Influenta Radiatiilor Uv Asupra Sistemelor Biologice Copy 1 [308193]

[anonimizat],

Conf. univ. dr. Mihaela BADEA

Șef lucr. dr. Marius Irimie

BRAȘOV, 2016

INFLUENȚA RADIAȚIILOR ULTRAVIOLETE ASUPRA SISTEMELOR BIOLOGICE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Autor : Nora IORDACHE

Coordonatori : Conf. univ. dr. Mihaela BADEA

Șef lucr. dr. Marius Irimie

Brașov, 2016

CUPRINS…

ANALIZA CHESTIONARELOR ADMINISTRATE GRUPURILOR DE STUDIU PRIVIND EFECTELE RADIAȚIILOR ULTRAVIOLETE ȘI MIJLOACE DE PROTECȚIE

III.1. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat].

III.2. Material și metodă

III.2.1. Planul studiului și instrumente de investigare

Studiul s-a [anonimizat] 2015.

Au fost administrate câte 100 [anonimizat]. [anonimizat]-au exprimat acordul de participare și de folosire a [anonimizat]. Persoanelor participante li s-a asigurat anonimatul și toate au vârsta peste 18 ani.

Întrebările din chestionar au fost formulate pe baza informațiilor existente în literatura de specialitate studiată. Fiecare chestionar din cele 200 este constituit din 40 [anonimizat].

Chestionarul cuprinde două părți. Prima parte (întrebările 1-4) [anonimizat], ultimele studii absolvite și ocupația actuală. Partea a doua (întrebările 5-40) se axează pe informații legate de radiațiile ultraviolete (caracteristici, [anonimizat], [anonimizat]-melanocitare, utilizarea solarelor pentru bronzare artificială). [anonimizat] a afla dacă respondenții au fost informați în mod oficial cu privire la riscurile expunerii la radiațiile ultraviolete și mijloacele corecte de protecție pe care le pot folosi.

[anonimizat] (alegerea de răspunsuri multiple la întrebările cu răspuns unic și invers denotă o slabă informare).

Pe baza răspunsurilor la întrebările din chestionarul de față, s-a [anonimizat].

III.2.2. Ipoteza studiului și caracterizarea loturilor

Primul lot este reprezentat de studenții aflați în anul I de studiu al Facultății de Medicină din cadrul Universității Transilvania din Brașov.

[anonimizat]va.

Criteriile de includere în loturi:

pentru grupul de la medicină: nivelul de instruire al acestora cu privire la radiații și efectul lor asupra sănătății

pentru grupul de la bazinul de înot: expunerea repetată la radiația ultravioletă și necesitatea folosirii mijloacelor de protecție; în plus, bazinul este neacoperit, iar orașul în care se găsește (Câmpina) are numărul cel mai mare de zile însorite pe an, din România.

Se pornește de la ipoteza că cei din primul grup sunt mai informați, iar cei din al doilea grup, deși se expun mai mult, au cunoștințe mai limitate.

III.2.3. Prelucrarea statistică a datelor obținute

Analiza și prelucrarea bazei de date obținută din colectarea chestionarelor a fost realizată utilizând programele Microsoft Office Excel și IBM SPSS Statistics. Pentru introducerea datelor în tabelul Excel, chestionarele primului grup au fost marcate cu inițiala M (studenții facultății de medicină), iar cele din al doilea grup, marcate cu inițiala B (bazinul de înot). Numerotarea s-a făcut în ordinea completării. Analiza s-a făcut pentru fiecare întrebare din chestionar, iar rezultatele obținute au fost concretizate în lucrare sub formă de grafice și tabele.

III.3. Rezultate și discuții

Prima întrebare din chestionar permite analiza vârstei respondenților. Distribuția pe vârste a celor două loturi este arătată în Figura III.1.

Figura III.1. – Distribuția respondenților din cele două loturi în funcție de vȃrstă

Pentru grupul de la medicină, cei mai mulți respondenți s-au încadrat în categoria de vârstă 18-20 de ani (80%). 17% s-au încadrat în categoria 21-25 de ani, 2% în categoria 26-30 și 1% la categoria 31-35.

În cazul grupului de la bazinul de înot, categoriile de vârstă variază, bineînțeles, în linii mult mai mari: la categoria de vârstă 18-20 de ani se încadrează 5% dintre participanți, 13% au între 21-25 de ani, 10% au între 26-30 de ani, 13% au între 31-35 de ani, 21% între 36-40 de ani, 22% între 41-45 de ani, 11% între 46-50 de ani, doar 1% între 51-55 de ani, 3% între 56-60, și 1% între 61-65 de ani.

Este cuprinsă o arie largă de categorii de vârstă, lucru semnificativ pentru studiu, datorită faptului că afecțiunile induse de radiațiile ultraviolete pot să apară la orice vârstă.

Figura III.2. reprezintă distribuția persoanelor chestionate în funcție de gen.

Figura III.2. – Distribuția respondenților din cele două loturi în funcție de gen

Genul feminin predomină în ambele loturi: 55% din lotul de la bazin și 76% din lotul de la medicină. Genul masculin reprezintă 45% din lotul de la bazin și 24% din lotul de la medicină. Femeile sunt și cele mai interesate de aspectul pielii lor, în general, și acordă o atenție sporită protecției solare.

Ultimele studii absolvite de către respondenții chestionarului sunt centralizate în graficul din Figura III.3.

Figura III.3. – Distribuția respondenților din cele două loturi în funcție de ultimele studii absolvite

Numai 3% din lotul de la bazinul de înot au absolvit doar școala generală, 63% absolvind liceul sau școala profesională, iar 34% având studii universitare. Din lotul de la medicină 96% au liceul absolvit și 4% au mai finalizat unul sau mai multe cicluri de studii universitare.

Ocupația actuală a respondenților este arătată in Figura III.4.

Figura III.4. – Distribuția respondenților din cele două loturi în funcție de ocupație

98% din lotul de la medicină sunt studenți și 2% sunt și angajați. Din lotul de la bazin, 7% sunt studenți, 67% sunt angajați, 16% șomeri, 8% casnici și 2% pensionari.

Prima parte a chestionarului a stabilit astfel vârsta, genul, nivelul de educație și activitatea ocupațională.

Partea a doua începe cu întrebarea numărul 5, care le cere respondenților să indice cât de periculoase consideră că sunt radiațiile ultraviolete. Răspunsurile au fost sintetizate în graficul din Figura III.5.

Figura III.5. – Distribuția răspunsurilor referitoare la pericolul expunerii la radiațiile ultraviolete

Din fericire, doar 3% din lotul de la bazin și 1% din lotul de la medicină nu consideră radiațiile ultraviolete un pericol real. Cei mai mulți au răspuns corect (68% de la bazin și 71% de la medicină), alegând varianta care indică pericolul cel mai ridicat în cazul expunerii prelungite la orele de vîrf ale radiației solare [45,46].

20% dintre cei de la bazin și 23% dintre cei de la medicină au considerat că sunt periculoase în cazul în care nu este folosită protecție UV, insă această variantă nu este totuși corectă, deoarece chiar și sub protecție SPF, efectele nocive apar în condițiile expuse la varianta de răspuns corectă, întrucât protecția nu este asigurată 100% de produsele folosite [45,46].

9% dintre cei de la bazin și 5% dintre cei de la medicină au afirmat că sunt periculoase doar pentru persoanele cu fototip deschis și număr crescut de alunițe, insă pericolul este valabil pentru toți indivizii indiferent de fototip, cu variații specifice în incidență [8,45,46].

S-a efectuat testul Pearson Chi-pătrat, folosind funcția Analyze – Descriptive Statistics – Crosstabs din cadrul programului SPSS, iar datele au fost sistematizate în Tabelul III.1.

Tabelul III.1. Testul Χ 2 (chi-pătrat) pentru determinarea semnificației statistice a răspunsurilor loturilor studiate din punct de vedere al pericolului radiațiilor ultraviolete

Ipotezele de lucru au fost:

Ipoteza 0: există diferență între cele 2 grupuri în legătură cu părerile respondenților față de cât de periculoase sunt radiațiile UV

Ipoteza 1: nu există diferență între cele 2 grupuri.

Pragul de semnificatie statistica ales pentru testare este de 0,05.

Valoarea coeficientului Pearson P calculat pentru răspunsul corect (0,480), indicată în tabel prin parametrul Asymptotic Significance, este mai mare decât pragul de semnificație statistică propus. Rezultatele obținute nu indică diferențe semnificative statistic între răspunsurile loturilor studiate, deci ipoteza 0 este falsă (ambele grupuri sunt conștiente de pericolul radiațiilor UV).

Valorile din grafic reprezintă procentajul fiecărei variante de răspuns în parte, din totalul de răspunsuri date de către participanți. Deși varianta de răspuns majoritar aleasă a fost cea corectă, faptul că numărul total de răspunsuri al grupurilor (114 la lotul bazinului de înot și 115 la medicină) depășește numărul respondenților pentru o intrebare cu răspuns unic (100) denotă un nivel de informare inconsistent.

Figura III.6 arată distribuția procentuală a răspunsurilor privitoare la capacitatea radiației ultraviolete de a trece prin geam:

Figura III.6. – Distribuția răspunsurilor referitore la trecerea radiației ultraviolete prin geam

Conform literaturii de specialitate, radiațiile ultraviolete trec parțial prin geam, depinzând de tipul și proprietățile acestuia. Sticla obișnuită transmite 74,3% din UVA, pe când sticla laminată le blochează total. Cu cât este mai groasă sticla, cu atât este implicată o transmitere mai scăzută, insă fără diferențe semnificative. Blocajul cel mai eficient al transmisiei o are sticla de culoare verde [47].

58% dintre repondenții lotului de la bazin și 68% dintre cei de la medicină au ales acest răspuns. 20% din lotul de la bazin și 9% din lotul de la medicină au considerat că nu trec, iar 22% de la bazin și 23% de la medicină au considerat că trec total.

În Tabelul III.2. este exprimat numărul de răspunsuri per lot la această întrebare:

Tabelul III.2. Numărul de răspunsuri în cele două loturi referitor la trecerea radiațiilor UV prin geam

Întrebarea a avut răspuns unic, și ambele grupuri au răspuns în consecință (100 de răspunsuri totale la bazinul de înot și 100 la medicină).

La următoarea întrebare, celor chestionați li s-a cerut să indice care consideră că sunt efectele benefice ale radiațiilor ultraviolete. Rezultatele sunt redate în Figura III.7.

Figura III.7. – Distribuția răspunsurilor referitoare la efectele benefice ale radiațiilor ultraviolete

Se observă că cel mai cunoscut efect este formarea vitaminei D, ales de către 67 dintre respondenții de la bazin și de 68 dintre cei de la medicină.

Producția endogenă de vitamină D este direct dependentă de doza zilnică de radiație ultravioletă care vine în contact cu pielea. Conform literaturii studiate, corecte sunt și răspunsurile referitoare la rolul antibacterian (prin capacitatea denaturantă asupra ADN-ului bacteriilor), la rolul antidepresiv, si la fotosinteza plantelor. Pe de altă parte, radiațiile ultraviolete au efect opus regenerării și păstrării elasticității pielii, fiind implicate în deteriorarea structurii pielii și îmbătrânirea acesteia [1,3,19].

Această variantă greșită a fost aleasă de către 7 persoane din lotul de la bazin și 6 persoane dintre cei de la medicină. Din lotul de la bazin, 16 au răspuns că nu cunosc efecte benefice, iar 8 consideră că nu au efecte benefice. Din lotul de la medicină, 24 au spus că nu știu, iar 2 au afirmat că nu au efecte benefice.

S-a efectuat testul Pearson Chi-pătrat, folosind funcția Analyze – Descriptive Statistics – Crosstabs din cadrul programului SPSS, iar datele au fost sistematizate în Tabelul III.3.

Tabelul III.3. Testul Χ 2 (chi-pătrat) pentru determinarea semnificației statistice a răspunsurilor loturilor studiate din punct de vedere al cunoașterii efectelor benefice ale radiațiilor ultraviolete

Ipotezele de lucru au fost:

Ipoteza 0: există diferențe între cele 2 grupuri privind cunoasterea efectelor benefice ale radiațiilor UV (varianta de răspuns aleasă pentru exemplificare este “ formarea vitaminei D”)

Ipoteza 1: nu există diferențe între cele 2 grupuri.

Pragul de semnificatie statistica ales pentru testare este de 0,05.

Valoarea coeficientului Pearson P (0,880), indicată în tabel prin parametrul Asymptotic Significance, este mai mare decât pragul de semnificație statistică propus, ceea ce indică faptul că ipoteza 0 aleasă este falsă. Astfel, rezultatul obținut nu este semnificativ statistic (ambele grupuri cunosc aproape în egală măsură acest beneficiu – 67 de respondenți din grupul bazinului de înot și 68 din grupul de la medicină).

Graficul reprezintă numărul de persoane care au bifat întrebarea, și nu procent din totalul respondenților.

În continuare, celor chestionați li s-a cerut să indice cât consideră că reprezintă radiația UV din totalul radiațiilor solare care ating suprafața Pământului. Răspunsurile sunt expuse în Figura III.8

Figura III.8. – Distribuția răspunsurilor referitoare la procentul de radiație ultravioletă din cantitatea totală de radiații care ating suprafața Pământului

Din totalul radiațiilor care ajung în atmosfera planetei, doar 5% sunt ultraviolete [45].

Răspunsul corect a fost ales de către un număr mic de persoane (4 din lotul de la bazin și 3 din lotul de la medicină), majoritatea susținând că nu cunosc această informație (62 de la bazin și 60 din lotul de la medicină).

O altă întrebare a fost adresată cu scopul de a afla dacă respondenții cunosc situațiile în care sunt amplificate efectele radiațiilor ultraviolete. Rezultatele sunt arătate în Figura III.9.

Figura III.9. – Distribuția răspunsurilor referitoare la factorii care amplifică efectele radiațiilor ultraviolete

Lotul de la bazinul de înot a considerat reflexia pe zăpadă, apă, nisip, iarbă și zonele poluate, cu strat de ozon modificat, cele mai importante aspecte – 38% respectiv 28%. Lotul de la medicină a ales ca factor principal stratul de ozon modificat (44%). 24% au considerat că radiațiile sunt amplificate cu cât crește altitudinea și 22% au ales reflexia pe mediile enumerate. Răspunsul greșit, cu cât crește altitudinea, a fost ales în cea mai

mică proporție (2% în lotul de la bazin și 4% în lotul de la medicină).

19% dintre cei de la bazin și 7% dintre studenți nu au știut ce răspuns să aleagă.

Intensitatea radiației ultraviolete crește cu altitudinea (la altitudini mari, o atmosferă mai rarefiată absoarbe o cantitate mai mică de radiație). La fiecare creștere cu 1000 de metri în altitudine, nivelul radiațiilor ultraviolete crește cu 10% până la 12% [49].

De asemenea, apa, zăpada, nisipul și iarba reflectă o cantitate mare de radiații, acesta fiind motivul pentru care expunerea pe perioada iernii nu este mai puțin dăunătoare decât vara [49].

Razele solare pot să pătrundă prin apă până la o adâncime de aproximativ 1 metru [48].

Poluarea are un impact major asupra cantității de radiații care atinge suprafața Pământului – stratul de ozon rarefiat conduce la pătrunderea lor mai facilă [49].

Reflexia radiațiilor ultraviolete afectează ochii la fel de mult cum afectează și pielea. Un număr remarcabil de studii arată efectele dăunătoare asupra structurilor ochiului, ceea ce înseamnă că ochelarii de protecție sunt foarte importanți pentru păstrarea sănătății aparatului ocular, mai ales din moment ce produsele de protecție topice nu sunt potrivite încă pentru această zonă, pătrunderea lor la acest nivel trebuind evitată. Folosirea protecției în zona periorbitară fie este neglijată fie o parte din ingredientele conținute nu sunt sigure pentru aplicarea în această zonă, unde pielea este subțire și sensibilă [31].

În mediul de lucru, în cazul expunerii profesionale, sunt utile învelișurile anti-reflexie, care nu numai că oferă protecție pentru ochi, dar măresc și confortul vizual, deoarece îmbunătățesc contrastul și previn împrăștierea razelor.

Purtarea de ochelari cu lentile întunecate obișnuite nu conferă o protecție de încredere. Aceasta este asigurată numai atunci când lentilele au E-SPF înalt și sunt purtați cu regularitate. Există o tendință globală pentru sensibilizarea populației cu privire la folosirea ochelarilor de soare certificați, cu E-SPF, și de încurajare pentru producătorii de ochelari să ia parte la această tendință [31].

S-a efectuat testul Chi-pătrat, folosind funcția Analyze – Descriptive Statistics – Crosstabs din cadrul programului SPSS. Rezultatele sunt arătate în Tabelul III.3.

Tabelul III.3. Testul Χ2 (chi-pătrat) pentru determinarea semnificației statistice a răspunsurilor grupurilor chestionate cu privire la situațiile în care radiațiile UV sunt intensificate

Ipotezele de lucru au fost:

Ipoteza 0: există diferență între cele 2 grupuri privind nivelul de informare în ceea ce privește amplificarea efectelor radiației UV. (varianta de răspuns ‘’nu știu’’ se consideră de referință)

Ipoteza 1: nu există diferență între cele 2 grupuri.

Pragul de semnificatie statistica ales pentru testare este de 0,05.

Valoarea coeficientului Pearson P (0.004), indicată în tabel prin parametrul Asymptotic Significance, este mai mică decât pragul de semnificatie statistică propus (0,05), ceea ce a indicat că ipoteza 0 aleasă este adevarată, deci rezultatul obținut este semnificativ statistic (în grupul de la bazin sunt clar mai multe persoane care nu cunosc informații referitoare la situațiile în care radiațiile UV sunt amplificate).

La întrebarea următoare, respondenților li s-a cerut să precizeze care categorii de persoane consideră că ar trebui protejate în mod special de radiațiile UV.

Rezultatele sunt arătate în Figura III.10.

Figura III.10. – Distribuția răspunsurilor referitoare la categoriile de persoane cu nevoie de protecție deosebită

Adulții nu constituie o categorie cu risc deosebit, deci ei nu necesită o protecție deosebită, așa cum este cazul vârstelor extreme (vârstnici, copii), persoanele cu multe alunițe și pistrui, persoanele blonde sau roșcate, cele cu antecedente heredo-colaterale și/sau personale de cancere cutanate. Și gravidele au nevoie de protecție deosebită, datorită modificărilor hormonale apărute pe perioada sarcinii, care influențează reactivitatea melanocitelor [45].

În lotul de la bazin, categoriile de vârstă extreme au fost alese în cea mai mare proporție ca variantă corectă de răspuns, 28%, apoi persoanele cu alunițe multe sau atipice și pistrui, 21%. În cazul lotului de studenți, cele mai bifate răspunsuri au fost persoanele cu alunițe atipice sau multe și pistrui (25%) și antecedentele de cancer (25%). Un rezultat satisfăcător, având în vedere faptul că numai 4% din lotul de la bazin și 1% dintre studenți au afirmat că nu cunosc informația solicitată.