face griji și eu am aceeași problemă”. Se conturează ideea de empatie, deși persoana emițătoare a mesajului nu este neapărat o cunoștință din mediul offline.

Conexiunea socială este descrisă ca manifestarea colegilor la o actualizare de status de genul „ astăzi la școală a fost neplăcut” a unui individ,iar emoția trăită este aceea de interconectare și din nou empatie.

Efecte importante sunt de asemenea cele din categoria relații, de exemplul impactul asupra structurii rețele de cunoștințe, printr-o mențiune de genul „ Am persoane mai în vârstă în rețeaua mea, și deși pare stupid să spun- asta e echivalent cu contacte în vederea carierei”.

Relațiile menținute sunt un alt efect pozitiv al rețelelor, posibilitatea de contact fiind facilitată. De asemenea se manifestă ca și efect intensificarea relațiilor: „ ne-a făcut prietenia și mai apropiată, deoarece putem rămâne în contact și după școală”. Se observă astfel că rețelele de socializare pot fi un liant al relațiilor, deja stabilite în contextul offline. Mediile sociale online ajung să fie preferate, datorită disponibilității ridicate a prietenilor pe aceste platforme, a funcționalităților variate și eficiente, dar și a barierelor de comunicare reduse : „Pe Facebook poți comunica cu mai multe persoane simultan, și e complet diferit în comparație cu a vorbi cu ele în fiecare seară la telefon.” Diferența reală este totuși între comunicarea reală și cea virtuală, între chat-ul de pe Facebook și comunicarea prin telefon. Rețelele de socializare par să inhibe în anumite situații comunicarea față în față, iar prin această carență indivizii sunt privați de limbajul corporal ( un factor important în comunicare), expresii faciale și inflecțiuni vocale. Frecvența neînțelegerilor cauzate de accente plasate incorect în comparație cu intenția emițătorului este foarte ridicată. Comunicarea aceasta în masă este, consider eu, sufocantă, superficială și generează un deserviciu inteligenței emoționale.

Același studiu evidențiază și implicații practice precum faptul că adolescenții sunt preocupați de publicare informațiilor personale și au menționat faptul că nu au utilizat diverse aplicații, dacă nu au fost informați în mod corect despre cum vor fi folosite datele proprii. O altă concluzie este aceea că Facebook ar trebui să faciliteze conturi speciale pentru cei de vârste cuprinse între 13 și 18 ani. Pentru a evita publicarea nedorită a unor informații, astfel de conturi ar putea necesita acordul persoanelor protagoniste pozelor sau videoclipurilor postate pe Facebook, la fel cum fac alte rețele online, precum Youtube. Completar, aceste conturi necesită o filtrare mai riguroasă a informațiilor recepționate, pentru a reduce expunerea adolescenților la conținuturi licențioase, și setări de confidențialitate implicit mai stricte.

O altă concluzie a acestui studiu este aceea că adolescenții acționează mai rațional, decât s-a preconizat, în raport cu rețelele de socializare. Totuși este evidențiat un impact puternic asupra presiunii sociale în ceea ce privește activitatea adolescenților pe mediile online de socializare. Acest efect era previzibil deoarece adolescenții se află într-un stadiu de formare al identității și uneori nu au alte alternative decât să se bazeze pe împrejurimile imediate. Limitările acestui studiu sunt numărul mic de participanți la sondaj, dar un grad de distorsionare relativă a datelor prin interpretarea întrebărilor de către ce intervievați.

În ultimii ani, în S.U.A, dar și pe continentul european, s-a produs un trend de migrare a adolescenților pe alte rețele sociale decât Facebook.(vezi figura 3, anexă). Totuși sunt puține dovezi ale abandonului real al platformei create de Mark Zuckerberg. Conform datelor publicate de Edison Research & Triton Digital, Facebook este încă cel mai popular serviciu de social networking pentru tinerii americani, cu vârste cuprinse între 12 și 24 de ani(vezi figura 4, anexă). Competitorii acestuia sunt însă Instagram și Snapchat, platforme cu un conținut alcătuit doar din poze și videoclipuri; evidențiind tendința narcisistă a generației milenialilor.

„După G. Robin, adolescența este prin excelență vârsta discordanței: abandonul ideilor și al sentimentelor, perpetua devenire, eterna schimbare, totul presupune contradicția. Este vârsta veleităților și a decepțiilor. Pesimismul alternează cu entuziasmul pentru o idee nouă sau pentru o cauză nobilă. De aici rezultă o altă trăsătură a adolescenței: ambivalența afectivă.”

În acest citat ,doctorul în psihologie și medicină, Constantin Enăchescu evidențiază natura ușor maleabilă a psihicului adolescentului și importanța acestei perioade pentru starea de sănătate mintală. Frontierele adolescenței sunt astfel umane, morale și sociale. În această „criză a dezvoltării” sunt foarte importante evenimentele și valorile cu care adolescentul intră în contact, și pe care le integrează în propriul sistem de valori. Adolescenții posedă un simț al „eului exacerbat”, iar aceste rețele de socializare le permit să-și creeze o extensie virtuală, nu neapărat relevantă pentru autocunoaștere și autoprezentare.

Un efect negativ al acestor medii online este creșterea frecvenței momentelor de procrastinare, în perioada în care individul trebuie să-și stabilească orientarea profesională în funcție de vocație, dar și să se bucure de activități recreative, distracții, sport sau lecturi.

„Neil Postman a atras atenția că mediile de transmitere a informației accelerează inadecvat dezvoltarea copiilor și adolescenților, transmițând experiențele și idele adulților și făcându-i pe copii și tineri să se poarte ca adulții. Computerele fac exact acest lucru, dar la nivelul celei mai importante capacități gândirea.”

Se evidențiază „educația libertină” conturată de utilizarea internetului, însă adolescenții, la fel ca și copiii necesită orientare continuă. Anumite reguli care să limiteze utilizarea acestor instrumente nu pot afecta creativitatea și libertatea de exprimare a adolescentului într-un mod critic. Internetul este un instrument pentru adulți, la fel ca și rețelele de socializare, unde limita inferioară a vârstei utilizatorilor este de 13 ani, iar utilizarea acestuia de către minori provoacă o falsă maturizare precoce, permițând accesul la informații neadecvate pentru dezvoltarea lor. Mediile de socializare devin astfel un instrument complet decontextualizat în raport cu minorii. Există țări care au reglementat vârsta minimă pentru crearea unui cont Google, în mod diferit : Spania și Coreea de Sud – minimum 14 ani, Olanda – minimum 16 ani.

„Orice grăbire a maturizării fizice și psihice a copiilor și adolescenților este foarte dăunătoare pentru ei: în educație și în dezvoltarea personală nu este posibil saltul peste etape fără efecte negative ulterioare.”„Computerele dau iluzia activității de gândire, dar este un tip de gândire care poate fi introdus într-o mașină prin comenzi și instrucțiuni, și este o caricatură a ceea ce ar trebui să fie gândirea umană.” Prin analogie mediile sociale, dau impresia autocunoașterii și a cunoașterii și înțelegerii celorlalți, deci a unui nivel ridicat de inteligență emoțională. Deși acestea generează de fapt o carență a inteligenței emoționale și treptat chiar și a creativității și manifestării originale a indivizilor.

Întrebarea crucială este dacă mediile sociale afectează viețile adolescenților. Elemente esențiale în definirea acestei probleme sunt identitatea, intimitatea, siguranța, pericolul și agresiunea virtuală ( cyber-bullying). Societatea tinde să eșueze în a informa și angaja adolescenții în interacțiuni online corecte și nedăunătoare. Tehnologiile emergente au efect asupra întregii societății, culturii și asupra comerțului. Existența într-o astfel de era a rețelelor nu este facilă sau ușor de administrat. Într-o societate mediată permanent de tehnologie, viața tinde să fie mai complicată.

Un alt mediu online important este Youtube, lansată inițial ca o platformă pentru depozitarea videoclipurilor „home-made”. Motto-ul rețelei se modifică în 2006 în „Broadcast YourSelf”, sugerând încă o dată crearea unei extensii virtuale a eului. A doua funcției a platformei este desigur cea de rețea de socializare.În prezent stimulează mai degrabă consumul de videoclipuri, și nu neapărat producția. Apare de aici tendința de „couch potato” internaut, deoarece doar 20% dintre utilizatorii YouTube generează 73 % content, dupa cum arată cercetările recente ( Ding et al. 2011). Altfel spus, 4% din utilizatorii YouTube generează aproape ¾ din conținutul site-ului, nefiind reprezentativi din punct de vedere demografic și al sexului și vârstei. Clasificarea ierarhică a YouTube este în generatori și consumatori de conținut, respectiv star-uri și fani. Sunt arhicunoscute videobloggurile sau chiar jurnalele publice a multor adolescenți, care au o rată de succes surprinzătoare. Aparent aceștia necesită comunicarea virtuală cu persoane străine, decât cu cei apropiați.

Un studiu relevant pentru lucrarea actuală este „Clinical Report—The Impact of Social Media on Children, Adolescents, and Families” realizat Gwenn Schurgin O'Keeffe, Kathleen Clarke-Pearson & Council on Communications and Media, Pediatrics, 2011.

Acesta evidențiază necesitatea conștientizării de către părinți a naturii mediilor sociale online, dat fiind faptul că nu toate sunt medii optime dezvoltării psihice a copiilor și adolescenților. Este stringentă monitorizarea părinților a posibile probleme precum cyberbullying, “Facebook depression” și expunerea la conținuturi inadecvate. Conform unui sondaj menționat în acest articol 22% dintre adolescenți accesează platforma preferată de mai mult de 10 ori pe zi, și mai mult de jumătate se loghează pe cel puțin o platfomă de mai multe ori pe zi. 75% dintre acești adolescenți dețin un telefon mobil pe care 25% dintre ei îl utilizează în special pentru social media. Astfel o mare parte a dezvoltării sociale și emoționale a acestei generații este intermediată de Internet sau telefonie mobilă. Aceștia se expun unor riscuri prin experimentarea în mediile online sociale, deoarece o capacitate limitată de autocontrol și cedează ușor sub influența presiunii de grup. Alte probleme cauzate de aceste medii pot fi dependența de navigarea pe internet și privarea de somn. Unii părinți nu percep aceste noi forme de socializare, integrate în stilul de viață al copilului. Ei nu posedă deseori abilitățile tehnice sau timpul, pentru a ține ritmul cu proprii copii în peisajul dinamic al Internetului. De asemenea, această clasă de părinți nu înțelege că existența online a propriilor copii este o extensie a naturii lor offline. Iar rezultatul acestor conjuncturi nefavorabile este decalajul tehnic între părinți și tineri, ce generează la rândul său o deconectare în care cele două părți activează în mediul online.

Riscul principal conturat de acest studiul este efectul de „depresie Facebook”, asociat cu o carență a inteligenței emoționale. Acesta se manifestă atunci când adolescenții petrec foarte mult timp pe site-uri de socializare și apoi manifestă simtome clasice de depresie. Acceptarea și contactul cu semenii este un element important în perioada adolescentină. Întensitatea realității online este considerată un factor declanșator pentru depresie. Tinerii ce suferă de această afecțiune tind să se izoleze social și să refuleze pe alte site-uri neadecvate ce promovează practici agresive sau autodistructive.

Larry Rosen, profesor și fost președinte al catedrei de psihologiei la California State University este un cercetător al social media. Acesta a concluzionat în urma studiilor că efectul social media asupra adolescenților, este deopotrivă pozitiv și negativ. Unele cercetări demonstrează că o activitate pe Facebook intensă este asociată cu semne de afecțiuni psihiatrice precum narcisismul. Pe de altă parte un număr mai mare de prieteni în această rețea determină o predispoziție mai scăzută pentru depresie. Interesantă este afirmația acestuia că utilizarea Facebook îi ajută pe adolescenți să învețe să fie empatici în mediul offline, după cum reiese din studiile de laborator. Un alt aspect pozitiv este dezvoltarea capacităților de comunicare la adolescenți timizi prin practica în mediul online. Acesta afirmă că adolescenții nu sunt dependenți de social media, ci au o obsesie compulsivă pentru a își verifica în mod constat notificările. Cercetările sale arată că un număr mare de adolescenți accesează la fiecare câteva minute o astfel de platformă. Efectul negativ este ca pentru unii tineri social media nu este doar o parte integrantă a vieții, ci este unica lume socială la care apelează.

Pentru un articol din The Guardian, Teenagers and technology publicat în anul 2010, profesorul Patti Valkenburg al Universității din Amsterdam declară ca adolescența este caracterizată de o nevoie acerbă de auto-reprezentare sau comunicare a propriei identități celorlalți, dar și dezbaterea unor subiecte intime. Ambele sunt considerate esențiale în dezvoltarea identității individului, permintându-i să își valideze opiniile și să determine adecvarea și acordul propriilor atitudini și comportamente în societate.” Aceste tehnologii le oferă utilizatorilor simțul unui control ridicat”, menționează de asemenea profesor Valkenburg. ”Acest fapt îi face să se simtă siguri pe comunicare, și astfel mai liberi în relațiile interpersonale.” Însă această libertate lasă loc și confuziilor și superficialității. Controlul asupra comunicării online are trei dimensiuni: libertatea de a afirma orice fără a avea tracul contactului direct, abilitatea de a reflecta și edita mesajul iterativ înainte de a-l transmite și capacitatea de a fii în contact cu un număr mare de prieteni, la orice moment și în orice loc.

Întrebarea crucială pentru părinți și profesori este dacă această carență a comunicării față în față, diminuează capacitatea lor de a menține relații tradiționale și transformându-i în sclavi ai touchscreen-urilor și conexiunii 4G.

METODOLOGIE

Ancheta a fost realizată prin intermediul unui formular Google, completat de 108 de adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani. Intervalul de vârstă a fost ales astfel pentru a cuprinde și limitele inferioare ale perioadei adolescenței, în raport cu începerea etapei pubertare precoce, dar și cu durata prelungită a finalizării maturizării datorată efectului de „nesting”- părăsire a căminului părinților la vârste înaintate, atât de pregnant prezent în rândul milenialilor din cauza fenomenelor economice și sociale. Adolescenții tind să se maturizeze precoce din punct de vedere fizic și sexual, însă în privința stabilității emoționale și psihice consideră că este preferabil să mai tergiverseze, comparativ cu generațiile anterioare.

Vor fi analizate durata medie săptamânală petrecută în mediul online social, preferința pentru anumite rețele, dar și distribuția posesiei de conturi , rata numărului de postări săptămânale și opinia personală a adolescenților cu privire la influența social media asupra inteligenței emoționale.

Chestionarul este disponibil la link-ul: http://goo.gl/forms/50Wlon5GgL ,dar și în anexa lucrării. Am ales metoda online de sondare, datorită accesibilității acestui instrument, dar și din rațiuni ecologice. De asemenea, consider că astfel gradul de onestitate este mai ridicat, iar adolescenții nu se simt presați să dea anumite răspunsuri. Chestionarele sunt completate în intimitate și nu în săli de clasă, unde exista tendința de „aliniere” a răspunsurilor de la un coleg la altul.

Presiunea duratei de completare este un alt dezavantaj eliminat prin utilizarea formularului online; pentru completarea unor astfel de chestionare se acordă de obicei maxim două minute la începutul orei, iar elevii completează răspunsurile fiind preocupați de fapt de desfășurarea ulterioară a lecției.

Un alt avantaj este facilitatea în a genera și analiza datele. Sondajul a fost publicat pe circa 25 de grupuri de Facebook a liceelor teoretice și tehnice din întreaga țară. O altă metodă de distribuire a fost prin intermediul persoanelor cunoscute din cadrul învățământului.Distribuirea aleatorie a respondenților poate fi considerată un avantaj suplimentar, deoarece aceștia sunt influențati cultural și social în mod relativ diferit.Opțiunea de completare unică a chestionarului a fost de asemenea bifată, deși are ca dezavantaj conectarea respondenților la un cont Google.

Alte 2 metode de cercetare neconvenționale folosite sunt discuțiile libere cu 4 adolescenți, dar și utilizarea, în mod ironic, unei platforme online pentru Q&A ( Quora ), pentru crearea unei secțiuni Online Vox Populi.Răspunsurile sunt disponibile la link-ul http://www.quora.com/How-are-the-social-networks-influencing-the-emotional-intelligence-of-teenagers

DISCUȚII, ANALIZĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Durata timpului petrecut în mediile de socializare online (Vezi figura 5 din anexă)

Timpul petrecut de adolescenți români pe rețelele de socializare variază de la sub 2 ore la peste 10 ore săptămânal, deci între circa 4 ore și 40 de ore lunar. Majoritatea adolescenților care au răspuns la acest sondaj (38 adolescenți din 108) petrec între 2 și 5 ore săptămânal navigând pe platformele de socializare. Doar 15% dintre respondenți petrec mai puțin de 2 ore în mediile online. Aproape o treime a celor chestionați petrec mai mult de 5 ore pe rețelele de socializare, iar 20% dintre aceștia navighează mai mult de 10 ore. Nu trebuie negat faptul că există și alte instrumente de divertisment ce necesită tehnologii, care „consumă” timpul liber al adolescenților, în defavoarea activităților în aer liber sau de comunitate. Consumul „media” este de aproximativ 7 ore pe zi conform unui studiu pe tineri cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani realizat de Kaiser Family Foundation în S.U.A., 2010. În prezent panta duratei utilizării instrumentelor de divertisment tehnologice nu poate fi decât ascendentă. Aceste activități exclud însă contactul real cu terți și socializarea reală, atât de necesară dezvoltării inteligenței emoționale, dar și a aptitudinilor sociale esențiale. Studiul menționat evidențiază și o creștere a utilizării dispozitivelor mobile cu mai mult de o oră pe zi, comparativ cu datele din 1999.

Tinerii din ziua de azi, recunoscuți sub apelativul de „Generația Facebook” sau „nativii digitali” sunt primii indivizi care se identifică atât de pregnant cu tehnologia. Este mai ușor să privești în ecranul unui smart-device, decât în ochii unei persoane.

Din discuțiile deschise cu 4 adolescenți au fost evidențiate următoarele efecte negative ale utilizării platformelor sociale:

privarea de ore de somn pentru a petrece mai mult timp online;

stări de nervozitate și iritabilitate când sunt în incapacitate de a-și accesa conturile;

substituirea timpului ce se necesită a fi acordat lecțiilor și sarcinilor impuse de părinți cu navigarea în mediul online;

ipocrizie în legătură cu timpul petrecut online;

imposibilitatea de a-și impune limite de utilizare;

incapacitatea de a contoriza timpul petrecut în mod realist;

carențe în acceptarea celorlalți și în colaborare;

confuzii în comunicare;

preferința pentru comunicare online, comparativ cu cea față în față.

Astfel tinerii cu probleme de integrare în societatea tind să se izoleze și mai mult, găsind un fals refugiu în online, unde eul lor virtual este acceptat.

Avantajele descrise de aceștia cu privire la rețelele online sunt:

posibilitatea de conectare cu oricine de pe glob, care are aceleași interese, de exemplu;

confirmarea imaginii de sine;

posibilitatea de a fi în „contact” cu celebritățile preferate;

facilitatea în comunicare.

Distribuția conturilor pe diferite rețele de socializare (Vezi figura 6 din anexă)

Este de menționat faptul că însumarea procentelor prezente depășeste 100%, datorită posibilității variantelor multiple de răspuns. După cum era previzibil 99,1% dintre adolescenții chestionați dețin un cont de Facebook, astfel că un singur individ dintre cei 108 intervievați nu deține un cont pe platforma atât de adictivă creată de M. Zuckerberg. Peste 3 sferturi dintre adolescenți dețin un cont pe Youtube, însă navigarea pe acest site nu este condiționată de crearea unui cont precum pe Facebook. Din această cauză procentul este probabil mai redus, acesta nu relevă însă rata de utilizare în mod absolut. Următoarele 2 platforme cel mai utilizate sunt Google+, o variantă simplificată a Facebook, și Instagram, un trend recent în rândul adolescenților. Succesul Instagram este datorat ratei mare de adopție de către celebritățile din S.U.A.. Platforme similare de conținut exclusiv vizual sunt Pinterest și Weheartit. Aceste site-uri sunt preferate de adolescente, principalele postări fiind referitoare la celebrități, make-up, citate, articole vestimentare și tutoriale pentru proiecte DYI ( do it yourself ). Postările de pe aceste 2 platforme sunt impersonale și sugerează doar diverse afinități. Content vizual promovează și Flickr, însă cu o rată redusă de succes în rândul adolescenților români, doar 3% dintre aceștia dețin un cont, pe care probabil nu îl folosesc frecvent. LindkedIn, rețeaua dedicată contactelor profesionale, este la fel de puțin populară în rândl adolescenților. Aproximativ 20% dintre adolescenți au menționat ca dețin conturi și pe alte medii sociale din online, de genul Ask.fm, Tumblr, Whisper, Wattpad și 9gag.

Elemente de noutate pentru mine în această privință au fost Whisper, o rețea care permite emiterea și recepționare de mesaje anonime online, și Wattpad, o comunitate pentru cititori și autori.

Rețeaua de socializare preferată (Vezi figura 7 anexă)

După cum era probabil preconizat 66% dintre adolescenți menționează Facobook ca fiind cea mai utilizată platformă. Cu un procent radical mai mic de 17% este menționat Youtube. Celelalte rețele de socializare sunt doar complementare, în mod aparent, utilizării Facebook. Cel mai probabil acestea sunt doar surse pentru postările de pe conturile Facebook, care nu au caracter personal. Însă un procent de 7% au stabilit ca preferate alte rețele decât cele menționate, de genul 9gag sau Tumblr.

Analiza din literatură predominant a efectelor Facebook se dovedește a fi astfel cea mai relevantă pentru acest studiu.

Frecvența de postare pe rețele sociale

Principala activitate în mediile online este de „urmărire” a fluxului de conținuturi, eventual de manifestare a interesului prin like-uri, comentarii sau share-uri. Majoritatea tinerilor cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani au un angajament ridicat față de aceste rețele și față de conturarea propriului eu în mediul online. Este preferată astfel exprimarea sinelui prin intermediul distribuirii de imagini sau videoclipuri preferate și nu prin alte manifestări în mediul „real”.

Un motiv poate fi și posibilitatea de contorizare a impactului pozitiv sau negativ a manifestării individului. Conform unui articol de pe site-ul revistei Business Insider, în fiecare minut sunt emise 510000 de comentarii pe Facebook, sunt distribuite 3600 de poze Instagram sau sunt încărcate 48 de ore de videoclipuri pe YouTube.

65% dintre adolescenții chestionați au declarat că postează de maxim 5 ori pe săptămână.Un sfert dintre ei realizează între 6 și 10 postări pe săptamână, iar doar o zecime dintre adolescenți postează cu o frecvență mai mică decât o postare pe săptămână.

Opinia personală a adolescenților cu privire la impactul social media asupra inteligenței emoționale

Tendința generală a adolescenților este de negare a efectelor mediilor sociale din online asupra comportamentului lor. Din sondajul realizat reiese faptul că 42% dintre adolescenți neagă orice fel de efect al social media asupra IE. Un sfert dintre cei chestionați consideră că impactul asupra inteligenței emoționale. Motive favorabile menționate în discuțiile libere cu cei 4 adolescenți sunt capacitatea de a empatiza cu trăirile celorlalți, prin determinarea facilitată a intereselor comune, dar și acceptarea diversității preferințelor personal. Social media generează un efect negativ asupra inteligenței, conform opiniei a 33% dintre cei chestionați. Motive menționate în favoarea acestei afirmații sunt carențele în manifestarea din cadrul interacțiunilor directe, dar și tendința de autoizolare, falsa impresie că suntem înțeleși și acceptați de cei din jur, doar pentru că aceștia nu își manifestă dezacordul în mod direct.

Online Vox Populi

Am ales să adaug și această secțiune, tocmai pentru a demonstra și faptul că impactul rețelelor de socializare poate fi și pozitiv. Utilizarea acestei platforme mi-a permis să colectez răspunsuri de la indivizi cu privire la influența pozitivă sau negativă a mediilor de socializare asupra inteligenței emoționale a adolescenților. Motive pentru influența pozitivă menționate de respondenți sunt posibilitatea de a cunoaște trăirile pozitive sau negative a celor de care suntem apropiați, de alegere a unui partener luând un considerare criterii detaliate, dar și libertatea mai mare de exprimare a individului .O altă prezumție în legătură cu generația Y este că probabil vor putea„citi” mai ușor comportamentele celorlalți.

Influența negativă a mediilor sociale asupra IE este motivată de exemple, de genul: agresivității accentuate în mediul online, exemplificată prin cazuri de cyber-bullying, superficialitatea în relațiile afective, privarea de limbajul corporal și al mimicii și de comunicarea „reală”.

Raine Leigh, autor, antreprenor și coach, descrie succint dezavantajele generate de despărțirile dintre indivizi ce au loc doar în mediul online și nu față în față. Prin intermediul unei discuții față în față ambele părți beneficiază cel puțin de posibilitatea de autocunoaștere și adaptarea mai facilă la situație, eventual continuarea relației la nivel amical. În mediul online indivizii tind să fie mai agresivi, deși există posibilitatea de editarea iterativă a mesajelor transmise.

REZUMAT ȘI CONCLUZII

Este evident că impactul general al social media și al tehnologiei asupra adolescenților, dar și asupra întregii societăți este unul accentuat. Principalul efect negativ este acela asupra abilității de comunicare, incluzând astfel inteligența emoțională și socială. Sunt foarte frecvente problemele adolescenților cu fenomene de genul cyber-bullying, „Facebook depression”, dependență de lumi virtuale sau platforme de socializare. Din cauza nivelului de confidențialitate atât de scăzut, în mod voluntar, în ceea ce privește trăirile personale, totul tinde să fie superficializat. Succesul este măsurat acum în like-uri sau share-uri și nu comportamentele rezonabile și morale sunt cele generatoare de impact în mediile online.

Părinții și educatorii trebuie să supravegheze foarte atent comportamentul adolescenților și să dezbată cu aceștia avantajele și dezavantajele utilizării rețelelor de socializare și riscurile la care se expun.

Părinții trebuie să se familierizeze cu aceste medii, pentru a putea evalua corect efectele acestora și a înțelege activitatea pe care propriul copil o desfășoară cu atât de mare angajament. Filtrele pentru browser sunt necesare în mod evident pentru adolescenții cu vârste sub 14 ani. De asemenea stabilirea unor reguli rezonabile sau chiar a unui program de utilizare a internet-ului este recomandabilă. Plasarea computerului într-un spațiu deschis și nu în camera adolescentului este o metodă de a preveni privarea acestuia de somn pentru „navigări nocturne”. Aceste măsuri de precauție nu sunt pentru a controla copilul, ci pentru a preveni această dependență psihologică sau chiar refugiere în mediul online. Adolescenții trebuie încurajați să întreprindă mai multe activități în aer liber și să se implice în proiecte sociale. Părinții trebuie să le explice că relevante pentru reușita lor nu sunt numărul de like-uri sau followers, ci reala rețea de cunoștințe pe care o dețin și abilităților lor de comunicare și autoreprezentare în societate. Adolescentul trebuie să știe să utilizeze aceste rețele ca instrumente pentru comunicare, fără a-și autogenera prejudicii. În era tehnologizării comunicarea reală devine cu atât mai importantă, cu cât relaționările între indivizi se bazează mai puțin pe încredere și mai mult pe „cercetări” reciproce de profil. Inteligența emoțională și cea socială sunt secretul integrării eficiente în societate și adaptării la orice situație, în această societate atât de dinamică.

Pentru cercetări viitoare mai elaborate pe această temă sugerez măsurarea nivelului inteligenței emoționale la utilizatorii și non-utilizatori ai social media, dar și a utilizatorilor diferitelor mediile online sociale în comparație pentru a se stabili care dintre aceste medii favorizează sau daunează inteligenței emoționale.

ANEXE

Figura 1

Sursă:http://www.pnas.org/content/111/24/8788.full.pdf?sid=d600bf36-8805-4bb9-b07b-bb114b08d39e , pagina 4

Figura 2

Sursă: Koroleva, Ksenia; Brecht, Franziska; Goebel, Luise; and Malinova, Monika, "‘Generation Facebook’ – A Cognitive Calculus Model ofTeenage User Behavior on Social Network Sites" (2011). AMCIS 2011 Proceedings – All Submissions. Paper 392, http://aisel.aisnet.org/amcis2011_submissions/392

Tabel 1 – Clasificarea efectelor utilizării rețelelor de socializare

Sursă:idem figura 2

Figura 3

Sursă figura 3: http://www.statista.com/statistics/250172/social-network-usage-of-us-teens-and-young-adults/

Figura 4

Sursă: http://www.statista.com/chart/3276/social-networks-used-by-young-americans/

Figura 5

Figura 6

Figura 7

Figura 8

Figura 9

BIBLIOGRAFIE

Goleman, Daniel, Inteligența emoțională, cheia succesului în viață, 2004 ALLFA

Lynn, Adele B., Avantajul EQ:un plan magistral de mobilizare a inteligenței emoționale,Codecs, 2006, pg 8-12

Sigal G. Barsade ,The Ripple Effect: Emotional Contagion and its Influence on Group Behavior (2002)

Experimental evidence of massive-scale emotional contagion through social networks: http://www.pnas.org/content/111/24/8788.full.pdf?sid=d600bf36-8805-4bb9-b07b-bb114b08d39e

https://www.psychologytoday.com/blog/two-takes-depression/201106/if-it-bleeds-it-leads-understanding-fear-based-media

Festinger, L. A. Theory of social comparison processes, 1954

Enăchescu, Constantin, Tratat de igienă mintală, Polirom, 2004, Capitolul 14:Psihoigiena copilului și adolescentului,

Gheorghe, Virgiliu, Efectele televiziunii asupra minții umane și despre creșterea copiilor în lumea de azi, Editura Evanghelismos,București 2005

van Dijc, De José ,The Culture of Connectivity: A Critical History of Social Media, Oxford University Press 2013

http://pediatrics.aappublications.org/content/127/4/800.full.html

Common Sense Media. Is Technology Networking Changing Childhood? A National Poll.

San Francisco, www.commonsensemedia.org/sites/default/files/CSM_teen_social_media_080609_FINAL.pdf

http://www.apa.org/news/press/releases/2011/08/social-kids.aspx

http://www.dailynews.com/general-news/20120630/more-of-us-suffer-from-idisorder-due-to-over-use-of-social-media-and-mobile-devices-says-csu-dominguez-hills-professor

Henley, Jon, Teenagers and technology: “I'd rather give up my kidney than my phone”, The Guardian, Thursday 15 July 2010 : http://www.theguardian.com/lifeandstyle/2010/jul/16/teenagers-mobiles-facebook-social-networking

http://www.washingtonpost.com/postlive/teens-are-spending-more-time-consuming-media-on-mobile-devices/2013/03/12/309bb242-8689-11e2-98a3-b3db6b9ac586_story.html

http://www.businessinsider.com/facebook-likes-have-little-impact-2013-6