Influența schimbărilor climatice asupra pădurilor europene și sectorului forestier [610661]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRICOLE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE
MIHAI I AL ROMÂNIEI”
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ȘI
SILVICULTURĂ
DEPARTAMENTUL SILVICULTURĂ

INFLUENȚA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA
PĂDURILOR EUROPENE ȘI SECTORULUI FORESTIER

INDRUMATOR: MASTERAND: [anonimizat].dr.ing. HERNEA CORNELIA TODERICI RAZVAN
DEF II

2
CUPRIN S

Influența schimbărilor climatice asupra pădurilor europene și sectorului forestier
Capitolul I
1.Ce este schimbarea climei?
1.1.Cum putem observa și prognoza schimbărilor climatice?
1.2. Geografia schimbărilor climatice
Capitolul II
2. Cum vor afecta schim bările climatice pădurile?
2.1.Riscul biotic
2.2.Riscul abiotic
Capitolul III
3. Ce măsuri sunt necesare, astfel încât pădurile să se poată adapta la schimbările
climatice?
3.1.Ce poate face forestierul?
3.2.Ce politici ar trebui sprijinite?
3.3.Care sunt implicațiile pentru cercetare și activitate forestieră în următorul deceniu?
4.Concluzie
BIBLIOGRAFIE

3

Influența schimbărilor climatice asupra pădurilor europene și sectorul ui forestier

Schimbările climatice care rezultă din emisiile de combustibili fosili ar putea crea
condiții nefavorabile pentru sectorul forestier, dacă politica de atenuare a efectelor schimbărilor
climatice nu este pusă în aplicare în mod activ.

1.Ce este schimbarea climei?
Schimbarea climatic ă reprezintă o schimbare în distribuția statistică a
modelelor meteorologice atunci când această schimbare durează o perioadă extinsă de timp
(adică, zeci de ani până la milioane de ani). Schimbările climei se pot referi la o schimbare a
condițiilor meteorologice medii sau la variația vremii în contextu l condițiilor medii pe termen
lung. Schimbările climei sunt cauzate de factori precum procesele biotice, variațiile radiației
solare primite de Pământ , tectonica plăcilor și erupții le vulcanice. Anumite activități umane au
fost identificate drept principalele cauze ale schimbărilor climei în curs, adesea
denumite încălzire globală
Modificări ale concentrațiilor atmosferice ale serii gaze (GHG) și aerosoli, precum și în
acoperirea solului și radiația solară modifică balanța energetică a sistemului climatic și sunt
motoare ale schimbărilor climatice. Fa ctori naturali (iradierea solară și aerosoli vulcanici) au
avut doar o mică contribuție la schimbările globale din ultimul secol. Cu toat e acestea, este foarte
probabil că cea mai mare parte a încălzirii observ ate în ultimii 150 de ani ani se poate datora
activităților umane, în special pentru Emisiile de GES, precum dioxidul de carbon (precum și
metanul, oxidul de azot, clorofluorocarburile și hidroclorofluorocarburile) prin ar derea
combustibililor fosili.

În august 2012, concentrațiile CO2 au depășit 392 ppm, pe an înregistrându -se o creștere de
aproximativ 25% din 1959, când au început măsurătorile moderne. Deoarece acest fenomen este
condus de oameni, oamen ii pot de asemenea, decide să oprească procesul prin reducerea sau
oprirea procesului de utilizare a resurselor fosile. Acesta este motivul pentru care prognoza
climatică este foarte incert ă și de aceea este necesar să se utilizeze numeroase scenarii diferite
care reprezintă viitoarele activități umane în vederea prognozării viitoarelor emisii de gaze cu
efect de seră.

1.1.Cum putem observa și prognoza schimbărilor climatice?

După cum sa menționat anterior, principalul factor determinant al schimbărilor climatice
este concentrația gazelor cu efect de seră din atmosferă, dar principalele consecințe care
afectează activitățile um ane sunt legate de variabile climatice mai frecvente, cum ar fi
temperatura și precipitațiile. Pentru a prognoza climatul viitor în România într-o anumită
regiune, oamenii de știință folosesc software de calculator care poate calcula efectele
concentrațiil or crescute de verde Gaze de locuit în atmosferă utilizând modele de circulație
globală a atmosferei și modele climatice regionale. Aceste modele sunt calibrate utilizând date

4
anterioare și diferite scenarii ale creșterii populației, creșterii economice și consumului de
combustibili fosili, rezultând în emisii diferite de emisii de gaze naturale pentru fiecare scenariu
(de la A1F1 emisii mari la emisii scăzute de B2 scenariu). O creștere de temperatură unică în
viteză și intensitate de la existența umanităț ii IPCC (Grupul interguvernamental privind
schimbările climatice), oameni de știință au reușit să utilizeze datele climatice din 1850 până în
prezent și au ajuns la concluzia că temperatura medie globală a crescut cu 0,8 ° C începând cu
anul 1900 și că act uala rata de încălzire este de 0,2 grade C / deceniu.

Dacă încălzirea globală observată este unică în ceea ce privește viteza și intensitatea,
prognoza climatică pentru secolul XXI este încă foart e nesigur ă și va depinde de activitățile
umane și de scen ariul de emisii corespunzător utilizat. Dar toți experții în climă susțin că
probabilitatea apariției scenariului B1 este acum foarte scăzută și că în momentul în care
societatea noastră urmărește Tendință A1F1. În ceea ce privește sectorul forestier, este , de
asemenea, important să observe că nu vor fi afectate toate regiunile europene cu aceeași
intensitate.

Modificări ale precipitațiilor medii
Pe măsură ce crește temperatura, regimurile vântului și umiditatea influențează
capacitatea de menținere a schi mbărilor de aer. Conform previziunilor modelul, aceasta duce la o
scădere a precipitațiilor în sudul și Europa continentală și o creștere în 2008 în Europa de Nord.

Creșterea nivelului mării
Pe măsură ce crește temperatura, gheața de pe continente se tope ște și apa din ocean se
dilată, rezultând o creștere în nivel mării care se estimează că va crește cu 1 milion într -un singur
secol

Evenimente extreme mai frecvente
Un alt efect al temperaturilor în creștere este o creștere a nivelului global , turbulențe
atmosferice și în evenimente extreme. Este foarte probabil ca evenimente precum valurile de
căldură, precipitațiile puternice, furtunile, inund ațiile și secetele să devină mult mai frecvent e.
Chiar dacă modelele de previziune meteo încă nu pot oferi inform ații corecte despre aceste
schimbări la nivel regional, pot fi identificate câteva tendințe principale. Furtunile intense
capabile să distrugă pădurile vor deveni mai frecvente și traiectoria lor se va deplasa mai spre
nord și spre est.
Se așteaptă ca sece ta de vară (zile fără ploaie) să devină mai frecventă și mai intensă , în
special în sudul și centrul Europei, datorită efectelor combi nate ale creșterii temperaturilor și
scăderea precipitațiilor de vară. Intensitatea precipitațiilor poate deveni și mai fr ecventă, cauzând
eroziunea solului și scăderea aprovizionării cu apă a copacilor pe tot parcursul anului; aceste
fenomene vor fi accentuate în domenii unde capacitatea apei solului este scăzută.

1.2.Geografia schimbărilor climatice:

Consecințele regional e

5
Schimbările climatice nu vor afecta toată Europa cu aceeași intensitate. Pe lângă valorile
climatice medii, es te, de asemenea, important să se țină cont de schimbările care vor avea loc pe
tot parcursul anului și de evenimente le extreme.

Zonele muntoa se
Regiunile muntoase (Alpi, Pirineii, Carpații) sunt în prezent în curs de schimb ări
specifice. R egiunile european montane pot prezenta o creștere oarecum mai ridicată a
temperaturii în comp arație cu regiunile învecinate. În ultimul secol, de exemplu, temp eratura a
crescut deja cu dublul mediei globale în Alpi (aproximativ +1,5 ° C). În Alpii elvețieni este de
așteptat o creștere de 2 ° C în toamna, iarna și primăvara și de 3 ° C în vara anului 2050. În plus,
durata de acoperire a zăp ezii este de așteptat s ă scăda cu câteva săptămâni pentru fiecare creștere
de temperatură de 1 ° C în Alpi.

2.Cum vor afecta schimbările climatice pădurile?
2.1.Riscul biotic
Multe insecte și ciuperci dăunează pădurilor ș i ucid copacii (mănâncă frunze , provoacă
dezin tegrare et c.). Peste generații , copacii se adaptează pentru a supraviețui și a face faț ă acestor
agenți dăunători. Cu toate acestea, cu schimbările climatice, acest echilibru ar putea fi perturbat
și pot apărea situații epidemice. De exemplu, în Canada, climatul mai cald a favorizat
reproducerea mai rapidă a unei ins ecte care în mai puțin de zece a ni reușește să ucidă mai mult
de 16 milioane de hectare de copaci din coasta de vest . Prin urmare, este important să se
anticipeze efectul schimbărilor climatice asupra age nților dăunători vii. Orice modificare a
balanței celo r trei factori ar putea provoca un focar masiv de dăunători și / sau boli. Schimbările
climatice vor afecta toate cele trei părți ale proiectului planta -boala triunghi în diferite moduri.
De exemplu, n ematodul de lemn de pin este limitat la zone în care temperaturile medii din luna
iulie nu depășesc 20 ° C. Cu toate acestea, dacă nu se face nimic pentru a limita schimbări le
climatice, este posibil că odată cu creșterea temperaturi acest vierme de infect are de pin să se
mute mai departe spre nord, ceea ce ar putea afecta t oți pini î n Europa.

Drogurile dăunătoare beneficiază de climatul mai cald din Europa
Efectele schimbărilor climatice asupra populațiil or de insecte ar putea fi direct, prin
influența pe care vremea o poate avea pe fiziologia și comportamentul insectelor sau indirect,
prin efecte fiziologice asupra plantelor gazdă, a concurenților și a dușmani naturali.
• Dinamica populației multor specii de dăunători forestieri depinde foarte mul t de
temperatură. Ca o consecință a schimbărilor climatice, temperaturile în creștere, vor duce la o
creștere a frecvențelor și intensităților focarelor de insecte -dăunători.
• Iernile blănde duc la supraviețuirea larvelor și numere mai mari din adulți, având ca
rezultat o defoliere mai mare în următoarele generații de larve.
• Pentru erbivorele care au mai mult de două păsări sau generații pe an, o creștere a
temperaturii va asigura mai mult timp pentru dezvoltarea generațiilor suplimentare la începutul și
la sfâr șitul sezonului de creștere.
• Domeniile geografice ale mai multor specii de insect e se vor extind e la latitudini și
înălțimi mai mari.

6
• Creșterea emisiilor de CO2 în atmosferă poate modifica considerabil interacțiunile
insectelor cu plante le erbivore în mod indirect, în primul rând prin efecte asupra creșterii și
dezvoltării plantelor.
• Schimbările climatice pot modifica interacțiunile dintre acestea ierbivore și dușmanii lor
naturali, ceea ce duce la schimbări în nivelurile controlului natural și dinam icii herbivorei.

Bolile vor beneficia, de asemenea, de schimbările climatice, datorită deficiențelor de
apă și temperaturilor mai ridicate
Bolile cuprind ciuperci patogene c are pot provoca degradarea oricărei parți a copacilor vii
(frunze, trunchiuri, răd ăcini etc.) sau chiar ucide rea lor. Principalele consecințe ale schimbărilor
climatice asupra bolilor sunt după cum urmează:
• Temperatura va afecta bolile plantelor prin oricare dintre acestea , planta de cultură
gazdă sau agentul patogen.
• Temperaturile mai mari vor accelera ciclul de viață al multor ciuperci patogene, care s –
ar putea răspândi pe o perioadă mai scurtă ducând astfel la creșterea riscului de infecție.
• Evenimente mai frecvente și mai extreme de precipitații ar putea conduce la perioade
mai lungi de condiții favorabile pentru dezvoltarea patogenului. Expresia genelor de rezistență și
eficacitatea lor în plantele gazdă ar putea scădea.
• Din cauza variațiilor genetice scăzu te, plantațiile de monoculturi sau clonele unice pot fi
afectate de no i sau de tulpini adaptate în populația patogenă.

2.2.Riscul abiotic
Evenimente mai frecvente de incendiu
În secolul XXI , schimbările climatice pot crește riscul focul ui sălbatic în regiunea
mediteraneană, precum și în alte părți din Europa . Au fost efect uate simulări utilizând modelul
CARAIB pentru secolul XXI . Rezultatele arată că frecvența și intensitatea incendiului cresc
semnificativ în Europa centrală (până la 60 ° N) și în vestul Franței, Polonia, România, Rusia
centrală și Ucraina, etc … Autorii au sugerat că riscul de foc sălbatic poate să crească aproape
oriunde în Europa (cu excepția Scandinaviei și a Rusiei de Nord) și că majoritatea țărilor s -ar
putea confrunta cu o creștere a daunelor cauzate de incendii. Incendiile forestiere vor deveni o
amenințare și mai mare la adresa pădurilor mediteraneene și a bunăstării umane în zonel e rurale .
Incendiile frecvente pot crește eroziunea solului și reducerea regenerării plantelor, în timp ce în
zonele uscate deșertifi carea poate accelera .

Furtuni mai dăunătoare
În perioada 1950 -2000, o medie anuală de 35 milioane m3 din lemn a fost avariat de
perturbări (adică 8% din tot alul exploatațiilor din Europa) furtuni le au fost responsabile pentru
53% din total ul daune lor, în timp ce focul a fost responsabil pentru 16%. Furtunile vor av ea
tendința de a fi însoțite de precipitații mai grele care conduc la soluri mai saturate și la un risc
crescut de deteriorare a vântului (EFI).
Trei factori care determină stabilitatea pădurilor vor fi afectați de schimbările climatice
care duc la daune sporite:
1. O schimbare a regimurilor eoliene cu o viteză a vântului mai mare și traiectorii diferite
2. O schimbare a regimurilor de apă cu mai multă ploaie în timpul iernii în timpul
perioadei d e furtună
3. O schimbare a regimurilor de îngheț a solului în țările nordice

7

Evenimente extreme mai frecvente, cum ar fi seceta și inundațiile
Se așteaptă ca evenimentele inundațiilor extreme să apară mai frecvent ca o consecință a
schimbărilor climatice. În timp ce numărul de zile ploioase este proiectat să scadă, numărul de
zile cu evenimente de precipitații mari se estimeaza că va creș te. Această schimbare va duce la
evenimente cu inundații mai extreme care dăunează pădurilor în timpul verii, mai ales î n
regiunile mediteraneene sau montane. Creșterea temperaturilor și scăderea proiectată a
precipitațiilor va mări riscul de secetă, crescând mortalitatea în zone unde speciile de copaci nu
sunt destul de tolerante la secetă. In acest caz, arborii morți ar t rebui înlocuiți cu specii mai
adaptate ducând la un nou peisaj, schimbând principal ele specii de copaci distribuți în întreaga
Europă.

Consecințele schimbărilor climatice pentru ciclurile forestiere
Modificări ale ratelor de creștere
Conform datelor trecu te de la sfârșitul secolului XX rata creșterii arborilor este în creștere
în toată Europa, datorită efectul ui fertil de creștere a CO2 concentrații în atmosferă. În
următoarele decenii, când precipitațiile scad, apa va fi factorul limitativ (aproximativ 20 30-2050
în multe regiuni europene) și, prin urmare, creșterea pădurilor se așteaptă să încetinească în
jumătatea sudică a Europei. P e termen lung, schimbările climatice pot avea doar u n impact
pozitiv asupra creșteri în țările nordice unde îngh ețul limitea ză lungimea perioadei de creștere;
cu mai puțin și mai puțin îngheț, durata de perioada de creștere va crește.

Pe plan local, este dificil să cuantificăm impactul climei asupra creșterii pădurilor,
deoarece es te foarte specific locului și speciilor. Pentr u unele specii de lemn, cum ar fi fag și pin,
anual creșterea va f i sensibilă la creșterea temperaturilor , în timp ce a ltele, cum ar fi stejarul , vor
suferi mai mult în toamne uscate și calde care afectează creșterea acesteia în termen lung .

Modificări a le caracterului adecvat al speciilor
Cunoașterea modului în care schimbările climatice vor afecta potențialul de creștere și
adecvarea ecologică a copacului individual este esențială pentru dezvoltarea adaptării la
schimbările climatice strategii. Ca parte a acestui proces, s -au dezvoltat diferite sisteme de
susținere a deciziilor privind clasificarea ecologică a siturilor (ESC) pentru a ține seama de
efectele schimbărilor climatice preconizate. Sistemele de susținere a deciziilor ESC au fost
concepute pe ntru a se potrivi factorilor locali cheie cu cerințele ecologice ale diferitelor specii de
copaci și să produ că hărți de adecvare .

În Europa, schimbarea în specii va avea, de asemenea, consecințe asupra volumului
produs; se prognozează că între 20 și 60% di n terenurile forestiere europene î n 2100 vor fi
potrivite pentru t ipul de păduri din stejar mediteranean cu producț ie redusă de lemn și randament
economic scăzut.

Schimbări în fenologie
Toate aceste nereguli în regimul meteorologic vor afecta fenologia ( spargerea mugurilor,
înflorirea, cader ea frunzelor etc.). Pentru multe specii de copaci concentrația de CO2 și
temperaturile mai calde din iarna poate provoca creșterea timpurie făcându -le mai predispuse la
pagube cauzate de îngheț, chiar dacă înghețul dev ine mai puțin frecvent. În Europa, sa constatat

8
că o schimbare a temperaturii medii de 1 ° C va induce o extindere a creșterii copacului fores tier
variind de la 7 la 13 zile pe an în funcție de specii de lemn și locație. Încălzirea globală sa
dovedit a fi una dintre cele mai grave amenințări la adresa biodiversității. Pădurile sunt deosebit
de sensibile la sch imbările climatice, deoarece lunga durată de viață a copacilor nu le permite să
se adapteze rapid la schimbările de mediu și nu toate speciile vor be neficia la fel de CO2 ca efect
de îngrășământ. Diferența în sensibilitatea speciilor va induce o schimbare rapidă în peisajul
forestier care afectează serviciile ecosistemice (stocarea carbonului, protecția solului etc.) și
habitatele asociate care au fost identificate ca zone de interes în ceea ce privește biodiversitatea.
Dinamica acestei schimbări va fi variată de la o regiune la alta.

Modificări ale calității lemnului
Nu numai creșterea arborilor poate fi afectată negativ ci și calitatea lemnului ca urmare a
ratei de creștere neregulată a copacilor de la un an la altul și oricăror daune cauzate copaci lor.
Furnizarea de lemn pentru o anumită specie și zonă poate crește pentru câteva dece nii când
specia se află în nord unde condițiile vor fi optime. In orice caz, copacii care raman in zona
sudica se v or afla in condiții nefavorabile fiind afectate creș terea lor si calitate a. Aceste
schimbări s -ar putea produce într -un singur secol, afectând lungimea de rotație a multor specii de
pădure.

3.Ce măsuri sunt necesare, astfel încât pădurile să se poat ă adapta la schimbările
climatice?
3.1.Ce poate face forestierul?

Cu un sistem de rotație scurtă (arbori recoltați după mai puțin de 50 de ani), amenințarea
principală este a ceea a zonelor expuse la evenimente extreme . În consecință, ar trebui luate
măsuri de creștere a copacilor privind stabilitatea și prevenirea ero ziunii.
Stabilitatea include cartografierea riscul ui eolian, gestionarea subțierii , pregătirea și
regenerarea site – ului adecvat și stadiul moderat de înălțime (adică r otații mai scurte). Pentru alte
evenimente extreme, strategiile de prevenire a incendiilor trebuie extinse , managementul riscului
la nord și biotic trebuie intensificat, deoarece pădurile vor deveni din ce în ce mai expuse. Pentru
speciile de arbori cu lungimi de rotație mai lungi, chiar dacă măsurile de atenuare sunt puse în
aplicare în mod activ, viteza și intensitatea schimbărilor c limatice este prea rapidă în raport cu
selecția naturală pentru a fi eficiente. Foresterii vor trebui s ă favorizeze genetica material ului
care este mai bine adaptat situațiilor locale (rezistență la secetă, dăunători și boli, evenimente
extreme etc.). Pentru speciile cu o lungime de rotație îndelungată, rotația, produsele din lemn și
speciile țintă ar trebu i revizuite pe baza unor criterii adaptate previziu nilor climatice. În mijlocul
atâtor ince rtitudini cu privire la adevăr, intensitatea schimbărilor climatice, provocarea migrației
asistate (speciile sau soiurile care se mișcă în mod deliberat și adaptate la climatul viitor către o
altă regiune), înlocuirea speciilor sau îmbogățirea este de a găsi practici forestiere care le vor
permite să se confrunte cu climatul actual și viitor. Amestecarea specii lor de copaci în standuri
sau între standuri este o opțiun e care poate fi considerată în unele cazuri, permițând speciei
rezistente la secetă și boli biotice pentru a compensa pierderea producției de lemn cauzată de
bolile biotice sau abiotice. În regiunile din sud, unde proiectul va fi principalul aspect, orice
mijloc de îmbunătățire a aprovizionării cu apă a copacilor ar trebui să fie luate în considerare; de

9
exemplu, reducerea concurenței pentru apa din sol (scăderea densității copacilor, controlul
buruienilor), îmbunătățirea capacității apei din sol (aplicarea biocarburanților în soluri) și
selectarea mai multor materiale genetice tolerante la secetă. Toate aceste modificări la specii și la
silvicultură vor avea consecințe asupra aprovizionării cu lemn (cantitatea și calitatea lemnului,
mărimea produsului, stoc urile în creștere) și va trebui să fie efectuate la nivel regional, de către
producătorii de lemn și de sectorul lemnului în general, combinând cele mai potrivite dintre
recomandările enumerate mai sus.

3.2.Ce politici ar trebui sprijinite?
Politicile ar trebui să anticipeze schimbările climatice și cele asociate ac estui risc prin:
• Monitorizarea precisă a impactului schimbărilor climatice asupra pădurilor.
• Pregătirea activă pentru producerea de evenimente mai extreme; planuri de urgență
forestiere: fo c, insecte, secetă, furtuni, agenți patogeni etc.
• Modificarea politicii privind utilizarea materialului genetic în păduri ținând seama de
faptul că proveniențele locale nu sunt întotdeauna cele mai bune alegeri. Clima pare să fie
schimbarea prea rapidă p entru procesul de adaptare naturală a multor specii de copaci.
• Pregătirea sectorului forestier pentru schimbarea surselor de lemn (cantitate, calitate,
diferite specii de arbori etc.).
• Susținerea tuturor acțiunilor de atenuare (adică oprirea sau reduce rea) emisia de carbon
fosil în atmosferă prin înlocuirea energiei fosile și a plasticului cu energia regenerabilă resurse și
politici, la nivel național și internațional, pentru ca să prevină schimbările climatice cât mai mult
posibil și să reducă impactul asupra pădurilor.

3.3.Care sunt implicațiile pentru cercetare și activitate forestieră în următorul
deceniu?
Reducerea incertitudinii privind schimbările climatice la nivel regional – nivelul este
rezultatul principal așteptat de la oamenii de știință din domeniul climatic manager forestier . În
plus, mai multe cunoștințe despre gestionarea pădurilor; aces t lucru se poate face prin aplicarea
următoarelor măsuri :
• Integrarea scenariilor privind schimbările climatice în sprijinul decizional instrumente
(mod ele de creștere, agenți dăunători etc.).
• Îmbunătățirea cunoștințelor despre specii / proveniențe / familii toleranță față de
schimbările climatice, nu numai pentru a însemna climatul dar și la cele extreme pentru a evalua
rezistența materialelor genetice utilizate în păduri și recomandarea celor mai potrivite.
• Îmbunătățirea cunoștințelor legate de riscurile aso ciate climatului și identificarea de
anumite praguri climatice, astfel încât să poată să fie monitorizată în mod corespunzător și astfel
încât av ertismentele timpurii să poată fi dat e.
• Îmbunătățirea recomandărilor de gestionare a ecosistemelor pentru a le face cât mai
reziliente; în special prin focalizare pe caracteristicile amplasamentului, structurile forestiere și
compoziția parametrii.
• Înc epeți să dezvoltați scheme inovatoare de reconstituire a pădurilor care vor fi aplicate
în urma evenimentelor dăunătoare pentru a face față scenariilor climatice viitoare.
4.Concluzie
Schimbările climatice reprezintă riscurile semnificative pentru mediul î nconjurător și
pentru viața însăși. Întrega planetă este probabil să fie afectată. Practic, toate țările din lume,

10
parte la Convenția -cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CCONUSC, 1992), au
recunoscut că trebuie să participe la activităț i de adaptare la schimbările climatice și de atenuare
a acestora. În viteză și amplitudine, schimbările climatice sunt a fenomen care nu a fost
confruntat anterior de omenire și care deține provocări nevăzute pentru toate cele mai economice
sectoare. Cu to ate acestea, incertitudinea care o înconjoară este foarte mare, inclusiv deciziile de
politică și erorile modelului matematic.
Dacă suntem capabili să punem în aplicare politici le pentru reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră , emisiile de dioxid de c arbon și pentru a menține schimbările climatice sub
control noi oportunități pentru sectorul forestier ar putea fi, de asemenea, create. Factorii de
decizie și managerii din domeniul forestier trebuie să ia în serios acest lucru în vedere adaptării
silvicu lturii la schimbarea moderată a climei. Sunt necesare acțiuni imediate și semnificative
pentru a limita intensit atea schimbărilor climatice și pregătirea sectorul forestier pentru un nou
climat viitor.

11

BILBIOGRAFIE

1) Christoph Ora zio, Srdjan Stojinic, Dejan Stojanovic, Nahia Gartzia, Stephania Hayes, The
influence of Climate Change, on European Forests and Forest Sector, ROK -FOR.