Influența sărăciei asupra randamentului școlar [606548]

Influența sărăciei asupra randamentului școlar

CUPRINS

CAPITOLUL I . PARTE TEORETICĂ

I.1. SĂRĂCIA
I.1.1 Definiții ale sărăciei…………………………………………………………………..9
I.1.2 Generalități………………………………………………………………………………. 10
I.1.3 Sărăcia în România…………………………… ……………………………………….. 14
I.2 RANDAMENTUL ȘCOLAR
I.2.1 Scurt istoric al sistemului de învățământ românesc………………………… 16
I.2.2 Factorii determinanți al randamentului școlar……………………………….. 18
I.2.3 Succesul școlar versus insuccesul școlar………………………………………. 20
I.2.4 Studii recente……………………………………………………………………………. 22

CAPITOLUL II . METODOLOGIA CERCETĂRII
II.1 OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂ RII
II.1.1 Scopul și obiectivele cercetării………………………………………………….. 24
II.1.2 Ipotezele cercetării………………………………. ………….. ……………………… 25
II.1.3 Structura lotului de subiecți………………………………………………………. 25
II.1.4 Metodele și instrumentele cercetării……………………………………………. 29
III.1 ANALIZA ȘI INTERPRET AREA REZULTATELOR ÎN FUNCȚIE
DE IPOTEZELE CERCETĂRII ……………………………………… 32

CONCLUZII ……………………………………………………………….. 47
ANEXE……………………………………………………………………… 49
BIBLIOGRAF IE…………………………………………………………… 54

Lista figurilor

Figura 2.1:Diagrama de structură – vârsta subiecților ___________________ 26
Figura 2.2: Diagrama de structură -genul biologic ______________________ 26
Figura 2.3:Diagrama de structură -nivelul sărăciei _____________________ 27
Figura 2.4: Diagrama de structură -mediul de proveniență _______________ 27
Figura 2.5:Histograma scorurilor la variabila stima de sine _____________ 34
Figura 2.6:Histograma scorurilor la randamentul școlar al elevilor din
ciclul liceal ________________________________ __________________ 40
Figura 2.7: Histograma scorurilor la randamentul școlar al elevilor din ciclul
primar _________________________________________________ 41
Figura 2.8: Histograma scorurilorla randamentul școlar al elevilor ________ 46

Lista tabelelor

Tabel 2.1:Indicii statistici de start pentru stima de sine __________________ 33
Tabel 2.2: Frecvențele scorurilor la stima de sine ______________________ 33
Tabel 2.3: Media participanților la variabila stima de sine _______________ 34
Tabel 2.4:Testul t pentru eșantioane indep endente între stima de sine
și tipul sărăciei ________________________________ _______________ 35
Tabel 2.5: Randamentul școlar obținut de elevi la evaluările naționale ______ 37
Tabel 2.6:Indicii statistici de start –randamentul școlar al elevilor din
ciclul liceal ________________________________ __________________ 39
Tabel 2.7:Frecvența scorurilor la r andamentul școlar al elevilor din
ciclul liceal ________________________________ __________________ 39

Tabel 2.8: Indicii statistici de s tart- randamentul școlar al elevilor din
ciclul primar ________________________________ _________________ 40
Tabel 2 .9: Frecvența scorurilor la randamentul școlar al elevilor din
ciclul primar ________________________________ _________________ 41
Tabel 2.10:Media participanților la variabila randament școlar în
funcție de vârstă ________________________________ ______________ 42
Tabel 2. 11: Testul t pentru eșantioane independe nte între
randamentul școlar la elevii din ciclul liceal și elevii din ciclul
primar ________________________________ _____________________ 43
Tabel 2.12:Indicii statistici de start pen tru randamentul școlar ____________ 44
Tabel 2.1 3:Frecvența scorurilor la randamentul școlar al elevilor din
ciclul liceal ________________________________ __________________ 45
Tabel 2. 14:Media participanților la variabila randamentul școlar în
funcție de tipul sărăciei ________________________________ ________ 45
Tabel 2.15:Testul t pentru eșantioane i ndependente între randamentul
școlar și tipul sărăciei ________________________________ ___________

5

INTRODUCERE

Când folosim termenul de sărăcie imediat ne duce cu gândul la o situație
indezirabilă. Sărăcia, pentru cei mai mulți dintre noi, reprezintă tot ceea ce
înseamnă opusul idealului nostru. Nu vrem să ne gâ ndim l a acest scenariu,
natura noastră ne determină să blocă m această posibilitate, suntem învățați de
mici să muncim pentru a avea lucrurile pe care ni le dorim. Fugim de sără cie.
Când asistăm la o poveste în care sără cia este vedeta subiectului respectiv,
fie prin mijloacele media, fie în viaț a real ă, suntem încercați de două emoții: fie
mila, compătimim subiecții în cauză, fi e furia deoarece simțim că protagoniștii
poveștii au lăsat ca sărăcia să le acapareze viața, să trăiască cu lipsuri.
În momentul de față, în societatea românească, și nu numai, vedem
persoane cu o situație materială tot mai dificilă.
De cele mai multe ori familiile din mediul rural fac mari eforturi pentru un
trai decent, dar lipsa unui loc de muncă stabil, slaba educație, locuințele prea
mici pentru numărul mari de ocupanți din aceasta, accesul greoi la sursele de apă
și/sau electricitate, îi plasează pe aceștia în categoria oamenilor săraci, care
trăiesc cu facilități minime comparativ cu viața modernă actuală.
Așa cum bine știm, copiii sunt cei mai afectați. Școlile aflate la distanțe
prea lungi și lipsurile amintite anterior fac ca soarta acestor micuț i să se
perpetuaeze în aceleași nuanțe ca cea a părinților lor.
În prezent încă avem un procent destul de ridicat al abandonului scolar,
primul factor implicat în acest fenomen fiind situația materiala precară a
părinților, urmat de condițiile de trai din familie.

6
Astfel este de la sine înțeles că rata randamentului școlar este scăzut în
comparație cu copiii care beneficiază de numeroși factori care susțin și
motivează performanțele școlare.
În această lucrare mi -am propus să identific gradul în care randam entul
școlar este sau nu este afectat de sărăcie.
Cu ajutorul literaturii de specialitate și a instrumentelor valide vom
descoperi modul în care un mediu ostil, sărac afectează randamentul școlar al
elevului.
Lipsa unui trai decent își lasă amprenta în carnetul de note al elevului sau
din contră acesta poate fi motivat să învețe pentru a avea un trai mai bun în
viitor?

7

ARGUMENT

Tema lucrării de licență se numește Influența sărăciei asupra
randamentului școlar .
Această lucrare a fost elaborată pentru a afla, așa cum spune și titlul,
efectul uimitor al sărăciei asupra perfomanței școlare a l unor elevi din
Constanța.
Am ales această temă pentru că sărăcia este o problemă globală majoră iar
România se situează printre ultimele țări din Europa în funcție de media
venitului pe persoană.
Abolirea sărăciei este o provocare majoră, țara noastră, împreună cu
Bulgaria fiind pe locul întâi privind posibilitatea de a fi expus e riscului de
sărăcie sau de excluziune socială .
Potrivit unui stud iu recent , unul din trei români are o stare materială
deosebit de precară și doi din cinci adolescenți cu vârste cuprinse între 15 -17 ani
scriu, citesc și socotesc cu dificultate.
Scopul acestei cercetă ri este de a investiga efectul sărăciei asupra copiilo r
care provin din medii defavorizate și de a afla dacă randamentul lor școlar poate
fi afectat negativ de starea economică a familiei lor.

8

CAPITOLUL I.PARTE TEORETICĂ
I.1. SĂRĂCIA
I.1.1 Definiții ale sărăciei

Sărăcia înseamnă un stil de viață lipsit de minimum de șanse de a trăi la
un anumit standard decent de nivel de trai. Într-adevăr a cest standard este
relativ, percepția despre acesta fiind influențat de numeroși factori( etnici,
culturali, religiosi, etc.)și diferă de la o țară la alta sau chiar de la o regiune la
alta.
Una din organizațiile ONU, și anume OMS ( Organizația Mondială a
Sănătății ) definește sărăcia ca pe un indice rezultat din raportul dintre venitul
mediu pe glob pe cap de locuitor și venitul mediu (salariul medi u) pe cap de
locuitor al țării respective .
Ca și tablou general, găsim o altă definitie mai amplă, și anume: sărăcia
reprezintă lipsa mijloacelor materiale necesare existenței; starea, viața celui
sărac (1),( 2) cantitate mică, nesatisfăcătoare, lipsă, (3 )epitet depreciativ sau
injurios dat unui lucru sau unei ființe fără valoare (DEX, 2009, p. 732).
În cartea sa „Sărăcia”, autorul britanic Peter Townsend vorbește despre
sărăcie ca fiind absenț a sau inadecvarea dietei, datorii lor, standardelor,
serviicilor și activităț iilor care s unt comune sau obișnuite î n societate (1979,
p.12).
O altă definiție este o definiție de lucru în ceea ce privește sărăcia în UE și
anume: persoane, familii ș i grupuri de perso ane ale căror resurse ( materiale,

9
culturale și social e) sunt atât de limitate încât acestea să fie excluse de la un
mod de viață acceptabil la minimum în statul membru de care aparț in.
Definiția sărăciei din abordarea operațională ne spune că sără cia
presupune stabilirea unui prag absolut (în funcție denevo ile umane de bază) sau
relativ (în funcție de modul de viață obișnuit însocietatea respectivă) care
delimitează populația săracă de restul populației (H. Pieron, 2001, p. 271).
În linii mari, sărace sunt acele persoane, comunități sau familii ale căror
posibilități sunt cu mult delimitate față de un standard minim de resurse
( financiare, culturale, sociale, etc.) ale populației care aparțin societății în care
acestea trăiesc.
Experții din domeniu explică sărăcia ca fiind prezentă atunci când
întâlnim situații precum: prezența unui nivel redus de venituri, alimentație
insuficientă sau de calitate inferioară, acces limitat la orice tip de educație
(formală, informală și/sau non -formală), accesul scăzut la medicamente, etc.
Un alt reper de indentificare a sărăciei este modul în care venitul unei
persoane/familii acoperă cheltuielile necesare unui trai decent, care să includ
ăachitarea facturilor curente, mâncare, igiena personală, îngrijiri medicale,
îmbrăcăminte, încălțăminte, activități sau a altor nevo i indispensabile.
În cazul în care aceste posibilități nu există, șansele ca un om să aibă
deficiențe culturale, o educație precară, lipsa unei calificări sau chiar
analfabetism sunt foarte mari.

I.1.2 Generalități

Așa cum am menționat anterior, term enul de sără cie este relativ, toate
definițiile au un singur numi tor com un: lipsa unui standard de viață decent.

10
Indiferent din ce unghi o privim, sărăcia își are rădăcinile în tot ceea ce
înseamnă relațiile bio -psiho -sociale ale individului.
Dacă privim s ărăcia din punct de vedere social, putem afirma că acesta
este un fenomen în care individul nu are resursele necesare atât din punct de
vedere intelectual cât și din punct de vedere economic, pentru a putea să își
satisfacă anumite nevoi de bază, iar dator ită acestui lucru el este situat pe o
treaptă inferioară a scării sociale.
Chiar dacă există teorii care susțin ideea că individul se naște cu bagaj
genetic înzestrat cu un anumit potențial de inteligență, acesta nu îl poate
dezvolta dacă mediul nu îi perm ite acest lucru. Conform studiilor, evoluția
omului este generată de zestrea genetică în proporție de 40%, în timp ce mediul
în care acesta se dezvoltă este responsabil de ascendența lui în proporție de 60%.
Un copil dacă se naște cu un bagaj intelectual bogat transmis de către
părinți, acesta îl poate dezvolta doar dacă mediul în care trăiește îl stimulează și
îl ajută pentru a evolua. Imaginați -vă cum poate fi ajutat un copil să își dezvolte
anumite abilități dacă trăiește într -un mediu sărăcăcios, fără electricitate, fără
părinți cu un nivel de cultură decent, sau în unele cazuri când vremea nu îi
permite, acesta lipsește de la școală zile întregi.
În viața sa, omul are ocazia să se modeleze. Capacitățile intelectuale,
alături de aptitudini, la fel ca și personalitatea, se schimbă, nu rămân constante.
Ele se mulează pe nevoile și pe experiențele individului. Dacă acesta are
capacitatea de a se adapta la mediu, el poate creea relații bune cu ceilalți, poate
dezvolta un sistem de valori, un bagaj de cunoști nțe, principii, care îl pot urca pe
scara socială. Dar cum lucrurile nu sunt întotdeauna atât de simple, de cele mai
multe ori cu toate că individul se naște cu un grad ridicat de inteligență, faptul că
el crește într -un mediu plin cu lacune, șansele ca el să rămână în același mediu
latent sunt mult mai mari.
Fiecare om are șanse egale de reușită, dar unii factori sunt foarte
importanți în drumul către succes.

11
Din ce în ce mai des se vorbește despre sărăcie. Orice continent, țară, oraș,
are zona ei de sărăc ie. Peste tot în lume există populație săracă, dar un etalon
bine definit cu privire la acest nivel de trai nu există.
Cei doi poli opuși, sărăcia și bogația, sunt două fenomene instabile și sunt
frumos nuanțate în viața de zi cu zi a individului. Dacă eș ti sărac astăzi, nu
înseamnă că vei fi la fel și mâine, sau invers, dacă astăzi esti bine plasat
financiar, nu ai garanția că mâine va fi la fel. Aceste două fenomene sunt
percepute în moduri total diferite, în funcție de personalitatea individului, de
modul în care acesta înțelege viața, prioritățile sale, modul de gândire, gradul de
inteligență, de adaptabilitate la viață, etc.
Pentru unii oameni a fi bogat înseamnă să fie sănătos și să aibă o familie
unită lângă el, în timp ce pentru alții bogația const ă în averi, case, o viață de lux.
Așa cum am spus și la începutul acestei lucrări, această percepție este influențată
în primul rând de cultura și religia omului.
Majoritatea oamenilor se tem de lipsa unui trai decent și trăiesc pentru a
se apropia cât m ai mult de succes cu scopul de a se îndepărta de acest posibil
scenariu.
Pentru unii specialiști, sărăcia și bogăția sunt două fenomene create de
om, iar astfel se menține un anumit echilibru social. Nu putem avea toți la fel.
Mediul rural are o prepondere nță mult mai mare în ceea ce privește
comunitățile sărace, comparativ cu mediul urban. Dacă ne întrebăm care este
explicația pentru acest lucru, răspunsul este cât se poate de simplu. În mediul
urban sunt prezenți numeroși factori care stimulează evitarea sărăciei, și anume:
un număr crescut de locuri de muncă, un nivel de educație mai crescut (care
conduce la obținerea unui loc de muncă mai bun), căi de acces mai ușoare
pentru diferite rute care conduc la anumite societăți cu sediul în afara orașului
(show room -uri de mașini, fabrici, etc.).
S-a constatat că un mediu de proveniență sărac este primul factor care
duce la apariția delincvenței. În acest mod apar visele de a deveni bogat peste

12
noapte, de a satisface nevoile individului care pentru perioade lung i din viața sa
au fost ignorate. Apar activități precum furtul, jaful sau poate ajunge până la
crimă cu scopul de a satisface nevoia de a obține venituri materiale imediate.
Sărăcia poate să fie absolută, relativă și extremă, între ele existând forme
structurale tranzitive .
Un binecunoscut om politic american, R. McNamara este de părere că
sărăcia absolută reprezintă o stare extremă a existenței umane când individul în
lupta pentru supraviețuire este expus la lipsuri și umilințe de neînchipuit, ce
depă șesc fantezia lumii privilegiate (articol aparut in ziarul Washington Post,
publicat la 19 noiembrie 2015).
Confom ultimelor statistici, în lume există aproape un miliard (850 de
milioane) de oameni care suferă de foame sau subnutriție . 170 de milioane
dintre aceștia sunt copii. În anul 2015, UNICEF a făcut publice datele care spun
că la fieca re 5 secunde moare un copil cu o vârstă de sub 5 ani, astel într -un
singur an în total mor aproximativ 30 de miloane de copii din cauza subnutriți ei.
În lume există un număr de aproximativ 1.4 miliarde de oameni care
trăiesc fără acces la energie electrică, 2.6 miliarde de oameni nu au canalizare în
locuințe, iar aproximativ 880 de indivizi nu au acces la apă potabilă. Aceste
numere sunt cutremurăto are pentru secolul nostru. Și estimările pentru viitor nu
sunt tocmai îmbucurătoare. Încă sunt înregistrate aspecte care ne duc cu gândul
la creșterea nivelului de săracie din lume. În ultimii 9 ani s -a constatat o evoluție
negativă globală în ceea ce priv ește indicele numărului oamenilor care trăiesc cu
un venit sub 1.25 de dolari pe zi. Cu pași rapizi ne îndreptăm spre salarii
raportate la cap de locuitor pe ziua de muncă asemeni ca în anul 1981, an în care
prețurile consumabilelor erau mult mai scăzute în comparație cu situația actuală.
Există specialiști care luptă cu strategii de combaterea sărăciei din lume,
dar până statele lumii nu vor deveni mai conștiente de gravitatea situației și nu
se vor implica în impiedicarea unui colaps mondial, din păcate rata sărăciei va
crește peste tot în lume.

13

I.I.3 Sărăcia în România

Sărăcia reprezintă o problemă complexă atât la nivel național, cât și la
nivel internațional. Dacă ne gândim la sărăcia care există în lume putem spune
că încă se caută soluții eficien te pentru combaterea ei, în acest sens derulându -se
numeroase programe.
În prezent se pune accent pe eradicarea foametei din lume, așa cum am
precizat în subcapitolul anterior, acest fenomen aduce după sine decesul unui
număr mare de oameni.
Situația în țara noastră este relativă. Încet, încet dispare clasa de mijloc a
societății, și un venit financiar satisfăcător îl au persoanele care trăiesc în mediul
urban, îndeosebi.
În urmă cu 20 ani, în anul 1997, Romania avea un procent de 1,9% din
populația sa c are trăiau cu mai puțin de 1 dolar pe zi. Această categorie se afla la
pragul de sărăcie. Acest prag înseamnă un trai caracterizat în primul rând de
malnutriție și un deficit evident al raportului venit/consum.
Un an mai târziu, conform statisticilor, țar a noastră prezenta cea mai
ridicată rată a sărăciei, dacă nu luăm în calcul situația Albaniei de la acea vreme.
Aproximativ 44% dintre români trăiau cu mai puțin de 4 dolari pe zi, iar un
procent de 7% trăiau cu mai puțin de 2 dolari.
Nici în prezent nu n e plasăm într -un loc favorabil în topul celor mai
sărace țări din lume, iar acest lucru este influențat de trei factori:
– primul factor este reprezentat de diferențele de venit, raportat pe cap de
locuitor și în distribuția salariului;

14
– existența unor perfor manțe slabe înregistrate în domeniul creș terii
economice ;
– creșterea inegalității în cei 10 ani de tranziție.
În țara noastră rata și profunzimea ratei de sărăcie sunt tot mai ridicate. La
începutul tranziției sărăcia reprezenta un fenomen natural dar o dat ă cu trecerea
timpului, aceasta a devenit o problemă majoră.
Colapsul experimentat de țara noastră a avut un ecou izbitor în scă derea
nivelului de trai a l populației, în special î n ceea ce pr ivește nivelul de consum
raportat pe cap de locuitor. Ceea ce a d us la accentuarea acestui fenomen a fost
creșterea inegalității, aici referindu -ne la locurile de muncă nesigure, creșterea
ratei de șomaj și apariția oportunităților de liberă practică.
Dacă abordăm sărăcia din perspectiva sociodemografică, putem spune că cele
mai importante caracteristici sunt: apartenenț a la comunitatea rromilor sau
apartenența la o gospodărie al că rei cap este femeie sau o persoană tânără.
Incidența sără ciei prezintă un nivel mai ridicat în mediul rural sau în zonele
de nord -est, sud și sud -vest al ță rii.
Potrivit informațiilor oferite de Eurostat, în anul 2015, țara noastră se află pe
primul loc în ceea ce privește sărăcia relativă, fiind prezent un procent de 25,4%
din populație aflat în această categorie.
Institutul Național de Stat istică (INS) arată că un număr de 8,5 milioane de
români trăiesc în risc crescut de sărăcie sau excluziune socială. O altă statistică
îngrijorătoare arată că o treime dintre locuitorii țării noastre nu își pot permite să
cumpere produse care sunt menite să ofere un trai decent (mâncare, combustibil,
îmbrăcăminte, etc.).
În prezent România prezintă cea mai mare inegalitate între săraci și bogați, la
nivel european. Un procent de 20% din românii care au o situație materială
prosperă au venituri de 7 ori mai m ari decât cei aflați la polul opus ai acestora,
adică cei 20% dintre cei mai săraci locuitori din România.

15
În țara noastră două dintre cele mai importante probleme cu care ne
confruntăm sunt rata crescută a sărăciei și corupția.

I.2 RANDAMENTUL ȘCOLAR
I.2.1 Scurt istoric al sistemului de învățământ românesc

Numă rul total al unităților școlare aflate sub accepțiunea legii și poate fi
descris ca fiind subsistemul principal al sistemului de educație reprezintă
sistemul de învățământ (S. Butnaru, 2013, p.1 1).
Încă de la formarea principatelor românești, bisericile reprezentau locul în
care se desfășurau activitățile școlare. Disciplinele derulate în acea perioadă erau
religia, scrierea și citirea, iar predarea se făcea în limba slavonă.
Prima școală cu o st ructură organizată a fost înființată în județul nostru în
locul localității Sinoie de astăzi, și conform istoricilor, aceasta a fost înființată în
secolul al II -lea I.Hr.
Câteva sute de ani mai târziu în Transilvania și Banat și -au deschis porțile
numeroa se școli care aveau un curriculum modern. Cele mai importante școli
fiind în Iași, Timișoara și Cluj.
Vasile Lupu, în anul 1634, domnitor al țării noastre în acea perioadă, a
înființat Academia Vasiliană, la Iași, având drept model Academia din Kiev.
Predarea se făcea în limbile slavonă și latină.
Limba greacă a apărut în școlile românești la inițiativa lui Antioh
Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir, fiind introdusă pentru prima dată în
cadrul Academiei Domnești din Iași, în anul 1707, ceea ce ulterior s -a extins și
în capitală când s -a deschis Academia Domnească de la București .

16
Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu a adus după sine noi forme de
învățământ, cum ar fi: școli elementare, școli gimnaziale, colegii, pensioane și
universități . Astfel, treptat, au fost emise numeroase legi care ave au scopul de a
susține într -un mod benefic toate ramurile de învățământ existente la acea
vreme. Cele mai importante dintre acestea amintim legile lui Spiru Haret , legea
lui Cuza și Regulamentul Organic .
La sfârșitul secolului al XIX -lea intră în vigoare “legea reorganizării
învățământului”, prin care sunt recunoscute trei niveluri de învățământ: școala
primară, clasele colegiale (liceul) și învățări speciale ( învățământ ul superior).
O perioadă lungă de timp, școala nu a fost la îndemâna oricui. Copiii care
proveneau din familii înstărite aveau posibilitatea să studieze în unitățile școlare
de la acea vreme. Această situație a durat până la sfârșitul primului război
mondial când învăță mânt ul primar a devenit gratuit și în acest mod devenea mai
accesibil pentru persoanele care își doreau să studieze. Cel mai important este
faptul că 17 ani mai târziu de la anunțarea gratuității școlare, aceasta a devenit
obligatorie, astfel toate școlile din întreaga țară au fost ocupate de copii din toate
mediile sociale.
O importantă figură în istoria evoluției sistemului de învățământ din țara
noastră este Andrei Șaguna, fost mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant
pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al
Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei
Române.
În anul 1855 Andrei Șaguna începe reorganizarea învățământul teologic
din Sibiu sub forma unui in stitut de teologie și pedagogie, în prezet numindu -se
Seminarul Andreian. Astfel acesta a reușit să organizeze peste 800 de școli
primare confesionale și să întemeieze gimnaziile ortodoxe din Brad și Brașov ,
cea din urmă și -a deschis porțile în anul 1850, astfel fiind una dintre cele mai
vechi școli superioare românești, și poartă numele de Colegiul Național „Andrei
Șaguna”.

17
După încheierea celui de -al Doilea Război Mondial, sistemul de
învățământ din țara noastră a suferit o nouă schimbare majoră, și anume
implementarea unui sistem de învățământ de tip sovietic, care avea o abodare
bazată pe ideologie, iar scopul principal al acestei perspective a fost cel de
îndoctrinare în masă.
Acest mod de predare a durat până în anul 1975 când s -a renunțat la
această metodă și totodată sunt introdu se în programa școlară discipline noi
precum științele exacte și limbile străine. Tot în această perioadă învățământ ul
profesional și liceal devin gratuite.
În prezent România trăiește o creștere continuă a absolvenților de studii
superioare, această schi mbare începând o dată cu anii 1990, după perioada
postdecembristă.
La momentul actual, în România, sistemul de învățământ este mult mai
amplu, format din: învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul
secundar inferior, învățământul general obligatoriu, învățământul l secundar
superior, școlile de arte și meserii, școlile de ucenici, învățământul post -liceal și
învățământul superior ( cursuri de licență, masterat și doctorat).
Astăzi, în Romania sunt recunoscute 106 de universități (de stat ș i
particulare), cel e mai multe dintre acestea fiind în București (36 de instituții ale
învățământului superior).
Unul dintre aspectele învățământ ului românesc care naște controverse este
numărul mare de discipli ne obligatorii, care reduc considerabil ran damentul
școlar al elevului, ceea aduce după sine performanțe slabe , deoarece fiecare elev
are aptitudin i și înclinații diferite.

18
I.2.2 Factorii determinanți ai randamentului școlar

Procesul de învățământ reprezintă îndeplinirea propriu -zisă a educației și
la aspectele psihopedagogice legate de predarea și însușirea cunoștințelor, la
aspectele psihopedagogice legate de predarea și însușirea cunoștințelor, acest
proces desfășurându -se în cadrul unităților sistemului de învățământ (A.
Cosmovici, 2005, p.178) .
Procesul de învățare este singurul responsabil în ceea ce privește
performanța școlară a elevului.
Henri Pieron (2001, p. 186) afirma că învățarea este întâlnită sub trei
forme:
– prima formă este reprezentată ca o modificare adaptativă a un ui
comportamen t în cursul unor experiențe repe tate;
– ce-a de a doua formă ne prezintă termenul de învățare ș i sub o formă
generală pentru a desemna procesul de achiziție mnemonică;
– ultima formă este explicatăca fiind un nivel de pregătire a materiei
profesionale, adică învățarea desemnează exerciții pregătitoare pentru o viitoare
activitate profesională, asigurând achiziția unei activități definite.
Randamentul ș colar este explicat ca fiind eficiența procesului de predare –
învățare la un moment dat și la sfârșitul perioadei de școlarizare a unui ciclu,
grad, profil sau formă de învățământ, fiind evidențiat de estimarea raportului
dintre rezultatul didactic ideal (și necesar) proiectat în documentele școlare și
rezultatul didactic obținut în pregătirea t inerilor (A. Cosmovici, 2005, p. 19) .
Randamentul școlar este stabilit printr-un act didactic ce are în vedere
evaluarea activității școlare și al personalității elevilor în interacț iune.
Ceea ce subliniază randamentul școlar este în primul rând evaluarea
pregătirii teoretice ș i practice a tinerilor, ca urmare a aprecierii raportului dintre

19
conținutul învățământului, oglindit în documentele școlare oficiale și
cunoștinț ele teoretice și practice dobâ ndite de elevi .
Randamentul școlareste influențat de anumiț i factori, precum:
– mediul familial de proveniență , aici referindu -ne la condițiile de trai ale
elevului, nivelul ecomomic, nivelul de educație (ai părinților și al copilului ),
modul în care este structura tă familia , ambianța, etc.;
– resursele școlare de care beneficiază elevul (echipamente școlare ,
materiale didactice de actualitate , laboratoare de studiu/experimentale, nivelul
de pregătire ale cadrelor didactice);
– caracteristicile elevului , aici putem vobi despre nivelul la care elevul este
motiv at, aspirațiile sale pentru viitor ș i interesul arătat de către acesta față de
educație. La fel de important (pentru unii autori acest aspect reprezintă baza
fundamentală a randamenului școlar) un rol deloc de neglijat î l au
caracteristicile cognitive ( voința, inteligența, memoria, atenția , etc).
Unii autori precum Simona Butnaru (2013, p.27), sunt de acord că există
anumiți factori în viața elevului care pot duce la periclitarea randamentului
școlar, cum ar fi :
– emoțiile și sentimentele elevului , prezin tă o influență majoră în
dezvoltarea personalității copilului ;
– voința , are un impact mare în ceea ce priveș te capacitatea de autoreglare
și a atenției elevului;
– stima de sine , care în urma cercetărilor s -a putut demonstra că un elev cu
un nivel ridica t al stimei de sine are toate șansel e să obțină rezultate școlare
crescute , în comparație cu acei elevi care prezintă un nivel de stimă de sine
redusă.
Conform literaturii de specialitate s -a observat că randamentul școlar nu
este o trăsătură nativă, ci ea este determinată de numeroși factori interni și
externi.

20
Din acest motiv este bine să ne amintim că performanțele școlare ale
elevilor nu reprezintă întotdeauna un ecou real în ceea ce privesc capacitățile
intelectuale ale acestuia sau gradul sau de preg ătire pentru viitor.

I.2.3 Succesul școlar versus insuccesul școlar

Succesul școlar reprezintă rezultatul pozitiv al performanțelor elevilor în
concordanță cu nivelul standardelor impuse de sistemul de învățământ (S.
Boncu, 2011, p. 71) .
O altă definiție ne spune că succesul școlar constă în obținerea unui
randament superior în activitatea instructiv -educativă, la nivelul cerințelor
programelor și al finalităților învățământului (P. Popescu -Neveanu, 2013, p.
55).
Pe scurt, succesul școlar reprezintă un rezultat pozitiv obținut de către
elev, ceea ce duce la performanță școlară (totalul rezultatelor pozitive) în timpul
unei perioade de timp (an școlar, semestru, anii de școlarizare, etc).
Numeroase studii din domeniu au fost efectuate cu sc opul de a înțelege
mai bine ceea ce conduce la un succes școlar dezirabil. Și aici s -au stabilit trei
factori fundamentali, aceștia fiind:
– situația economică a familiei de origine;
– principiile de viață ale elevului;
– motivația.
Pentru a înțelege mai bine ce determină în mod direct apariția, dezvoltarea și
menținerea succesului ș colar ale elevilor, factorii influențatori au fost împărțiți
în două clase: factori interni și factori externi.
Factorii interni se referă la factorii de natură biologică (dezvoltarea sănătoasă
a copilului, nivel crescut de inteligență al părinților, etc.) și psihologică
(aptitudini, memorie, voință, etc.) ale individului.

21
Factorii sociali includ factorii pedagogici (pregătirea dascălilor, materialele
puse la dispoziție, ambianța plăcu tă) și cei sociali (activități extracurriculare,
grup de prieteni, etc.).
Insuccesul școlar reprezintă polul opus al succesului școlar, și reprezintă un
cuantum format din performanțe scăzute înregistrare de elev în cadrul
activităților școlare.
Aici sunt implicați numeroși factori, precum: slaba adaptabilitate, mediu de
proveniență precară, nivel scăzut de inteligență, mediu de proveniență
disfuncțional, etc. Când vorbim despre insucces școlar aici ne referim atât la
rezultatele slabe cât și la absenteism.

I.2.4 S tudii recente

În lucrarea sa ”Inegalitatea în societatea modernă”(2005, p. 61), Leonard
Reissman afirma că sărăcia ar duce chiar la modificarea personalității umane.
Persoanele săra ce tind să aibă o personalitate direcționată spre vizual și
fizic, nedând atenție la tot ceea ce ține de psihic. Adesea sunt predominați de
personalități extroverte, orientate spre un raționament concret, prezintă lentoare
în gândire, compasionali, perseverenți iar uneori gândind „neortodox”.
Conform studiilor efectu ate de Reissman, persoanele sărace sunt
caracterizate prin impulsivitate, pun accent pe prezent și prezintă o toleranță
ridicată în ceea ce privesc tulburările psihice și somatice.
Un studiu recent realizat de catedra de sociologie din cadrul Univesității
Austin, din Texas, SUA. Prima ipoteză a cercetării pornea de la premisa că un
mediu de proveniență sărac este responsabil de un randament școlar scăzut.
Lotul de participanți a fost alcătuit din 849 de elevi care proveneau din
medii sărace. În urma cercetării s -a stabilit că un procent de 74% aveau
performanțe scăzute la școală, 16% prezentau note satisfăcătoare, iar restul de
10% aveau rezultate excelente . Un alt factor evidențiat a fost că 68% dintre

22
subiecți aveau abilități scăzute în comunicarea verbală. Astfel ipoteza principală
a cercetării s -a confirmat. Un mediu de proveniență sărac conduce la un
randament școlar scăzut.
Un alt studiu a fost concepu t de către profesorul catedrei de psihologie
Charles Mosh, de la Universitatea Michigan, prin care urmărea în ce fel
persoanele care proveneau din medii sărace puteau construi o carieră înfloritoare
după terminarea studiilor.
Lotul a fost alcătuit din 628 de elevi din diferite școli gimnaziale. Mosh a
urmărit în ce măsură randamentul școlar este influențat de situația precară din
mediul familial al copiilor.
Lotul de subiecți a fost împarțit în trei grupuri egale. Grupul A a fost
alcătuit din elevi al căror mediu de proveniență era unul peste medie din punct
de vedere financiar, în grupul B erau vizați copiii care proveneau din familii cu
venituri medii, iar grupul C era alcătuit din copiii care proveneau dintr -un nivel
financiar inferior celorlalte dou ă grupuri.
Rezultatele nu au fost deloc surprinzătoare. S -a constatat că randament ul
școlar este infl uențat direct proporțional cu situația financiară a persoanelor care
îngrijesc copilul. Cu cât factorul economic este mai slab, cu atât randamentul
școlar al elevului este mai mic.
Motivul pentru care Mosh a elaborat această cercetare nu a fost pentru a -și
testa ipotezele, ci pentru a trage un semnal de alarmă asupra importanței
educației informale și non -formale ale copiilor.
Acesta a in ițiat campania”Y ou can make tuit ion everywhere” (poți oferi
educație oriunde) în care a prezentat cât de mult randamentul școlar și implicit
performanța școlară se pot îmbun ătăți dacă copilul ui i se acordă mai mult timp ș i
numeroase informații în plus față de ceea ce îi o feră școala. Mosh a declarat:
educația nu se aplică numai în fața tablei elevului aflat în bancă. Educația care
schimbă vieți este peste tot, în parc, în muzee, la spactacole. Uneori nici nu ai

23
nevoie de bani pentru a intra în posesia ei. Pur și simplu te așezi pe o bancă și
urmărești tot ce se întâmplă în jurul tău.”
Acesta a dorit să evidențeze faptul că oricine poate aduce un plus în
randamentul școlar al copilului său indiferent de situația materială.
Așa cum întâlnim și în literatura de specialitate, și fapte dovedite în urma
studiilor efectuate, putem concluziona ca un mediu de proveniență sărac
influențează indezirabil randamentul școlar. Aici sunt mai multe cauze
implicate, cum ar fi : o inteligență nativă slabă, lipsa unor condiții bune de trai,
deficit în ceea ce privesc activitățile extracurriculare, etc.).
Chiar și așa, există numeroși oameni care provin din familii sărace și prin
motivație și determinare au ajuns pe culmi înalte ale succesului.

CAPITOLUL II.
METODOLOGIA CERCETÃRII

Acest capitol va cuprinde design -ul cercetării, obiectivul general,
obiectivele specifice, ipotezele cercetãrii, lotul de subiecți participanți,
variabilele de lucru, instrumentele utilizate în cercetare, modul de culegere a
datelor, prelucrarea lor în programul statistic SPSS (Statistical Package for
Social Sciences), precum și prezentarea rezultatelor obținute și argumentareea
acestora, cu scopul îndeplinirii obiectivului general și a verificãrii ipotezelor.

II.1.OBIECTIVELE CERCETĂRII

II.1.1.Obiectivul general

24

Obiectivul general al acestei lucrări este identificarea relației dintre
randamentul școlar și nivelul sărăciei familiale.

II.1.2.Obiective specifice

1. Identificarea relației dintre sărăcie și stima de sine.
2. Identificarea relației dintre randament ul școlar și vârstă.
3. Identificarea relației dintre randamentul școlar și tipul sărăciei.

II.2. IPOTEZELE CERCETÃRII

Ipoteza nr.1:
Se prezumă că există o diferență semnificativă între stima de sine a
subiecților care au un nivel al sărăciei absolut și stima de sine a subiecților care
au un nivel al sărăciei relativ.
Ipoteza nr.2:
Se prezumă că există o diferență semnificativă între randamentul școlar al
elevilor din ciclul liceal și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.
Ipoteza nr.3:
Se prez umă că randamentul școlar este influențat în mod direct de tipul
sărăciei.

II.3. LOTUL DE SUBIECȚI AL CERCETÃRII

25
În cadrul acestei lucrări, lotul de subiecți va fi alcătuit din 60 de subiecți,
dintre care 30 subiecți sunt elevi în clasa a XI – a și au vâ rste cuprinse între 16 și
17 ani, iar 30 subiecți sunt elevi în clasa a II -a, cu vârste cuprinse între 8 și 9
ani.
După cum putem observa și în diagrama de mai jos și dupã cum am
menționat anterior, subiecții au vârste cuprinse între 16 și 17 ani: 9 subi ecți au
vârsta de 16 ani, 21 subiecți au vârsta de 17 ani; respectiv vârste cuprinse între
8 și 9 ani: 12 subiecți au vârsta de 8 ani, iar 18 subiecți au vârsta de 9 ani.

Figura 2.1: Diagrama de structurã – vârsta subiecților

În figura de mai jos, putem observa repartiția subiecților în funcție de
genul biologic, respectiv 36 subiecți de gen feminin și 24 subiecți de gen
masculin.
15%
35%
20% 30% Vârsta subiec ților
16 ani
17 ani
8 ani
9 ani

26

Figura 2.2: Diagrama de structură – genul biologic

Figura 2. 3: Diagrama de structură – nivelul sărăciei

În figura 2.3 , putem observa repartiția subiecților în funcție de nivelul
sărăciei, respectiv 22 subiecți au un nivel al sărăciei absolut și 38 subiecți cu un
60% 40% Genul biologic
feminin masculin
44%
56% 0% Nivelul S ărăciei
saracie absoluta saracie relativa saracie extrema

27
nivel al sărăciei relativ. Observăm că nu există participanți care se încadrează în
tipul de sărăcie extr em (0%).

Figura 2.4. Diagrama de structură – mediul de proveniență
În figura 2.4 , putem observa repartiția subiecților în funcție de mediul de
proveniență, respectiv 15subiecți care aparțin mediului rural și 45 subiecți care
aparțin mediului urban.

II.4.INSTRUMENTE UTILIZATE
Pentru realizarea acestei cercetării,am utilizat următoarele instrumente:
 Scala stimei de sine Rosenberg
 Fișa educațională și psihologică a elevului
 Variabile:
 Randamentul școlar este reprezentat de punctajul obținut la
evaluările și simulările naționale:
– Randament școlar optim : punctaj între 70 -100
– Randament școlar mediocru: punctaj între 50 -60
mediul rural
25%
mediul urban
75% Mediul de provenien ță

28
– Randament școlar nefavorabil: punctaj sub 40
 Sărăcia familială va fi împărtiță în:
– Sărăcie absolută -De fapt, ne referim la asigurarea traiului zilnic ,
respectiv a unor condiții minime de viață necesare supraviețuirii :
 FAMILIILE CARE AU AJUTOR SOCIAL:

Figura 2.5. Diagrama de structură – Sărăcia absolut ă
– Sărăcie relativă -se definește în raport cu standardele social -culturale
ale unei societăți și cu complexul de nevoi specific vieții în contextul
social -economic dat. (familiile în care există un salariu minim pe
economie sau salariu minim pe economie și ajutor social ).

Figura 2. 6. Diagrama de structură – Sărăcia relativă
0500100015002000
familiile cu 3
membrifamiliile cu 4
membriajutor social
salariu minim pe
economie
0 lei100 lei200 lei300 lei400 lei500 lei
familii formate
din 3 membrifamilii formate
din 4 membri
ajutor social 357 lei 442 leiAxis Title Veniturile estimate lunar
Sărăcie absolută

29
– Sărăcie extremă -O lipsă atât de gravă a resurselor financiare încât
condițiile de viață ale respectivei persoane sunt absolut inacceptabile
,producând degradări rapide și greu reversibile ale capacităților de
funcționare socială normală.

Pentru recoltarea datelor necesare pentru această cercetare voi accesa
informații privind evaluarea națională a elevilor, date pe care le voi centraliza,
atât rezultatele simulării naționalepentru examenul de bacalaureat pentru elevii
clasei a XI -a, cât și rezultatele evaluării naționale pentru elevii clasei a II -a.
Acest punctaj final este obținut prin însumarea punctajelor obținute la cele trei
probe susținute. Deasemenea, voi realiza o partajare a tipurilo r de sărăcie,
considerate a influența randamentul școlar și voi aplica și testul Rosenberg
pentru evalurea stimei de sine . Fișa de cunoaștere educațională și psihologică a
elevului ne va oferi informații diverse, printre care și despre climatul familial și
condițiile materiale existente în familie, în funcție de care vom putea identifica
tipurile de sărăcie (anexa 3).

II.4.1. Scala stimei de sine Rosenberg
Rosenberg Self -Esteem Scale este unul dintre cele mai cunoscute
instrumente pentru evaluarea stimei de sine. A fost publicată în anul 1965 de
către M. Rosenberg, în cartea sa ,,Society and the Adolescent Self –
Image/Societatea și imaginea de sine a ad olesce ntului”. A ceastă scală a fost
utilizată în numeroase studii, cât și în practica orientării școlare , diagnostic ului
clinic, consilierii psihologice ,etc ).Scala a fost construită pentru a evalua stima
de sine a adoleșcenților.
Astăzi, se folosește atât pentru adolescenți (normali sau care se prezintă la
un examen clinic), cât și pentru adulți de diferite vârste. Scala stimei de sine
Rosenberg conține 10 itemi, dintre care cinci (itemii 1, 2, 6, 8 și 10) au un sens

30
pozitiv (de exemplu: “Cred că sunt o persoană valoroasă, cel puțin de același
nivel cu ceilalți.”), Ceilalți cinci itemi (3, 4, 5, 7 și 9) au un sens negativ (de
exemplu: “Uneori mă simt inutil, -ă.”). Timpul de administrare a scalei este de
aproximativ cinci minut e, iar scorarea durează aproximativ două minute. Scorul
total se obține prin adunarea scorurilor de la fiecare item .Scorul final poate fi
cuprins între 10 și 40. Un scor mare este corelat cu o stimă de sine ridicată,iar un
scor mic cu stima de sine scăzut ă. Eșantionul pe care a fost experimentată scala
inițial a inclus 5024 de elevi din zece licee din statul New York (SUA).
Unitățile de învățământ au fost selectate la întâmplare.Rezultatele raportate
de către Rosenberg au evidențiat corelații semni ficative între scorul la RSES și
autodescrierea pe care elevii o făcuseră cu privire la propria lor persoană. De
asemenea, Rosenberg a raportat o corelație semnificativă și negativă între scorul
la stima de sine și nivelul depresiei. În cadrul aceluiași st udiu, autorul a utilizat
tehnica scalării ierarhice propusă de L. Guttman, oferind dovezi pentru
unidimensionalitatea scalei. Coeficientul de reproductibilitate (indicator al
validității interne a unei scale ierarhice) a fost egal cu 0.92 În cadrul unui al t
studiu publicat în anul 1994, Rosenberg a identificat corelații modeste între
scorurile subiecților la stima de sine și scorurile la alte instrumente care vizau
măsurarea dispoziției afective, aceste date fiind considerate dovezi pentru
validitatea diver gentă (de construct) a scalei.
Pentru România, există date psihometrice despre scala Rosenberg,
acestea fiind obținute în cadrul proiectului ISDP (International Sexuality
Description Project). Raportorul pentru țara noastră a fost profesorul A. Opre de
la Universitatea Babeș -Bolyai din Cluj Napoca. Eșantionul de conveniență a fost
reprezentat de 251 de studenți (dintre care 123 de sex masculin și 128 de sex
feminin), care au completat scala anonim.Valoarea consistenței interne
(coeficientul α), raportată pentru eșantionul din România, a fost egală cu 0.79
.Conform datelor raportate de D. P. Schmitt și J. Allik, scorul la scală a corelat

31
pozitiv și semnificativ (r = 0.41; p < 0.001) cu extraversiunea (ca dispoziție a
personalității), negativ și sem nificativ cu nevrotismul (r = – 0.42; p < 0.001),
respectiv pozitiv și semnificativ (dar cu o intensitate a asocierii mai scăzută) cu
deschiderea în plan mental (r = 0.29; p < 0.001).Pe de altă parte, datele analizei
factoriale exploratorii au evidențiat u nidimensionalitatea scalei, unicul factor
extras explicând 37.6 % din varianța scorurilor la itemii din scala stimei de sine.

Etalonul valorilor finale este următorul:
10-16 puncte – stima de sine scăzută
17-33 puncte – stima de sine medie
34-40 puncte – stima de sine înaltă
III.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ÎN
FUNCȚIE DE IPOTEZELE CERCETĂRII

În capitolul prezent vor fi prezentate datele colectate în urma aplicãrii
metodelor și testelor statistice, precum grafice și tabele, cu scopul verificãrii
ipotez elor.
Statistica descriptivă ne permite să evaluăm indicii statistici de start, pentru a
putea lua deciziile ce urmăresc aplicarea metodelor statistice pentru testarea
ipotezelor. În urma evaluării indicilor statistici de start, vom putea decide dacă
utilizăm metode parametrice sau metode neparametrice. Asfel, în acest capitol
vom urmări normalitatea distribuției, analizând indicii statistici de start.

32
Ipoteza nr.1:

Se prezumă că există o diferență semnificativă între stima de sine a
subiecților care au un nivel al sărăciei absolut și stima de sine a subiecților care
au un nivel al sărăciei relativ.
După cum putem observa în tabelul 2.1, media este mai mică decât
mediana și modul. Astfel, distribuția are o asimetrie pozitivă,după cum putem
observa în f igura 2.7.

Tabel 2.1. Indicii statistici de start pentru stima de sine

Statistics
Stimadesine
N Valid 60
Missing 0
Mean 113,78
Median 134,00
Mode 145
Std. Deviation 49,206
Sum 6827

Tabel 2. 2. Frecvențele scorurilor la stima de sine

Stimadesine
Frequ
ency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid 20 1 1,7 1,7 1,7
21 3 5,0 5,0 6,7
22 1 1,7 1,7 8,3

33
23 1 1,7 1,7 10,0
24 4 6,7 6,7 16,7
25 4 6,7 6,7 23,3
26 1 1,7 1,7 25,0
30 4 6,7 6,7 31,7
31 2 3,3 3,3 35,0
33 1 1,7 1,7 36,7
34 9 15,0 15,0 51,7
35 4 6,7 6,7 58,3
36 5 8,3 8,3 66,7
37 5 8,3 8,3 75,0
38 5 8,3 8,3 83,3
39 2 3,3 3,3 86,7
40 8 13,3 13,3 100,0
To
tal 60 100,0 100,0

Figura 2.7: Histograma scorurilor la variabila stima de sine

34
Pentru testarea primei ipoteze , am aplicat testul t pentru eșantioane
independente. În urma analizei datelor , au reieșit următoarele:
Tabel 2. 3. Media participanților la variabila stima de sine
Group Statistics
Tipul
sărăciei N Mean Std.
Deviation Std. Error
Mean
Stima
de sine sărăcie
absolut ă 22 25,68 3,884 ,828
sărăcie
relativ ă 38 36,82 2,240 ,363

În tabelul 2.3 , observăm media scorurilor subiecților la dimensiunea stima
de sine în funcție de tipul sărăciei . Astfel, din lotul de subiecți total, 22 dintre
subiecți au un nivel al sărăciei absolut, iar 38 dintre subiecți au un nivel al
sărăciei relativ. Media subiecților care au un nivel al sărăciei absolute, au
obținutmedia la stima de sine egală cu 25, 68,iar media subiecților care au un
nivel al sărăciei relative au obținut o medie de 36,82.

Tabel 2 .4. Testul t pentru eșantioane independente între stima de sine și tipul
sărăciei
Independent Samples Test
Levene's Test
for Equality of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. T df Sig.
(2-
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Stima
de
sine Equal
variances
assumed 10,428 ,002 –
14,120 58 ,000 -11,134 ,789 –
12,712 –
9,556
Equal
variances
not –
12,312 29,254 ,000 -11,134 ,904 –
12,983 –
9,285

35
assumed

În tabelul 2.4 , putem observa rezultatele obținute prin co mpararea celor
două loturi de cercetare, și anume rezultatele analizei la testul t pentru
eșantioane independente.
Diferența dintre scorurile stimei de sine ale persoanelor care au un nivel al
sărăciei absolute ( M= 25,68 , AS= 0,828 ) și ale celor care au un nivel al sărăciei
absolute (M=36,82 , AS= 0,363 ) este -11,134 . Intervalul de încredere pentru
această diferență vari ază de la -12,712 la-9,556 . Deoare ce intervalul nu conține
punctul 0,00 ,diferența este semnificativă statistic la nivelul bidirecțional de 5%
(sig.0,000).
Astfel, ipoteza 1 conform căreia se prezumă că există o diferență
semnificativă între stima de sine a subiecților care au un nivel al sărăciei absolut
și stima de sine a subiecților care au un nivel al sărăciei relativ, se confirmă.
Concluzionăm că, persoanele care au un nivel al sărăciei absolut tind să
aibă un nivel al stimei de sine scăzut, spre deosebire de persoanele care au un
nivel al stimei de sine relativ și au o stimă de sine ridicată.
Cercetările recente au demonstrat că un elev cu un nivel ridicat al stimei
de sine are toate șansel e să obțină rezultate școlare crescute , în comparație cu
acei elevi care prezintă un nivel de stimă de sine redusă. Componentele stimei
de sine sunt: iubirea de sine, concepția despre sine și încrederea în sine. Astfel,
măsura în care fiecare se iubește pe sine es te determinată de iubirea pe care
familia o manifestă în timpul copilăriei. De asemenea, familia este cea care
determină direcția spre care se îndreaptă concepția despre sine a copilului prin
proiectele pe care le fac părinții pentru el.Încrederea însine e ste manifestată prin
tipul de educ ație primit de copil în familie, cât și la școală , prin puterea
exemplului.
Mai mult decât atât, stima de sine este influențată de factorii de ordin
financiar, mai exact posibilitățile materiale ale părinților, care duc la fenomenul

36
de stigmatizare socială printre elevi. Astfel, imaginea despre sine a elevului care
provine dintr -o famili e cu un nivel de trai scăzut, va fi negativă, pentru că
aspirațiile acestuia nu sunt de multe ori realizabile. De aceea, motivația și
încrederea copilului tind să scadă, pentru că face comparații cu ceilalți copii de
vârsta sa, care au ceea ce el își doreș te.

Ipoteza nr. 2:

Se prezumă că există o diferență semnificativă între randamentul școlar al
elevilor din ciclul liceal și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.

Pentru a testa aceasta ipoteză, am centralizat atât rezultatele simulării
naționalepentru examenul de bacalaureat pentru elevii clasei a XI -a, cât și
rezultatele evaluării naționale pentru elevii clasei a II -a. Aceste rezultate pot fi
observate în Anexa 2.
Conform tabelului 2.5, media este egală cu 73,33 ,mediana este 75,00 , iar
modul este 100. Abaterea standard pentru scorurile obținute este de 20,229 .
Tabel 2.5 : Indicii statistici de start – randamentul școlar al elevilor din ciclul
liceal

Statistics
Randament școlar la liceu
N Valid 30
Missing 0
Mean 73,33
Median 75,00
Mode 100
Std. Deviation 20,229
Sum 2200

37

Tabel 2. 6: Frecvența scorurilor la randamentul ș colar al elevilor din ciclul
liceal

Randament școlar la elevii de liceu
Frequ
ency Percent Valid
Percent Cumulativ
e Percent
Valid 40 3 5,0 10,0 10,0
50 4 6,7 13,3 23,3
60 4 6,7 13,3 36,7
70 4 6,7 13,3 50,0
80 5 8,3 16,7 66,7
90 4 6,7 13,3 80,0
100 6 10,0 20,0 100,0
Tot
al 30 50,0 100,0
Missing Syst
em 0 50,0
Total 30 100,0

Observăm în tabelul 2.6 că punctajul de 100 puncte are o frecvență de 6
între elevii de liceu, iar punctajul de 40 puncte are o frecvență de 3.

Tabel 2.7 : Indicii statistici de start – randamentul școlar al elevilor din ciclul
primar
Statistics
Randament școlar la ciclul primar
N Valid 30
Missing 0
Mean 88,33

38

Figura 2. 8: Histograma scorurilor la randamentul școlar al elevilor din ciclul
liceal

Tabel 2. 8: Frecvența scorurilor la randamentul școlar al elevilor din ciclul
primar

Median 90,00
Mode 100
Std. Deviation 13,667
Sum 2650

39
Randament școlar la ciclul primar
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid 60 3 5,0 10,0 10,0
70 3 5,0 10,0 20,0
80 3 5,0 10,0 30,0
90 8 13,3 26,7 56,7
100 13 21,7 43,3 100,0
Total 30 50,0 100,0
Missing System
Total 30 100,0
Observăm în tabelul 2.8 că punctajul de 100 puncte are o frecvență de 13
între elevii de ciclu primar, iar punctajul de 60 puncte este cel mai mic
înregistrat, cu o frecvență de 3.

Figura 2. 9: Histograma scorurilor la randamentul școlar al elevilor din ciclul
primar

40
În cele de mai sus , observăm cămedia scorurilor subiecților din ciclul
liceal la randamentul școlar este de 73,33, iar media scorurilor subiecților din
ciclul primar la randamentul școlar este de 88,33, ceea ce înseamnă că
randamentul școlar este mai mare în cazul elevilor din clasa a II -a.
În tabelul 2.9 , putem observa rezultatele obținute prin co mpararea celor
două loturi de cercetare, și anume rezultatele analizei la testul t pentru
eșantioane independente.

Tabel 2.9 : Media participanților la variabila randament școlar în funcție de
vârstă
Group Statistics
elevi N Mean Std.
Deviation Std.
Error
Mean
Randament
scolar ciclul liceal 30 73,33 20,229 3,693
ciclul primar 30 88,33 13,667 2,495

Diferența dintre scorurile randamentului școlar al elevilor din ciclul liceal
( M= 73, 33 , AS= 20,229 ) și ale elevilor din ciclul primar (M=88,33 AS=13,667 )
este -15,00. Intervalul de încredere pentru această diferență variază de la -23,922
la-6,078 . Deoare ce intervalul nu conține punctu l 0,00 , diferența este
semnificativă statistic la nivelul bidirecțional de 5%. (sig. 0,001).

Tabel 2. 10. Testul t pentru eșantioane independente între randamentul
școlar la elevii din ciclul liceal și elevii din ciclul primar
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means

41

Astfel, ipoteza 1 conform căreia se prezumă că există o diferență
semnificativă între randamentul școlar al elevilor din ciclul liceal și
randamentul școlar al elevilor din ciclul primar , se confirmă. Concluzionăm că,
elevii din ciclul primar tind să aibă un randament școlar mai mare în comparație
cu elevii din ciclul liceal.
Elevii din ciclul primar au o în general o motivație extrinsecă, fiind
motivați de obținerea unor beneficii calitative și cantitative din partea părinților.
Astfel, observăm în cât mai multe familii expresii : ,, dacă iei note bune, o să
primești x lucru, o să mergem în x loc”. Deoarece dorințele copiilor sunt foarte
mari, aceștia investesc toată munca și sunt motivați pentru că, în final li se
satisfac dorinț ele. În ciclul primar, copiii sunt în general educați pe principiul
recompensă -pedeapsă. În modul acesta, copilul învață principiile ce îi vor
guverna viața de adult. În ceea ce privește elevii de liceu, aceștia dezvoltă
motivația intrinsecă, încep să aibă idealuri despre viitor, despre ceea ce vor să
facă. Astfel, putem spune că un elev înclinat spre partea socială, nu va avea
motivația intrinsecă de a învăța l a materiile exacte cum este mate matica sau
chimia. Abilitățile fiecăruia se conturează în perioad a liceului, iar motivația
extrinsecă tinde să scadă. Uneori, lipsa implicării din partea pă rintilor în ceea ce F Sig. t df Sig.
(2-
taile
d) Mean
Differen
ce Std.
Error
Differen
ce 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lowe
r Upper
Randam
ent
scolar Equal
variances
assumed 7,521 ,008 –
3,365 58 ,001 -15,000 4,457 –
23,92
2 -6,078
Equal
variances
not
assumed –
3,365 50,9
10 ,001 -15,000 4,457 –
23,94
8 -6,052

42
privește traseul educativ al elevuluieste o cauză familială importantă a
randamentului școlar.
Drept urmare, randamentul școlar mediocru este un indicator al lipsei de
motivație, însă prin actul de învățare elevul își protejează imaginea de sine. Așa
apar strategiile de autoprotejare, între care se disting, ca forme mai complexe,
cele de autohandicapare: acestea induc eșecul, dar sub acoperirea uno r scuze
acceptabile. Astfel, elevii recurg la diferite metode (amânarea sarcinilor,
tărăgănarea sau ocolirea învățării); își propun scopuri inaccesibile sau abordează
sarcini atât de dificile, încât eșecul sau nereușita capătă un caracter nobil;
performeaz ă mult sub capacitatea lor sau pur și simplu refuză să învețe,
devalorizând importanța muncii și catalogându -i pe cei poziționați altfel drept
stupizi sau ipocriți. Pentru elevii cu o participare minimă la actul învățării,
eșecul poate deveni o marcă a non conformismului și o manifestare a
individualității.

Ipoteza nr.3:
Se prezumă că randamentul școlar este influențat în mod direct de tipul sărăciei.

Tabel 2. 11. Indicii statistici de start pentru randamentul școlar

Statistics
Randament scolar
N Valid 60
Missing 0
Mean 79,83
Median 80,00
Mode 100
Std. Deviation 18,730
Variance 350,819

Tabel 2.12 : Frecvența scorurilor la randamentul școlar al elevilor din ciclul
liceal

43

Randament școlar
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 40 3 5,0 5,0 5,0
50 4 6,7 6,7 11,7
60 8 13,3 13,3 25,0
70 8 13,3 13,3 38,3
80 8 13,3 13,3 51,7
90 11 18,3 18,3 70,0
100 18 30,0 30,0 100,0
Tot
al 60 100,0 100,0

După cum putem observa în tabelul 2.11, media este mai mică decât
mediana și modul. Astfel, distribuția are o asimetrie pozitivă,după cum putem
observa în figura 2.8.
Tabel 2.13 : Media participanților la variabila randamentul școlar în funcție de
tipul sărăciei

Group Statistics
Tipul
sărăciei N Mean Std.
Deviation Std. Error
Mean
Randament
școlar sărăcie
absolută 22 72,27 19,984 4,261
sărăcie
relativă 38 84,21 16,706 2,710

În tabelul 2.13 , observăm media scorurilor subiecților la dimensiunea
randament școlar în funcție de tipul sărăciei . Astfel, din lotul de subiecți total,
22 dintre subiecți au un nivel al sărăciei absolut, iar 38 dintre subiecți au un
nivel al sărăciei relativ. Media subiecților care au un nivel al sărăciei absolute,
au obținutmedia la stima de sine egală cu 72,27 ,iar m edia subiecților care au un
nivel al sărăciei relative au obținut o medie de 84,21.

44

Figura 2.10: Histograma scorurilor la randamentul școlar al elevilor

Diferența dintre randamentul școlar al elevilor care au un nivel al sărăciei
absolute ( M= 72,27 , AS= 19,984 ) și ale celor care au un nivel al sărăciei absolut
(M=84,21 , AS= 16,706 ) este -11,938 . Intervalul de încredere pentru această
diferență variază de la -21,570 la-2,306 . Deoare ce intervalul nu conține punctul
0,00,diferența este semnificativă statistic la nivelul bidirecțional de 5% (
sig.0,000).
Tabel 2. 14: Testul t pentru eșantioane independente între randamentul școlar și
tipul sărăciei

Independent Samples Test
Levene's
Test for
Equality
of
Variances t-test for Equality of Means
F Si
g. t df Sig.
(2-
tail
ed) Mean
Differe
nce Std.
Error
Differe
nce 95%
Confidence
Interval of the
Difference
Lowe
r Upper

45
Randa
ment
scolar Equal
varian
ces
assum
ed 1,46
4 ,2
31 –
2,4
81 58 ,01
6 –
11,938 4,812 –
21,57
0 -2,306
Equal
varian
ces not
assum
ed –
2,3
64 37,9
09 ,02
3 –
11,938 5,049 –
22,16
1 -1,715

Astfel, ipoteza 3 conform căreia se prezumă că randamentul școlar este
influențat în mod dir ect de tipul sărăciei familiale, se confirmă. Concluzionăm
că, elevii care au un nivel al sărăciei absolut tind să aibă un randament școlar
mediocru, spre deosebire de elevii care au un nivel al sărăciei relativ.

Un studiu recent arată că suntem pe primul loc între cele 27 de țări
europene în ceea ce privește sărăcia în rândul copiilor. Fenomenul asociat
sărăciei în rândul copiilor este excluziunea socială. Astfel, la nivelul
personalității, copilul este profund marcat și modelat de situația financia ră a
familiei. De multe ori, copiii se duc la școală cu încălțămintea și îmbrăcămintea
rupte, au nevoie de rechizite pe care părinții nu le pot achiziționa, nu au jucării
ca toți ceilalți copiii. Sau, în cazul ciclului preuniversitar, adolescenții care
provin din familii cu un nivel al sărăciei absolut, nu participă la activități
extracurriculare, nu ies în oraș, și de cele mai multe ori nu au prieteni. De cele
mai multe ori, nivelul sărăciei se extinde asupra tutu ror planurilor pe care
copilul funcționează : este exclus social, are o motivație scăzută față de
învățătură, are o stimă de sine scăzută. O problemă reală și foarte mediatizată în
cadrul țării noastre, a devenit abandonul școlar.
Implicaț iile randamentului școlar mediocru sunt de natura bio-psiho -socială .
Eșecul scolar este datorat și efectelor psihologice, printre care amintim:

46
dificultăț ile de adaptare, neîncrederea în sine, stres, anxietate, etc. Însă, de cele
mai multe ori, principalul motiv al randamentului școlar mediocru este sărăcia.
Din cauza situației materiale precare pe care o au, părinții nu au cum să asigure
copilului toate cele necesare pentru școală . Unele familii nuau măcar condiț ii
minime de locuit, trăiesc într-o singură cameră părinți și copii.Un ele studii au
reliefat faptul că, condiț iile preca re de trai din familie afectează dezvoltare a
normală a copilului. Astfel, sunt numeroase cazuri de copii proveniț i din medii
defavorizate care au unintelect de limită. Neavând sprijin în familie sineluați în
seamă de către cadrele didactic e, aceștia nu au nici o șansă să facă față cerințelor
școlare. Eșecurile școlare repetate imprimă copilului sentimentul neputinței și
diminuează considerabil interesul său pentru școală.
CONCLUZII

Analiza randamentului școlar are un rol foarte important în creșterea
eficienței calității învățământului. Prin intermediul randamentului școlar putem
scoate în evidență calitățile, nivelul de performanță, și toate resursele pe care
elevii le utilizează pentru a atinge acel nivel optim de dezvoltare.
Plecând de la tema lucrãri am formulat 3 ipoteze, dupã cum urmeazã:
– Se prezumă că există o diferență semnificativă între stima de sine a subiecților
care au un nivel al sărăciei absolut și stima de sine a subiecților care au un nivel
al sărăciei relativ.
– Se prezumă că există o diferență semnificativă între randamentul școlar al
elevilor din ciclul liceal și randamentul școlar al elevilor din ciclul primar.
– Se prezumă că randamentul școlar este influența t în mod direct de tipul
sărăciei.
Astfel, ipoteza 1 conform căreia ,,se prezumă că există o diferență
semnificativă între stima de sine a subiecților care au un nivel al sărăciei

47
absolut și stima de sine a subiecților care au un nivel al sărăciei relativ ”, se
confirmă. Concluzionăm că, persoanele care au un nivel al sărăciei absolut tind
să aibă un nivel al stimei de sine scăzut, spre deosebire de persoanele care au un
nivel al stimei de sine relativ și au o stimă de sine ridicată. Mai mult decât atât,
stima de sine este influențată de factorii de ordin financiar, mai exact vorbim
despre posibilitățile materiale ale părinților, care duc la fenomenul de
stigmatizare socială printre elevi. Astfel, imaginea despre sine a elevului care
provine dintr -o familie cu un nivel de trai scăzut, va fi negativă, pentru că
aspirațiile acestuia nu sunt de multe ori realizabile.
Ipoteza 2 conform căreia se prezumă că există o diferență semnificativă
între randamentul școlar al elevilor din ciclul liceal și randamentul școlar al
elevilor din ciclul primar , se confirmă. Concluzionăm că, elevii din ciclul
primar tind să aibă un randament școlar mai mare în comparație cu elevii din
ciclul liceal.
Ipoteza 3 conform căreia se prezumă că randamentul școlar este
influențat în mod direct de tipul sărăciei familiale , se confirmă. Concluzionăm
că, elevii care au un nivel al sărăciei absolut tind să aibă un randament școlar
scăzut, spre deosebire de elevii care au un nivel al sărăciei relativ. Sărăcia este
un factor de risc major pentru randamentul scăzut al elevilor. Neajunsurile
materiale împing tot mai mulți părinți să plece în străinătate din dorința de a le
oferi copiilor condiții de viață mai bune. Copiii sunt afectați de problemele
materiale și lipsa banilor,ce ea ce conduce la probleme în adaptarea în
colectivitate, care se resfâng prin neatenție în cadrul orelor de curs, fuga de la
școală, inhibare, sau probleme comportamentale violente, toți aceștia fiind
factori care conduc la scăderea randamentului școlar.
Astfel, în urma cercetării putem spune că elevii care trăiesc în familii cu
un tip de sărăcie absolut tind să aibă o stimă de sine mai scăzută,iar sărăcia
influențează în mod direct randamentul școlar al elevilor care fac parte atât din
ciclul primar, cât ș i din ciclul liceal.

48
Rezultatele obținute mi -au confirmat ipotezele, însă la acest capitol mai
este mult de lucrat. Principala limită ce poate fi reproșată cercetării este dată
de existența în cadrul eșantionului a unui număr prea mic de subiecți pentru a
considera datele cu adevărat semnificative pentru tema aleasă . De asemenea,
o altă limită este dată de faptul că am luat în calcul o singură variabilă, și anume
sărăcia, fără să ținem seama și de alte variabile precum familia, nivelul
intelectual, genul, e tc.

49
ANEXE
Anexa 1. Chestionarul Stima de sine

Total de
acord
De
acord
Dezacord
Total
dezacord
1) În general sunt
mulțumit(ă) de mine

2) Câteodata ma gândesc
că nu valorez nimic

3) Cred că am o serie
de calități bune

4) Sunt capabil(ă) sa fac
lucrurile la fel de bine ca
ceilalți

5) Simt că nu am în mine
prea multe de care sa fiu
mândru (ă)

6) Câteodată mă simt
realmente inutil

7) Mă gândesc că sunt
un om de valoare,
cel puțin la fel ca alte
persoane

8) Mi-ar plăcea să am mai
mult respect fată de mine
însumi

9) Ținând cont de toate, am
tendința sa cred ca sunt
un (o) ratat(ă)

10) Am o părere pozitivă
despre mine

50
ANEXA 2 Randamentul școlar obținut de elevi la e valuări naționale
Nr.crt Rezultatele
simulării pentru
elevii clasei a XI -a Rezultatele testării
naționale pentru
elevii clasei a II -a
1 100 100
2 60 100
3 50 90
4 70 90
5 50 80
6 60 70
7 100 100
8 90 100
9 90 90
10 80 80
11 50 90
12 40 70
13 40 60
14 80 60
15 100 100
16 90 100
17 80 100
18 70 90
19 60 60
20 100 70
21 90 80
22 100 90

51

– Randament școlar optim : punctaj între 70 -100
– Randament școlar mediocru: punctaj între 50 -60
– Randament școlar nefavorabil: punctaj sub 40

23 80 90
24 80 90
25 70 100
26 60 100
27 50 100
28 40 100
29 70 100
30 100 100

52

ANEXA 3
FIȘĂ EDUCAȚIONALĂ ȘI PSIHOLOGICĂ A ELEVULUI

I. DATE DE IDENTIFICARE

NUMELE ȘI PRENUMELE:
……………………………………………………………………….
DATA NAȘTERII:
…………………………………………………………………………………
..
DOMICILIU:
…………………………………………………………………………………
………
TELEFON:
…………………………………………………………………………………
………..
E-MAIL:
…………………………………………………………………………………
……………

II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE

1. STRUCTURA FAMILIEI (părinți, frați / suro ri, vârstele acestora,
profesiile părinților)

53
2. TIPUL DE FAMILIE (părinți legitimi / nelegitimi / recăsătoriți, părinți
adoptivi, părinți divorțați, tatăl / mama decedat / decedată)
3. ETNIA / RELIGIA MEMBRILOR FAMILIEI
4. CLIMATUL FAMILIAL
a) condiții materiale, edu cative, culturale

0 -357 lei/luna 900-1600 lei/luna

400-600 lei/luna peste 1600 lei/luna

b) atmosfera din familie (raporturile între părinți, între părinți și copii,
între frați / surori)

III. STAREA DE SĂNĂTATE ȘI ANTECEDENTELE MEDICALE

IV. DATE REFERITOARE LA ȘCOLARITATE

1. SUCCESE, EȘECURI ȘCOLARE
2. ADAPTAREA LA ȘCOLARITATE
3. STILUL DE LUCRU
4. MOTIVAȚIA ÎNVĂȚĂRII
5. ASPIRAȚII ȘCOLARE ȘI PROFESIONALE
V. VIAȚA SOCIALĂ

1. PREOCUPĂRI, INTERESE

2. GRUPUL DE PRIETENI, STATUTUL ELEVULUI ÎN CADRUL
GRUPULUI
3. MODALITĂȚI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

VI. ALTE ASPECTE RELEVANTE

54

BIBLIOGRAFIE

1. Academia R omana, Institutul de lingvistică Iorgu Iordan, Dicționarul explicativ
al limbii române (DEX) , ediția a II-a, revăzută și adaugită , București 2009
2. Banerjee, A., Duflo, E., Poor economics , PublicAffairs, Cambridge, 2011
3. Boncu, Ș., Ceobanu, C., Psihosociologie școlară , Ed. Polirom, Iași 2011
4. Butnaru, S., Gherasim, L., Performanța școlară , Ed. Polirom, Iași 2013
5. Cosmovici, A., Psihologia elevului , Ed. Polirom, Iași 2005
6. Crăciun, D., Psihologie socială , Ed. A.S.E., București 2004
7. Landes, D.S., Avuția și sărăcia națiunilor , Ed. Polirom, Iaș i 2013
8. Mitrofan, L., Elemente de psihologie socială , Ed. Sper, București 20 04
9. Piaget, J., Psihologia inteligenței , ediția a III -a , Ed. Trei, București 2012
10. Pieron, H., Vocabularul psihologiei , Ed. Enciclopedică, București 2004
11. Popescu -Neveanu, P., Tratat de psihologie generală , Ed. Trei, București 2013
12. Popescu, M., Psihologie educațională -note de curs , 2015 -2016
13. Preda, M., Politica socială românească între sărăcie și globalizare , Ed,
Polirom, Iaș i, 2011
14. Reissman, L., Inegalitatea în societatea modernă , Ed. Libris, Bucureș ti, 2005
15. Tesliuc, C .M., Pop, L., Tesliuc, E., Sărăcia și sistemul de protecție socială ,
Ed. Polirom, Iaș i 2001
16. Townsend, P., Sărăcia , Monsoon&Son Publisher House, Chatham 1979
17. http://www.revistadesociologie.ro/pdf -uri/nr.5 -6-2008/05 -ELISAP.pdf
18. http://www.un.org/en/
19. http://www.who.int/en/