Influența publicită ții online asupra popularităț ii festivalurilor de [619020]

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI”, CLUJ -NAPOCA
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
Departamentul de Comunicare, Relații Publice și Publicitate
Secția de Publicitate

Influența publicită ții online asupra popularităț ii festivalurilor de
muzică în rândul tânărului consumator din România .

Coordonator științific :
asist. dr. Ioana Lepădatu
Absolvent: [anonimizat]
2018

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 1
CAPITOLUL I – PUBLICITATE ȘI MARKETING DIGITAL ………………………….. ………………………….. .. 2
1.1 Istoria Publicității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
1.2 Marketingul digital ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
1.3 Evoluția internetului în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4
1.4 Consumatorul de online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
1.5Avantajele publicității online ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 9
CAPITOLUL II – FESTIVALURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
2.1 Definirea ,,Festivalului‟‟ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
2.2 Festivalurile de muzică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 11
2.3 Consumatorul de festivaluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 14
2.3.1 Factori și motive care influențează decizia de a participa ………………………….. ………………………. 15
2.4 Conceptualizarea și măsurarea popularității/ gradului de cunoaștere ………………………….. ………… 16
CAPITOLUL III – INFLUENȚA REȚELELOR DE SOCIALIZARE ………………………….. …………………. 17
3.1 Definirea SNS (Social Networking Site) ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
3.2 Facebook ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 18
3.2.1 Influența Facebook ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 19
3.2.2 Organizarea unui eveniment pe Facebook ………………………….. ………………………….. ……………. 22
3.3 Alte rețele sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 23
3.3.1 YouTube ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
3.3.2 Twitter ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 24
3.3.3 Instagram ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
3.3.4 SnapChat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 25
3.3.5 LinkedIn ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 26
3.3.6 Google+ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 26
CAPITOLUL IV – ALTE INSTRUMENTE ALE PUBLICITĂȚII ONLINE ………………………….. ……… 27
4.1 Websiteul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 27
4.2 Emailul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 28
4.3 Bannerul digital ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 28
4.4 Interstițialele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 29

4.4.1 Pop -up ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 29
4.4.2 Pop -under ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 30
Product Placement ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 30
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 30
CAPITOLUL V – STUDIUL DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 31
Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 32
Ipoteza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 33
Întrebările de cerce tare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 35
INTERPRETAREA REZULTATELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 35
Interviul semistructurat nr. 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 35
Interpreatarea datelor obținute după aplicarea ghidului de interviu nr.1 ………………………….. …………. 36
Concluzii în urma aplicării grilei de interviu nr1. ………………………….. ………………………….. ……………… 51
Interviul semistructurat nr.2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 52
Interpreatarea datelor obținute după aplicarea ghidului de interviu nr.2 ………………………….. …………. 53
Concluzii în urma aplicării grilei de interviu nr.2 ………………………….. ………………………….. ……………… 56
Chestionarul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 56
Chestionarul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 57
Interpreatarea datelor obținute după aplicarea chestionarului 1 ………………………….. …………………….. 57
Chestionarul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 71
Interpreatarea datelor obținute după aplicarea chestionarului 2 ………………………….. …………………….. 72
Concluzii în urma aplicării chestionarului 2 ………………………….. ………………………….. …………………….. 72
CAPITOLUL VI – Concluziile cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 74
Răspunsul întrebăril or de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 76
Limitele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 78
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 79
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 84
Anexa 2. Grilă interviu 1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 85
Anexa3. Grilă interviu 2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 85
Anexa4. Grilă chestionar 1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 86
Anexa5. Grilă chestionar 2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 90

1

INTRODUCERE

În cadrul acestui studiu, dedicat lucării mele de licență, am ales să abordez tema
“Influenț a publicitatii online asupra popularită ții festivalurilor de muzică în rândul tânărului
consumator din România ”, deoarece am fost profund impresionat de puterea marketingului
digital și de impactul acestuia asupra audienței consumatorilor din cadrul rețelelor de socializare
construite în mediul online . Ambele fiind într -o continuă creștere, iar acest lucru motivează
publicul tânăr în a căuta informații despre acestea , astfel că el dev ine tot mai curios când vine
vorba de festivalurile de muzică . Campaniile de brand awareness a festivaluril lor de muzică se
bazează mai ales pe rețelele sociale și pe alte canale și instrumente diferit e ale publicității din
mediul online , fiind un mediu ușor accesibil în rândul tinerilor , aceștia fiind segment ul majoritar
al comunității consumatorilor de festivaluri.
Cu ajutorul efectuării unor cercetări , pe baza unor studii știițifice, în această lucrare am să
să descopăr elementele care contribuie la dezvoltatea publicității online și la instrumentele ei , să
descopăr care sunt avantajele și dezavantajele acesteia dar și cele mai efficient utilizate
instrumente în promovarea online a festivalurilor de muzică organizate pe teritoriu l român esc și
în ce măsură afectează acestea gradul de brand -awareness pozitiv de care se bucură cele mai
cunoscute festivaluri de muzică din țară. Misiunea acestui studiu este în primul rând să descopăr
cel mai eficient și cel mai utilizat instrument și în al doilea rând cel mai eficient instru ment
raportat la costuri -impact.
De asemenea, urmaresc s ă demonstrez faptul că instrumentele de promovare online ,
alături de rețelele sociale online sunt mult mai bine închegate și aduc rezultate mai rapide, mai
bune și mai fiabile când vine vorba de buget ul alocat . Pentru a realiza acest studiu am să fiu
nevoit să fac o listă a festivaluril or din România cu cel mai mare impact social și să descopăr
care e ste cel mai popular festival de muzică din țară, în rândul tinerilor consumatori . Cercetare
de față are misiunea de a desocoperi acești factori care dovedesc popularitatea unui festival

2
anume și care duc la un „‟word of mouth‟‟ pozitiv și cum acesta influențează tânărul consumator
din România în decizia de achiziționare a unui bilet sau cum îl convinge să particip e la un
festival organizat în Rom ânia. În continuare, mă interesează eficiența instrumentelor publicității
online în parte și anume care este gradul de încredere pe care populația tânără îl ofe ră acestor
tehnici de promovare.

CAPITOLUL I – PUBLICITATE ȘI MARKETING DIGITAL

1.1 Istoria Publicității
În ziua de azi, publicitatea se face prin diferite canale , atât online, cât și offline. Dar dacă
analizăm publicitatea încă de la începuturile ei, constatăm că strămoșii noștri trebuiau să se
folosească de mijloacele disponibile acelei perioade și să se adapteze situației. Primele dovezi
despre existența publicității datează încă din timpul pict urilor rupestre. Grecii și egiptenii
foloseau inscripțiile pe piatră și papirus pentru a -și promova produsele sau pentru a face
schimburi de marfă. De asemenea, la Pompeii au fost descoperite diferite picturi rupestre care
aparțineau romanilor și erau menite să indice locația unor bordeluri celebre și să atragă clienți.
Despre aceștia se spune că erau buni negustori și reușeau să -și convingă clienții prin diferite
modalități de persuasiune.1

Odată cu trecerea timpului, societatea și tehnologia au avans at foarte mult, ceea ce a
rezultat la dezvoltarea publicității. Un rol foarte important în evoluția acesteia a avut germanul
Johannes Gutenberg, deoarece, în anul 1447, acesta a introdus pentru prima dată tipărirea presei.
Totodată și în Franța publicita tea a evoluat , astfel încât, Théophraste Renaudot, a deschis primul
birou de consultant în publicitate, iar mai apoi, în 1631 a înființat primul ziar franțuzesc ,,La
Gazette ,, astfel devenind primul jurnalist și agent de publicitate.2 În America aniilor 1 843,

1 Mark , Tungate. Adland: A Global History of Advertising . (London: Kogan Page, 2007), 10.
2 Tungate, 11.

3
publicitatea a devenit un subiect controversat, consumatorii își pierduseră încrederea în agenții și
agențiile de publicitate astfel încât au început să îi eticheteze ca fiind o rușine a clasei sociale pe
cei care activau în acest domeniu.3 Bineînțeles că această perioadă critică a publicității a luat
sfârșit, putând observa că în zilele noastre, suntem bombardați cu articole și campanii publicitare
atât în mediul offline, cât și online , iar brandurile au o importanță majoră în clasa socială .

1.2 Marketingul digital
Tehnologia a sprijinit dintotdeauna marketingul, iar evoluția tehnologică joacă un rol
important în evoluția marketingului digital și al marketingului, în general.
Industria marketingului este dedicat ă în totalitate oamenilor și anume procesul ui de a îi
ințelege și de a comunica cu ei. Marketingul este procesul de comunicare cu acel grup de oameni
cu care dorești să ajungi, să comuni ci și să te conectezi cu ei din perspectiva uni comerciant.4
Tehnologia digitală are capacitatea de a crea noi instrumente de marketing și de a le
reîmprospăta pe cele deja existente. Prin adoptarea principalelor tehnologii de marketing digitale,
adică internetul, aplicații , programe și device -uri care permit consum atorilor să se conecteze la o
rețea și cu alți consumatori, ori de câte ori, oriunde și oricum doresc, acest tip de marketing
promite să lase în urmă tot ce nu ține de era digitală. Aceata pare a fi cea mai distrugătoare
evoluție din istoria marketingului.5 Una dintre cele mai mari schimb ări în interacțiunea umană
este creșterea rapidă și imensă ca număr a utilizatorilor de rețele sociale online.6 Marketingul
digital a dovedit în scurt timp că are forța de a aduna și de a angrena milioane sau miliarde de
oameni în discuția unui spot publicitar. Costurile sunt mai mici în acest fel deoarece companiile
pot renunța la a trimite reclame printate în format fizic, în mai multe regiuni ale ț ării sau la scară

3 Fox, Stephen. The Mirror Makers: A History of American Advertising and Its Creators . (New York: University of
Illinois Press, 1997), 14 -15.
4 Ryan, Damian, și Calvin Jones. Understanding Digital Marketing: Marketing Strategies for Engaging the Digital
Generation .( London: Kogan Page, 2009), 154.
5 Ryan și Calvin, 5 -6.
6 Maria Teresa Pin heiro Melo Borges Tiago, & Jos é Manuel Cristóvão Veríssimo. Digital marketing and social
media: Why bother? . (Business Horizons, 57 (6),November -December 2014), 703 -708.

4
mai mare pe plan geogr afic.
Consumatorii sunt facotorul cel mai important din trecutul, prezentul și viitorul
marketingului și al marketingului digital. Nu scăpați din vedere acest fapt. Îndiferend de
concurență, de tehnologie sau de mediile de comunicare, este momentul să vă a ngajați cu
consumatorii în lumea și termenii lor, să îi ascultați și să îi faceți să înțeleagă că sunt apreciați și
respectați. Dacă mediile digitale pot ajuta la realizarea acestor obiective, atunci marketingul
digital este foarte viu și folositor.7
1.3 Evoluția internetului în România

Orice consumator care a distribuit poze pe platforme precum Flickr, a comen tat la un
articol sau un blog pe WordPress , a folosit rețele sociale precum Facebook, Twitter, MySpace , a
urmărit videoclipuri pe YouTube, a sunat sau a fost sunat cu Skype, a citit articole pe Wikipedia
sau poate că a încercat să iși caute casa pe Google Maps, este un consumator al tehnologiei web
2.0.8 Cu alte cuvinte, termenul de Web 2.0 se referă la o nouă generație percepută de dezvoltare
a Wo rld Wide Web -ului, această evoluție pune accent pe facil itarea comunicării, împărțirea
rapidă și sigură a informației și interoperabilitatea și colaborarea din tot sectorul World Wide
Web.9
Pe de altă parte, i nternetul a ajuns destul de greu în Român ia, dacă e să facem o
comparati e cu alte țări Europene. În anul 1971 se demarează studii privind rețelele de
calculatoare, iar patru ani mai târziu sunt fabricate primele modem -uri și sunt testate liniile de
comunicații pentru transmisia de date. La initiativa Academiei Române a Ministerului
Învățământului și Comisiei Naționale de Informatică, în anul 1991, se aprobă finanțarea din
bugetul statului pentru studiul unui proiect de cercetare la sub -rețeaua Europeană Academică
Research Network. În 1992, se creeză p rimul nod românesc care realizează legătura international

7 Ryan, Damian. Understanding Digital Marketing: Marketing Strategies for En gaging the Digital Generation,
(Kogan Page Publishers, 4, 2016), 1 -2.
8 Ryan și Calvin, 14 -15.
9 Tim, O'Reilly. What is Web 2.0: Design Patterns and Business Models for the Next Generation of S oftware .
Communications & Strategies , Nr. 1(2007): 17.

5
cu European Academic Research Network prin Universitatea din Vienna. România primește
acceptul de a înregistra domenii naționale „‟.ro‟‟, în anul 1993 și tot atunci apare primul operator
comercial d e internet din România. În 1995 se stabilesc cele mai importante dintre priorități
pentru societatea informațională din România, în cadrul strategiei de aderare la Uniunea
Europeană. În anul 1998 sunt deja înregistrate peste 20.000 de siteuri cu domenii a chiziționate
sub tld -ul (domeniu de nivel superior) „‟.ro‟‟ . În anul 2004 există deja aproape 70.000 de
domenii „‟.ro‟‟ înregistrate la registrul de domenii RoTLD.10
1.4 Consumatorul de online
Internetul redă un spațiu informațional și de comunicare care prezintă interes din ce în ce
mai sporit din partea tuturor categoriilor de vârstă , așa că se pot constata an de an creșteri în
statisticile referitoare la numărul „‟internau ților‟‟ din Rom ânia.
Conform unei anchete sociologice efectuate de către Instututul Național de Statistică, în
anu 2017, majoritatea persoanelor care au folosit internetul erau utilizatori curenți, 86,8% dintre
persoanele cu vârst e cuprins e între 16 -74 de ani au folosit internetul în timpul anchetei
desfășurate timp de trei luni, dintre care 73.3% folosesc internetul cu frecvență zilnică sau
aproape zilnică, iar 22,0% dintre ei îl folosesc cu frecvență saptămânală. Cea mai mare rată în
utilizarea internetului zilnic sau aproape zilnic o au bărbații cu vârste curpinse între 16 și 34 de
ani (49,8%), exact segmental populației vizat în această lucrare, adică tânărul consumator din
românia. Interesant este faptul că și la femei este vorba de ace lași segment de vârste, cuprinse
între 16 și 34 de ani (48,6%) și se poate observa că nu este o diferență foarte mare de gen .11

10 Lect. Dr. Ioan Hosu. Publicitate online. (Cuj Napoca: Universitatea Babeș -Bolyai , 2012), 7.
11 INS., ‘’Population access to information and communication technology – Romania 2017’’, ultima modificare 12
August 2017,
http://www.insse.ro/cms/sites/default/ files/field/publicatii/accesul_populatiei_la_tehnologia_informatiei_si_com
unicatiilor_romania_2017_0.pdf

6

Figure 1 ,,Structura utilizatorilor de internet, zilnic sau aproape zilnic în ultimele 3 luni, după
statutul ocupațional, în anul 2017‟‟12

Dezvoltarea rapidă a mediilor de socializare online este o prelungire firească a folosirii
internetului și a accesului la informație ușor disponibilă întotdeauna. Pe măsură ce mai mulți
oameni se îndreaptă spre mediul online și acceptă internetul în structura viații lor de zi cu zi ,
este normal ca ei să simtă nevoia de a socializa și a interacționa cu alți oameni în acest mediu.
Suntem programați biologic să fim creaturi sociale. Nevoia de a comunica cu alte persoane este
codificată în ADN -ul nostru și face parte din cine și ce suntem și se manifestă la fel de mult în
mediul online ca și în cel offline. Acesta este un motiv important pentru care majoritatea
oameni lor găsesc mediul online și rețelele de socializare incredibil de folositoare și de utile.13
Evoluția tehnologiei a jucat un rol important în creșterea festivaluri de muzică, permițând
consumatorilor să descopere mai mulți artiști cu ajutorul mediul ui online. Serviciile de streaming
de muzică online au crescut și ele foarte rapid, numărul streamuri sau vizualizări online a crescut
cu 93% din 2014 până în anul 2015. 14 În 2017, vânzările muzicale au înregistrat o creștere

12 Ibidem
13 Ryan și Calvin, 154.
14 ‘’2015 Nielsen Music U.S. Report’’, Nielsen, ultima modificare 6 Januarie 2016,
http://www.nielsen.com/us/en/insights/reports/2016/2015 -music -us-year -end-report.html

7
record, de 8,1%, iar sectorul di gital a reprezentat majoritatea veniturilor, pentru prima dată în
istoria industriei, cu un an anterior fiind la egalitate cu sectorul fizic, potrivit unui raport făcut
anual de către cei de la International Federation of the Phonographic Industry.15 Astfel că mediul
online devine din ce în ce mai util, dovadă fiind cifrele prezentate în graficul de mai jos, prin
streamingul online, industria muzicală reușește să combată pirateria și daunele pe c are aceasta le
provacă an de an.

Figure 2. ,,Marketingul Global al Muzicii, 2017 în numere.''16
Pentru a reuși să dezvolte o strategie de publicitate online de success, folosindu -se de
Facebook, YouTube sau Twitter, oamenii de marketing trebuie să se întrebe ce factor reușește să

15 ‘’Global music report 2017: Annual state of the industry’’ , IFPI, ultima modificare 19 Sept 2017,
http://www.ifpi.org/downloads/Music -Consumer -Insight -Report -2017.pdf
16 ‘’Global music report 2018: Annual state of the industry’’ , IFPI, ultima modificare 24 Apr 2018,
http://www.ifpi.org/downloads/GMR2018.pdf

8
influențeze aceste websiteuri să fie atât de populare. Principalele mot ive pentru utilizarea acestor
rețele sunt determinate de nevoia consumatorului de a dezvolta relații sociale.17
Creșterea rapidă a platformelor care facilitează interacțiunea consumatorilor pe plan
social, cu ajutorul mediului online a modificat semnificativ natura umană a consumatorului,
habitatele sale și modul în care interacționează . Relațiile sociale din lumea reală au fost
transferate către lumea virtuală, ceea ce a dat naștere comunităților și rețelelor de socializare
online, care reușesc s ă adune și să unească împreună, oameni din întreaga lume. Acest tip de
activități din mediul online permit consumatorilor să interacționeze, să împartă cunoștințe, să se
distreze reciproc și să cunoască și alte culturi.18 Prin creșterea popularității rețeleor de socializare
s-a dezvoltat un loc unde oamenii pot comunica mai ușor, un loc unde pot interacționa și se pot
implica în luarea deciziilor finale de implementare și producție a unor branduri, produse sau
servicii pe care ei obișnuiesc să le cumpere în mod constant. Consumatorii de online, în cadrul
rețelelor de socializare pot foarte ușor să își împartă experiențele sau opiniile despre un anumit
produs, acesta fiind un factor care poate influența comportamentul consum atorului în ceea ce
privește decizia finală de cumpărare.
Mediul social influențează comportamentul consumatorului care are rezultat procesul de
luare a deciziilor.19 Din perspectiva consumatorului se sugerează că o bun ă utilizare a
tehnologiilor de comunic are a informațiilor rezultă automat o serie de beneficii, inclusiv eficiența
comoditatea de a recepta, informații mult mai ample și participative, prețuri competitive, o gamă
mai largă de produse, produse diversificate și uneori chiar și reducerea costuril or.20 Deoarece
consumatorii pot beneficia de o comunicare proactivă, rețelele de socializare le sporesc și mai
mult aceste beneficii pe care le au din cauza mediului online. Prin intermediul rețelelor de
socializare , ei pot căuta review -uri altora despre anumit e produse sau servicii. În acest sens,

17 Bohdan ,Pikas și Gabi, Sorre ntino, The Effectiveness of Online Advertising: Consumer’s Perceptions of Ads on
Facebook, Twitter and YouTubecope , Journal of Applied Business and Economics 16, Iss. 4 , (2014): 70-81.
18 Budden, C. B., et al . ‘’Managing the evolution of a revolution: Marketing implications of Internet media usage
among college students’’ . College Teach ing Methods and Styles Journal 3 Nr.3, (2011): 5- 10.
19 J. Paul Peter și Jerry C. Olson ., Consumer Behavior and Marketing Strategy 8th edition . (New York: McGraw -Hill
Education, 2008), 256 -257.
20 Bayo -Moriones, A., și Lera -Lo´pez, F . ‘’A firm -level analysis of determinants of ICT adoption in Spain’’ .
Technovation 27, nr.6/7 (2007): 352—366.

9
consumatorii s -au dovedit a valorifica mai mult feedback -ul pozitiv al altor utilizatori decât
promovările ferme.21
Teoretic, consumatorul de online este informat și are o mulțime de date la dispoziție, iar
factorii c are influențează cel mai des încrederea și decizia lui de cumpărare sunt de obicei
siguranța, securitatea datelor, confidențialitatea, fidelizarea și de asemenea campaniile și
strategiile de comunicare. Consumatorul din mediul online adoră să vorbească de spre
experiențele sale cu anumite servicii deoarece simte o oarecare responsabilitate în a oferi opinii
personale, el consideră că astfel contribuie la îmbunătățirea produsului.
Din explozia de cercet ări contemporane pe segmentul cognitiv asupra cunoaster ii
implicite continuă să se descopere căi în care procesele mentale care apar în afara conștienței și
pot avea un impact important asupra comportamentului și deciziei consumatorului.22
Herbert Kelman sugerează că e xistă trei moduri de influență socială care pot determina și
ajuta la acționarea gândului dorinței deciziei de cumpărare a consumatorilor și anume: normele
subiective ,care intervin atunci când un lider influent dorește implicarea lor ș i modificarea
comportamentală; norma de grup , și mai précis atunci când un individ ia parte la un scop ideal
comun, idee împărțit ă și cu alții și identitatea socială , sau identificarea , atunci când individul
acceptă comportamentul necesar deoarece dorește să stabilească o relație de prietenie cu cineva
din grup. Aceste trei moduri de influență socială au de a face cu anumiți factori și circumstanțe,
care la rândul lor, pot determina gradul de influențare.23
1.5Avantajele publicității online

21 Berthon, P., Pitt, L., Plangger, K., & Shapiro, D., ‘’Marketing meets Web 2. 0, social media, and creative
consumers: Implications for international marketing strategy’’. (BUSINESS HORIZONS 55, Nr.3 (2012) : 261-271.
22 Curtis P. Haugtvedt, Paul M. Herr, și Frank R. Kardes. ‘’Handbook of Consumer Psychology .’’ (New York:
Psychology Press, 2008), 479.
23 Herbert C. Kelman. ‘’Compliance, identification, and internalization three processes of attitude change. ’’ Journal
of Conflict Resolution 2 Nr.1 (1958): 51-60.

10
Principalele avantaje pe care le oferă publicitatea online sunt: ușurința de a targeta,
monitorizarea rapidă și eficientă, modul convingător de afișare al publicității, schimbarea și
interactivitatea acesteia.24

Internetul oferă consumatorului nonstop det alii produs, iar în comparație cu publicitatea
tradițională, publicitatea online se poate realiza într -un timp real și poate fi ușor schimbată sau
modificată în funcție de feedbackul utilizatorilor. Se pot testa anumite instrumente sau campanii
rețelele so ciale și de asemenea adaptarea în funcție de cerințele publicului se efectuează mult mai
ușor. Iată câteva motive pentru care publicitatea online este considerate ca fiind avantajoasă:
 Internetul este global ușurând astfel comunicarea la nivel internaționa l și reducând
importanța locației
 Obținerea cu ușurință și rapiditate a informațiilor prin folosirea de software -uri și a
motoarelor de căutare
 Informațiile pe care ni le oferă internetul pot fi sub mai multe forme text scris, audio,
video sau imagini
 Libertatea de a alege ceea ce vrei să vezi
 Posibilitatea de a interacționa cu clientul
 Internetul nu este limitat de spațiu și timp, prin intermediul acestuia putem avea acces la
orice piață de pe planetă
 Este cu desăvârșire cel mai rapid mediu de comunic are în masă
 Putem crea o bază de date cu informații referitoare la clienți, ceea ce ne ajută să
înțelegem nevoile sau nemulțumirile clienților
 Companiile pun la dispoziția consumatoriilor produsele direct pe site, aceștia nefiind
nevoiți să se mai deplaseze până la magazin
 Crește brand awarness
 Internetul oferă posibilități creative ridicate25

24 Iulian Vegeș Ruff și Bogdan Grigore , ‘’Relațiile publice și publicitatea online’’ , (Iași: Editura Polirom, 2003), 92 -95.

11

CAPITOLUL II – FESTIVALURI
2.1 Definirea ,,Festivalului‟‟
Însuși, c uvântul ,,Festival‟‟ provine din cuvântul latin ,,festivus‟‟, care implic ă ceva festiv
și care ar trebui să fie sărbătorit. Un festival este o modalitate excelentă de a comercializa și a
face branding local sau de oraș. De asemenea , un festival are forța de a aduce oamenii împreună
pentru distracție , chiar și de la distanțe mari.26 Festivalurile, prin definiție, reflectă festivitatea și
un sentiment comun de bucurie! 27
Din totalitatea segmentelor ale cererii turistice, evenimentele și festivalurile devin din ce
în ce mai importante , fiind cele cu cea mai rapidă formă de dezvoltare , ele atrag atenția
consumatorului în mod constant . Țările și orașele din întreaga lume concurează viguros pentru a
găzdui mega evenimente de anvergura jocurilor olimpice, cupei mondiale de fotbal sau a
expozi ției universale . Valul pozitiv de popularitate al festivalurilor și a l evenimentelor s -a
raspândit rapid în întreaga lume. În fiecare societate se organizează evenimente , fie că este vorba
de un târg, o paradă, o sărbătoare ( sau un festival ), o aniversare, un eveniment sportiv sau o
acțiune de caritate.28
2.2 Festivalurile de muzică
An de an, f estivaluri de muzică din România precum Electric Castle, Untold, Jazz in The
Park, Neversea, Afterhills, Dakini , Waha, Airfield , Sunwaves, atrag sute de mii de oameni,
publicul se strânge din toate colțurile țării, iar în ultimii ani, odată cu experiența organizatorică
dobândită și îmbinată cu o strategie de promovare pregătită cu atenție , au reușit să atragă și să

25 Lect. dr. Mihai Deac, ‘’Publicitate online’’, (Cluj -Napoca: Universitatea Babeș -Bolyai Cluj -Napoca , FSPAC, 2014),
11-13.
26 1. J. Kurikkala, ‘’Marketing Of Music Festivals In Finland, Case Study on Websi tes’’degree progr, Central
Ostrobothnia University of Applied Sciences , (Kokkola -Pietarsaari: 2012): 1-2.
27 Harrison, Nathan. “The Power of Engagement at Music Festivals.” Positive Psychology Program. Positive
Psychology Program, https://positivepsycholo gyprogram.com/power -of-engagement -at-music -festivals (pub. 20
martie 2018, accesat 20 Apr. 2018)
28 Goeldner Charles & Ritchie Brent, Tourism: principles, practices, philosophies. (11th ed.)( John Wiley & Sons, Inc.
USA.,2009), 234 -235.

12
ajungă la oameni din toată Europa sau chiar de pe alte continente.
Pe motivul unei creșteri fenomenale a acestui tip de mega -evenimente și odată cu
creșterea gradului de conștientizare al consumatorului , festivalurile de muzică necesită a fi
dezvoltate mai tot timpul și creșterea trebuie gândită în viitor. Festivalurile de muzică sunt
evenimente unice care atrag publicul din diferite motive. Cu toate că ele sunt o formă foarte
populară de distracție, cercetarea care explorează m otivațiile consumatorului de festivaluri este
destul de redusă.29
Un festival de muzică const ă într-un line -up cu o mare varietate de trupe și artiști care au
concerte live pe o perioadă de câteva zile. Ei concertează pe diferite șcene, care sunt amenajate
special , în funcție de genul de muzică, indoor sau outdoor și au de obicei o audiență mare în față .
De asemenea, publicul are șansa de a forma o comunitate și de a participa la diferite activități din
cadrul festivalurilor , cum ar fi lecții și exerciții de yoga , diferite concursuri organizate în scopuri
de promovare a anumitor servicii, produse sau branduri și chiar și atelier e de pictură sau
handmade.
În acest deceniu, festivalurile de muzic ă au explodat ca mărime și număr în Europa
Centrală, iar pentru artiștii contemporani, festivalurile au oferit oportunități esențiale cum ar fi
șansa de a performa în fața unei audiențe extraordinare.30 Festivalurile de muzică din trecut
evoluaseră ca spații nediferențiate social. Festivalurile de muzic ă moderne sunt foarte bine
structurate și organizate deosebit de atent pentru a atrage și a reuși să lase publicul țintă cu o
impresie bună. 31
De cele mai multe ori , un festival de muzică ia forma unei serii de spectacole într -un loc
amenajat special pentr u eveniment și inspirat de o temă comună, cum ar fi muzica populară,

29 Gelder, Gemma, & R obinson, Peter. ‘’A critical comparative study of visitor motivations for attending music
festivals: A case study of Glastonbury and V Festival’’ .Event Management 13, 2009) 181 .
30 David G, Tompkins. Composing the Party Line Music and Politics in Early Cold War Poland and East Germany .
(West Lafayette: Purdue University Press, 2013), 167.
31 Morgan, M . ‘’Festival spaces and the visitor experience.’’ În Casado -Diaz, M., Everett, S. &Wilson
J. eds. Social and cultural change: making space(s) for leisure and tourism. (Eastbourne,UK: Leisure Studies
Association, 2007), 113-130.

13
națională, muzica modernă sau promovarea operei unui compozitor mainstream, proeminent. De
asemenea, poate lua forma unui concurs sau a unei competiții între interpreți și artiști.
32Dezvoltarea festivalurilor va depinde în mare parte în funcție de obiectivele individuale
stabilite de câtre organizatori, care pot să includă obiective de tip social, culturale sau
economice.33
În România există mai multe tipuri de festivaluri de muzică, c um ar fi cele dedicate
muzicii Metal, Rock, Jazz, Techno, Psytrance, mai multe genuri de muzică electronica și chiar
hibride, unde se încearcă să se atragă consumatorul din mai multe medii. Există festivaluri care
acceptă și promovează campingul, de exemplu Electric Castle , Airfield sau Dakini, festivaluri
care asigură transportul la locație gratuit sau contra -cost și festivaluri la care organizatorii au
decis să nu asigure zone de camping, cum ar fi Untold. Chiar dacă consumatorii nu au
posibilitatea de a campa în incinta festivalului , ei au posibilitatea de a se caza la un hotel sau o
pensiune din apropiere, factor care ajută considerabil la creșterea veniturilor locale pe durata
festivalului .
Datorită capacității extraordinare de a ajunge la un public atât de larg și de numărul mare
de public pe care reușesc să î l atragă, unele festivaluri din r omânia au devenit impresionane când
vine vorba de audiență și de artiștii aduși să concerteze . Festivaluri ca Electric Castle și Untold
pot fi ușor catalogate ca mega -festivaluri și comparate cu alte f estivaluri de muzică din Europa,
reușind să se ridice la nivelul preferințelor și așteptărilor consumatorului de festivaluri.
Ca urmare a atenției sporite în organizare a și în planificarea festivalurilor Românești, î n
anul 2015, în urma unor premii acordate de Asociația de Festival European, Yourope și website –
ul Virtual Festival Europe în cadrul European Festival Awards 2015, festivalul de muzică din
Cluj Napoca, Untold, a câștigat premiul „‟The Best Major Festival‟‟ , reu șind să detroneze și
învingă festivaluri precum Tomorrowland din Belgia, Sziget Festival din Ungaria, Exit Festival

32 The Editors of Encyclopaedia Britannica, ‘’Music festival,’’ Encyclopaedia Britannica, accesat 18 Apr. 2018,
https://www.britannica.com/art/music -festival .
33 Clare Lade și Julie Jackson, ‘’Key Success Factors in Regional Festivals: Some Australian Experiences,’’ Event
Management 9, Nr. 1-2, (2004 ): 1-11.

14
din Serbia sau Open ‟er Festival din Polonia. 34
2.3 Consumatorul de festivaluri

Un profil al personalității consumatorului de festivaluri foarte des întâlnit este cel plin de
viață și dispus la experiențe noi, acordă -i un motiv bun să fie prezent acolo și el răspunde pe
măsură, nu ar pierde o șansă promițătoare de distracție. În timpul liber, el se transformă din
simplu l și tipic ul consumator în consumator ul de festivaluri , devenind mai autentic.
Când consumatorii ascultă muzică care este recunoscută ca fiind muzică fericită, adică
acel tip de sunete care reușesc să îți inducă o stare de fericire, acest factor nu aduce obligatoriu
sentimente de fericire ascultătorului. Prin urmare, efectele care sunt deseori atribuite muzicii
pozitive sunt încurcate cu efectele care provin din gânduri evocate de muzică sau influențate de
muzică.35
Festivalurile de muzică sunt catalogate ca evenimente moderne, sigure și cu un mediu
prieteno s unde publicul poate ascult a muzica preferată și există o multitudine de activități la care
are posibilitatea să participe . Orarul festivalurilor se concentrează mai ales pe muzică, ele
îndeplinind nevoile de promovare ale industriei muzicale și a artiștiolor în primul rând . Acest tip
de evenimente devin locații ideale, unde consumatorii se pot simții relaxați și în largul lor și față
de locațiile sociale de unde provin, ei pot să devină mai autentic i, simțind senzația de l ibertate,
emoție puternică și o nouă experiență autentică .36

Festivalurile de muzică din țară contribuie semnificativ la turismul și economia locală
prin numărul mare de consumatori pe care reușesc să îl atragă an de an. Consumatorii de
festivaluri pornesc cu gândul de a cumpăra, și nu cu gândul de a face economie când vine vorba
de amuzamentul personal, acesta fiind pus pe primul loc pe toată durata evenimentului . Fie că
decid să se cazeze la un hotel sau o pensiune din z onă, mănâncă la un restaurant sau un fast -food,

34 ,,European Festival Awards’’, accesat în 30 Apr 2018, http://eu.festivalawards.com/2015 -winners/ .
35 Curtis P. Haugtvedt, Paul M. Herr, și Frank R. Kardes , 842 -843.
36 Chris Anderton, ‘’Commercializing the carnivalesque: the V Festival and image/risk management’ ’, Event
Management 12, nr. 1 (2008) : 39-51.

15
beau un suc sau o bere în barurile din zonă sau vizitează un muzeu, acește acțiuni provoacă un
lanț de fatori care generează bani în contul bugetului local.
Psihologii educaționali cercetează modul în care muzica poate influența modul în care
consumatorii adună informații din programele de televiziune educaționale, tutoriale video sau în
timp ce învață pe calcualator. Astfel, există o provocare dură când vine vorba de unde se trag
limitele când vine vorba de acest subiect.37
În timp , brandurile au început să înțeleagă mai bine ce înseamnă personalitatea unui
consumator de festivaluri, oamenii de marketing au înțeles că pentru a rămâne în mintea
consumatorilor au nevoie de ceva special care să aibă impact asupr a experienței lor la acel
festival. Odată cu participarea în cadrul unui festival de muzică, unde majoritatea publicului este
tânăr ,cu vârstă cuprinsă între 18 și 34 de ani, brandurile devin mai „‟cool‟‟ . Un exemplu de
strategie extraordinară, care implica și încurajeaza consumatorii șă folosească și rețelele de
socializare, astfel că brandul nu doar că reușea să se afirme și să se facă și mai cunoscut în fața
publicului de la fesival , ci reușea șă implice și rețelele sociale în strategia lor . VH1 a avut ideea
de a participa la festivalul de muzică Lollapaloza, din Statele Unite cu o scenă de muzică și un
GIF Photobooth. Gif -urile făcute la festival puteai fi primite prin email și distribuite pe rețelele
de socializare. Ideea de a avea un ecran imens lângă șcenă unde erau redate aleator poze postate
pe rețelele de socializare cu hashtag -ul #BestLollaEver a convins publicul să se implice și mai
mult.38
2.3.1 Factori și motive care influențează decizia de a participa

În urma efectuării unei examin ări a comentari ilor consumatorilor, și după un scurt studiu,
editorii portalului www.channelsignal.com au descoprit o problemă extrem de importantă când
se pune problema organizării unui festival de muzică , și anume apa, în special disponibilitatea și
accesibilitatea apei, factori reprezentatați prin prețul și prezența acesteia la în cadrul

37 Curtis, Paul și Frank R, 837
38 Jeff Fromm , ‘’M arketing at Music Festivals: Playing to the Millennial Crowd’’, Millenial Marketing. Accesat 10
Apr 2018. http://www.millennialmarketing.com/2014/01/marketing -at-music -festivals -playing -to-the-millennial –
crowd/.

16
festivalului .39
Pe de altă parte, î n urma sutdiilor efectuate de Ge lder și Robinson în anul 2009 a fost
sugerat faptul ca fiind factori la fel de importanți alegerile muzicale ale organizatorilor dar și
alte aspecte ce țin de festivaluri, cum ar fi atmosfera sau oportunitățile de socializare pe care le
oferă festivalul.40 Aceste studii răspund cu ușurință la întrebarea De ce să îți cumperi bilet la
festival dacă nu au anunțat artiștii? Sau De ce unii consumatori preferă să cumpere bilete în
ealy-bird?, adică atunci când consumatorii fideli ai unui festival își achiziționează bilet cu mult
timp înaintea începerii acestuia, adică din prima etapă de vânzare, chiar dacă până atunci nu este
anunțat nici un artist. Atmosfera festivalului și oportunitățile de socializare crează un word -of-
mouth pozitiv atât pe canale offline cât și pe canale online și readuce la festival vechii clienți,
care dealtfel pleacă cu o imagine pozitivă, dar poate să gener eze un nou val de clienți .
2.4 Conceptualizarea și măsurarea popularității / gradului de cunoaștere

Construcția empirică a popularității poate fi ilustrată printr -o comparație cu termenul de
atractivitate. Cercetări din psihologia socială au arătat în mod constant că persoanele considerate
ca fiind atractive din punct de vedere f izic sau ca fiind frumoase la înfățișare sunt evaluate în
mod pozitiv chiar și atunci când au un comportament negativ.41
Tot ce este atractiv este și popular? Nu tot ce e ste popular devine automat și un lucru
pozitiv sau frumos , un bun exemplu ar fi mâncarea de tip fast -food (junk food) care e populară
dar e printre cele mai nocive tipuri de mâncare . Un alt exemplu ar fi nicotina din țigări, care deși
provoacă dependență și nu aduce nimic benefic pentru organism, e foarte populară în rândul
consumatorilor.

39 ‘’Summer Festival Water Availability as Re ported by Consumers Online,’’ Channel Signal, accesat 20 Apr. 2018
https://channelsignal.com/blog/summer -festival -water -availability -as-reported -by-consumers -online/
40 Gemma și Peter, 181 -196.
41Antonius H. Cillessen ,David Schwartz, și Lara Mayeux, P,,opularity in the peer system ‘’(New York: Guilford Press,
2011), 25 -56.

17
Într-un studiu efectuat pe structura unui model sugerat de Coie, Dodge și Coppotelli în
anul 1982, participanților care au fost 170 de elevi cu vârste reprezentative claselor trei – șase, li
se cerea să își nomi nalizeze colegii și primeau câte două variante de răspuns, ei aveau
posibilitatea de alege între „‟îmi place de el/ea ‟‟ și „‟nu îmi place de el/ea ‟‟ pentru fiecare coleg
de clas ă , dar nefiind obligati să facă asta pentru fiecare în parte, ei fiind liberi să decidă pe cine
și pe câți colegi vor să nominalizeze. Răspunsurile primite pentru ambele categorii au fost apoi
calculate pentru fiecare paticipant în parte. Scorurile au fost transformate pe patru dimensiuni
sociometrice continue : acceptare, respinger e socială, preferință și impact social. Acceptarea
socială este reprezentată de cel care are cele mai multe voturi de apreciere. Respingerea socială
este reprezentată de colegul cu cele mai multe voturi negative. Preferința este calculată în felul
următor : voturi pozitive minus voturi negative, iar impactul social este reprezentat de suma
toatală a voturilor. La final, fiecărui participant îi este stabilit tipul de statut sociometric din cinci
astfel de tipuri : „‟cel mai popular‟‟ ,care are cele mai multe a precieri si cele mai putine reactii
negatie, “cel respins” , „‟cei neglija ți‟‟ care nu au prea primit reac ții , ‟‟cei controversați ‟‟ care
au primit multe nominalizari positive dar la fel de multe negative și „‟cei obișnuiți‟‟ care au
format o medie egal ă pe toate cele patru dimensiuni.42

CAPITOLUL III – INFLUEN ȚA REȚELE LOR DE
SOCIALIZARE

3.1 Definirea SNS (Social Networking Site)

Deși noul val de consumatori al rețelelor sociale sunt de părere că acestea sunt o invenție
modernă, ele au fost prezente încă de la începuturile internetului și al Web -ului, de peste două
decenii. Forumurile de tip bulletin -board ș i portaluri ca Prodigy și CompuServe permiteau

42 John D . Coie, Kenneth A. Dodge, și Heide Coppotelli. ,,Dimensions and Types of Social Status: A Cross -Age
Perspective," Developmental Psychology 18 (1982): 557 -570.

18
utilizatorilor să înceapă postări online și să răspundă la subiectele deschise de către alți
utilizatori. IRC (Internet Relay Chat) permitea utilizatorilor să discute în timp real, în timp ce
forumurile web și chat -room -urile au adus șansa utilizatorilor de a comunica direct în Web, de pe
browser.43

Platformele tip rețele sociale se referă la comunități virtuale care permit consumatorilor
să se conecteze și să interacționeze între ei. De asemenea, discuțiile pot fi pe subiecte diferite,
sau ei pot doar să aleagă să stea online împreună și s ă urmărească ce fac alții, chiar dacă nu au
intenția de a inerveni.44 Termenul de social media este un termen umbrelă pentru aceste
software -urile și servicii care oferă consumatorului șansa de a se conecta cu alți utilizatori.
Interacțunile dintre consumat ori pot fi pe baza unor texte, imagini, video și alte instrumente,
folosite individual sau prin combinație. Rețelele sociale au puterea de a implica și de a genera
conținut nou, de a recomanda și a distribui conținutul deja existent, de a evalua produse, s ervicii
sau branduri, de a urmări interese, hobby -uri sau pasiuni, de fapt aici se poate distribui aproape
orice conținut, dacă acesta nu încalcă termenii de utilizare.45

Prin intermediul internetului (online -ului) , fie că este folosit de pe mobil sau de pe un
device desktop, se pot accesa aceste platforme de socializare care au obiectivul de a facilita
procesul de comunicare , de a interacți ona și de a influența publicul larg în legătură cu anumite
produse sau servici . Ideea de bază a unei rețele sociale este că majoritatea conținutului este
generat de cătr e utilizatorii care o foloses c deja și oricine poate fi verifiat foarte ușor online.

3.2 Facebook

După cum sugerează profilul companiei, cea mai importantă misiune a Facebook -ului
este de a da putera necesară ut ilizator ilor să își genereze propriul conținut și să formeze
comunități online care să îi aducă pe toți împreună , din întreaga lume . Oamenii folosesc

43 Ryan și Ca lvin , 153.
44 Kristine E. Murray și Rhonda, Waller. ,, Social networking goes abroad’’ . International Educator 16, Nr.3 (2007):
56–59.
45 Ryan și Calvin, 152.

19
facebook din dorința de a relaționa cu alți oameni, pentru că vor să fie mereu conectați cu
prietenii și cu familia, pentru a descoperi ce este nou și pentru a împărtăși experiențele lor cu alți
oameni. Conform www.facebook.com , în luna martie a anului 2018, gigantul Faceboo k a avut o
medie de 1.45 miliarde de utilizatori zilnic și la sfârșitul lunii Martie, în 31 statisticile sugerau un
număr de 2.2 miliarde de utilizatori ca medie lunară.46

Facebook – reprezint ă o retea online de socializare, introdusă în lumea web de către
studentul de la Harvard, Mark Zuckenberg în 4 Februarie 2004. În mai puțin de 5 ani, Facebook
a reu șit să detroneze o altă platform ă de socializare, MySpace, chiar dacă acesta avea o vechime
mai mare dec ât noua platform lansată de Mark Zuckenberg . Inova ția cu care s -a propulsat
Facebook a fost posibilitatea de accesare a reclamelor ș i a jocurilor online și de asemenea,
aparitia butonului de postare în propriul timeline și news feed -ul public a fost un atuu în fața
altor platform e de socializare, deoarece news feed -ul generează postările paginilor apreciate și a
prietenilor adăugați, astfel că poți urmări ce posteaza aceștia pe facebook. 47

3.2.1 Influența Facebook

Marketingul online a devenit ceva semnificativ în viata consumatorilor, deoarece
vizibilitatea campaniilor de comunicare privind turismul si industria evenimentelor a fost în
crestere. Potrivit WTM – 2010, Facebook si TripAdvisor au cea mai mare influenta in decizia
planificarii vacantelor. Factori prec um relația dintre consumatori, prietenii de pe facebook și
evenimentele, stau la baza unei bune function ări a vizibilit ății din interiorul platform ei.48

Deși pare a fi un paradox , pentru unii oameni de marketing , participarea într -un mediu
online, ca cel de pe Facebook poate să devină un gând infricoșător. Pe o rețea de socializare
precum Facebook, regulile nu sunt stabilite de către oamenii de marketing, ci chiar de către
utilizatori ; (producător + consumator = prosumer ). Interacțiunea de pe Facebook este

46 Facebook, Company Info, Accesat în 30 Apr. 2018, https://newsroom.fb.com/company -info/
47 Christy M.K. Cheung, Pui -Yee Chiu , Matthew K.O. Lee, ‘’Online social networks: Why do students use
facebook? ‘’ Computers in Human Behavior 27, Nr. 4, (2011): 1337 –1343.
48 Woojin Lee și Cody Morris Paris. ,,Knowledge Sharing And Social Technology Acceptance Model: Promoting Local
Events And Festivals Through Facebook’’. Tourism Analysis 18, Nr. 4, (2013): 457 –469.

20
imprevizibilă, și dacă lucrurile merg greșit pentru un produs , veștile pot circula foarte rapid pe
întreaga rețea. Din acest motiv, ceea ce este recomandat să faci e să participi pozitiv și acțiunile
tale să aibă o influe nță bună asupra evoluției lucrurilor . Un lucru cert e că oamenii vorbesc deja
despre produsele tale, despre industria sau competiția ta, despre compania, brandul sau orice are
legătura cu ceea ce faci tu. Acest tip de conversații au loc indiferent dacă ale gi să te implici sau
nu, dar în mod sigur este mai bine să iei la cunoștință ceea ce se vorbește, să intervii și să
dezvolți relații pozitive cu aceste comunități. Dacă se ține cont de acești factori în mod eficient,
rețelele sociale pot avea un impact incredibil de pozitiv asupra profilului online al organizației ,
vezi Schema 2 . 49

De ce să intervii în rețelele sociale din mediul online ?

Figure 3. ,,De ce este atât de important pentru afacerea ta să intervină în social media‟‟50

Strategia globala de marketing a unui brand sau a unui serviciu, afacerea, obiectivele și
clienții v or depinde în funcție de cât de mult va alege brandul respectiv să se implice în
marketingul de pe social media. Câteva ditntre posibilele beneficii în urma interacțiunii cu
clienții prin intermediul canalelor de socializare online :

49 Ryan și Calvin, 154 -155.
50 Ibidem , 155.

21
 Rămâi informat : Descoper ă ceea ce cred clienții tăi despre produsele sau serviciile
tale. Pri mește informații valoroase și utile cu date despre percepția lor asupra
produselor, serviciilor sau brandului .
 Crește -ți imaginea profilul ui: Intervenind proactiv prin intermediul re țelelor de
socializare, brandul reprezentat devine unul prietenos și prompt în răspunsuri
când vine vorba de părerea clienților.
 Ridică nivelul câmpului de joc : Focus grupurile, sondajele de opinie, și alte
intrumente de măsurare a nevoilor consumatorilor din mediul offline sunt
costisitoare și pot să depășească de multe ori capacitatea mijloacelor
intreprinderilor mici.
 Influențeaza -i pe influenceri : Este important ca oamenii care sunt cei mai activi în
mediul social și influențează increderea și respectul colegilor săi din mediul
online și care sunt clasificați ca influe nțatori să fie în publicul țintă. Opinia lor
poate avea un impact semnificativ asupra reputației unui brand.
 Îmbunatațeșe promovarea brandului : Prin angrenarea pozitiv ă a consumatorilor
care deja au o opinie bună despre serviciile promovate.
 Distribuie : Unul dintre cele mai importante aspecte ale social media este viteza de
propagare a informației, și anume capacitatea unui subiect de a deveni viral .
“Share” -ul este echivalentul online al canalului de promovare word of mouth,
online reu șind să circule și mai rapid decât offline.
 Folsește -te de înțelepciunea comunității : Companiile inteligente realizeaz ă că prin
valorificarea a ceea ce este inteligența colectivă a comunității online se pot găsi
rezolvări la unele dintre cele mai dificile întrebări sau prob leme de afaceri.
Obținerea contribuției conumatorilor poate fi rapidă, accesibilă și foarte eficientă.
De aemenea, a ceasta poate ajuta în procesul de luare a unor decizii în materie de
cercetare.51

51 Ibidem , 155 -157.

22
Potrivit Facebook Business și Forbes52, pe gigantica rețea de socializare sunt peste 50 de
milioane de pagini tip Business și le folosesc pentru a comunica mai ușor cu clienții. În anul
2017 au fost peste 2,5 miliarde de comentarii și al mesaje trimise către pagini de tip business în
interiorul rețelei Facebook.53

3.2.2 Organizarea unui eveniment pe Facebook

Prim urmarea unor pași simpli , cum ar fi apăsarea unor butoane din meniul de News
Feed, avem posibilitatea de a crea o pagină de eveniment în cadrul rețelei de socializare,
folosindu -ne de platforma Facebook Events.

Față de căutarea pe motoarele de căut are world wide web, paginile evenimentelor create
de către organizatorii acestora cu ajutorul Facebook Event Pages sunt capabile să dezvolte mult
mai multă plăcere și fericire în rândul utilizatorilor . O astfel de conectare socială, menită să fie
una distr activă, are puterea de a atrage consumatorul de partea audienței și îi stârnește gândul de
a fi implicat și de a contribui să se conecteze și să susțină evenimentul.54 Plăcerea creată în urma
unei bune experiențe de utilizare este unul dintre cele mai importante aspecte ce contribuie la
succesul unui eveniment creat pe o rețea de socializare cum este Facebook.

O pagină de eveniment trebuie să conțină detalii despre eve niment cum ar fi locul și ora
evenimentului, programul eveimentului, detalii despre organizatori, artiști dacă este vorba despre
un eveniment muzical, detalii despre unde se pot achiziționa bilete, despre locația evenimentului,
despre cum se poate ajunge l a eveniment și orice fel de informații care pot fi utile
consumatorilor.

52 Kathleen, Chaykowski. ‘’ Number Of Facebook Business Pages Climbs To 50 Million With New Messaging Tools ‘’,
Accesat în 9 Aprilie, 2018, https://www.forbes.com/sites/kathleenchaykowski/2015/12/08/facebook -business –
pages -climb -to-50-million -with -new -messag ing-tools
53 Facebook Business. ‘’New Tools for Managing Communication on Your Page’’, Accesat în 9 Aprilie, 2018,
https://www.facebook.com/business/news/new -tools -for-managing -communication -on-your -page?.
54Carah, Nicholas. ‘’Enjoying Virgin's V festival. În: Gu, Xin, Hussey -Smith, Kelly, Swift, Adam and Tsai, Mimi,
Communication, Creativity and Global Citizenship’’. ( ANZCA 2009, QUT , Brisbane, 2009): 777-791.

23

Pentru a cre ea o pagină de eveniment, nu trebuie decât să apasăm butonul „‟Events‟‟ din
meniul News Feeds al Faceebook -ului și apoi să selectăm opț iunea din stânga ecranului „‟Create
Even t‟‟. Facebook ne oferă posibilitatea de a alege între un eveniment public sau unul privat.
Înainte de a apăsa butonul „‟Create‟‟ și a da drmul oficial paginii evenimentului, este recomandat
o verificare atentă a setăril or de confidențialitate ale evenimentul ui, pentru că ele nu mai pot fi
schimbate după apăsarea acestui buton.

3.3 Alte rețele sociale

3.3.1 YouTube

YouTube este un serviciu media de tip rețea de socializare care permite utilizatorilor să
urmărească videoclipuri încărcate de către alți utilizatori, să asculte muzică încărcată de către
artiști, să urmărească știri, vlog -uri personale ale altor utilizatori, să verifice și să furnizeze
dovezi instantanee cu privire la anumite subiecte de interes, să urmă rească streamuri live , online
și așa mai departe.

Potrivit YouTube, misiunea serviciului oferit este aceea de a da fiecarui utilizator „‟o
voce‟‟ și de a le arăta lumea și ce se întâmplă în jurul ei. Oricine merită să aibă o voce cu care
poate să spună ceva, iar lumea devine un loc mai bun atunci când reușim să ascultăm, să
împărtășim și să construim o comunitate prin povești proprii.
Valorile YouTube sunt influențate de patru tipuri de libertăți def inite de către
dezvoltatorii acestei rețele sociale media
 Libertatea de exprimare și anume că oamenii ar trebui să poată vorbi și să împărtășească
opiniile liberi, iar libertatea creativă să ducă la noi voci
 Libertatea la informație, pentru că fiecare utilizator YouTube are acces simplu și ușor la
informațiile pe care le dorește și de asemenea videoclipurile au o forță puternică pentru
educație și construirea înțelegerii.

24
 Libertatea de șanse, deoarece oricine are dreptul și șansa de a fi descoperit aici.
 Libertatea de a aparține deoarece avem nevoie de comunități și de sprijin care ne ajută să
împiedicăm barierele mentale și să depășim orice graniță imaginară.55

3.3.2 Twitter

Twitter este un serviciu de microblogging care a apărut ca un nou mediu social din cauza
unor întâmplări recente cum ar fi un student American închis în Egipt și accidentul avionului
USA Airways de pe râul Hudson. Utilizatorii twitter urmează sau sunt urmăriți de ceilalți
utilizatori . Spre deosebire de alte rețele de socializare, twitter nu necesită nici o reciprocitate
între utilizatori, o ricine poate urmări pe oricine chiar dacă nu este urmărit înapoi. Dacă urmăresti
pe cineva pe Twitter, înseamnă că o să vezi tot ce postează el de acum înainte, asta bineînțeles în
cazul în care nu încetezi să îl mai urmărești. În termenii Twitter, când distribui un mesaj sau un
gând pe această rețea socială, acesta proces se numeste tweet, așadar utilizatorii Twitter au
posibilitatea de a tweet -ui orice mesaj în limita a 140 caractere și pot de asemenea să îi
urmărească și pe alți utilizatori pentru a vedea mesajele lor (follow). Practica obișnuită de a
răspunde la un mesaj a evoluat într -o cultură de „‟markup‟‟ bine definită. RT înseamnă retweet,
“@” urmat de un user, se adreseaz ă userului și “#” urmat de un cuvânt reprezintă hashtag -ul. 56

Cu toate acestea, în anul 2018, se pare că T witter nu este o rețea de socializare foarte
populară în rândul consumatorilor de online din România. În general, oamenii care folosesc
această rețea de socializare o folosesc pentru modul rapid în care se împrăștie știrile și că pot
ocoli operațiuni de încărcare de tipul pozelor, gifurilor, video -urilor din mainstreamul media.

3.3.3 Instagram

55 Youtube, accesat în 27 Aprilie 2018, https://www.youtube.com/yt/about/.
56 Haewoon Kwak et al., ,,What is Twitter, a social network or a news media?" Proceedings of the 19th
international conference on World wide web – WWW '10 ( New York: ACM USA, 2010) , 591—600.

25
Instagram este o com unitate online care în anul 2018, are mai mult de 800 de milioane de
utilizatori, potrivit informațiilor oferite de site -ul lor.57 Instagram este un serviciu dedicat
exclusiv telefoanelor mobile, sub forma unei aplicații care are rolul de a servi ca mediu social
online. Poate fi accesat și de pe device -uri tip desktop dar experiența este limitată, de exemplu
dacă folosesț i instagram de pe un browser al calculatorului personal (Chrome, Firefox, Opera) , ai
să observi că nu poți distribui conținut, dar poți să urmărești și să vizionezi conținutul altora.

La fel ca Facebook sau Twitter, crearea unui cont pe Instagram generează automat un
profil de utilizator și un news feed. Când cineva încarcă o fotografie sau un video pe Instagram,
acest conținut o să fie af ișat în profilul său, iar ceilalți utilizatori care îl urmăresc vor vedea
conținutul în news feed -ul lor.58

Succesul extraordinar al Instagramului confirmă raportul Pew care afirm ă că fotografiile
și videoclipurile au devenit principalele valute din mediul social online.59

3.3.4 Snap Chat

Snapchat a fost lansat în Septembrie 2011 de Evan Spiegel, Bobby Murphy și Reggie
Brown 60și este un serviciu de mesagerie prin fotografii, limitate ca timp dar poate fi folosit și în
modul tradițional, cu mesaje tip text. Acest serviciu a crescut și a prin popularitate în rândul
adoleșcenților. Creșterea SnapChat a fost una dintre ce le mai rapide și fără precedent în istoria
serviciilor de mesagerie online și a rețelelor de socializare.61

57 ‘’About Us’’ , Instagram. Accesat în 29 Mai ,2018, https://www.instagram.com/about/us/.
58 Elise Moreau. ,,Everyone’s Using This App Called Instagram… What is it?’’ Lifewire, acessat în Mari, 2018,
https://www.lifewire.com/what -is-instagram -3486316.
59 Lee Rainie, Joanna Brenner și Kristen Purcell. ,, Photos and Videos as Social Currency Online.’’ Pew Research
Center: Internet, Science & Tech, pub. 13 Sept 2018, accesat în 29 Mai 2018,
http://www.pewinternet.org/2012/09/13/photos -and-videos -as-social -currency -online/ .
60 Kyle Gordon, ,, Topic Snapchat,’’ Stati sta , Accesat în 30 Aprilie 2018,
https://www.statista.com/topics/2882/snapchat/.
61 Lukasz Piwek ș Adam Joinson, “What do they snapchat about?” Patterns of use in time -limited instant
messaging service. Computers in Human Behavior 54 (2016): 358 – 367.

26
Această rețea socială implică peste 300 de milioane de utilizatori în fiecare lună, iar
numărul de persoane active în fiecare zi este de 187 de milioane. În fiecare zi sunt create peste 1
milion de snap -uri, adică conținutul video sau foto distribuit pe rețeaua socială. Este de reținut
faptul că peste 71% dintre utilizato ri sunt sub vârsta de 34 de ani iar 70% dintre utilizatorii
Snapchat sunt de sex feminin.62

3.3.5 LinkedIn

LinkedIn se anunța ca fiind cea mai mare rețea socială dedicată profesioniștilor și
specialiștilor, cu peste 520 de milioane de utilizatori aflați în peste 200 de țări din jurul lumii.
Viziunea creatorilor LinkedIn este de a crea un habitat cu multe oportunități economice
pentru fiecare utilzator al platformei, iar misiunea LinkedIn e un a simplă, și anume de a conecta
specialiștii din întreaga lume pentru ca aceștia să reușească să devină și mai profesioniști și de
success decât înainte.
Față de alte rețele de socializare, Linkedin produce venituri și din abonamente de
membru premium, so luții de recrutare dar și din vânzări de publicitate. În Decembrie 2016,
Microsoft a achiziționat pachetul de acțiuni LinkedIn, reunind cea mai mare rețea de specialiști
din întreaga lume.63

3.3.6 Google+

Google+ sau GooglePlus este o rețea socială, care după cum sugerează și numele ei, este
dezvoltată de către compania Google. Unele servicii oferite de Google+ provin din platform sau
servii existente deja, cum ar fi Picasa, o platformă de depozitare și distribuire a imaginilor. Unele

62 Aslam, Salaman M. ‘’Snapchat by the numbers (2018) : Stats, Demographics & Fun Facts . Pinterest by the
numbers(2018): Stats, Demographics & Fun Facts. ’’, Publicat îb 13 februrarie 2018, accesat în 26 Aprilie, 2018.
https://www.omnicoreagency.com/snapchat -statistics/
63 ,,Abut LinkedI n’’, About LinkedI n, Accesat în 26 Aprilie, 2018, https://about.linkedin.com/ .

27
caracteristici s unt similar cu cele ale altor rețele de socializare promovare descrise de mine în
această lucrare.
Google+ a fost deschis în Iunie 2011 unui număr mai mic de utilizatori pentru a fi testat,
însă de atunci serviciul a fost deschis tuturor și oricine își p oate înregistra un cont de utilizator pe
această rețea de socializare.64

CAPITOLUL IV – ALTE INSTRUMENTE ALE PUBLICIT ĂȚII
ONLINE

4.1 Websiteul

Website -ul reprezint ă chiar sediul online al brandului și este extrem de vital pentru orice
companie, brand sau chiar și pentru o persoana fizică autorizată. Websi te-ul poate fi accesat
24/7/365, iar acest lucru poate fi important pentru clienții dumneavoastră, deoarece dacă de
exemplu vindeți anumite produse sau oferiți anumite servicii, ei pot să accesez e website -ul la
orice oră, chiar dacă magazinul este închis și personalul nu lucrează la ora respectivă. Experiența
utilizatorului este și ea foarte importantă, deoarece de obicei când un client accesează website -ul,
el are nevoie de niște informații, iar dacă acestea se găsesc greu din cauza conceptului și a temei
website -ului atunci el ar putea renunța. Culorile sunt și ele foarte importante deoarece acestea pot
transforma experiența utilizatorului într -una mai plăcută și mai vioaie când vine vorba de
clickurile acordate website -ului. „În prezent, designul, viteza și standardizarea devin mijloace
extreme de importante de influențare a alegerilor făcute de consumatori”65, cum afirmă Kotler.

64,,What is Google Plus?’’ Digital Unite , accesat în 29 Aprilie 2018, https://www.digitalunite.com/guides/social –
networking -blogs/google -plus/what -google -plus.
65 Philip Kotler, Liana Tomescu, și Lavinia Zamfirescu, Conform lui Kotler : Cea Mai Important ă Autoritate în
Marketing îți Răspunde la Întrebări (București: Brandbuilders, 2006), 25.

28
Comunicarea cu clienții poate fi făcută mai simplu și mai eficient c u ajutorul unui
website propriu. Pagina web este un instrument foarte util cu care reușim efficient să ținem
clienții informați în legătură cu anumite aspecte, evenimente sau modificări ce țin de companie.

4.2 E mailul

E-mail-ul este un instrument foarte eficient al publicității online. emailul facilitează
comunicarea la nivel personal. În funcție de metodele de abordare a cliențiilor, emailul poate fi
un instrument folositor și când vine vorba de campanii de reamintire, sau de informare a
utilizatorilor care au fost înregistrați deja în baza de date . Chiar și după creștere numărului de
spam îb emailuri acest instrument a rămas unul popular, newsletter -ul este un instrument puternic
și eficient, cu care se poate face publicitate online.
În co mparație cu comunicarea directă , pe care participanții o desfășoară față în față,
comunicarea prin email nu include gestica, mimica sau alte semnale sonore și vizuale.66

Marketingul facut pe email se referă la serviciile newsletter, și anume la un mail trimis
mai multor clienți, iar acest mail conține de obicei o campanie de tip „‟call to action‟‟ pentru
vânzări sau reduceri.

4.3 Bannerul digital

Deși bannerele erau o formă foarte popular ă a publicității online la începutul devoltării
industriei, ele au pierdut din notorietate în fața altor instrumente dar totuși au rămas o metodă
clasică a publicității online. Bannerele digitale pot fi de mai multe tipuri, de la bannerele afișate
pe website -uri de specialitate până la bannere tip slideshow precum cele din jocurile video
online. Ele au un mecanism de funcționare foarte simplu și eficient, sunt generate în locul dorit,

66 Lect. Dr. Ioan Hosu, 14.

29
iar consumatorul decide dacă alege să dea click sau nu ,iar în momentul când acesta apasă click
pe un banner digital, în browserul device -ului folosit se deschide o nouă fereastră care duce
direct la linkul ce corespunde reclamei.

4.4 Interstițiale le

În anumite circumstanțe, f erestrele de tip pop -up sau pop -under reprezintă tactici de
publicitate onlie pe care agenți i de publicitate le folosesc din cauză că sunt greu de evitat. Acest
lucru nu este neaparat un lucru util publicității online practicate , dar de exemplu o comunitate
sau un portal de filme pentru adulți poate folosi acest tip de publicitate și fără a suferi scăderi în
imagine din perspectiva consumatorulu i. Internauții au început să le considere ca fiind enervante
și ca fiind o problemă, așa că au răspuns pe măsură și au codat la rândul lor aplicații sau extensii
ale browserelor de tipul Pop -Up Blocker, sau Ads Blocker, și mai exact aceste extensii te
protejează de reclamele tip spam. Cu toate acestea, există încă oameni care nu folosesc acest fel
de extensii dar există și websiteuri care tr ăiesc strict din acest tip de reclame și nu îți permit să
vezi conținutul dacă nu dezactivezi AdBlock -erul.

4.4.1 Pop -up

Pop-up se referă la acel tip de publicitate online care de obicei apare în timpul utilizării
browserelor web, a unor aplicații sau jocuri gratuite care folosesc acest tip de reclamă pentru a
monetiza ideea și munca depusă chiar dacă ea este oferită gratuit utilizatorului . Reclamele pop
up generează o nouă fereastră în browser în care este afișată reclama platită. În 2018, pop -ups –
urile sunt de două tipuri, unele pot fi închise imediat (desktop ), iar altele necesită o perioadă de
așteptare de aproximativ 20 de secunde după care pot fi închise (telefoane mobile).

30
4.4.2 Pop-under

Pop-under reprezintă o formă și mai controversată a interstițialelor , ele se generează în
spatele ferestrei principale a browserului deveind astfel și mai greu de „‟localizat‟‟ pentru
utilizator . Acest tip de reclame sunt des acuzate că ar folosi o practică nepotrivită deoarece apar
fără nici un fel de mesaj pe suprafața ecranului vizibil și iau consumatorul prin surprindere.
Acest tip de reclame pot deveni problematice din pers pectiva utilizatorului și pot să genereze sau
să ducă la un nivel scăzut de satisfacție.

Primele interstițiale acopereau întreaga suprafața a browserului, fapt care ducea la
agresarea utilizatorului într -un mod accentuat. Prin urmare, în 29 Aprilie 2004, IAB (Internet
Architecture Board) a stabilit anumite standarde ce țin de mărimea fișierelor, rezoluția maximă a
reclamelor și aspecte ce țin de utilizator.67

Product Placement

Plasarea de produs poate fi întâlnită în online, așa cum era de așteptat, de exemplu în
jocurile video online întălnim des această tactică de publicitate . Ea este concepută în beneficiul
utilizatorului astfel că experiența lui cu jocul nu este întreruptă, reclama este subtilă și face parte
din atmosfera pe care acesta o oferă.

CONCLUZII

Online -ul și rețelele sociale au devenit instrumente de publicitate indispensabile marilor
branduri și sunt considerate ca fiind eficiente, rapide și utilizarea lor necesită costuri reduse.
Fiind într -o continuă dezvoltare, rețelele de socializare au avut și au un impact major asupra

67 Ibidem , 22.

31
publicității online și asupra comportamentului consumatorilor. Internetul ne oferă o flexibilitate
incredibilă și posibil mai mare decâ t orice alt mijloc de promovare a unui brand. Rețelele sociale
reușesc să motiveze consumatorii să cumpere anumite servicii prin mai multe moduri, în primul
rând ar fi review -urile, apoi putem să înțelegem că pagina evenimentului de pe Facebook are
impact pozitiv când vine vorba d espre un eveniment sau un meet -up.

Cum informația se răspândește atât de repede pe internet, clientul poate să primească
detalii nebănuite despre anumite oferte, prețuri sau alte aspecte de îi pot fi de folos. Mediul
online oferă consumatorilor informații utile în orice moment doresc aceștia , iar d ezvoltarea atât
de rapidă a rețelelor de socializare online este o evoluție firească a utilizării internetului. Marile
rețele de streaming online au contribuit și ele semnificativ la motivarea consumatorilor și la
creșterea de vânzări din industria muzicală, dat fiind faptul că anul 2017 a fost primul an în care
sectorul online a avut mai multe vânzări decât sectorul fizic. Pentru ca un consumator de
festivaluri să dec idă dacă participă la un fesival de muzică sau nu, acesta are nevoie de informații
cum ar fi artiștii care urmează să concerteze, atmosfera sau oportunitățile de socializare pe care
le oferă festivalul, iar acestea pot fi dezvăluite cu ușurință accesând in ternetul.

Succesul unui brand nu este garantat automat odată cu prezența și activitatea acestuia în
mediul online, dar acest lucru sporește considerabil șansele brandului de a deveni popular în
rândul consumatorilor. Nu putem declara cert dacă internetul este mai eficient decât word of
mouth -ul sau metodele tradițional e de publicitate dar putem să ne dăm seama că el îl ajută și
dezvoltă mai amplu aceste instrumente, iar că informația se răspândește mult mai r apid și mai
larg ca întindere geografică. Deoarece majoritatea utilizatorilor de internet din România sunt
persoane salariate, acest mediu pare a fi ideal pentru orice om de publicitate care vrea să se facă
auzit.

CAPITOLUL V – STUDIUL DE CAZ

32
Metodologia cercetării
Această cercetare a avut drep t scop principal identificarea factorilor și a motivelor care
duc la decizia tinerilor consumatori din România de a participa la un festival de muzică organizat
la noi în țară, precum și influența online -ului asupra gradului de cunoaștere de care se bucură
festivalurile Românești.
Un important obiectiv al acestei lucrări este să aflu dacă publicitatea online este mai
eficientă decât metodele tradiționale când vine vorba de promovarea unui festival de muzică și
de brandul pe care acesta îl deține și îl promovează pe teritoriul țării. Prin cecetare calitativă
încercăm să conclusion ăm și să interpretăm lucrurile în mediul lor natural, implicând folosirea de
materiale empirice: studiu de caz, interviul, observația, experiențe personale din viaț ă, texte
istorice sau materiale vizuale.68 Pentru realizarea acestui studiu am apelat chiar la grupuri și
comunități de studenți și de tineri de pe Facebook, cu vârsta maximă admisă de 35 de ani. Însă pe
lângă acești tineri, am apelat și la persoane din echipele Festiva lurilor de muzică din România,
pe care am reușit să le intervievez și să aflu detalii și termini importanți ce țin de publicitatea
online, promovarea pe social media, comunicarea cu consumatorii, motivarea tinerilor de a
participa și multe alte aspect impo rtante. După ce am stabilit ordinea popularității festivalurilor
de muzică am reușit să ajung la o concluzie și anume cum aceasta este influențată de publicitatea
online și de rețelele de socializare. De asemenea, am împărțit studiul în două chestionare
sociologice și două teme de interviu diferite, unul dintre chestionare avea rolul de a stabili topul
popularității festivalurilor din România și asta adaptând modelul de cercetare sugerat de Coie,
Dodge și Coppotelli 69la tema studiului meu, iar cel de -al doi lea a avut rolul de a răspunde
întrebărilor de cercetare. Primul model de interviu semistructurat a fost adresat consumatorilor
de festivaluri și avea rolul de a identifica aspecte importante ce țin de experiențele utilizatorilor
în urma interacțiunii cu f estivalurile pe rețelele sociale, iar cel de -al doilea a avut rolul de a întări
răspunsurile întrebărilor de cercetare.
Populația pentru acest studiu este una accesibil ă, nu am fost limitat la anumite metode de
cercetare. Metodele folosite în această cerc etare au fost ancheta socilogică și interviul, iar ca
instrumente am folosit chestionarul sociologic și grila de interviu. Ancheta sociologică utilizează
interviul și chestionarul pentru a obține informații utile cercetării, lucru care o deosebește de

68 Sorin Dan . Șandor, Analiză și cercetare în administrația publică ., (Cluj Napoca: Accent, 200 5), 29.
69 Coie, Dodge și Coppotelli, 557 -570.

33
celelalte tipuri de cercetări sociologice. Ancheta sociologică este bazat ă pe un caracter
neexperimental și pe metode interogative cu ajutorul cărora se acumulează informații în scopul
dorit, iar gradul de control al cercetătorului asupra elementelor analizate este destul de mic. La
ancheta sociologică de cele mai multe ori se combină metodele interogative de culegere a
informațiilor cu observația științifică sau studiul documentelor. 70 Trebuie însă să preciez că
studiul nu este reprezentativ și prezintă anumit e limite, cum ar fi numărul scăzut de subiecți
tineri care au participat la acest studiu, față de numărul lor real pe plan național, dar și că
majoritatea subiecțiilor care au participat la acest studiu proveneau din zona Transilvaniei și a
Banatului și do ar o mică parte din ei a fost din zona Munteniei ( Cosmopolis, București ) conform
grupurilor unde au fost împărțite chestionarele.
Eșantionul pe care s -a realizat studiul este alcătuit în primul rând din 103 de persoane, iar
alte 2011 de persoane au ajutat prin completarea unui alt simplu chestionar separat cu ajutorul
căruia am reușit să stabilesc care este festivalul cel mai popular, cu cel mai mare impact social,
cel mai puțin popular și care sunt festivalurile medii sau obișnuite, în rândul tinerilor
consumatori. Eșantionul a fost făcut nealeatoriu, chestionarele au fost împărțite pe grupuri de
tineri și studenți din orașe precum București + Cosmopolis, Cluj -Napoca, Deva, Sibiu cu vârsta
până în 35 de ani, iar participanții la interviu au fost nominaliza ți după poziția ocupată în stafful
festivalurilor. Pentru interviu, am ales persoane care fac parte din echipele de organizatori ale
anumitor festivaluri de muzică organizate în România, deoarece am vrut să aflu părerea lor
legată de importanța și influenț a publicității online și mai apoi să fac o legătură între răspunsurile
primite de la cei intervievați și rezultatele din chestionare.

Ipoteza
Odată cu evoluția tehnologică a avansat și industria muzicală, și chiar dacă a avut de
suferit de multe ori din c auza tehnologiei, în ultimul timp acestea par să se înțeleagă de minune și
cu anumite adaptări la prezent oamenii de publicitate și organizatorii de festivaluri au
transformat ceea ce erau fantasticele videouri muzicale în adunări ale consumatorilor și
evenimente dedicate lor. Cu timpul evoluției tehnologice muzica live a devenit populară la radio,

70 Septimi u Chelcea . Metodologia Cercetării S ociologice. Me tode Cantitative și C alitative , (Bucure ști: Editura
Economică, 2007), 175.

34
ca mai apoi să se transforme într -o imensă industrie muzicală televizată, unde videoclipurile erau
urmărite de către consumatori și apreciate fiecare separat, da r cu timpul oamenii de marketing au
transformat acest succes al industriei în evenimente live de mare amploare, numite festivaluri de
muzică. Consumatorii de festivaluri se întălnesc la aceste evenimente, se detașează pentru câteva
zile de joburi și de eve nimentele din viața lor de zi cu zi și impart o experiență plăcută împreună.
Pe măsura creșterii rețelelor de socializare online, consumatorii de festivaluri au devenit
și mai curioși de aceste evenimente și vor să își împartă experiențele în grupurile lor de prieteni
din mediul online, spre uimirea oamenilor importanți din industria muzicală, care credeau că
odată cu creșterea rețelelor de socializare mulți dintre consumatori nu o să mai cumpere albume
muzicale sau nu o să mai participe la evenimente de ac est gen.
Este evidentă influența online -ului în popularitatea festivalurilor și în gradul de
cunoaștere de care aceste evenimente se bucură în rândul tinerilor, dar este important să aflăm
dacă acești factori sunt mai importanți decât publicitatea tradițio nală, cât de mult influențează
rețelele de socializare consumatoruii în decizia lor de a participa la un eveniment, cât este de
importantă comunicarea cu consumatorul pe aceste căi.
Plecăm de la ideea că publicitatea online este acel segment al publicităț ii în care orice
Festival de muzică ar trebui să fie prezent și activ, astfel că șansele de a deveni mai cunoscut pe
plan național cresc considerabil, având în vedere că majoritatea tinerilor din România petrec mult
timp online. Un factor la fel de importa nt precum prezența în online și campaniile de comunicare
oferite consumatorilor este numele artiștilor care urmează să concerteze la acel festival, că astfel
word -of-mouth –ul online funcționează la cote mari și informația reușește să se răspândească
mult mai rapid printre tineri decât prin alte căi de publicitate și informare. Untold și Electric
Castle sunt cele mai mari festivaluri din România și de asemenea cele mai populare, iar dacă ar fi
să aleg numai unul, Untold este festivalul cu cel mai mare impac t social și cea mai mare
popularitate, având în vedere succesul de care a dat dovadă în anii precedenți și artiștii care au
venit să concerteze pe scenele festivalului, ei fiind printre cei mai mari și mai bine vânduți DJ și
Producători de muzică din preze nt. Chiar dacă Electric Castle a creat un brand incredibil de
frumos și organizează un festival incredibil de bine plănuit, care crește de la an la an, să zic așa,
au ghinion pentru că în momentul de față există acest gigant, UNTOLD, care reușește an de an să
ia prim -planul festivalurilor de muzică din România, rețeta lor fiind una extrem de bine gândită
între campaniile de publicitate dezvoltate, parteneriatele, organizarea șcenelor și a evenimentului

35
și artiștii aduși să concerteze pe aceste șcene. Deși s unt atât de multe festivaluri de muzică la noi
în țară, tinerii aleg să meargă la un anumit festival deoarece au șansa de a se distra cu cel mai
bun prieten sau cu grupul cel mai apropiat de prieteni la acel festival și de a împărți împreună
încă o experie nță de neuitat, iar rețelele de socializare pot ajuta consumatorul să decidă mai ușor
în această privință datorită paginii evenimentului de pe facebook, unde utilizatorul poate vedea
exact ce număr de persoane și cine își dorește să participe. Un alt aspec t în care ajută foarte mult
rețelele de socializare este comunicare cu clientul, aceste platforme ușurează transmiterea
informațiilor către ei, procesul fiind rapid și gratuit sau cu un buget relativ mic în cazul
campaniilor care sunt promovate cu ajutorul Facebook Boosting. De exemplu, un consumator
poate să afle că unul dintre artiștii săi preferați ajung să concerteze la un anumit festival de
muzică din românia, factor ce influențează prezența consumatorului la acel festival, iar dacă
consumatorula are o experiență plăcută acolo se gândește să revină și la ediția următoare.

Întrebări le de cercetare
,,Cum influențează instrumentele publicității online capitalul de imagine de care se bucură
festivalul în România? ‟‟
,,Ce influență au rețelele de socializare asupra abilității de informare și asupra deciziei de
participare a tânărului consumator din România?‟‟
,,Care este cel mai eficient instrument de publicitate pentru promovarea unui festival în rândul
tânărul consumator din România?‟‟
,,Care este cel mai popular festival de muzică din România în rândul tinerilor?
INTERPRETAREA REZULTATELOR
Interviul semistructurat nr. 1
Interviul folosit pentru cercetarea de față are intenția de a răspunde la întrebările de
cercetare și de a descoperi insideuri utile despre această temă și pentru a îmi da seama în ce
direcție trebuie să insist mai mult când vine vorba de aplicarea chestio narului sociologic pe un
număr mai mare de respondenți. Interviul a fost aplicat unor persoane care provin din diferite

36
orașe ale țării precum: Hunedoara, Deva, Cluj -Napoca, Brașov, Baia -Mare, Giurgiu, Bacău,
Suceava, Rădăuți, Seini și Simeria.
Grila pri mului interviu con ține în total 12 întrebări care fac referință la experiența
respondenților cu festivalurile de muzică și online -ul. Cu ajutorul acestei metode calitative am
descoperit insideuri pe care mai apoi le -am folosit la aplicarea chestionarului s ociologic. Am
scos în evidență de unde se informează respondenții, cum sunt influențați de rețelele de
socializare, cum este influențată experiența lor la un festival de muzică și factori care contribuie
semnificativ la decizia lor de a participa. De aseme nea, pe lângă social media, am vrut să
descopăr cât de eficiente sunt și alte instrumente ale publicității online, cum ar fi email -ul,
website -ul, bannerul digital și pop -up-urile, și dacă respondenții au primit astel de reclame.
Chestionații au cooperat e xtrem de bine și au răspuns cu sinceritate la întrebările adresate, iar
efectul pozitiv al acestor interviuri a fost că răspunsurile lor nu au fost influențate de nimeni.
Pentru realizarea acestui interviu am apelat la un număr de 13 paricipanții, iar ace știa au
fost nominalizați prin cunoștințe și după vârsta acestora. Pentru interviu, am ales în mod
intenționat persoane tinere și interesate direct de festivalurile de muzică din românia pentru a
obține detalii mai ample despre aspectele necesare acestui s tudiu.

Interpreatarea datelor obținute dup ă aplicarea ghidului de interviu nr.1

Lista respondenților a fost compusă din: Andrei T; Diana R. ;Maria T. ;Paula F; Andrei
R; Ionut D; Teodora I; Roxana M; Sergiu I; Andrei M; Denis D; Raul D și Jessica B.
În rândurile ce urmează am să sintetizez și să descriu răspunsurile primite din partea
intervievaților, așa că am să redactez fiecare întrebare pe rând alături de interpretarea
răspunsurilor celor 13 persoane.

1. Ești prezent în online și pe rețelele de sociali zare?
La această această întrebare am primit un procentaj de 100% răspunsuri pozitive, după
cum era de așteptat. Planul meu era să aflu mai multe informa ții și anume ce rețele de socializare
folosesc/ au folosit și pe care sunt activi în prezent . Pot să confirm că toți respondenții folosesc
Facebook și un număr de 11, adică 84% din ei folosesc și sunt activi și pe alte rețele, dintre care

37
aș putea enumera Instagram, Youtube, Snapchat și Pinterest. Unii dintre ei au ținut să îmi
amintească că au fol osit și alte rețele de socializare care acum nu mai există sau nu mai sunt la
fel de populare, și anume hi5 și myspace.
Paula F.: ,, – Înainte de Facebook și Instagram foloseam diferite site -uri de socializare. Intram
mereu pe Hi5, Myspace, Netlog, Devian tArt. Navigam foarte mult pe Internet, încă o fac și cel
mai mult timp îl pretrec pe rețelele de socializare. ‟‟
Jessica B.: ,, – Primul meu cont pe o rețea de socializare a fost pe Hi5. „‟
Teodora I.: ,, – În trecut foloseam hi5 -ul.‟‟

2. Ai participat la vre un festival de muzică din România?
În continuare, am vrut să descopăr câți dintre cei intervievați au participat la un festival
de muzică din România și unde anume au participat. Am plecat de la întrebarea enunțată puțin
mai sus și astfel c ă am descoperit că majoritatea au participat la Electric Castle sau UNTOLD,
unii au avut câte o experiență cu amândouă, dar au existat și experiențe neplăcute la aceste
festivaluri.
Paula F. ,,- În principium merg la festivalurile de muzică Rock de la noi din țară. Am f ost anul
trecut la Electric Castle din Cluj -Napoca și nu mi -a plăcut, nu cred că o sa mai merg, am fost
doar câteva ore la Untold anul trecut, dar nu a fost genul meu și am plecat și nu mai există vreo
șansă să mai merg.‟‟
Andrei R. ,,- Am participat la prima editie Untold și aș vrea să merg și la Electric Castle,
Neversea sau Airfield. „ ‟
Andrei M. ,, – Am fost la Electric Castle, Mox, Airfield, Roșia Montană, Untold. Anul acesta
plănuiesc să merg la Electric Castle. ‟‟
Andrei T. ,, – Am participat la mai multe festivaluri de -a lungul anilor, cum ar fi: Electric Castle,
SummerWell, Afterhills, Awake și chiar și Subsonic sau Peninsula. „‟
Diana R. ,, – Am fost la Electric Castle și la Jazz in the Park .„‟
Denis D. ,, – Am participat la U ntold în anul 2017 si plănuiesc să merg la Sunwaves în vara
anului 2019 și la Citadela fest în vara anului 2018.‟‟
Roxana M. ,, – Da, am participat la Untold si Jazz in the Park, altele la care am participat, pe
lânga acestea, nu au renume atât de mare. În continuare, plănuiesc să merg la Untold, dar aș

38
vrea sa încerc și experiența Elecric Castle de anul acesta și poate anul viitor , experiența
Neversea. „‟
În funcție de răspunsurile primite de la cele 13 persoane la această întrebare a interviului,
am reușit să stabilesc o listă de 15 festivaluri pe care urma să le supun unui vot cu ajutorul
chestionarului sociologic, iar în funcție de aceste voturi să stabilesc o ordine a popularității
festivalurilor folosindu -mă de metoda bidimensională de măsurare a popularității și adaptând -o
la nevoile de cercetare a lucrării de față.

3. Urmărești paginile festivalurilor pe rețelele de socializare ?
Acum că aveam informațiile necesare pentru a confirma eficiența informațiilor primite în
timpul acestor interviuri și pentru a reuși să argumentez răspunsurile întrebărilor de cercetare, am
vrut să îndrept discuția înspre tema care mă interesează în mod direct. Dup ă această întrebare am
reușit să aflu că 12 din 13 respondenți urmăresc paginile de Facebook sau de Instagram a
festivalurilor în cadrul cărora ei au participat și au avut experiențe plăcute. Majoritatea
respondenților au declarat că urmăresc f estivaluri ca Untold sau ca Electric Castle. De asemenea,
o parte din respondeți au afirmat că urmăresc festivaluri de muzică de care ei sunt interesați
având în vedere stilurile muzicale și doresc să afle mai multe informații despre artiști, locație sau
bilete.
Andrei R. ,, – In prezent, urmaresc doar pagina de Facebook a festivalului Untold. E singura,
intrucat B'Est Fest nu se mai organizeaza si eu urmaresc doar festivaluri la care am mers deja.‟‟
Raul D. ,, – Urmăresc, evident, vreau să știu tot ce este nou despre Electric Castle, deorece am
fost acolo și a fost plăcut. Îi urmăream și înainte că așa am decis să merg când am văzut că vin
cei de la The Architects. Mai urmăresc și pagina celor de la Sunwaves, eu f iind ,,bucătar de
festivaluri ‟‟ adică merg cu caravana împreună cu colegii mei și gătim mâncare pentru oameni…
cam așa am ajuns prin preajmă și am rămas plăcut surprins de Sunwaves. ‟‟
Sergiu I. ,, – Da, urmăresc pagina de Facebook a celor de la Untold d ar și Electric Castle. ‟‟
Roxana M. ,,- Urmăresc paginile festivalelor doar pe Facebook. Urm ăresc paginile Untold și
Electric Castle.‟‟
Jessica B. ,, – Urmăresc paginile de Facebook a multor festivaluri de muzică, îmi place să văd ce
se întâmplă nou, iar în general în cadrul promovării unui festival se pune la bătaie o doză mare
de creativitate, deci pot ieși lucruri foarte interesante.‟‟

39
Andrei T. ,, – Îmi place să fiu la curent cu informațiile transmise de organizatori și știu că aici,
pe Facebook pot să î ntreb ce vreau eu sau să caut ce vreau eu. Am dat like la paginile de
Facebook a festivalurilor la care am fost și la unele care reușesc să îmi atragă atenția.
Momentan cred că urmăresc Airfield, Afterhills, Electric Castle, Awake și pagina celor de la
Jazz in the park ”

4. Ai primit vreodată un email care să conțină o ofertă, prețuri sau o simplă reclamă a unui
festival de muzică din România?
În continuare, am vrut să îndrept discuția interviului către o altă temă care mă interesează,
și anume să descopăr c ât de eficiente sunt și alte instrumente ale publicității online și cât de des
se confruntă consumatorii cu astfel de metode de publicitate aplicate de către organizatorii
festivalurilor. Am început prin a -i întreba pe cei intervievați dacă au primit vreod ată reclamă pe
email. Pe parcursul acestui interviu am s ă îi intreb și despre alte instrumente.
Andrei T. ,, – Nu, nu am mail -uri cu reclame la festivaluri sau nu știu să fi primit. ‟‟
Teodora I. ,,- Da, am primit email -uri. Era vorba despre reclame la fest ivalurile mari, Untold,
Neversea, Electric Castle. ‟‟
Sergiu I. ,, – Nu, nu am primit. ‟‟
Andrei M. ,, – Sincer nu am primit niciodat ă , pentru ca nu mi -am pus mailul .‟‟
Jessica B. ,, – Primesc newslettere de la Untold și Electric Castle. Sincer, le deschid destul de
rar, de obicei nu anunță nimic diferit față de ce este deja postat pe rețelele de socializare.‟‟
Denis D. ,, – Nu am primit. Este posibil sa fi primit dar nu am verificat fo lderul spam.”
Ionut D. ,, – Nu primesc, nu verific mailul. ‟‟
Raul D. ,, – Am primit de la Electric Castle și de la Untold. ‟‟
După aplicarea interviului și după ce am primit răspunsuri la această întrebare, am ajuns
la concluzia că majoritatea respondențil or nu își verifică în mod constant emailul chiar dacă ei
primesc oferte și promoții din partea festivalurilor de muzică, unii afirmă că e mai comod să
intrii pe Facebook și să cauți informații decât să aștepți după ele pe email. Dintre cei ce au
declarant că primesc mail -uri, majoritatea spun că este vorba despre Electric Castle și Untold,
festivalurile cu cel mai mare impact social și cu cel mai mare număr de aprecieri de pe Facebook,

40
de asemenea pot să afirm că aceste două festivaluri au cele mai agresive campanii de promovare
prin email, precum și pe Facebook sau Instagram.

5. Ce te convinge pe tine să mergi la un festival de muzică?
Pentru a reuși să argumentez răspunsul întrebărilor mele de cercetare, am întrebat
participanții ce reușește să îi convingă ca ei să participe la un Festival de muzică și ce îi poate
influența în decizia lor de a participa.
Andrei R. ,, – În prima fază, singurul lucru care mă convinge să merg e lineup -ul, deoarece merg
pentru artiștii care vin și care mie -mi plac. Apoi, daca e vorba de vreun festival care are mai
multe editii, mă pot convinge și marturiile persoanelor care au fost deja sau videoclipurile
facute post festival. Prin videoclipurile respective îmi pot face o idee despre atmosfera de la
respectivul festival.‟‟
Raul D. ,, – Artistii preferati sau posibilitatea de a lucra în cadrul festivalului.‟‟
Denis D. ,, – Principalul motiv e expunerea festivalului, cat de cunoscut e, apoi genul muzical și
nu în ultimul rând dacă am prieteni ce participă.‟‟
Diana R. ,, – Genurile muzicale de la festival, atmosfera, oamenii, activitățile. ‟‟
Roxana M. ,, – Line up -ul, cu siguranță este un factor important, dar și vibe -ul experiențelor
trecute în cadrul aceluiași festival. De asemenea, pentru a ma hotărî spre a merge din nou la un
festival, contează și amplasarea și decorul.‟‟
Sergiu I. ,, – Line up -ul, prețul biletelor și persoanele cu care merg.‟‟
Sergiu I. ,, – Line up -ul, prețul biletelor și persoanele cu care merg.‟‟
Jessica B. ,, – Dacă e vorba de o primă ediție a unui fest ival, line -up-ul contează într -o foarte
mare măsură. Pe lângă asta, sunt foarte atentă la felul în care comunică un festival cu publicul
său și dacă organizatorii țin cont de feedback. De la a doua ediție încolo, în unele cazuri, line –
up-ul are un rol impo rtant în continuare, iar la altele mă întorc doar de dragul de a fi acolo și
pentru sentimentul pe care -l am când mă aflu în cadrul acelui festival (Electric Castle de
exemplu) și dacă merg și prieteni buni .‟‟
Paula F. ,, – În principiu artiștii, dacă aflu că un festival aduce artiști care îmi plac, îmi
influențează foarte mult decizia. Al doilea motiv ar fi oamenii cu care merg. Îmi place să merg și
singură, don`t get me wrong. Dar dacă se anunță și alți prieteni că vor să vină la un festival cu

41
mine, vese lia e mai mare și cu siguranță merg la festivalul ăla. Al treilea motiv ar fi și prețul
abonamentului. De asemenea, eu consider că este foarte important că un festival să aibă pe
pagina lor sau pe evenimentul lor de pe rețelele de socializare tot ce ține d e: artiști, preț, cazare
și detalii din astea. Dacă la un festival nu -mi scrie pe rețeaua de socializare cel puțin artiștii
atunci pe mine mă pierde ca public. „‟
Andrei T. , ,- În principiu, faptul că apuc să văd artistii preferați live, sau pentru că merg și cei
mai buni prieteni ai mei și așa sigur mă distrez acolo. ‟‟
În urma răspunsurilor primite la această întrebare am reușit să identific motive și factori
principali care influențează decizia consumatorului de a participa la un festival de muzică. Dac ă
este vorba de prima participare la un festival, atunci principalele și cele mai importante motive ar
fi exact în ordinea următoare: 1. alegerile muzicale f ăcute de organizatori , adică prezența
artiștilor preferați apoi ar fi prezența prietenilor la acel festival sau a unui grup apropiat de
oameni și al treilea motiv ar fi conținutul postat de echipele de promovare ale festivalurilor pe
rețele de socializare cum ar fi Facebook și anume dacă acesta este unul de calitate și dacă ei
reușesc să găsească cu ușu rință informațiile necesare direct pe pagina de Facebook sau pe pagina
evenimentului. De abia după ce analizează aceste aspecte, consumatorii țin cont și de preț,
locație sau de decorațiunile folosite de organizatori. De asemenea, dacă participanții au avu t
experiențe anterioare cu un festival, acest lucru poate fi hotărâtor în decizia lor de a participa,
deoarece de cele mai multe ori o experiență plăcută la acel eveniment este cel mai bun mod de a
readuce participanții înapoi și la altă ediție a festivalu lui, indiferent de materialele și de metodele
de promvoare pe care ajung să le vadă participanții. După cum am aflat și în acest interviu, se
întâmplă de foarte multe ori ca oamenii să aprecieze paginile de Facebook a festivalurilor după
ce ei au participa t deja acolo și au avut o experiență pozitivă.

6. Ai simpatizat sau participat la un anumit festival de muzică în urma unor interacțiuni cu
acesta pe rețelele de socializare?
Această întrebare a avut rolul de a descoperi elementele rețelelor sociale cu care
persoanele interacționează cel mai bine și în special ce anume din mediul online le provoacă
interesul de a se informa despre un festival.
Sergiu I. ,,- Da, am mers la un festival pentru că am văzut interactiunea prietenilor in rețelele
sociale, au dat share, going și mai multe. ‟‟

42
Teodora I. ,, – Da, cu siguranță. Sursa din care am aflat de existenta tuturor festivalurilor la care
am participat a fost rețe lele de socializare, Facebook în principal, event -urile de pe Facebook,
dar și postările prietenilor mei, care păreau că se distreaza, pot spune că au avut o mare
influență.‟‟
Roxana M. ,, – DA! Prima experință a mea din cadrul festivalului Untold a fost di n cauza faptului
că toată lumea din jur și pe rețelele de socializare își exprimau nebunia vis a vis de acest nume,
prin urmare am zis că voi participa ș i eu.‟‟
Diana R. ,, – Electric Castle! Am auzit de el pe Facebook acum câțiva ani. Am văzut poze cu
castelul și mi s -a părut interesantă ideea. Apoi am văzut mediatizarea experințelor cu ploaia și a
faptului că oamenii s -au simtit bine și asa…. Atunci am hotărât că trebuie sa merg!. ‟‟
Paula F. ,,- De multe ori mă uit să văd cine dă going la un festival, dacă știu pe cineva care a dat
going, dacă mă înțeleg bine cu cineva de acolo. Chiar mi s -a întâmplat să nu merg la un festival
pentru că am văzut pe lista de going pe o persoană pe care nu o simpatizez și nu am mai mers la
festival. Aici vorbesc despre Da kini. În cee ace privește decizia mea de a participa la un festival
m-a influențat foarte mult o postare la Bucovina Rock Castle exact acum trei ani. Nu mai voiam
să merg dar un prieten a distribuit pe Facebook un video cu Dubioza Kolektiv live și mi -am zi s
că neapărat trebuie să ajung și eu la BRC.‟‟
Andrei M. ,, – Sincer, nu am prea interacționat pe paginile de socializare, am dat like mai mult
să vad ce artisti apar pe listă. Nu îs genu ‟ să comunic prin comentarii, pe grupuri, pagini și așa
mai departe. ‟‟
Dintre toți cei chestionați, am avout două răspunsuri negative, restul au confirmat că
interacțiunea de pe paginile evenimentelor le atrage atenția și că se întâmplă de multe ori să afle
de pe Facebook că unul dintre artiștii lor preferați urmează să co ncerteze la festival, sau să vadă
că un grup de prieteni intenționează să participe deoarece au dat ,,going‟‟ la eveniment. Acești
factori influențează în mod constant atenția și gradul de prezență de care se bucură evenimentele
de pe Facebook. Am fost imp resionat s ă aflu că unii dintre ei, fiind mai tineri, au aflat doar din
postările de pe facebook și din paginile evenimentelor despre festivaluri, înainte să
conștientizeze de oriunde altundeva sau de la oricine altcineva că acestea există.

7. Cum te informe zi de obicei despre un eveniment sau un festival de muzică?

43
Pentru a evita eventuale dubii în încercarea mea de a răspunde la întrebările de cercetare,
am aplicat această întrebare în cadrul interviului, astfel am reușit să aflu cele mai importante
medii pe care consumatorii le folosesc când au de gând să se informeze. După ce am intepretat
răspunsurile primite, am reușit să scot în evidență următoarele aspecte:
Jessica B. ,,- Pentru informații generale (dată, headlineri, locație), caut în principiu pe pa gina
lor de Facebook sau pe event -ul oficial. Pentru mai multe detalii (bilete, line -up complet, pe zile,
diverse informații privind accesul în zona de festival, parcare etc) verific site -ul lor. Dacă am
întrebări, de obicei prefer să le scriu pe pagina de Facebook (pe chat), deoarece întotdeauna am
primit răspunsuri prompte și utile. De obicei, de îndată ce aflu despre un nou festival îl caut pe
Facebook. Dacă festivalul este mai vechi, la 2 -3 luni după încheierea sa verific pe rețelele de
socializare, să vad dacă s -a anunțat următoarea dată. Apoi, periodic verific să văd dacă au fost
adăugați artiști noi în line -up sau dacă sunt informații sau filmulețe de prezentare interesante.
Pe perioada festivalului verific destul de des rețelele de socializare sau ap licația lor (dacă au),
pentru că se postează informații utile în timp real. „‟
Paula F. ,,- În principiu folosesc Facebook. Dacă aud de un festival nou caut imediat pe
Facebook să văd ce Review -uri a primit, ce postări sunt pe pagină, ce fel de muzică e ap reciată
în festival, ce fel de oameni merg la festivalul respectiv. După caut un link către site -ul oficial al
festivalului și citesc și mai multe. „‟
Diana R. ,, – De obicei caut info pe site -ul oficial cu privire la data în care va avea loc și posibil
cu privire la artiști. Pe Facebook îmi completez informațiile cu diverse imagini de la edițiile
trecute, video -uri postate. Nu foarte des. Dacă imi place festivalul îi dau like și o să vad alte info
în news feed. ‟‟
Denis D. ,,- Principala surs ă de informații este pagina/grupul de facebook a evenimentului în
sine, acolo găsesc orice informație am nevoie + feedback din partea persoanelor interesate.‟‟
Andrei M. ,, – Tot timpul m ă informez de pe facebook , intru la evenimente și setez pe ziua
respectivă , iar la festival mă informez de pe aplicația festivalului ce concert o să urmeze.‟‟
Andrei T. ,, – Mie personal mi se pare că cea mai simpla metoda de informare legata de un
eveniment sau un festival de muzică este prin intermediul online, pe facebook sau site -uri
oficiale.‟‟

44
Andrei R. ,, – Când vine vorba de festivaluri, principala sursă de informare pe care o acceses
este Facebook -ul, apoi intru pe site -ul festivalului respectiv pentru a -mi face idee despre lineup
și prețurile biletelor.‟‟
Roxana M. ,, – Facebook -ul îmi este cel mai bun prieten în acest caz. De asemenea, pe lânga
pagina festivalului, găsesc informații utile și pe pagina de event a acestuia. A doua sursă la care
recurg după Facebook, este site -ul lor oficial.‟‟
Maria T. ,, – De pe Facebook aflu multe detalii, aici intru sa vad artiștii, pretul și locul unde se
tine, iar în restul cazurilor discut cu prietenii mei despre festivalurile care ne interesează.‟‟
Ionut D. ,, – Aflu de la cunoscu ți și de la prieteni .‟‟
După cum se poate observa și din răspunsurile primite, Facebook este cel mai la
îndemână când aceștia au nevoie de anumite detalii despre eveniment, existând o singură
persoană care a declarat că se informează doar prin word of mouth. Facebook pare instrumentul
cel mai ușor de folosit în ziua de astăzi, atunci când ai nevoie să știi ceva, s -ar putea să găsești
foarte ușor aici. Pot confirma astfel că facebook este cel mai eficient mediu de informare și de
promov are a fesivalurilor de muzică în rândul tinerilor consumatori, având în vedere rata mare
de utilizatori ai internetului și a rețelelor sociale. În continuare am de gând să verific eficiența
altor instrumente ale publicității online.

8. Ai dat vreodată click pe un banner online care făcea reclamă la un festival de muzică?
De această dată am întrebat persoanele intervievate cât de des se întâlnesc cu bannerele
publicitare digitale și dacă ajung să dea click pe acestea. În cazul unu răspuns afirmativ am
încerc at să văd despre ce festival era vorba, pentru a verifica intensitatea și eficiența cu care
festivalurile își dezvoltă campaniile de promovare prin intermediul acestui instrument.
Andrei R. ,,- De obicei, evit s ă dau click pe bannere online. Dacă vad astfel de bannere și sunt
interesat de ceea ce promoveaza ele, prefer sa caut pagina festivalului pe Facebook și să ma
informez de acolo. Probabil că am vazut bannere cu Untold, dar nu -mi mai amintesc exact.‟‟
Maria T . ,,- Nu cred că am dat click și nici nu am văzut ca să dau. ‟‟
Paula F. ,, – Cred că am pățit asta acum ceva timp și era la Untold, spre dezamăgirea mea
pentru că scria Prodigy, și eu nu mai vreau să mă întorc acolo.‟‟
Sergiu I. ,, – Nu dau click pe banner e”

45
Roxana M. ,, – Da, s -a intamplat s ă dau doar o dată din greșeală .Nu m -au interesat numele,
prin urmare nu am participat, și din cauza acestui motiv nu mai retin nici numele festivalului.‟‟
Diana R. ,, – Nu am dat click. ‟‟
Andrei T. ,, – Din câte știu, n u.‟‟
Denis D. ,, – Foarte rar se întamplă asta, o singura dată țin minte că am dat, pentru festivalul
Neversea, dar nu mi -a stârnit interesul la momentul respectiv.‟‟
Raul D. ,, – Nu am dat click c ă de obicei intru direct pe pagina lor și ma uit pe acolo ce și cum.‟‟
În cazul bannerului digiat, se pare că participanții la acest interviu nu prea interacționează
cu acest instrument de publicitate online și chiar dacă dau click ei deja accesează paginile
oficiale de facebook sau website -urile acestora și se in formează de acolo. De multe ori bannerele
le sunt generate după ce aceștia își manifestă dorința de a participa sau interesul pentru acel
festival. Activitatea pe rețelele de socializare și generarea de conținut de calitate rămân ca factori
mult mai eficie nți decât bannerul digital, care de asemenea poate fi plasat pe aceste rețele de
socializare dar și pe alte site -uri care generează trafic în rândul persoanelor obișnuite cu acest
fenomen.

9. Unde ai văzut cel mai des reclame ale festivalurilor de muzică din România?
În continuare am vrut să aflu care este cea mai eficientă metodă de promovare și anume
unde își aduc aminte subiecții că se întălnesc cel mai des cu aceste reclame. Generând la nesfârșit
imaginea brandului în subconștientul consumatorului, aceștia încep să se familiarizeze cu aceste
festivaluri și să le accepte mai mult în viața lor. Acest lucru duce la nevoia consumatorului de a
se informa în continuare pe această temă și astfel îl introduce în lumea și atmosfera festivalului,
iar de aici r ămâne de văzut cum este atras de eveniment.
Sergiu I. ,, – Atât în online, c ât și în offline. Fiind în Cluj, sunt asediat cu materiale clasice de
promovare (afișe + bannere) care fac trimitere la Untold, Electric Castle sau Jazz in the Park. „‟
Roxana M. ,, – În online, le -am remarcat pe Facebook și pe Instagram. De asemenea, sunt
promovate mult și outdoor, prin bannere și billboarduri.‟‟
Maria T. ,,- Pe Facebook sau pe Instagram, nu m ă pot decide .‟‟
Jessica B. ,,- În online, pe Facebook și Instagram. Erau r eclame și pe Youtube la un moment dat,
însă eu cel puțin nu le -am mai remarcat în ultima perioadă. În offline, în Cluj -Napoca

46
majoritatea se promovează prin bannere sau mesh -uri amplasate în zone de mare circulație, cum
ar fi mall -urile. M -a impresionat fe lul în care, în 2016 (dacă nu mă înșel), Electric Castle s -a
folosit de scările de la Iulius Mall pentru a se promova într -un mod atipic, față de mesh -urile
utilizate în exces în zonă. Și anul trecut, modalitatea lor de a se promova, prin îmbrăcarea
acelui stâlp din fața Iulius Mall, a fost deosebită față de clasicele bannere. În alte orașe mai
mari, am observat în principiu afișe si billboard -uri.‟‟
Denis D. ,, – Pe facebook , reclame sponsorizate și pe Feed în urma concursurilor pentru bilete
sau goodies.‟ ‟
Andrei R. ,,- Cel mai des am văzut în mediul online, fară îndoială, dar, de asemenea, au fost și
multe reclame OOH de care am dat.‟‟
Defta R. ,,- Online dau de ele cel mai des, pe Facebook, clar… dar și bannere publice în spatii
de advertising și afișe.‟‟
Diana R. ,,- În mediul online mă întălnesc cu ele zilnic și sunt interesante cele de pe ecranele
bancomatelor BT. Erau reclame video la EC. Poa te și la Untold, nu mai știu sigur. „‟
Paula F . ,,- Afișe/Bannere și tot felul de astea care -ți atrag atenția le văd nonstop pe internet și
mi se par annoying. În principiu văd la EC și la Untold. Spoturi văd câteodată pe Youtube, dar
tot la festivalurile acestea.‟‟
Teodora I. ,, – Am văzut foarte des reclame ale festivalurilor din Romania pe newsfeed -ul de pe
Facebook, pe strada, sau la televizor. ‟‟
Deși respondeții au fost receptivi la această întrebare și au înșirat locurile unde se
întâlnesc cel mai des cu astfel de reclame, care fac trimitere la un festival de muzică, de fiecare
dată ei au ținut să îmi aducă aminte și să scoată în evidență că majoritatea reclamelor
intercepționate sunt din mediul online, în special pe Facebook, unde ei își și petrec def apt o mare
parte din timp. Reclamele celor de la Untold sau Electric Castle sunt peste tot, la televizor, pe
ecranele ATM -urilor, billboarduri, city lights, mesh -uri, bannere, drept dovadă am strâns
răspunsurile de mai sus. Aceasta este încă o dovadă că ac estea sunt festivalurile cu cel mai mare
impact social în rândul tinerilor și cele mai agresive campanii de promovare în online cât și pe
cale tradițională, offline și chiar dacă aceștia nu participă, au auzit despre aceste festivaluri au au
vorbit de ele măcar o dată, astfel ei au contribuit la formarea unor opinii și la generarea de word
of mouth.

47
10. Cum consideri că influențează rețelele de socializare experiența trăită la un anumit
festival de muzică?
După toate aceste întrebări anterioare și după ce i-am introdus și obișnuit pe respondenți
cu acest subiect, am vrut să le dau frâu liber imaginației și să aflu mai multe despre părerile lor.
I-am întrebat care ar consideră ei că ar fi influențele rețelelor de socializare asupra experienței
trăite la un f estival de muzică.
Jessica B. ,, – Rețelele de socializare au un rol extrem de important în ultimii ani, inclusiv în
influențarea acestei experiențe de festival. Astfel, experiența trăită a ajuns să fie împărtășită cu
mult mai mulți oameni decât cei prezen ți, prin postări, live -uri, check -in-uri etc. Chiar dacă nu
poți ajunge la un eveniment anume, poți fi conectat cu tot ce se întâmplă acolo datorită rețelelor
de socializare. Pe de altă parte, cred că o mare parte din bucuria și din trăirile avute în cadru l
unui festival se pierd datorită nevoii constante de a posta tot ce se întâmplă, de a -i ține pe alții la
curent și de a arăta grupului tău că participi la un festival anume. Astfel, oamenii ajung să
petreacă mai mult timp pe telefoane, postând despre cât de bine se simt, decât să se distreze cu
adevărat; fac live -uri și filmează fiecare concert în parte, uitând să se bucure de el de fapt și de
prezența artistului pe scenă.‟‟
Denis D. ,,- Social media -ul este un factor important într -un festival. Odată cu b oom-ul social
media, a pornit și boom -ul festivalurilor, fara ăle, cred eu că nu ar fi așa populare. Din pozele și
video -urile postate de la un anume festival, iți poti face o idee bună cum a fost experiența la acel
festival. Pagina festivalului e prima im presia ce ți -o faci despre acel fest, astfel este foarte
importantă postarea de poze, live -uri, și multe altele.‟‟
Andrei T. ,,- O amplifică, și oferă posibilitatea celor ce nu au participat de a avea o idee despre
activitatea implicită. ‟‟
Andrei M. ,, – Păi majoritatea într-un mod pozitiv , oferă o experiență a festivalului publicului
care nu a avut posibilitatea să vină făcându -i pe acei oameni să incerce de două ori mai mult să
vina în anul următor.‟‟
Roxana M. ,, – Sunt sigură că în cazul în care nu ai p articipat la festivalul respectiv niciodată,
fotografiile și toate chestiile vizuale te influențează pentru a lua decizia de a participa sau nu. În
cazul în care deja ai participat la respectivul fetical, sunt de parere ca acestea nu te vor
influența pe vi itor, ci doar strict experiența personala iși va spune cuvântul.‟‟

48
Teodora I. ,, – Nu consider că rețele de socializare influențează experienta trăită în timpului
festivalului în mod pozitiv, ci doar o alterează datorită distagerii continue de la realitate .‟‟
Sergiu I. ,, – Rețelele sociale pot influența experiența oamenilor prin transmiterea specificului
festivalului. Imaginile de după festival sunt reprezentative pentru eveniment și pot fi o modalitate
de diferențiere între festivaluri. De asemenea, after movie -ul și impactul acestuia în social media
sunt elemente care influențează. Activit ățile din timpul zilei, totodat ă, mi se par importante
pentru a fi promovate în online.‟‟
Maria T. ,, – Cred că este important să ai niște amintiri iar ele sunt arhivate bine pe rețelele de
socializare și te ajută să îți aduci aminte și peste ani de timpul petrecut la festival.‟‟
Diana R. ,, – Cred că utilizarea rețelelor de socializare are scopul de a crea engagement cu
participanții și de a le trezi curiozitatea celor ca re nu au participat încă. Oamenii se simt bine
cand se regasesc printre pozele de la eveniment, de exemplu. Iar cei care nu sunt la festival și
vad postări ale cunoscuților au parte de o reclama mai puțin evidentă și totuși eficientă. ‟‟
Ionut D. ,,- Acolo nu știu dacă o afectează cumva, dar am pățit să văd postări și să mă regăsesc
în vibe -ul de acolo așa că am mers și eu în ziua următoare. ‟‟
Raul D. ,, – Foarte pozitiv, mai ales c ând găsesc fotografii cu mine… haha… sau când am nevoie
de informații și nu prea sunt în stare să mă mișc până la info point… dacă există așa ceva că nu
prea există la toate festivalurile. Păi de multe ori e foarte helpful fiind acolo, caut programul
artiștiilor sau ce mai am eu nevoie. Dacă găsesc obiecte pierdute le postez pe pagina
evenimentului sau mai răspund la anumite întrebări și mai interacționez și cu oameni de acolo
chiar dacă nu îi cunosc de dinainte.‟‟
Din răspunsurile primite la această întrebare am aj uns la concluzia că persoanele
intervievate au în general o părere pozitivă apropo de influența rețelelor sociale asupra
experienței trăite la un festival. Majoritatea sunt de accord că Facebook -ul de exemplu este
benefic și eficient, ei reușind astfel să interacționeze cu oameni prezenți la festival, chiar dacă nu
se cunoșteau înainte să ajungă acolo. O mare parte din cei întrebați au afirmat că interacțiunile de
pe rețelele sociale pot convinge și alți oameni să ajungă la festival și că așa poți convinge cel mai
ușor un prieten să ajungă. De asemenea, dacă au nevoie de anumite informații și la acel festival
nu există un info point, e cel mai la îndemână pentru ei să deschidă facebook -ul și să întrebe pe
pagina evenimentului. Altora le place să verifice new sfeedul pentru a putea vedea pozele
apropiaților de acolo, de multe ori acest lucru îi ajută să vadă că acolo există activități de care ei

49
nu știau. Unii consideră totuți că experiența traită acolo este alterată prin utilizarea Facebook -ului
și pierzând ti mp să faci fotografii, live -uri și multe altele.

11. Ai pățit vreodată să îți apară un popup cu o reclamă a unui festival de muzică din
România? Dacă da, îți mai aduci aminte despre ce festival era vorba?
Am vrut să testez eficien ța acestui instrument contr oversat și să știu dacă tinerii se mai
întâlnesc cu reclame online de tip pop -up sau pop -under și dacă acestea reprezintă și reclame la
festivaluri de muzică.
Paula F. ,, – Da, la Electric Castle… still annoying.‟‟
Diana R. ,, – Nu cred, nu prea sunt atent ă la ele oricum. ‟‟
Denis D ,,- Le închid repede că apar în momente nepotrivite și sincer nu știu dacă am văzut. ‟‟
Raul D. ,,- Nu îmi amintesc. ‟‟
Andrei R. ,, – Nu, popup -uri n -am întalnit până acum sau cel puțin nu -mi mai amintesc.‟‟
Roxana M. ,,- Nu, din cate îmi amintesc, nu țin minte să ma fi “bătut” de un pop up pe un site
care să înfățișeze un festival.‟‟
Jessica B. ,,- Reclame de tip pop -up nu mi -au apărut, din câte îmi amintesc.‟‟
Andrei T. ,, – Nu, nu mi s -a întamplat. „‟
Am constatat că respondenții nu privesc cu ochi buni acest instrument al online -ului, de
cele mai multe ori ei închid ferestrele inainte să vadă despre ce este reclama. O mare parte dintre
cei întrebați au declarant că nu au ,,întâmpinat‟‟ astfel de reclame, iar cei ce a u confirmat că s -au
întâlnit cu acest tip de reclame au povestit că nu au fost fericiți după întâmplare și că această
tehnică este una enervantă.

12. Cum îți imaginezi lumea festivalurilor de muzică fără existența marilor rețele de
socializare online?
În inc heiere am vrut dau mai mult ă culoare acestui studiu și în același timp să îi fac pe
respondenți să parcurgă o scurtă călătorie în timp sau în cazul unora, am încercat să le provoc un
exercițiu de imaginație și astfel fiind posibil să colectez și informații utile studiului de față.

50
Andrei R. ,, – Consider că nu ar fi la fel de multe, deoarece rețelele de socializare au rol esențial
în creșterea capitalului de imagine al unui anumit festival, mai ales pentru cei care nu au fost și
vor să -și facă o idee despre experiența pe care ar putea să o trăiască acolo.‟‟
Jessica B. ,, – Cred că, pe de -o parte, festivalurile ar avea un număr mult mai mic de participanți.
Oamenii nu ar putea deveni atașați de un festival anume datorită lipsei de interacțiune, sau acest
proce s ar dura mult mai mult. ‟‟
Denis D. ,, – Lumea festivalurilor nu ar fi at ât de populară în rândul tinerilor.‟‟
Paula F. ,, – Probabil ar fi mai okay pentru că nu ar mai fi atât de aglomerat și poate nici atât de
superficiale. Consider că festivalurile arat ă o față care nu prea există a festivalurilor în lumea
virtuală, iar când mergi și participi la festival îți dai seama că nu e cum ar trebui să fie. Îți
creează așteptări foarte mari pe rețelele de socializare, iar când faci cunoștință cu festivalul în
sine, poți rămâne cu un gust amar. Așa am pățit eu cu Electric Castle.‟‟
Diana R. ,, – Cred că festivalurile ar fi mai autentice așa. Majoritatea participanților la
festivaluri își pun minim o poza/ un video pe rețelele de socializare atunci când sunt la fest ival.
Iar asta ,,rupe din atmosfera festivalului ‟‟. Probabil ar exista și mult mai multe afișe sau
bannere prin oraș și ar găsi modalități mai ingenioase de a atrage publicul. Chiar sunt curioasă
cum ar fi. „‟
Teodora I. ,,- Consider că experiența ar fi un a și mai intensă și mai autentică. Oamenii nu ar
mai fi atât de preocupați să rămână cu pozele perfecte după festival și nu ar mai fi bombardați
cu atâtea informații din afara festivalului, atenția lor fiind concretată asupra a ceea ce trăiesc la
festival. Pe de altă parte, ar îngreuna puțin întalnirile cu prietenii care participa și ei la același
festival.‟‟
Andrei T. ,, – Ca și acum 20 de ani, cand internetul nu era cunoscut de marea majoritate a lumii,
și tot se putea afla despre un anunmit eveniment, da r diferența o face faptul că te poți informa
doar în cateva secunde. ‟‟
Sergiu I. ,, – Cu mai multe campanii de promovare informale, care sa atraga atentia publicului,
dar si cu un numar de participanti mai redus. „‟
Considerându -mă pe mine însumi un festiv al consumer, pot să declar că sunt de acord cu
afirmația cum că fără existența social media nu ar mai exista atât de multe festivaluri în
România, deoarece ar fi mult mai greu de atins un segment de populație atât de mare prin
reclamele outdoor și prin campaniile tradiționale de publicitate sau prin instrumentele

51
,,tradiționale ‟‟ ale publicității online. Am participat la un număr mare de festivaluri și nu
consider neaparat că experiența de acolo poate fi influențată negativ din pricina rețelelor de
socializare. Când nu aveam smartphone pot să spun că toată atenția ș i gândurile mele erau
concentrate în zona festivalului, dacă aveam nevoie de ceva, întrebam acolo, dacă căutam un
prieten, eram nevoit să îl sun sau să mă gândesc unde am stabilit că ne întâlnim, și aș putea să
dau multe alte exemple asemănătoar e. Acum că am smartphone am observant că am experiențe
chiar mai intens e, deoarece eu decid dacă vreau să îl folosesc și să accesez Facebook pentru a
interacționa cu alții sau pentru a căuta anumite informații. Până la urmă comunitățile formate pe
rețelele de sociali zare reprezintă un ma re plus și prefer să mă folosesc de acest aspect . Acum pot
foarte ușor să las un mesaj pe Facebook messenger, sau dacă am nevoie de detalii cum ar fi
locația magazine lor din preajmă, servicii medicale, cazare, mâncare sau orice altă informație
necesară, pot accesa foarte browserul sau pot să pun o întrebare direct pe pagina official ă a
evenimentului .
Concluzii în urma aplicării grilei de interviu nr1.
În funcție de informațiile accumulate de la cele 13 persoane am reușit să construiesc
structura chestionarului. Am descoperit că dorința de a participa la un festival de muzică este
influențată în cea mai mare măsură de alegerile muzicale făcute de organizatori. De asemenea,
am ajuns la concluzia că majoritatea tinerilor evită diferite in strumentele ale online -ului, cum ar
fi email -ul, bannerele digitale și insterstițialele și că acestea au mai mult rolul de a reaminti
consumatorului că acele branduri există, deoarece ele nu sunt destul de eficiente în comparație cu
rețelele de socializre. Platforma Facebook a devenit un imens ecosistem digital necesar omului
modern deoarece aici se concentreză extrem de multă informație distribuită de fiecare persoană
în parte și oricine poate fi la un click distanță de altcineva sau altceva.

52

Figure 4. ,,Cele mai interesante instrumente care aparțin platformei Facebook.‟‟
Interviul semistructurat nr.2
Prin interviu încercăm să obținem datele necesare întrebând pesoanele care au anumite
cunoștințe generale despre fenomenul care ne intereseaza.71 Interviul folosit pentru cercetare de
față are inte nția de a scoate informații utile direct de la oamenii care au avut de contribuit direct
la bătălii date pe aceste flancuri ale online -ului în frunte cu instrumentele rețelelor sociale,
oameni care fac parte din echipele de promovare ale unor festivaluri d e muzică de talie națională
și internațională și care vorbesc pur din proprie experiență.
Grila de interviu conține în total 8 întrebări care fac referință în general la influența
online -ului asupra promovării festivalurilor, brandului de festival, infor mării consumatorului,
importanța publicității online și care sunt cele mai eficiente instrumente ale acesteia. Am scos în
evidență motivația cu care se lucrează în promovarea unui festival de muzică, metodele creative
și inovative, factori și motive, gradu l de influențare a deciziei consumatorului, efectele benefice
ale publicității pe cele mai populare rețelele de socializare ale momentului și dacă aceastea sunt
mai eficiente și posibil mai importante decât instrumentele tradiționale, când vine vorba de a
targeta tinerii consumatori.
Pentru realizarea acestui interviu am apelat la 2 persoane și anume la Iulia I. , Brand
Manager AFTERHILLS Festival și Corina B., PR Manager Jazz in the Park.

71 Sorin Dan. Șandor ., Metode și Tehnici de Cercetare în Știintele Sociale (București: Tritonic,2013), 138.

53

Interpreatarea datelor obținute dup ă aplicarea ghidului de interv iu nr.2
În rândurile ce urmează am să sintetizez răspunsurile primite de cele două persoane
intervievate.

1. Cum ați descrie abordarea dumneavoastră asupra publicității de festival?
Iulia I. ,, – Cu fiecare ediție pe care o organizăm, privim lucrurile din punctul de vedere al
publicului și încercăm să le oferim festivalierilor o experiență cât mai plăcută și cât mai
completă. Mizăm pe mediul online, pe receptivitate și pe feedback în timp real. Su ntem
prietenoși și ne plac glumele bune. Cam așa e și cu festivalul, o distracție ce ține tot anul, online,
dar și offline. „‟
Corina B. ,,- În comunicare și promovare folosim toate tehnicile și mediile: outdoor, BTL,
sampling, online, promo events, media . Toate au ca scop promovarea festivalului, engagementul
publicului. Unul dintre promo event -urile noastre cele mai cunoscute e Jazz in the Park la
Bogata, în 2015. Am folosit atunci un fapt real – un check -in dat greșit de Snoop Dogg – și am
transformat o cazia într -o oportunitate de promo pentru Jazz in the Park. Cu buget zero pe
promovare am ajuns pe toate site -urile, televiziunile, radiourile pentru că am folosit real time
marketing: ne -am folosit de un viral ca să promovăm proiectul nostru. Am și primit un premiu
Silver Award for Excellence la PR Romania pentru campanie, iar pentru noi a însemnat o
creștere ca vizibilitate extraordinară.„‟

2. Care considerați că ar fi influența mediului online asupra publicității din ziua de astăzi?
Iulia I. ,, – Comunicarea în online este esențială în ziua de azi. AFTERHILLS se bucură de toată
susținerea celor abonați la canalele noastre de comunicare și suntem mândri că am reușit să
creștem o comunitate online puternică. După cum am zis mai sus, doar astfel putem urmări în
timp real reacțiile publicului, trendurile actuale și măsura rata de conversie a tuturor
campaniilor de comunicare. Pe scurt, mediul online este instrumentul perfect pentru un marketer
al mileniului III. „‟
Corina B. ,,- Evident, are o influență foarte mare. Mult din viața noastră se întâmplă online, mult
din informațiile pe care le primim ajung prin mediul online la noi.‟‟

54
3. Considerați că publicitatea online alături de rețelele sociale au o influență majoră în
creșterea popularității festivaluri lor de muzică din România?
Iulia I. ,, – Sigur că da, publicitatea online are cea mai mare influență în creșterea popularității
festivalurilor de muzică din România. Totul e la un click distanță, la un share sau la un simplu
like. „‟
Corina B. ,,- Da, desigur. Ei petrec mult timp online pe rețele sociale, sigur că îi influențează ce
văd/aud online.‟‟
4. Dintre toate instrumentele marketingului și publicității online, care considerați că este
cel mai eficient când vine vorba de promovarea festivalului sau a brandului în rândul
tinerilor consumatori?
Iulia I. ,, – Nu neglijam nici un canal de comunicare online și ne concentrăm în egală măsură pe
SEO, campanii PPC, Email Marketing și Content Marketing. Social Media Marketing este, de
asemeni, o componentă vita lă a acestui mix. „‟
Corina B. ,,- Depinde mult care e targetul și ce rețele utilizează. Noi folosim mult Facebook și
Instagram pentru că am descoperit că în aceste rețele își petrec timpul cei mai mulți dintre
participanții și potențialii participanți. „‟

5. În ce măsură credeți că influențează rețelele de socializare prezența și decizia de a
participa la festival?
Iulia I. ,, – Fotografiile, live -urile și check in -urile prietenilor ne ajută să ne decidem mai repede.
Avem tot istoricul online și distracția se simte chiar și după ce festivalul s -a încheiat. Nimic nu
mai e puternic ca propriile noastre amintiri pe care vrem să le retrăim mai mult și mai frumos,
cu fiecare ediție.‟‟
Corina B. ,,- În mare măsură. În online utilizatorii află de eveniment (de cele mai multe ori), văd
ce prieteni participă, își fac o idee despre ce înseamnă acel eveniment, pot să interacționeze cu
organizatorii, primesc și remindere înainte de eveniment. În plus, își pot da seama dacă
evenimentul e unul cu priză la public sau nu…dup ă nr de persoane care dau going/attending. „‟

6. Pe ce rețele de socializare ați ales să fiți prezenți și activi? Considerați că informarea
participanțiilor se face cel mai ușor folosind aceste rețele de socializare?

55
Iulia I. ,, – Da, informarea participanț ilor se face mult mai ușor folosind rețelele de socializare.
Suntem foarte activi pe Facebook și pe Instagram. Ne place să fim receptivi și să răspundem la
toate solicitările publicului. Aflăm ce artiști își doresc, ce activități preferă și facem tot posib ilul
să devenim mai buni. Totul e arhivat în zeci de mii de mesaje, comentarii și reviews. „‟
Corina B. ,,- Facebook, Instagram. Da, sigur, de aceea le folosim. În plus, utilizăm mult Youtube
și Spotify.‟‟

7. Care considerați a fi cel mai eficient instrument (buget +impact ) de promovare a
brandului și de informare a consumatorului de festivaluri, atunci când targetul îl
reprezintă tânărul consumator din România?
Iulia I. ,, – Social Media este cel mai eficient instrument, gândindu -ne la bugetul folosit și la
impactul scontat. Tinerii iubitori de festivaluri sunt pe Facebook și pe Instagram, urmăresc
artiștii preferați, festivalurile la care aceștia participă, fac grupuri de călătorii și așa se
formează comunitatea unui festival.‟‟
Corina B. ,,- Depinde mult de tipul de eveniment. Facebook are o rețea mai mare de utilizatori,
Instagram e mai eficient la costuri.‟‟

8. Dacă ați fi nevoit să alegeți între publicitatea online cu toate canalele și instrumentele ei
sau publicitatea tradițională, ce ați alege?
Iulia I. ,, – Orice business are nevoie de mixul de marketing, e clar. Media tradițională
reprezintă o garanție a puterii pe piață, a faptului că exiști ca festival, sau ca business. Publicul
din România încă are nevoie de certitudini, iar publicitatea tradițională rep rezintă una destul de
solidă, drept urmare, chiar dacă investim mult mai mult în online, nu neglijam nici publicitatea
tradițională. „‟
Corina B . ,,- Aș alege online -ul. E mai ieftin decât comunicare outdoor, spre exemplu. Ajunge la
un public pe care îl po ți selecta în funcție de zonă, interese, vârstă. Și e canalul în care ne
petrecem cel ami mult timp. Sigur, dacă aș promova un produs/festival/eveniment adresat unui
public care nu prea folosește online -ul, răspunsul ar fi altul. „‟

56
Concluzii în urma apli cării grilei de interviu nr.2
Din cele spuse, Facebook și Instagram rămân cele mai eficiente și utilizate re țele de
socializare, iar Instagram este mai eficient decât Facebook când vine vorba de costurile
campaniilor plătite. Prin online totul se mișcă ma i rapid, este mai puțin costisitor și posibilitatea
de a viza și a segmenta este limitată doar de propria imaginație. Cu toate acestea, internetul
funcționează foarte bine și cu alte instrumentele tradiționale și nu este necesar a se renunța la un
anumit t ip de promovare, ba dimpotrivă, doar așa se poate implementa cu success mixul de
marketing, care este atât de necesar și sugerează vitalitatea brandului. Dacă prin rețelele de
socializare impactul vine mai rapid și în procente mult mai mari, publicitatea t radițională nu ar
trebui neglijată deoarece publicul din România încă are nevoie de certitudini, iar publicitatea
tradițională reprezintă una destul de solidă în acest sens. Întregul ecosistem al platformei
Facebook, cu toate instrumentele sale, este ideal atunci când se dorește comunicarea cu
segmentul tânăr al populației din România, iar ,, mediul online este instrumental perfect pentru un
marketer al mileniului III‟‟ , dup ă cum a declarat și Iulia I.

Chestionarul
Pentru a răspunde la cele patru întrebări de cercetare în jurul cărora se învârte acest
studiu, am decis să folosesc chestionarul sociologic ca instrument pentru metoda sociologică
cantitativă aleasă și anume ancheta sociologică. Acest prim chestionar a avut rolul de răspunde la
trei di ntre întrebările de cercetare, iar al doilea chestionar a avut rolul de a stabili ordinea
popularității festivalurilor de muzică din românia și de asemenea de a răspunde la ultima
întrebare de cercetare . Următorul pas a fost un studiu pilot, unde am urmări t sa identific
eficacitatea și corectitudinea primului chestionar, împartindu -l unui numar de 3 subiecti pentru a
evita posibile obstacole sau erori care ar duce la împiedicarea completării chestionarului. După
evaluarea chestionarului aplicat în studiul pilot și confirmarea eficienței acestuia, l -am distribuit
pe grupuri private, închise, de studenți și tineri din diferite orașe ale României. Chestionarele au
fost create cu ajutorul platformei Google Forms și au fost active timp de două săptămâni, după
care am confruntat rezultatele obținute.

57
Chestionarul 1
Chestionarul a alcătuit din 15 întrebari de cunoștințe, factuale, de opinie, iar după forma
răspunsurilor au fost și întrebări deschise si întrebări închise. Acest chestionar a vizat mai multe
aspect ce țin de consumator și relația acestora cu festivalurile, precum influența online -ului
asupra deciziei de participare, importanța online -ului când vine vorba de informarea lor, și alte
aspecte utile cercetării de față.

Interpreatarea datelor obținute dup ă aplicarea chestionarului 1
Eșantionul pe care a fost utilizat chestionarul a fost de 103 de persoane , acesta a fost
aplicat online cu ajutorul platormei Google Forms, pentru a avea o mai mare accuratețe în
stocarea datelor și descifrarea rezultatelor. La acest studiu au participat tineri și studenți din
județele Cluj, Hunedoara, Sibiu, Ilfov, București, cu vârsta până în 34 de ani provenind din
mediul urban în mare parte dar și din mediul rural. Aceștia au fost aleși într -un mod nealeatoriu.
În urma centralizării datelor obținute în baza aplicării chestionarului online am identificat ca am
primit 103 răspunsuri valide, care au generat următoarele rezultate. Distribuția socio –
demografică a participanților este formată din 60.2% femei și 39.8% bărbați. Majoritatea sunt cu
vârste cuprinse între 18 -24 ani reprezentând 67% din total, iar următ orul segment de vârstă este
cuprins între 25 -34, care reprezintă 30.1% din respondenți. De asemenea, 94.2% din răspunsuri
au fost primite din partea respondenților care provin din mediul urban și doar 5.8% dintre ei
provin din mediul rural.

58

În ceea ce p rivește chestionarul, am început prin a le adresa respondenților o întrebare
factuală, și anume ,, Cât timp petreci online? ‟‟ pentru a îmi face o idee cam care este diferența
între timpul petrecut în online și între timpul petrecut de respondenți pe rețelele de socializare,
așa cum se poate observa și în graficul de mai jos :

59
În urma acestei întrebări se poate conclude că peste 70.9% din cei 103 respondenți aleg să
petreacă mai mult de trei ore pe zi în mediul online, ceea ce arată că majoritatea tinerilor au
acceptat și s -au integrat foarte bine în această lume a ,,internauților ‟‟. Este de scos în evidență că
25,2 % din ei au declarant că petrec între o oră și trei ore și doar 3.9% , adică 4 respondenți din
103 au declarant că petrec mai puțin de o oră pe zi navigând pe internet.

Următoarea întrebare este tot una de tip factual, și anume i -am întrebat cât de mult își
petrec din timpul lor personal accesând rețelele de socializare online. De această dată doar 42.7%
din respondenți au declarant că petrec mai mult de 3 ore pe zi accesând Facebook, Instagram,
Twitter sau alte rețele de socializare, acest procentaj fiind egal procentajul celora care își petrec
între o oră și trei ore pe rețelele de socializare, acesta fiind tot de 42.7%, iar restul de 14.6% au
declarant că își petrec mai puțin de o oră pe zi dând scroll sau având alte activități ce pot fi
oferite de către aceste rețele de socializare.
În ceea ce privește următoarea întrebare din chestionar, am încercat să colectez aspecte
importante ce țin de lucrare și astfel să răspund la una din întrebările de cercetare, și anume ,, Ce
influență au rețelele de socializare asupra abilității de informare și asupra deciziei de
participare a tânărului consumator din România? ’’, astfel că i -am întrebat pe respondenți dacă
urmăresc paginile festivalurilor de muzică, și anume ,,Obișnuiești să urmărești și să te informezi de

60
pe paginile de Facebook ale unor festivaluri din România?‟‟ după cum se poate observa în
graficul de mai jos :

Respondenții au fost cooperanți și au răspuns pozitiv, astfel că se poate observa în
graficul de mai sus că 79.6% dintre cei ce au completat chestionarul urmăresc cu atenție paginile
de Facebook ale festivalurilor de muzică și obișnuiesc să se inform eze din mediul online când
vine vorba de un eveniment sau un festival. Astfel reușesc să răspund la una dintre întrebările de
cercetare, deoarece este evident că rețelele de socializare fac parte din viața tinerilor din
România și că este cel mai la îndemâ nă instrument unde aceștia își pot căuta informațile
necesare, la orice oră. De asemenea, aici ei pot foarte ușor să comunice cu organizatorii și să lase
feedback instant, ceea ce îi face să apeleze cu încredere la această posibilitate de informare și de
abonare la brandul festivalului.
În continuare, am vrut să aflu de la cei ce au răspuns pozitiv la întrebarea anterioară ce
festivaluri de muzică obișnuiesc să urmărească pe Facebook, astfel că am reușit să stabilesc o
listă a festivalurilor de muzică care sunt cele mai urmărite de către cei ce au răspuns la această
întrebare a chestionarului. La această întrebare am primit 79 de răspunsuri din care au fost
considerate ca fiind valide 78 de răspunsuri. Am să enumăr festivalurile în funcție de numărul de
voturile acordate de către respondenți : Untold (36); Electric Castle (45); Neversea (12); Waha

61
(10); SummerWell (11); Sunwaves (11); Afterhills (9); Airfield (8); Dakini (8); Jazz in the Park
(8); Mioritmic (8); Rockstadt (8); Artmania (6); Sons of Gaia (5); Music Outdoor Eperience (5);
AWAKE (5); Bucovina Rock Castle (4); One Love Gathering (3); 3 Smoked Olives (3); Gărâna
Jazz Festival (2); Blaj Alive (2); Transylvaliens (2); Metalhead Meeting Fest (2); Cambiarse (2);
și Solar Seeds , Sunset Festival , Delahoya Festival , Festivalul George Enescu , Plai Fest, Sound
of Art Festival și Wood Fest , fiecare cu câte un vot. După cum mă și așteptam, Untold și Electric
Castle sunt pe departe cele mai urmărite festivaluri de muzică din România de pe rețelele de
socializare. De asemenea, pot confirma că aceste dou ă festivaluri sunt cele mai apreciate
festivaluri de muzică din România de pe Facebook, dar aici UNTOLD are în moment ul de față în
jur de 350.000 de aprecieri pe această rețea de socializare, iar Electric Castle are în jur de
150.000. Aceste procente întăresc răspunsul pozitiv la întrebările mele de cercetare ,, Ce
influență au rețelele de socializare asupra abilității de informare și asupra deciziei de
participare a tânărului consumator din România? ’’ și ,,Cum influențează instrumentele
publicității online capitalul de imagine de care se bucură festivalul în România? ’’
deoarece aceste două festivaluri au an de an cei mai mulți participanți pe perioada festivalului,
Untold fiind liderul de anul trecut cu peste 330.000 de participanți, așa cum declara ziarul
libertatea 72 pe când Electric Castle a avut ,,doar‟‟ 174.000 de p articipan ți, după cum declară site –
ul clujlife.com 73
Ajutându -mă de următoarea întrebare din chestionar, am vrut să văd câți din respondenții
mei au fost vreodată la un festival de muzică organizat pe teritoriul României și așa cum puteți
observa în grafi cul de mai jos, am avut bucuria de a descoperi că peste 90% din respondenți, și
anume 92.2% din ei au participat deja la un festival de muzică, astfel că eșantionarea a funcționat
perfect și grupurile de Facebook unde a fost distribuit chestionarul era în temă cu acest subiect.

72 Dragoș Tănase, ‘’C âți spectatori au fost la UNTOLD 2017, în cele patru zile, ’’ Libertaea.ro, Publicat în 7 August,
2017, accesat în 2 Iunie, 2018. https://www.libertatea.ro/stiri/cati -spectatori -au-fost-la-untold -2017 -in-cele-patru –
zile-1929152 .
73 ClujLife, ,,174.000 De Participanți la Electric Castle 2017 ’’ Clujlife.ro, Publicat în 17 Iulie 2017, Accesat în 2 Iunie,
2018, https://www.clujlife.com/2017/07/17/174 -000-de-oameni -la-electric -castle -2017 .

62

Următorul pas a fost să îi intreb pe respondenți dacă obișnuiesc să participe la mai multe
festivaluri într -un sezon sau dacă se mulțumesc doar cu câte un festival la care ei participă și se simt bine,
această întrebare le -a fost a dresată pentru a reuși să conștientizez cât de bine sunt obișnuiți cu acestă temă
și care este nivelul lor de consumator de festivaluri. Am adresat următoarea întrebare : ,,Obi șnuiești să
mergi la mai multe festivaluri pe sezon? ‟‟ și de aici am dedus că majoritatea respondenților, adică un
procentaj de 53.4% obișnuiesc să meargă la mai multe festivaluri pe sezon și că pot încadrați în categoria
consumatorilor de festivaluri.

63

Pentru a răspunde la următoarea întrebare de cercetare ,,Cum influențează inst rumentele
publicității online capitalul de imagine de care se bucură festivalul în România? ’’ i-am
întrebat pe respondenți dacă consideră prezența în online a festivalurilor mai imporantă pentru
imaginea de care acesta se bucură festivalurile în rândul tin erilor consumatori din țară, iar peste
90% din ei sunt de acord că prezența în online, pe rețelele de socializare, websiteuri, campaniile
de email și folosirea restului instrumentelor publicității influențează pozitiv imaginea de care se
bucură festivaluri le și având în vedere procentajul pot concluziona că acesta este cea mai
eficientă metodă de publicitate de care se poate bucura brand -ul festivalului când vrea să se facă
cunoscut în rândul tinerilor consumatori din România. Doar 6 respondenți din 103, ad ică 5.8%
nu sunt de acord cu această afirmație.

64

Pentru a afla factorii și motivele cele mai importante care influențează participarea
consumatorului de festivaluri la un anumit festival de muzică din România, am adăugat în
structura chestionarului următoarea întrebare : ,,Care sunt principalii factori care contribuie la
decizia dumneavoastră privind participarea la un anumit festival de muzică din România?‟.
Întrebarea a fost una care accepta mai multe variante de răspuns și răspunsuri adiționale. Ce i mai
mulți dintre respondenți (87.4%) declar ă că aleg să meargă la un festival din cauza alegerilor
muzicale făcute de organizatori și pentru că unul dintre artiștii lor preferați urmează să
concerteze la acel festival de muzică. De asemenea, 56.3% din ei aleg confirmă că este important
ca cel mai bun prieten sau grupul cel mai apropiat de prieteni să participe și ei la festival. 44 din
cei 103 (42,7%) respondenți sunt de acord de asemenea că dacă festivalul este activ în mediul
online ei pot accesa cu ușu rință informații despre acel festival, iar acest lucru le oferă siguranță și
îi poate convinge să ofere un plus la capitolul încredere în acel brand, participarea fiind
următorul pas. Dacă festivalul are conținut de calitate pe rețelele sociale, pe 26 de r espondenți
din 103(25.2%) acest lucru reușește să îi convingă că acesta este un brand serios și un festival
bine organizat, iar alți 24.3% din respondenți afirmă că unul dintre motivele pentru care ei aleg
să meargă la un festival de muzică este că organiz atorii țin cont cu adevărat de feedbackul
consumatorilor și de preferințele lor muzicale.

65

În continuare, pentru a reuși să întăresc afirmația cum că cel mai popular festival de
muzică din România este Electric Catle, așa cum am descoperit după aplicarea celui de -al doilea
chestionar și după adaptarea modelului bidimensional de măsurare a popularității74, am încercat
să aplic o întrebare asemănătoare și în primul chestionar. Pentru a verifica acest aspect, i -am
întrebat pe respondenți care este fe stivalul lor preferat de muzică din România, după aplicarea
acestei întrebări am primit un num ăr de 103 răspunsuri din care 96 au fost considerate ca fiind
valide. În funcție de răspunsurile primite de la ei am stabilit graficul de mai jos, iar fiecare
festival este reprezentat într -un chenar colorat, fiecare chenar reprezintă un număr de voturi
primite, și anume : Galben – 30; Albatru Deschis – 28; Maro – 7; Crem – 4; Verde – 3; Albastru
închis – 2 și Mov – 1.

74 Coie , Dodge ,și Coppotelli, 557 -570.

66

Partea următoare a chestionarului a fost special concepută pentru a confirma o ipoteză,
cum că relevanța numărului cel mai mare de aprecieri din mediul online și activitatea sa
împreună cu conținutul de calitate de care dă dovadă UNTOLD an de an în mediul online
reușește să convingă consumatorii de online și de festivaluri în concomitent că este cel mai
popular festival din România. La această întrebare am avut 103 răspunsuri din care doar 100 au
fost considerate ca fiind răspunsuri valide și eficiente.

67

Electric Castle a primit doar 16 voturi ,,curate‟‟ de această dat ă, iar UNTOLD a primit 74 de
voturi, pe de altă parte, 6 respondenți nu s -au putut decide și au afirmat că amandouă sunt la fel
de populare. Consider că pot confirma această ipoteză având în vedere că peste 90% din
respondenții ace stui chestionar au participat la un festival și peste 50% din ei merg la mai multe
festivaluri pe sezon, acest lucru denotă că o mare parte din respondenți pot fi denumiți
consumatori de festivaluri și că sunt în temă cu subiectul, astfel că informațiile p rimite de la ei
pot fi extreme de utile. De asemenea, consider că imaginea festivalului UNTOLD și chiar și a
festivalului Electric Castle a fost influențată în mod pozitiv de numărul mare de aprecieri de pe
Facebook, de campaniile lor active pe mediul onli ne, aftermovie -uri, hashtaguri care devin
virale, milioane de poze distribuite și alte interacțiuni din mediul social online împreună
conținutul de calitate postat aici de către aceste festivaluri astfel că am reușit cu certitudine să
răspund la prima într ebare de cercetare și anume: ,,Cum influențează instrumentele
publicității online capitalul de imagine de care se bucură festivalul în România? ’’

Cu gândul la a demonstra eficiența instrumentelor de publicitate online în frunte cu forța
de promovare a rețelelor sociale am hotărât să verific dintr -o listă de 15 festivaluri active pe
rețelele sociale dacă tot acelea cu cel mai mare număr de like -uri și cel mai mare reach, adică
Untold și Electric Castle sunt și cele care se bucură de gradul cel mai mare de cunoaștere din
parte consumatorilor de festivaluri, astfel că le -am adresat următoarea întrebare respondenților:

68
,,Care din următoarele festivaluri de muzică îți sunt cunoscute? (Bifează dacă ai auzit de ele) ‟‟,
iar responden ții aveau de ales între cele 15 festivaluri, cu posibilitatea de a alege mai multe din
lista pusă la dispoziție. Lista era compusă din următoarele festivaluri de muzică din Români a:
,,Untold‟‟, ,,Electric Castle‟‟, ,,WAHA‟‟, ,,Summer Well‟‟, ,,Airfield‟‟, ,,Jazz in the Park‟‟,
,,Gărâna Jazz Festival ‟‟, ,,Afterhills ‟‟, ,,AWAKE Festival‟‟ , ,,Dakini ‟‟, ,,Neversea‟‟,
,,Sunwaves‟‟, ,,Artmania‟‟, ,,Rockstadt‟‟, ,,Music Outdoor Experience ‟‟.

După cum se poate observa și în graficul de mai sus, Untold și Electric castle
demonstrează eficiența comunicării la maximum pe mediile online, astfel că 97.1% din
respondenți au auzit deja de UNTOLD și 96.1% au auzit deja și de Electric Castle. Acestea fiind
festivalurile de muzică din România cu cel mai mare impact pe rețelele sociale sunt și cele mai
cunoscute în rândul celor 103 respondenți. Având în vedere că peste 70% din respondenți petrec
mai mult de trei ore pe zi online, navigând pe inte rnet și în același timp fiind targetați de către
oamenii de publicitate ai festivalurilor , ei se întâlnesc destul de des cu campaniile de promovare
a celor două festivaluri. Prin aplicarea acestei întrebări am reușit să găsesc un răspuns la
întrebarea de cercetare : ,, Care este cel mai eficient instrument de publicitate pentru
promovarea unui festival în rândul tânărul consumator din România’’ , reușind astfel să
demonstrez că rețelele de socilizare pot fi cel mai eficient instrument al publicității online când
vine vorba de promovarea unui festival de muzică în rândul tinerilor consumatori din România.

69
În continuare, pentru a contura și pentru a întări informațiile obținute în acest studiu de
caz și pentru a reuși să răspund eficient la întrebările de cerce tare, am întrebat respondenții în ce
măsură sunt de accord cu următoarele afirmații:
 ,,S-a întâmplat să aflu că unul dintre artiștii mei preferați vine la un anumit festival prin
intermediul rețelelor de socializare‟‟ , iar 62 de respondenți din totalul de 103 (60.19%)
au fost total de acord cu această afirmație, ceea ce confirmă abilitățile efective ale
rețelelor sociale de a comunica în rândul tinerilor și că acestea au un rol important în
informarea consumatorului de festivaluri pentru că utilizându -le, festivalurile reușesc să
vizeze segmente mai mari de populație cu costuri mai mici decât utilizând publicitatea
tradițională.
 ,,Aleg să particip la festival pentru că am văzut pe Facebook că merg și alți prieteni‟‟ –
Aici majoritatea respondenților au deci s să rămână neutri, se pare că doar decizia unui
bun prieten de a participa la un anumit festival nu este îndeajuns în a convinge
consumatorul să participe și el acolo și că probabil are nevoie de un factor mai important
ca să îl convingă, cum ar fi aleger ile muzicale ale organizatorilor și prezența artiștilor
preferați.
 ,,Dacă un Festival este prezent și activ pe Facebook și oferă informații detaliate despre
eveniment, acesta este unul de calitate‟‟ – Deși aceasta este o afirmație îndrăzneață, 30 de
respon denți au fost de acord, iar 34 au decis să rămână neutri în procesul de a da un
răspuns.
 ,,Când vreau să caut informații, cel mai rapid le caut online‟‟ – 74 din respondenți au
fost total de acord cu această afirmație, reușind încă o dată să demonstrez eficiența
rețelelor de socializare când vine vorba de abilitatea de informare a consumatorilor
și astfel să întăresc și să completez răspunsul pentru întrebarea de cercetare. ,, Ce
influență au rețelele de socializare asupra abilității de informare și asupra d eciziei
de participare a tânărului consumator din România?’’ . Pe scurt, dacă un consumator
decide să participle, el are nevoie de anumite informații despre locație, transport, line -up,
persoane care participă, vreme, și toate acestea sunt la îndemână și p ot fi accesate foarte
ușor, în orice moment, pe rețelele de socializare.
 ,,Când apreciez pagina de Facebook a unui festival, simt că fac parte din comunitate‟‟ –
Când am făcut această afirmație majoritatea respondenților (38) au decis să rămână

70
neutri, iar restul au fost mai degrabă în dezacord cu afirmația de mai sus ( 23 de
respondenți ).
 ,,Paginile de Facebook și Website -urile îmi oferă destule informații atunci când am
nelămuriri‟‟ – 76 de respondenți au fost de accord cu această afirmație, din care 35 de
respondenți au selectat opținea ,, total de acord ‟‟ și 41 dintre ei au selectat ,, de acord ‟‟.
Această afirmație sugerează o influență majoră pe care rețelele de socializare și un alt
intrument al publicității online, adică website -ul o au asupra abilității de informare a
consumatorului și de asemenea constituie elemente care influențează la decizia de a
participa.
 ,,Calitatea conținutului de pe pagina de Facebook a festivalului este direct proporțională
cu calitatea evenimentului și a serviciilor oferite de acesta.‟‟ – Majoritatea
respondenților au ales să fie neutri sau în dezacord cu această afirmație. Deși Facebook -ul
oferă informații detaliate despre eveniment, acest lucru nu este îndeajuns pentru ca
consumatorii să poată să își formeze o imagine pozit ivă despre eveniment, în sine.
 ,,Există șanse mult mai mari să particip la un festival dacă acesta are un website și este
activ pe Facebook și pe alte rețele de socializare online‟‟ – 52 de respondenți au ales că
sunt ,,de acord‟‟ și ,,total de acord‟‟, ia r ei reprezintă 50.48% din totalul respondenților.
Aceată afirmație reușește să evidențieze încă o dată eficiența prezenței în online și
influența pozitivă pe care publicitatea online o are asupra promovării festivalurilor în
rândul tinerilor consumatori d in România.
 ,,Dacă un festival este active pe rețelele de socializare înseamnă că dorește să ușureze
comunicarea cu participanții încât brandul să devină mai popular în rândul tinerilor‟‟ –
Majoritatea respondenților au fost de acord, sau total de acord cu afirmația enunțată mai
sus, evidențând importanța pe care o are activitatea pe rețelele sociale pentru a avea o
comunicare mai ușoară cu participanții și influența pozitivă asupra imaginii brandului de
festival.
 ,,Mă duc la un festival din alte motive și chiar nu mă interesează dacă acesta este activ
pe Facebook, sau dacă oferă informații… nici nu am verificat!” – Respondenții nu au fost
de acord cu această afirmație, 49 din ei selectând ,,dezacord‟‟ și ,,dezacord total‟‟.

71
 ,,Pagina de Facebook este mai im portantă și mai la îndemână decât website -ul
festivalului‟‟ – 54.36% au fost de accord cu această afirmație, pe când 23 dintre ei s -au
abținut în a declara ceva și au rămas neutri.
 ,,Încep să devin curios despre un festival când văd că un număr mare de oam eni au dat
,,going‟‟ pe pagina evenimentului‟‟ – Din totalul de 103 participanți la chestionar,
45.63% din respondenți au fost de acord cu afirmația făcută, acest procentaj reprezentând
47 de persoane.
 ,, Consider că dacă rețelele de socializare nu ar fi existat atunci nici festivalurile de
muzică din România nu ar fi fost chiar așa de populare în rândul‟‟ – Au răspuns că sunt
total de acord cu această afirmație 34 de persoane și alte 25 de persoane au con firmat că
sunt și ele de acord, reprezentând un total de 59 de persoane care consideră că fără
existența rețelelor sociale ar scădea drastic numărul participanților la festivaluri și
popularitatea acestora în rândul tinerilor consumatori.
 ,,Aleg să merg la un festival doar pentru că am mai fost și pentru că îmi place atmosfera
evenimentului‟‟ – Majoritatea respondenților au fost de acord cu aceată afirmație
conturând concluzia că odată ce aceștia au participat la un festival și au avut o experiență
plăcută, vor să se întoarcă și în altă ediție a acestui festival, acesta fiind unul dintre
principalele motive pentru care ei aleg să meargă la un festival de muzică, pe lângă
alegerile muzicale a organizatorilor, prezența, activitatea și conținutul de calitate în
online și prezența sau dorința de a participa a unor prieteni ai consumatorului la acel
festival.

Chestionarul 2
Cu ajutorul acestui chestionar am reușit să adun informații foarte utile și să stabilesc o
oarecare ordine sau un anumit top al festivaluril or de muzică din țară, în funcție de voturile
primite de la participanți, stabilind astfel și ordinea popularității marilor festivaluri de muzică
care sunt prezente și în mediul online. În funcție de modelul sugerat de Coie, Dodge și
Coppotelli în anul 198 275, am încercat să modific și să îl adaptez la problema studiată de mine și
am obținut niște informații și inside -uri foarte utile, legate de preferințele consumatorului și am

75 Ibidem.

72
reușit să stabilesc o ordine a celor mai accesate festivaluri și cele cu cel mai mare și cel mai mic
impact social. Am folosit cele patru dimensiuni sociometrice continue definite în lucrarea
denumită mai sus , și anume : acceptare, respingere social ă, preferință și impact social , iar astfel
am reușit să determin ,,cel mai popular festi val‟‟, ,,festivalurile neglijate‟‟, ,,festivalurile
controversate‟‟ și ,,festivalurile medii /obișnuite‟‟. Acceptarea socială este reprezentată de cel
care are cele mai multe voturi de apreciere. Respingerea socială este reprezentată de festivalul cu
cele m ai multe voturi negative. Preferința este calculată în felul următor : voturi pozitive minus
voturi negative, iar impactul social este reprezentat de suma toatală a voturilor.76 ,,Cel mai
popular‟‟ festival este care are cele mai multe aprecieri si cele mai putine reactii negatie, de
asemenea în această categorie intră un singur festival, ,,festivalurile de nișă ‟‟ sunt cele cu o
medie negativă sau egală cu zero, a voturilor pentru preferință. ,,Festivalurile Mari/Cunoscute‟‟
reprezintă festivalurile care au o medie de voturi pozitive – voturi negative cu rezultatul a minim
70% voturi pozitive, iar ,,Festivalurile Medii/Obișnuite ‟‟ sunt festivalurile care au o medie
pozitivă la următorul calcul ,,acceptare‟‟ – ,,respingere soci ală‟‟ și nu se încadrează altundeva.

Interpreatarea datelor obținute dup ă aplicarea chestionarului 2
Eșantionul pe care a fost utilizat chestionarul a fost de 211 persoane, acesta a fost aplicat
atât online cât și offline. Aceștia au fost aleși într -un mod nealeatoriu. Online a fost distribuit pe
grupuri închise de studenți și tineri din Deva, Sibiu, Hunedoara, Cluj -Napoca, București,
București -Cosmopolis, Brasov, iar offline a fost distribuit tinerilor pasionați de festival uri.
Chestionarul a avut o singură întrebare, închisă, cu 15 variante de răspuns, toate variantele
reprezentând nume de festivaluri de muzică din România. Respondenții au avut de ales între
două variante de răspuns, care se adresau tuturor festivalurilor p rezente în listă, și anume ,,Îmi
place‟‟ și ,,Nu îmi place ‟‟, la fel ca în modelul sugerat.
Concluzii în urma aplicării chestionarului 2
În urma centralizării datelor și intepretării rezultatelor primite în cel de -al doilea
chestionar, am împărțit cele 15 festivaluri în cele 4 dimensiuni sociometrice ( acceptare ;
respingere socială; preferință; impact social ) și am reușit să ajung la următoarele concluzii:

76 Ibidem.

73

Folosindu -mă de acest model construit în jurul celor patru dimensiuni sociometrice, am
reușit să atribui fiecărui festival din listă propusă în chestionarul 2, câte un prototip din cele patru
enumerate în figura de mai sus.

74

În urma efectuării calculelor în funcție de cele patru dimensiuni sociometrice, festivalul
Electric Castle a fost selectat ca fiind cel mai popular festival de muzică din România, chiar dacă
UNTOLD ocupă poziția de lider în dimensiunea acceptării sociale și dimensiunea impactului
social. Sunwaves și Music Outdoor se înca drează în prototipul de festivaluri de nișă deoarece
media voturilor acordate a fost negativă sau egală cu zero și acestea se adresează mai unui
segment mult mai mic din populația de tineri. Festivalurile cu impact social mare și media
voturilor pozitive d in toate voturile primite peste 70% sunt considerate festivaluri mari
/cunoscute, iar restul festivalurilor care reușesc să adune o medie pozitivă a voturilor dar aceasta
nu este peste 70%, se încadrează în lista festivalurilor medii/obișnuite, după cum se poate
observa și în graficul de mai sus.

CAPITOLUL VI – Concluziile cercetării
Înainte de răsunde la întrebările de cercetare am avut de parcurs mai multe etape esențiale
studiului de față. După ce am aplicat primul ghid de interviu am identificat că tinerii obișnuiesc

75
să evite campaniile primite prin intermediul email -ului sau că ei nu prea obișnuiesc să dea click
pe un banner digital și că publicitatea interstițială a rămas la fel de enervantă și nu face decât să
genereze reacții negative , după cum c onstatasem deja și în prima parte a acestei lucrări . De
asemenea, există o foarte bună posibilit ate ca marea majoritatea a participanțiilor din cadrul
acestui studiu să folsească adblock și astfel interstițialele au avut rezultate ineficiente .
Majoritatea tinerilor din România petrec mai mult de 3 ore pe zi accesând internetul, iar peste
50% din ei petrec mai mult de 3 ore pe zi pe rețele de socializare. Mediul online are de multe ori
un rol semnificativ în dezvoltarea abilităților de informare a consumator ilor și in siguranța cu
care aceștia tratează situațiile . Aceștia sunt atât de obișnuiți cu lumea modernă și cu ușurința din
ziua de astăzi de a căuta și de a găsi informații încât mulți dintre ei nici nu au avut ocazia de a se
întreba cum ar fi lumea fest ivalurilor de muzică fără existența acestor comunități online. Este
cert că social media a devenit un instrument extrem de vital campaniilor de comunicare și de
promovare a festivalurilor de muzică și a oricărui brand care ține la capitalul său de imagine. Am
reușit să demonstrez că i maginea de care acestea se bucură este influențată direct de aceste
platforme și de conținutul postat acolo. Like-urile paginii, Review -urile și numărul de persoane
interesate de un eveniment devin trei aspecte extrem de import ante și acestea influențează pozitiv
sau negativ capitalul de imagine al brandului.
În urma adaptării modelului bidimensional de măsurare a popularității am centralizat cu
succes datele primite de la cei 211 respondenți ai celui de -al doilea chestionar și astfel am reușit
să identific că Electric Castle este cel mai popular festival de muzică din România, iar UNTOLD
este festivalul cu cel mai mare impact social. Influența Facebook este incontestabilă, astfel că cel
mai apreciat festival de pe această platf ormă a fost considerat de peste 70% din respondenții
primului chestionar ca fiind cel mai popular festival de muzică, deși în cele mai multe cazuri ei
au afirmat că festivalul lor preferat este Electric Castle sau un alt festival din România. Aceste
două f estivaluri sunt omniprezente pe toate canalele media ale online -ului, dar de multe ori,
utilizatorii evită să interacționeze și preferă să se folosească direct de Facebook când au nevoie
de informații utile. Un lucru total neobișnuit pe care am reușit să î l observ în timp ce efectuam
această lucrare, este că numărul de persoane prezente la aceste două festivaluri este foarte
apropiat de numărul de persoane care apreciază pagina lor de Facebook ( la momentul actual ). Cu
ajutorul rețelelor de socializare, cons umatorii reușesc să rămână apropiați de artiștii lor preferați
și astfel se întămplă că de multe ori ca aceștia află de prezența unui artist prin intermediul

76
rețelelor sociale, deoarece există posibilitatea ca artistul să posteze despre acest eveniment sau că
există o mare probabilitate ca tinerii sa fie vizați de o campanie plătită, din cauza intereselor
completate în profilul propriu. Brandurile reușesc să se evidențieze mult mai bine prin
intermediul Facebook -ului și al Instagram -ului deoarece astfel sunt doar la un click distanță de
consumatori, care sunt aici oricum.
Răspunsul întrebărilor de cercetare
,,Cum influențează instrumentele publicității online ca pitalul de imagine de care se bucură
festivalul în România? ‟‟
Capitalul de imagine este influențat direct de activitatea pe care o are în online festivalul
și mai ales pe rețele de socializare cum ar fi Facebook și Instagram. Acestea influențează în mod
pozitiv imaginea de care se bucură festivalul în România și în rândul tinerilor consumatori. Am
aflat că Untold și Electric Castle sunt festivalurile care au cele mai agresive campanii de
promovare și folosesc mai toate canalele media și instrumentele publ icității online la cote
maxime. Festivalurile de talia Electric Castle și Untold dispun de bugete de promovare mult mai
mari decât restul festivalurilor studiate în această lucrare, dacă e să ne luam după numărul de
participanți, astfel că brandurile lor d evin mult mai cunoscute în rândul tinerilor consumatori
deoarece aceștia își petrec în mare parte peste trei ore pe zi în mediul online și pe rețelele de
socializare. Dacă tinerii sunt vizați, reclamele ajung foarte ușor la ei și acestea le pot sugera să
aibă mai multă încredere în aceste evenimente și în brandurile construite în jurul lor.
Aceste două festivaluri sunt prezente pe email, în bannerele de pe website -uri sau de pe
rețelele de socializare și apelează de multă ori chiar și la interstițiale. De asemenea am constatat
că Untold este cel mai apreciat festival de pe Facebook ( aproximativ 350.000 de like -uri la
momentul actual ) și festivalul care este reamintit de cele mai multe ori în discuțiile cu subiecții,
concluzia mea fiind că disupune de aceast grad de cunoștință deoarece investesc masiv în
promovare și acordă extrem de multă atenție promovarii online. Am identificat din întrebările
chestionarului că majoritatea respondenților au considerat că acesta este și cel mai popular
festival de muzică. Î n urma adaptării metodei bidimensionale de măsurare a popularității, am
reușit totuși să stabilesc că acest loc îl ocupă Electric Castle. Consider că influența
instrumentelor online -ului și în special social media a contribuit enorm la această alegere din
chestionar, deoarece respondenții au întâlnit de foarte multe ori brand -ul celor de la UNTOLD în

77
newsfeed -ul lor și au cele mai mari numere de pe rețelele sociale, astfel încât consumatorii au
ajuns să considere că este cel mai popular festival de muzică d in România.

,,Ce influență au rețelele de socializare asupra abilității de informare și asupra deciziei
de participare a tânărului consumator din România?‟‟
Abilitatea de informare a consumatorului este mult mai amplă, consumatorii se simt mai
siguri pe ei când caută sau când au nevoie de informații. Odată cu apariția marilor rețele de
socializare și a web 2.0, populația are acces la o grămadă de informație accesând acestă
platformă de socializare pe care ei o folosesc în diferite scopuri, avantajul acest ui concept fiind
că utilizatorii nu sunt nevoiți să schimbe adresele din browser și căutările devin mai ușoare
atunci când toată informația se concentrează în același loc. Indivizii pot verifica aspecte
importante pentru ei, înainte de a lua decizia finală , iar acest aspect contează enorm.
Decizia de a participa este influențată în cea mai mare măsură de alegerile muzicale ale
organizatorilor și anume dacă urmează să concerteze unul sau mai mulți artiști preferați .
Consumatorii, înainte de a deveni consuma tori de festivaluri trec prin mai multe etape. Prima
etapă ar fi atunci când ei își propun să vadă un concert live al unui idol sau al unui artist preferat.
Așa că de multe ori festivalurile țin locul unor concerte de care consumatorul are nevoie pentru a
se simți alături de artiști. Odată ajunși la un festival, ei se îndrăgostesc de atmosfera acestuia și
decid să se întoarcă, iar acesta ar fi al doilea motiv ca importanță. De abia al treilea motiv sugerat
de cei ce au participat la acest studiu a fost nevoia de conținut de calitate și distribuirea de
informații detaliate a festivalului pe Facebook. Interesant este că de cele mai multe ori
participanții la acest studiu au afirmat că descoperă de pe Facebook când artiștii lor preferați
urmează să concerteze la un festival de muzică. Acest lucru se întâmplă deoarece ei își urmăresc
artiștii prin intermediul rețelei de socializare.

,,Care este cel mai eficient instrument de publicitate pentru promovarea unui festival în
rândul tânărului consumator din România ?‟‟
Cel mai eficient instrument pentru a atinge segmentul tânăr al populației este Facebook -ul
și anume pagina oficială a festivalului și pagina evenimentului, iar dacă ar fi să ne îndreptăm
atenția către cel mai pun raport cost – impact atunci cel mai eficien t este Instagram. Chiar dacă
aceste festivaluri au și un website oficial, majoritatea subiecților au declarat că Facebook este cel

78
mai la îndemână și îndeplinește toate nevoile necesare și anume aici poți găsi detalii despre dată,
program artiști, line -up, transport, feedback, ai remindere și tot ce este necesar pentru a te
convinge să participi la distracție. Cum majoritatea tinerilor își petrec peste trei ore pe zi în
mediul online, ei ajung să se familiarizeze cu brandurile festivalurilor de muzică fiind doar la un
click distanță de ele. O mare parte din respondenți au confirmat că uită să își verifice emailul,
închid reclamele de tip interstițiale înainte că acestea să se încarce și că nu prea dau click pe
bannerele digitale. În schimb, comunicarea cu co nsumatorul prin intermediul Facebook se
efectuează mult mai rapid, mai eficient și cu costuri minime. O simplă postare a unui Aftermovie
poate aduce mii de distribuiri și poate genera curiozitatea internauților și a consumatorilor de
festivaluri în lanț, p entru următoarele ediții ale festivalului.

,,Care este cel mai popular festival de muzică din România în rândul tinerilor?
Pentru a avea posibilitatea să îmi asum un răspuns eficient la această întrebare am fost
nevoit să construiesc un model de cercetare a popularității dintr -un model deja existent și să îl
adaptez cu precizie la nevoile informaționale necesare acestui studiu. Astfel, am reușit să
stabilesc un top al acestor 15 festivaluri enunțate în studiul de față și să le așez în funcție de cele
patru dimensiuni sociometrice continue și de voturile primite . După aplicarea modelului am
stabilit că Untold este festivalul care reușește să provoace cel mai mare impact social, dar în
ciuda acestui aspect și după efectuarea tuturor calculelor , Electric Castle a reușit să ocupe poziția
de cel mai popular festival de muzică în rândul tinerilor din țară.
Limitele cercetării
În cazul cercetării de față am avut anumite limite ce țin de eșantionare care a fost una de
conveniență și anume numărul participanțiilor la acest studiu a fost unul relativ mic iar subiecții
au fost în general ușor accesibili. De asemenea, am întâmpinat a numite limite ce țin de
răspunsurile primite în cadrul aplicării chestionarului sociologic deoarece peste 90% dintre
participanți au provenit din mediul urban. Aceste răspunsuri nu au putut fi controlate dat fiind
faptul că majoritatea chestionarelor au fo st distribuite pe Facebook. O parte dintre respondenți
pare că se grăbeau când au rezolvat chestionarele și deși au fost cooperanți, ei au fost subiectivi,
exprimând propriile lor păreri raportându -se foarte des la experiențele lor personale cu anumite
festivaluri și la anumiți artiști preferați de ei, iar unii nu au vrut să dea detalii despre ce urmăresc

79
pe rețelele sociale chiar dacă aceștia declaraseră că urmăresc festivaluri de muzică din România.
Am întâmpinat limite ce țin de cantitatea de informații și de numărul mic de persoane
intervievate în cadrul aplicării interviului cu numărul doi și anume cel adresat persoanelor cu
cunoștiințe în domeniu .
Rezultatele cercetării sunt foarte utile, având în vedere validitatea și actualitatea datelor.
Recomand cercetări asemănătoare în viitor pe eșantioane mai mari, deoarece eșantionul pe care
s-a bazat această lucrare este unul nereprezentativ datorită faptului că populatia consumatoare de
festivaluri din România e mult mai mare decât numărul participanțiilor d e la care s -au adunat
date. Atâta timp cât răspunsurile au ajutat la rezolvarea întrebărilor de cercetare, nu am avut
pretenția la reprezentativitate. Având în vedere aspectele discutate, ar fi interesant de investigat
și alte elemente ale relației festiva l de muzică – social media, cum ar fi impactul campaniilor
care implică online -ul în timpul desfășurării festivalurilor și factori care duc la ,,viralizarea‟‟
acestora.

BIBLIOGRAFIE
 Tungate, Mark. Adland: A Global History of Advertising . London: Kogan Page, 2013.
 Fox, Stephen. The Mirror Makers: A History of American Advertising and Its Creators .
New York: University of Illinois Press, 1997.
 Ryan, Damian, and Calvin Jones. Understanding Digital Marketing Marketing Strategies
for Engaging the Digital Generation . London: Kogan Page, 2009.
 Maria Teresa Pinheiro Melo Borges Tiago, and José Manuel Cristóvão Veríssimo.
,,Digital Marketing and Social Media: Why Bother?" Business Horizons 57, no. 6 (2014):
703-08. doi:10.1016/j.bushor.2014.07.002.
 Ryan, Damian . Understanding Digital Marketing: Marketing Strategies for Engaging the
Digital Generation . London: Kogan Page, 2016.
 O'Reilly, Tim . ,,What Is Web 2.0: Design Patterns and Business Models for the Next
Generation of Software. ‟‟ International Journal of Digital Economics No. 65 (March
2007): 17 -37. http://mpra.ub.uni -muenchen.de/4580 .

80
 Lect. Dr. Hosu, Ioan . Publicitate online. Cluj-Napoca : Universitatea Babeș -Bolyai ,
2012.
 ,,Population Access to Information and Communication Technology – Romania 2017."
INS. Ultima modificare 12 August , 2017. Accesat în 3 Mai , 2018.
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/accesul_populatiei_la_tehnolog
ia_informatiei_si_comunicatiilor_romania_2017_0.pdf.
 "2015 Nielsen Music U.S. Report." Nielsen. Ultima modificare Ianuarie 6, 2016. Accesat
în 4 Mai , 2018. http://www.nielsen.com/us/en/insights/reports/2016/2015 -music -us-year-
end-report.html.
 ,,Global music report 2017: Annual state of the industry.‟‟ IFPI. U ltima modificare 19
Septembrie , 2017 . Accesat în 4 Mai, 2018 . http://www.ifpi.org/downloads/Music –
Consumer -Insight -Report -2017.pdf .
 ,,Global music report 2018: Annual state of the industry.‟‟ IFPI. Ultima modificare 24
Aprilie, 2018. Accesat în 4 Mai, 2018. http://www.ifpi.org/downloads/GMR2018.pdf .
 Bohdan Pikas și Gabi Sorrentino."The Effectiveness of Online Advertising: Consumer‟s
Perceptions of Ads on Facebook, Twitter and YouTubecope." Journal of Applied
Business and Economics , Vol. 16, Iss. 4 , (2014) : 70-81. http://digitalcommons.www.na –
businesspress.com/JABE/PikasB_Web16_4_.pdf .
 Budden C., Anthony J. F., Budden M. C., and Jones M. A. "Managing the Evolution of a
Revolution: Marketing Implications of Internet Media Usage among College
Students." College Teaching Methods and Styles Journal 3, no. 3 (2011): 5 -10. Accesat în
17 Mai , 2018. doi:https://doi.org/10.19030/ctms.v1i1.
 Peter, Paul J. și Olson, Jerry C. Consumer Behavior and Marketing Strategy – 8th
edition . New York: McGraw -Hill Education, 2008 .
 Bayo -Moriones, Alberto, and Fernando Lera -López. "A Firm -level Analysis of
Determinants of ICT Adoption in Spain." Technovation 27, no. 6 -7 (2007): 352 -66.
Accesat în 18 Mai, 2018. doi:10.1016/j.technovation.2007.01.003.
 Berthon, Pierre R., Leyland F. Pitt, Kirk Plangger, and Daniel Shapiro. "Marketing Meets
Web 2.0, Social Media, and Creative Consumers: Implications for International
Marketing Strategy." Business Horizons 55, no. 3 (2012): 261 -71. Accesat în 18 Mai,
2018. doi:10.1016/j.busho r.2012.01.007.
 Haugtvedt, Curtis P., Paul M. Herr, și Frank R. Kardes. Handbook of Consumer
Psychology . New York: Psychology Press, 2008.
 Kelman, Herbert C. "Compliance, Identification, and Internalization Three Processes of
Attitude Change." Journal of Conflict Resolution 2, no. 1 (1958): 51 -60. Acces at în 19
Mai, 2018. doi:10.1177/002200275800200106.
 Vegeș , Iulian Ruff și Grigore, Bogdan . Relațiile publice și publicitate a online. Iași:
Editura Polirom, 2003.
 Lect. dr. Deac, Mihai. Publicitate online. Cluj-Napoca: Universitatea Babeș -Bolyai,
FSPAC, 2014.

81
 Kurikkala, J. ,, Marketing Of Music Festivals In Finland, Case Study on Websites ‟‟.,
degree pr., , Kokkola -Pietarsaari: Central Ostrobothnia University of Applied Sciences,
2012.
 ,,Positive Psychology and Music: The Power of Engagement at Music Festivals." Positive
Psychology Program – Your One -Stop PP Resource! Publicat în 28 Martie , 2017. Accesat
în 20 April ie, 2018. https://positivepsychologyprogram.com/power -of-engagement -at-
musi c-festivals.
 Goeldner, Charles R. Tourism: Principles, Practices, Philosophies (11th Ed.) . 2009.
 Gelder, Gemma, and Peter Robinson. "A Critical Comparative Study of Visitor
Motivations for Attending Music Festivals: A Case Study of Glastonbury and V
Festival." Event Management 13, n r. 3 (2009): 181 -96. Accesat în 25 Mai, 2018.
doi:10.3727/152599509790029792.
 Tompkins, David. "David G. Tompkins." Composing the Party Line: Music and Politics
in Early Cold War Poland and East Germany , 2013. Accesat în 25 Mai, 2018.
doi:10.5703/1288284315191.
 Morgan, M . „‟Festival spaces and the visitor experience.‟‟ În: Casado -Diaz, Maria,
Sally Everett, and Julie Wilson. Social and Cultural Change: Making Space(s) for
Leisure and Tourism . Eastbourne: Leisure Studies Ass ociation, 2007.
 Britannica, The Editors of Encyclopaedia. "Music Festival." Encyclopædia Britannica.
August 01, 2017. Accseat în 18 Aprilie , 2018. https://www.britannica.com/art/music –
festival.
 Lade, Clare, and Julie Jackson. "Key Success Factors In Regional Festivals: Some
Australian Experiences." Event Management 9, no. 1 (2004): 1 -11.
doi:10.3727/1525995042781066.
 ,,2015 WINNERS." Honouring the Vision, Creativity, Expertise and Effort That Powers
the UK's Best Music Festivals. Accessed April 30, 201 8.
http://eu.festivalawards.com/2015 -winners/.
 Anderton, Chris. ,,Commercializing the Carnivalesque: The V Festival and Image/Risk
Management." Event Management 12, no. 1 (2008): 39 -51. Accessed April 2, 2018.
doi:10.3727/152599509787992616.
 ,,Marketing at Music Festivals: Playing to the Millennial Crowd." Millennial Marketing.
Accesat în 10 Aprilie, 2018. http://www.millennialmarketing.com/2014/01/marketing -at-
music -festivals -playing -to-the-millennial -crowd/.
 ,,Consumers Report Best Music Festi vals For Water Availability." Channel Signal.
Publicat în 3 Mai , 2018. Accesat în 20 Aprilie , 2018.
https://channelsignal.com/blog/summer -festival -water -availability -as-reported -by-
consumers -online/.
 Cillessen, Antonius H., David Schwartz, and Lara Mayeux. Popularity in the Peer
System . New York: Guilford Press, 2011.

82
 Coie, John D., Kenneth A. Dodge, and Heide Coppotelli. ,, ,,Dimensions and Types of
Social Status: A Cross -Age Perspective": Correction." Developmental Psychology 18
(1982): 557-570. Accesat în 19 Aprilie , 2018. doi:10.1037//0012 -1649.19.2.224.
 Murray, Kristine E. and Waller, Rhonda. ,,Social Networking Goes
Abroad .‟‟ International Educator 16, nr.3 ( Mai- Iunie, 2007): 56 -59. Accesat în 19
Aprilie, 2018. Google Schoolar.
 ,,Facebook Company Info .‟‟, Accesat în 30 Apr. 2018,
https://newsroom.fb.com/company -info/ .
 Cheung, Christy M.k., Pui -Yee Chiu, and Matthew K.o. Lee. "Online Social Networks:
Why Do Students Use Facebook?" Computers in Human Behavior 27, no. 4 (2011): 1337 –
343. Accessat în 8 Mai, 2018. doi:10.1016/j.chb.2010.07.028.
 Lee, Woojin, and Cody Morris Paris. "Knowledge Sharing and Social Technology
Acceptance Model: Promoting Local Events and Festivals Through Facebook." Tourism
Analysis 18, nr. 4 (2013): 457 -69. Accesat în 9 Aprilie, 2018.
doi:10.3727/108354213×13736372326118.
 Chaykowski, Kathleen. "Number Of Facebook Business Pages Climbs To 50 Million
With New M essaging Tools." Forbes. Publicat în 8 Decembrie , 2015. Accesat în 9
Aprilie, 2018. https://www.forbes.com/sites/kathleenchaykowski/2015/12/08/facebook –
business -pages -climb -to-50-million -with-new-messaging -tools.
 "New Tools for Managing Communication on Your Page." Dr. Ben Carson's
Accomplishments, Awards, Honors, and Community Involvemen t. Accest în 9 Aprilie,
2018. https://www.facebook.com/business/news/new -tools -for-managing –
communication -on-your-page.
 Nicholas, Carah. ,,Enjoying Virgin's V festival .‟‟ În: Gu, Xin, Hussey -Smith, Kelly,
Swift, Adam and Tsai, Mimi, ,,Communication, Creati vity and Global Citizenship‟‟ .
Brisbane: ANZCA 2009, QUT (2009): 777-791.
 YouTube. Accesat în 27 Aprilie , 2018. https://www.youtube.com/yt/about/.
 Kwak, Haewoon, Changhyun Lee, Hosung Park, și Sue Moon. "What Is Twitter, a Social
Network or a News Media?" Proceedings of the 19th International Conference on World
Wide Web – WWW 10 , 2010. Accesat în 25 Aprilie, 2018. doi:10.1145/1772690.1772751.
 "About Us." Instagram. Accesat în 29 Mai , 2018. https://www.instagram.com/about/us/ .
 Moreau, Elise. "Everyone's Using This App Called Instagram… What Is It?" Lifewire.
Accesat în 29 Mai, 2018. https://www.lifewire.com/what -is-instagram -3486316.
 Rainie, Lee, Joanna Brenner, and Kristen Purcell. "Photos and Videos as Social Currency
Online." Pew Research Center: Internet, Science & Tech. Publicat în 13 Septemb rie,
2012. Accesat în 29 Mai, 2018. http://www.pewinternet.org/2012/09/13/photos -and-
videos -as-social -currency -online/.
 Gordon, Kyle. "Topic: Snapchat." Statista. Accesat în 30 April ie , 2018.
https://www.statista.com/topics/2882/snapchat/.

83
 Piwek, Lukasz, and Adam Joinson. "“What Do They Snapchat About?” Patterns of Use
in Time -limited Instant Messaging Service." Computers in Human Behavior 54 (2016):
358-67. Accesat în 30 April ie, 2018. doi:10.1016/j.chb.2015.08.026.
 Salman ,Aslam M ughal. " Snapchat by the Numbers (2018): Sta ts, Demographics & Fun
Facts." Pinterest by the Numbers (2018): Stats, Demographics & Fun Facts. February 13,
2018. Acessat în 26 Aprilie , 2018. https://www.omnicoreagency.com/snapchat -statistics/.
 "About LinkedIn." About LinkedIn. Accesat în 26 April ie, 2018.
https://about.linkedin.com/.
 "What Is Google Plus?" Digital Unite. Accesat în 29 April ie, 2018.
https://www.digitalunite.com/guides/social -networking -blogs/google -plus/what -google –
plus.
 Kotler, Philip, Liana Tomescu, și Lavinia Zamfirescu. Conform Lui Kotler: Cea Mai
Importantă Autoritate În Marketing Îți Răspunde La Întrebări . București: Brandbuilders,
2006.
 Șandor, Sorin Dan. Analiză i Cercetare În Administrația Publică . Cluj -Napoca: Accent,
2005.
 Chelcea, Septimiu. Metodologia Cercetarii Sociologice: Metode Cantitative Si Calitative .
București: Editura Economică, 2007.
 Șandor, Sorin Dan. Metode i Tehnici De Cercetare În tiințele Sociale . București:
Tritonic, 2013.
 Tănase, Dragoș. ,,Câți Spectatori Au Fost La UNTOLD 2017, în Cele Patru Zile."
Libertatea.ro. Publicat în 7 August , 2017. Accesat în 2 Iunie , 2018.
https://www.libertatea.ro/stiri/cati -spectatori -au-fost-la-untold -2017 -in-cele-patru -zile-
1929152.
 ClujLife.,, 174.000 De Participanți La Electric Castle 2017 ‟‟ Evenimente Din Cluj –
Napoca. Publicat în 17 Iulie , 2017. Accesat în 2 Iunie , 2018.
https://www.clujlife.com/2017/07/17/174 -000-de-oameni -la-electric -castle -2017/.

.

84

ANEXE
Anexa1. Schema lucrării

Figure 5 ,,Schema lucrării.''

85

Anexa 2. Grilă interviu 1 .

1. Ești prezent în online și pe rețelele de socializare?
2. Ai participat la vreun festival de muzică din România?
3. Urmărești paginile festivalurilor pe rețelele de socializare?
4. Ai primit vreodată un email care să conțină o ofertă, prețuri sau o simplă reclamă a unui
festival de muzică din România?
5. Ce te convinge pe tine să mergi la un festival de muzică?
6. Ai simpatizat sau participat la un anumit festival de muzică în urma unor interacțiuni cu
acesta pe rețelele de socializare?
7. Cum te informezi de obicei despre un eveniment sau un festival de muzică?
8. Ai dat vreodată click pe un banner online care făcea reclamă la un festival de muzică?
9. Unde ai văzut cel mai des reclame ale festivalurilor de muzică din România?
10. Cum consideri că influențează rețelele de socializare experiența trăită la un a numit
festival de muzică?
11. Ai pățit vreodată să îți apară un popup cu o reclamă a unui festival de muzică din
România? Dacă da, îți mai aduci aminte despre ce festival era vorba?
12. Cum îți imaginezi lumea festivalurilor de muzică fără existența marilor rețel e de
socializare online?

Anexa3. Grilă interviu 2 .

1. Cum ați descrie abordarea dumneavoastră asupra publicității de festival?
2. Care considerați că ar fi influența mediului online asupra publicității din ziua de astăzi?
3. Considerați că publicitatea online alături de rețelele sociale au o influență majoră în
creșterea popularității festivalurilor de muzică din România?
4. Dintre toate instrumentele marketingului și publicității online, care considerați că este cel
mai eficient când vine vorba de promovarea fest ivalului sau a brandului în rândul
tinerilor consumatori?

86
5. În ce măsură credeți că influențează rețelele de socializare prezența și decizia de a
participa la festival?
6. Pe ce rețele de socializare ați ales să fiți prezenți și activi? Considerați că informare a
participanțiilor se face cel mai ușor folosind aceste rețele de socializare?
7. Care considerați a fi cel mai eficient instrument ( buget +impact ) de promovare a
brandului și de informare a consumatorului de festivaluri, atunci când targetul îl
reprezintă t ânărul consumator din România?
8. Dacă ați fi nevoit să alegeți între publicitatea online sau publicitatea tradițională, ce ați
alege?

Anexa4. Grilă chestionar 1 .

1. Cât de mult timp petreci online?*
 Mai puțin de o oră pe zi.
 Între o oră și trei ore pe zi.
 Peste trei ore pe zi.

2. Cât de mult timp petreci pe Facebook sau pe alte rețele de socializare online?*
 Mai puțin de o oră pe zi.
 Între o oră și trei ore pe zi.
 Peste trei ore pe zi.

3. Obișnuiești să urmărești și să te informezi de pe paginile de Facebook al e unor festivaluri
din România?*
 Da.
 Nu.
 Nu știu/ Nu răspund.

4. Dacă urmărești, enunțează unul sau mai multe festivaluri de muzică din România pe care
le urmărești pe Facebook (sau pe alte rețele sociale)

87
[Câmp deshis ]

5. Ai participat la vreun festival de mu zică din România?*
 Da
 Nu
 Nu știu/ Nu răspund

6. Obișnuiești să megi la mai multe festivaluri pe sezon?*
 Da
 Nu
 Nu știu/ Nu răspund

7. Consideri că prezența în online a festivalurilor influențează pozitiv imaginea de care
acestea se bucură în rândul tinerilor din România?*
 Da
 Nu
 Nu știu/ Nu răspund

8. Care sunt principalii factori care contribuie la decizia dumneavoastră privind participarea
la un anumit festival de muzică din România? [Checkbox]*
o Festivalul are conținut de calitate pe Facebook și pe website, cee a ce mă
face să cred că este bine organizat.
o Artiștii mei preferați urmeză să concerteze la acel festival.
o Cel mai bun prieten sau grupul cel mai apropiat de prieteni vor fi și ei
prezenți la festival.
o Fiind activi online, pot accesa cu ușurință informații și pot să aflu detalii
despre eveniment și despre artiștii prezenți, transport la locație, cazare,
activități, etc.
o Organizatorii țin cont cu adevărat de feedbackul consumatorilor.
o Am auzit de la un prieten că e super tare și vreau să mă conving personal .
o [Alt răspuns – câmp deschis]

9. Care este festivalul tău preferat de muzică din România?*

88
[Câmp deschis ]

10. Care consideri că este cel mai popular festival de muzică din România?*
[Câmp deschis ]

11. Care din următoarele festivaluri de muzică îți sunt cunoscute? (Bifează dacă ai auzit de
ele) [checkbox]*
o UNTOLD
o ELECTRIC CASTLE
o Airfield
o SummerWell
o WAHA
o Dakini
o Rockstadt
o Jazz in the Park
o Gărâna Jazz Festival
o Afterhills
o AWAKE
o Neversea
o Artmania
o MOX
o Sunwaves

12. În ce măsură ești de acord cu următoarele afirmații:*
● Dezacord total ● Dezacord ● Neutru ● De accord ● Total de accord
– S-a întâmplat să aflu că unul dintre artiștii mei preferați vine la un anumit festival
prin intermediul rețelelor de socializare
– Aleg să particip la un festial pentru că am văzut pe facebook că merg și alți prieteni.
– Dacă un festival este prezent și activ pe Facebook și oferă informații detaliate despre
eveniment, acesta este unul de calitate.
– Când vreau să caut informații despre un festival cel mai rapid le caut online
– Când apreciez pagina de facebook a unui festival simt că fac parte din comunitate
– Paginile de Facebook și website -urile festivalurilor îmi oferă suficiente informații în
caz că am nelămuriri
– Calitatea conținutului de pe pagina de Facebook a festivalului este direct
proporțională cu calitatea evenimentului și a servicile oferite de acesta.
– Există șanse mult mai mari să particip la un festival dacă acesta are un website și
este activ pe Facebook și pe rețelele de socializare online

89
– Daca un festival este activ pe rețelele d e socializare asta înseamnă că dorește să
ușureze comunicarea cu participanții și să crească în popularitate în rândul tinerilor
– Am mai multă încredere într -un festival care este deja activ online decât unul care nu
are pagină de facebook sau website
– Ma duc la festival din alte motive și chiar nu mă interesează dacă acesta este activ pe
facebook, sau dacă oferă informații… nici nu am verificat!
– Pagina de Facebook a festivalului este mai importantă și mai la îndemână decât
website -ul acestuia
– Încep să devi n curios despre un festival când realizez că un număr mare de oameni
au dat ,,going'' la pagina evenimentului de pe Facebook
– Consider că dacă rețelele de socializare nu ar fi existat atunci nici festivalurile de
muzică din România nu ar fi fost chiar așa d e populare în rândul tinerilor (cum sunt
acum)
– Aleg să merg la un festival doar pentru că am mai fost și pentru că îmi place
atmosfera evenimentului

13. Sex*
 Masculin
 Feminin

14. Vârsta*
 Sub 18 ani
 18-24
 24-34

15. Mediul de Proveniență*
 Urban
 Rural

90
Anexa5. Grilă chestionar 2 .
Alege câte o reacție pentru fiecare festival din lista de mai jos. (nu este obligatoriu să
alegi o reacție dacă nu ai vreo experiență cu festivalul respectiv ).
UNTOLD Îmi Place/Nu Îmi place
ELECTRIC CASTLE Îmi Place/Nu Îmi place
Airfield Îmi Place/Nu Îmi place
SummerWell Îmi Place/Nu Îmi place
WAHA Îmi Place/Nu Îmi place
Dakini Îmi Place/Nu Îmi place
Rockstadt Îmi Place/Nu Îmi place
Jazz in the Park Îmi Place/Nu Îmi place
Gărâna Jazz Festiv al Îmi Place/Nu Îmi place
Afterhills Îmi Place/Nu Îmi place
AWAKE Îmi Place/Nu Îmi place
Neversea Îmi Place/Nu Îmi place
Artmania Îmi Place/Nu Îmi place
MOX Îmi Place/Nu Îmi place
Sunwaves Îmi Place/Nu Îmi place