Influența Publicității Online Asupra Comportamentului Cumpărătorului

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE management, inginerie economică în agricultură și dezvoltare rurală

-filiala slatina-

SPECIALIZAREA inginerie economică

PROIECT DE DIPLOMĂ

Îndrumător :

Sl.Univ.Dr. Nijloveanu Daniel

Absolvent:

Jianu I. Ionuț Costel

SLATINA

– 2016 –

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ.

PROIECT DE DIPLOMĂ

Influența publicității online asupra comportamentului cumpărătorului

Îndrumător :

Sl.Univ.Dr. Nijloveanu Daniel

Absolvent:

Jianu I. Ionuț Costel

slatina

– 2016-

INTRODUCERE

Publicitatea se află în fața unui imens potențial în Europa de Est. Economiile regionale se dezvolta iar distribuitorii locali vor face publicitate si vor susține ziarele, posturile de televiziune si radio, precum si serviciile Internet.

Firmele locale vor avea nevoie să-și întărească produsele/serviciile cu ajutorul publicității la nivel național si, astfel, industria publicității ar putea avea un rol major în dezvoltarea economica.

Publicitatea pe Internet ocupa poziții de frunte în lumea business- ului internațional, fiind un mijloc de publicitate relativ nou si cu o dezvoltare dinamica atât pe plan mondial cât si în România.

Dispunând de anumite condiții si mecanisme, Internet-ul se transforma într-un purtător de publicitate aproape ideal. Spre deosebire de alți purtători de publicitate, care sunt selectați doar în dependenta de datele obținute în urma cercetărilor, pe Internet aceste date sunt luate în considerație la orientarea publicității în timpul demonstrării ei unei audiente anumite.

Rezultatele campaniilor publicitare pe Internet sunt utile nu numai pentru soluționarea problemelor propuse dar si pentru optimizarea activităților de viitor ale companiei, deoarece Internet-ul își găsește astăzi utilitate în soluționarea unui număr tot mai mare de probleme, iar utilizarea acestuia poate influenta considerabil atât metodele de lucru ale companiei, cât si strategia de dezvoltare.

Publicitatea pe Internet are avantaje potențiale semnificative fata de cea tradiționala, mai ales în ceea ce privește capacitatea companiilor de a intra în contact direct cu clienții potențiali, de a obține informații valoroase despre aceștia si chiar de a genera vânzări online. De altfel, se spune despre Internet ca este în primul rând un mediu de marketing direct si de comerț electronic. Tehnologii sofisticate de expunere selectiva a mesajului publicitar fac posibila o larga suprapunere a țintei de marketing cu ținta canalului media utilizat iar vânzările on-line pot oferi instantaneu indicații directe privind eficienta unei campanii publicitare.

Daca viitorul publicității pe Internet pare sa fie extrem de luminos, prezentul creează încă destule probleme. Pentru a se obține bani de la anunțătorii de publicitate, natura mesajului transmis clienților potențiali trebuie sa fie clarificata si este puțin probabil ca transferul modelelor tradiționale sa dea rezultate. În concluzie, putem afirma fără să greșim ca publicitatea în rețea este în prezent unul din cele mai progresiste domenii ale Internetului, dar chiar daca publicitatea pe Web are mai multe avantaje decât orice alta publicitate, este de la sine înțeles faptul ca orice campanie publicitara va avea succes numai în cazul în care produsul/serviciul este bun din punct de vedere calitativ.

CAPIOLUL I

SCURT ISTORIC AL PUBLICITĂȚII ONLINE

Internetul ca și alte mijloace de comunicare în masă a apărut din dorința de comunicare, de data aceasta în scopuri politice și militare, în SUA (1957). Abia în 1980 depășește granițele Statelor Unite ale Americii, și este folosit de marile companii datorită flexibilității de a comunica și transmite informații.

Aproximativ 240 milioane de oameni din toată lumea au acces la World Wide Web (WWW). Indiferent de obiectul de activitate in care se afla cineva, nu se pot ignora 240 milioane de oameni.

Recent, o data cu creșterea accesibilității la Internet, EC (electronic commerce) a captat interesul consumatorilor individuali si al societăților comerciale de orice mărime si preocupări. Mai mult decât atât, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbește tot mai des de Economia Digitala (DE – Digital Economy).

O dată cu creșterea exponențială a popularității Web-ului – instrument primordial de utilizare a Internetului – o activitate din ce în ce mai profitabilă a început să fie exploatată de către un număr crescând de companii: publicitatea si marketingul electronic, instrumente ce oferă posibilități enorme la un cost minimal.

Din ce în ce mai multe întreprinderi – din toate sectoarele economice – încep să realizeze potențialul enorm al noului mediu de comunicație electronică, Internetul. Pentru a avea acces la un auditoriu de câteva milioane de "spectatori" – si potențiali clienți – marile rețele de televiziune oferă preturi de ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari pentru spoturi publicitare de 30 de secunde; pentru a atinge o asemenea audiență, doar giganți ca IBM, Coca Cola sau Ford își puteau permite campanii publicitare de milioane de dolari. Însă prin Internet, orice companie își poate asigura o prezență neîntreruptă, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, pentru preturi incomparabil inferioare. În plus, prin această prezență permanentă, compania își asigură un serviciu de suport si informare continuu, rapid si eficace către clienți.

În urma cu doar 40 de ani televiziunea era considerata “o noua media” si acum 15 ani televiziunea prin cablu a fost apreciata la fel. La inceputurile lor fiecare dintre aceste “noi media” a trebuit sa-si dovedeasca valoarea pentru a-i convinge pe anuntatori sa difuzeze un spot publicitar, iar Internetul se gaseste in aceasta situatie in prezent.

Reducerea treptata a audientei retelei de televiziune in timpul anilor 1980 si 1990 a modificat planurile media pentru totdeauna. La inceputul anilor ’80 televiziunea era usor de planificat si cumparat tinand cont de faptul ca erau doar trei retele de televiziune de luat in considerare. Apoi, a aparut televiziunea prin cablu, apoi o a patra retea denumita FOX urmata de multe oferte de fuzionare si de numeroase inregistrari de noi retele ca: Paramount si WB. Noile optiuni au continuat sa fragmenteze televiziunea traditionala iar bugetele de publicitate au urmat aceeasi tendinta.

Înainte ca Internetul să capete o latură comercială, în 1990, compania americană Prodigy testa publicitatea online. În 1994 apare primul banner publicitar vândut (Hotwired) și primul browser comercial (Netscape Navigator 1.0). Tot în 1994, Laurence Center și Marta Siegel Legal Servicies au descoperit un mijloc foarte ieftin prin care își puteau face publicitate, o campanie de email nesolicitată, procedeu care se numește spam. Circa 7.000 de newsgroups au primit mail-ul acestora, care nu avea nici o legătură cu subiectele care se discutau pe acele forumuri. Următorii ani au adus numeroase schimbări în rândul publicității online, transformând-o încetul cu încetul într-o adevărată industrie independentă.

1.1.Publicitatea clasică vs. Publicitatea online

Trebuie menționat de la început că cele două ramuri se completează una pe cealaltă, și nu pot exista una în lipsa celeilalte. Companiile zilelor noastre ar avea mult mai mult de câștigat dacă ar utiliza sisteme care să faciliteze dialogul între companie și clienți sau potențialii săi clienți . Acest sistem care îndeplinește cerințele precizate de Kotler este Internetul. Un produs nou care urmează să se lanseze pe piață îi este benefică o campanie care îmbină ambele tipuri de publicități, deoarece riscul unui eșec ar fi mult mai mic decât în cazul folosirii doar a publicității online. Cea mai mare parte a specialiștilor consideră că o campanie exclusiv online nu are șanse de reușită, publicitatea online vine doar să întregească mix-ul de marketing ce stă la baza unei promovări de succes .

Primele companii care au început să investească în această nouă industrie sunt Volvo, General Motors și Toyota. Compania Volvo, și-a lansat modelul S60 printr-o campanie online cu memorabilul slogan “They’re boxy, but they’re safe”. Volvo a fost astfel prima mare companie internațională care a demonstrat că mediul online este unul foarte benefic. O altă campanie online a fost lansată de General Motors, în decembrie 1997 la Buick Regal. Pe pagina web aveau opțiuni video și audio și un chat. Pagina avea un trafic enorm, fapt care făcea ca server-ul să cadă foarte des. Compania a investit milioane de dolari, dar au scăpat din vedere relația cu clientul și posibilitatea vânzărilor online. De pe pagina web lipsea oportunitatea unui test drive, de a-ți configura propria mașină sau un showroom virtual. Spre deosebire de televiziune, radio sau presa scrisă, paginile web își așteaptă vizitatorii, care de cele mai multe ori caută un moment de recreere. De aceea, dacă site-ul tău nu e suficient de interesant utilizatorul nu va ezita să închidă pagina. O a treia companie care și-a dat seama că în mediul online era viață a fost Toyota. În urma analizelor demografice, Toyota a descoperit că 80% din clienții săi au acces la Internet. Compania a folosit toate mijloacele pentru a-și anunța clienții că sunt online și au știu cum să îi și păstreze.

Pagina Web indiferent de conținutul ei este la fel de importantă ca și o broșură, în primul rând cu rolul de a informa clienții de unde pot obține produsul.

Cu toate acestea Internetul, respectiv Web-ul îți oferă mult mai multă flexibilitate decât orice at mijloc , singurele limite impuse sunt imaginația și bugetul. Poți porni o campanie pe termen lung, dar pe parcursul acesteia poți interveni cu mici schimbări în funcție de rezultatele pe care le vezi. Iulian Vegheș Ruff și Bogdan Grigore definesc publicitatea online astfel “acel tip de publicitate afișată pe Internet, având scopuri similare publicității tradiționale, însă mijloace și metode de exprimare, comunicare și interacțiune cu publicul țintă specifice mediului electronic. Acest specific se manifestă în principal prin interacțiune directă, comunicare, feed-back în timp real și target-are restrânsă până la nivel de individ”.

Instrumentele folosite de mediul online nu sunt foarte diferite de cele folosite în media tradiționale. Astfel, dacă în presa scrisă și în outdoor avem machete de presă, respectiv panourile publicitare, pe pagina web regăsim bannerele care pot fi de mai multe tipuri. Machetele de presă pot însă ocupa pagini întregi, spre deosebire de banner care are dimensiuni exacte. Putem deduce foarte ușor din această comparație că spre deosebire de mediul tradițional, mediul virtual oferă interactivitate. Internetul oferă trecerea rapidă de la reclamă la producător , utilizatorul poate interacționa cu produsul, îl poate testa, poate consulta părerile altor consumatori și în cele din urmă îl poate achiziționa.

Un alt beneficiu al mediului virtual este posibilitatea modificării sau chiar schimbarea campaniei, în cazul în care acesta generează un răspuns nesatisfăcător. Printr-o campanie online ne putem adresa concomitent mai multor persoane țintă.

1.2.Avantajele și dezavantajele publicității online

Internetul are multe avantaje și dezavantaje, dar de cele mai multe ori putem spune că acestea sunt la un nivel echilibrat. Internetul atinge o audiență pe care celelalte mijloace de comunicare în masă nu o ating. Tinerii din ziua de azi, își petrec un timp relativ scurt în fața televizorului, dar folosesc Internetul în diferite scopuri aproape zilnic. Astfel, pentru cei care vor să lanseze un produs dedicat în special tinerilor, radioul, televiziunea și presa nu ar fi îndeajuns. Internetul poate oferi consumatorilor informații despre produs, fără ca acestea să fie limitate ca și în spotul TV. Mai mult decât atât, anumite site-uri oferă consumatorilor chiar și demonstrații despre produs. Avem aici ca și exemplu site-urile dedicate mașinilor, care au filmulețe de aproximativ 5 minute, în care este prezentat produsul și unde clientul își poate configura singur mașina pe care dorește să o achiziționeze. Un alt avantaj al site-urilor este acela că își pot cunoaște clienții mult mai bine, decât prin alte mijloace. O simplă configurare a unei mașini, ne oferă informații despre dorințele și așteptările utilizatorului. Se pot chiar testa anumite prototipuri, care în funcție de nivelul de solicitare a utilizatorilor să devină operaționale. Pe baza acestor informații companiile își pot întocmi baze de date, cu preferințele și așteptările fiecărui client. Modul în care noi îl abordăm pe client determină loialitatea acestuia față de brand.

În comparație cu o campanie de publicitate tradițională, publicitatea pe Internet se poate realiza într-un timp real și poate fi ușor schimbată sau oprită, în funcție de modul de răspuns al utilizatorilor. Se pot chiar testa anumite bannere, și de asemenea putem foarte ușor să ne adaptăm fiecărui public în funcție de cerințe. Un alt avantaj față de mijloacele tradiționale este faptul că vizitatorii pot interacționa cu produsul, îl pot testa și îl pot chiar cumpăra. De exemplu, multe companii de soft-ware direcționează utilizatorii către site-uri unde aceștia pot descărca demo-ul unui anumit produs. Acesta este o modalitate a marilor companii de a câștiga încrederea clienților dar și de a-i încuraja să cumpere acel produs. Femeile în comparație cu bărbații sunt mult mai predispuse la achiziționarea anumitor produse de pe Internet.

Iată câteva motive care vă vor face să vă gândiți dacă mai vreți să vă promovați produsul sau serviciul printr-o campanie tradițională :

1. Internetul este global ușurând astfel comunicarea la nivel internațional și reducând importanța locației (o pagină web poate fi administrată din orice colț al lumii atâta timp cât există internet);

2. Obținerea cu ușurință și rapiditate a informațiilor prin folosirea programelor precum Netscape navigator sau Internet Explorer, dar și motoarelor de căutare Yahoo și Google;

3. Informațiile pe care ni le oferă internetul pot fi sub mai multe forme text scris, audio, video sau imagini;

4. Libertatea de a alege ceea ce vrei să vezi;

5. Posibilitatea de a interacționa cu clientul (chestionare, comentarii, etc);

6. Internetul nu este limitat de spațiu și timp, prin intermediul acestuia putem avea acces la orice piață de pe planetă;

7. Este cu desăvârșire cel mai rapid mediu de comunicare în masă (transmiterea dezastrelor naturale sau a atentatelor de la 11 septembrie 2003);

8. Putem crea o bază de date cu informații referitoare la clienți, ceea ce ne ajută să înțelegem nevoile sau nemulțumirile clienților;

9. Companiile pun la dispoziția consumatorilor produsele direct pe site, aceștia nefiind nevoiți să se mai deplaseze până la magazin;

10.Crește brand awarness ;

11.Internetul oferă posibilități creative ridicate ;

12.Internetul este instrumentul suprem de cercetare, cu capacitatea de a măsura cu exactitate cât de mulți oameni au utilizat acest mijloc și câți au cumpărat un produs ;

Nu trebuie să ignorăm sau să negăm existența unor aspecte negative legate de internet, de aceea le voi prezenta în ceea ce urmează:

1.Nu toate categoriile de vârstă folosesc internetul;

2.Nu toate produsele se pot vinde pe internet;

3.Petrecerea multor ore pe internet o perioadă îndelungată poate dăuna sănătății mintale a persoanei respective;

4.Nesiguranța în gradul de adevăr al informației pe care o găsim pe internet.

CAPITOLUL II

IDENTIFICAREA PROBLEMEI DECIZIONALE ȘI A OBIECTIVELOR CERCETĂRII

„Publicitatea nu este doar discurs comercial, ci și discurs politic, discurs social, discurs moral, discurs ideologic totodată’’. 

Publicitatea ne construiește, ne oferă imagini, satisfacții, vise, ne educă, ne culturalizează, ne transformă, constituindu-se într-un fenomen social după afirmația lui Cathelat.

Este prezentă în multe din formele de viață socială dar mai ales este prezentă încasele și în mințile oamenilor.

Spoturile Tv și online, afișele, panourile gigantice și machetele de presă au devenit unele dintre cele mai spectaculoase manifestări ale culturii contemporane; sunt sclipitoare, atrag privirea, trezesc emoții și dorințe puternice, impun personaje cu care ne identificăm sau pe care le îndrăgim, ne fac sa râdem cu lacrimi sau ne pun pe gânduri.

Una dintre caracteristicile definitorii ale publicității online este aceea că reacționează extrem de rapid la orice tendință generală a sistemului social din care face parte, fiind de multe ori prezentă în avangarda schimbărilor, ca forță care creează și impune modele, definește și susține tendințe pentru marea majoritate a indivizilor din societate.

Publicitatea este, astfel, una dintre zonele cele mai dinamice ale vieții sociale, printre primele gata să îmbrățișeze schimbări și să se adreseze inovativ nevoilor și dorințelor noilor consumatori, gata să iasă din zonele de confort cognitiv, gata de a încerca noi abordări și de a-și asuma riscuri.

Lucrarea de față își propune să trateze problema influenței publicității online în procesul de cumpărare.

2.1. Definirea scopului, obiectivelor, variabilelor și ipotezelor de lucru

Scopul nostru este de a identifica cât de utilizat este internetul pentru cumpărăturile online și cum influențează reclamele modalitatea de cumpărare a oamenilor.

Definirea obiectivelor și ipotezelor

Obiective principale și secundare

Obținerea de informații referitoare la vârsta

Ipoteza: Majoritatea consumatorilor au vârsta cuprinsă între 22 și 24 de ani

Identificarea motivelor care stau la baza cumpărării produselor in mediul online.

Ipoteza: Majoritatea respondenților consideră că este mult mai ieftin și mai ușor să achiziționeze online

Identificarea frecventei de cumpărare a produselor in funcție de sexul consumatorilor.

Ipoteza: Majoritatea consumatorilor sunt persoane de sex feminin (70%)

Măsurarea timpului afectat in ceea ce privește achiziția produselor.

Ipoteza: 70% dintre respondenți petrec mai puțin de o oră in mediul online in ceea ce privește achiziția de produse/ servicii

Identificarea atractivității publicității în mediul online.

Ipoteza: 60% dintre respondenți consideră atractivă publicitatea online

Măsurarea utilității publicității online.

Ipoteza: 80% consideră utilă publicitatea online iar restul refuză să achiziționeze produse/ servicii considerând-o inutilă

Identificarea frecventei de cumpărare a produselor.

Ipoteza: Majoritatea respondenților achiziționează produse în mediul online lunar

Identificarea influentei publicității in decizia de cumpărare.

Ipoteza: 90% dintre respondenți sunt influențați în foarte mare măsură in ceea ce privește dorința de a achiziționa online influențați bineînțeles de spoturile publicitare

Identificarea cauzelor care favorizează mediul online in detrimentul celui offline.

Ipoteza: 85% dintre respondenți consideră că economisesc timp favorizând astfel mediul online în ceea ce privește publicitatea.

Cunoașterea elementelor de personalitate ale respondenților.

Ipoteza: Majoritatea respondenților consideră romantismul ca temă predominantă în ceea ce privește spotul publicitar online

Identificarea problemelor întâmpinate in momentul achiziționării unui produs sau serviciu online.

Ipoteza: Majoritatea respondenților nu au întâmpinat probleme la achiziționarea unui produs din mediul online ceea ce rezultă autenticitatea și originalitatea spoturilor publicitare online

Cunoașterea modalităților de plata in urma achiziționării unui produs/serviciu.

Ipoteza: 80% dintre respondenți preferă plata prin numerar la primirea coletului.

Obținerea de informații cu privire la studiile respondenților

Ipoteza: Majoritatea respondenților (90%) au studii medii.

Obținerea de informații cu privire la veniturile respondenților

Ipoteza: Majoritatea consumatorilor au venituri cuprinse intre 0-499 RON

Cunoașterea de informații cu privire la domiciliul stabil

Ipoteza: 90% dintre respondenți locuiesc în mediul urban

Cunoașterea caracteristicilor ce stau la baza achiziționării produselor sau serviciilor din mediul online

Ipoteza: Majoritatea respondenților achiziționează produse/servicii din curiozitate

2.2. Selectarea modalității de culegere și sistematizare a informațiilor și elaborarea chestionarului

Modalitatea de culegere a informațiilor este directa, prin sondaj.

Instrumentul de culegere a datelor este chestionarul.

Chestionarul reprezintă instrumentul de culegere a datelor de care depinde reușita cercetării la realizarea lui s-a ținut cont de scopul cercetării de principalele obiective, s-au folosit întrebări deschise, închise si mixte, întrebări de opinie etc.

Stimată doamnă/Stimat domn!

Vă mulțumim pentru timpul pe care ați decis să îl acordați completării acestui chestionar.

Completarea efectivă a chestionarului va dura maximum 10 minute.

Gândiți-vă la obiceiurile dumneavoastră de cumpărare și evaluați următoarele afirmații. Răspundeți la întrebări bifând varianta care descrie cel mai bine situația dumneavoastră.

Răspunsurile primare vor fi centralizate și folosite la elaborarea unui studiu privind influența publicitații online asupra deciziei de cumparare a consumatorilor.

Dorim să vă mulțumim încă o dată pentru ajutor, opinia dumneavoastră fiind foarte importantă pentru noi!

Chestionar

Ce vârstă aveți?

18-20 ani;

20-22 ani;

22-24 ani;

24-26 ani;

Peste 26 ani;

Sexul:

Masculin;

Feminin;

Cât timp petreceți in mediul online?

Mai putin de o oră;

Între 1-3 ore;

Peste 3 ore;

Cât de atractivă vi se pare publicitatea online în zilele noastre?

Foarte atractivă;

Atractivă;

Nici-Nici;

Neatractivă;

Indiferentă;

Din punctul dumneavoastră de vedere, publicitatea este utilă?

Da;

Nu;

Realizați cumpărături online?

Da;

Nu

Dacă da, cât de des cumpărați produse online?

Zilnic;

Săptămânal;

Lunar;

Rar;

Foarte rar;

În ce măsură vă influentează publicitatea online in decizia de cumpărare a unui produs/serviciu?

Foarte mare măsură;

Mare măsură;

Nici-Nici;

Mică măsură;

Foarte mică măsură;

Ce v-a determinat să achiziționați un anumit produs/ serviciu?

Gradul de noutate;

Estetica produsului;

Spotul publicitar în sine, gradul său de atractivitate;

Curiozitatea;

Cât timp alocați cumpărăturilor online?

Sub 15 minute;

Între 20-30 minute;

O oră;

Mai mult de o oră;

De ce ați ales să cumpărați online si nu offline?

Din curiozitate;

Economisesc timp;

Este mai ieftin online;

Doar pe internet am gasit produsul dorit;

Pot compara produsele/serviciile mai ușor;

E la modă sa cumperi online;

Ce temă ar trebui să cuprindă un spot publicitar pentru a vă determina să achiziționați un anumit produs/ serviciu?

Familie;

Romantism;

Tradiție;

Istorie;

Sănătate;

Altele;

Care au fost problemele pe care le-ați intâmpinat când ați cumpărat produse/ servicii?

Produsul/serviciul nu a fost livrat deloc;

Produsul sau serviciul a fost livrat cu întârziere;

Produsul era defect la primire;

Au existat neconcordanțe între descrierea de pe site și produsul în sine;

Nu am putut returna produsul sau serviciul comandat;

Nu am intâmpinat probleme;

Cum preferați să plătiți pentru produsul/ serviciul achiziționat?

Numerar, la primirea coletului;

Cu cardul;

Prin transfer bancar;

Altele;

Care este ultima formă de învățământ pe care ați absolvit-o?

Liceu;

Școală postliceală;

Facultate;

Master;

Doctorat;

Care este venitul dumneavoastră lunar?

0- 499 RON;

500- 999 RON;

1000- 1499 RON;

1500-1999 RON;

Peste 2000 RON;

Mediul în care locuiți?

Rural;

Urban;

2.3.Culegerea datelor

Recoltarea informațiilor presupune realizarea unor acțiuni ce țin de selecția persoanelor ce urmează a realiza culegerea datelor. Se poate opta, în funcție de: dimensiunea eșantionului, de natura cercetării, precum și de efectivul, pregătirea și caracteristicile personalului de care dispune întreprinderea, la utilizarea personalului propriu sau la angajarea temporară a unor operatori.

Indiferent de opțiunea firmei din acest punct de vedere, se impune stabilirea, în prealabil, a trăsăturilor pe care trebuie să le dețină personalul implicat în culegerea informațiilor, selecția persoanelor fiind realizată în conformitate cu aceste criterii stabilite inițial.

Recepționarea și editarea datelor

Prin operațiunea de recepționare, se realizează o verificare a chestionarelor, imediat după completarea lor de către operatori. Cele două aspecte importante urmărite acum sunt integralitatea și calitatea completării chestionarelor, astfel încât, în final, să existe o imagine clară asupra numărului chestionarelor utilizabile.

Asigurarea acurateței și preciziei maxime posibile a chestionarelor se realizează prin editare. Pot fi astfel depistate eventualele neconcordanțe între răspunsurile la diferitele întrebări ale aceluiași chestionar, întrebări la care pur și simplu nu s-a răspuns, chestionare completate fraudulos de către însuși operatorul de teren etc. Rolul editării este deci acela de a depista posibilele omisiuni, ambiguități sau erori prezente în răspunsuri.

Editarea are loc în două etape:

▪ editarea preliminară (de teren) – examinare rapidă și sumară ce are loc imediat după completarea chestionarelor, permițând astfel rezolvarea eventualelor greșeli atât timp cât informațiile sunt proaspete în mintea operatorilor;

▪ editarea finală (de birou) – verificarea este acum mai detaliată, ea privește compatibilitatea și corectitudinea răspunsurilor din chestionarele completate recepționate.

Codificarea datelor

Setul de proceduri aplicate în scopul transformării datelor din răspunsurile cuprinse în chestionarele editate într-o formă care este proprie analizei lor dă conținut operațiunii numită codificare. Practic, prin codificare se asigură valori numerice (coduri) sau simboluri alfanumerice pentru a reprezenta:

▪ răspunsurile obținute la întrebările chestionarului;

▪ pozițiile pe care aceste coduri le vor ocupa în tabelul de centralizare a datelor

CAPITOLUL III.

PRELUCRAREA, ANALIZA ȘI INTERPRETAREA INFORMAȚIILOR

1- Ce vârstă aveți?

Graficul 3.1.Vârsta respondenților

Interpretare: 35% dintre respondenți au vasrta cuprinsă între 20-22 ani fiind urmați de cei cu vârsta cuprinsă între 22-24 ani cu un procent de 22,5%.

2- Sexul.

Graficul 3.2.Sexul respondenților

Interpretare: 57,5% dintre respondenți sunt femei, iar restul de 42,5% sunt barbați.

3- Cât timp petreceți in mediul online?

Tabelul 3

Graficul 3

Interpretare: Se observă un procent aproximativ egal răspunsul b) și răspunsul c) dat de respondenți ceea ce denotă faptul că timpul petrecut în mediul online este mare, astfel consumatorii caută să își achiziționeze produse din mediul online.

Q4- Cât de atractivă vi se pare publicitatea online în zilele noastre?

Tabelul 4

Graficul 4

Interpretare: 43,8% dintre respondenți consideră atractivă publicitatea online fiind urmat de 27,5% care au considerat foarte atractivă.

Q5- Din punctul dumneavoastră de vedere, publicitatea este utilă?

Tabelul 5

Graficul 5

Interpretare: 91,3% dintre respondenți consideră publicitatea utilă ceea ce îi determină să achiziționeze diferite produse fiind ușor influențați, fapt ce denotă fidelizarea consumatorilor față de publicitate.

Q6- Realizați cumpărături online?

Tabelul 6

Graficul 6

Interpretare: 77,5% dintre respondenți realizează cumpărături online rezultând astfel ca preferă sa achiziționeze produse online mai mult decât offline.

Q7- Dacă da, cât de des cumpărați produse online?

Tabelul 7

Graficul 7

Interpretare: 38,8% dintre respondenți achizitionează produse rar, fiind urmați de cei care achiziționează foarte rar 31,3% fiind astfel mai reticenți la comenzile online dar neexcluzându-le.

Q8- În ce măsură vă influentează publicitatea online in decizia de cumpărare a unui produs/serviciu?

Tabelul 8

Graficul 8

Interpretare: 37,5% dintre respondenți sunt influențați în mare măsură de publicitatea online fiind urmați de cei care sunt influențați în foarte mare măsură (20%).

Q9- Ce v-a determinat să achiziționați un anumit produs/ serviciu?

Graficul 9

Interpretare: 37,5% dintre respondenți sun influențați de spotul publicitar în sine, fiind apoi urmați de cei care sunt influențați de spotul publicitar și de gradul său de atractivitate.

Q10- Cât timp alocați cumpărăturilor online?

Tabelul 10

Graficul 10

Interpretare: Cei mai multi dintre respondenti alocă o oră pentru a efectua cumpărături online (33,8%) fiind urmați de cei care petrec in jur de 20-30 minute.

Q11- De ce ați ales să cumpărați online si nu offline?

Tabelul 11

Graficul 11

Interpretare: Potrivit acestei întrebari există aproximativ 3 raspunsuri care au inregistrat cel mai ridicat procent fiind foarte apropiate (22,5% -b , 21,3% – c și 18,8%-d ).

Q12- Ce temă ar trebui să cuprindă un spot publicitar pentru a vă determina să achiziționați un anumit produs/ serviciu?

Tabelul 12

Graficul 12

Interpretare: Majoritatea respondenților nu sunt influențați de o temă anume într-un spot publicitar pentru a achiziționa diferite produse sau servicii ei reacționând mai mult din impuls.

Q13- Care au fost problemele pe care le-ați intâmpinat când ați cumpărat produse/ servicii?

Tabelul 13

Graficul 13

Interpretare: 62,5% dintre respondenti au declarat ca nu au intampinat probleme la achizitia produselor online iar decât 3,8% au fost nemultumiti deoarece produsul achizitionat de ei era defect la primire si nu era conform cu caracteristicile prezentate în spotul publicitar.

Q14- Cum preferați să plătiți pentru produsul/ serviciul achiziționat?

Tabelul 14

Graficul 14

Interpretare: 57,5% dintre respondenți preferă plata în numerar la primirea coletului, fiind urmați de 21,3% care plătesc cu cardul imediat după efectuarea comenzii online.

Q15- Care este ultima formă de învățământ pe care ați absolvit-o?

Tabelul 15

Graficul 15

Interpretare: Majoritatea respondenților au finalizat studiile liceale (medii) – 58,8% fiind urmați de cei care au studii superioare (facultate) – 27,5%.

Q16- Care este venitul dumneavoastră lunar?

Tabelul 16

Graficul 16

Interpretare: 40% dintre respondenți au venituri medii cuprinse între 0-499 RON fiind urmați de cei cu venituri cuprinse între 500-999 RON într-o proporție de 30%.

Q17- Mediul în care locuiți?

Tabelul 17

Gradicul 17

Interpretare: 56,3% dintre respondenti locuiesc in mediul urban iar 43,7% locuiesc in mediul rural.

Concluzii

În urma analizei și prelucrării informațiilor s-au constatat următoarele.

Publicitatea online este foarte importantă si foarte utilizată de majoritatea consumatorilor în ceea ce privește procesul de achiziție a unor produse si servicii.

De-a lungul analizarii raspunsurilor date de esantionul format din 80 de persoane am observat că acestia prefera mediul online deoarece îl consideră mult mai ieftin, mai ușor de achizitionat prod/serv (din fața calculatorului) unde îsi pot face o imagine despre produsul dorit, îl compara cu celelalte din punct de vedere al caracteristicilor calitate-preț și astfel sunt foarte multumiti de alegerea făcută.

De altfel există mai multe metode de plată a produsului comandat ceea ce explică faptul că se adreseaza tuturor categoriilor de vârstă si celor sociale.

Astfel publicitatea are un impact favorabil asupra comportamentului de cumparare al consumatorului crescându-i astfel gradul de fidelizare față de mediul online.

Rezultatele afirmă faptul că publicitatea are ,nu în ultimul rând, ultimul cuvânt de spus având rolul să îl indrume exact pe consumator spre alegerea bine facută, cu un cost și efort minim la un raport calitate-preț favorabil atât pentru consumator cât și pentru cel ce vinde produsul.

Bibliografie

Cathelat 1985

2ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE COMERT SPECIALIZAREA TURISM – SERVICII

Www.RegieLive.ro

Www.Wikipedia.Ro

Resurse bibliografice.ro/Comportamentul consumatorului