Influenta Religiei In Perceptia Coruptiei

INFLUENȚA RELIGIEI ÎN PERCEPȚIA CORUPȚIEI

Rezumat: Obiectivul principal al acesei lucrări este constituit de către analiza efectuată asupra paradigmei conform căreia nivelul cultural și, în speță religia, joacă un rol important în percepția modalităților de cuantificare ale corupției, precum și de analiza impactului nesemnificativ al acestora în combaterea acestui fenomen. Rezultatele obținute în cadrul chestionarului destinat percepției, atât asupra corupției din România, cât și asupra corelației dintre religie și corupție, au rolul de a întări pe de-o parte afirmațiile referitoare la legătura existentă între aceste două fenomene, opuse din punct de vedere doctrinar, iar pe de altă parte, de a fundamenta clasarea codașă României în clasamentele cu privire la corupție, evidențiată în studiile celor mai prestigioase organizații. Legătura dintre religie și corupție, deși evidențiată într-o serie de studii anterioare, rămâne însă o variabilă foarte greu de cuantificat, determinarea acesteia depinzând de o multitudine de factori.

Cuvinte cheie: religie, corupție, percepție,

Cod/uri JEL: Z12, Z19

1. Introducere

Numărul studiilor empirice cu privire la studierea fenomenului de corupție a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani. Deși măsurarea și perceperea acestui fenomen nu este deloc facilă, studiile realizate în ultima perioadă își îndreaptă atenția spre compararea și interpretarea valorilor obținute din diverse țări, pe parcursul a unor perioade limitate de timp.

Prezenta lucrare își propune realizarea unei analize a percepției indivizilor asupra corupției, luând în considerare apartenența religioasă a acesteia. Motivația prezentei teme o reprezintă acutizarea fenomenului de corupție în țările cu o economie emergentă Mauro (1995), precum și interdependența dintre acesta și apartenența religioasă a indivizilor privită din perspectivă culturală.

Potrivit studiilor existente în literatura de specialitate, Lambsdorff J.G. (1999) și Treisman D., (2000), se evidențiază faptul că între religie și fenomenul de creștere economică există o legătură strânsă, ce nu are însă o explicitare foarte clară. Desigur, că o astfel de abordare m-a îndreptat către dorința de a aprofunda această corelație, de a remarca unde se situează nivelul de percepție al corupției în rândul românilor.

Un alt argument determinant în alegerea acestei tematici o reprezintă manifestarea a tot mai multor cazuri de corupție în care au fost implicate institțiile clerice de-a lungul timpului, acestea având rolul principal de a combate aceste practici prin aplicarea și propagarea dogmelor.

Scopul lucrării constă în analizarea paradigmei conform căreia nivelul cultural și implicit religia joacă un rol important în percepția modalităților de cuantificare a gradului de corupție al unei țari, fără a avea, însă un impact real în combaterea acesteia.

De asemenea, unul dintre obiectivele principale ale acestei lucrări este reprezentat de identificarea și analiza efectuată asupra percepției pe care diferite categorii de indivizi o au cu privire la amploarea fenomenului de corupție, precum și mediul în care aceasta este cel mai des întâlnit, în functie de vârsta, sexul, apartenența religioasă și mediul de activitate al respondenților.

Lucrarea de licență este structurată pe patru părți: prima parte a lucrării fiind rezervată introducerii, unde sunt prezentate motivația alegerii temei, scopul lucrării, urmând ca la final să fie evidențiată și contribuția autorilor în elaborarea acestei lucrări.

Partea a doua a lucrării, literatura de specialitate, încearcă să definească conceptele utlizate, funțiile sociale ale acestora, tipurile de corupție, opiniile referitoare la măsurarea gradului de corupție coroborate cu religia, precum și principalii indicatori de măsurare a acestor fenomene, utilizați în practica curentă.

Partea a treia a lucrării îmbracă forma studiului de caz, unde realizăm o analiză empirică ăe bază de chestionar, precum și o comparare a nivelului corupției din România cu cel al celorlalte țări din Uniunea Eruopeană, pe baza diferitor indicatori. În cadrul acestei părți vor fi prezentate metodologia utilizată, etapele analizei, precum și datele care vor fi utilizate la elaborarea acestuia. De asemenea, vor fi prezentate principalele rezultate obținute, precum și interpretările acestora, care vor fi comparate cu rezultatele aparținând unor studii anterioare.

Ultima parte a lucrării este rezervată concluziilor, unde vor fi prezentate asemanările între rezultatele obținute și cele prezentate în prealabil, precum și concordanța dintre acestea, limitele cercetării si implicațiile de natură economico-socială.

Contribuția autorilor în elaborarea prezentei lucrări este aceea de a sintetiza datele cu privire la corupție si religie, de a trasa o paralelă între aceste fenomene sociale foarte puțin studiate, precum și de a realiza o analiză pe bază de chestionar referitor la percepția corupției în rândul mai multor culturi religioase: ortodocși, musulmani, catolici etc. În acest sens, realizarea chestionarului a presupus traducerea lui și în engleză și germană.

2. Literatura de specialitate

Literatura de specialitate este orientată pe mai multe direcții, prin intermediul cărora se vor delimita conceptual noțiunile religie si corupție cu funcțiile aferente, precum si indicatorii cei mai utilizați in cuantificarea acestora.

Plecând de la afirmația lui Petre Țutea, conform căreia teologia reprezintă o știinta a realului, putem afirma că aceasta poate fi regasită în majoritatea științelor exacte, printre care putem aminti chiar și economia. O primă definiție a religiei este oferită de către Dicționarul Explicativ al limbii Române, care definește religia ca fiind ‚’’acel sistem de credințe și de practici cu privire la sentimentul divinității, care îi unește, în aceeași comunitate spirituală și morală, pe toți cei care aderă la acest sistem”. O altă accepțiune a Dicționarului Explicativ al limbii Române asimilează religia cu totalitatea instituțiilor si organizațiilor corespunzătoare, de care aceasta este patronată. Plecând de la cele două accepțiuni cu privire religie, se evidențiază un rol important al acesteia în societate, cel de reunire a credincioșilor sub un același ideal comun, patronat de integritate și dreptate, dar și asocierea cu încadrarea instituțională a acestui concept. Prin urmare, abordarea religiei, atât din perspectivă culturală a unei societăți, cât și din perspectiviă instituțională, devine o necesitate.

Practicarea religiei la scară este datorata numeroaselor funcții pe care aceasta le indeplinește în interiorul unei societăți. Sociologii au identificat în urma studierii, atât a societăților contemporane, cât și a celor primitive, o serie de funcțiuni vitale, pe care religia le îndiplinește în interiorul comunității. Printre funcțunile identificate în studiile precedente se evidențiază: funcția cognitivă, funcția actională, funcția de reducere a anxietății individului, funcția identitară, funcția compenstatorie și cea socială. Funcția cognitivă și cea acțională definesc religia ca fiind acea formă de cunoaștere, ce ține locul unei cunoașteri științifice și reprezintă o extensie a capacităților umane, care sunt la rândul lor limitate de acțiune. (Wikipedia.org). Funcția de reducere a anxietății individului constă în sprijinul moral pe care aceasta îl conferă credincioșilor, fiind un factor decisiv al coeziunii sociale, care servește drept liant al acesteia, acest rol fiind evidențiat și de către funcția identitară. (Wikipedia.org). Funcția compensatorie a religiei a fost îndelung analizată de către promotorii comunismului Marx K. ,(1844) și Engels F. (1878), care scot în evidentă rolul stabilizator pe care religia îl îndeplinește în societate, prin contribuția într-o foarte mare măsură, atât la menținerea organizării sociale, dar mai ales la favorizarea claselor dominante în pofida celor mai puțin importante. Funcția identificată de către sociologi, care conduce la integrarea individului în societate este reprezentată de către funcția structurantă sau socială. În acceptiunea lui Durkheim E. (1912), rolul funcției sociale este acela de a ”afirma superioritatea morală a societății asupra membrilor ei, contribuind astfel la mentinerea stabilitatii acesteia”.

Remarcăm că toate aceste studii situează individul în plan central, prin urmare abordarea acestui fenomen în această lucrare se va orienta în direcția culturală a medului cultural de provenență al individului și a nivelului de educație al acestuia.

Weber, M. (1905) a fost printre primii care au identificat rolul pe care religia îl joacă în cadrul dezvoltării sociale. În urma studiilor inițiate, acesta a ajuns la concluzia că dezvoltarea religiei protestante a reprezentat piatra de fundament a capitalismului din zilele noastre. Deși nu a prezentat un interes pentru aproape o suta de ani, cercetarea corelației dintre religie și creșterea economica a reintrat în actualitate în urma studiului lui Putnam, R., (1993), care asociază lipsa de încredere față de locuitorii din partea sud a Statelor Unite, cu tradiția catolică, care pune accentul pe legătura verticală cu Biserica, având însă tendința de a submina legătura de pe orizontală, cea cu cetățenii. Teoriile lansate de Putnam R.,(1993) , au fost susținute prin studiile efectuate în mai multe țări de către La Porta și alții (1997) și Inglehart (1999), care au trasat, de asemenea o legătură între religie și corupție.

Într-o lucrare similară, Landes (1998) afirmă că incapacitatea de dezvoltare a Spaniei din secolele 16. și 17. se datorează în mare masura politicii bazate pe intoleranța Bisericii Catolice, care a contribuit la alungarea valorilor din țara. Particularitățile Bisericii Catolice în comparație cu alte religii sunt de asemenea demonstrate de către Stulz, R., Williamson, R., (2001), care asimilează nivelul scăzut de protecție al creditorilor din țările predominant catolice cu politica anti-camătă instaurată și promovată de către tradiția catolică.

Deși fenomenul corupției nu este unul nou întâlnit, acesta își face simțită prezența într-un numar tot mai vast de țări. Chiar dacă fenomenul corupției își face mult mai des simțită prezența în țările cu o economie de piață nedezvoltată sau emergentă, acesta se regăsește și în țările cu economii de piață dezvoltate și consacrate. Corupția este definită de către Dictionarul Explicativ al Limbii Române drept “abaterea de la moralitate, de la datorie, de la cinste”.

Prin urmare, aria de influență a corupției nu se întinde doar asupra sectorului public, cum s-ar putea crede, ci și asupra sectorului privat, în care anumite cercuri privilegiate, numite și grupuri de interese, care abuzează de puterea de care beneficiază, obtinând anumite beneficii pe cale ilegală. Studiile recente arată că fenomenul corupției își face simtita prezenta nu doar in țările patronate de democrație, ci și în cele în care regimurile totalitare primează. O diferență notabilă între corupția specifică regimurilor democratice și cele totalitare o reprezintă faptul că, în cazul celor din urmă, corupția este accesebilă doar unei anumite clase, privilegiate sau elitiste, fiind adresată unui număr restrâns de indivizi. În funcție de nivelul la care este resimțit fenomenul corupției, în literatură se trasează o distincție între marea corupție si mica corupție. Mica corupție se referă la acel tip de corupție care nu daunează majorității indivizilor dintr-un stat, cunoscând o delimitare exactă în timp și spațiu, în timp ce marea corupție este specifică înalților diplomați și funcționari publici, facându-și simțită prezenta într-un mod nociv și păgubitor asupra întregii populații. Spre deosebire de mica corupție, mare corupție nu conoaște o delimitare precisă în timp si spațiu, fiind mult mai des resimțită pe termen lung, angrenând o serie de urmări definite prin costuri, care vor fi in final suportate tot de către populație.

Deși actele de corupție imbracă diverse forme, Dicționarul Explicativ al limbii Române menționează constrângerea, șantajul, mituirea, înșelăciunea, cumpararea, nepotismul și intimidarea ca fiind cele mai importante. Ne propunem să înțelegem toate aceste interpetări ale fenomenului corupție, pentru a putea construi un chestionar cât mai relevant pentru analiza pe care ne-am propus-o. Astfel, conform Dicționarului Explicativ, constrângerea este definită drept “acea manifestare, prin care cineva este silit să întreprindă o acțiune, pe care nu ar exercita-o în alte circumstanțe“. Șantajul este reprezentat de acel tip de constrângere exercitată asupra unei persoane, prin mijloace diferite de intimidare, care urmarește dobândirea unui folos injust. Mituirea, probabil cea mai cunoscută formă de manifestare a corupției este tratată de către aceeași sursă, drept o sumă de bani promisă unei persoane, cu scopul de a o determina pe aceasta să își incalce atribuțiile de serviciu. Prin înșelăciune se înțelege acea “acțiune de inducere în eroare, intenționată, a unei persoane, în vederea obținerii unor foloase”. Acțiunea de cumpărare, similară mituirii, este definită de către Dicționarul Explicativ ca fiind acea acțiune de “câștigare de partea sa a unei persoane prin acordarea unei sume de bani, sau a unor alte obiecte, în vederea obținerii unor avantaje”. Nepotismul sau favoritismul este definit drept “acțiunea de favorizare a familiei, a rudelor, sau a altor persoane cu care individul se află în relații cordiale”. Important de menționat, este faptul că favoritismul se află sub aria de inflență a corupției, atât timp cât este implicată și o alocare “nedemocratică” de resurse. Deși tratată la sfârșit, intimidarea poate reprezenta una din cele mai grave forme de manifestare ale corupției și este descrisă de către sursa mai sus menționată drept acțiunea de speriere sau infricoșare a unei persoane, ce are ca rezultat obținerea de foloase și avantaje nemeritate.

O clasificare a faptelor de corupție este realizată și din perspectivă legislativă prin Legea Nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Aceasta identifică trei categorii ale faptelor de corupție, definite ca infracțiuni: infracțiunile direct legate de corupție, precum luarea și darea de mită și traficul de influență, infracțiunile asimilate faptelor de corupție, precum și infracțiunile care se află în legătură directă cu faptele de corupție, cum ar fi spălarea banilor și evaziunea fiscală.

O altă abordare a fenomenului de corupție, scoate în evidență rolul pozitiv pe care aceasta îl joacă într-o societate. Adepții acestei teorii consideră că prezența actelor de corupție este benefică în societațile în care indivizii sunt “sufocați” de către birocrație și sistemul de drept. Într-o astfel de societate coruptă, în care birocrația și ineficiența formei de guvernamant sunt predominante, mita este considerată a fi un mecanism care facilitează “grăbirea” lucrurilor. Bardham (1997), Kaufman și Wei (1990). O alta abordare care evidențiază rolul pozitiv al corupției în societate îi aparține lui Tullock, (1996) care consideră că mita reprezintă un substituent al taxelor mari, o taxa suplimentară necesară remunerării serviciilor prost plătite, reprezentate chiar de salariile funcționarilor publici.

Cu toate aceste evidențe empirice, abordarea corupției în această lucrare este prezentată ca fiind un fenomen nociv, care își face simțită prezența în societate. Corupția este combătută în Biblie și în Coran, cărțile sfinte aferente celor mai importante religii din lume. Astfel, Biblia putem amintește următoarele concepții cu privire la apariția fenomenului corupției: “’’În norod s-au ridicat și proroci mincinoși, cum și între voi vor fi învățători mincinoși, care vor strecura pe furiș erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpânul care i-a răscumpărat și vor face să cadă asupra lor o pierzare năprasnică.” (Petru 2:1), “ În lăcomia lor vor căuta ca prin cuvântări înșelătoare să aibă un câștig de la voi. Dar osânda îi paște de multă vreme, și pierzarea lor nu dormitează.” (Petru 2:3), “După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit și au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii.” (Petru 2:15); “înseamnă că Domnul știe să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici și să păstreze pe cei nelegiuiți, ca să fie pedepsiți în ziua judecății” (Petru 2:9).

Practicile de corupție sunt aspru criticate și în Cartea Sfântă a muslmanilor, Coranul: Dar au schimbat cei nedrepti cuvântul cu un altul decât cel care li s-a poruncit și am pogorât asupra celor care au fost nedrepți, pedeapsã din cer, pentru cã ei au fost nelegiuiți” ( Surat Al-Baqara 2:59); “Sau voiți voi sã ziceți cã Avraam, Ismail, Isaac, Iacob și semintiile lor au fost iudei sau creștini? Spune: "Voi sunteți mai știutori sau Allah? și cine este mai nelegiuit decât acela care a ținut ascunsã la el mãrturia ce o avea de la Allah?" Allah nu este nebãgãtor de seamã cu ceea ce faceti voi!” ( Surat Al-Baqara 2:140); , “Allah a fãcut cu acei cãrora le-a fost dãruitã Cartea legãmântul: “Faceti-o cunoscutã oamenilor si nu o ascundeti!”. Dar ei au aruncat-o în spatele lor și au vândut-o pe un preț de nimic. Ce rãu negoț au fãcut!”(Surat Al-Imrain 3:187); “De vi s-a dat acest lucru, luati-l, iar de nu vi s-a dat, fiti prevãzãtori [și feriti-vã de el]!” Însã pentru acela pe care Allah voieste sã-l ispiteascã, tu nu-l vei putea apãra. Aceia ale cãror inimi Allah nu a voit sã le curãteascã, vor avea parte, în aceastã lume, de rusine, iar în Lumea de Apoi, de chin nemãsurat!” (Surat Al-Ma’Ida 5:41).

Înțelegerea fenomenului corupției presupune identificarea cauzelor acestuia, factorii determinanți și modalitășile de combaterea a acesteia. Cauzele care stau la baza acutizării fenomenului corupției pot fi diverse. În studiile sale îndreptate asupra studierii fenomenului corupției, Lambsdorff J.G., (1999a) identifică trei factori determinanți ai acestui fenomen: instituțiile publice, salariile oferite angajaților și o serie de factori de natură culturală, printre care se numară și religia. Plecând de la ipoteza că instițiile publice reprezintă un factor determinant al corupției, Brunetti și Weder (1998a), arată prin studiile efectuate asupra libertății presei, că o țară cu un grad ridicat de libertate a presei va descuraja într-o mare măsură corupția. În analiza efectuată, Brunetti și Weber (1998b), determină impactul deschiderii economice și politice si democrației unei tări, luând în calcul nivelul corupției. Utilizand indicele Servicii de risc politic (PRS) de măsurare a democrației, aceștia arată că o îmbunătățire a indicelui PRS in Coreea de Sud, Paraguay si Bolivia a stat la baza reducerii gradului de corupție din aceste state. În urma analizării studiilor lui Brunetti si Weber 1998b), Lambsdorff J.G.,(1999) pune la îndoială eficiența indicelui PRS în determinarea gradului de corupție din țările est europene. Alte studii similare efectuate cu scopul determinării gradului de corupție dintr-un stat au fost prezentate in cadrul World Development Report [1997: 104 și 168], care evidențiază rolul primordial al instituțiilor judiciare în diminuarea gradului de corupție dintr-o țară. Calitatea sistemului judiciar dintr-o țară este, de asemenea, menționată și în cadrul unei lucrari propusă de Ades și Di Tella (1996).

O a doua cauză identificată de către Lambsdorff J.G. (1999) este reprezentată de nivelul de salarizare și de recrutare în cadrul unei țări. Astfel, un grad de remunerare scăzut conduce la amplificarea gradului de corupție din instituțiile publice, Rijckeghem și Weder (1997).

O ultima serie de factori care contribuie în mod decisiv la acutizarea corupției este reprezentată de către factorii culturali. Analizând cauzalitatea factorilor culturali în măsurarea gradului de corupție, Lambsdorff J.G., (1999) este de părere că anumite state benficiază de o mai mare încredere din partea cetățenilor, în comparație cu altele. Analiza efectuată de Lambsdorff J.G.,(1999), are ca punct de plecare un sondaj efectuat de către World Value Service, care măsoară gradul de încredere al cetățenilor în stat. Astfel, statele care beneficiază de un grad ridicat de încredere din partea cetățenilor au un grad mai redus al corupției, încrederea contribuind la o mai bună colaborare între stat și cetățeni. În același studiu, autorii arată ca un grad al încrederii determină un control mai eficient al produsului intern brut per cap de locuitor (GDP) La Porta și alții, (1997a).

Alte studii care analizează influența factorilor socio-culturali propun măsurarea impactului corupției atât asupra bărbatilor, cât și asupra femeilor. Astfel, în urma efectuării unui studiu în 66 de țări, Swamy și alții (1999) și Dollar și alții (1999) măsoară gradul de ocupare a forței de muncă de gen feminin în parlament, demonstrând că un număr ridicat al femeilor pe posturi de conducere contribuie în mod direct la scăderea gradului de corupție din acea țară.

Pe lângă cele trei cauze identifcate în lucrarea sa, Lambsdorff J.G., (1999) consideră că moștenirea coloniasmului joacă de asemenea un rol vital în perceprea gradului de corupție. În urma studiilor efectuate, fostele colonii britanice au înregistrat un nivel mai scăzut al corupției, spre deosebire de alte colonii, care au aparținut altor imperii. Swamy și alții (1999) și Treisman (1999).

Datorită faptului că cele două fenomene sunt deficil de definit, având semnificații diverse și posibilitățile de cuantificare a acestora ridică dificultăți, indicatorii utilizati în măsurarea gradului de religie dintr-o țară sunt greu de cuantificat, însă literatura de specialitate consideră următorii indicatori ca fiind primordiali în determinarea factorului religie : scripturile afernte fiecărei religii, precum și religia de botez a indivizilor, apartentența la o anumită Biserică și frecventarea unei anumite Biserici pe o anumită perioadă de timp. Astfel, în literatură aparteneța religioasă a indivizilor este determinată de scripturile pe care aceștia le recunosc, Biblia și Coranul reprezentând scripturile cele mai importante. Desigur, nu putem ignora Cartea lui Mormon, Vedele hinduse Bhagavad-Gita, proverbele lui Budha, Cartea Tibetanăși alte crezuri de bază aparținând creștinismului sau altor religii și secte : Mormonism, Martorii lui Iehova, Biserica Unificării, Spiritsimul, Scientologia, Hinduismul, Meditația transcedentală, Islamul, Bahaismul și altele.

Fiind un fenomen întâlnit în majoritatea țărilor de pe glob, corupția este măsurată de diferite organizații în urma determinării nivelului unor indicatori specifici. Printre instituțiile care au elaborat astfel de indicatori, se numără Transparency International (TI), Worldbank și OECD.

În rapoartele realizate și publicate anual de către Transparency International sunt menționati următorii indicatori : indicele de percepție al corupției, barometrul global al corupției și indecele plătitorilor de mită.

Indicele de percepție al corupției, lansat încă dina nul 1995 de către TI, reprezintă unul dintre cei mai importanți indici care contribuie la măsurarea corupției. Forma indicelui este cea a unui indice compozit, având la bază datele privind corupția de la mai multe instituții independente, care capteză perceptiile asupra corupției din sectorul public. Opinia oamenilor de afaceri, a analistilor, precum și a experților din țările studiate sunt reflectate în conținutul acestuia. Realizarea indicelui este efectuată pe baza unor sondaje care conțin întrebări cu privire la luarea de mită sau delapidarea fondurilor, urmărind creșterea gradului conștientizării fenomenului de corupție, precum și stimularea Guvernelor în scopul îmbunatâțirii performanțelor. De asemenea, sondajele realizate conțin întrebări care verifică politica de luptă impotriva corupției a unei țări, determinând astfel atât coruptia politica, cât și pe cea administrativă din interiorul acesteia. Indicele de percepție al corupției este realizat anual de către Transparency International. (Transparency.org)

Barometrul global al corupției reprezintă un al doilea indicator de măsurare a corupției. Acest indicator este utilizat de către Transparency International pentru măsurarea percepției publicului larg asupra corupției precum și pentru măsurarea percepției oamenilor cu privire la acest fenomen. Sectoarele de activitate luate în calcul la elaborarea acestui indicator sunt : sectorul public prin totalitatea instituțiilor sale, dar si mediul social care evidențiază corupția in celelalte ipostaze ale vieții, cum ar fi viața de familie , precum și mediul de afaceri, care are un puternic impact social asupra unei colectivități. Sondajul se adreseaza publicului larg, repondenții fiind deopotrivă bărbați si femei cu vârsta peste 15 ani. Eșantioanele sondajului sunt naționale, urbane, in concordanță cu caracteristicile populațiilor naționale și mondiale.(Transparency.org)

Un ultim indicator utilizat de către Transparency International la elaborarea situațiilor cu privire la măsurarea gradului de corupție poartă denumirea de indicele plătitorilor de mită. Acest indice este în mare parte specific sectorului privat, fiind prezentat sub forma unui clasament format din 30 de țări exportatoare în funcție de disponibilitatea firmelor de a da mită în afara granițelor naționale. Elaborarea acestui indice se bazează pe două întrebări adresate persoanelor cu funcții executive din companii cu privire la practicile firmelor străine din țară lor. Sectoarele de activitate diferite în care activează managerii companiilor reprezintă de asemenea o caracteristică importantă care stă la baza elaborării prezentului indice, Transparency International realizând un clasament cu sectoarele de activitate considerate a fi dominante la capitolul corupție (Transparency.org)

Pentru măsurarea corupției dintr-o țară, Banca Mondială utilizează o serie de indicatori specifici, realizați pentru prima de către Kaufmann D. , Kraay A. și Mastruzzi M. (2010), care poartă numele de indicatori de eficiență globală (WGI), și care combină punctele de vedere al unui vast număr de întreprinderi, cetățeni si experți de anchetă, atât din țările industriale, cât și din cele cu o economie emergentă. Cei șase indicatori utilizați în prezent de către Banca Mondială sunt : indicele voce si responsabilitate, indicele stabilității politice și a absenței violenței, indicele eficacității guvernării, indicele calității de reglementare, indicele statului de drept, și indicele pentru controlul corupției. (Worldbank.org)

Numeroasele studii efectuate pe baza acestor indicatori au demonstrat că un punctaj redus indicilor este în mare măsură specific tărilor cu o economie emergentă și care manifestă un grad de corupție ridicat. Dintre indicatorii elaborati de Banca Mondială, singurul utilizat în studierea gradului de corupție dintr-o țară este indicele „Controlul corupției”. Acest indice reflecă percepțiile cu privire la măsura în care puterea publică este exercitată în scop personal, tinând cont în componența de ambele forme de corupție, mica corupție și marea corupție. De asemenea, acest indicator relevă gradul de cuprindere al intereselor private și al elitelor, deopotrivă dintr-un stat.(Worldbank.org)

In studiile investigate întâlnim o serie de corelații ale corupției în cu nivelul de dezvoltare al societății, dar și cu nivelul cultural al acestora, considerat în analizele empirice. Studiile precedente demonstrează că tările cu un produs intern brut per cap de locuitor ridicat înregistrează un nivel al corupției inferior țărilor cu un produs intern brut per cap de locuitor scăzut. Mauro (1995). La Porta și alții (1997a), acordă de asemenea o importanță ridicată nivelul produsului intern brut per cap de locuitor, care se află în strânsă legătură cu nivelul de încredere în instituțiile statului și care conduce la înlăturarea corupției. Astfel indicele nivelul produsului intern brut per cap de locuitor (GDP per capita) joacă un rol deosebit de important în studierea corupției. Acest indicator își demonstrează utilitatea în cadrul măsurării performanței financiare a unui stat, fiind calculat de către mai multe instituții precum : Fondul Monetar Internațional , Banca Mondială dar și de către Central Intelligence Agency (CIA).

În egală măsura , o serie de studii implică atât direct, cât și indirect, factorul cultural religie ca măsură de percepție a corpției. Provocarea noastra este să descoperim aceasta realitate în contextul societății contemporane, punând cu precădere accent pe societatea românească.

3. Studiu de caz

Pentru a putea evidenția atât nivelul actual al corupției din România, cât și opinia subiecților chestionarului realizat cu privire la percepția acestora asupra corupției și la corelația dintre religie și corupție, studiul de caz cuprinde patru etape.

În prima parte a studiului sunt evidențiate rezultatele obținute de către România în urma studiilor efectuate de către Transparency International cu privire la măsurarea gradului de corupție dintr-o țară. Astfel, în urma analizei efectuate asupra clasamentelor în materie de corupție, sa va evidenția situația actuală a României în comparație cu cea a altor țări din Uniunea Europeană. Analiza clasării României este realizată în funcție de indicatorii specifici, utilizați în propriile studii de către organizația Transparency International ia în calcul urmâtoarele tipuri de indicatori: Indicele de percepție al corupției și Barometrul global al corupției. În finalul primei părți va fi evidențiată situația României în urma analizării nivelului produsului intern brut per cap de locuitor.

A doua etapa din cadrul studiului de caz este cea a realizării chestionarului în limba română, prezentat în Anexa 1 și a celui în limba engleză, prezentat în Anexa 2, de către echipa însărcinată cu elaborarea lucrării. Sondajele de opinie sunt definite de dicționarul psihologic Larousse ca fiind chestionare de atitudini. Conform acestuia, eșantionul necesar este de minim 100 de persoane, alese în funcție de gen, vârstă, profesie și arie geografică, necesare obținerii unei validități de plus, minus 3%. Chestionarele realizate pot fi consultate în secțiunea Anexe.

A treia etapă este reprezentată de darea în colectare a sondajelor. Sondajul a fost administrat on-line, fiind destinat tuturor persoanelor care au dorit să participe la completarea acestuia. Transmiterea chestionarului s-a realizat în mare parte prin intermediul rețelelor de socializare și a emailului. Obținerea rezultatelor din mediul on-line a fost facilitată de către serviciul Google Docs, care a permis prelucrarea facilă a datelor obținute. Sondjaul a fost completat în perioada 4 mai – 4 iunie (2014), inclusiv, de către 162 de repondenți.

Ultima etapă a studiului de caz constă în analiza efectuată asupra răspunsurilor acordate de către repondenți cu privire la percepția asupra fenomenului de corupție din țara lor, cât și asupra determinării corelației dintre religie și corupție.

3.1 Nivelul corupției din România și din Uniunea Europeană

În vederea studierii fenomenului corpției la nivel global, Transparency International utilizează în analizele sale o serie de indici. Dintre acești indici, cel mai utilizat in practică este Indicele de percepție al corupției. Compararea indicelui de percepție al corupției din Romînia cu indicii obținuți de celelalte state membre ale Uniunii Europene prezintă o deosebită importanță în vederea trasării unei paralele privind nivelul corupției dintre acestea.

Analiza și evoluția indicilor de percepție ai corupției din țările membre ale Uniunii Europene este realizată anual de către Transparency International. Evoluția și punctajul obținut de aceste țări este prezentată în Tab.1 si Tab.2. Astfel, în urma punctajelor obținute, Danemarca conduce clasamentul țărilor cu o rată scazută a corupției, atât pe plan european, cât și pe plan mondial. Printre țările fruntașe, care au obținut un punctaj ridicat al indicelui de percepție al corupției se numară și Finlanda, Norvegia și Suedia, cea din urmă nefiind însă membru al Uniunii Europene. La polul opus se află țările care au obținut un punctaj redus în urma calculării indicelui de percepție al coruptiei, realizat de către Tarnsparency International. Clasarea României în cadrul acestor studii prezintă o deosebită importanță pentru studiul nostru, evoluția acesteia înregistrând o tendință negativă, datorată punctajului obținut. Scăderea cu un punct, de la 44 de puncte în 2012 la 43 de puncte în 2013 a determinat și ocuparea unui loc codaș, atât în clasamentul mondial, cât și în cel european, căderea de pe locul 21 în Uniunea Europeană în anul 2012 și ocuparea locului 23 în anul 2013, datorându-se punctajului în scădere.

Tabelul 1. Indicele de percepție al corupției în Uniunea Europeană în anul 2013

Tabelul 2. Indicele de percepție al corupției în Uniunea Europeană în anul 2012

Un alt Indicator utilizat pentru determinarea nivelului corupției este Barometrul global al corupției (BGC). Impreună cu Indicele de percepție al corupției, acesta reprezintă cea mai importantă modalitatate de cuantificare a percepției publicului larg asupra acestui fenomen. Barometrul global al corupției, la fel ca și indicele de percepție al corupției, se bazează pe un sondaj de opinie ce măsoară percepția publicului larg asupra corupției, precum și experiențele personale ale oamenilor cu privire la acest fenomen.

O întrebare avută în vedere la calculul BGC, se referă la amploarea fenomenului de corupție din Uniunea Europeană, respondenții trebuind să măsoare și să noteze nivelul corupției din țara lor cu note de la 1 la 5, nota 5 reprezentând o problema gravă, iar nota 1, o problemă nesemnificativă. Răspunsurile respondenților cu privire la nivelul corupției din sectorul public reprezintă o importantă apreciere asupra gradului de corupție din țara lor, fiind detaliate în Fig.1. Conform acestui sondaj, realizat în vederea stabilirii Barometrului global al corupției, Danemarca a înregistrat cel mai bun punctaj, respondenții din aceasta țară apreciind nivelul corupției din sectorul public, din țara lor la un nivel de 2.2 dintr-un maxim de 5, BGC venind în completarea Indicelui de percepție al corupției, care clasa, de asemenea, Danemarca în topul țărilor cu un grad redus de corupție. Corupția aferentă sectorului public din România a obținut în urma aceluiași studiu din anul 2013, o notă 4.5, dintr-un maxim de 5, corupția din domeniul public fiind catalogată ca fiind de o gravitate ridicată, fiind însă devansată de către cea din Grecia și Portugalia.

Figura 1. Nivelul corupției din sectorul public în Uniunea Europeană în anul 2013

În afara întrebărilor cu privire la nivelul corupției din interiorul țării, Barometrul global al corupției realizează și o clasificare a celor mai corupte instituții din Uniunea Europeană, precum și din fiecare țară membră, în parte. Media europeană cu privire la nivelul de corupție al instituțiilor este prezentată în Fig.2. În vederea cuantificării gradului de corupție al fiecărei instituții publice, respondenții au trebuit sa cuantifice și să noteze nivelul acestuia din țara lor cu note de la 1 la 5, nota 5 fiind echivalentă unui grad de corupție ridicat, iar nota 1 corespunzând unui grad de corupție foarte scăzut. Astfel, în urma efectuării studiului, cele mai corupte entități Uniunea Europeană, au fost partidele politice, care au obținut un punctaj de 4 puncte dintr-un maxim posibil de 5. Demnitarii și Parlamentul reprezintă entitățile care urmează partidele politice la nivel european, putându-se astfel afirma că sectorul înalților funcționari publici nu beneficiază de încrederea cetățenilor. Important de menționat în cadrul analizării Barometrului global al corupției, este încrederea de care se bucură Instituțiile de Cult, din partea cetățenilor, acestea fiind considerate entități foarte puțin corupte. Totuși, Insituțiile de Cult, sunt devansate de către sectorul educațional, de către organizațiile nonguvernamentale și de către sectorul Apărării Naționale.

Partidele politicile reprezintă, de asemenea cea mai coruptă entitate din România, obținând un punctaj superior mediei europene (Fig.3). O altă asemănare între gradele de corupție ale entităților publice din România și cele din Uniunea Europeană, o reprezintă clasarea pe locul al doilea al sectorului legislativ, a Parlamentului, urmată de demnitarii publici. O particularitate este însă reprezentată de nivelul redus al corupției din Instituțiile de Cult România, comparativ cu media obținută în Uniunea Europeană, acestea bucurându-se de o încredere sporită din partea respondenților. Astfel, Instituțiile de Cult și sectorul Apărării Naționale se bucură în România de cea mai mare încredere din partea cetățenilor, fiind instituțiile cu nivelul cel mai scazut de corupție.

Figura 2. Cele mai corupte instituții din Uniunea Europeană în anul 2013

Figura 3. Cele mai corupte instituții din România în anul 2013

Nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor este utilizat de diverse organizații la calcularea situației economice a unei țări. Produsul intern brut per cap de locuitor (PIB) este calculat sub forma mediei între produsul intern brut din țara respectivă și numărul de locuitori al țârii respective.

Tabelul 3. Nivelul produsului intern brut per cap de locuitor în Uniunea Europeană în anul 2013

În Tab.3 este prezentat nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în Uniunea Europeană din anul 2012, România clasându-se pe ultimul loc în cadrul clasamentului, având un PIB pe cap de locuitor de 6.43 de ori mai mic decât cel al liderului Luxemburg.

3.2 Rezultatele chestionarului

3.2.1 Întrebări referitoare la corupție

În cadrul acestei secțiuni a studiului de caz vor fi analizate rezultatele obținute în urma completării chestionarului de către respondenții participanți. Rezultatele obținute în urma răspunsurilor oferite de aceștia au o deosebită importanță, furnizându-ne informații referitoare la percepția asupra corupției.

Prima întrebare întrebare din cadrul chestionarui se referă la rolul diferitelor instituții în combaterea corupției din România, acesta fiind măsurat prin intermediul notelor de la 1 la 5, nota 1 fiind echivalentă unui rol redus în combaterea fenomenului, iar nota 5 fiind atribuită instituțiilor cu un rol important în combaterea acestuia. În cadrul acestei întrebări a fost analizat rolul școlii, al Bisericii, al poliției, al justiției, al mass-mediei, precum și cel al educației acordate de către familie, cu privire la combaterea corupției. Rezultatele și notele obținute sunt prezentate în Fig.4. Astfel, în urma analizei efectuate asupra notelor maxime acordate de către respondenți, justiția este considerată a fi cea mai capabilă instituție în combaterea fenomenului corupției, 83% dintre respondenți oferindu-i nota maximă. Pe locul al doilea se clasează educația oferită de către familie, locul al treilea revenindu-i Poliției. Educația primită în școală, mass-media, dar și Biserica ocupă ultimele locuri, primind note mai mici din partea respondenților.

Figura 4. Importanța instituțiilor în combaterea corupției din România

Pe lânga analiza efectuată asupra notelor maxime obținute de către diversele instituții cu privire la rolul acestora în combaterea corupției, este necesară și calcularea mediei ponderate obținută de către fiecare entitate în parte, care este reprezentativă gradului de încredere din partea respondenților. Notele finale obținute de către fiecare instituție sub forma mediei ponderate sunt prezentate în Tab.4. Astfel, în urma calculării mediei ponderate, Justiția ocupă primul loc, fiind considerată cea mai capabilă instituție în combaterea corupției, obținând o notă de 4.66 dintr-un maxim posibil de 5, urmată de către familie cu 4.61, pe locul al treilea clasându-se poliția cu 4.51 puncte. Ultimele locuri sunt ocupate de către școală, mass-media, precum și de către Biserică, acestea obținând note de 4.33, 3.81 și 3.42, dintr-un maxim posibil de 5.

Tabelul 4. Clasamentul celor mai importante instituții în combaterea corupției

A doua întrebare a chestionarului se referă la nivelul cunoștințelor respondenților referitoare la fenomenul corupției, respondenții având posibilitatea de a alege dintre mai multe variante: foarte multe, multe, puține, foarte puține sau nimic. Astfel, conform Fig.5, 11% dintre respondenți au apreciat că știu foarte multe referitoare la corupție, 64% și-au apreciat nivelul de cunoștințe la un nivel satisfăcător, 23% au declarat că știu puține despre corupție, iar 1% au declarat că nivelul cunoștințelor în materie este de corupție este la un nivel foarte redus. Un alt fapt, demn de menționat, este acela că toți respondenții au cunoștințe referitoare la corupție, niciunul dintre aceștia nedeclarându-și necunoașterea cu privire la acest fenomen.

Figura.5 Nivelul de cunoștințe al respondenșilor cu privire la corupție

Cea de-a treia întrebare referitoare la conștientizarea corupției își propune să măsoare gravitatea diferitelor forme de manifestare ale acesteia, respondenții fiind rugați să acorde note de la 1 la 5, în funcție de gravitatea resimțită, nota 1 fiind echivalentă unui gravități reduse, iar nota 5 fiind corespondenta unei gravități ridicate. Formele de manifestare ale corupției luate în calcul în cadrul acestei întrebări și prezentate in Fig.6 sunt următoarele: șantajul (Ș), constrângerea (C), mita (M), nepotismul (N), înșelăciunea (În) și intimidarea (I). În urma analizării numărului notelor maxime acordate de către respondenți cu privire la gravitatea diverselor forme ale corupției, putem observa ca 62% dintre aceștia apreciază mita ca fiind cea mai acută, devansând șantajul și înșelăciunea. Formele de manifestare ale corupției cu cea mai mică pondere a notelor maxime acordate sunt reprezentate de către constrângere, intimidare și nepotism, acestea acumulând 45, 40 si respectiv 30% din totalul notelor maxime acordate.

Figura.6 Cele mai grave forme de manifestare ale corupției

Pentru o evidențiere mult mai precisă a rezultatelor obținute, este necesară calcularea unei medii ponderate, care este corespondenta principală a nivelului de gravitate pe care îl resimte fiecare formă de manifestare a corupției. Mediile finale obținute de către cele șase forme de manifestare ale corupției prezente în chestionar sunt prezentate în Tab.5. În urma determinării mediei finale a fiecărei forme de manifestare a corupției, observăm că mita este considerată cea mai gravă forma a corupției cu o nota de 4.43, dintr-un maxim posibil de 5, urmată de către înselăciune și șantaj. Cele mai puțin grave forme ale corupției au fost considerate a fi înselăciuneâ și nepotismul, acestea obținând note de 4.00 respectiv 3.83, din același maxim posibil de 5 puncte.

Tabelul 5. Cele mai grave forme de manifestare ale corupției

Cea de-a patra întrebare din cadrul chestionarului se referă la sectorul de activitate în care fenomenul corupției își face simțită prezența, respondenții trebuind să aleagă una dintre mai multe variante de răspuns disponibile, dintre care putem aminti: sectorul public, sectorul privat, niciun sector, respectiv prezența corupției în aceeași măsura, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Astfel, în urma analizării rezultatelor obținute și prezentate în Fig.7, putem afirma că 65% dintre respondenții chestionarului sunt de părere că acest fenomen își face simțită prezența, în aceeași măsură, atât sectorului public, cât și în cel privat, spre deosebire de cei 35% care considera corupția ca fiind un fenomen întâlnit preponderent în sectorul public. Doar 1% dintre respondenții chestionarului au considerat fenomenul corupției din sectorul privat este superior celui din domeniul public. Trebuie menționat faptul că niciun respondent al chestionarului nu a considerat că fenomenul corupției nu este specific niciunui domeniu de activitate.

Figura.7 Prezența corupției în diferitele sectoare de activitate

Cea de-a cincea întrebare referitoare la amploarea corupției, dorește să cuantifice gradul de răspândire al corupției în domeniul de activitate al respondenților, aceștia trebuind să aleagă din mai multe variante de răspuns disponibile: unii sunt corupți, majoritatea sunt corupți, toți sunt corupți, nu există corupți sau nu știu/ nu răspund. În urma analizării răspunsurilor acordate, prezentate în Fig.8, 41% dintre respondenții prezentului chestionar au afirmat că în domeniul lor de activitate doar unii sunt corupți, spre deosebire de cei 30% care au afirmat că majoritatea colegilor de activitate este coruptă. 24% dintre respondenții chestionarului nu au putut cuantifica gradul de răspândire al corupției în domeniul lor de activitate, sau nu au dorit a oferi un răspuns la această întrebare. Doar 1% dintre respondenții chestionarului au afrimat că în domeniul lor de activitate activează numai oameni corupți, spre deosebire de cei 4% care au afirmat că domeniul lor activitate este unul ferit de coruptibilitate.

Figura. 8 Gradul de răspândire al corupției în mediul de activitate al respondeților

Întrebarea cu numărul șase dorește să determine verdicitatea mai multor afirmații referitoare la mită, respondenții trebuind să aleagă dacă următoarele afirmații sunt adevărate sau neadevărate: mita este total inutilă; mita este inutilă și nevoia de a da mită se poate evita cu ușurință; mita este utila, însă puțină răbdare conduce la aceleași rezultate; mita este un fenomen obișnuit, de o gravitate redusă; mita este un fenomen obișnuit, de o gravitate ridicată, mita face parte din cotidian. În urma analizării rezultatelor obținute, putem afirma că mita nu este total inutilă, 60% dintre respondenți apreciindu-i utilitatea în diversele situații în care aceasta poate aparea. Utilitatea mitei devine însă discutabilă în urma analizei efectuate asupra celei de-a doua afirmații, numărul respondenților care consideră că mita este inutilă și că nevoia de a mita se poate evita cu ușurință fiind la egalitate cu numărul celor care nu împărtășesc acestă părere. 59% dintre respondenți consideră că mita este utilă, nefiind însă de părere că răbdarea conduce la aceleași rezultate, mita dovedindu-și încă o data utilitatea. A treia afirmație și a patra afirmație dovedesc încă o dată gravitatea mitei, numărul respondenților care ascoiază mita cu un fenomen de o gravitate ridicată fiind net superior celor care nu împărtășesc această părere. Deși mita este un fenomen de o gravitate ridicată, respondenții consideră că prezența acesteia aparține cotidianului, 82% dintre aceștia asociind mita cu o activitate curentă.

Tabelul 6. Opiniile referitoare la mită

Scopul a celei de-a șaptea întrebări din chestionarul realizat, este acela de a afla dacă respondenții au fost vreodată implicați într-o activitate de corupție. Astfel, respondenții au fost rugați să aleagă una din următoarele variante de răspuns, refitoare la gradul lor de implicare în activități de corupție: niciodată, o singură dată, de mai multe ori și în mod repetat. În urma analizării răspunsurilor primite, exemplificate în Fig. 9, putem spune că 53% dintre respondenții chestionarului nu au fost niciodată implicați într-o activitate de corupție, spre deosebire de cei 47% care au fost implicați cel puțin o dată într-o activitate de corupție.

Figura. 9 Gradul de implicare al respondenților în activități de corupție

A șaptea întrebare adresată respondenților dorește să evidențieze părerile acestora cu privire la gravitatea consecințelor fenomenului corupției asupra societății și asupra economiei. În vederea determinării gravității fiecărei urmărilor corupției, respondenții au trebuit să aleagă dacă acestea prezintă o gravitate ridicată, moderată , redusă sau inexistentă. Urmările corupției, prezentate sub forma unor afirmații sunt următoarele: corupția slăbește încrederea în stat, corupția scade numărul cetățenilor care pun valoare pe cinste, corupția scade nivelul de trai al populației, corupția duce la pierderea încrederii cetațenilor în Biserică, cei săraci vor fi tot mai excluși, societatea se degradează moral, corupția afectează mediul privat și duce la lipsa aparitiei investitorilor, firmele private nu se pot dezvolta, crește numărul infractorilor.

Astfel, în urma analizei răspunsurilor acordate de către respondenții chestionarului și prezente în Tab.7, putem observa că cea mai gravă urmare a corupției este creșterea numărului de infractori, urmată de către degradarea morală a societății. Pierderea încrederii cetățenilor în Biserică, reprezintă, în opinia respondenților, cea mai puțin gravă afirmație dintre cele menționate. Putem conclude că gravitatea urmărilor fenomenului corupției, din punctul de vedere al respondenților se îndreaptă cu precădere către sfera socială, urmările economice fiind neglijate.

Tabelul 7. Urmările corupției

O ultimă întrebare al cărui scop este acela de a determina nivelul percepției respondenților asupra corupției, dorește să stabilească motivul pentru care aceștia au fost implicați în activități de corupție. În cadrul acestei întrebări, respondenții au trebuit să aleagă dintre următoarele variante de răspuns: pentru că altfel nu puteam rezolva o problemă la care aveam dreptul, pentru a evita primirea unei amenzi sau penalizări, pentru urgentarea rezolvării unor probleme, pentru obținerea de foloase necuvenite, altele. Respondenții au avut, de asemenea posibilitatea de a afrima că nu au fost niciodată implicați într-un act de corupție. Rezultatele obținute și prezentate in Fig.10, ne arată faptul că 44% din toalul respondenților nu au fost niciodată implicați într-un act de corupție; 21% au apelat la o forma sau alta a corupției pentru a putea rezolva o problemă, la care aveau dreptul; 14% au apelat la corupție în vederea urgentării unor probleme și doar 9% au apelat la una din formele acesteia în vederea evitării amenzilor sau penalizărilor. Doar 2% din totalul celor 162 de respondenți au folosit o forma, sau alta a corupției în vederea obținerii de foloase necuvenite.

Figura.10 Motivele implicării respondenților în acte de corupție

3.2.2 Întrebări referitoare la religie

Prima întrebare referitoare la gradul de religiozitate reflectată în gradul de cunoaștere al respondenților, se referă la cunoștințele acestora cu privire la principalele scripturi existente. Deși religiozitatea, ocupă un loc important în viața respondenților, doar 34% dintre aceștia cunosc scripturile aferente principalelor religii, spre deosebire de cei 66% care nu-și însușesc cunoștințe referitoare acestora. (Fig.11)

Figura.11 Cunoștințele respondenților cu privire la principalele scripturi

Cea de-a doua întrebare ce are ca scop cuantificarea religiozității respondenților și se referă frecventarea Bisericii de către aceștia. Rezultatele obținute în Fig.12, arată faptul că 46% dintre aceștia frecventează Biserica o data sau de mai multe ori pe lună, 35% o dată sau de două ori pe an, iar 19% dintre aceștia nu o frecventează.

Figura 12. Frecventarea Bisericii de către respondenți

Importanța religiei în viața personală a subiecților este studiată în cadrul celei de-a treia întrebări, respondenții fiind rugați să acorde note de la 1 la 10 cu privire la importanța religiei în viața personală. Nota 1 reprezină nonreligiozitatea unui individ, iar nota 10 este acordată de subiecții care acordă o importanță deosebită religiei în viața personală. În Fig.13 este prezentă structura răspunsurilor acordate de către subiecții chestionarului cu privire la importanța religie în viața personala. Conform acesteia, 17% dintre respondenți acordă o importanță deosebită religiei, iar 29% acordă o importanță moderată acesteia, acordându-i nota7 și nota 8. Un fapt demn de menționat este acela că 12% dintre respondenți nu acordă niciun fel de importanță religiei în viața personală.

Figura.13 Importanța religiei în viața personală a respondenților

O ultimă modalitate de determinării a religiozității unui individ este aceea a determinării religiei pe care acesta o recunoaște, sau la care acesta a fost botezat. Astfel, ultima întrebare din cadrul acestei parți a chestionarului, are în vedere determinarea religiei indivizilor. Rezultatele obținute și evidențiate în Fig.14, reprezintă religiile respondenților, la elaborarea chestionarului fiind luate în calcul principalele religii la nivel european. Astfel majoritatea respondenților aparține religiei creștine ortodoxe, cu 73% din toalul răspunsurilor. Ponderea creștinilor catolici a fost de 11%, iar a celorlalte tipuri de reștinism de 7%. Ponderea musulmanilor a fost de 1% din toal respondenți. Din păcate, printre subiecții participanți nu s-a declarat niciun reprezentant al religiei iudaice. Cei care s-au declarat atei, nerecunoscând niciun fel de religie, au însumat 6% din totalul respondenților.

Figura.14 Structura respondenților pe religii

3.2.3 Întrebări referitoare la corelația religie-corupție

Aceasta parte a chestionarului dorește să cuantifice părerea respondenților cu privire la corelația dintre religie și corupție. Prima cerință din cadrul acestei părți dorește să stabilească nivelul de veridicitate al următoarelor afirmații, cu privire la o posibilă legătură dintre religie și corupție, respondenții fiind rugați să noteze veridicitatea afrimațiilor cu note la la 1 la 5, nota 1 fiind atribuindu-i afirmației o valoare falsă, iar nota 5 o valoarea adevărată. Astfel, în urma analizei efectuate asupra răspunsurilor acordate de către subiecții chestionarului, prezentate în Tab.8, putem afirma că există o legătură între religie și corupție, tipul acesteia fiind însă nedeterminat. De asemenea, conform datelor obținute și prezentate în Tab.8 putem conclude că religia, deși opusă din puncte de vedere doctrinar corupției, nu contribuie la combaterea acesteia, respondenții fiind de părere că nici Biserica, principala Instituție de Cult, nu își face simțită prezența la înlăturarea acestui fenomen.

Tabelul 8. Corelația dintre religie și corupție

Ultima întrebare din cadrul acestei părți dorește sa cuantifice percepția respondenților cu privire la măsura în care Biserica contribuie la înlăturarea corupției. Rezultatele care evidențiază răspunsurile subiecților, prezentate în Fig.15, ne arată că Biserica nu conduce la combaterea practicilor de corupție, cu un procentaj de 41% din totalul răspunsurilor, spre deosebire de cei 34% din toalul subiecților, care afirmă că Biserica contribuie la combaterea acestor practici. Un procentaj de 25% din toalul respondenților nu s-a putut pronunța cu privire la acest subiect.

Figura.15 Combaterea practicilor de corupție de către Biserică

3.2.4 Structura respondenților

Ultima parte a chestionarului realizat, cuprinde date referitoare la respondenți, încercând determinărea particularităților acestora. Întrebările adresate respondenților se referă la studiile acestora, mediul de provenientă, mediul de activitate, precum și la meseria pe care aceștia o practică.

O primă întrebare din cadrul acestei părți a chestionarului realizează o structură a respondenților în funcție de vârsta acestora. În Fig. 16 este evidențiată majoritatea populației tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, acesția având o pondere de 94% din totalul respondenților, fiind urmați de către cei 4% cu vârsta cuprinsă între 31 și 50 de ani.

Figura 16. Structura respondenților după vârstă

Cea de-a doua întrebare din cadrul acestei ultimei părți a chestionarului are ca scop evidențierea structurii subiecților în funcție de studiile acestora. Realizarea structurii respondenților în funcție de studii este foarte importantă în vederea determinării gradului de cultură al acestora. În urma rezultatelor obținute doar 25% dintre subiecții chestionarului au avut până la momentul completării acestuia studii superioare finalizate. Respondenții cu o majoritate de 67% au declarat ca având studii superioare nefinalizate, acest lucru datorându-se, în special, faptului că aceștia au fost la data completării chestionarului studenți. Conform Fig.17 doctorii în științe au obținut un procentaj de 3%, subiecțiii cu studii superioare finalizate sau în curs de finalizare ocupând astfel un procentaj de 95% din totalul respondenților. Doar 4% din totalul subiecților au declarat ca având doar studii medii, incluzându-le în totalul acestora și pe cele nefinalizate.

Figura.17Studiile respondenților

O altă întrebare adresata subiecților chestionarului se referă la mediul de activitate al acestora, dorind să stabilească structura responenților care activează în sectorul public, în cel privat, cât și a respondentilor care nu activează în niciunul dintre aceste sectoare. Rezultatele obținute, prezentate în Fig.18 ne indică faptul că respondenții cu o maoritate de 55% nu activează în niciun sector de activitate. Numărul acestora, deși foarte ridicat, nu trebuie interpretat greșit, 67% dintre subiecții chestionarului fiind studenți. Ponderea subiecților ce activează în sectorul privat s-a ridicat la 30%, fiind de două ori mai însemnata decât ponderea subiecților ce activează în sectorul public.

Figura.18 Mediul de activitate al respondenților

Mediul de proveniență al respondenților este deosebit de important în vederea stabilirii structurii repondenților. Subiecții respondenți ai chestionarului aparțin, conform Fig.19 cu o majoritate de 79% mediului urban, spre deosebire de cei doar 21% din totalul respondenților, care aparțin mediului rural.

Figura.19 Mediul de proveniență al respondenților

Ultima întrebare a chestionarului contribuie la realizărea structurii respondenților, urmărind meseriile acesotra. Rezultatele obținute reflectă un număr important de studenți în cadrul subiecților participanți. Pe lângă aceștia, se remarcă o serie de alte meserii cum ar fi: Conf. universitar, lector universitar, învățător, consultant management, director de vânzări, economist, manager asistent, muzician, șofer, PR, inspector, software developer, administrator rețea, webdesigner, administrator de rețele de calculatoare, manager administrativ, chimist, antreprenor , elevi și pensionari.

4. Concluzii

Deși interesul privind corelația dintre nivelul culturii și nivelul corupției este în creștere, studierea directă a corelației dintre religie și corupție nu prezintă un interes la fel de ridicat, aceasta fiind mai greu de cuantificat. Astfel, deși studiată în prealabil, corelația dintre religie și corupție se rezumă la o definire vagă, tipul legăturii dintre acestea rămânând nedeterminat.

Prima parte a studiului de caz vine în completarea acestora, comparând situația României cu cea al celorlalte țări din Uniunea Europeană, pe baza Indicelui de percepție al corupției și a Barometrul global al corupției, indici utilizați în analize de către Transparency International precum și Nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, utilizat în analize de către Banca Mondială, care arată o clasare mult inferioară a României, comparativ cu tările fruntașe din Uniunea Europeană. Cea de-a doua parte a studului de caz, formată dintr-un chestionar aplicat asupra unui număr de 162 de subiecți exprimă percepțiile acestora referitoare la nivelul corupției din România, precum și a corelației dintre religie și corupție, tinând cont de nivelul de cultură și apartenența religioasă a acestora.

Principalele concluzii reliefate în urma analizării răspunsurilor la chestionar fac referire la faptul că fenomenul corupției nu este unul specific sectorului public, fiind întâlnit în aceeași măsură și în sectorul privat. Cea mai gravă formă de manifestare a corupției a fost considerată a fi mita, urmările cele mai grave ale acesteia fiind considerate a fi cele de natură socială, în detrimentul celor economice. O altă particularitate a răspunsurilor oferite de către subiecții chestionarului, face referire la nivelul de cunostințe referitoare la corupție, majoritatea respondenților apreciind un nivel ridicat sau foarte ridicat al acestora. O altă concluzie, demnă de menționat, este rolul primordial pe care ar trebui să îl poarte justiția în combaterea corupției, 83% dintre respondenți considerând această entitate ca fiind principală în măsură să contribuie la înlăturarea acesti fenomen.

Rezultatele chestionarului referitoare la percepția respondenților asupra corupției se pliază în mare măsură pe rezultatele obținute în literatura de profil, 31% dintre respondenți afirmând că există o legătură între religie și corupție, tipul acesteia fiind însă nedeterminat. O altă asemănare cu rezultatele evidențiate în literatura de profil se referă la opozabilitatea din punct de vedere doctrinar a religiei față de corupție, respondenții fiind de părere că religia, prin Instituțiile de Cult de care este patronată, are rolul de a combate astfel de practici. O ultimă asemănare dintre literatură și rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului, face referire la rolul pur teoretic exercitat de către Instituțiile de Cult în combaterea corupției, acestea nefiind considerate drept combatante ale acestui fenomen, 38% dintre respondenți considerând că Biserica nu contribuie la înlăturarea acestuia.

Limitele cercătării cu care se confruntă studiul de față se conturează sub forma numărului preponderent al studenților respondenți la acest chestionar, care sunt reprezentanți ai societății nonlucrative. O altă limită a cercetării se referă la vârsta subiecților care au luat parte la acest chestionar, aceștia având în proporție de 94% o vârstă cuprinsă între 18 și 30 de ani.

Direcția viitoare de cercetare trebuie să-și îndrepte eforturile în spre studierea și determinarea tipului legăturii dintre religie și corupție, care trebuie să conducă la luarea de măsuri în vederea înlăturării acestui fenomen nu numai din societate, ci mai ales din interiorul Insituțiilor de Cult.

5. Listă bibliografică

Cărți

Biblia

Coranul

Engels, F.(1878). Anti-Duhring

Marx, K. (1844). Contribuții la critica filozofiei hegeliene a dreptului

Țuțea, P. (2008). Omul. Tratat de antropologie creștină. București: Ed. Timpul

Weber, M., (1905) (1956). The Protestant Ethic andThe Spirit of Capitalism. Unwin, London

Articole

Ades, A.și R. Di Tella (1996). The Causes and Consequences of Corruption: A Review of

Recent Empirical Contributions, Liberalization and the New Corruption, pg.6-12.

Bardhan, P. (1997). Corruption and development: A review of issues. Journal of Eco-nomic Literature 35, 3, 1320-1346.

Brunetti, A. și B. Weder (1998a). Investment and Institutional Uncertainty: A Comparative

Study of Different Uncertainty Measures. Weltwirtschaftliches Archiv, CXXXIV, 513-33.

Brunetti, A. și B. Weder (1998b). Explaining Corruption, Draft version. University of

Saarland and University of Basel.

Dollar, D., R. Fisman and R. Gatti (1999), Are Women Really the 'Fairer' Sex? Corruption and Women in Government. Policy Research Report on Gender and Development, Working Paper Series, No. 4. (Washington, D.C.: The World Bank), Octombrie.

Inglehart, R., (1999). Trust, well-being and democracy. In: Warren, M. (Ed.), Democracy and Trust. Cambridge University Press, New York, Cambridge, pp. 88–120.

Kaufmann, D. și S.-J. Wei (1999). Does ‘grease money’ speed up the wheels of com-merce? NBER Working Paper 7093

Landes, D. (1998). The Wealth andPoverty of Nations. Little, Brown, and Company, London

La Porta, R., Lopez-de-Silanes, F., Shleifer, A., Vishny, R.W (1997). Trust in large organizations. American Economic Review 87 (2), 333–338.

La Porta, R., F. Lopez-De-Silanes, A. Shleifer și R.W. Vishny (1997a). Trust in Large

Organisations. The American Economic Review, Papers and Proceedings, CXXXVII (2), pg. 336

La Porta, R., F. Lopez-De-Silanes, A. Shleifer și R.W. Vishny (1997b), Trust in Large

Organisations." The American Economic Review, Papers and Proceedings, CXXXVII (2), 337

Lambsdorff, J.G.,(1999). Corruption in Empirical Research – A Review, Transparency International Working Paper

Lambsdorff, J.G. (1999a). Corruption in Empirical Research – A Review, Transparency International Working Paper pg. 9-12

Mauro, P. (1995). Corruption and growth. Quarterly Journal of Economics 110, 3, 681-712.

Putnam, R. D. (1993). Making Democracy Work. Princeton University Press

Rijckeghem, C.V. și Weder, B. (1997), Corruption and the Rate of Temptation: Do Low

Wages in the Civil Service Cause Corruption?, International Monetary Fund Working Paper,

97/73.

Stulz, R., Williamson, R., (2001). Culture, openness andfinance. NBER working paper 8222.

Swamy, A., St. Knack, Y. Lee and O. Azfar (1999), "Gender and Corruption." Draft Paper, IRIS Center, University of Maryland, July.

Treisman, D. (1999), "The Causes of Corruption: A Cross-National Study." Unpublished

manuscript, University of California, Los Angeles, June.

Treisman, D. (2000) The Causes of Corruption: A Cross-National Study. University of California, Los Angeles, Bunchee Hall, Los Angeles , USA

Tullock, G. (1996). Corruption: Theory and practice, Contemporary Economic Policy, 14 (3),

6–13

Internet

Banca Mondială, Indicatori de guvernanță globală

http://info.worldbank.org/governance/wgi/index.aspx#home

Central Intelligence Acency, The World Factbook , Country comparison- GDP per capita

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/rankorder/2004rank.html

Daniel Kaufmann, Aart Kraay and Massimo Mastruzzi (2010). The Worldwide Governance Indicators: A Summary of Methodology, Data and Analytical Issues". World Bank Policy Research Working Paper No. 5430

http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1682130

Transparency International, Barometrul global al corupției 2013

http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/bgc/2013/index.html

Transparency International, Indicele de percepție al corupției 2013

http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipc/index.html

Transparency International, Indicele plătitorilor de mită

http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipm/index.html

The PRS Group, Serviciile de risc politic

https://www.prsgroup.com/about-us/our-two-methodologies/prs

Wikipedia, Religie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Religie

Wikipeda, Corupție

http://ro.wikipedia.org/wiki/Corup%C8%9Bie

6. Anexe

6.1 Chestionarul în limba română

Acest chestionar este cu scop infromativ, destinat perfectării unei lucrări de licență, ce dorește să măsoare influența fiecărei religii asupra percepției fenomenului de corupție. Datele folosite la completarea chestionarului sunt confidențiale.

Vă mulțumesc pentru minutele acordate completării chestionarului.

Acordați note de la 1 la 5 în funcție de rolul pe care considerați că trebuie sa îl îndeplinească următoarele instituții în combaterea corupției: *

1- mai puțin important, 5-foarte important

Cât de multe cunoașteți despre corupție? *

Alegeți varianta de răspuns care exprimă cel mai bine gradul Dvs.de cunoaștere

Foarte multe

Multe

Puține

Foarte puține

Nimic

Care dintre urmatoarele forme de manifestare ale corupției , apreciați Dvs. ca fiind cea mai gravă? Acordați note de la 1 la 5 în funcție de gravitatea resimțita. *

1-foarte puțin grav, 5-foarte grav

Alegeți sectorul de activitate în care credeți ca existența fenomenului corupției este preponderentă:

Niciun sector

Sectorul public

Sectorul privat

În aceeași măsură, atât în sectorul public, cât și în cel privat

Cât de raspandită este corupția în mediul Dvs. de activitate? *

Unii sunt corupți

Majoritatea sunt corupți

Toți sunt corupți

Nu exista corupți

Nu știu/ Nu răspund

Precizati veridicitatea următoarelor afirmații;

Mark only one oval per row.

Ați fost vreodată implicat într-un act de corupție?

Niciodată

O singură dată

De mai multe ori

În mod repetat

Cât de grave considerați a fi urmatoarele afirmații despre efectele corupției?

Daca ați fost implicat într-un act de corupție, precizați cauza care a stat la baza acestuia:

Pentru că altfel nu puteam rezolva o problemă la care aveam dreptul

Pentru a evita primirea unei amenzi sau penalizări

Pentru urgentarea rezolvării unor probleme

Pentru obținerea unor foloase necuvenite

Nu am fost niciodată implicat intr-un act de corupție

Altele

Cunoașteți scripturile aferente principalelor religii?

Da

Nu

Cât de des frecventați Biserica în timpul unui an?

Nu frecventez

O dată sau de mai multe ori pe lună

O dată sau de două ori pe an

Pe o scara de la 1 la 10, ce importanță acordați religiei în viata personală?

1-foarte puțin importantă, 10-foarte importantă

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Notați cu note de la 1 la 5, veridicitatea următoarelor afirmații?

1- deloc adevărat, 5- foarte adevărat

Considerați că Biserica poate combate practicile de corupție?

Da

Nu

Nu știu/ Nu răspund

Cărei religii apartineți?

Creștin catolic

Creștin ortodox

Creștin altele

Musulmană

Iudaica

Altele

Sunt ateu

Sexul Dumneavoastra?

Feminin

Masculin

Vârsta Dumneavoastră?

până în 18 ani

între 18 și 30 ani

între 31 și 55 ani

peste 56

Studiile Dumneavoastră?

Studii medii incomplete

Studii medii complete

Studii superioare incomplete

Studii superioare

Doctor in științe

În ce sector activați?

Sectorul public

Sectorul privat

Nu activez

Mediul de proveniență?

Mediul urban

Mediul rural

Ocupația Dvs. este de ………

Scrieți in căsuța alăturată ocupația Dvs.

6.2 Chestionarul în limba engleză

This questionnarie has an informative purpose and it's intended to measure the perception of each religion towards corruption. The data used in solving this questionnaire is anonymus and confidential and will be only used in conducting our research.

Thank you for your honesty, time and help!

Give grades from 1 to 5, considering the role the following insitutions must meet in disputing corruption.:

0 -less important role 5-very important role

How much do you know about corruption?

Choose the response option, which expresses your knowledge level.

Very much

Much

Less

Almost nothing

Nothing

Which of the following corruption types is the most harmful? Give grades from 1 to 5, according to the severity.

1- not harmful 5-very harmful

Choose the sector, in which corruption is the most prevalent?

In the public sector

In the private sector

In both of them, equally

In none of them

How widespread is corruption in your environment?

Some are corrupt

The majority is corrput

All are corrupt

Nobody is corrupt

I don't know/ I don't answer

Are the following questions true or false?

Have you ever been involved in corruption?

Never

Once

More than once

Yes, repeatedly

How serious are the following statements about the effects of corruption?

If you have been involved in corruption? Please mention the underlying cause of it:

I couldn't otherwise solve a problem

To avoid receiving a fine or a penalty

To expedite the solving of a problem

To obtain undue

I was not involved in corruption

Other

Do you know the holy books of each religion?

Yes

No

How often do you attend church during one year?

Not attending church

Once or severall times per month

Once or twice per year

On a 1 to 10 scale, how important is religion for your life?

1-not important 10- very important

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Are the following statements true?

Give grades from one to five ( 1-not true, 5- true )

Do you think the Church fights against corruption?

Yes

No

I don't know/ I don't asnwer

What religion you belong to?

Catholic Christian

Orthodox Christian

Christian, other

Muslim

Jewish

I am an atheist

Your Gender?

Female

Male

Your age?

under 18 years old

between 18 and 30 years old

between 31 and 55 years old

over 56 years old

Your studies?

Unfinished high school studies

Finished High school studies

Unfinished bachelor studies

Finished bachelor studies

PhD

In which sector do you work?

Public sector

Private sector

I do not work

The area of origin?

Urban area

Rural area

Your occupation is ……….

Write your occupation in the box below

What country are you from?

Please mention your country in the box below